9__

34567 15 SEPTEMBRIE 2011

E D I T¸ I E D E S T U D I U ARTICOLE DE STUDIU: 24–30 octombrie

„Iehova este partea mea“ PAGINA 7

ˆ ˘ C ANTARILE: 38, 56

31 octombrie — 6 noiembrie

Faci din Iehova partea ta?

PAGINA 11

ˆ ˘ C ANTARILE: 40, 85

7–13 noiembrie

˘ ˘ ˘ ˆ Sa alergam cu perseverent¸ a ın cursa ˘ crestin ¸ a PAGINA 16

ˆ ˘ C ANTARILE: 54, 135

14–20 noiembrie

˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ‘Sa alergam ın asa ¸ fel ıncat sa obtinem ¸ premiul’ PAGINA 20

ˆ ˘ C ANTARILE: 81, 129

21–27 noiembrie

Te cunoaste ¸ Iehova?

PAGINA 25

ˆ ˘ C ANTARILE: 107, 4

34567

15 SEPTEMBRIE 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ universului. A ¸sa cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta ˘ ˘ revista prezinta semnifica ¸tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe ¸tiilor biblice. Ea le aduce ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ mangaiere oamenilor cu vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ cer, va pune capat rauta ¸tii ¸si va transforma pamantul ın paradis. Revista ı ¸si ındeamna cititorii sa creada ˆ ˘ ˘ ˘ ın Isus Cristos, care a murit pentru ca noi sa avem via ¸ta ve ¸snica ¸si care este acum Regele Regatului lui ˘ ˘ Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martorii lui Iehova o publica din 1879, este apolitica ¸si se ˘ bazeaza pe Biblie. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU

ALTE ARTICOLE:

ARTICOLELE DE STUDIU 1, 2 PAGINILE 7–15 ˆ La ce s-a referit Iehova cand le-a spus leviti¸ lor: „Eu sunt partea ta“? (Num. 18:20) Numai levitii ¸ s-au bucurat de acest privilegiu? Poate ˘ ˘ fi Iehova si¸ partea noastra? Aceste doua ar˘ ticole vor arata cum poate fi Iehova partea ˘ noastra.

˘ 3 Citirea Bibliei mi-a dat tarie de-a lungul vietii ¸

30 Urmezi exemplul lui Fineas ˆ cand te confrunti¸ ˘ cu dificultati? ¸ 0

ARTICOLELE DE STUDIU 3, 4 PAGINILE 16–24 ˘ ˆ Aceste articole ne vor ajuta sa ıntelegem cum ¸ ˆ ˘ ˆ putem ıncheia cu succes cursa crestin ¸ a, casti¸ ˆ gand premiul vietii Cine ne poate ¸ vesnice. ¸ ˆ ˘ sprijini si¸ ıncuraja? Ce piedici si¸ ce greutati¸ tre˘ ˘ buie sa evitam? Cum putem ajunge la linia de sosire?

ARTICOLUL DE STUDIU 5 PAGINILE 25–29 ˆ ˆ ˘ Iehova ısi¸ cunoaste ¸ slujitorii fideli si¸ ıi aproba. ˘ ˘ ˘ Ce calitati¸ trebuie sa cultivam pentru a ne ˘ pastra acest privilegiu? Articolul ne va ajuta ˘ ˘ sa ne facem o autoanaliza.

The Watchtower (ISSN 0043–1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201–2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Vol. 132, nr. 18

Semimonthly

ROMANIAN

CITIREA BIBLIEI ˘ MI-A DAT TARIE DE-A LUNGUL VIETII ¸ ˘

REL ATA RE DE

MARCEAU LEROY

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

ˆ A INCEPUT Dumnezeu a creat cerurile si ¸ ˘ ˆ pamantul“. Am citit aceste cuvinte pe asˆ cuns, ın camera mea. De ce? Deoarece stiam ¸ ˘ ˘ ca tatal meu, un ateu declarat, nu era de acord cu Biblia! ˘ ˘ Nu citisem niciodata aceasta carte, iar cuvintele introductive din Geneza m-au lovit ca un fulger. Mi-am ˘ zis: „Asa ¸ se explica armonia legilor ˆ fizice care m-au uluit ıntotdeauna!“. Fascinat, citeam de la opt seaˆ ˘ ra pana la patru diminea ¸ta. Astfel ˘ mi-am facut obiceiul de a citi din ˆ Cuvantul lui Dumnezeu, obicei pe ˆ ˆ ˘ ˘ care ıl am si ¸ ın prezent. Dar sa va ˆ ˘ povestesc cum m-a ıntarit citirea Bibliei pe parcursul vie ¸tii.

„L

„Va trebui s-o citesti ¸ ˆ ın fiecare zi“ ˘ ˆ M-am nascut ın 1926 la Vermelles, un sat ˆ minier din nordul Fran ¸tei. In timpul celui ˘ ˘ de-al Doilea Razboi Mondial, carbunele era un ˘ ˘ combustibil de importan ¸ta na ¸tionala. De aceˆ ˆ ea, ıntrucat eram miner, am fost scutit de serˆ ˘ viciul militar. Pentru a putea duce ınsa o via˘ ˘ ˘ a cu profil ¸ta mai buna, am urmat o scoal ¸ ˆ ˘ tehnic, ın domeniul radioului si al electricita¸ ˆ ˘ ¸tii. Din studiul acestor discipline, am ınva ¸tat ˆ ˘ ˆ cata armonie domneste ın legile fizicii. La ¸

˘ 21 de ani, am primit de la un coleg de clasa o ˘ ˘ ˘ Biblie. El mi-a spus: „Merita sa citesti ¸ aceasta ˆ carte“. Era prima mea Biblie. Cand am termi˘ nat-o de citit eram convins ca Biblia este ˆ ˘ Cuvantul lui Dumnezeu, revela ¸tia data de El omenirii. ˆ ˘ Crezand ca si ¸ vecinii mei vor fi ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ıncanta ¸ti sa citeasca Biblia, am facut rost de opt exemplare. Dar ei nu au reac ¸tionat asa ¸ cum m-am as-¸ ˆ teptat, ci au ras de mine si ¸ m-au ˆ tratat cu ostilitate. In plus, rudele mele, fiind supersti ¸tioase, m-au ˘ ˆ ˘ avertizat: „Odata ce vei ıncepe sa ˘ citesti ¸ aceasta carte, va trebui s-o ˆ citesti ¸ ın fiecare zi!“. Si ¸ chiar asta ˆ ˆ ˘ s-a ıntamplat. Dar nu-mi pare rau.

Citirea Bibliei a devenit obiceiul vie ¸tii mele! ˆ ˘ ˆ Observand ca sunt interesat de Biblie, ca ¸ti˘ va vecini mi-au dat sa citesc niste ¸ publica ¸tii primite de la Martorii lui Iehova. Brosurile, ¸ printre care si ¸ O lume, un guvern1 (vezi ima˘ ˘ ginea), explicau de ce afirma Biblia ca Rega˘ tul lui Dumnezeu este singura speran ¸ta a ˘ ˆ omenirii (Mat. 6:10). Eram acum mai hotarat ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ca oricand sa le ımpartasesc altora aceasta ¸ ˘ speran ¸ta. ˘ ˆ ˘ 1 Publicata ın 1944; actualmente nu se mai tipare ¸ste.

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

3

˘ Unul dintre primii oameni carora le-am dat ˘ o Biblie a fost un prieten din copilarie, pe nume ¨ ˆ ˆ ˘ Noel. Intrucat era catolic practicant, a aranjat sa ˘ ˆ ˆ ˘ ma ıntalnesc cu cineva care urma o scoal a de ¸ ˆ ˘ teologie. La ınceput mi-a fost teama, dar stiam ¸ ˘ din Psalmul 115:4–8 si¸ din Matei 23:9, 10 ca lui ˘ ˆ ˘ Dumnezeu nu-i place sa ne ınchinam la idoli si¸ ˘ ˘ sa ne adresam preo ¸tilor cu titluri religioase, ceea ˘ ˘ ce mi-a dat curajul sa-mi apar noile convingeri. ¨ ˘ Drept rezultat, Noel a acceptat adevarul; el este ˘ si¸ astazi un Martor fidel. ˘ ˘ Apoi i-am facut o vizita surorii mele mai ˘ ˘ mari. So ¸tul ei avea car ¸ti spiritiste si ¸ era har ¸tuit ˆ ˘ de demoni. La ınceput sim ¸team ca nu aveam ˘ putere sa-l ajut. Dar textul din Evrei 1:14, pre˘ ˆ cum si ¸ alte versete m-au convins ca ıngerii lui ˘ ˘ Iehova ma sus ¸tin. Cumnatul meu a reusit ¸ sa ˘ ˆ ˘ scape de demoni dupa ce a pus ın practica principiile Bibliei si ¸ s-a debarasat de toate lu˘ ˘ crurile care aveau legatura cu ocultismul. Si ¸ el, si sora mea au devenit Martori zelo si. ¸ ¸ ˆ In 1947, la usa ¸ mea a sunat un Martor din America, pe nume Arthur Emiot. Am fost foarˆ ˆ te bucuros si ¸ l-am ıntrebat unde se ıntruneau ˘ ˆ ´ Martorii. El mi-a spus ca exista un grup ın Lie˘ vin, localitate aflata la circa 10 kilometri de lo˘ cuin ¸ta mea. Pe vremea aceea era greu sa- ¸ti ˘ ˘ ˆ cumperi chiar si ¸ o bicicleta, aˆ sa ¸ ca luni la rand ˆ am mers pe jos la ıntruniri. In Fran ¸ta, lucrarea ˆ ˆ ˘ Martorilor era deja interzisa de opt ani. In ın˘ ˆ treaga ¸tara existau doar 2380 de Martori, ıntre care mul ¸ti erau imigran ¸ti polonezi. Dar la 1 septembrie 1947, activitatea Martorilor lui ˘ Iehova din Fran ¸ta a fost din nou recunoscuta ˆ oficial. La Paris s-a reınfiin ¸tat de fiˆ un birou ˘ ˆ liala pe strada Villa Guibert. Intrucat pe atunci ˆ nu exista niciun pionier ın Fran ¸ta, Informatorul (actualmente Serviciul nostru pentru Regat) ˆ ˘ ˆ din decembrie 1947 i-a ıncurajat pe fra ¸ti sa ınˆ ˘ ˘ ceapa pionieratul regular. (In acea perioada, necesarul de ore era de 150, dar a fost redus la ˆ 100 ın 1949.) Fiind absolut convins de veridicitatea cuvintelor lui Isus din Ioan 17:17, po˘ ˆ trivit carora „cuvantul [lui Dumnezeu] este 4

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

˘ ˆ ˆ adevarul“, m-am botezat ın 1948, iar ın decembrie 1949 am devenit pionier.

ˆ ˆ Din ınchisoare, ınapoi la Dunkerque Prima reparti ¸tie a fost Agen, o localitate din sudul Fran ¸tei, unde am stat pu ¸tin timp. Fiind˘ ˆ ˘ ˆ ca nu mai lucram ın mina, am fost chemat ın ˘ ˆ armata. Am refuzat si ¸ am fost trimis la ınchi˘ ˘ soare. Cu toate ca nu ni se permitea sa avem ˘ ˆ o Biblie, am reusit ¸ sa fac rost de cateva pagini din cartea Psalmii. Citirea acelor pagini mi-a ˘ ˆ dat curaj. Dupa ce am iesit ¸ din ınchisoare, ˆ ˘ m-am ıntrebat: Sa continui serviciul cu timp ˘ ˆ ˘ ˘ integral sau sa-l ıntrerup si ¸ sa ma asez ¸ la casa ˆ mea? Cuvintele Bibliei mi-au venit din nou ın ˆ ajutor! Am meditat la ceea ce spune Pavel ın ˘ Filipeni 4:11–13: „Pentru toate lucrurile am ta˘ ˆ ˘ rie datorita celui care ımi da putere“.

Am hoˆ ˘ ˆ ˘ tarat deci sa continui pionieratul. In 1950, am ˘ primit o noua reparti ¸tie: Dunkerque, un oras¸ unde mai predicasem. ˆ Cand am sosit aici, nu aveam nimic. Cel ˘ ˘ de-al Doilea Razboi Mondial lasase orasul ¸ ˆ ˘ ˘ aproape ın ruine si ¸ era dificil sa gasesti ¸ o lo˘ ˆ ˘ cuin ¸ta. Am mers ın vizita la o familie cu care ˘ ˘ ˘ ˆ obisnuiam sa vorbesc despre adevar, iar stapa¸ ˘ ˘ ˘ ˘ na casei a fost foarte bucuroasa sa ma revada: „O, domnule Leroy, a ¸ti fost eliberat! So ¸tul ˘ ˘ meu spune ca, daca ar fi mai mul ¸ti oameni ca ˘ ˘ dumneavoastra, n-ar mai exista razboaie“. Ei ˘ aveau o pensiune si ¸ mi-au permis sa locuiesc ˆ ˆ ˘ ˆ ın ea pana la ınceperea sezonului turistic. Tot ˆ ın acea zi, Evans, fratele lui Arthur Emiot, mi-a ˆ ˘ oferit de lucru.1 El era interpret ın port si ¸ cau˘ ˘ ˘ ˘ ta un paznic de noapte care sa pazeasca o nava.

M-a prezentat unuia dintre secunzi. Eram foarˆ te slab deoarece abia iesisem din ınchisoare. ¸ ˆ ˘ ˘ Afland acest lucru, secundul mi-a zis ˆ sa ma servesc din frigider cu tot ce vreau. Intr-o singuˆ ˘ ˘ ˆ ra zi ob ¸tinusem cazare, slujba si ¸ mancare! Inˆ crederea mea ın cuvintele lui Isus din Matei ˘ 6:25–33 a devenit si ¸ mai puternica.

1 Pentru informa ¸tii suplimentare despre Evans Emiot, vezi Turnul de veghe din 1 ianuarie 1999, paginile 22, 23.

' Eu ¸si Simon Slujind ca supraveghetor de district *

˘ ˘ ' Biblie asemanatoare cu prima Biblie pe care am primit-o

ˆ La ınceperea sezonului turistic, eu si ¸ partenerul meu de pionierat, Simon Apolinarski, a ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ trebuit sa ne cautam alta locuin ¸ta. Dar eram ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ hotara ¸ti sa nu plecam din reparti ¸tia noastra. In ˘ ˘ ˆ cele din urma am gasit cazare ıntr-un grajd de ˘ cai, fiind nevoi ¸ti sa dormim pe saltele de paie. ˘ ˘ Predicam toata ziua. I-am depus marturie pro˘ prietarului grajdului, iar el a acceptat adeva˘ ˆ ˘ rul. Dupa pu ¸tin timp, ın ziarul local a aparut ˆ un articol care ıi avertiza pe locuitorii din Dunkerque cu privire la „invazia Martorilor lui Ieˆ ˆ ˘ ˆ hova ın regiune“. Dar ın zona nu eram decat ˆ ˘ ˆ eu, Simon si ¸ o mana de Martori! Meditand la ˘ ˘ ˆ speran ¸ta noastra crestin ¸ a si ¸ la modul ın care Ie˘ ˘ ˆ hova ne-a purtat de grija, am ˆ reusit ¸ sa ınfrun˘ ˘ ˆ tam greuta ¸tile cu mult curaj. In 1952, cand mi ˆ s-a schimbat reparti ¸tia, ın Dunkerque erau aproximativ 30 de proclamatori. ˆ ˘ ˘ Intari ¸ti pentru noi responsabilita ¸ti Am fost repartizat apoi la Amiens, dar nu am stat mult aici deoarece am fost trimis ca pionier special la Boulogne-Billancourt, o subˆ urbie a Parisului, unde am ınceput multe studii biblice. Unele dintre aceste persoane au ˆ ˘ ˘ ajuns misionari sau slujesc ıntr-o alta forma a ˆ ˘ serviciului cu timp integral. Un tanar pe nume ˘ Guy Mabilat a acceptat adevarul si ¸ a devenit ˆ mai tarziu supraveghetor de circumscrip ¸tie, iar, ulterior, de district. El a supravegheat apoi

construirea tipografiei de la Louviers, unde se ˘ afla actualmente Betelul. (Louviers este situat la aproximativ 100 de kilometri de Paris.) Disˆ cu ¸tiile biblice pe care le purtam ın lucrarea de ˆ ˘ ˆ ˆ predicare mi-au ıntiparit ın minte Cuvantul lui Dumnezeu, mi-au dat bucurie si ¸ m-au aju˘ ˆ ˘ ˘ tat sa-mi ımbunata ¸tesc arta de a preda. ˆ In 1953 am fost numit, spre surprinderea ˆ mea, supraveghetor de circumscrip ¸tie ın Alsaˆ cia si ¸ Lorena, care, ın perioada 1871–1945, au ˘ fost anexate de doua ori Germaniei. Astfel, a ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ trebuit sa ınva ¸t limba germana. Cand am ın˘ ceput lucrarea itineranta nu prea existau automobile, televizoare sau masini de scris, iar ra¸ diourile portabile sau calculatoarele nici nu ˘ ˘ ˘ aparusera. Totusi, ¸ via ¸ta mea nu era trista sau ˘ ˘ marcata de priva ¸tiuni. Dimpotriva, eram fericit. Sfatul biblic de a avea ‘un ochi simplu’ era usor ¸ de respectat deoarece existau mai pu ¸tine ˘ ˘ ˆ ˘ lucruri care sa te distraga decat astazi (Mat. 6:19–22). ˆ In 1955 s-a ¸tinut la Paris congresul „Regatul ˘ triumfator“. Acest eveniment a avut pentru ˆ ˆ mine o semnifica ¸tie aparte, ıntrucat, cu acea ocazie, am cunoscut-o pe viitoarea mea so ¸tie: ` ˆ Irene Kolanski. Ea ıncepuse serviciul cu timp ˘ ˆ integral cu un an ınaintea mea. Parin ¸tii ei erau ˆ polonezi si ¸ ıi slujeau de mul ¸ti ani lui Iehova. ˘ ˆ Ei fusesera vizita ¸ti ın Fran ¸ta de Adolf Weber, ˘ ˆ ˘ gradinarul fratelui Russell, venit ın Europa sa TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

5

ˆ ' In ziua nun ¸tii noastre

` Eu ¸si Irene, citind ¸si ˘ studiind cu placere din ˆ Cuvantul lui Dumnezeu *

˘ ˘ ˘ ˆ predice vestea buna. Ne-am casatorit ın 1956, ˘ ` ˆ ˆ dupa care Irene m-a ınso ¸tit ın lucrarea itine˘ ˆ ranta. In to ¸ti acesti ¸ ani, ea mi-a fost un sprijin ˘ de nadejde! ˆ ˘ ˘ ˘ In 1958, am avut parte de o alta surpriza pla˘ cuta: am fost numit supraveghetor de district. ˘ Fiindca nu existau suficien ¸ti fra ¸ti califica ¸ti, am ˘ ˆ ˆ continuat sa vizitez cateva congrega ¸tii ın calitate de supraveghetor de circumscrip ¸tie. Eram ˆ ˘ foarte ocupat! Pe langa cele 100 de ore pe care ˆ ˆ le efectuam lunar ın lucrarea de predicare, ın ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ fiecare saptamana ¸tineam cuvantari, vizitam trei grupe de studiu de carte, analizam eviden˘ ¸tele congrega ¸tiilor si ¸ pregateam rapoarte. Cum ˘ ˘ ˘ puteam sa rascumpar timp pentru citirea ˆ ˘ Cuvantului lui Dumnezeu? Aveam o singura ˘ solu ¸tie: taiam foi dintr-o Biblie veche si ¸ le ˆ luam cu mine. Ori de cate ori asteptam pe ci¸ ˆ neva, ımi scoteam foile si ¸ citeam. Acele scurte ˆ ˘ ˘ momente de ınviorare spirituala mi-au dat ta˘ ria de a continua lucrarea itineranta. ˆ ` In 1967, eu si ¸ Irene am devenit membri permanen ¸ti ai familiei Betel din Boulogne-Billanˆ ˘ ˆ court. Am ınceput sa lucrez ın Departamentul ˆ pentru serviciu, privilegiu pe care ıl am si ¸ as˘ ˘ tazi, dupa mai bine de 40 de ani. Ceea ce-mi ˘ ˘ ˘ place la munca mea este ca trebuie sa raspund ˆ ˆ ˘ la scrisori ın care se pun ıntrebari biblice. Este ˘ ˆ ˆ fascinant sa sapi ın Cuvantul lui Dumnezeu si ¸ 6

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

˘ ˘ ‘sa aperi vestea buna’! (Filip. 1:7) De asemeˆ nea, am bucuria de a conduce ınchinarea de ˘ ˆ diminea ¸ta ınainte de servirea micului dejun. ˆ In 1976, am fost numit membru al Comitetului Filialei din Fran ¸ta. ˘ Cel mai bun mod de via ¸ta! ˆ Pe parcursul prin multe ınˆ ˘ vie ¸tii, am trecut ˘ ˆ cercari. Insa cea mai grea ıncercare o avem ˆ ˆ acum, cand, din cauza varstei si ¸ a problemelor ˘ ˘ ` de sanatate, eu si ¸ Irene nu mai putem face la ˆ ˆ ˆ fel de mult ca ınainte. Totusi, ¸ ıntrucat citim si ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ studiem Biblia ımpreuna, reusim sa ne pas¸ ˘ ˘ tram vie speran ¸ta. Ne place sa mergem cu auˆ ˘ ˆ tobuzul pana ın teritoriul congrega ¸tiei pentru ˆ ˘ ˘ ˘ a le ımpartasi ¸ altora vestea buna. Am petrecut ˆ ˘ ˆ ımpreuna ın serviciul cu timp integral peste ˘ 120 de ani si ¸ am acumulat o experien ¸ta foar˘ ˘ ˘ te bogata. Le recomandam acest mod de via ¸ta ˘ ˘ tuturor celor care vor sa fie cu adevarat ferici ¸ti ˘ ˘ ˆ si ¸ sa se simta utili. Cand a scris Psalmul 37:25, ˆ ˆ ˘ regele David era deja ın varsta. El a spus: „Nu ˘ ˘ ˘ l-am vazut pe cel drept parasit“. Subscriu din ˘ toata inima la aceste cuvinte! ˆ ˘ Pe parcursul vie ¸tii, am fost ıntarit de Iehoˆ ˘ va prin intermediul Cuvantului sau. Rudele ˆ ˘ ˘ m-au avertizat ın urma cu peste 60 de ani ca ˘ ˆ va trebui sa citesc Biblia ın fiecare zi. Si ¸ au avut dreptate. Citirea Bibliei a devenit un obicei pe ˘ care nu-l regret nicio clipa!

„IEHOVA ESTE PARTEA MEA“ ˆ „Eu sunt partea ta si ta ın mijlocul fiilor lui Israel.“ ¸ mostenirea ¸ (NUM. 18:20)

˘ ˘ UPA ce israelitii ¸ au cucerit o buna par˘ te din Tara Promisa, Iosua, Marele Pre¸ ˘ ˆ ot Eleazar si¸ capeteniile triburilor au ım˘ partit prin tragere la sorti¸ (Num. ¸ tara ¸ ˆ 34:13–29). Fiecare trib a primit cate un teˆ ˘ ritoriu, ınsa tribul lui Levi nu a primit niciunul (Ios. 14:1–5). De ce? Au fost levitii ¸ trecuti¸ cu vederea? ˘ ˆ ˘ ˆ 2 Raspunsul ıl gasim ın cuvintele adresaˆ ˘ te de Iehova levitilor.

Asigurandu-i ca nu ¸ ˘ ˘ i-a parasit, Iehova le-a spus: „Eu sunt parˆ tea ta si¸ mostenirea ta ın mijlocul fiilor lui ¸ Israel“ (Num. 18:20). Ce promisiune spe˘ ˘ ciala! Tu cum te-ai simti¸ daca Iehova ti-ar ¸ ˘ spune „Eu sunt partea ta“? Probabil ca te-ai ˆ ıntreba: „Merit eu o asemenea onoare?

Chiar poate fi Cel Atotputernic partea unui ˆ ˘ crestin imperfect?“. Aceste ıntrebari sunt ¸ ˆ ˆ foarte importante atat pentru tine, cat si¸

ˆ pentru cei dragi tie.

Vom vedea ın conti¸ ˘ ˘ nuare la ce se refera aceasta promisiune si¸ cum poate fi Iehova partea crestinilor de ¸ ˘ ˘ ˘ azi, indiferent ca au sperant¸ a cereasca sau ˘ ˆ ˘ ˆ pamanteasca. Vei ıntelege, mai exact, cum ¸ poate fi Iehova si¸ partea ta. ˆ Iehova s-a ıngrijit de leviti ¸ ˆ 3 Inainte ca Iehova sa˘ le dea israelitilor ¸ ˆ Legea, capii de familie ındeplineau rolul de ˆ ˘ preoti. ¸ Apoi ınsa, Iehova a ales din tribul ˘ lui Levi o preotie ¸ permanenta, precum si¸ asistenti¸ pentru preoti. ¸ De ce a luat El ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ aceasta hotarare? Dupa ce i-a ucis pe ıntaii ˘ nascuti¸ ai egiptenilor, Dumnezeu i-a sfinˆ ˆ ˘ ˆ tit ¸ pe ıntaii nascuti¸ ai lui Israel, punandu-i ˘ deoparte pentru El, adica pentru serviciulˆ ˘ ˘ ˘ Sau. Apoi a facut o schimbare radicala: „Ii ˆ ˆ ˆ iau pe leviti¸ . . . ın locul tuturor ˆ ˘ ˆ ıntailor ˘ nascuti¸ ai fiilor lui Israel“. Insa, ın urma ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ unui recensamant, s-a constatat ca ıntaii ˘ 1, 2. a) Care a fost situatia dupa ce Iosua ¸ levitilor ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ nascuti¸ din celelalte triburi ale lui Israel a ımpartit Promisa? b) Ce promisiune le-a fa¸ Tara ¸ ˆ erau mai multi¸ decat levitii. cut Iehova levitilor? ¸ De aceea, Ie¸ ˘ hova a stabilit ca aceste triburi sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ plateasca un pret¸ de rascumparare In ce sens a fost Iehova ˆ ˆ ˘ ˆ pentru ıntaii nascuti¸ care erau „ın partea preo ¸tilor ¸si a levi ¸tilor? plus“ (Num. 3:11–13, 41, 46, 47). ˆ ˆ Levitii ¸ ısi ¸ puteau ıncepe acum serviciul pentru Dumnezeu. ˆ 4 Dar ce ınsemna pentru leviti¸ ˆ acest serviciu? In ce sens era Iehova

D

˘ 3. Cum au ajuns levitii ¸ sa fie alesi¸ de Ie˘ hova pentru serviciul sau? ˆ ˘ 4, 5. a) Ce ınsemna pentru leviti¸ ca Iehova era „partea“ lor? b) Cum le-a purtat Ie˘ hova de grija levitilor? ¸ 7

˘ partea lor? El nu le dadea drept mostenire ¸ un teritoriu, ci un privilegiu inestimabil: „preotia ¸ lui Iehova“ (Ios. 18:7). Capitolul ˘ ˘ ˘ 18 al cartii ¸ Numerele arata ca levitii ¸ nu sufereau pe plan material ca urmare a acestei ˘ masuri. (Cite ¸ste Numerele 18:19, 21, 24.) ˆ Pentru serviciul ındeplinit, levitii ¸ primeau „ca mostenire toate zeciuielile din Israel“, ¸

Levitii ¸ nu au primit mostenire niciun teritoriu ¸ ˆ ˘ ın Tara Promisa. ¸ Partea lor a fost Iehova ˆ deoarece le-a ıncredintat ¸ un serviciu special ˘ ˆ respectiv a zecea parte din roadele pamanˆ tului si¸ din turme. La randul lor, ei tre˘ buiau sa dea pentru preoti¸ o zecime din tot ce primeau, din tot ce aveau „mai bun“ (Num. 18:25–29).1 De asemenea, preotii ¸ primeau „toate contributiile sfinte“ pe care ¸ fiii lui Israel i le aduceau lui Dumnezeu la ˘ ˆ locul sau de ınchinare. Ei aveau, asadar, ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ toate motivele sa aiba ıncredere ca Iehova ˘ le va purta de grija.

5 Se pare ca˘ Legea mozaica˘ mai prevedea ˘ o zeciuiala, pe care familiile israelite o fo˘ loseau ca sa-si ¸ procure cele necesare si¸ ca ˘ ˘ ˘ sa se bucure cu ocazia sarbatorilor anuale ˘ ˘ (Deut. 14:22–27). Totusi, ¸ aceasta zeciuiala ˆ ˆ mai avea o ıntrebuintare: la sfarsitul celui ¸ ¸ de-al treilea si¸ celui de-al saselea an al ci¸ ˆ ˘ clului sabatic de sapte ani, ea era stransa la ¸ ˘ ˘ poarta pentru saraci si¸ pentru leviti. ¸ De ˆ 1 Pentru detalii cu privire la modul ın care Iehova se ˆ ˆ ıngrijea de preoti, ¸ vezi Perspicacitate pentru ın ¸telegerea Scripturilor (engl.), volumul 2, pagina 684.

8

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

˘ ce si¸ pentru leviti? ¸ Fiindca ei nu aveau ˆ ‘nici parte, nici mostenire’ ın Israel (Deut. ¸ 14:28, 29).

6 Dar unde urmau sa˘ locuiasca˘ levitii din ¸ ˘ moment ce nu primisera niciun teritoriu? ˆ Dumnezeu s-a ıngrijit de ei si¸ le-a dat 48 de ˘ orase, din jurul lor. ¸ precum si¸ pasunile ¸ Aceste orase orase ¸ includeau si¸ cele sase ¸ ¸ de refugiu (Num. 35:6–8). Astfel, levitii ¸ aveau ˘ ˘ ˆ unde sa locuiasca atunci cand nu slujeau la sanctuarul lui Dumnezeu. Asadar, Ieho¸ ˘ va a avut mare grija de cei care s-au dedi˘ cat serviciului sau. Dar cum au dovedit ˘ ˆ ˆ levitii ¸ ca Iehova era partea lor? Avand ın˘ ˘ crederea ca El dorea si¸ putea sa le asigure toate cele necesare.

7 Legea nu prevedea nicio pedeapsa˘ pen˘ tru israelitii ¸ care nu-si ¸ dadeau zeciuielile. ˆ Dar cand poporul nu aducea zeciuielile, ˆ ˆ preotii ¸ si ¸ sufereau. Asa ¸ levitii ¸ s-a ıntamˆ plat, de exemplu, ın zilele lui Neemia, ˆ ˘ cand levitii ¸ au fost nevoiti¸ sa-si ¸ lucreˆ ze ogoarele, neglijandu-si ¸ serviciul sacru. ˘ (Cite ¸ste Neemia 13:10.) Daca spiritualita˘ tea natiunii era puternica, ˆ tribul lui Levi ¸ ˘ avea cele necesare vietii. ¸ Insa levitii ¸ tre˘ ˘ ˘ ˘ ˆ buiau sa faca si ¸ ei ceva: trebuiau sa aiba ınˆ ˆ ˘ credere ın Iehova si ¸ ın masurile luate de ˆ el ın folosul lor. ˘ Leviti ¸ a caror „parte“ a fost Iehova ˘ 8 Ca trib, levitii faceau din Iehova par¸ tea lor. Dar ei foloseau si individual expre¸ sia „Iehova este partea mea“, pentru a-si ¸ ˘ ˘ ˆ arata devotiunea fat¸ a de Dumnezeu si ¸ ¸ ınˆ ˆ ˆ crederea ın el (Plang. 3:24). Biblia ıl men˘ ˘ ˆ ˆ 6. Unde urmau sa locuiasca levitii ¸ avand ın vede˘ ˘ re ca nu primisera niciun teritoriu ca mostenire? ¸ ˘ ˘ ˘ 7. Ce trebuiau sa faca levitii ¸ pentru ca Iehova sa fie partea lor?

8. Ce l-a tulburat pe Asaf?

˘ ˆ ˆ ˘ tioneaz a ın acest sens pe Asaf, un cantaret¸ ¸ ˘ si ¸ compozitor levit.1 Din Psalmul 73 aflam ˘ ˘ ˆ ca Asaf a fost contrariat vazand prosperita˘ tea celor raiˆ si ¸ i-a invidiat. El a ajuns chiar ˘ ˘ ˘ sa spuna: „In zadar mi-am curatat ¸ inima ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ si Dupa ¸ ¸ ımi spal mainile ın nevinovatie“. ˆ cat se pare, Asaf pierduse din vedere priviˆ legiul pe care ıl avea si ¸ nu mai aprecia fap˘ tul ca Iehova era partea sa. El s-a simtit ¸ tulˆ ˘ ˆ ˆ burat ‘pana cand a intrat ın grandiosul sanctuar al lui Dumnezeu’ (Ps. 73:2, 3, 12, 13, 17). ˆ ˘ ˘ 9 La sanctuar, Asaf a ınceput sa vada lucrurile din perspectiva lui Dumnezeu. Poa˘ ˘ ˘ ˘ te ca si ¸ tu ai avut o experient¸ a asemanatoa˘ re. Probabil ca, la un moment dat, nu te-ai ˆ mai gandit la privilegiile tale spirituale si¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ai ınceput sa tanjesti ¸ dupa lucruri materiaˆ ˘ ˆ le. Insa studiind Cuvantul lui Dumnezeu si¸ ˆ ˆ ˘ participand la ıntruniri, ai reusit ¸ sa privesti ¸ situatia ¸ din punctul de vedere al lui Iehoˆ ˘ ˆ va. Asaf a ınteles care avea sa fie sfarsitul ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ celor rai. A reflectat la binecuvantarile de ˘ ˆ care se bucura si¸ a realizat ca Iehova ıl ti¸ ˆ ˘ ˆ nea de mana dreapta si¸ ‘ıl conducea’. De ˘ aceea, el i-a spus lui Iehova: „Nu mi-am ga˘ ˘ ˆ ˆ ˆ sit placere pe pamant decat ın tine“ (Ps. ˘ 73:23, 25). Apoi a declarat ca Iehova era partea sa. (Cite ¸ste Psalmul 73:26.) Desi¸ ˆ ˘ ˘ ‘corpul si¸ inima’ ıi slabisera, psalmistul era ˘ ˘ sigur ca Dumnezeu avea sa fie partea lui ˘ ‘pe timp indefinit’. Asaf era convins ca Ie˘ hova nu va uita niciodata prietenia dintre ˘ ˆ ei, si¸ nici serviciul sau fidel (Ecl. 7:1). Cat ˘ ˆ ˘ ˘ de mult trebuie sa-l fi ıntarit aceasta conˆ vingere! El a cantat: „Este spre binele meu

˘ ˘ sa ma apropii de Dumnezeu. Pe Domnul ˘ Suveran Iehova l-am facut refugiul meu“ (Ps. 73:28). ˆ ˘ 10 Afirmand ca Dumnezeu era partea sa, ˆ ˆ ˘ el se referea ın primul rand la serviciul sau ˆ special si¸ la prietenia cu Cel Preaınalt, nu la ajutorul material pe care-l primea ca le˘ ˘ vit (Iac. 2:21–23). Pentru a pastra aceasta ˘ ˘ ˆ prietenie, psalmistul trebuia sa-si¸ puna ınˆ ˘ crederea ın Iehova. Da, el trebuia sa fie si˘ ˘ ˆ ˘ gur ca Iehova avea sa-l binecuvanteze daca ˘ ˆ ˘ traia la ınaltimea normelor divine. Ai si¸ tu ¸ ˆ aceeasi¸ ıncredere?

11 Profetul Ieremia a fost un alt levit care l-a considerat pe Iehova ‘partea sa’. Ieremia ˆ locuia ın Anatot, un oras¸ levitic din apropierea Ierusalimului (Ier. 1:1). La un moˆ ment dat si¸ el l-a ıntrebat pe Iehova de ce ˘ oamenii rai prosperau, iar cei drepti¸ sufe˘ ˆ ˆ ˆ ˆ reau (Ier. 12:1). Vazand ce se ıntampla ın ˆ ˆ Ierusalim si¸ ın Iuda, Ieremia a ınceput ˘ ˆ ˘ ˘ ‘sa se planga’. El stia ca Iehova este drept. ¸ ˆ ˘ 11. Ce l-a ıntrebat Ieremia pe Iehova si¸ ce raspuns a primit?

Ce l-a ajutat pe Asaf ˘ ˘ ˘ sa continue sa faca din Iehova partea sa?

1 El putea fi Asaf, unul dintre levitii ¸ care dirijau corul ˆ ˘ ˆ de cantareti¸ ın zilele regelui David, sau un membru al casei lui Asaf (1 Cron. 6:31–43).

˘ 9, 10. De ce a spus Asaf ca Dumnezeu era ‘partea lui pe timp indefinit’?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

9

˘ ˆ Iehova a raspuns la ıntrebarea profetului ˆ ˘ ˘ ˆ inspirandu-l sa faca o profetie ¸ si¸ ımplinind acele cuvinte profetice. Astfel, cei care au ˘ ascultat de Iehova ‘au primit ca prada suˆ ˘ ˘ fletul lor’, ınsa cei rai au ignorat avertismentul si¸ au pierit (Ier. 21:9). ˆ ˘ ˆ 12 Mai tarziu, vazandu-si¸ tinutul natal ¸ ˘ pustiit, Ieremia a avut sentimentul ca Ieho˘ ˆ ˆ va ‘l-a pus sa stea ın locuri ıntunecoase, ˆ ca oamenii morti¸ de mult timp’ (Plang.

1:1, 16; 3:6). Ieremia i-a spus acestei naˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ tiuni aratnice sa se ıntoarca la Iehova. ˆ¸ ˘ ınd ˘ ˆ Insa rautatea israelitilor a ajuns atat de ¸ ˆ ˆ mare, ıncat Iehova a permis ca Ierusalimul ˘ ˘ si¸ Iuda sa fie distruse. Cu toate ca nu era ˘ vinovat de aceastaˆ distrugere, Ieremia a suferit foarte mult. In timpul acestei perioade de tristete, amintit fapte¸ profetul si-a ¸ ˆ le de ındurare ale lui Dumnezeu: ‘N-am ˘ ˆ ˘ ˆ pierit, fiindca ındurarile lui Iehova se ınˆ ˘ ˆ noiesc ın fiecare dimineat¸ a’. In acest con˘ text a declarat Ieremia ca ‘Iehova era par˘ tea lui’. El a continuat sa se bucure de privilegiul de a sluji ca profet al lui Iehova. ˆ (Cite ¸ste Plangerile 3:22-24.) ˘ 13 Tara israelitilor a ramas pustie timp de ¸ ¸ 70 de ani (Ier. 25:11). Dar prin cuvintele ˆ ˘ 12, 13. a) In ce context a declarat Ieremia ca ‘Iehova era partea lui’? b) Ce atitudine a avut Iere˘ mia? c) De ce trebuiau toate triburile Israelului sa ˆ ˘ ˘ ınvete cu r abdare pe Iehova’? ¸ ‘sa-l astepte ¸

˘ Cum ai raspunde?

ˆ ˙ In ce sens a fost Iehova partea levi ¸tilor? ˘ ˙ Cum au aratat Asaf, Ieremia ¸si David ˘ ca Iehova era partea lor? ˘ ˙ Ce trebuie sa faci pentru ca Iehova ˘ sa fie partea ta?

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

˘ „Iehova este partea mea“, Ieremia a aratat ˘ ˆ ˆ ˆ ca avea ıncredere ın ındurarea lui Iehova si¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ca ‘ıl astepta cu r abdare’.

Intruc at ısi¸ pier¸ ˘ dusera mostenirea, toate triburile Israelu¸ ˘ ˘ lui trebuiau sa aiba aceeasi¸ atitudine ca a ˘ profetului. Iehova era singura lor sperant¸ a. ˘ Dupa trecerea celor 70 de ani, israelitii ¸ au ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ putut sa se ıntoarca ın tara natala si¸ sa-i slu¸ ˘ jeasca lui Iehova (2 Cron. 36:20–23). ˘ Altii ¸ care au facut din Iehova partea lor ˆ 14 Asaf si Ieremia erau amandoi din tri¸ ˆ ˘ bul lui Levi. Insa nu numai levitii ¸ ˆ au avut privilegiul de a-i sluji lui Iehova. In tinerete, ¸ David, viitorul rege al Israelului, a afir˘ ˆ mat ca Dumnezeu era ‘partea lui ın tara ce¸ ˆ lor vii’. (Cite ¸ste Psalmul 142:1, 5.) Cand a compus acest psalm, David nu se afla ˆ ˆ ˘ ˆ ıntr-un palat sau ıntr-o casa, ci ıntr-o pes-¸ ˘ ˘ tera, deoarece fugea de dusmani.

El a cau¸ ˘ ˆ tat refugiu de cel putin ¸ doua ori ın pesteri ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ greu accesibile: o data, langa Adulam, alta ˘ ˆ data, ın pustiul En–Ghedi.

15 Se pare ca˘ David a compus Psalmul ˆ 142 ın una dintre aceste pesteri, unde se as¸ ˘ ˘ cundea de regele Saul, care voia sa-l ucida ˘ (1 Sam. 22:1, 4). Probabil ca David se simˆ ˘ tea prieten care sa-l ¸ singur, neavand niciun ˆ ˘ ocroteasca (Ps. 142:4). In acest loc izolat, el ˘ l-a rugat pe Iehova sa-l ajute. ˆ ˆ 16 David auzise, probabil, ce se ınt amplase cu Marele Preot Ahimelec si cu cei ¸ ˘ din casa lui: ei fusesera ucisi ¸ la porunca lui ˘ ˆ Saul fiindca Ahimelec ıl ajutase pe David, ˘ nestiind ca acesta fugea de rege (1 Sam. ¸ 22:11, 18, 19). David s-a simtit ¸ vinovat ˘ 14, 15. Cine a mai facut din Iehova partea sa, si¸ de ce?

16, 17. a) De ce s-a simtit ¸ David singur? b) Cui i-a cerut David ajutor?

pentru moartea lor; era ca si ¸ cum l-ar fi ˆ ˘ ucis pe preotul care ıl ajutase. Daca ai fi ˆ fost ın locul lui, tu cum te-ai fi simtit?

Pe ¸ ˆ ˘ ˘ langa toate acestea, David nu-si ¸ putea gasi ˘ ˆ linistea deoarece era haituit ıncontinuu ¸ de Saul.

17 La scurt timp dupa˘ moartea lui Ahimelec, a murit si ¸ profetul Samuel, cel care l-a uns pe David viitor rege (1 Sam. 25:1). ˘ Probabilˆ ca David se simtea ¸ acum si ¸ mai ˘ ˘ ˘ ˆ singur. Insa el stia ca exista cineva care ıl ¸ poate ajuta: Iehova. David nu avea privilegiul levitilor, dar se bucura de un alt pri¸ ˘ vilegiu: urma sa fie regele poporului lui Dumnezeu (1 Sam. 16:1, 13). De aceea, Da-

˘ ˆ vid si-a descarcat inima ınaintea lui Ieho¸ ˘ ˆ ˘ ˆ va si ¸ a continuat sa se ıncreada ın El. Si ¸ tu poti¸ ˆ face din Iehova partea ta, refugiul ˘ ˆ ˘ tau! Increde-te ın el si ¸ da tot ce ai mai bun ˆ ˘ ın serviciul sau! ˘ 18 Toti acesti slujitori din vechime au fa¸ ¸ ˆ ˘ cut din Iehova partea lor ın sensul ca au primit de la el o misiune si¸ s-au bizuit pe ˆ ˘ ˆ sprijinul lui ca s-o ındeplineasca. Atat leviˆ ˘ tii, ¸ cat si¸ alti¸ israeliti, ¸ precum David, au facut din Iehova partea lor. Dar tu? Cum poti¸ ˘ ˘ face din Iehova partea ta? Vei gasi raspunˆ ˘ sul ın articolul urmator.

18. Cum au demonstrat unii slujitori din vechime ˘ ˘ ca au facut din Iehova partea lor?

FACI DIN IEHOVA PARTEA TA? ˆ ˆ ˘ ˘ „Continuati ¸ sa cautati ¸ mai ıntai regatul si ¸ dreptatea Sa ˘ ˘ si ¸ toate aceste lucruri va vor fi adaugate.“ (MAT. 6:33)

ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ A CE te gandesti ¸ cand ıntalnesti ¸ ın Biblie ˆ cuvantul „Israel“? La Iacob, fiul lui Isaac, ˆ care a fost numit mai tarziu Israel? La des˘ ˘ cendentii antica Israel? ¸ lui, adica natiunea ¸ ˆ ˆ La Israelul spiritual? Cand este folosit ın sens ˘ figurat, acest termen se refera la „Israelul lui Dumnezeu“, cei 144000, care sunt unsi ¸ cu ˆ ˆ spirit sfant pentru a deveni regi si ¸ preoti¸ ın ˆ ceruri (Gal. 6:16; Rev. 7:4; 21:12). Dar cuvan-

L

˘ 1, 2. a) Pe cine reprezinta „Israelul lui Dumne˘ zeu“ din Galateni 6:16? b) Pe cine reprezinta „ce˘ le douasprezece triburi ale lui Israel“ din Matei 19:28?

tul „Israel“ este folosit si ¸ cu un alt sens, asa ¸ cum reiese din Matei 19:28. ˆ 2 Isus a spus: „La crearea din nou, cand ˘ Fiul omului va sta pe tronul sau glorios, voi, ˘ care m-ati¸ urmat, veti¸ sta si ¸ voi pe douasprezece tronuri si ¸ le veti¸ judeca pe ˆ cele ˘ douasprezece triburi ale lui Israel“. In acest ˘ verset, „cele douasprezece triburi ale lui Israel“ sunt cei care vor fi judecati¸ de discipolii unsi ¸ ai lui Isus si ¸ care au perspectiva ˘ ˆ ˘ ˆ de a trai vesnic ın Paradis, pe pamant. Ei ¸ vor beneficia de serviciul preotesc al celor ¸ 144000.

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

11

Asemenea preotilor si din vechi¸ ¸ ¸ levitilor ˘ me, crestinii unsi ¸ ¸ de azi considera serviciul pe care i-l aduc lui Iehova o mare onoare ˘ ˘ ˘ (Num. 18:20). Ei nu asteapt a sa primeasc a un ¸ ˆ ˘ ˆ loc sau un teritoriu pe pamant. In conformiˆ tate cu Revelatia ¸ 4:10, 11, cei unsi ¸ ısi ¸ vor conˆ ˘ tinua serviciul sacru ın ceruri. Ei asteapt a cu ¸ ˘ ˘ ˘ nerabdare sa fie regi si ¸ preoti¸ alaturi de Isus Cristos (Ezec. 44:28). ˆ ˘ ˆ 4 In timp ce se afla˘ pe pam ant, crestinii ¸ ˘ ˘ unsi ¸ demonstreaza prin modul lor de viat¸ a ˘ ˘ ca au facut din Iehova partea lor. Privilegiul de a-i sluji lui Dumnezeu este pentru ei foarte important. Apostolul Petru a spus: „Faceti¸ ˘ ˘ tot posibilul sa va asigurati¸ chemarea si ¸ ale˘ gerea“ (2 Pet. 1:10). Crestinii unsi ¸ ¸ respecta ˆ ˆ ˘ ˆ acest ındemn manifestand credint¸ a ın jertfa ˘ ˘ ˆ de rascumparare a lui Cristos si ¸ urmandu-l ˆ ˆ neıncetat. Desi ¸ apti¸ sunt diferiti¸ ın privinta tudinilor si ¸ personale, ei nu-si ¸ a situatiei ¸ fo˘ ˆ losesc limitele drept scuza pentru a face cat ˆ mai putin ¸ ın serviciul lui Dumnezeu. Dim˘ ˆ potriva, pun serviciul sacru pe primul loc ın ˘ viat¸ a. Ei sunt un bun exemplu pentru cei ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ care spera sa traiasca etern pe pamant. ˘ ˘ 5 Indiferent ca avem speranta cereasca˘ sau ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ pamanteasca, cu totii ¸ trebuie ‘sa ne renegam, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa ne luam stalpul de tortura si ¸ sa-l urmam ˆ neıncetat pe Cristos’ (Mat. 16:24). Milioane ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ de oameni care spera sa traiasca ın Paradis ıi ˆ ˆ ˘ aduc ınchinare lui Dumnezeu si ¸ ıl urmeaza ˆ pe Cristos ın acest mod. Ei nu se multumesc ¸ ˘ ˆ ˘ sa-i dea lui Iehova mai putin dec at stiu ca-i ¸ ¸ ˆ pot da ın realitate. Multi¸ frati¸ si ¸ surori si-au ¸ simplificat viata ¸ si ¸ ¸ au devenit pionieri. Altii ˘ ˘ reusesc sa faca pionierat auxiliar mai multe ¸ luni pe an. Iar cei care nu pot sluji ca pio˘ ˆ ˘ ˆ nieri fac tot ce le sta ın putint¸ a ın lucrarea ˘ ˘ de predicare. Toti¸ acestia ¸ se aseamana cu Ma3

3, 4. Ce exemplu dau cei unsi? ¸ ˘ 5. Ce pot face toti¸ crestinii pentru ca Iehova sa fie ¸ partea lor, si¸ de ce este greu uneori acest lucru?

12

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

ria, care a turnat ulei parfumat pe capul lui ˘ Isus. El a spus despre Maria: „Ea a facut o ˘ ˘ ˘ ˘ fapta buna fat¸ a de mine. . . . A facut ce-a puˆ ˆ ˘ ˘ tut“ (Mar. 14:6–8). Avand ın vedere ca traim ˆ ˘ ˆ ˘ ıntr-o lume stapanita de Satan, nu ne este ˘ usor uneori sa facem tot ce putem, dar ne ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ straduim, punandu-ne ıncrederea ın Iehova. ˘ ˘ ˘ Sa analizam patru modalitati¸ prin care putem face acest lucru. ˘ ˘ ˘ Sa cautam Regatul lui Dumnezeu ˆ ˘ ˘ 6 Isus si-a ınv atat ¸ continuatorii sa caute ¸ ˆ ˆ mai ıntai Regatul si ¸ dreptatea lui Dumnezeu. ˘ „Oamenii acestei lumi“ urmaresc doar proˆ priile interese; partea lor „este ın viata ¸ aceasta“. (Cite ¸ste Psalmul 17:1, 13–15.) Nu se ˆ ˆ gandesc la Creator, ci numai la ei ınsi ¸ si, ¸ fiind ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ interesati¸ sa duca o viat¸ a cat mai buna, sa-si ¸ ˆ ˘ ıntemeieze o familie sau sa le lase copiilor o ˆ mostenire.

Partea lor este doar ın viata ¸ aceas¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ta. David ınsa nu a gandit asa. ¸ El a vrut sa-si ¸ ˘ ˆ faca „un nume bun“ la Iehova. Mai tarziu, ˘ ˘ ˘ fiul sau Solomon a spus ca toti¸ ar trebui sa ne facem un nume bun la Dumnezeu (Ecl. ˆ ˘ 7:1). Asemenea lui Asaf, David a ınteles ca ¸ mai presus de interesele personale era prietenia lui cu Iehova, privilegiul de a umbla cu ˘ ˆ Creatorul sau. Si ¸ ın prezent, multi¸ crestini ¸ ˘ pun activitatile spirituale mai presus de ¸ ˘ munca laica. ˘ ˘ 7 Sa analizam exemplul lui Jean-Claude, ˘ din Republica Centrafricana. El slujeste ¸ ca ˘ ˆ ˘ ˘ batran de ˆ congregatie, este casatorit si ¸ ¸ are ˘ ˘ ˘ ˘ trei copii. In aceasta tar ¸ a e greu sa-ti¸ gasesti ¸ ˘ un loc de munca, iar majoritatea oameni˘ lor ¸ pastra serviciul. ˆ ar face orice pentru a-si ˘ Intr-o zi, seful lui Jean-Claude i-a spus ca va ¸ ˘ ˆ trebui sa lucreze doar ın schimbul de noap˘ ˘ 6. a) Cum arata majoritatea oamenilor ca partea lor ˆ ˆ ˘ este doar ın viata sa ¸ aceasta? b) De ce este ıntelept ¸ ˆ gandim ca David? ˆ ˘ 7. Cum a fost binecuvantat un frate pentru ca a pus interesele Regatului pe primul loc?

ˆ te, care ıncepea la 18:30. Fratele nostru i-a ˘ ˘ ˘ explicat ca are datoria sa-si ¸ a familia ¸ sustin nu numai din ˆ punct de vedere material, ci si ¸ spiritual. In plus, are o responsabilitate si ¸ ˘ ˘ fat¸ a de congregatie. „Fii fericit c a ai un loc ¸ ˘ de munca, i-a zis seful.

Nimic nu e mai im¸ ˆ portant decat serviciul: nici sotia, nici co¸ piii, nici problemele tale. Serviciul are prio˘ ritate. Alege: ori religia, ori locul de munca.“ ˘ ˘ ˆ Tu ce-ai fi facut daca ai fi fost ın locul lui ˘ Jean-Claude? El era convins ca Iehova urma ˘ ˘ ˘ sa le poarte de grija, lui si ¸ familiei sale, daca ˘ si-ar fi pierdut locul de munca. Si ¸ ¸ avea mul˘ ˆ ˆ te de facut ın serviciul sacru. Cu aceste ganˆ ˆ duri ın minte, fratele s-a dus la ıntrunirea ˘ ˘ ˆ ˘ din cursul saptamanii. Dupa aceea s-a pre˘ ˘ ˘ gatit sa mearga la serviciu, desi ¸ nu era sigur ˘ ˘ ca mai avea un loc de munca. Atunci a pri˘ mit sau fusese concediat. ¸ ˆ ˘ un telefon: seful ˆ ˘ Insa fratele nostru ısi ¸ pastrase locul de ˘ munca!

8 Poate ca˘ si altii au trecut printr-o situatie ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ asemanatoare si ¸ s-au ıntrebat cum se vor ın˘ ˆ griji de familie daca ısi ¸ pierd locul de mun˘ ˘ ca (1 Tim. 5:8). Chiar daca tu nu te-ai con˘ ˘ fruntat cu aceasta problema, stii, probabil, ¸ ˘ ˘ ˘ din experient¸ a ca Iehova nu te va dezamagi ˘ ˘ ˘ niciodata daca faci din el partea ta si ¸ daca ˆ pretuie ¸ sti ¸ privilegiul de a-i sluji. Cand le-a ˘ ˘ ˆ spus discipolilor sa continue sa caute mai ınˆ ˘ tai regatul, Isus i-a asigurat ca toate celelalte ˆ ˆ ˘ ˘ lucruri, precum mancarea sau ımbracamin˘ tea, ‘le vor fi adaugate’ (Mat. 6:33). ˆ 9 Sa˘ ne gandim la leviti, ¸ care n-au primit niciun teritoriu ca mostenire.

Fiind preocu¸ ˆ ˘ ˘ pati¸ doar de ınchinarea curata, ei trebuiau sa ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ aiba ıncredere ca Iehova avea sa se ıngrijeas˘ ˘ ca de necesitatile ¸ lor materiale. El i-a asigurat: „Eu sunt partea ta“ (Num. 18:20). Desi ¸ ˆ noi nu slujim ıntr-un templu literal, putem

˘ ˘ sa imitam spiritul preotilor si ¸ ¸ ¸ al levitilor ˘ ˘ fiind siguri ca Iehova ne va purta de grija. ˘ ˘ ˆ Pe masura ce ne apropiem de sfarsitul aces¸ ˘ ˘ tei lumi rele, trebuie sa avem si ¸ mai multa ˆ ˘ ˆ ˘ ıncredere ca Iehova se va ıngriji de necesitatile ¸ noastre (Rev. 13:17). ˘ ˘ ˘ Sa cautam dreptatea lui Dumnezeu ˆ ˘ 10 Isus si-a ındemnat discipolii ‘sa caute si ¸ ¸ dreptatea lui Dumnezeu’ (Mat. 6:33). Aceasˆ ˘ ˘ ˘ ta ınseamna ca trebuie sa punem normele lui Iehova cu privire la ce este corect si ¸ la ce este gresit oamenilor. ¸ mai presus de normele ˆ ˘ (Cite ¸ste Isaia 55:8, 9.) Inainte sa afle ade˘ ˘ varul, unii cultivau tutun sau vindeau tig ¸ ari,

ˆ ˘ ıi instruiau pe altii ¸ pentru ˆ ˘ razboi sau produceau si ¸ vindeau arme. Insa majoritatea si-au ¸ ˘ ˆ schimbat locul de munca pentru a putea ıntruni cerintele pentru botez (Is. 2:4; 2 Cor. ¸ 7:1; Gal. 5:14). ˘ ˆ 11 Sa˘ luam exemplul lui Andrew. Cand el ˘ ˘ ˆ ˘ si ¸ sa au aflat adevarul, au hotarat sa-i ¸ sotia ˘ ˆ slujeasca lui Iehova. Andrew era foarte mandru de munca sa, dar a renuntat ¸ la ea. De ce? ˆ ˘ Deoarece lucra ıntr-o organizatie ¸ implicata ˆ ˘ ˘ ˘ ın razboi. El era acum decis sa puna pe primul plan dreptatea lui Dumnezeu. Si-a dat ¸ ˆ demisia, desi doi copii. Nu ¸ ¸ avea de ıntretinut ˆ avea niciun alt venit, iar economiile ıi ajunˆ geau doar cateva luni. Din punct de vedere ˘ omenesc, s-ar fi putut spune ca nu avea nicio ‘mostenire’.

Dar, bizuindu-se pe Iehova, ¸ ˘ ˘ ˆ si-a cautat un alt loc de munca. Azi, cand ¸

˘ 8, 9. Cum putem face din Iehova partea noastra, asemenea preotilor si¸ levitilor? ¸ ¸

ˆ ˆ 10, 11. Cum au demonstrat unii ıncredere ın Iehoˆ ˘ va ın privinta ¸ locului de munca? Dati¸ un exemplu.

˘ Iehova devine partea noastra ˆ ˘ ˆ ˆ cand acordam ıntaietate serviciului sacru

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

13

ˆ ˘ ˘ priveste ¸ ın urma, el spune cu convingere ca ˆ „mana lui Iehova nu s-a scurtat“ (Is. 59:1). ˘ ˘ ˘ Deoarece au continuat sa duca o viat¸ a sim˘ pla, Andrew si ¸ sa au putut face pionie¸ sotia ˆ ˆ rat. „Au fost momente cand eram ıngrijorati¸ ˘ ˘ ˘ din cauza banilor, a locuintei, ¸ a sanatatii ¸ sau ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ chiar a faptului ca ımbatranim“, marturises-¸ ˆ ˘ te el. „Dar Iehova a stat mereu langa noi. . . . ˘ ˘ Putem spune din toata inima ca a-i sluji lui ˆ Iehova este o binecuvantare si ¸ un mare privilegiu!“ (Ecl. 12:13)1 ˘ ˘ 12 Isus le-a spus discipolilor sai: „Daca veti¸ ˘ ˆ ˘ avea credint¸ a cat un graunte de mustar, veti¸ ¸ ˘ zice muntelui acestuia: «Muta-te de aici aco˘ lo» si ¸ se va muta; si ¸ ˆ nimic nu va va fi impo˘ ˘ sibil“ (Mat. 17:20). Intreaba-te: „As¸ cauta mai ˆ ˆ ˘ ıntai dreptatea lui Dumnezeu daca acest lucru mi-ar cauza probleme?“. Vorbeste ¸ cu alti¸ ˘ ˆ membri ai congregatiei ¸ daca ai ındoieli. Moˆ ˆ ˆ ˘ dul ın care Iehova i-a ajutat ıti¸ va ıntari, cu ˘ sigurant¸ a, credinta. ¸ ˘ ˘ Sa apreciem masurile spirituale luate de Iehova 13 Daca˘ pretuim privilegiul de a-i sluji lui ¸ ˘ Iehova, putem fi siguri ca El ne va oferi cele necesare din punct de vedere material si ¸ spi˘ ritual, asa Sa ne ¸ ¸ cum le-a oferit si ¸ levitilor. ˘ ˆ bazam pe Iehova chiar si ¸ atunci cand ni se ˘ ˘ ˘ ˘ pare ca situatia Da¸ noastra este fara iesire. ¸ ˘ vid, de exemplu, desi a fost nevoit s a se as¸ ˘ ˆ ˘ cunda ıntr-o pester a, a contat pe ajutorul lui ¸ ˘ ˘ ˆ Iehova. De asemenea, sa apelam ın perma˘ ˘ ˘ nent¸ a la Iehova, Sursa noastra de lumina spi˘ ˘ rituala. Asaf a putut sa-si ¸ explice mai bine luˆ ˆ crurile care ıl tulburau doar cand a intrat ˆ „ın grandiosul sanctuar al lui Dumnezeu“ ˘ 1 Vezi Trezi ¸ti-va! din noiembrie 2009, paginile 12–14.

˘ ˘ 12. Ce calitate trebuie sa avem pentru a cauta mai ˆ ˆ ıntai dreptatea lui Dumnezeu? Dati¸ exemple din congregatie. ¸ ˆ ˆ 13. De ce anume putem fi siguri cand ıi slujim lui ˘ Iehova din toata inima?

14

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

ˆ (Ps. 73:17). Imitand aceste exemple, vom de˘ monstra ca pretuim privilegiul de a-i sluji lui ¸ Iehova, indiferent de situatiile prin care ¸ trecem. ˆ 14 Cum reactionezi cand Iehova face lumi¸ ˘ ˆ na ın privinta ¸ unor ‘lucruri profunde’ din Scripturi? (1 Cor. 2:10–13) Apostolul Petru ˘ ˆ ˘ ne-a lasat un exemplu excelent ın aceasta ˘ ˘ privint¸ a. Cu o anumita ocazie, Isus a afirmat: ˘ ˆ „Daca nu mancati¸ carnea Fiului omului si ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ nu beti¸ sangele lui, nu aveti¸ viat¸ a ın voi ın˘ ˆ siv ¸ a“. Interpretand literalmente aceste cuvinte, multi¸ discipoli au spus: „Ce cuvinte ˘ revoltatoare! Cine le poate asculta?“. Apoi ˆ ˘ ˆ ˘ „s-au ıntors la lucrurile lasate ın urma“.

Cum a reactionat Petru? El a spus: „Doam¸ ˘ ne, la cine sa ne ducem? Tu ai cuvintele vietii (Ioan 6:53, 60, 66, 68). ¸ vesnice“ ¸ ˆ ˆ 15 Petru nu a ın teles ıntru totul aceste cu¸ ˘ vinte ale lui Isus, dar a fost sigur ca Iehova ˘ ˘ ˆ le va da lumina spirituala. Cand Iehova re˘ ˘ ˘ varsa mai multa lumina asupra anumitor ˘ ˘ ˘ ˆ adevaruri biblice, te straduiesti ¸ ¸ sa ıntelegi ˘ motivele acestor schimbari? (Prov. 4:18) Beˆ ˆ ˆ reenii din secolul ıntai „au primit cuvantul ˆ ˆ cu cea mai mare ınsufletire, cercetand cu ¸ ˆ atentie Scripturile ın fiecare zi“ (Fap. 17:11). ¸ ˆ Urmandu-le exemplul, vei pretui ¸ si ¸ mai mult privilegiul de a-i sluji lui Iehova, de a face din El partea ta. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ‘Sa va casatori ¸ti numai ın Domnul’ ˆ 16 Un alt domeniu ın care crestinii trebuie ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa tin a cont de Iehova este c as atoria.

Ei tre¸ ˘ ˘ ˘ buie sa aplice sfatul biblic de a se casatori ˆ „numai ın Domnul“ (1 Cor. 7:39). Multi¸ au ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ preferat sa ramana necasatoriti¸ decat sa ın˘ calce acest sfat divin. Iehova le poarta de gri˘ ˘ ˆ ja acestor persoane. Ce a facut David cand ˘ ˘ ˆ 14, 15. Cum ar trebui sa reaction am cand lumina ¸ ˘ ˘ adevˆarului devine mai clara, si¸ de ce?

16. In armonie cu 1 Corinteni 7:39, cum pot cres-¸ ˘ ˘ ˘ ˘ tinii necasatoriti¸ sa faca din Iehova partea lor?

Exemplul lui Ieremia ˘ ˆ ne ıncurajeaza

ˆ s-a simtit ¸ singur si ¸ lipsit de ajutor? „Inaintea lui [Dumnezeu] am vorbit despre necazul ˆ ˆ ˆ ˘ meu, cand spiritul ımi era istovit ınauntrul meu“, a spus el (Ps. 142:1–3). Sentimente ˘ ˘ asemanatoare a avut, probabil, si ¸ profetul Ieremia, care i-a slujit cu fidelitate lui Iehova ˘ ˘ ˘ ˘ zeci de ani fara a fi casatorit.1 ˘ ˆ ˘ 17 „Nu am luat niciodata˘ hotar area de a raˆ ˘ ˘ ˘ ˘ mane necasatorita“, spune o sora din State˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ le Unite. „Ma voi casatori cand voi ıntalni ˘ persoana potrivita. Mama, care nu este la ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ adevar, ımi tot spunea sa ma casatoresc; nu ˆ conta cu cine. Am ıntrebat-o cum s-ar simti¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ın cazul ın care casnicia mea s-ar sfarsi ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ rau. In cele din urma, vazand ca aveam un ˘ ˘ serviciu stabil, ca puteam sa-mi port singu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ra de grija si ¸ ca eram fericita, m-a lasat ın ˘ ˘ ˘ pace.“ Aceasta sora se simte uneori singura. ˆ ˆ „In astfel de momente, spune ea, ımi pun ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ıncrederea ın Iehova, iar el nu ma paraseste ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ 1 Va ındemnam sa cititi¸ capitolul 8 al cartii ¸ Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia.

˘ ˘ ˘ ˘ ˆ 17. Ce face o sora necasatorita cand se simte sin˘ gura?

˘ ˘ niciodata.“ Ce a ajutat-o sa ˆ ˘ ˆ ˘ se ıncreada ın el? „Ruga˘ ˘ ˘ ˘ ciunea ma ajuta sa simt ca ˘ Dumnezeu este real si ¸ ca nu ˘ ˘ sunt niciodata singura. Cel ˆ ˘ ˘ Preaınalt ma asculta, iar asta ˆ ˘ ımi da demnitate si ¸ bucu˘ ˘ rie!“ Fiind convinsa ca „este ˘ ˆ mai multa fericire ın a da deˆ ˆ ˘ cat ın a primi“, sora noastra ˆ ˘ ˘ spune: „Ii ajut pe altii ¸ fara ˘ ˆ sa astept nimic ın schimb. ¸ ˆ ˘ Gandul ca le pot fi de ajutor ˆ ˘ ımi aduce multa bucurie“ ˘ (Fap. 20:35). Da, ea a facut din Iehova par˘ ˘ ˘ tea ei si ¸ este fericita ca are privilegiul sa-i slu˘ jeasca.

18 Indiferent de situatia prin care treci, si ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ tu poti¸ face din Iehova partea ta ramanand ˆ ˘ ın mijlocul poporului sau fericit (2 Cor. ˆ ˘ 6:16, 17). La randul tau, tu vei deveni partea lui Iehova, asemenea altor slujitori din trecut. (Cite ¸ste Deuteronomul 32:9, 10.) Asa ¸ ˘ cum Iehova a facut din Israel partea sa, el va ˆ face si ¸ din tine partea lui si ¸ ıti¸ va purta de ˘ grija cu iubire (Ps. 17:8). ˆ 18. In ce sens poate face Iehova din tine partea sa?

˘ Cum ai raspunde?

Cum faci din Iehova partea ta: ˆ ˆ ˆ ˙ cand cauti¸ mai ıntai Regatul lui Dumnezeu si¸ dreptatea Sa? ˆ ˘ ˙ cand apreciezi lumina spirituala? ˆ ˘ ˙ cand respecti¸ porunca divina de ˘ ˘ ˆ a te casatori numai ın Domnul?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

15

˘ ˘ ˘ SA ALERG T¸ A ˆ AM CU PERSEVEREN ˘ IN CURSA CRESTIN A ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ „Sa alergam cu perseverent¸ a cursa care ne este pusa ınainte.“ (EVR. 12:1)

˘ ˆ ˘ NUAL se organizeaza ın toata lumea ˘ curse de maraton. Alergatorii foarte ˘ ˆ buni participa la aceste curse ˆ ˘ avand un sin˘ ˆ gur obiectiv: sa castige.

Insa ceilal ¸ti concu¸ ˘ ren ¸ti se mul ¸tumesc cu mai pu ¸tin. Faptul ca ˘ ˘ reusesc sa treaca linia de sosire este pentru ¸ ˘ ei o realizare extraordinara.

2 Biblia compara˘ via cu o ¸ta unui crestin ¸ ˘ cursa de atletism. Apostolul Pavel a vorbit ˘ ˆ despre o astfel de cursa ın prima sa scrisoa˘ re adresata crestinilor din Corint. El a spus: ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ „Nu sti ¸ ¸ti ca alergatorii ıntr-o cursa alearga to ¸ti, dar numai unul primeste ¸ premiul? Alerˆ ˆ ˆ ˘ ga ¸ti ın asa ¸ fel ıncat sa-l ob ¸tine ¸ti“ (1 Cor. 9:24).

3 A vrut Pavel sa˘ spuna˘ ca˘ numai un cres¸ ˆ ˘ tin castiga premiul vie ¸tii si ¸ ¸ ca to ¸ti ceilal ¸ti ˆ alergau ın zadar? Nicidecum! Participan ¸tii la cursele de atletism se antrenau intens si ¸ se ˘ ˘ ˘ ˆ straduiau din rasputeri sa castige.

Pavel do¸ ˘ ˘ ˘ rea ca si sa depuna ¸ colaboratorii sai crestini ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ eforturi asemanatoare ın cursa crestin ¸ a si ¸ sa ˘ primeasca premiul vie ¸tii. Da, to ¸ti cei care ˘ ˆ ˆ ˘ reusesc sa ıncheie cursa castig ¸ ¸ a premiul. ˘ ˆ 4 Pentru noi, cei care alergam ın cursa ˘ ˆ crestin ¸ a, cuvintele lui Pavel sunt ıncurajaˆ ˘ ˘ toare si ¸ ne ındeamna la autoanaliza. De ce? ˆ Deoarece premiul — via ¸ta ın ceruri sau pe

A

1, 2. Cu ce a comparat apostolul Pavel via ¸ta unui cre ¸stin? ˆ ˘ 3. La ce s-a referit Pavel cand a spus ca numai un ˘ alergator prime ¸ste premiul? ˘ ˘ 4. Ce trebuie sa ¸stim despre cursa pentru via ¸ta?

16

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

˘ ˆ ˆ un pamant transformat ın paradis — are o ˘ ˘ valoare inestimabila. E adevarat, cursa este ˘ ˘ ˆ ˆ lunga si ¸ extenuanta, iar pe traseu ıntalnim multe obstacole, multe lucruri care ar putea ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sa ne distraga sau sa ne puna ın pericol (Mat. ˆ 7:13, 14). Din nefericire, unii au ıncetinit rit˘ mul, s-au oprit sau chiar au cazut. Dar care sunt capcanele si¸ pericolele cu care ne-am ˘ putea confrunta? Cum trebuie sa ne ferim ˘ de ele? Cum putem sa ajungem la linia de ˘ ˆ ˘ sosire si ¸ sa castig ¸ am premiul vie ¸tii? ˘ Avem nevoie de perseveren ¸ta ˆ 5 Cand le-a scris crestinilor evrei din Ieru¸ ˘ salim si ¸ din Iudeea, Pavel a facut din nou referire la cursele de atletism. (Cite ¸ste Evrei ˘ ˆ 12:1.) El a explicat de ce alearga crestinii ın ¸ ˘ ˘ ˆ cursa vie ¸tii si ¸ ceˆ trebuie sa faca pentru a cas-¸ tiga premiul. Inainte de a analiza sfaturile ˘ ˘ sale inspirate si ¸ valoarea lor practica, sa ve˘ dem de ce a scris Pavel aceasta scrisoare si ¸ ˆ ce ındemn le-a dat el crestinilor evrei. ¸ ˆ ˆ ˆ 6 Crestinii din secolul ınt ai, ındeosebi cei ¸ din Ierusalim si ¸ din Iudeea, se confruntau ˆ ˘ ˘ cu multe ıncercari si ¸ necazuri. Conducatorii ˆ ˘ religiosi ¸ ıi supuneau la mari presiuni ca sa nu mai predice. De fapt, din cauza uneltirilor lor, Isus fusese acuzat de sedi ¸tiune, condamnat si ¸ executat ca un criminal. Dar ei nu ˘ s-au oprit aici. Dupa evenimentele miraculoase de la Penticosta din 33 e.n., i-au ameˆ 5. Ce a spus Pavel despre cursa vie ¸tii ın Evrei 12:1? ˘ 6. Ce presiuni faceau liderii religio ¸si asupra cre ¸stinilor?

nin ¸tat si ¸ i-au atacat de multe ori pe crestini. ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ Fara ındoiala, via ¸ta slujitorilor fideli din ˆ ˆ ˘ secolul ıntai nu a fost usoar a (Fap. 4:1–3; ¸ 5:17, 18; 6:8–12; 7:59; 8:1, 3). ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ 7 In plus, crestinii traiau ıntr-o perioada ın ¸ ˆ care sfarsitul sistemului iudaic era iminent. ¸ ˆ ˘ ˘ Isus ıi avertizase ca Ierusalimul avea sa fie ˘ distrus din cauza infidelita ¸tii evreilor. El le ˘ ˘ spusese si ¸ ce evenimente aveau sa preceada ˆ ˆ acel sfarsit, ¸ explicandu-le cum puteau supraˆ ˆ vie ¸tui. (Cite ¸ste Luca 21:20–22.) Isus ıi ınˆ ˘ demnase: „Fi ¸ti aten ¸ti la voi ınsiv ¸ a ca nu ˘ ˆ ˆ cumva sa vi se ıngreuneze inimile cu man˘ ˘ ˆ ˆ ˘ care si ¸ bautura ın exces si ¸ cu ıngrijorarile vie˘ ˘ pes¸tii, iar ziua aceea sa vina pe neasteptate ¸ te voi“ (Luca 21:34).

8 Pavel le-a scris crestinilor evrei la aproa¸ ˘ ˘ pe 30 de ani dupa ce Isus daduse acest avertisment. Cum i-a afectat trecerea timpului pe acesti Unii erau distrasi ¸ crestini? ¸ ¸ de pro˘ blemele si ¸ de grijile vie ¸tii si ¸ nu mai faceau ˆ ˘ progrese spirituale, care le-ar fi ıntarit credin ¸ta (Evr. 5:11–14). Al ¸tii credeau, probabil, ˘ ˘ ˘ ca via ¸ta lor ar fi fost mult mai usoar a daca ¸ ˘ ˘ ar fi trait asemenea majorita ¸tii evreilor, conˆ ˘ ˆ ˘ siderand ca acestia, ın fond, aveau credin ¸ta ¸ ˆ ˆ ın Dumnezeu si ¸ respectau ın mare parte Le˘ gea mozaica. Iar al ¸ti crestini, influen ¸ta ¸ti sau ¸ chiar intimida ¸ti de unele persoane din con˘ grega ¸tie, respectau din nou Legea mozaica ˆ ˆ si ¸ tradi ¸tiile evreiesti. ¸ Cum ıi putea ıncuraja ˘ ˘ Pavel pe to ¸ti acesti ¸ fra ¸ti sa-si ¸ pastreze vigi˘ ˘ ˆ len ¸ta spirituala si ¸ sa persevereze ın cursa ˘ crestin ¸ a? ˆ ˘ 9 In capitolul 10 al scrisorii sale, el a ara˘ ˘ tat ca Legea era doar „o umbra a lucrurilor ˆ ˘ ˘ 7. In ce timpuri traiau cre ¸stinii carora le-a scris Pavel? ˆ ˘ 8. De ce unii cre ¸stini ıncetinisera ritmul sau aban˘ donasera cursa? ˆ 9, 10. a) Ce le-a spus Pavel cre ¸stinilor evrei la sfar¸situl capitolului 10? b) De ce a men ¸tionat Pavel ˘ exemplul de credin ¸ta al „martorilor“ din vechime?

bune viitoare“, subliniind valoarea jertfei de ˘ ˘ ˆ rascumparare a lui Cristos. La sfarsitul capi¸ tolului, el le-a spus: „Ave ¸ti nevoie de perse˘ ˘ ˘ veren ¸ta, pentru ca, dupa ce a ¸ti facut voin ¸ta ˘ ˆ lui Dumnezeu, sa primi ¸ti ımplinirea promi˘ ˆ ˘ siunii. Caci ınca «foarte pu ¸tin timp» si ¸ «cel ˆ ˆ care vine va sosi si ¸ nu va ıntarzia»“ (Evr. 10:1, 36, 37). ˆ 10 In capitolul 11, Pavel le-a explicat cu ˘ ˆ ˘ ˘ maiestrie crestinilor evrei ce ınseamna sa ai ¸ ˘ ˆ ˆ credin ¸ta ın Dumnezeu, men ¸tionand exem˘ plul unor barba ¸ti si ¸ femei din vechime. Dar de ce a vorbit apostolul Pavel despre credin˘ ˆ ¸ta ın contextul perseveren ¸tei? Deoarece do˘ ˆ ˘ ˘ ˘ rea ca fra ¸tii lui sa ın ¸teleaga faptul ca adeva˘ ˘ rata credin ¸ta pretinde curaj si ¸ perseveren ¸ta. ˆ Meditand la exemplul acestor slujitori fi˘ ˘ ˆ deli, ei gaseau taria de a ınfrunta necazuriˆ ˆ ˘ le si ¸ ıncercarile. In continuare, Pavel a spus: ˘ ˆ „Pentru ca suntem ınconjura ¸ti de un nor ˘ ˘ asa ¸ de mare de martori, sa dam si ¸ noi la o ˘ ˆ ˘ parte orice greutate si ¸ pacatul care ne ınfa˘ ˆ ˘ ˘ soar a atat de usor si ¸ ¸ ¸ sa alergam cu perse˘ ˘ ˆ veren ¸ta cursa care ne este pusa ınainte“ (Evr. 12:1).

‘Un nor de martori’ Slujitorii precrestini — care formau ‘un ¸ nor mare de martori’ — nu erau spectatori ˘ ˘ ˘ ˆ veni ¸ti sa vada cursa sau sa-si ¸ ıncurajeze atle˘ tul preferat ori echipa favorita, ci erau, figu˘ ˆ ˆ ˘ rativ vorbind, alergatori care ısi ¸ ıncheiasera ˆ ˘ cu succes cursa. Desi ¸ nu mai erau ın via ¸ta, ˘ ei puteau fi considera ¸ti alergatori „de per˘ ˘ ˆ ˆ forman ¸ta“, al caror exemplu ıi ıncuraja pe ˘ cei noi sa nu abandoneze cursa. Acum ima˘ ˘ ˘ gineaza- ¸ti ca participi la o cursa de alergare. ˘ ˘ Cum te-ai sim ¸ti daca ai sti ¸ ca printre specta˘ tori sunt si ¸ atle ¸ti celebri? Te-ai stradui din ˘ ˆ ˆ rasputeri, ba chiar te-ai ıntrece pe tine ınsu ¸ti 11

˘ 11. Ce efect are asupra noastra exemplul ‘martorilor’ precre ¸stini?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

17

˘ ca sa ajungi la linia de sosire. Exemplul ace˘ lor martori din vechime demonstra ca, oriˆ ˘ ˘ cat de obositoare si ¸ de grea era aceasta cursa, ˆ ˘ ea putea fi castigat a. Asadar, crestinii evrei ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ trebuiau sa pastreze viu ın minte exemplul ‘norului de martori’. Ei primeau astfel cura˘ jul de a ‘alerga cu perseveren ¸ta’. Si ¸ noi puˆ tem ıncheia cu succes cursa!

12 Crestinii de azi trec prin situa ¸tii care se ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ aseamana cu cele ale ınchinatorilor fideli ˘ ˘ men ¸tiona ¸ti de Pavel. De pilda, Noe a trait ˆ ˘ ıntr-o perioada care a culminat cu distruge˘ rea acelei lumi printr-un potop. Si ¸ noi traim ˆ ˘ ˆ ıntr-o perioada care se va ıncheia cu distrugerea acestui sistem. Iehova le-a cerut lui ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Avraam si ¸ Sarei sa-si ¸ paraseasca ¸tara ca sa ˆ ˘ ˘ ˘ promoveze ınchinarea adevarata si ¸ sa astep¸ ˆ ˆ te ımplinirea promisiunii Sale. Iehova ne ın˘ ˘ ˘ deamna si ¸ pe noi, cei de azi, sa ne renegam ˘ ˆ ˘ ca sa primim aprobarea si ¸ binecuvantarile ˆ ˘ sale. Pentru a ajunge ın Tara Promisa, Moi¸ ˘ ˘ ˘ ˘ se a trebuit sa calatoreasca printr-un pustiu ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ınfricos¸ ator. Si ¸ noi, ın calatoria spre lumea ˘ ˘ ˘ noua promisa de Dumnezeu, trebuie sa tra˘ ˘ ˘ ˆ versam acest sistem muribund. Fara ındoia˘ la, din exemplul martorilor precrestini des¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ prindem multe ınva ¸taminte. Putem ınva ¸ta din reusitele si lor, din puncte¸ ¸ din greselile ¸ le lor forte si ¸ din punctele lor slabe (Rom. 15:4; 1 Cor. 10:11). ˘ Ei au reusit ¸ sa termine cursa 13 Ce i-a ajutat pe acesti slujitori ai lui Ie¸ ˘ ˘ hova sa persevereze si ¸ sa termine cu succes ˘ ˘ cursa? Sa observam ce spune Pavel despre ˆ ˘ Noe ın Evrei 11:7. (Cite ¸ste.) Noe nu mai ‘va˘ ˘ zuse’ un ‘potop de ape care sa nimiceasca ˘ ˆ ˘ orice carne de pe pamant’ (Gen. 6:17). Paˆ ˘ ˘ mantul nu fusese niciodata maturat de ape!

Dar pentru Noe acest lucru nu era imposi˘ bil. De ce? Deoarece el era ferm convins ca ˆ ˆ Iehova ımplineste ¸ ıntotdeauna ceea ce spune. Prin urmare, Noe nu a considerat sarci˘ ˘ na primita prea dificila. El a ascultat de Ie˘ ˆ hova si ¸ „a facut ıntocmai“: a construit arca, ˆ ˘ a adus ın ea animalele, a facut provizii, i-a ˘ avertizat pe oameni si ¸ a avut grija de ˆ spiritualitatea familiei sale (Gen. 6:22). Intr-ade˘ ˘ ˆ var, nu i-a fost usor, dar a avut credin ¸ta ın ¸ Iehova si ¸ a perseverat. De aceea, Iehova i-a salvat pe Noe si ¸ pe familia sa si¸ i-a binecuˆ vantat din belsug. ¸ 14 Pavel vorbeste apoi despre Avraam si ¸ ¸ ˆ Sara. Via ¸ta lor s-a schimbat radical cand ˘ ˘ ˘ ˘ Dumnezeu le-a spus sa paraseasca orasul ¸ Ur. ˘ Cu toate ca nu stiau ce le rezerva viitorul, ei ¸ ˘ ˆ au dovedit o credin ¸ta de neclintit ın Iehova ˆ si¸ au ascultat de el chiar si ¸ ın situa ¸tii extrem ˘ ˘ de dificile. Avraam a fost dispus sa faca mulˆ ˘ ˘ te sacrificii pentru ınchinarea adevarata. El ˘ ˆ este numit, pe buna dreptate, ın Biblie „ta˘ ˘ tˆ al tuturor celor ce au credin ¸ta“ (Rom. 4:11). ˆ Intrucat crestinii evrei cunosteau multe de¸ ¸ spre via ¸ta lui Avraam, Pavel a men ¸tionat ˆ ˘ doar cateva dintre faptele lui de credin ¸ta. Ce ˆ ˘ ˘ ınva ¸tamˆ din exemplul lui Avraam? Pavel a ˘ scris: „In credin ¸ta au murit to ¸ti acestia [in¸ clusiv Avraam si ¸ familia sa], desi ¸ n-au primit ˆ ˘ ımplinirea promisiunilor, ci doar le-au vazut de departe, le-au salutat si¸ au declarat public ˘ ˘ ˆ ˘ ca erau straini si ¸ locuitori temporari ın ¸tara“ (Evr. 11:13). Da, credin ¸ta si¸ prietenia cu Ie˘ ˆ hova i-au ajutat sa persevereze ın cursa vie ¸tii.

15 Moise este un alt slujitor al lui Iehova care face parte din ‘norul de martori’. El a ˘ renun ¸tat la boga ¸tii si ¸ la pozi ¸tia sa privilegia˘ ˆ ˘ ˘ ta, „alegand mai degraba sa fie maltratat cu

ˆ ˘ 12. Ce putem ınva ¸ta din exemplele men ¸tionate de Pavel? ˘ 13. a) Cu ce dificulta ¸ti s-a confruntat Noe? b) Ce l-a ˘ ajutat sa persevereze?

ˆ ˘ ˆ 14. a) Ce ıncercari au ınfruntat Avraam ¸si Sara? ˆ ˘ ˘ b) Ce ınva ¸tam din exemplul lor? ˘ ˘ ˘ 15. Ce l-a motivat pe Moise sa duca o via ¸ta de sacrificiu?

18

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

˘ Avraam ¸si Sara au fost dispu ¸si sa renun ¸te la confortul din Ur

poporul lui Dumnezeu“. Ce l-a motivat pe ˘ ˘ ˘ Moise sa ia aceasta decizie? ‘El a privit ¸tinta ˘ ˘ ˘ la rasplata. A ramas neclintit, ca si¸ cum l-ar ˘ ˘ fi vazut pe Cel nevazut.’ (Cite ¸ste Evrei ˘ ˘ 11:24–27.) Moise nu s-a lasat distras de „pla˘ ˘ cerea trecatoare a pacatului“. El a fost un ˘ exemplu de curaj si ¸ de perseveren ¸ta, deoa˘ ˘ rece Dumnezeu era o persoana reala pentru el, iar promisiunile Sale erau sigure. Astfel, ˘ ˘ ˘ Moise a facut tot ce a putut ca sa-i scoata pe ˘ ˘ ˆ israeli ¸ti din Egipt si Pro¸ ¸ sa-i conduca ın Tara ˘ misa. ˘ ˆ 16 La fel ca Avraam, Moise nu a vazut ımˆ plinirea promisiunii divine ın timpul vie ¸tii ˆ ˘ sale. Chiar ınainte ca poporul Israel sa intre ˆ ˘ ın Tara Promisa, Dumnezeu i-a spus lui Moi¸ ˘ se: „Vei vedea de la distan ¸ta ¸tara, dar nu vei ˆ intra acolo, ın ¸tara pe care le-o dau fiilor lui

˘ ˘ ˆ ˆ Israel“. Iehova a luat aceasta hotarare ıntruˆ ˆ ˘ cat Moise si ¸ Aaron se ınfuriasera din cauza ˘ atitudinii rebele a poporului si ¸ ‘nu-si ¸ facu˘ ˘ ˆ sera datoria fa ¸ta de Dumnezeu ın mijlocul fiilor lui Israel, la apele de la Meriba’ (Deut.

32:51, 52). Cu toate acestea, Moise nu s-a ˘ ˘ descurajat si ¸ nu s-a umplut de amaraciune, ˆ ˆ ci i-a binecuvantat pe israeli ¸ti, iar la sfarsit ¸ le-a spus: „Fericit esti ¸ tu, o, Israele! Cine este ˘ ca tine, un popor care se bucura de salvare ˆ ın Iehova, scutul care- ¸ti este ajutor si ¸ sabia ˘ ˘ ta marea ¸ta?“ (Deut. 33:29). ˆ ˘ ˘ Inva ¸taminte pentru noi 17 Din exemplul acestor martori precres¸ ˆ ˘ ˘ ˘ tini ınva ¸tam o lec ¸tie foarte importanta: penˆ ˘ tru a ne ıncheia cu succes cursa, trebuie sa ˆ ˘ ˆ ˆ avem ıncredere absoluta ın Dumnezeu si ¸ ın

˘ ˆ 16. De ce nu s-a descurajat Moise ca nu a intrat ın ˘ Tara Promisa? ¸

ˆ ˘ ˘ 17, 18. a) Ce ınva ¸tam de la martorii precre ¸stini? ˆ ˘ b) Ce vom analiza ın articolul urmator?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

19

promisiunile sale (Evr. 11:6). Da, credin ¸ta ˘ ˘ trebuie sa fie o constanta a vie ¸tii noastre!

Spre deosebire de oamenii care nu au cre˘ din ¸ta, slujitorii lui Iehova pot privi dincolo ˆ ˘ ˘ de prezent. Ei ıl vad pe „Cel nevazut“ si ¸ ˘ ˘ ˆ alearga cu perseveren ¸ta ın cursa pentru via˘ ¸ta (2 Cor. 5:7). ˘ 18 E adevarat, nu ne ˆ este usor, dar putem ¸ ˘ trece linia de sosire! In articolul urmator, ˘ vom analiza ce mai trebuie sa facem pentru ˆ ˘ ˘ a alerga pana la capat.

Pute ¸ti explica? ˙ De ce a scris Pavel despre ‘martorii’ ˆ fideli din vechime ın contextul perseveren ¸tei? ˘ ˙ Cum ne ajuta exemplul acestor ˘ ˘ ˆ ‘martori’ sa perseveram ın cursa vie ¸tii? ˆ ˘ ˙ Ce ai ınva ¸tat din exemplul dat de Noe, Avraam, Sara ¸si Moise?

˘ ˘ ˆ ‘SA ALERGˆ AM ˆ ¸ FEL INCAT ˘ IN ASA SA OBTINEM PREMIUL’ ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ „Alergati ti.“ ¸ ın asa ¸ fel ıncat sa-l obtine ¸ ¸ (1 COR. 9:24)

ˆ I

˘ N SCRISOAREA catre crestinii evrei, ¸ apostolul Pavel a folosit o ilustrare foar˘ ˆ te sugestiva pentru a-i ıncuraja. El le-a rea˘ ˆ mintit ca nu erau singuri ın cursa pentru ˘ ˆ viat¸ a, ci erau ınconjurati¸ de un ‘nor mare ˆ ˘ de martori’ care ısi¸ terminasera alergarea ˘ ˘ ˆ cu succes. Daca pastrau ın minte faptele de ˘ credint¸ a si¸ eforturile asidue ale acestor ˆ ˆ ˘ martori, crestinii evrei ısi¸ puteau ıntari ho¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ tararea de a alerga pana la capat. ˘ ˆ 2 Asa cum am vazut ın articolul prece¸ dent, credinta ¸ i-a ajutat pe acei slujitori din ˘ ˘ ˆ ˘ vechime sa-i ramana loiali lui Dumnezeu ˆ ˘ ˆ pana la ıncheierea cursei. Din exemplul ˆ 1, 2. a) Cum i-a ıncurajat Pavel pe cre ¸stinii evrei? ˆ b) Ce ındemn le-a dat Pavel slujitorilor lui Dumnezeu?

20

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

ˆ ˘ ˘ lor, putem desprinde multe ınvat¸ aminte. ˘ ˆ Pavel le-a dat colaboratorilor sai ın credin˘ ˘ ˘ ˆ ˘ t¸ a, deci si¸ noua, urmatorul ındemn: „Sa ˘ ˘ dam si¸ noi la o parte orice greutate si¸ paˆ ˘ ˘ ˆ ˘ catul care ne ınfasoar a atat de usor si¸ sa ¸ ¸ ˘ ˘ alergam cu perseverent¸ a cursa care ne este ˘ ˆ pusa ınainte“ (Evr. 12:1). ˆ 3 Referitor la cursele de alergare, ıntr-o ˘ lucrare se spune ca „grecii se antrenau ˘ si¸ concurau complet dezbracati“ (Back¸ grounds of Early Christianity).1 Concurenˆ 1 Pentru evrei, acest obicei era o jignire. In a doua car˘ ˘ te apocrifa a Macabeilor se spune ca ei au fost foarte reˆ ˘ voltati¸ cand marele preot apostat Iason a vrut sa con˘ ˘ ˆ ˘ struiasca o sala de sport ın Ierusalim ca sa promoveze ˘ cultura greaca (2 Mac. 4:7–17).

ˆ ˘ 3. Ce pot ınva ¸ta cre ¸stinii din cuvintele lui Pavel referitoare la cursele de alergare?

tii ¸ se debarasau de orice greutate sau pova˘ ˆ ra care le-ar fi putut ıncetini alergarea. Desi¸ am putea considera atitudinea lor total lip˘ ˘ ˆ sita de cuviint¸ a, ei alergau ın acest fel deoaˆ rece aveau un singur obiectiv: castigarea ¸ ˆ premiului. Prin acest ındemn, Pavel a vrut ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa spuna ca toti¸ crestinii trebuiau sa ınlatu¸ ˆ ˘ ˆ re orice i-ar fi putut ımpiedica sa castige ¸ premiul. Cuvintele sale erau deosebit de oportune pentru crestinii de atunci! Ele ¸ sunt la fel de oportune si¸ pentru noi. Dar ˘ ˆ ˘ ce greutati¸ sau poveri ne pot ımpiedica sa ˆ ˘ castig ¸ ¸ am premiul vietii? ˘ ˘ „Sa dam . . . la o parte orice greutate“ ˘ ˘ ˘ 4 Pavel ne-a sfatuit ‘sa dam la o parte ori˘ ˆ ˘ ce greutate’, adica orice ne-ar ımpiedica sa ˘ ˆ ne concentram asupra cursei si¸ s-o casti¸ ˘ ˘ gam. Care ar putea fi aceste ‘greutati’? ¸ ˆ ˆ Cand ne gandim la Noe, unul dintre slujiˆ torii mentiona ti¸ de Pavel, ne vin ın minte ¸ ˆ ˆ cuvintele lui Isus: „Asa ¸ cum s-a ıntamplat ˆ ˆ ın zilele lui Noe, asa ¸ va fi si¸ ın zilele Fiului ˆ omului“ (Luca 17:26). Isus nu s-a referit ın ˆ ˘ ˘ primul rand la distrugerea fara precedent ˘ care se apropie, ci la modul de viat¸ a al oamenilor. (Cite ¸ste Matei 24:37–39.) Majoritatea oamenilor din timpul lui Noe nici ˘ ˘ ˘ macar nu au vrut sa auda de Dumnezeu, ˆ ˘ cu atat mai putin ¸ sa asculte de el. Care erau ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ preocuparile lor? Sa manance, sa bea, sa se ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ casatoreasca, adica activitatile ale ¸ obisnuite ¸ ˘ vietii. ¸ Isus a spus ca, din cauza acestora, ei „n-au dat atentie“ mesajului lui Dum¸ nezeu.

5 La fel ca Noe si familia sa, avem multe ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ de facut. Trebuie sa ne castig ¸ ¸ am existenta ˘ ˆ si¸ sa ne ıngrijim de noi si¸ de ceilalti¸ ˘ 4. Ce preocupari aveau oamenii din zilele lui Noe? ˘ 5. Ce trebuie sa facem pentru a termina cursa vie ¸tii?

˘ membri ai familiei. Aceste activitati¸ ne ˘ consuma mult din timpul si¸ energia noas˘ tra. Iar din cauza crizei economice este ˘ ˆ ˘ usor am cu privire la necesi¸ sa ne ıngrijor ˆ ˘ ˘ ˘ tatile ¸ zilnice. In plus, trebuie sa ne achitam ˘ de responsabilitatile teocratice: lucrarea ¸ ˘ ˆ de predicare, pregatirea pentru ıntrunirile crestine si ¸ ¸ asistarea la ele, studiul personal ˆ ˆ si¸ ınchinarea ın familie. Dar Noe, chiar ˘ ˆ daca a fost foarte ocupat ın serviciul adus ˘ ˆ lui Dumnezeu, „a facut ıntocmai“ (Gen. ˘ ˘ 6:22). Daca vrem sa trecem linia de sosire ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ın cursa pentru viat¸ a, este vital sa ınlatu˘ ˘ ˘ ram orice povara, orice greutate inutila. ˆ 6 Dar la ce s-a referit Pavel cand a spus ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ca trebuie sa ınlaturam „orice greutate“?

Desi¸ nu putem renunta ¸ la toate responsa˘ ˘ bilitatile pe care le avem, este bine sa ti¸ ¸ ˘ ˆ nem cont de urmatorul ındemn al lui ˘ ˆ ˘ Isus: „Nu va ıngrijorati¸ deci niciodata, ziˆ ˆ cand: «Ce vom manca?» sau: «Ce vom ˆ ˘ bea?» sau: «Cu ce ne vom ımbraca?» Fiind˘ ˘ ˘ ca pe toate acestea natiunile le cauta starui¸ ˘ ˘ tor. Tatal vostru ceresc stie ca aveti¸ nevoie ¸ de toate aceste lucruri“ (Mat. 6:31, 32). Isus ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ne ajuta sa ıntelegem ca pana si¸ lucrurile ¸ ˆ 6, 7. Ce ne-a ındemnat Isus?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

21

ˆ ˘ ˘ necesare, precum hrana si¸ ımbracamintea, ˘ ˘ ˘ pot deveni o povara sau o piedica daca ne ˘ ˘ ˘ preocupa peste masura. ˘ ˘ 7 Sa˘ remarcam ce a spus Isus: „Tatal vos˘ tru ceresc stie ¸ ca aveti¸ nevoie de toate acesˆ te lucruri“. Cu alte cuvinte, Iehova ısi¸ va ˘ ˆ ˘ face partea, adica se va ıngriji de necesitatile noastre. Fireste, „toate aceste lucruri“ ¸ ¸ ˘ ar putea sa nu fie ceea ce ne dorim sau ceea ˘ ˘ ce ne place noua. Totusi, ¸ Isus spune sa nu ˆ ˘ ne ıngrijoram cu privire la lucrurile pe care ˘ ˘ ˘ „natiunile le cauta staruitor“. Iata ce ne ¸ ˘ ˆ ˘ avertizeaza el: „Fiti¸ atenti¸ la voi ınsiv ¸ a ca ˘ ˆ nu cumva sa vi se ıngreuneze inimile cu ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ mancare si¸ bautura ın exces si¸ cu ıngrijo˘ ˘ ˘ rarile vietii, iar ziua aceea sa vina pe ¸ ˘ neasteptate peste voi ca o cursa“ (Luca ¸ 21:34, 35). ˆ 8 Linia de sosire este chiar ın fata ¸ noas˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tra! Ar fi trist sa ne ımpovaram cu lucruri ˆ ˆ inutile acum, cand suntem atat de aproaˆ ˆ acestui sistem. Cat de adepe de sfarsitul ¸ ˘ varate sunt, asadar, cuvintele apostolului ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ Pavel: „Devotiunea sfanta ınsotit ¸ ¸ a de mulˆ tumire este un mare castig“!

(1 Tim. 6:6) ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ Daca luam ın serios acest sfat, ne va fi mai ˘ ˆ ˘ usor ¸ ¸ sa castig ¸ am premiul vietii. ˘ ˆ ˘ ˘ „Pacatul care ne ınfasoar a ¸ ˆ atat de usor“ ¸ ˘ 9 Pavel a spus ca˘ trebuie sa˘ dam la o par˘ ˆ ˘ ˘ ˆ te si¸ „pacatul care ne ınfasoar a atat de ¸ ˆ ˆ ˘ usor“.

Cuvantul grecesc tradus prin „ınfa¸ ˘ ˆ ˘ ˘ soar a atat de usor“ apare o singura data ¸ ¸ ˆ ˆ ın Biblie, ın acest verset. Biblistul Albert ˘ ˘ ˘ ˘ Barnes afirma: „Alergatorul avea grija sa nu ˆ ˆ se ımbrace cu un vesm ¸ ant care i se putea ˆ ˘ ˘ 8. De ce este atat de important azi ‘sa dam la o parte orice greutate’? ˘ ˘ ˆ 9, 10. a) La ce se refera expresia „pacatul care ne ın˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ fa ¸soara atat de u ¸sor“? b) Cum ar putea ‘sa ne ınfa˘ ¸soare pacatul’?

22

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ınfasura ın jurul picioarelor, ımpiedican¸ ˘ ˘ du-l sa alerge. Si sunt atenti¸ sa dea ¸ crestinii ¸ ˆ la o parte orice le poate ıngreuna alerga˘ ˘ rea“. Ei nu trebuie sa permita niciunui lu˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ cru ‘sa-iˆ ınfasoare’, adica sa le slabeasca cre¸ ˘ ˘ ˘ ˆ dinta. ¸ Insa cum ar putea sa ajunga ei ın ˘ aceasta situatie? ¸ 10 Un crestin nu ıˆ si pierde credinta peste ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ noapte, ci treptat, poate chiar fara sa-si¸ dea seama. Pavel i-a avertizat pe crestinii evrei ¸ ˆ cu privire la pericolul ‘de a merge ın deri˘ ˘ ˘ va’ si ¸ ‘de a dezvolta o inima rea, lipsita de ˘ ˆ ˆ credint¸ a’ (Evr. 2:1; 3:12). Cand vesm ¸ antul ˆ ˘ ˆ ˘ i se ınfasura ın jurul picioarelor, alergato¸ ˆ ˘ rul se ımpiedica. El trebuia sa fie constient ¸ ˘ ˆ ˘ ca, purtand vesminte nepotrivite, risca sa ¸ ˘ ˘ cada. Ce l-ar fi putut determina sa ignore ˘ ˆ acest pericol? Probabil, nepasarea, ıncrede˘ ˆ rea exagerata ın propriile forte ¸ sau anumiˆ ˘ ˆ ˘ ˘ te lucruri care ıl distrageau. Ce ınvat¸ am din cuvintele lui Pavel?

11 Pierderea credintei este consecinta ac¸ ¸ tiunilor noastre de-a lungul timpului. Tot ¸ ˘ ˆ cu referire la expresia „pacatul care ne ın˘ ˘ ˆ ˘ faˆ soar a atat de usor“, un alt biblist afirma: ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ „Imprejurarile ın care ne aflam, caracterul ˘ nostru si¸ anturajul pot duce la pacat“. Cu ˆ ˘ alte cuvinte, mediul ın care traim, proprii˘ le slabiciuni si¸ prieteniile pot avea o in˘ ˘ ˘ fluent¸ a puternica asupra noastra. Ne pot ˘ slabi sau distruge credinta ¸ (Mat. 13:3–9). ˘ ˘ ˘ 12 Sclavul fidel si prevaz ator ne sfatuies-¸ ¸ ˘ ˘ te deseori sa fim atenti¸ la ceea ce vizionam ˘ ˆ ˆ si¸ ascultam, ıntrucat aceste lucruri ne pot influenta ¸ inima si¸ mintea. El ne avertizea˘ ˘ za asupra pericolului de a alerga dupa bani ˘ ˘ ˘ si¸ dupa lucruri materiale. Daca ne-am lasa atrasi¸ de lumea divertismentelor sau am 11. Cum ne-am putea pierde credin ¸ta? ˘ ˘ ˘ ˆ 12. Ce avertismente trebuie sa pastram ın minte ˘ ˘ daca vrem sa nu ne pierdem credin ¸ta?

˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Ce reprezinta „pacatul care ne ınfa ¸soara atat de u ¸sor“?

ˆ ˘ tanji mereu dupa aparate electronice de ul˘ tima generatie, am putea devia de la cre¸ ˘ ˘ ˘ ˘ dint¸ a. Ar fi o mare greseal ¸ a sa consideram ˘ ca sfaturile sclavului fidel sunt prea restric˘ ˘ tive sau ca li se aplica doar altora, nu si¸ ˘ ˆ ˘ noua. Satan ne poate „ınfasura“ foarte sub¸ til cu rationamentele si promo¸ ¸ ¸ dorintele vate de lumea lui. Unii si-au pierdut cre¸ ˘ ˘ dinta ¸ deoarece au devenit nepasatori sau ˆ ˘ ˆ exagerat de ıncrezatori ın fortele proprii ori ¸ ˘ au fost distrasi¸ de lucrurile lumii. Daca am ˆ ajunge ıntr-o asemenea situatie, ¸ s-ar putea ˘ ˆ ˘ sa nu castig ¸ (1 Ioan ¸ am premiul vietii 2:15–17). ˆ ˘ ˆ 13 In fiecare zi intram ın contact cu oa˘ meni care promoveaza valorile si¸ mentalitatea Efeseni 2:1, 2.) ˆ ˘ acestei lumi. (Cite ¸ste ˘ ˘ Insa depinde de noi daca ne vom lasa sau nu influenta ¸ ti¸ de ele. ‘Aerul’ despre care a vorbit Pavel este toxic si ¸ ne poate ucide. ˘ Trebuie deci sa fim mereu atenti¸ la acest

˘ ˆ pericol. Ce ne poate ajuta sa ıncheiem ˘ ˘ cursa crestin ¸ a? Exemplul alergatorului perfect: Isus Cristos (Evr. 12:2). Si ¸ apostolul Pavel este un exemplu pentru noi. El si-a ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ındemnat colaboratorii ın credint¸ a sa perˆ ˘ severeze ın cursa vietii ¸ si¸ sa-l imite (1 Cor. 11:1; Filip. 3:14). ˘ Cum putem ‘sa ob ¸tinem premiul’? ˆ 14 Cum a privit Pavel cursa vietii? Cand ¸ ˘ ˘ ˆ li s-a adresat pentru ultima oara batranilor din Efes, el a spus: „Eu nu pun pret¸ pe sufletul meu, ca si¸ cum mi-ar fi scump, nu˘ ˘ ˆ mai sa pot sa-mi sfarsesc cursa si¸ serviciul ¸ pe care l-am primit de la Domnul Isus“ ˘ (Fap. 20:24). Pavel a fost dispus sa sacrifiˆ ce totul, inclusiv viata ¸ sa, pentru a-si¸ ıncheia cu succes alergarea. Toate eforturile ˘ si¸ toata munca lui grea ar fi fost zadarnice ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ daca nu persevera pana la capat. El ınsa ˆ ˆ nu s-a ıncrezut ın fortele proprii, nu a ¸

˘ ˘ 13. Cum ne putem feri de influen ¸tele daunatoare?

14. Cum a privit Pavel cursa vie ¸tii?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

23

ˆ considerat premiul ca si¸ castigat.

(Cite ¸ste ¸ ˆ Filipeni 3:12, 13.) Doar spre sfarsitul vie¸ ˘ ˆ tii a putut spune cu mai mult a ıncredere: ¸ ˘ „M-am luptat lupta cea buna, am alergat ˆ ˘ ˘ ˘ cursa pana la capat, am pazit credinta“ ¸ (2 Tim. 4:7).

15 Pavel ıˆ si dorea din toata˘ inima ca si ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ fratii ¸ sai de credint¸ a sa-si¸ ıncheie cu succes ˘ ˆ alergarea crestin ¸ a. De exemplu, el i-a ın˘ ˘ demnat pe crestinii din Filipi sa se stra¸ ˘ ˘ ˘ ˘ duiasca din rasputeri sa obtin ¸ a salvarea. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Dupa ce le-a spus ca trebuiau ‘sa tin ¸ a strans ˆ ˘ ˘ cuvantul vietii’, ¸ Pavel a adaugat: „Ca sa am ˆ ˘ motiv de exultare ın ziua lui Cristos ca ˆ n-am alergat ın zadar, nici nu m-am osteˆ nit ın zadar“ (Filip. 2:16). Iar pe cresti¸ ˆ nii din Corint i-a ındemnat: „Alergati¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ın asa ¸ ti¸ [premiul]“ ¸ fel ıncat sa obtine (1 Cor. 9:24). ˆ ˘ 16 Intr-o cursa˘ lunga, cum este maratoˆ nul, linia de sosire nu se vede la ınceput. ˆ ˘ ˆ ˘ Insa, ın timp ce alearga, concurentii ¸ se ˘ concentreaza asupra finalului cursei si¸ stiu ¸ ˘ ca linia de sosire este tot mai aproape. Si ¸ ˘ ˆ noi, cei care alergam ın cursa vietii, ¸ trebu˘ ˘ ie sa ne concentram asupra liniei de sosi˘ re. Daca premiul este real pentru noi, ne ˘ ˘ ˘ ˘ vom stradui sa terminam cursa ca sa-l obtinem. ¸ 17 „Credinta este asteptarea sigura˘ a lu¸ ¸ ˘ crurilor sperate, demonstrarea evidenta a ˘ ˘ realitatilor care totusi¸ nu se vad“, a scris Pa¸ vel (Evr. 11:1). Avraam si¸ Sara au fost dis˘ ˆ ˘ ˘ pusi¸ sa lase ın urma un mod de viat¸ a con˘ ˘ fortabil si¸ au trait ca „straini si¸ locuitori ˆ ˘ ˘ temporari ın tar ¸ a“. Ei „au vazut de deparˆ ˘ 15. Ce i-a ındemnat Pavel pe fra ¸tii sai? ˘ 16. De ce trebuie sa fie real pentru noi premiul vie¸tii? ˘ ˘ ˘ 17. Cum ne ajuta credin ¸ta sa ne concentram asupra premiului?

24

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

ˆ te [ımplinirea promisiunilor lui Dumne˘ ˘ zeu]“. Moise a respins „placerea trecatoa˘ re a pacatului“ si¸ „comorile Egiptului“. ˆ ˘ ˘ Avand o credint¸ a puternica, el ‘a privit tin¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ta la rasplata’ (Evr. 11:8–13, 24–26). Iata de ce Pavel a spus despre fiecare dintre acesti ¸ ˘ ˘ oameni ca a actionat „prin credint¸ a“. Cre¸ ˘ ˘ ˆ ˘ dinta ¸ i-a ajutat sa treaca peste ıncercari si¸ ˘ ˘ ˆ ˘ necazuri si¸ sa priveasca la binecuvantarile ˘ pe care le primeau si ¸ pe care aveau sa le pri˘ measca de la Dumnezeu. ˆ ˘ 18 Meditand la faptele de credint¸ a ale sluˆ jitorilor loiali mentiona ti¸ ın Evrei, capito¸ ˆ ˆ lul 11, si ¸ urmandu-le exemplul, ne vom ın˘ ˘ tari credinta ¸ si¸ vom da la o parte „pacatul ˆ ˘ ˘ ˆ care ne ınfasoar a atat de usor“ (Evr. 12:1). ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ De asemenea, participand la ıntruniri ala˘ turi de fratii care se straduiesc si¸ ei ¸ nostri, ¸ ˘ ˆ sa-si¸ consolideze credinta, ¸ ‘ne vom ındemna la iubire si¸ la fapte bune’ (Evr. 10:24).

19 Ne apropiem de finalul cursei. Vedem ˘ deja linia de sosire. Prin credint¸ a si¸ cu aju˘ ˘ torul lui Iehova, putem „sa dam si¸ noi la ˘ ˆ o parte orice greutate si¸ pacatul care ne ın˘ ˘ ˆ ˆ fasoar a atat de usor“.

Da, putem alerga ın ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ asa premiul: binecu¸ ¸ fel ıncat sa obtinem ˆ ˘ ˘ vantarile promise de Dumnezeul si¸ Tatal nostru, Iehova! ˘ ˘ 18. Ce trebuie sa facem pentru a da la o parte „paˆ ˘ ˘ ˆ catul care ne ınfa ¸soara atat de u ¸sor“? ˘ ˘ 19. De ce trebuie sa ne concentram acum, mai mult ˆ ca oricand, asupra premiului?

˘ Va aminti ¸ti? ˙ Cum putem da la o parte „orice greutate“? ˘ ˘ ˙ Cum ar putea un cre ¸stin sa- ¸si piarda credin ¸ta? ˘ ˘ ˙ De ce trebuie sa ne concentram asupra premiului?

TE CUNOASTE IEHOVA? ¸ ˆ „Iehova ıi cunoaste ¸ pe cei care sunt ai lui.“ (2 TIM. 2:19)

ˆ N FARISEU a venit ıntr-o zi la Isus si¸ ˆ l-a ıntrebat: „Care este cea mai mare ˘ ˘ ˘ porunca din Lege?“. Isus i-a raspuns: „Sa-l ˘ iubesti ¸ pe Iehova, Dumnezeul tau, cu toa˘ ˘ ˘ ta inima ta, cu tot sufletul tau si¸ cu toata mintea ta“ (Mat. 22:35–37). Pentru Isus, ˆ acestea nu erau doar vorbe; el ıl iubea mult ˘ ˘ ˘ pe Tatal sau ceresc. Iar prin modul sau de ˘ ˘ ˘ ˘ viat¸ a a aratat ca-si ¸ dorea din toata inima aprobarea lui Iehova. De aceea, cu putin ¸ ˆ ˘ ˘ timp ınainte sa moara, Isus a afirmat pe ˘ ˘ ˆ buna dreptate ca Dumnezeu ıl ‘cunostea’ ¸ ˘ si¸ stia c a respectase cu fidelitate poruncile ¸ ˘ ˆ Sale. Astfel, Isus a ramas ın iubirea lui Iehova (Ioan 15:10). ˆ 2 Multi oameni afirma˘ ca˘ ıl iubesc pe ¸ ˘ ˘ Dumnezeu, iar printre ei ne numaram, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ fara ındoiala, si¸ noi. Totusi, ¸ trebuie sa me˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ditam la urmatoarele ıntrebari: „Ma «cu˘ noaste» Dumnezeu si¸ pe mine? Cum ma ¸ ˘ ˘ priveste ¸ ˆ el? Ma considera «al lui»?“ (2 Tim. ˘ 2:19). Intr-adevar, ne putem bucura de o ˆ ˘ relatie ¸ stransa cu Suveranul universului!

Ce privilegiu extraordinar! ˆ 3 Desi ıl iubesc mult pe Iehova, unii se ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ındoiesc ca el ıi „cunoaste“.

Intruc at se ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ simt neınsemnati, a ca ¸ le este greu ˆ s˘ a cread ˘ ˘ ˆ ˘ pot sa-i apartin ¸ a lui Iehova. Insa cata bucuˆ ˘ rie ne aduce gandul ca Iehova nu ne priveste ¸ astfel! (1 Sam. 16:7) Apostolul Pavel

U

ˆ ˘ 1, 2. a) Ce ı ¸si dorea Isus din toata inima? b) La ce ˆ ˘ ˘ ˘ ıntrebari trebuie sa meditam? ˘ ˘ ˘ ˘ 3. a) De ce le este greu unora sa creada ca pot sa-i ˘ ˆ ˘ apar ¸tina lui Iehova? b) Ce ıi poate ajuta sa- ¸si schimˆ be modul de gandire?

˘ ˆ le-a spus crestinilor: „Daca cineva ıl iubes-¸ ¸ te pe Dumnezeu, acesta este cunoscut de ˘ ˆ El“ (1 Cor. 8:3). Da, fiindca ıl iubesti ¸ pe Ie˘ ˘ hova, el te cunoaste. ¸ Mediteaza la urmatoaˆ ˘ ˘ rele ıntrebari: De ce studiezi aceasta revis˘ ˘ ˘ ta? De ce te straduiesti ¸ sa-i slujesti ¸ lui ˘ Iehova cu toata inima, cu tot sufletul, cu ˘ ˘ toata mintea si¸ cu toata forta ¸ ta? Ce te-a de˘ ˘ terminat sa te dedici lui Dumnezeu si¸ sa te ˘ ˘ botezi? Biblia arata ca Iehova, Cel care cuˆ noaste ¸ inima oamenilor, ıi atrage la el pe cei ‘pretio (Cite ¸ste Hagai 2:7; Ioan ¸ si’. ¸ ˆ 6:44.) Asadar, de ce ıi slujesti ¸ ¸ lui Iehova?

Deoarece Iehova te-a atras la el! Iar Dum˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ nezeu nu te va parasi atata vreme cat ıi raˆ ˘ mai loial. El te considera pretios si¸ te iubes-¸ ¸ te foarte mult! (Ps. 94:14) 4 Ce trebuie sa˘ facem odata˘ ce Iehova ˘ ˘ ˆ ˆ ne-a atras la el? Trebuie sa ramanem ın iubirea sa. (Cite ¸ste Iuda 20, 21.) Biblia ne ˘ ˘ ˘ ˆ avertizeaza ca am putea ‘sa mergem ın de˘ ˘ ˆ ˘ ˘ riva’ sau sa ne ındepartam de Dumnezeu ˆ ˆ (Evr. 2:1; 3:12, 13). Asa ¸ s-a ıntamplat cu Imeneu si¸ cu Filet. Pavel s-a referit la aces-¸ ˆ ˘ tia ınainte sa consemneze cuvintele din ˘ ˘ 2 Timotei 2:19. Acesti ¸ doi barbati¸ fusesera ˆ ˆ candva „ai lui“ Iehova, dar, mai tarziu, au ˘ deviat de la adevar (2 Tim. 2:16–18). Si ¸ unii ˘ ˘ ˘ crestini din Galatia au p ar asit adev arul cu ¸ ˘ toate ca au avut onoarea de a fi „cunoscuti¸ ˘ de Dumnezeu“ (Gal. 4:9). Asadar, sa nu ui¸ ˘ ˘ ˘ ˆ a este relatia tam niciodata cat de pretioas ¸ ¸ ˘ noastra cu Iehova! ˘ ˘ 4. De ce trebuie sa meditam mereu la privilegiul de a fi „cunoscu ¸ti de Dumnezeu“?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

25

ˆ La fel ca Avraam, avem noi ıncredere ˘ ˆ ˆ ca Iehova ı ¸si va ındeplini toate promisiunile?

˘ ˘ Daca vrem ‘sa fim cunoscuti’ ¸ de Dum˘ ˘ nezeu, trebuie sa cultivam anumite cali˘ ˆ tati. ¸ De exemplu, Iehova pretuie ¸ ste ¸ ın mod deosebit credin ¸ si¸ umilinta ¸ (Ps. 15:1–5; ˆ ta 1 Pet. 3:4). In continuare, vom vorbi despre doi oameni pe care Iehova i-a iubit ˘ mult deoarece au manifestat aceste calitati. ¸ Vom analiza si¸ exemplul negativ al unui ˘ ˘ ˆ barbat care considera ca ıi apartine lui Ie¸ ˆ hova, dar care, din cauza mandriei, a fost ˘ ˆ ˘ respins de El. Cu sigurant¸ a, putem ınvata ¸ lectii valoroase din aceste exemple. ¸ ˘ ˘ „Tatal tuturor celor ce au credint¸ a“ ˆ 6 Avraam „a crezut ın Iehova“ si¸ chiar a ˘ fost numit „tatal tuturor celor ce au cre˘ ˘ dint¸ a“ (Gen. 15:6; Rom. 4:11). Datorita cre˘ dintei, lasat casa, prietenii si¸ bunu¸ el si-a ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ rile si¸ a mers ıntr-o tar ¸ a ındepartata (Gen. 12:1–4; Evr. 11:8–10). Avraam a avut mereu ˘ ˘ ˘ o credint¸ a puternica. De pilda, multi¸ ani ˆ mai tarziu, el a respectat porunca lui Ieho˘ ˘ va si ¸ a fost dispus ‘sa-l ofere drept jertf ˆ a’ pe ˘ ˆ fiul sau Isaac (Evr. 11:17–19). Intrucat ˆ ˆ Avraam a avut ıncredere ın promisiunile divine, Iehova l-a considerat un om deoseˆ bit. El ıl ‘cunostea’ bine pe Avraam. (Cite ¸s¸ ˆ te Geneza 18:19.) Iehova ıl considera prie˘ tenul sau (Iac. 2:22, 23). ˘ 7 Avraam nu a primit tara promisa, nici ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ nu si-a v azut ‘s am an ta ınmul tindu-se ca fi¸ ¸ ¸ ˘ ˘ rele de nisip de pe t¸ armul marii’ (Gen. ˘ ˆ 22:17, 18). Desi¸ n-a trait ımplinirea acestor 5

ˆ ˘ 5. a) Care sunt cateva dintre calita ¸tile pre ¸tuite de ˆ Iehova? b) Ce exemple vom analiza ın continuare? ˘ ˘ 6. a) Cum aˆ dovedit Avraam ca avea o credin ¸ta pu˘ ˆ ternica? b) In ce sens ıl cuno ¸stea Iehova pe Avraam?

7. a) Ce convingere a avut Avraam? b) Cum s-a re˘ ˆ ˘ ˘ flectat aceasta convingere ın modul sau de via ¸ta?

26

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

˘ ˆ ˘ promisiuni, el si-a pastrat credinta ¸ pana la ¸ ˘ ˘ capat. Avraam a fost absolut convins ca ˆ Dumnezeu ısi¸ tine promisiunile, iar aceas¸ ˘ ˆ ˘ ta convingere s-a reflectat ın modul sau de ˘ viat¸ a. (Cite ¸ste Evrei 11:13.) Ne „cunoaste“ ¸ si ¸ pe noi Iehova drept oameni cu o credin˘ t¸ a ca a lui Avraam?

A-l astepta pe Iehova ¸ ˘ ˘ — o dovada de credint¸ a 8 Cu totii avem aspiratii sau dorinte. De ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ exemplu, poate ca ne dorim un tovaras¸ de ˘ ˘ ˘ ˘ viat¸ a, copii sau o sanatate buna. Totusi, ¸ ˘ ˆ pentru unii, astfel de dorinte ¸ firesti ¸ raman ˘ ˘ un vis. Daca acesta este si¸ cazul tau, modul ˆ ˆ ˘ ˆ ın care ıti¸ privesti ¸ arata cat ¸ propria situatie ˘ ˆ de puternica ıti¸ este credinta. ¸ 8. Ce dorin ¸te fire ¸sti au majoritatea oamenilor?

ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Ar fi neıntelept sa ıncercam sa ne ınde¸ ˆ ˆ plinim aceste dorinte ¸ ignorand ındrumarea lui Iehova. Am avea numai de suferit pe plan spiritual! De exemplu, unii au ales tratamente medicale ce contravin principiilor divine. Altii ¸ au acceptat un serviciu ˘ ˆ ˘ care le rapeste ¸ foarte mult timp, ındeparˆ tandu-se de familie si¸ de congregatie.

Iar ¸ ˆ ˘ altii ¸ au ınceput o relatie ¸ romantica cu o ˘ ˘ persoana care nu-i slujeste ¸ lui Iehova. Daca ˆ am ajunge ıntr-o astfel de situatie, ¸ am mai ˘ ˘ ˘ putea spune ca ne straduim sa fim „cunos˘ ˘ cuti¸ de Dumnezeu“? Sa ne imaginam ce ar ˘ fi simtit ¸ Iehova daca Avraam n-ar mai fi as-¸ ˘ ˆ teptat cu rabdare ımplinirea promisiunilor ˆ divine, ci si-ar fi luat situatia ¸ ın propriile ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ maini, alegand sa locuiasca din nou ıntr-o ˘ ˘ ˘ ˘ casa confortabila sau ‘sa-si¸ faca un nume’. ˘ (Compara cu Geneza 11:4.) L-ar mai fi considerat El prieten? ˆ 10 Ce dorinte ai vrea sa˘ ti se ındeplineas¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ca ın viat¸ a? Este credinta ¸ ta suficient de pu˘ ˆ ˆ ˘ ternica ıncat sa-l astep ti¸ pe Iehova, Cel care ¸ ˘ ˘ promite ca-ti¸ va satisface orice dorint¸ a po˘ ˘ trivita? (Ps. 145:16) Poate ca unele promiˆ ˆ siuni divine nu se vor ımplini atat de repeˆ ˘ de pe cat ti-ai dori. Totusi, ¸ ¸ Iehova se bucura ˘ ˘ daca ai o credint¸ a de neclintit, ca a lui ˆ ˘ ˘ Avraam, si¸ ıti¸ va rasplati eforturile de a-i fi ˘ placut (Evr. 11:6). ˘ ˆ Umilint¸ a versus mandrie ˆ 11 Intre Moise si Core a existat un con¸ ˆ ˘ trast izbitor ın ce priveste ¸ respectul fat¸ a de ˘ ˆ masurile si¸ deciziile lui Iehova. Unul a cas-¸ ˘ tigat aprobarea lui Iehova, iar celalalt a ˘ ˆ ˆ pierdut-o. Sa vorbim mai ıntai despre Core, 9

ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ 9, 10. a) Cum ıncearca unii sa- ¸si ındeplineasca doˆ rin ¸tele? b) Cum prive ¸sti ımplinirea promisiunilor lui Iehova?

11. Ce privilegii a avut Core de-a lungul anilor ¸si ce spun acestea despre el?

un levit din familia chehatitilor care a avut ¸ ˘ multe privilegii. El s-a numarat, probabil, printre cei care au fost martori la evenimentele de la Marea Rosie, deci¸ ¸ a sustinut zia lui Iehova de a-i pedepsi pe israelitii ¸ ˘ ˘ care s-au razvratit la Muntele Sinai si¸ a par˘ ˆ ticipat la transportarea arcei legamantului ˘ ˆ (Ex. 32:26–29; Num. 3:30, 31). Dupa cat se pare, Core i-a fost loial lui Iehova ani de zile si¸ s-a bucurat de respectul multor israeliti. ¸ ˆ ˆ 12 Totusi, ın timp ce israelitii ¸ se ındrep¸ ˘ ˘ tau spre Tara Promisa, lui Core i s-a parut ¸ ˘ la un moment dat ca poporul nu era conˆ ˘ dus asa ¸ cum trebuia. De aceea, ımpreuna ˘ ˘ ˘ cu alti¸ 250 de barbati, ¸ capetenii ale adunaˆ ˘ ˆ rii, Core a ıncercat sa „ındrepte“ situatia. ¸ ˘ ˆ ˘ Convinsi¸ ca Iehova ıi ‘cunostea’ si¸ ca aveau ¸ aprobarea Sa, i-au spus lui Moise: „Destul, ˘ ˘ caci toata adunarea, toti¸ sunt sfinti¸ si¸ Iehoˆ va este ın mijlocul lor!“ (Num. 16:1–3). ˆ ˘ ˆ ˘ Cata mandrie! Ce le-a raspuns Moise? „Iehova va face cunoscut cine este al lui.“ (Ciˆ te ¸ste Numerele 16:5.) La sfarsitul zilei ur¸ ˘ ˘ matoare, Core si¸ toti¸ cei care i s-au alaturat ˆ ˘ ˘ ın razvratire erau morti¸ (Num. 16:31–35).

13 Spre deosebire de Core, Moise a fost „cel mai smerit dintre toti¸ oamenii de pe ˘ ˆ fata ¸ pamantului“ (Num. 12:3). El a respecˆ ˆ ˘ tat ıntocmai ındrumarile lui Iehova, dove˘ ˆ dind umilint¸ a si¸ blandete ¸ (Ex. 7:6; 40:16). ˆ ˘ ˘ ˘ In Biblie nu gasim nicio dovada ca Moise ˆ ˆ s-ar fi ındoit de modul ın care actiona Ie¸ ˘ ˘ hova sau ca l-ar fi deranjat sa urmeze instructiunile divine. De exemplu, Iehova i-a ¸ dat instructiuni foarte detaliate cu privire ¸ ˆ la construirea tabernacolului, precizand ˘ 12. Cum a fost afectata rela ¸tia lui Core cu Iehova ˆ din cauza mandriei? (Vezi imaginea de la pagina 28.) ˘ 13, 14. Cum a dovedit Moise umilin ¸ta?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

27

ˆ ˘ ˘ pana si¸ culoarea pe care trebuia s-o aiba fi˘ ˆ rul din care erau facute panzele de cort si¸ ˘ ˆ numarul de bride necesare la ımbinarea ˆ lor (Ex. 26:1–6). Uneori, cand un supraveˆ ˘ ghetor din organizatia ¸ lui Dumnezeu ıti¸ da instructiuni ce ti¸ se par prea detaliate, ¸ ˆ ˘ te-ai putea descuraja. Iehova ınsa este un ˆ supraveghetor perfect, care le ıncredintea¸ ˘ ˘ ˘ za multe responsabilitati¸ slujitorilor sai si¸ ˆ ˆ ˆ are ıncredere ın ei. El are motive ıntemeiaˆ ˘ te cand ne da multe detalii. Moise nu s-a ˘ ˘ suparat pe Iehova pentru ca i-a dat instrucˆ ˘ tiuni atat de detaliate si¸ nu a considerat ca ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ıl ınjosea sau ca ıi ınabusea creativitatea. ¸ ˘ ˘ Dimpotriva, Moise s-a asigurat ca munci˘ ˆ torii „au facut ıntocmai“ cum poruncise ˆ ˘ ˘ Iehova (Ex. 39:32). Cata umilint¸ a! Moise a ˘ recunoscut ca aceasta era lucrarea lui Ieho˘ ˆ ˆ va si¸ ca el nu era decat un instrument ın ˆ mana Sa. ˆ 14 Umilinta lui Moise a fost evidenta˘ si ın ¸ ¸ anumite situatii ¸ dificile, care l-au descura˘ ˆ ˆ ˘ jat. Odata, cand poporul s-a plans ca nu ˘ ˘ pierdut cumpatul si¸ avea apa, Moise si-a ¸

nu l-a sfintit ¸ pe Dumnezeu. Ca urmare, ˘ Iehova i-a spus ca nu el va duce natiunea ¸ ˆ ˘ ın Tara Promisa (Num. 20:2–12). Moise si¸ ¸ ˆ ˘ Aaron ıi suportasera ani de zile pe acei israeliti¸ vesnic nemultumi ti. ¸ ¸ Iar acum, din ¸ cauza unei singure greseli, Moise nu mai ¸ ˆ ˘ putea intra ın Tara Promisa! Cum a reac¸ ˘ tionat el? Fireste, Moise a fost dezamagit, ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ınsa a acceptat cu umilint¸ a decizia lui Ie˘ hova. El stia ca Iehova este un Dumne¸ ˆ ˘ zeu ‘ın care nu exista nedreptate’ (Deut. ˘ 3:25–27; 32:4). Putem spune cu toata con˘ vingerea ca Moise a fost un om ‘cunoscut de Iehova’. (Cite ¸ste Exodul 33:12, 13.)

Ascultarea de Iehova ˘ pretinde umilint¸ a ˘ ˆ 15 Cum reactionam cand cei care se afla˘ ¸ ˆ ın fruntea organizatiei ¸ iau anumite decizii ˘ ˘ sau fac schimbari de natura organizatori˘ ˘ ˘ ˘ ca? Atitudinea noastra arata daca suntem sau nu ‘cunoscuti¸ de Dumnezeu’. Din cauˆ ˘ za mandriei si¸ a lipsei de credint¸ a, Core si¸ ˆ ˘ ˘ 15. Ce ınva ¸tam din exemplul negativ al lui Core?

˘ ˘ Core nu a dat dovada de umilin ¸ta ¸si de supunere

E ¸sti cunoscut de Iehova drept ˘ ˘ o persoana care respecta cu ˘ ˆ ˘ umilin ¸ta ındrumarile?

˘ ˘ ˆ ceilalti¸ razvratiti¸ s-au ınde˘ partat de Iehova. Core vedea ˆ ˘ ˆ ın Moise un batran care lua decizii de unul singur; el ˘ ˆ uita ca, ın realitate, cel care conducea natiunea era Ieho¸ va. Core n-a manifestat loia˘ litate fat¸ a de cei numiti¸ de ˆ Iehova. Mult mai ıntelept ar ¸ ˘ fi fost sa astepte ca Dumne¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ zeu sa faca schimbari sau clarificari, dac ˆ a˘ ˘ acestea erau cu adevarat necesare. Insa ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Core a ales sa se razvrateasca, stricandu-si¸ reputatia ¸ de slujitor loial al lui Iehova.

16 Relatarea despre Core constituie un ˆ ˘ ˆ ˆ avertisment serios atat pentru batrani, cat si¸ pentru ceilalti¸ membri ai congregatiei. ¸ ˘ Avem nevoie de umilint¸ a pentru a-l astep¸ ˆ ˘ ta pe Iehova si¸ pentru a respecta ındrumaˆ rile celor aflati¸ ın fruntea congregatiei.

Do¸ ˘ ˆ vedim noi umilint¸ a si¸ blandete, ¸ la fel ca ˘ Moise? Le recunoastem pozitia ¸ si¸ urmam ¸ ˆ instructiunile pe care ni le dau? Cand ne ¸ ˘ ˘ confruntam cu situatii ¸ care ne dezamagesc, putem trece peste propriile sentimen˘ te? Daca da, ‘vom fi si¸ noi cunoscuti¸ de ˘ Iehova’, adica vom avea aprobarea sa. Umiˆ linta ¸ si ¸ si¸ ın ¸ supunerea ne vor face pretio ˘ ochii sai! ˆ Iehova ıi cunoaste ¸ pe cei care sunt ai lui ˘ 17 Sa˘ meditam la exemplul oamenilor pe care Iehova i-a atras la el si¸ pe care i-a con˘ ˘ 16. Cum ne ajuta exemplul de umilin ¸ta al lui Moise? ˘ ˘ ˆ 17, 18. Ce ne poate ajuta sa ramanem ‘ai lui Iehova’?

˘ siderat prietenii sai. Avraam si¸ Moise au ˘ fost imperfecti¸ si, ¸ la fel ca noi, au avut slabiciuni. Totusi, ¸ Iehova i-a cunoscut; i-a ˘ considerat ai lui. Pe de alta parte, din ˆ ˘ ˘ ˘ exemplul lui Core ınvat¸ am ca ne-am putea ˆ ˘ ındeparta de Iehova si¸ am putea pierde ˘ ˆ ˘ ˘ aprobarea sa. Sa ne ıntrebam: „Cum ma ˆ ˘ priveste ¸ din aceste ¸ Iehova? Ce pot ınvata exemple biblice?“. ˆ ˆ ˘ ˘ 18 Cat de ıncurajator este sa stim ca Ieho¸ ˘ ˘ ˆ va ne considera ai lui daca ıi suntem loiali! ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Sa ne ıntarim deci credinta ¸ si¸ sa cultivam ˘ ˘ umilint¸ a si¸ alte calitati¸ care ne fac pretio ¸ si¸ ˆ ˘ ˘ ın ochii sai. Este o onoare sa fim cunoscuti¸ ˘ ˘ de Iehova si¸ sa ne bucuram de aprobarea ˆ sa! Acest privilegiu ne aduce fericire ın ˆ ˘ ˆ prezent si¸ mari binecuvantari ın viitor!

(Ps. 37:18) ˘ Va aminti ¸ti? ˘ ˙ Ce privilegiu ne ofera Iehova? ˙ Cum putem imita credin ¸ta lui Avraam? ˆ ˘ ˘ ˙ Ce ınva ¸tam din exemplul lui Core ¸si al lui Moise?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

29

Urmezi exemplul ˆ lui Fineas cand te confrunti¸ ˘ cu dificultati? ¸ ˆ ˘ ˆ RATII ¸ care slujesc ın calitate de batrani de tie au un privilegiu deosebit. ¸ ˆ ˘congrega ˆ ˘ ˘ Insa Cuvantul lui Dumnezeu ne spune ca baˆ ˆ ˆ ˘ tranii pot ıntampina multe dificultati. ¸ Uneori ˆ au de solutionat cazuri de nelegiuire ın care ¸ ˘ trebuie ‘sa judece pentru Iehova’ (2 Cron. ˘ 19:6). Sau pot primi o sarcina pentru care nu ˘ ˆ se simt pregatiti, ¸ asemenea lui Moise. Dand ˘ dovada de modestie, Moise i-a spus lui Ieho˘ ˘ va: „Cine sunt eu ca sa ma duc la faraon?“ (Ex. 3:11).

Scrise sub influenta ¸ aceleiasi¸ forte ¸ active ˆ ˘ ˆ care ıi numeste pe b atr ani, Scripturile prezin¸ ˘ ˆ ta exemplul unor supraveghetori care au ın˘ fruntat cu succes dificultatile.

Un astfel de ¸ exemplu a fost Fineas. Fiind fiul lui Eleazar si¸ nepotul lui Aaron, Fineas avea perspectiva de a deveni mare preot. Trei evenimente din via˘ ˆ ˘ ˆ ta ¸ sa arata cat de important este ca batranii ˘ ˆ ˆ sa ınfrunte problemele manifestand curaj, ˆ ˆ perspicacitate si¸ ıncredere ın Iehova.

F

„S-a ridicat imediat“ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ Cand israeli ¸tii ısi¸ aveau tabara ın campiile ˆ ˘ ˘ Moabului, Fineas era tanar. Biblia relateaza: ˆ ˘ ˘ „Poporul a ınceput sa aiba rela ¸tii imorale cu fiiˆ ˘ ˘ cele Moabului. . . . Si ¸ poporul a ınceput sa maˆ ˘ ˆ nance si¸ sa se plece ınaintea dumnezeilor lor“ ˘ (Num. 25:1, 2). Iehova i-a lovit cu o plaga mor˘ ˘ ˘ ˘ ˆ tala pe israeli ¸tii care pacatuisera. Cat de mult ˘ trebuie sa fi suferit Fineas auzind despre aceste ˘ ˘ pacate si¸ despre pedeapsa data de Iehova!

30

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

˘ ˆ ˘ Relatarea biblica spune ın continuare: „Iata ˘ ˘ ca a venit un barbat dintre fiii lui Israel si¸ a ˆ ˘ ˘ adus ın mijlocul fratilor sai o madianita, sub ¸ ˆ ˘ ochii lui Moise si¸ sub ochii ıntregii adunari a ˆ ˆ fiilor lui Israel, ın timp ce ei plangeau la inˆ ˆ trarea cortului ıntalnirii“ (Num. 25:6). Ce ˘ ˘ ˆ ˘ avea sa faca tanarul preot Fineas? Israelitul ˘ ˘ ˘ ˆ care pacatuia grav era o capetenie ın poporul lui Iehova (Num. 25:14). ˆ ˘ Insa Fineas se temea de Dumnezeu, nu de ˆ ˘ ˘ oameni. De ındata ce i-a zarit pe cei doi, Fi˘ ˆ neas a luat o lance, a mers dupa ei ın cort si¸ ˘ i-a strapuns. Cum a privit Iehova curajul si¸ ˘ ˆ hotararea lui Fineas? A oprit imediat plaga ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ si ¸ l-a rasplatit pe Fineas facand cu el un legaˆ ˘ ˘ ˘ ˆ mant, conform caruia preotia ¸ avea sa rama˘ ˆ ˘ na ın linia lui genealogica „pe timp indefinit“ (Num. 25:7–13). ˘ ˆ Fireste, de azi nu recurg la ¸ batranii crestini ¸ ˘ violent¸ a. Totusi, ¸ asemenea lui Fineas, ei tre˘ ˘ ˆ buie sa actioneze cu hotarare si¸ curaj. De ¸ ˆ exemplu, Guilherme slujea doar de cateva ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ luni ca batran cand a fost rugat sa faca parte dintr-un comitet judiciar. Comitetul judiciar ˘ ˆ ˆ analiza cazul unui batran care ıl ajutase pe ˆ ˘ ˘ Guilherme cu ani ın urma. „Ma simteam ¸ ˆ ˘ foarte stanjenit de aceasta situatie, ¸ iar noap˘ ˘ ˆ tea nu puteam sa dorm. Ma tot gandeam ˘ ˆ ˆ ˘ cum sa procedez astfel ıncat sentimentele sa ˆ ˘ nu-mi ıntunece vederea spirituala. M-am ruˆ ˘ ˘ ˆ gat zile la rand si¸ am facut cercetari ın publi-

catiile noastre.“ Guilherme a primit cura¸ jul de care avea nevoie pentru a judeca ˘ acea situatie ¸ speciala si¸ pentru a-i acorda ˘ ˘ ˘ ajutor spiritual fratelui sau care pacatuise (1 Tim. 4:11, 12). ˆ ˆ Action and ın mod curajos si¸ cu fermitate, ¸ ˘ ˆ batranii sunt pentru membrii congregatiei ¸ ˘ un exemplu de credint¸ a si¸ de loialitate. Biˆ ˘ neınteles, si¸ ceilalti¸ crestini trebuie sa dea do¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ vada de curaj si¸ sa le aduca la cunostin ¸ t¸ a baˆ ˘ tranilor pacatul grav comis de cineva. De asemenea, avem nevoie de loialitate si¸ penˆ ˘ tru a ıntrerupe legaturile cu un prieten sau cu un membru al familiei care a fost exclus (1 Cor. 5:11–13).

˘ El a evitat o situa ¸tie critica Curajul lui Fineas nu a fost rezultatul unui temperament vulcanic, specific tineretii. ¸ Fi˘ neas a dat dovada de perspicacitate. El a ma˘ ˆ ˘ ˘ nifestat discernamant si¸ a fost prevazator ˆ ˘ cand a auzit ca israelitii ¸ din tribul lui Ruben ˘ si¸ al lui Gad, precum si¸ jumatate din tribul lui ˆ ˘ ˆ Manase, au construit un altar langa raul Ior˘ dan. Ceilalti¸ israeliti¸ au tras concluzia ca altaˆ ˘ rul respectiv era pentru ınchinarea falsa si¸ ˘ ˘ ˆ s-au pregatit sa lupte ımpotriva lor (Ios. 22:11, 12). ˆ ˘ ˘ ˘ Dar ce a facut Fineas? Impreuna cu alte ca˘ petenii, el a mers sa discute cu cei care con˘ struisera altarul. Triburile acuzate au clarifiˆ ˆ ˘ cat neıntelegerea explicandu-le ca altarul era, ¸

de fapt, pentru „serviciul lui Iehova“. Astfel ˘ s-a evitat o situatie ¸ critica (Ios. 22:13–34).

Un crestin care aude lucruri negative sau ¸ ˆ acuzatii ¸ la adresa unui colaborator ın credin˘ ˘ ˘ t¸ a trebuie sa procedeze ca Fineas. Daca avem ˘ perspicacitate nu ne vom supara si¸ nici nu ˘ ˘ vom face remarci rautacioase cu privire la fratii ¸ nostri ¸ (Prov. 19:11). ˘ ˆ ˘ Cum pot batranii sa manifeste perspicaci˘ tate la fel ca Fineas? Iata ce spune Jaime, care ˘ ˆ ˆ slujeste ¸ ca batran de peste zece ani: „Cand un ˆ ˘ ˘ vestitor ıncepe sa-mi povesteasca despre o neˆ ˘ ˆ ıntelegere avuta cu cineva, ıl rog imediat pe ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Iehova sa ma ajute sa nu fiu partinitor, ci sa-i dau vestitorului sfaturi bazate pe Scripturi. ˘ ˘ ˆ Odata, o sora mi-a vorbit despre modul ın ˘ care s-a purtat cu ea un frate cu raspundere ˆ ˘ ˆ dintr-o alta congregatie.

Intrucat fratele res¸ ˆ pectiv ımi era bun prieten, mi-ar fi fost foar˘ ˘ te usor ¸ sa vorbesc cu el despre aceasta proble˘ ˆ ˘ ˆ ma. Insa am analizat cu sora cateva principii ˘ ˘ biblice, dupa care ea a fost de acord sa-l abordeze personal pe acel frate (Mat. 5:23, 24). Fi˘ ˆ indca n-au restabilit imediat pacea, am ın˘ demnat-o sa analizeze si ¸ alte principii biblice. ˘ ˆ ˘ Sora a hotarat sa se roage cu privire la proble˘ ˆ ˘ ma ei si¸ sa ıncerce sa ierte“. ˆ ˆ Care a fost rezultatul? „Cateva luni mai tar˘ ˘ ziu, ea a venit la mine si¸ mi-a spus ca, dupa un timp, fratele a regretat cele spuse. A mers ˘ ˆ cu sora noastra ın lucrarea de predicare si¸ ˘ si-a exprimat aprecierea fat¸ a de ea. Astfel, ¸ TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2011

31

˘ problema a fost rezolvata. As¸ fi putut eu oare ˘ ˘ ˘ sa ofer o solutie ¸ mai buna daca m-as¸ fi impli˘ cat si Nici¸ ¸ nu mi-as¸ fi pastrat impartialitatea? ˘ ˘ decum!“ Biblia da urmatorul sfat: „Nu te ˘ ˘ grabi sa intentezi un proces“ (Prov. 25:8). Da, ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ dand dovada de perspicacitate, batranii ıi ın˘ ˆ deamna pe cei care au o neıntelegere cu un ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ colaborator ın credint¸ a sa puna ın practica ˘ principiile biblice si¸ sa promoveze pacea.

ˆ El l-a ıntrebat pe Iehova Fineas a avut privilegiul de a sluji ca mare preot pentru poporul lui Dumnezeu. Asa ¸ ˆ ˘ cum am observat, ınca din tinerete, ¸ ˆ el a dat ˘ ˘ dovada de curaj si¸ de perspicacitate. Insa pen˘ ˆ ˘ tru a putea sa ınfrunte dificultatile, el trebuia ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ sa se ıncreada ın Iehova. ˆ ˆ ˘ Intrucat concubina unui levit a murit dupa ˘ ˘ ce a fost violata de barbatii ¸ din Ghibea, care ˘ faceau parte din tribul lui Beniamin, celelal˘ ˆ te triburi s-au ridicat la lupta ımpotriva be˘ niaminitilor (Jud. 20:1–11). Cu toate ca i-au ¸ ˆ cerut ajutor lui Iehova ınainte de a porni la ˘ ˆ ˘ lupta, aceste triburi au fost ınvinse de doua ˆ ˆ ori, ınregistrand pierderi considerabile (Jud. ˘ 20:14–25). Este posibil ca luptatorii respectivi ˘ ˘ sa se fi descurajat. Ei au crezut, probabil, ca ˘ Dumnezeu nu le asculta rugaciunile si¸ nu ˘ ˘ ˘ ˘ aprecia faptul ca luasera atitudine fat¸ a de pacatul comis. ˘ ˆ ˘ Dar ce a facut ın aceasta situatie ¸ Fineas, acum mare preot al Israelului? El s-a rugat: ˘ ˘ ˆ „Sa ies din nou la lupta ımpotriva fiilor fra˘ telui meu Beniamin sau sa renunt?“.

Iehova ¸ ˘ ˘ ˆ i-a raspuns la rugaciune, dandu-i pe beniamiˆ ˆ niti¸ ın mana fiilor lui Israel, care au ars oraˆ ˘ sul ¸ Ghibea pana la temelii (Jud. 20:27–48).

Ce lectie ¸ desprindem din acest episod? ˘ ˆ Unele probleme din congregatie ¸ persista, ın ˆ ˘ pofida eforturilorˆ sarguincioase si¸ a rugaciu˘ ˆ nilor batranilor. In aceste situatii, ¸ este bine ca ˘ ˆ ˘ ˘ batranii sa tin ¸ a cont de cuvintele lui Isus: ˘ ˘ ˘ „Continuati¸ sa cereti¸ [sau sa va rugati] ¸ si¸ vi se www.watchtower.org

˘ ˘ ˘ va da, continuati¸ sa cautati¸ si¸ veti¸ gasi, conti˘ nuati¸ sa bateti¸ si¸ vi se va deschide“ (Luca ˘ ˘ ˘ 11:9). Chiar daca raspunsul la o rugaciune ˘ ˆ ˆ pare sa ıntarzie, supraveghetorii pot fi siguri ˘ ˘ ca Iehova va raspunde la momentul stabilit de el.

De exemplu, o congregatie ¸ din Irlanda ˘ avea mare nevoie de o Sala a Regatului, dar nu primea certificatul de urbanism din partea administratiei publice locale. Reprezen¸ tantul administratiei nu era de acord cu ni¸ ˆ ciunul dintre planurile ıntocmite de frati¸ ˘ ˘ ˘ pentru sala. Se parea ca singurul care ar mai fi putut aproba planurile era directorul departamentului de urbanism al comitatului res˘ ˘ pectiv. Putea oare rugaciunea sa-i ajute, asa ¸ ˆ cum ıl ajutase pe Fineas? ˘ ˆ ˘ ˘ Un batran local relateaza: „Am facut mul˘ ˘ te rugaciuni si¸ implorari, iar apoi am mers la departamentul general de urbanism. Ni s-a ˘ spus ca vom putea fi primi ˆ ti¸ ˘ de director abia ˆ ˘ ˘ ˆ peste cateva saptamani. Insa el ne-a primit ˘ dupa cinci minute. S-a uitat peste planuri si¸ ne-a dat imediat autorizatia ¸ de a continua proiectul. De atunci, reprezentantul adminis˘ ˘ tratiei dat toata silinta ¸ locale si-a ¸ sa ne ajute. ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ Din aceasta situatie ¸ am ınvatat ¸ cat de mare ˘ ˘ este puterea rugaciunii“. Da, Iehova va ras˘ ˘ ˆ punde la rugaciunile sincere ale batranilor care se bizuie pe el. ˆ ˘ Fineas a avut o grea responsabilitate, ınsa a ˘ ˘ ˘ ˘ reusit a dificultatile.

El a dat do¸ ¸ sa depaseasc ¸ ˘ ˆ ˆ vada de curaj, perspicacitate si¸ ıncredere ın Dumnezeu. Iar constiinciozitatea cu care s-a ¸ ˆ ˘ ıngrijit de poporul Israel a fost apreciata de ˘ Iehova. Dupa aproximativ 1000 de ani, Ezra ˘ a scris sub inspiratie ¸ divina: „Mai era si¸ Fiˆ neas, fiul lui Eleazar, care ın trecut fusese con˘ ducatorul lor. Iehova era cu el“ (1 Cron. ˘ ˆ 9:20). Fie ca toti¸ cei care se afla ın fruntea poporului lui Dumnezeu si, ¸ de fapt, toti¸ slu˘ ˘ jitorii sai loiali, sa se bucure de sustinerea lui ¸ Iehova!

w11 09/15-M