8__

34567 1 AUGUST 2011

˘ ˆ Ce ar trebui sa ınvete ¸ copiii despre Dumnezeu?

34567

˘ Tirajul mediu al fiec arei edi tii: ¸ ˆ 42 162 000 IN 188 DE LIMBI

1 AUGUST 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ A ¸sa cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista prezinta ˆ ˆ semnifica ¸tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe ¸tiilor biblice. Ea le aduce mangaiere oamenilor cu ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune capat rauta ¸tii ¸si va ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ transforma pamantul ın paradis. Revista ı ¸si ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, care a murit pentru ca noi ˘ ˘ ˘ sa avem via ¸ta ve ¸snica ¸si care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martorii ˘ ˘ ˘ lui Iehova o publica din 1879, este apolitica ¸si se bazeaza pe Biblie. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

ARTICOLE PRINCIPALE ˘ ˆ 3 Ar trebui copiii sa ınvete ¸ despre Dumnezeu? ˘ ˆ 4 Ce ar trebui sa ınvete ¸ copiii? ˘ ˆ 6 Cine ar trebui sa-i ınvete ¸ pe copii despre Dumnezeu? ˘ ˆ ˘ 8 Cum puteti¸ sa-i ınvata ¸ ti¸ pe copii despre Dumnezeu — Care sunt cele mai bune metode?

RUBRICI 10 13 14 16 18 23 27

˘ ˘ Sfaturi pentru o viat¸ a de familie fericita ˘ Trateaza-ti¸ partenerul cu respect ˘ Apropiati-v ¸ a de Dumnezeu ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ El ısi¸ aduce aminte ca „suntem t¸ arana“ ˆ ˘ ˘ Invata ¸ ¸ti-va copiii ˘ De ce era iubita Dorca? ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Sa ınva ¸tam din Cuvantul lui Dumnezeu ˆ ˘ ˘ Cum puteti¸ identifica ınchinarea adevarata?

Biblia poate schimba viata ¸ oamenilor ˆ V-a ¸ti ıntrebat? ˆ ˘ Cititorii ıntreaba

ALTE ARTICOLE 24 28

ˆ Este papa „succesorul Sfantului Petru“? ˘ O zi de mari sperante ari ¸ ¸si astept ¸

˘ ˆ Ar trebui copiii sa ınvete ¸ despre Dumnezeu? ˘ ˆ ˘ „Avem suficienta religie pentru a ne urı, dar nu suficienta pentru a ne iubi.“ (JONATHAN SWIFT, SCRIITOR ENGLEZ)

˘ ˘ ˆ WIFT a facut aceasta afirmatie ¸ ın secolul ˘ ˆ ˘ ˆ al XVIII-lea. Exista ınsa si¸ ın prezent multi¸ ˆ ˆ ˘ ˘ oameni care ıi ımpartasesc punctul de vede¸ ˘ ˘ ˘ re. De fapt, unii sunt de parere ca parintilor ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ar trebui sa li se interzic a s asi ınve te copiii de¸ ¸ ˆ spre Dumnezeu. In opinia lor, copiii crescuti¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ıntr-o familie religioasa sunt ıntrucatva dezavantajati. ¸ ˘ Ce credeti? ¸ Care dintre urmatoarele afirma˘ tii a? ¸ este cea mai rational ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Parin ¸tilor n-ar trebui sa li se permita sa- ¸si ˆ ınve ¸te copiii despre Dumnezeu. ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Parin ¸tii ar trebui sa a ¸stepte pana cand co˘ piii lor cresc ¸si abia atunci sa discute cu ei despre chestiuni religioase. ˘ ˘ ˘ ˘ Parin ¸tii ar trebui sa le transmita copiilor ˆ ˘ ˆ convingerile lor religioase ınca de cand ˆ ˘ ˘ ˘ ace ¸stia sunt mici. Insa, pe masura ce copiii ˘ ˘ ˘ ˆ se maturizeaza, parin ¸tii ar trebui sa-i ıncu˘ ˘ rajeze sa- ¸si foloseasca ra ¸tiunea pentru a se ˆ ˘ convinge personal de lucrurile ınva ¸tate. ˘ ˘ Copiii trebuie sa adopte convingerile reli˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ gioase ale parin ¸tilor fara sa se ıntrebe daca ˘ acestea sunt sau nu adevarate.

S

Are religia un efect negativ asupra copiilor? ˘ ˘ ˘ ˘ Niciun parinte iubitor nu vrea sa-i faca rau ˘ copilului sau. Dar sustin ¸ faptele afirmatiile ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ celor care vor sa-i ımpiedice pe copii sa ınve˘ te ¸ despre Dumnezeu? De zeci de ani, cerceta˘ ˘ torii studiaza cu multa atentie ¸ efectul pe care ˆ ˘ ıl au convingerile religioase ale parintilor asu¸ pra copiilor. La ce concluzii au ajuns? ˘ ˘ ˘ Departe de a avea o influent¸ a daunatoare, religia poate avea un efect benefic asupra dez-

ˆ ˘ voltarii unui copil. Intr-un raport dat publici˘ ˆ tatii ¸ ın 2008 de revista Social Science Research1 ˘ ˆ ˘ ˘ se spunea: „S-a dovedit ca religia ımbunata˘ ˆ ˆ te ¸ ste ¸ parinte-copil atatˆ ın cazul mame¸ relatia ˆ ˆ lor, cat si¸ ın cazul tatilor“.

In raport se mai ¸ ˘ spunea: „Se pare ca religia si¸ spiritualitatea ˘ sunt o parte importanta a vietii ¸ multor copii si¸ sunt vitale pentru relatiile familiale“. Ob¸ ˆ ˘ ˘ ˘ servati¸ cat de bine seamana aceasta constatare cu ceea ce a spus Isus Cristos: „Fericiti¸ sunt ˘ cei constien ti¸ de necesitatile lor spirituale“ ¸ ¸ (Matei 5:3).

Ce se poate spune cu privire la ideea potri˘ ˘ ˘ vit careia copiii ar trebui sa creasca si¸ abia ˘ ˆ ˘ apoi sa fie ınvata ¸ ti¸ despre Dumnezeu si¸ reli˘ ˘ gie? Acest punct de vedere ignora urmatorul ˘ adevar: Mintea unui copil este ca un recipient ˘ ˘ gol, care asteapt a sa fie umplut. Realitatea este ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ca parintii ¸ se afla ın fata ¸ unei alegeri: fie sa ˘ umple ei acest „recipient“ acasa cu principii˘ le morale si¸ convingerile pe care le considera ˘ ˘ potrivite, fie sa permita avalansei ¸ de idei din ˘ exterior sa umple mintea si¸ inima copilului.

Care este secretul? ˘ ˘ Istoria arata ca religia poate alimenta bigo˘ ˘ tismul si¸ ura. Asadar, cum pot parintii ¸ sa pre¸ ˘ vina efectul despre care a vorbit Jonathan ˘ ˘ Swift? Cum pot ei sa le transmita copiilor con˘ ˘ ˘ vingeri care sa-i ajute sa-si¸ iubeasca semenii? ˘ ˆ ˘ Secretul consta ın aflarea raspunsului la trei ˆ ˘ ˘ ˆ ıntrebari: 1) Ce ar trebui sa ınvete ¸ copiii? ˘ ˆ 2) Cine ar trebui sa-i ınvete? ¸ 3) Care sunt cele mai bune metode de instruire?

1 Acest studiu s-a bazat pe informatiile adunate de ¸ la peste 21000 de copii din Statele Unite, precum si ¸ ˘ de la parintii ¸ si ¸ de la profesorii lor.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

3

˘ Ce doreste ¸ Dumnezeu sa stim ¸ despre el?

Ce ar trebui ˘ ˆ sa ınvete ¸ copiii? ˘ ˘ „Toata Scriptura este inspirata de ˘ ˆ Dumnezeu si¸ de folos ca sa ınvete, ¸ ˘ ˘ ˆ sa mustre, sa ındrepte lucrurile, ˘ ˆ sa disciplineze ın dreptate.“ (2 TIMOTEI 3:16)

˘ ˆ ˘ OPIII ar trebui sa ınve ¸te adevarul de˘ spre Dumnezeu. De unde pot ei sa ˘ afle acest adevar? Din cea mai respecta˘ ˘ ta carte religioasa din lume, Biblia.

Biblia este asemenea unei scrisori de ˆ la Dumnezeu. In paginile ei, Dumnezeu ˆ ˘ ˘ ˆ ısi ¸ dezvaluie personalitatea si ¸ le ofera ın˘ ˘ drumare morala tuturor copiilor sai, ˆ ˆ atat celor tineri, cat si ¸ celor mai pu ¸tin ˆ ˆ ˘ ˘ tineri. Observa ¸ti cateva dintre ınva ¸taturile pe care le con ¸tine Biblia si ¸ lec ¸tiile pe care le pot desprinde copiii din ele.

C

34567 Doriti¸ mai multe informatii ¸ sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Scrieti-le Martori¸ ˘ lor lui Iehova la una dintre adresele alaturate. ˘ Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi ¸ www.watchtower.org/address.

4

˘ ˘ ˆ Ce ne ınva ¸ta Biblia: „Tu, al carui nume ˆ este Iehova, numai tu e ¸sti Cel Preaınalt ˘ ˆ peste tot pamantul!“ (Psalmul 83:18). ˘ Lectia: ¸ Dumnezeu nu este o for t¸ a imper˘ ˘ ˘ sonala, ci este o Persoana reala, care are un nume. ˘ ˘ ˆ ˛ Ce ne ınva ¸ta Biblia: „Iehova cerceteaza ˘ ˆ toate inimile ¸si observa orice ınclina ¸tie a ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ gandurilor. Daca-l vei cauta, se va lasa gasit de tine“ (1 Cronici 28:9). ˘ Lectia: ¸ Iehova Dumnezeu se intereseaza de fiecare dintre noi, inclusiv de copiii mici, si¸ ˘ ˆ ˘ ˘ vrea sa ınvat¸ am despre el (Psalmii 10:14; 146:9). ˘ ˘ ˆ ˛ Ce ne ınva ¸ta Biblia: „Sa nu asupri ¸ti pe ˘ ˘ ˆ . . . orfanul de tata. Daca ıl vei asupri ¸si va ˘ ˆ ˘ striga catre mine, ıi voi auzi negre ¸sit strigatul“ (Exodul 22:22–24). ˘ ˘ Lectia: ¸ Iehova asculta chiar si¸ rugaciunile ˘ copiilor mici. Putem sa-i vorbim cu regula˘ ˘ ritate lui Dumnezeu si¸ sa ne exprimam ˆ cele mai profunde ganduri si¸ sentimente. ˘ ˆ ˛ Ce ne ınva ¸ta Biblia: „De repetate ori l-au ˆ ˆ pus pe Dumnezeu la ıncercare, l-au ındureˆ rat pe Sfantul lui Israel“ (Psalmul 78:41).

Lectia: noastre au ¸ Cuvintele si¸ actiunile ¸ efect asupra sentimentelor lui Iehova. De ˆ ˘ ˘ ˘ aceea, ınainte sa vorbim si¸ sa action am, ¸ ˘ ˆ trebuie sa gandim. ˛

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Fran ¸ta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex.

Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 15124, Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P-2766-955 Estoril. Republica Moldova: PO Box 472, MD–2005 ˆ ˘ Chisin ¸ au. Romania: CP 132 OP 39, Bucuresti. ¸ Spania: Apartado 132, ´ 28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Vol. 132, nr. 15

Semimonthly

ROMANIAN

˘ ˘ Cum ar trebui sa ne purtam cu cei care sunt diferiti¸ de noi? ˘ ˆ Ce ne ınva ¸ta Biblia: „Dumnezeu nu este ˘ ˆ partinitor, ci, ın orice na ¸tiune, omul care se ˘ teme de el ¸si practica dreptatea este primit de el“ (Faptele 10:34, 35). ˆ ˆ ˘ Lectia: ¸ Intrucat Dumnezeu accepta oameni ˘ din toate mediile sociale, nu ar trebui sa-i ˘ ˘ ˘ discriminam pe altii ¸ doar pentru ca au alta ˘ ˘ culoare a pielii sau trasaturi ale fetei ¸ diferite de ale noastre. ˘ ˆ ˆ ˛ Ce ne ınva ¸ta Biblia: „[Fi ¸ti] ıntotdeauna ˘ ˘ ˆ gata sa prezenta ¸ti o aparare ınaintea ori˘ ˘ cui va cere motivul speran ¸tei voastre, faˆ ˆ ˘ ˆ cand ınsa aceasta cu blande ¸te ¸si respect profund“ (1 Petru 3:15). ˆ ˘ Lectia: ¸ Cand discutam despre religie, ar ˘ ˘ ˆ trebui sa ne exprimam opiniile ıntr-un ˘ mod convingator, dar nu agresiv. De ase˘ ˘ ˘ ˘ menea, ar trebui sa aratam respect fat¸ a de cei care au alte convingeri.

˛

˘ ˆ ˆ PUBLICATA IN PREZENT IN 188 DE LIMBI: acholi, afri˘ ˘ ˘ ˘ kaans, aimara, albaneza, amharica, araba, armeana, ar˘ ˘ ˘ meana de vest, azerbaidjana, azerbaidjana (caractere ˘ chirilice), baule, bengali, bikol, bislama, bulgara, cam˘ ˘ bodgeana, cebuano, ceha7, chiBemba, chiChewa, chine˘ ˘ za simplificata, chineza traditional a7 (format audio nu¸ ˆ mai ın mandarin), chiTonga, chiTumbuka, chuukese, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ coreeana67, creola haitiana, creola mauritaniana, creola ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ seychelles, croata, daneza7, ebraica, efik, engleza67 (si¸ ın ˘ ˘ ˘ ˘ Braille), estona, ewe, fijiana, finlandeza7, franceza687, ga, ˘ ˘ ˘ ˘ georgiana, germana67, greaca, groenlandeza, guarani, ˘ gujarati, gun, hausa, hiligaynon, hindi, hiri motu, igbo, ˘ ˘ ˘ ˘ ilocana, indoneziana, islandeza, isoko, italiana67, japone-

˘ ˘ Cum ar trebui sa ne purtam cu membrii familiei? ˘ ˆ Ce ne ınva ¸ta Biblia: „Copii, asculta ¸ti de ˘ ˆ ˘ ˆ parin ¸tii vo ¸stri ın toate, caci lucrul acesta ıi ˘ este placut Domnului“ (Coloseni 3:20). ˘ Lectia: ¸ Copiii care sunt ascultatori dove˘ ˘ ˘ desc nu doar ca-si¸ iubesc parintii, ¸ ci si¸ ca ˘ ˘ doresc sa-i fie placuti¸ lui Dumnezeu. ˘ ˘ ˘ ˆ ˛ Ce ne ınva ¸ta Biblia: „Continua ¸ti sa va ˘ suporta ¸ti unii pe al ¸tii ¸si, daca cineva are ˘ ˆ ˘ ˆ vreun motiv sa se planga ımpotriva altuia, ˘ ˘ ˘ sa va ierta ¸ti cu marinimie unii pe al ¸tii. A ¸sa ˘ ˘ cum v-a iertat Iehova cu marinimie, a ¸sa sa face ¸ti ¸si voi“ (Coloseni 3:13).

Lectia: ¸ Oamenii, inclusiv membrii familiei, ˘ ˘ ne vor dezamagi uneori. Dar, daca vrem ˘ ˘ ˆ sa fim iertati¸ de Dumnezeu, trebuie sa ın˘ ˘ ˘ ˘ vat¸ am sa-i iertam pe altii ¸ (Matei 6:14, 15). ˛

˘ ˘ ˆ ˆ ˘ za67, kannada, kazaha, kargaza, kiKaonde, kiKongo, kikuyu, kiluba, kimbundu, kinyaRwanda, kiribati, kiRundi, ˘ ˘ kongo, kwangali, kwanyama, letona, lingala, lituaniana, ˘ luganda, lunda, luNyaneka, luo, luvale, macedoneana, ˘ ˘ ˘ maghiara67, malayalam, malgas¸ a, malteza, marathi, mar˘ ˘ shalleza, maya, mixteca, mizo, more, myanmar, ndebele, ˘ ˘ ˘ ndonga, nepaleza, niueana, norvegiana67, nzema, olan˘ ˘ ˘ ˘ deza67, oromo, oseta, otetela, palauana, pangasinan, pa˘ piamentu (Curacao), persana, pidgin din Insulele So¸ ˘ ˘ lomon, poloneza67, ponapean, portugheza687, punjabi, quechua (Ancash), quechua (Ayacucho), quechua (Boliˆ ˘ via), quechua (Cuzco), quichua, rarotongan, romana, ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ rusa67, samoana, sango, sarba, sarba (caractere latine),

˘ ˘ sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slovena, ˘ ˘ spaniola67, sranantongo, suedeza7, swahili, swati, taga˘ ˘ ˘ log7, tahitiana, tamil, tatara, telugu, tetum, thai, tigri˘ nya, tiv, tok pisin, tongana, totonac, tshiluba, tsonga, ˘ ˘ ˘ tswana, turca, tuvaluana, twi, tzotzil, ucraineana, uM˘ ˘ bundu, urdu, urundi, uzbeca, venda, vietnameza, wallis, ˘ waray-waray, wolaita, xhosa, yapeza, yoruba, zande, zapotec, zulu. ˘ ˆ 6 Disponibila si¸ ın format audio pe CD. ˘ ˆ 8 Disponibila si¸ ın format MP3 pe CD. ˆ 7 Pentru materiale ın format audio, vezi www.jw.org.

˘ De ce sa fim cinstiti¸ si¸ amabili? ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Ce ne ınva ¸ta Biblia: „Acum, ca a ¸ti ınla˘ turat minciuna, spune ¸ti adevarul fiecare ˘ ˘ ˘ aproapelui sau, pentru ca suntem madulare unii altora“ (Efeseni 4:25). ˆ ˘ ˆ ˘ Lec ¸tia: Cand spunem adevarul, ıl imitam pe ˆ ˘ ˘ Dumnezeu ¸si ıi bucuram inima. Dar, daca ˘ ˘ ne facem obiceiul de a min ¸ti, ne asemanam cu du ¸smanul lui Dumnezeu, Diavolul, care ˘ este „tatal minciunii“ (Ioan 8:44; Tit 1:2). ˘ ˘ ˆ ˛ Ce ne ınva ¸ta Biblia: „Purta ¸ti-va cu al ¸tii ˘ a ¸sa cum vre ¸ti sa se poarte ¸si ei cu voi“ (Matei 7:12, Contemporary English Version). ˘ Lec ¸tia: Trebuie sa ¸tinem seama de sentiˆ ˘ mentele, gandurile ¸si necesita ¸tile membrilor ˘ familiei noastre ¸si ale celor din jur. Daca ˆ ˘ ˘ ‘vom ımparta ¸si acelea ¸si sentimente’, ceilal ¸ti vor fi probabil mai amabili cu noi (1 Petru 3:8; Luca 6:38).

˛

Asa ¸ cum reiese din aceste exemple, lec ¸tiiˆ le pe care le con ¸tine Biblia ıi pot ajuta pe co˘ ˘ ˘ pii sa devina adul ¸ti recunoscatori, respectuosi ¸ si ¸ plini de empatie. Dar cine ar trebui ˘ ˆ sa-i ınve ¸te pe copii aceste lec ¸tii?

6

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

Cine ar trebui ˘ ˆ sa-i ınvete ¸ pe copii despre Dumnezeu? ˆ ˘ ˘ „Elevul nu este mai presus de ınvat¸ aˆ torul lui, dar cine este instruit ın mod ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ desavarsit ¸ va fi ca ınvat¸ atorul lui.“ (LUCA 6:40)

˘ NII parin ¸ti nu se simt capabili ˘ ˆ sa-si ¸ ınve ¸te copiii despre Dumne˘ ˘ zeu. Probabil considera ca nu au sufi˘ ˘ cienta instruire sau ca nu cunosc prea ˘ ˆ ˘ ˘ multe despre religie ca sa fie ınva ¸tatori ˘ ˘ buni. De aceea, ei tind sa lase aceasta ˘ ˘ ˆ sarcina importanta ın seama rudelor ˘ sau a conducatorilor religiosi. ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Totusi, ¸ cine este cel mai ın masura sa-i ˆ ˘ ınve ¸te pe copii adevaruri religioase si ¸ ˘ principii morale? Sa vedem ce spune Bi˘ ˘ blia si ¸ sa comparam declara ¸tiile ei cu ˘ ceea ce au constatat cercetatorii.

U

˘ Care este rolul tatalui? ˆ ˘ Ce ne ınva ¸ta Biblia: „Ta ¸tilor, nu provoˆ ca ¸ti la manie pe copiii vo ¸stri, ci cre ¸ste ¸ti-i ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ın disciplina ¸si ın ınva ¸tatura Domnului“ (Efeseni 6:4, Cornilescu, 1996). ˘ La ce concluzie au ajuns cercetatorii: ˘ ˆ ˘ Ce foloase au ta ¸tii daca ısi ¸ ˆ formeaza convingeri religioase ferme? Intr-un arˆ ticol publicat ın 2009 se spunea: „Apar˘ ˆ tenen ¸ta la o comunitate religioasa ıi ˘ ˘ ˘ poate ajuta pe barba ¸ti sa devina ta ¸ti mai

ˆ ˘ buni. In acest cadru, oamenii gasesc sprijin ˆ si ¸ ındrumare, precum si ¸ principii si ¸ sfaturi ˆ ˘ ˘ ˘ cu privire la modul ın care sa-si ¸ traiasca via¸ta“ (Fathers’ Religious Involvement and Early Childhood Behavior). ˘ Biblia pune un mare accent pe rolul tataˆ lui ın cresterea si ¸ ¸ educarea copiilor (Proverbele 4:1; Coloseni 3:21; Evrei 12:9). Dar mai ˆ ˆ sunt sfaturile ei valabile ın zilele noastre? In 2009, Universitatea Florida a publicat un articol despre influen ¸ta pe care o au ta ¸tii asu˘ ˆ pra copiilor. Potrivit cercetatorilor, copiii ın ˘ ˘ a caror crestere se implicasera si ¸ ¸ ta ¸tii aveau ˆ ˘ ın general mai multa empatie si ¸ mai mult ˘ respect de sine. Baie ¸tii erau mai maniera ¸ti, ˘ ˘ iar fetele aveau un psihic mai sanatos. Cu si˘ ˆ ˘ guran ¸ta, sfaturile Bibliei sunt ınca valabile.

ˆ Cat de important este rolul mamei? ˘ ˘ ˆ ˘ Ce ne ınva ¸ta Biblia: „Nu parasi legea mamei tale“ (Proverbele 1:8). ˘ La ce concluzie au ajuns cercetatorii: ˆ ˘ ˆ Intr-o lucrare publicata ın 2006 se spunea:

ˆ ˘ „In multe ¸tari, mamele petrec cu copiii lor ˆ ˆ ın medie cu 65–80% mai mult timp decat taˆ ¸tii“ (Handbook of Child Psychology). Avand ˆ ˆ ˘ ın vedere cat de mult timp petrece o mama cu copilul, vorbirea, ac ¸tiunile si ¸ atitudinea ei ˘ influen ¸teaza profund dezvoltarea acestuia. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Cand parin ¸tii colaboreaza pentru a-i ınva˘ ¸ta pe copiii lor adevarul despre Dumnezeu, ˘ ˘ ei le oferaˆ acestora cel pu ¸tin doua cadouri ˆ ˘ pre ¸tioase. In primul rand, copiii au ocazia sa ˘ lege o rela ¸tie de prietenie cu Tatal lor ceresc, prietenie ce leˆ va aduce foloase pe tot parˆ ˆ ˘ cursul vie ¸tii. In al doilea rand, copiii ınva ¸ta ˘ ˘ din exemplul parin ¸tilor cum trebuie sa colaboreze so ¸tul si ¸ so ¸tia pentru a atinge obiecti˘ ve importante (Coloseni 3:18–20). Desi ¸ parin ¸tii pot fi ajuta ¸ti si ¸ de al ¸tii, lor le revine ˆ ˘ responsabilitatea de a-si ¸ ınva ¸ta copiii despre ˆ Dumnezeu si ¸ despre modul ın care doreste ¸ ˘ el sa func ¸tioneze familia. ˘ ˘ ˆ Asadar, cum ar trebui parin ¸tii sa-si ¸ ¸ ınve ¸te copiii despre Dumnezeu? Care sunt cele mai bune metode?

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

7

˘ ˆ ˘ Cum puteti¸ sa-i ınvata ¸ ti¸ pe copii despre Dumnezeu CARE SUNT CELE MAI BUNE METODE? ˘ ˘ ˆ „Aceste cuvinte pe care ti¸ le poruncesc astazi sa fie ın inima ta, ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa le inculci fiului tau si¸ sa vorbesti ¸ despre ele cand esti ¸ acasa ˆ ˆ ˆ si¸ cand umbli pe drum, cand te culci si¸ cand te scoli.“ (DEUTERONOMUL 6:6, 7) ˘ ARINTII ¸ s-ar putea sim ¸ti uneori coplesi ¸ ¸ti de ˆ ˘ responsabilitatea de a-si ¸ ınva ¸ta copiii. Iar, ˆ ˘ cand cauta sfaturi, volumul urias¸ de informa˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ¸tii pe aceasta tema ıi poate pune ın ıncurcatu˘ ˘ ˘ ra. Adesea, rudele si prietenii sunt nerabdatori ˆ¸ ˘ ˘ sa le dea sugestii. In plus, o mul ¸time de car ¸ti, articole din reviste si ¸ site-uri de pe internet le ˘ ˘ ˘ ofera parin ¸tilor o avalans¸ a de sfaturi, uneori contradictorii. ˆ ˘ ˘ Biblia, ın schimb, le da parin ¸tilor nu numai ˆ sfaturi demne de ıncredere cu privire la ce ˘ ˆ ˆ ˘ anume sa-i ınve ¸te pe copiii lor, ci si ¸ ındrumari ˘ practice referitoare la metodele pe care sa le fo˘ ˘ loseasca. Asa ¸ cum arata si ¸ textele biblice cita˘ ˘ ˘ ˘ te anterior, parin ¸tii trebuie sa gaseasca zilnic ocazii de a le vorbi copiilor despre Dumnezeu. ˆ In continuare vom analiza patru sugestii ba˘ zate pe Biblie, care i-au ajutat pe mii de parin ¸ti ˘ ˆ sa-si ¸ ınve ¸te copiii despre Dumnezeu. ˆ ˘ ˘ 1. Desprindeti¸ ınvat¸ aminte din creatie. ¸ ˘ ˘ Apostolul Pavel a scris: „Calita ¸tile . . . nevazu˘ te [ale lui Dumnezeu], da, puterea sa eterna si ¸ ˘ dumnezeirea sa, se vad clar de la crearea lu˘ mii, deoarece sunt percepute prin lucrurile fa-

P

8

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

˘ cute“ (Romani 1:20). Parin ¸tii pot face mult ˘ pentru a-si ¸ ajuta copiii sa-l considere pe Dum˘ ˘ ˆ nezeu o Persoana reala. Ei le-ar putea ındrep˘ ta aten ¸tia spre lucrarile de crea ¸tie ale lui Dumˆ ˘ ˆ ˘ ˘ nezeu, ajutandu-i sa ın ¸teleaga ce calita ¸ti divine ˆ sunt evidente ın ele. ˘ ˘ ˆ Isus a folosit aceasta metoda cand si-a in¸ struit discipolii. De exemplu, el a spus: „Ui˘ ˘ ˘ ˘ ta ¸ti-va atent la pasarile cerului, fiindca ele nici ˘ ˘ ˘ ˆ nu seamana, nici nu secera si ¸ nici nu strang ˆ ˘ ˘ ın hambare. Totusi, ¸ Tatal vostru ceresc le hraˆ Nu sunte ¸ti voi mai de pre ¸t decat ele?“ neste. ¸ ˆ ˘ ˘ (Matei 6:26). Aici, Isus a scos ın eviden ¸ta doua ˘ calita ¸ti ale lui Iehova: iubirea si ¸ compasiunea. ˆ ˆ ˘ Mai mult decat atat, el si-a ajutat discipolii sa ¸ ˆ ˘ ˆ ın ¸teleaga modul ın care a manifestat Dumne˘ ˘ ˘ zeu aceste calita ¸ti fa ¸ta de copiii sai. ˆ In ¸teleptul rege Solomon a vorbit despre in˘ teligen ¸ta instinctiva pe care le-a dat-o Dumne˘ ˆ ˘ zeu furnicilor, aratand ce lec ¸tie pre ¸tioasa puˆ ˘ tem ınva ¸ta de la aceste micu ¸te creaturi. El a ˘ ˘ ˘ scris: „Du-te la furnica, lenesule, uita-te la cai¸ ˆ le ei si ¸ fii ın ¸telept. Desi ¸ nu are nici coman˘ dant, nici supraveghetor, nici conducator, ea

ˆ ˘ ˆ ısi ¸ pregateste ¸ hrana vara si ¸ ısi ¸ face provizii la ˘ seceris“ ¸ (Proverbele 6:6–8). Iata o modalitate ˘ ˆ ˘ ˆ eficienta de a-i ınva ¸ta pe al ¸tii cat de important ˘ ˘ este sa ne stabilim obiective valoroase si ¸ sa ne ˘ folosim puterea primita de la Dumnezeu pentru a le realiza! ˘ Parin ¸tii pot imita metodele eficiente de pre-ˆ ˘ dare folosite de Isus si ¸ de Solomon daca: 1) Ii ˆ ˘ ıntreaba pe copiii lor ce plante si ¸ ce animale ˘ le plac. 2) Afla mai multe lucruri despre planˆ ˘ tele si ¸ animalele respective. 3) Desprind ınva˘ ˘ ¸taminte despre Dumnezeu din aceste lucrari de crea ¸tie. ˘ 2. Imitati¸ atitudinea lui Isus fat¸ a de cei pe ˆ ˘ Dintre to ¸ti oamenii care au care i-a ınvatat. ¸ ˘ ˘ ˆ trait pe pamant, Isus a avut de spus cele mai importante lucruri. Cu toate acestea, el a peˆ ˆ ˘ trecut mult timp punand ıntrebari. El a fost ˆ sincer interesat de gandurile si ¸ de sentimenteˆ ˆ ˘ le celor pe care ıi ınva ¸ta (Matei 17:24, 25; Marˆ ˘ ˘ ˘ cu 8:27–29). In mod asemanator, parin ¸tii au ˘ multe lucruri importante pe care sa le transˆ ˘ ˘ mita copiilor. Insa, pentru a fi eficien ¸ti, ei tre˘ ˆ ˆ buie sa-l imite pe Isus, ıncurajandu-si ¸ copiii ˘ sa-si ¸ exprime deschis sentimentele. ˘ ˆ Ce pot face parin ¸tii cand copiii au o atitu˘ ˆ ˆ ˘ dine negativa sau cand ınva ¸ta greu unele lec˘ ˆ ˆ ¸tii valoroase? Sa ne gandim la modul ın care s-a purtat Isus cu apostolii. Acestia au avut ¸ ˆ ˘ ˆ uneori certuri aprinse ıntre ei si ¸ au ınva ¸tat ˘ greu de ce era important sa fie umili. Totusi, ¸ ˘ ˆ Isus nu si-a pierdut rabdarea si ¸ ¸ a vorbit ın reˆ petate randuri despre necesitatea de a mani˘ festa umilin ¸ta (Marcu 9:33, 34; Luca 9:46–48; ˘ ˆ ˘ ˆ 22:24, 25). Parin ¸tii care ıl imita pe Isus ısi ¸ ˘ ˘ ˘ corecteaza cu rabdare copiii si, ¸ daca este nece˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ sar, repeta lec ¸tia pana cand copiii ıi ın ¸teleg pe deplin importan ¸ta.1 ˆ ˘ 3. Invata ¸ ti-i ¸ prin propriul exemplu. Ar fi ˘ ˘ bine ca parin ¸tii sa urmeze sfatul pe care l-a dat apostolul Pavel crestinilor din Roma. El le-a ¸ ˆ 1 Termenul ebraic tradus ın Deuteronomul 6:7 prin ˆ ˘ „a inculca“ ınseamna a repeta de multe ori o idee.

ˆ ˆ scris: „Tu deci, care ıl ınve ¸ti pe altul, pe tine ˆ ˆ ˘ ınsu ¸ti nu te ınve ¸ti? Tu, care predici: «Sa nu furi», furi?“ (Romani 2:21). ˆ ˆ Acesta este un sfat potrivit, ıntrucat ceea ce ˘ ˘ fac parin ¸tii are o influen ¸ta mult mai mare asuˆ ˆ pra copiilor decat ceea ce spun. De fapt, cand ˘ ˘ ˆ parin ¸tii ac ¸tioneaza ın armonie cu ceea ce ˘ ˘ ˘ spun, sansele ca ei sa aiba copii ascultatori ¸ sunt mai mari. ˆ ˆ ˘ ˆ 4. Incepeti¸ ınca de cand sunt mici. Timoˆ ˆ tei, care l-a ınso ¸tit pe apostolul Pavel ın lucra˘ ˘ ˆ rea misionara, avea o reputa ¸tie excelenta ın ˆ ˘ comunitatea ın care traia (Faptele 16:1, 2). Un ˘ ˆ ˘ motiv a fost acela ca ınva ¸tase ‘scrierile sfinte din pruncie’. Mama si ¸ bunica lui Timotei nu ˘ ˘ s-au mul ¸tumit doar sa-i citeasca din Scripturi, ˘ ˆ ˘ ˘ ci l-au si ¸ ajutat sa ın ¸teleaga adevarurile pe care le con ¸tineau acestea (2 Timotei 1:5; 3:14, 15).

˘ Unde puteti¸ gasi ajutor?

Martorii lui Iehova produc multe publica ¸tii ˘ ˘ ˘ ˆ menite sa-i ajute pe parin ¸ti sa-si ¸ ınve ¸te copiii ˘ adevarul despre Dumnezeu. Unele sunt scrise ˆ cu scopul de a-i ajuta pe copiii mici. Altele ıi ˘ pot ajuta pe parin ¸ti si ¸ pe copiii lor adolescen ¸ti ˘ ˘ sa pastreze deschise liniile de comunicare.1 ˆ ˘ ˆ Desigur, ınainte sa-si ¸ ınve ¸te copiii despre ˘ ˘ ˘ ˘ Dumnezeu, parin ¸tii trebuie sa cunoasca rasˆ ˘ punsul la unele ıntrebari dificile pe care le-ar ˘ putea pune acestia.

De exemplu, cum a ¸ti ras¸ ˘ ˆ ˘ punde la urmatoarele ıntrebari: De ce permite Dumnezeu suferin ¸ta? Care este scopul lui ˘ ˆ Dumnezeu cu privire la pamant? Unde sunt ˘ mor ¸tii? Martorii lui Iehova sunt bucurosi ¸ sa ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ va ajute sa afla ¸ti raspunsul la aceste ıntrebari, ˆ ˆ ˘ ˘ precum si ¸ la altele, astfel ıncat sa va pute ¸ti ˆ ˘ ˆ apropia de Dumnezeu ımpreuna cu ıntreaga familie (Iacov 4:8). ˘ ˘ 1 Pentru mici, parin ¸tii pot folosi cartea Asculta de ˆ copiii ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Marele Inva ¸tator, care prezinta ınva ¸taturile lui Isus Cris˘ ˘ ˆ tos, sau Cartea mea cu relatari biblice, care prezinta ıntr-un limbaj simplu lec ¸tii importante din Biblie. Pentru tineri, ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ parin ¸tii pot folosi car ¸tile Tinerii se ıntreaba — Raspunsuri practice, volumele I ¸si II. TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

9

SFATURI˘ PENTRU ˘ O VIAT¸ A DE FAMILIE FERICITA

˘ Trateaza-ti¸ partenerul cu respect ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ George1 spune: „Cand este suparata, Laura plange foarte mult. Daca ne ase¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ zam sa discutam, ea fie se enerveaza, fie nu scoate o vorba. Orice-as¸ face parca ˆ ˘ ˘ e-n zadar. Imi vine sa las totul balta“. ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ Laura spune: „Cand a venit acasa, George m-a gasit plangand. Am ıncercat ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa-i explic de ce eram suparata, dar nu m-a lasat sa termin ce-aveam de zis. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Mi-a spus ca problema nu era chiar atat de grava si¸ ca trebuia sa trec peste ea. ˘ Asta m-a suparat si¸ mai tare“. ˘ ˆ E REGASESTI ın cuvinte¸ le lui George sau ale Lauˆ ˘ rei? Amandoi vor sa comunice, ˆ ˘ ˆ ınsa deseori sfarsesc prin a fi ¸ ˘ dezamagiti. ¸ De ce? ˘ Barbatii ¸ si¸ femeile comuni˘ ˘ ca diferit si¸ au necesitati¸ spe˘ cifice. Femeile poate ca do˘ resc sa-si¸ exprime sentimentele ˘ ˆ deschis si¸ des. Multi¸ barbati, ¸ ın ˆ ˘ ˘ ˘ schimb, ıncearca sa pastreze ˆ pacea rezolvand problemele raˆ pid si¸ evitand chestiunile deli˘ cate. Asadar, cum ai putea sa ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ treci peste aceste deosebiri si¸ sa comunici cu casatorita de opt ani. „Imi doream ca el sa ara˘ ˘ ˘ ˆ te la fel de multa empatie si¸ fat¸ a de mine.“ partenerul tau? Tratandu-ti¸ sotul sau sotia ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ Poate ca ıi asculti¸ cu rabdare pe prieteni sau cu respect. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ¸ cu respect. Dar O persoana respectuoasa ıi apreciaza pe al- chiar pe straini si¸ le vorbesti ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ e sti la fel de atent si cu partenerul de viat¸ a? ¸ ¸ tii a sentimentele. ¸ si¸ ıncearca sa le ınteleag ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Lipsa de respect creeaza tensiuni ın familie Probabil ınca din copilarie ai ınvatat ¸ sa-i resˆ ˘ Un rege ıntelept a ¸ pecti¸ pe cei care au mai multa autoritate si¸ ex- si¸ duce la certuri aprinse. ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ spus: „Mai bine o bucat a de p aine uscat a, cu perient¸ a decat tine. In casnicie ınsa, dificultaˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tea este ca trebuie sa arati¸ respect fat¸ a de pace, decat o casa plina de carnuri, cu cearta“ˆ ˆ 17:1, Cornilescu, 1996). Biblia ıi cineva care ıti¸ este oarecum egal — partene- (Proverbele ˆ ˘ ˘ ındeamn a pe soti¸ sa-si¸ trateze sotia ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ¸ cu onoarul tau. „Stiam ca Phil ıi asculta cu rabdare si¸ ¸ ˆ re, sau respect (1 Petru 3:7).

La r andul ei, soˆ ıntelegere pe ceilalti“, ¸ ¸ spune Linda, care este ˆ ˘ ˘ ˘ tia este ındemnat a „s a aib a respect profund ¸ ˘ fat¸ a de sotul ¸ ei“ (Efeseni 5:33).

1 Numele au fost schimbate.

T

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

ˆ Cum puteti¸ comunica ıntr-un mod plin de ˘ ˘ ˆ respect? Sa analizam cateva sfaturi practice pe ˘ care le ofera Biblia. ˆ ˘ Cand partenerul tau are ceva de spus ˘ Dificultatea: Unora le place mai mult sa ˘ ˆ ˘ vorbeasca decat sa asculte. Te numeri si¸ tu ˘ ˘ printre ei? Biblia spune ca este o nebunie sa ˘ ˆ raspunzi „ınainte de a asculta“ (Proverbele ˆ ˘ 18:13). Asadar, ınainte de a vorbi, ¸ ˆ asculta. ˆ De ˘ ce este bine sa procedezi asa? ¸ „Imi place cand ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sotul ¸ meu nu ıncearca sa gaseasca imediat o solutie ¸ la problemele mele“, spune Kara, care ˘ ˘ ˘ ˘ este casatorita de 26 de ani. „Nu e nevoie sa ˘ ˆ ˘ fie de acord cu mine sau sa ınteleag a de ce a ¸ ˘ ˘ ˘ aparut problema. Vreau doar sa ma asculte si¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa ınteleag a ca problema e reala.“ ¸ ˆ ˘ In schimb, unii barbati¸ si¸ unele femei ezi˘ ˘ ˆ ˘ ta sa se exprime si¸ se simt stanjeniti¸ daca par˘ ˘ ˘ tenerul lor insista sa vorbeasca despre ceea ce ˘ ˘ ˆ simt. Lorrie, care s-a casatorit de curand, a ˘ constatat ca sotul ¸ ei are nevoie de mult timp ˘ ˘ ˘ ˘ ca sa se deschida. „Trebuie sa am rabdare“, ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ spune ea, „si¸ sa astept pana ıncepe sa vorbeas¸ ˘ ca despre sentimentele lui“. ˘ ˘ ˘ Solutie: ¸ Daca tu si¸ partenerul tau trebuie sa ˘ vorbiti¸ despre ceva ce ar putea duce la cearta, ˘ ˆ ˆ abordeaza problema cand amandoi sunteti¸ ˘ calmi si¸ relaxati. ¸ Ce poti¸ face daca partenerul ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tau nu este dispus sa vorbeasca? Trebuie sa ın˘ ˆ telegi ca „gandurile din inima omului sunt ca ¸ ˆ ˘ ˆ niste ape adanci, dar omul cu discernamant ¸ ˘ le va scoate de acolo“ (Proverbele 20:5). Daca ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ scoti¸ prea repede oˆ galeata din fantana, vei ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ pierde multa apa. In mod asemanator, daca ˘ esti ¸ partenerul tau ar pu¸ lipsit de delicatete, ˆ ˘ tea intra ın defensiva, iar tu vei pierde probabil ocazia de a afla ce simte. De aceea, pune ˆ ˘ ˘ ˘ ıntrebari cu tact si¸ cu respect si¸ ai rabdare daca ˘ ˘ partenerul tau nu-si¸ exprima sentimentele ˆ ˘ atat de repede cum ti-ar placea. ¸ ˆ ˘ Cand partenerul tau vorbeste, fii „prompt ¸ ˆ ˆ ˆ la ascultare, ıncet la vorbire, ıncet la manie“ ˘ ˘ (Iacov 1:19). Un bun ascultator asculta nu

ˆ doar cu urechile, ci si¸ cu inima. Cand parte˘ ˆ ˘ ˘ ˆ nerul tau vorbeste, ce sim¸ ¸ ıncearca sa ıntelegi ˆ ˘ ˆ te. El ısi¸ va da seama daca ıl respecti¸ sau nu ˆ ˆ din felul ın care ıl asculti. ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Isus ne-a ınvatat ¸ cum sa ascultam. De exemˆ plu, cand un om bolnav s-a apropiat de el ca ˘ ˘ sa-i ceara ajutor, Isus n-a rezolvat imediat proˆ ˆ blema. Mai ıntai, el i-a ascultat implorarea. ˆ ˘ ˆ ˘ Apoi a ıncercat sa ınteleag ¸ ¸ acel om ˆ a ce simtea ˘ si¸ a fost profund miscat.

In cele din urma, l-a ¸ ˆ vindecat (Marcu 1:40–42). Cand partenerul ˘ ˘ ˆ urmeaza exemplul lui Isus. tau ıti¸ vorbeste, ¸ ˘ ˘ Adu-ti¸ aminte ca partenerul tau are probabil ˘ ˘ ˘ ˘ nevoie sa-i arati¸ empatie sincera, nu sa-i dai ˘ imediat o solutie. ¸ Asculta-l deci cu atentie ¸ si¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ıncearca sa ıntelegi ce simte. Apoi, si¸ numai ¸ ˘ ˘ ˆ apoi, ajuta-l sa rezolve problema. Procedand ˆ ˘ ˘ ˘ astfel, ıi vei arata partenerului tau ca-l respecti. ¸ ˆ SUGESTIE: Data viitoare cand partenerul ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tau va ıncepe sa vorbeasca, ıncearca sa te ˆ ˆ ımpotrivesti ¸ tendintei ¸ de a-l ıntrerupe. As¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ teapta pana cand termina de vorbit si¸ ˘ ˘ ˆ ˘ straduieste-te sa ıntelegi ce a vrut sa spu¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ na. Mai tarziu ıntreaba-l: „Ai simtit ¸ ca ˘ te-am ascultat cu adevarat?“.

ˆ Cand tu ai ceva de spus Dificultatea: „Serialele de comedie transmit ˘ ˘ ˆ ideea ca e normal sa vorbesti ¸ urat despre par˘ ˘ ˆ tenerul de viat¸ a si¸ sa i te adresezi ıntr-un mod ˘ jignitor si¸ sarcastic“, spune Linda, citata anteˆ ˆ rior. Unii cresc ın familii ın care vorbirea lip˘ ˆ sita de respect este la ordinea zilei. Mai tarziu, ˆ ˘ ˘ ˘ cand se casatoresc, le vine foarte greu sa nu ˆ procedeze la fel ın propria familie. Ivy, care ˆ ˘ locuieste ¸ ın Canada, relateaza: „Am crescut ˆ ˆ ˘ ıntr-un mediu ın care sarcasmul, strigatele si¸ insultele erau ceva normal“. ˆ Solutie: ¸ Cand vorbesti ¸ despre parte¸ cu altii ˘ ˆ nerul tau, spune un cuvant „bun pentru zidi˘ ˘ re, dupa cum este nevoie, ca sa le dea celor care-l aud ce este folositor“ (Efeseni 4:29).

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

11

ˆ ˘ ˘ Vorbeste ¸ despre el ıntr-un mod care sa-i faca ˘ pe ceilalti¸ sa-l respecte. ˆ Chiar si¸ atunci cand esti ¸ singur cu partene˘ ˆ rul tau, ımpotriveste-te tendintei ¸ de a fi sar¸ ˆ castic si¸ de a folosi apelative ınjositoare. Oda˘ ta, Mical, sotia regelui David din Israelul ¸ ˆ antic, s-a maniat pe sotul ¸ ei si¸ i-a vorbit sar˘ castic. Mical i-a zis ca se purtase ca ‘unul din˘ ˘ tre oamenii fara minte’. Prin ceea ce a spus, ˘ ea l-a jignit pe David si¸ l-a suparat si¸ pe Dumˆ ˘ ˘ nezeu (2 Samuel 6:20–23). Ce ınvat¸ am de ˆ ˘ aici? Cand vorbesti ¸ cu partenerul tau, alege-ti¸ ˘ cu grija cuvintele (Coloseni 4:6). Phil, care ˘ ˘ ˘ este casatorit de opt ani, recunoaste ¸ ca el si¸ soˆ ˆ El a obtia ¸ ¸ lui au si¸ ın prezent neıntelegeri. ˘ ˆ ˘ ˘ servat ca uneori ceea ce spune ınrautate ¸ ste ¸ si¸ ˘ ˆ mai mult situatia. ¸ „Mi-am dat seama ca «a cas-¸ ˘ ˆ ˘ ˆ tiga» o cearta ınseamna ın realitate a pierde. ˘ Am constatat ca este mult mai bine si¸ mai fo˘ ˘ lositor sa ne consolidam relatia.“ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ In vechime, o vaduva ın varsta le-a zis nu˘ ˘ ˘ ˆ rorilor sale: „Sa gasiti¸ odihna fiecare ın casa ˆ ˆ sotului ei“ (Rut 1:9). Cand sotul ¸ ¸ si¸ sotia ¸ ısi¸ ˘ ˘ acorda demnitate unul altuia, ei fac din cami˘ nul lor un loc de „odihna“. ˘ ˘ ˆ SUGESTIE: Fa-ti¸ timp sa analizezi ımpreu˘ ˘ na cu partenerul tau sugestiile de la acest ˆ ˘ ˆ subtitlu. Intreaba-l: „Cand vorbesc despre ˆ tine ın public, te simti¸ onorat sau te simti¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ınjosit? Ce ımbunatatiri ¸ crezi ar trebui sa ˘ ˆ fac?“. Asculta cu atentie ¸ ˆ cand partenerul ˘ ˆ ˘ ˘ tau ıti¸ spune ce simte. Incearca sa aplici ˘ sugestiile pe care ti¸ le da.

˘ ˘ ˘ Accepta ca partenerul tau este diferit ˆ ˘ ˘ ˆ Dificultatea: Cand se casatoresc, unii trag ın ˘ ˘ mod gresit ¸ concluzia ca expresia biblica „o ˘ ˘ singura carne“ transmite ideea ca partenerii ˘ ˘ conjugali trebuie sa aiba aceleasi¸ ˆ opinii sau ˘ aceeasi¸ personalitate (Matei 19:5). Insa ei des˘ ˘ copera repede ca acest lucru este nerealist. ˘ ˘ ˘ Dupa casatorie, deosebirile dintre ei duc adesea la certuri. Linda spune: „O mare deosebi12

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ re ıntre noi este ca Phil nu se ıngrijoreaza atat ˆ ˆ de mult ca mine. Uneori, cand eu sunt ıngri˘ ˘ jorata de ceva, el e relaxat, iar asta ma ener˘ ˘ veaza, deoarece am impresia ca pe el nu-l in˘ ˘ tereseaza acea problema la fel de mult ca pe mine“. ˘ ˘ Solutie: ¸ Accepta-l pe partenerul tau asa ¸ cum ˘ ˘ este si¸ respecta ceea ce este diferit la el. Sa ilus˘ ˘ tram: Ochii au o functie ¸ diferita de cea a ureˆ ˆ chilor. Totusi, ¸ ıntrucat ochii si¸ urechile coo˘ ˆ ˘ pereaza, poti¸ traversa strada ın sigurant¸ a. ˘ ˘ ˘ Adrienne, care este casatorita de aproape ˆ ˆ 30 de ani, spune: „Atat timp cat punctele ˆ noastre de vedere nu contravin Cuvantului lui Dumnezeu, eu si¸ sotul ¸ meu ne permitem ˘ sa avem opinii diferite. La urma urmei, sun˘ ˘ tem casatoriti, ¸ nu clonati!“. ¸ ˆ ˘ ˘ Cand partenerul tau are o opinie diferita ˘ ˆ sau reactioneaz a altfel decat tine, nu te con¸ ˆ centra doar asupra propriilor interese. Gan˘ deste-te si¸ la sentimentele partenerului tau ¸ (Filipeni 2:4). Kyle, sotul ¸ lui Adrienne, recuˆ ˆ ˘ noaste: „Nu ınteleg ıntotdeauna parerile so¸ ¸ tiei mele si¸ nu sunt mereu de acord cu ele. ¸ ˘ ˘ ˆ Dar ıncerc sa nu uit ca tin ¸ la ea mai mult deˆ ˘ ˘ ˘ cat la parerile mele. Daca ea e fericita, si¸ eu sunt fericit“. ˘ ˘ ˆ SUGESTIE: Fa o lista cu situatiile ın care ¸ ˘ ˘ partenerul tau priveste ¸ sau rezolva lucruriˆ le mai bine decat tine (Filipeni 2:3).

Respectul este un lucru esen ¸tial pentru feri˘ cirea si¸ trainicia unei familii. „Respectul adu˘ ˆ ˘ ce mul ¸tumire si¸ siguran ¸ta ın casnicie“, spune ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Linda. „Fara ındoiala, merita sa fie cultivat.“

ˆ ˘ INTREBATI-V A: ¸

ˆ ˘ ˘ noastra din faptul ca partenerul meu este diferit de mine? ˆ ˇ Cand avem preferin ¸te diferite ¸si nu ˆ ˘ sunt ıncalcate principiile Bibliei, de ce ˘ este bine sa cedez?

ˇ Cum a avut de ca ¸stigat familia

˘ APROPIATI-V ¸ A DE DUMNEZEU

ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ El ısi¸ aduce aminte ca „suntem t¸ arana“ ˘ ˘ U CREDEAM ca Iehova ma putea ierta complet ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ¸si ma gandeam ca va trebui sa port aceasta ˘ povara tot restul vie ¸tii.“ A ¸sa s-a exprimat ˆ o cre ¸sti˘ ˘ na cu privire la gre ¸selile ei din trecut. Intr-adevar, ˘ ˘ ˘ oˆ con ¸stiin ¸ta vinovata este o povara greu de purtat. ˘ ˘ ˆ ˆ Insa Biblia ofera mangaiere ¸si le poate aduce u ¸su˘ ˘ ˘ ˘ rare celor ce se caiesc de pacate. Sa analizam cuvintele psalmistului David din Psalmul 103:8–14. ˘ ˆ ˘ ˘ David ¸stia ca „Iehova este ındurator“ ¸si ca ‘nu ˆ ˘ face repro ¸suri’ (Versetele 8–10). Cand gase ¸ste un ˘ ˆ ˘ ˆ motiv sa arate ındurare, Dumnezeu iarta ın mod ˘ complet ¸si cu marinimie. David, un poet plin de ˆ ˘ sensibilitate, a ilustrat ındurarea extraordinara a lui ˘ Dumnezeu fa ¸ta de noi folosind trei compara ¸tii. ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ „Pe cat sunt de ınalte cerurile fa ¸ta de pamant, ˆ ˘ ˘ pe atat de mare este bunatatea sa iubitoare fa ¸ta ˆ de cei ce se tem de el.“ (Versetul 11) Cand privim ˆ ˘ ˘ ˘ bolta ınstelata, este imposibil sa ne imaginam dis˘ ˘ ˆ tan ¸ta uria ¸sa dintre cer ¸si pamant. A ¸sadar, David ne ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ajuta sa ın ¸telegem cat de mare este ındurarea lui ˘ Iehova, ea fiind o fa ¸teta a iubirii sale loiale. Aceas˘ ˆ ta ındurare este pentru „cei ce se tem“ de Dumne˘ zeu, sau, potrivit unui biblist, pentru cei ce arata ˆ ˘ „ın mod umil ¸si sincer un respect profund fa ¸ta de autoritatea sa“. ˆ ˘ ˘ ˆ „Cat de departe este rasaritul de apus, atat de ˆ ˘ ˘ ˘ mult a ındepartat el de la noi faradelegile noastre.“ ˘ ˆ (Versetul 12) O alta versiune spune: „Cat este de departe estul de vest“ (The New American Bible). ˆ ˘ ˘ Cat de mare este aceasta distan ¸ta? Mai mare deˆ ˘ cat ne putem ˆ imagina! O lucrare biblica de refe˘ ˘ ˘ rin ¸ta spune: „Incearca sa zbori pe aripile imaginaˆ ˘ ˘ ˘ ¸tiei cat po ¸ti de mult, iar daca vei calatori spre est, ˘ cu fiecare bataie a aripilor vei fi tot mai departe de ˘ ˘ ˘ ˆ vest“. David vrea sa spuna ca atunci cand Dumne˘ ˘ ˆ ˘ ˘ zeu ne iarta pacatele, el le ındeparteaza de la noi ˆ mai mult decat ne putem imagina. ˘ ˘ ˘ ˆ „A ¸sa cum un tata arata ındurare fa ¸ta de fiii lui, ˘ ˆ ˘ tot a ¸sa Iehova a aratat ındurare fa ¸ta de cei ce se

„N

ˆ ˘ tem de el.“ (Versetul 13) David, el ınsu ¸si parinte, ˘ ˘ ¸stia ce simte un tata iubitor. Un astfel de tata ma˘ ˘ ˘ ˆ nifesta compasiune fa ¸ta de copiii sai, ındeosebi ˆ ˘ ˘ ˘ cand ace ¸stia sufera. David ne asigura ca iubitorul ˘ ˘ ˆ ˘ nostru Tata ceresc le arata ındurare copiilor sai de ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ pe pamant, ındeosebi cand inima lor plina de cain˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ¸ta este „franta ¸si zdrobita“ din cauza pacatelor comise (Psalmul 51:17). ˘ Dupa ce face aceste trei compara ¸tii, David ne ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ spune ce ıl ındeamna pe Iehova sa manifeste ın˘ ˘ durare fa ¸ta de oamenii imperfec ¸ti: „Caci el ¸stie bine ˘ ˆ ˘ din ce suntem facu ¸ti, ı ¸si aduce aminte ca suntem

˘ ˘ „Acum simt ca ma pot apropia mai ˘ mult de Iehova si¸ ca mi s-a luat o ˘ ˘ piatra de pe inima“ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ¸tarana“ (Versetul 14). Iehova ¸stie ca suntem facu ¸ti ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ din ¸tarana ¸si ca, prin urmare, avem slabiciuni ¸si liˆ ˆ ˘ ˘ ˘ mite. Luand ın considerare natura noastra pacatoa˘ ˘ ˘ ˘ sa, Iehova este ‘gata sa ierte’ daca ne caim sincer (Psalmul 86:5).

Nu suntem mi ¸sca ¸ti de ceea ce a afirmat David ˆ ˘ despre ındurarea lui Iehova? Dupa ce a studiat ce spune Biblia despre dispozi ¸tia lui Dumnezeu de ˘ ˆ a ierta, femeia men ¸tionata la ınceputul acestui ar˘ ˘ ticol a zis: „Acum simt ca ma pot apropia mai mult ˘ ˘ ˘ de Iehova ¸si ca mi s-a luat o piatra de pe inima“.1 ˘ ˆ Nu ai dori sa afli mai multe lucruri despre ınduraˆ rea lui Dumnezeu ¸si despre modul ın care po ¸ti avea ˘ ˘ parte de ea? S-ar putea ca ¸si tu sa sim ¸ti ca ¸ti se ia ˘ ˘ o piatra de pe inima. ˘ 1 Vezi capitolul 26, „Un Dumnezeu «gata sa ierte»“, din ˘ ˘ cartea Sa ne apropiem de Iehova, publicata de Martorii lui Iehova.

ˆ SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN AUGUST: ˛ Psalmii 87–118

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

13

ˆ ˘ ˘ INVATA ¸ TI-V ¸ A COPIII

˘ De ce era iubita Dorca? ˘ Oˆ TI ¸ ne dorim sa fim iubiti¸ de cei din jur.

Iti¸ doresti ¸ si ¸ tu acest lucru? —1 Biblia vorbeste ¸ despre Dorca, o femeie care era foarte ˘ iubita. ˆ Dorca locuia ın Iope, un oras¸ aflat aproape ˘ de Marea Mediterana. Ierusalimul era situat la doar 56 de kilometri de Iope. Dorca s-a nu˘ marat printre primii discipoli ai lui Isus. ˘ ˆ ˘ De ce crezi ca Dorca era atat de iubita? — ˘ ˘ Ei bine, Biblia spune ca ea facea multe lucruri ˘ bune si¸ oferea daruri deosebite. Se pare ca ea ˘ confectiona vesminte frumoase pentru vadu¸ ¸ ˘ ˘ ve, adica pentru femeile ai caror soti¸ murise˘ ˘ ra. Totodata, ea le vorbea multora despre ˘ ˘ adevaratul Dumnezeu, Iehova, asa ¸ cum facuse Isus. ˆ ˆ ˆ Stii ¸ ce s-a ıntamplat ıntr-o zi cu Dorca? — ˆ ˘ Ea s-a ımbolnavit grav si¸ a murit. Toti¸ apro-

T

ˆ ˆ ˘ ˘ 1 Cand ıi cititi¸ unui copil, liniuta ¸ va aminteste ¸ sa faceti¸ o pau˘ ˘ ˆ ˘ za si¸ sa-l ıncurajati¸ sa se exprime.

14

ˆ piatii ¸ ei au fost ındurerati. ¸ De aceea, au tri˘ mis niste oameni la locuinta ¸ ¸ unde statea ˘ apostolul Petru, aflata cam la 16 kilometri de˘ ˘ ˘ partare. Acestia l-au rugat sa vina repede. ¸ ˆ ˆ Cand a sosit, Petru a urcat ın camera unde era ˆ ˘ Dorca. Toate femeile plangeau si¸ i-au aratat ˘ vesmintele pe care li le facuse Dorca. ¸ ˘ ˘ Atunci Petru le-a spus tuturor sa iasa din ca˘ ˘ ˘ ˆ mera. El si¸ alti¸ apostoli mai facusera ınainte ˘ ˆ ˘ miracole, dar niciodata nu ınviasera pe cine˘ ˘ va. Ce crezi ca a facut Petru? — ˆ ˆ ˘ El a ıngenuncheat langa corpul mort al ˘ ˘ Dorcai si¸ s-a rugat lui Iehova. Apoi i-a spus sa se ridice. Si ¸ Dorca s-a ridicat! Petru i-a dat ˆ ˘ ˆ mana si¸ a ajutat-o sa se ridice ın picioare. ˆ ˘ ˘ Apoi le-a chemat ınauntru peˆ vaduve si¸ pe ˘ ceilalti¸ ca s-o vada pe Dorca. Iti¸ poti¸ imagina ˆ cat de fericiti¸ au fost cu totii? ¸ — ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Sa ne gandim acum ce ınvat¸ aminte putem ˆ desprinde din relatarea despre ınvierea Dor˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ cai. De aici ınvat¸ am ca, daca ıi ajutam pe altii, ¸ multi¸ dintre ei ne vor iubi. Dar, si¸ mai imˆ portant, Iehova ne va iubi si¸ ısi¸ va aduce ˘ aminte de noi. El nu va uita niciodata lucrurile bune pe care le facem pentru altii ¸ si¸ ne va ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ rasplati cu viat¸ a vesnic ¸ a si¸ fericire ın lumea sa ˘ ˘ noua si¸ dreapta.

ˆ CITESTE IN BIBLIE ¸

Faptele 9:36–43 Revelatia ¸ 21:3–5

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ SA INVAT¸ AM DIN CUVANTUL LUI DUMNEZEU

Cum puteti¸ identifica ˆ ˘ ˘ ınchinarea adevarata?

˘ ˆ Acest articol analizeaza unele ıntre˘ bari pe care vi le-a ¸ti pus, probabil, ¸si ˘ ˘ dumneavoastra ¸si prezinta versetele ˘ ce raspund la ele. Citi ¸ti aceste versete ˆ ın propria Biblie. Martorii lui Iehova ˘ ˆ sunt bucuro ¸si sa le analizeze ımpreu˘ ˘ na cu dumneavoastra.

˘ ˘ ˘ ˘ 1. Exista o singura religie adevarata? ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Cand i-a ınvatat ¸ pe discipolii sai, Isus a aratat ca exis˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ta o singura religie adevarata. Ea se aseamana cu o ˘ ˘ cale care duce la viat¸ a. Cu privire la aceasta cale, Isus ˘ a spus: „Pu ¸tini sunt cei ce o gasesc“ (Matei 7:14). ˘ ˆ ˘ Dumnezeu accepta numai ınchinarea bazata pe Cuˆ ˘ ˘ ˆ ˘ vantul sau, care contine adevarul. Toti¸ ınchinatorii ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ adevara ¸ti sunt uniti¸ ıntr-o singura credint¸ a. (Citi ¸ti Ioan 4:23, 24; 14:6; Efeseni 4:4, 5.)

ˆ ˘ 2. De ce atat de multe religii pretind ca sunt crestine? ¸ Cre ¸stinismul a fost corupt de profe ¸ti fal ¸si, care s-au folosit de acesta pentru a- ¸si promova propriile intere˘ se. A ¸sa cum a spus Isus, ei se prezinta drept „oi“, dar ˘ ˆ ac ¸tioneaza ca ni ¸ste lupi ınfometa ¸ti (Matei 7:13–15, ˆ 21, 23). Cre ¸stinismul fals a luat amploare ındeosebi ˘ dupa moartea apostolilor lui Isus. (Citi ¸ti Faptele 20:29, 30.) ˘ ˘ ˆ „Ei declara public ca ıl cunosc pe Dumnezeu, ˘ ˘ ˆ dar ıl reneaga prin lucrarile lor.“ (Tit 1:16)

˘ ˘ ˆ 3. Care sunt unele caracteristici ale ınchinarii adevarate? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Inchinatorii adevara ¸ti respecta Biblia ¸si o conReligia adevarata onoreaza numele lui Dum˘ ˆ ˘ ˘ sidera Cuvantul lui Dumnezeu. Ei se straduiesc nezeu, Iehova. Isus a facut cunoscut numele lui ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sa traiasca ın armonie cu principiile biblice. A ¸sa- Dumnezeu. El i-a ajutat pe oameni sa-l cunoas˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ca pe Dumnezeu si¸ i-a ınvatat dar, religia adevarata se deosebeste ¸ sa se roage ca nu¸ de religiile ˆ ˆ ˘ mele lui Dumnezeu s a fie sfin bazate pe idei omenesti (Matei 15:7–9).

Inchi¸tit (Matei 6:9). In ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ natorii adevarati¸ nu predica una si¸ fac alta. zona ın care locuiti, ¸ ce religie ıi ıncurajeaza pe ˘ ˘ oameni sa foloseasca numele lui Dumnezeu?

(Citi ¸ti Ioan 17:17; 2 Timotei 3:16, 17.)

(Citi ¸ti Ioan 17:26; Romani 10:13, 14.)

˘ ˆ ˆ 4. Cum ıi puteti pe ınchinatorii ¸ recunoaste ¸ ˘ adevarati? ¸ ˘ ˘ Creˆ ¸stinii adevara ¸ti depun marturie despre Regatul, ˘ ˘ sau Impara ¸tia, lui Dumnezeu. Iehova l-a trimis pe Isus ˘ sa predice despre Regat. Regatul lui Dumnezeu este ˘ singura sperant¸ a a omenirii. Isus a vorbit despre Regat ˆ ˘ ˆ pana ın ultima zi a vietii ¸ sale (Luca 4:43; 8:1; 23:42, 43). ˘ ˘ El le-a spus discipolilor sai sa predice despre Regatul lui ˘ ˘ Dumnezeu. Daca v-ar aborda cineva pentru a va vorbi ˘ ˆ despre Regatul lui Dumnezeu, carei religii v-ati¸ gandi ˘ ˆ ca ıi apar tine?

(Citi ¸ti Matei 10:7; 24:14.) ¸ ˘ Continuatorii lui Isus nu fac parte din aceasta lume ˘ ˆ ˆ rea. Ei nu se amesteca ın chestiuni politice sau ın con˘ flicte sociale (Ioan 17:16). De asemenea, ei nu imita ˘ ˘ obiceiurile ¸si atitudinile daunatoare ale lumii. (Citi ¸ti Iacov 1:27; 4:4.)

5. Care este semnul distinctiv al ˘ adevaratului crestinism? ¸ ˘ ˘ ˘ Cre ¸stinii adevara ¸ti manifesta o iubire remarcabila ˘ ˆ ˘ ˆ unii fa ¸ta de al ¸tii. Ei au ınva ¸tat din Cuvantul lui Dum˘ ˘ nezeu ca trebuie sa-i respecte pe to ¸ti oamenii, indife˘ rent de etnia lor. De ¸si, de multe ori, religia falsa sus˘ ˘ ˆ ˘ tine cu tarie razboaiele dintre na ¸tiuni, ınchinatorii ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ adevara ¸ti refuza sa faca lucrul acesta (Mica 4:1–4). ˆ ˆ ˘ ˆ Mai mult decat atat, membrii religiei adevarate ı ¸si folosesc cu altruism timpul ¸si resursele pentru a-i ˆ ajuta ¸si a-i ıncuraja pe al ¸tii. (Citi ¸ti Ioan 13:34, 35; 1 Ioan 4:20, 21.) ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Ce grup de oameni ı ¸si bazeaza toate ınva ¸taturile pe ˆ ˘ Cuvantul lui Dumnezeu, onoreaza numele lui Dum˘ nezeu ¸si proclama Regatul lui Dumnezeu ca singura ˘ ˘ speran ¸ta a omenirii? Ce grup manifesta iubire ¸si nu ˘ ˘ sustine razboiul? Faptele indica spre Martorii lui ¸ Iehova (1 Ioan 3:10–12).

Pentru mai multe informatii, ¸ vezi capitolul 15 ˘ al acestei carti, ¸ publicate de Martorii lui Iehova.

ˆ ˘ CE NE INVAT¸ A ˆ ın realitate BIBLIA?

17

BIBLIA POATE SCHIMBA VIATA ¸ OAMENILOR ˘ ˆ ˘ ˘ DE CE a hotarat sa devina Martor al lui Iehova un om care era poligam ¸si li se ˆ ˘ ımpotrivea Martorilor? Ce l-a determinat pe un pastor al Bisericii Penticostale sa- ¸si ˘ schimbe convingerile religioase? Ce a ajutat-o pe o femeie care a avut o copilarie ˘ ˘ ˘ ˘ traumatizanta ¸si a ajuns dezgustata de propria persoana sa- ¸si recapete respectul ˘ de sine ¸si sa se apropie de Dumnezeu? De ce a ales un fan al muzicii heavy metal ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sa devina ınchinator al lui Iehova? Ve ¸ti afla raspunsurile citind urmatoarele relatari.

CUM MI-A SCHIMBAT BIRevolutia BLIA VIATA: ¸ ¸ s-a terˆ minat ın 1990. Spre surprinde˘ rea mea, nu dupa mult timp, ˆ misionarii Martori s-au ıntors. ˆ ˘ ˘ Am ınceput sa cred ca Dumneˆ zeu ıi sprijinea pe acesti ¸ oameni. Tot pe atunci, mi-am ˘ schimbat locul de munca.

Unul dintre noii mei colegi era ˘ ˘ ˘ Martor. El n-a lasat sa treaca prea mult timp si¸ mi-a vorbit despre convingerile sale. Mi-a ˘ ˆ aratat unele versete biblice ın care Iehova este prezentat ca un Dumnezeu al iubirii si¸ al ˘ dreptatii ¸ (Deuteronomul 32:4; ˘ 1 Ioan 4:8). Aceste calitati¸ m-au ˘ atras. Am dorit sa aflu mai multe lucruri despre ˘ Iehova, asa ¸ ca am acceptat un studiu biblic. ˘ ˆ ˘ ˆ Nu dupa mult timp am ınceput sa asist la ıntrunirile Martorilor lui Iehova. Am fost impre˘ ˘ sionat de iubirea sincera pe care am vazut-o aco˘ ˘ lo — nu se facea nicio deosebire de rasa sau de ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ clasa sociala. Cu cat stateam mai mult ın comˆ ˆ ˘ pania Martorilor, cu atat ımi era mai clar ca ˘ acestia erau adevaratii ¸ continuatori ai lui Isus ¸ (Ioan 13:35). ˘ ˘ ˘ Mi-am dat seama ca, daca voiam sa-i slujesc ˘ ˘ ˘ ˘ lui Iehova, trebuia sa parasesc Biserica Catolica. ˘ ˘ Nu mi-a fost usor sa fac acest pas, pentru ca ¸ ˘ ˘ mi-era teama de reactia ¸ celorlalti. ¸ Dupa mult

„Am devenit un sot¸ mai bun.“ RIGOBERT HOUETO

ANUL NASTERII: 1941 ¸ TARA: BENIN ¸ ˆ ˆ INAINTE: POLIGAM SI ¸ IMPOTRIVITOR AL MARTORILOR LUI IEHOVA

DESPRE TRECUTUL MEU: M-am ˘ ˆ nascut ın Cotonou, un oras¸ mare ˆ din Benin. Am crescut ın religia ca˘ ˘ tolica, dar nu mergeam prea des la biserica. ˘ Multi¸ catolici din zona aveau mai multe sotii, ¸ ˘ ˘ fiindca pe atunci poligamia era recunoscuta ofiˆ ˘ ˘ cial. In cele din urma, am ajuns sa am patru sotii. ¸ ˆ ˆ In anii ’70, cand a izbucnit o revolutie, ¸ m-am ˆ ˘ ˘ ˆ gandit ca situatia ¸ din tar ¸ a se va schimba ın bine.

De aceea, am participat din plin la revolutie ¸ si¸ ˆ ˘ m-am implicat ın politica. Revolutionarii nu-i ¸ ˘ ˆ agreau pe Martorii lui Iehova fiindca acestia ısi¸ ¸ ˘ ˘ pastrau neutralitatea politica. Eu am fost unul ˆ dintre persecutorii Martorilor. Cand misionarii ˘ ˆ Martori au fost expulzati¸ din tar ¸ a ın 1976, eram ˘ ˆ ˘ convins ca nu se vor mai ıntoarce niciodata.

18

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

timp, cu ajutorul lui Iehova, mi-am luat ini˘ ma-n dinti¸ si¸ m-am retras din biserica. ˘ Dar trebuia sa mai fac o schimbare importan˘ ˆ ˘ ta. Studiind Biblia am ınteles ca Dumnezeu ¸ ˘ nu aproba poligamia (Geneza 2:18–24; Matei ˆ ˘ ˘ ˘ 19:4–6). In ochii sai, doar prima mea casatorie ˘ ˆ era valabila. Mi-am ınregistrat deci legal aceas˘ ˘ ˘ ta casatorie si¸ le-am dat drumul celorlalte sotii, ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ıngrijindu-ma sa aiba tot ce le trebuia din punct ˘ de vedere material. Cu timpul, doua dintre fostele mele sotii ¸ au devenit Martore ale lui Iehova.

˘ ˘ ˆ FOLOASE: Desi¸ a ramas catolica, sotia ¸ mea ımi ˘ ˆ respecta decizia de a-i sluji lui Iehova. Amandoi ˘ suntem de acord ca am devenit un sot¸ mai bun. ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Inainte credeam ca voi putea ımbunatati¸ si˘ ˆ ˘ tuatia ¸ comunitatii ¸ ın care traiam prin intermediul politicii, dar acele eforturi s-au dovedit zaˆ ˘ darnice. Acum ınteleg ca Regatul lui Dumnezeu ¸ este singura solutie ¸ la problemele omenirii (Maˆ ˘ tei 6:9, 10). Ii sunt recunoscator lui Iehova pen˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tru ca mi-a aratat cum sa duc o viat¸ a cu adeva˘ rat fericita.

˘ ‘Nu mi-a fost usor sa ¸ ˘ fac schimbari.’

ALEX LEMOS SILVA

ANUL NASTERII: 1977 ¸ TARA: BRAZILIA ¸ ˆ INAINTE: PASTOR PENTICOSTAL

DESPRE TRECUTUL MEU: Am cresˆ cut ıntr-un cartier de la periferia orasului Itu, ¸ ˆ ˜ ˘ din statul Sao Paulo. In aceasta parte a orasului ¸ se comiteau multe infractiuni. ¸ ˆ Eram foarte violent si¸ imoral. In plus, eram ˆ implicat ın traficul de droguri. Cu timpul, ˘ ˘ mi-am dat seama ca, daca voi continua asa, ¸ voi ˆ ajunge fie la ınchisoare, fie la cimitir. Asadar, ¸ ˘ ˆ am renuntat ¸ la acest mod de viat¸ a. Apoi am ın˘ ˘ ˆ ceput sa frecventez Biserica Penticostala si, ¸ ın ˘ cele din urma, am devenit pastor. ˘ ˘ Credeam ca prin activitatea pe care o desfaˆ ˘ ˆ ˘ suram ın biserica ıi puteam ajuta cu adevarat pe ¸ oameni. Chiar am prezentat programe religioa-

se la postul de radio local, asa ¸ ˘ ˆ ca am ajuns foarte cunoscut ın ˘ zona. Dar, cu timpul, mi-am ˘ ˆ dat seama ca biserica, ın an˘ samblu, nu era interesata de ˘ bunastarea membrilor ei si, ¸ cu ˆ atat mai putin, de faptul de a-l ¸ onora pe Dumnezeu. Mi-am ˘ dat seama ca singurul obiectiv ˘ ˆ ˘ al bisericii era sa stranga bani. ˘ ˘ Prin urmare, am decis sa ma re˘ trag din biserica.

CUM MI-A SCHIMBAT BIˆ ˆ Cand am ınBLIA VIATA: ¸ ˘ ceput sa studiez Biblia cu Martorii lui Iehova, am observat ˘ ˘ imediat ca sunt diferiti¸ de celelalte religii. Doua ˆ lucruri m-au impresionat ın mod deosebit la ei. ˆ ˆ In primul rand, Martorii lui Iehova nu doar vorbesc despre iubirea de Dumnezeu si¸ de aproaˆ ˘ ˘ pele, ei chiar manifesta aceasta iubire. In al doiˆ ˘ ˆ ˘ ˆ lea rand, ei nu se implica ın politica si¸ ın ˘ razboaie (Isaia 2:4). Acesti ¸ doi factori m-au con˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ vins ca gasisem religia adevarata: calea ıngusta ˘ ˘ care duce la viat¸ a vesnic a (Matei 7:13, 14). ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Am ınteles ca, daca voiam sa-i fiu placut lui ¸ ˘ ˘ Dumnezeu, trebuia sa fac schimbari majore. ˘ ˘ Trebuia sa acord mai multa atentie ¸ familiei. De ˘ asemenea, trebuia sa fiu mai umil. Nu mi-a fost TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

19

˘ ˘ ˆ ˘ usor ¸ sa fac aceste schimbari, ınsa, cu ajutorul lui Iehova, am reusit. ¸ mea a fost impresiona¸ Sotia ˘ ˘ ˘ ˆ ta de schimbarile pe care le-am facut. Ea ınce˘ ˆ puse sa studieze Biblia ınaintea mea, dar acum ˘ progresa mai repede. Nu dupa mult timp, ˘ ˘ ne-am convins ca doream sa fim Martori ai lui ˆ ˆ Iehova. Ne-am botezat amandoi ın aceeasi¸ zi.

FOLOASE: Eu si¸ sotia ¸ mea avem bucuria de a-i ˘ ajuta pe cei trei copii ai nostri ¸ sa cultive o prieˆ ˘ tenie stransa cu Iehova. Suntem o familie feri˘ ˆ ˘ cita. Ii multumesc lui Iehova pentru ca m-a ¸ ˘ ˆ ˘ atras la adevarul din Cuvantul sau, Biblia. Ea ˘ ˘ schimba cu adevarat viata ¸ oamenilor! Eu sunt ˘ ˆ o dovada vie ın acest sens.

ˆ ˘ ˘ sa practic prostitutia. ¸ Insa oda˘ ˆ ˆ ta mi s-a ıntamplat ceva ce pur ˆ ˘ ˆ si¸ simplu m-a ınspaimantat. ˆ Locuiam ın apartamentul proprietarului unui club de noapˆ ˘ te. Intr-o seara, au venit la el ˘ ˆ doi barbati. ¸ El m-a trimis ın ˆ ˘ dormitor, ınsa am putut auzi ce vorbeau. Proprietarul clubului ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ voia sa ma vanda acelor bar˘ ˘ ˘ bati. ¸ Ei urmau sa ma ascunda la bordul unei nave care trans˘ ˘ ˘ ˘ ˆ porta marfuri si¸ sa ma duca ın ˘ ˆ Japonia ca sa lucrez ıntr-un bar. ˘ ˘ ˘ Cuprinsa de panica, am sarit de ˘ pe balcon si¸ am fugit sa caut ajutor. ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ Am ıntalnit un barbat care era ın vizita ın ˆ ˆ ˆ Sydney si¸ i-am explicat ce se ıntamplase, ın speˆ ˘ ˘ ˆ ranta ¸ ca ımi va da niste ¸ bani. Insa acesta m-a ˘ ˘ invitat la el. Acolo am putut sa fac un dus¸ si¸ sa ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ mananc ceva. Intrucat lucrurile au luat aceasta ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ıntorsatura, am ramas ımpreuna. Dupa un an ˘ ˘ ne-am casatorit. ˆ CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: Cand ¸ ˆ ˘ am ınceput sa studiez Biblia cu Martorii lui Iehova, am avut sentimente contradictorii. Am ˘ ˆ ˆ ˘ fost furioasa cand am ınteles ca Satan era cau¸ ˆ ˘ ˘ za raului. Intotdeauna mi s-a spus ca Dumne˘ zeu este cel care ne face sa suferim. Am simtit ¸ ˆ ˘ o mare usurare cand am aflat ca el nu-i pedep¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ seste ¸ pe oameni ın focul iadului, o ınvat¸ atura ˆ ˆ ˘ care m-a ıngrozit de cand ma stiu. ¸

˘ ˘ „Ma simt curata, ˘ ˘ plina de viat¸ a ˆ ˘ si ¸ ımplinita.“ VICTORIA TONG

ANUL NASTERII: 1957 ¸ TARA: AUSTRALIA ¸ ˆ ˘ INAINTE: A AVUT O COPIL ARIE ˘ TRAUMATIZANTA

DESPRE TRECUTUL MEU: Am ˆ crescut ın Newcastle (New South ˘ Wales). Eram sapte copii la parinti, ¸ eu fiind cea ¸ mai mare. Tata era alcoolic si¸ violent. Mama era ˘ ˘ ˆ ˆ si¸ ea violenta si¸ ma maltrata atat verbal, cat si¸ ˆ ˘ ˘ fizic. Imi spunea mereu ca eram rea si¸ ca voi fi ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ chinuita ın iad. Aceasta idee ma ıngrozea. ˘ ˘ De multe ori, din cauza batailor pe care le pri˘ ˆ ˘ ˘ meam de la mama, eram plina de vanatai si¸ nu ˘ ˘ puteam sa merg la scoal a. La 11 ani, am fost lua¸ ˘ ˘ ˘ ta de la parinti¸ si¸ am fost dusa la o institutie ¸ de ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ stat, iar mai tarziu la o manastire. Cand am ım˘ ˘ plinit 14 ani, am fugit de la manastire. Nu ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ voiam sa ma ıntorc acasa, asa ¸ ca am trait pe strazile din Kings Cross, o suburbie a orasului ¸ Sydney. ˆ ˆ ˘ In acest timp am ınceput sa consum droguri ˘ ˘ si¸ alcool, sa ma uit la materiale pornografice si¸ 20

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

˘ ˘ Am fost impresionata de faptul ca Martorii tin ¸ ˆ cont de Biblie ori de cate ori iau decizii. Ei ˘ ˆ traiesc ın armonie cu credinta ¸ lor. Eram o per˘ ˘ ˘ soana dificila, dar indiferent ce spuneam sau fa˘ ceam, Martorii ma tratau cu iubire si¸ cu respect. ˘ Cel mai greu mi-a fost sa lupt cu sentimentul lipsei de valoare. Eram pur si¸ simplu dezgusta˘ ˘ ta de propria persoana, iar aceste sentimente au ˘ persistat mult timp dup ˆ a ce m-am botezat ca ˘ Martora a lui Iehova. Il iubeam pe Iehova, dar ˘ ˘ ˘ eram convinsa ca el nu putea iubi o persoana ca mine. ˘ ˆ Dupa aproximativ 15 ani de la botez, ın via˘ ˆ ta ¸ mea a avut loc o schimbare majora. In timpul ˆ ˘ unei cuvantari de la Sala Regatului a Martorilor ˘ lui Iehova, vorbitorul a facut referire la Iacov ˘ ˆ 1:23, 24. Aceste versete compara Cuvantul lui ˘ ˆ Dumnezeu cu o oglinda ın care ne putem veˆ ˘ ˘ dea asa ¸ cum ne vede Iehova. Am ınceput sa ma ˆ ˘ ˆ ıntreb daca nu cumva ceea ce vedeam eu ın ˆ mine era diferit de ceea ce vedea Iehova.

La ınˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ceput, am respins aceasta idee. Inca ma gan˘ ˘ ˘ ˘ deam ca era prea mult sa ma astept ca Iehova sa ¸ ˘ ˘ ma iubeasca. ˘ ˆ Dupa cateva zile, am citit un verset care mi-a schimbat viata. ¸ Este vorba de Isaia 1:18, unde

˘ ˆ ˘ ˆ Iehova spune: „Veniti¸ sa ındreptam lucrurile ın˘ ˘ tre noi. . . . Daca pacatele voastre vor fi ca sta˘ ˘ ˘ cojiul, vor fi facute albe ca zapada“. Parca Iehoˆ va mi s-ar fi adresat chiar mie, spunand: „Vino, ˘ ˆ ˘ ˆ Vicky, sa ındreptam lucrurile ıntre noi. Te cuˆ ˘ ˆ nosc, ıti¸ cunosc pacatele, ıti¸ cunosc inima . . . si¸ te iubesc“. ˆ In acea noapte n-am putut dormi. Tot nu ˘ ˘ ˆ credeam ca Iehova ma putea iubi, dar am ın˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ceput sa ma gandesc la jertfa de rascumparare ˘ ˘ oferita de Isus. Dintr-odata mi-am dat seama ˘ ˘ ˘ ca Iehova a avut multa rabdare cu mine ¸ mi-a ˆ si ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ aratat ın atatea feluri ca ma iubea! Insa, prin ˆ ˆ ˘ ˆ modul ın care gandeam, parca ıi spuneam: ˘ „Iubirea ta nu e suficient de mare ca sa ajun˘ ˆ ˘ ˘ ga pana la mine. Jertfa Fiului tau nu este sufi˘ ˘ ˘ cienta ca sa-mi acopere pacatele“. Era ca si ¸ ˆ cum i-as¸ fi aruncat ınapoi lui Iehova pretul ¸ de ˘ ˘ ˆ rascumparare. Dar acum, meditand la darul ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ rascumpararii, ın sfarsit ca Iehova ma ¸ ¸ simteam iubea! ˆ FOLOASE: Ma˘ simt curata,˘ plina˘ de viat¸ a˘ si¸ ım˘ ˘ ˆ ˘ ˘ plinita. Viata ¸ noastra de familie s-a ımbunatatit ¸ ˘ ˘ si¸ sunt fericita ca pot folosi experientele prin ¸ ˘ care am trecut pentru a-i ajuta pe altii. ¸ Simt ca ˘ ma apropii tot mai mult de Iehova.

„Acesta era ˘ raspunsul la ˘ rugaciunea mea.“ SERGHEI BOTANKIN

ANUL NASTERII: 1974 ¸ TARA: RUSIA ˆ¸ INAINTE: FAN AL MUZICII HEAVY METAL

DESPRE TRECUTUL MEU: ˘ ˆ M-am nascut ın Votkinsk, orasul natal al faimosului com¸ pozitor Piotr Ilici Ceaikovski. ˘ ˘ ˘ Familia noastra era saraca. ˘ Tata avea multe calitati¸ fru˘ moase, dar era alcoolic, asa ¸ ca ˘ ˆ acasa era ıntotdeauna o at˘ ˘ mosfera tensionata. ˘ N-am fost un elev stralucit si, ¸ cu timpul, am dezvoltat un complex de inferioritate. ˘ Am devenit o persoana retra˘ ˆ ˆ sa si ¸ nu aveam ıncredere ın al˘ tii. mi se parea foarte ¸ Scoala ¸ TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

21

˘ ˆ ˘ stresanta. De exemplu, cand trebuia sa pre˘ ˘ zint o tema, adesea nu puteam sa explic nici ˘ ˘ ˘ macar ideile de baza, cum faceam cu alte ocaˆ ˆ zii. Cand am terminat clasa a opta, ın caracterizarea mea scria: „Vocabular limitat, inca˘ ˆ pabil sa-si ¸ exprime gandurile“. Acele cuvinte ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ m-au daramat si ¸ m-au facut sa ma simt si ¸ mai ˘ ˆ lipsit de valoare. Ma ıntrebam ce rost avea viata ¸ mea. ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ In adolescent¸ a, am ınceput sa consum bauturi alcoolice. Initial, asta mi-a dat o stare de ¸ ˆ ˘ ˘ bine. Dar cand beam peste masura, aveam ˘ ˘ ˘ mustrari de constiin t¸ a. Viata ¸ mea parea lip¸ ˘ ˘ ˆ sita de sens. Ma simteam din ce ın ce mai de¸ ˘ ˘ primat, astfel ca, uneori, nu ieseam din casa ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ zile ıntregi. Am ınceput sa ma gandesc la sinucidere. ˆ ˆ ˆ Cand am ımplinit 20 de ani, ın viata ¸ mea ˘ a aparut ceva ce mi-a adus pe moment o oarecare usurare: muzica heavy metal. Simteam ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ca ımi dadea energie si ¸ am ınceput sa caut compania celor ce ascultau acest gen de mu˘ ˘ ˘ zica. Mi-am lasat parul lung, mi-am pus cer˘ ˆ ˘ ˆ ˘ cei si ¸ ¸ ma ımbracam asemenea cantaretilor ˘ ˘ mei preferati. ¸ Treptat, am devenit nepasator ˘ ˘ si ¸ agresiv, astfel ca ma certam des cu familia. ˘ ˆ Credeam ca ascultand heavy metal voi fi ˆ ˆ fericit, dar s-a ıntamplat exact contrariul. ˘ ˆ Simteam ca devin alt om! Iar cand am aflat ¸ unele lucruri rele despre starurile pe care le ˘ admiram, m-am simtit ¸ tradat. ˆ ˘ ˘ ˆ Am ınceput din nou sa ma gandesc la si˘ ˘ ˆ nucidere, dar de aceasta data ın mod serios. ˆ Singurul lucru care m-a oprit a fost gandul ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ca mama avea sa fie ındurerata. Ea ma iubea ˘ ˆ foarte mult si ¸ facuse atatea lucruri pentru ˘ mine! Sufeream cumplit. Nu voiam sa mai ˘ ˘ ˘ traiesc, dar nici nu puteam sa-mi pun capat zilelor. ˘ ˘ ˆ ˆ Ca sa nu ma mai gandesc la asta,ˆ am ın˘ ˘ ˘ ceput sa citesc literatura clasica rusa. Intr-una ˘ din carti, ¸ personajul principal slujea la bise˘ ˘ ˘ ˘ rica. Deodata am simtit ¸ o dorint¸ a puternica de a face ceva pentru Dumnezeu si ¸ pentru 22

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

˘ ˆ oameni. Mi-am varsat inima ınaintea lui ˘ ˆ ˘ Dumnezeu ın rugaciune. Niciodata nu mai ˘ ˘ facusem asta. L-am rugat pe Dumnezeu sa-mi ˘ ˘ ˘ arate cum puteam sa am o viat¸ a plina de ˆ ˘ sens. In timpul acelei rugaciuni ˆ am avut un ˘ uimitor sentiment de usurare.

Insa ceva si ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ mai uimitor s-a ıntamplat dupa aceea. Doua ˆ ˘ ˘ ore mai tarziu, o Martora a lui Iehova a batut la usa ¸ mea si ¸ mi-a oferit un studiu biblic. ˘ ˘ ˘ Am fost sigur cˆ a acesta era raspunsul la rugaˆ ciunea mea. Incepand din ziua aceea viata ¸ mea s-a schimbat. Eram fericit.

CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: Desi ¸ ¸ mi-a fost foarte greu, am aruncatˆ tot ce avea ˘ ˘ ˘ legatura cu muzica heavy metal. Insa ea mi-a ˘ ˆ ˆ staruit mult timp ın minte. Ori de cate ori ˆ ˘ treceam pe langa un loc unde se asculta ˘ ˘ ˆ ˆ aceasta muzica, gandul ımi zbura la trecut. ˘ ˘ Nu doream sa amestec acele amintiri neplacute cu lucrurile frumoase care prindeau ˘ ˘ ˆ ˆ acum radacini ın mintea si ¸ ın inima mea. Asa ¸ ˘ ˆ ca evitam acele locuri. Si, ¸ ori de cate ori eram ˘ ˘ ˆ ˘ tentat sa ma gandesc la trecut, ma rugam fier˘ binte. Aceasta m-a ajutat sa simt „pacea lui ˆ ˆ Dumnezeu, care ıntrece orice gandire“ (Filipeni 4:7). ˆ ˘ ˘ Studiind Biblia am ınteles ca adevaratii ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ crestini au obligatia ¸ de a le ımpartasi ¸ ¸ altora credinta ¸ lor (Matei 28:19, 20). Eram convins ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ca nu voi putea niciodata sa predic. Insa ˆ ˘ ˆ lucrurile noi pe care le ınvatam ımi aduceau ¸ ˘ ˘ ˘ multa fericire si ca si ¸ pace interioara. Stiam ¸ ¸ ˘ altii ¸ aveau nevoie de aceste adevaruri. Asa¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ dar, chiar daca ımi era teama, am ınceput sa ˆ ˘ le vorbesc altora despre ceea ce ınvatam.

Spre ¸ surprinderea mea, faptul de a le vorbi altora ˘ ˆ ˆ despre Biblie mi-a dat mai multa ıncredere ın mine si ¸ ¸ mi-a consolidat credinta. ˘ FOLOASE: Acum am o familie fericita.

Mai ˘ ˘ mult, am avut bucuria sa-i ajut si pe al tii ¸ sa ¸ ˆ ˘ ınvete ¸ adevarul din Biblie, inclusiv pe sora si ¸ pe mama mea. Faptul de a-i sluji lui Dumne˘ ˆ zeu si ¸ sa ınvete ¸ despre el ¸ de a-i ajuta pe altii ˘ a dat cu adevarat sens vietii mele. ¸

ˆ V-ATI ¸ INTREBAT? ˆ ˆ ˘ La ce s-a referit Isus cand i-a spus lui Saul: „Iti ¸ este greu sa dai ˆ ˆ ıntruna cu piciorul ın tepu se“?

(Faptele 26:14) ¸ ¸ ˆ ˇ In timpurile biblice, agricultorii folo- exemplu, regele Solomon a comparat ˆ ˆ seau ¸tepu ¸se pentru a- ¸si mana animale- cuvintele unui om ın ¸telept cu „ni ¸ste ¸teˆ ˘ ˆ ˆ ˘ le cand arau pamantul. Tepu ¸ ¸sa era un pu ¸se“, care ımboldesc pe cineva sa ia o ˘ ˘ ba ¸t ascu ¸tit, de aproximativ 2,5 metri decizie corecta (Eclesiastul 12:11). ˘ ˆ ˘ ˆ lungime. La un capat avea un varf meDupa ınvierea sa, Isus a folosit o figu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ talic ascu ¸tit. Daca animalul dadea cu pi- ra de stil aseman atoare. El l-a sfatuit pe ˆ ˘ ˘ ˘ ciorul ın ¸tepu ¸sa, se ranea. La celalalt Saul, un persecutor al cre ¸stinilor, sa˘ nu ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ capat, ba ¸tul avea de obicei o lama ase- mai ‘dea cu piciorul ın ¸tepu ¸se’. Aceasta ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ manatoare unei dal ¸ti, cu ajutorul careia expresie evoca imaginea unui animal ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ se puteau ındeparta murdaria, lutul ¸si ınc apa ¸tanat, care se opune imbolduri˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ vegeta ¸tia de pe fierul plugului. lor stapanului sau. Dand dovada de ınUneori, ¸tepu ¸sele puteau fi folosite ca ¸telepciune, Saul a ascultat sfatul lui Isus ˘ ˘ ˘ arme. Judecatorul ¸si razboinicul israelit ¸si ¸si-a schimbat modul de via ¸ta, deveSamgar a ucis 600 de filisteni „cu o tenind cunoscut ca apostolul Pavel. ¸ ¸ ˘ ˘ pu ¸sa pentru vite“ (Judecatorii 3:31). ˘ Scripturile men ¸tioneaza acest inˆ strument ¸si ıntr-un sens metaforic. De ˘ Cum masurau iudeii din secolul ˇ Iudeii din secolul I e.n. foloseau un ca˘ dran solar pentru a masura trecerea ˆ ˆ timpului ın zilele senine. Dar, cand ceˆ ˆ ˘ rul era ınnorat sau cand se lasa noaptea, foloseau clepsidra, sau ceasul de ˘ ˆ ˘ apa. Insa nu numai iudeii foloseau acest instrument, ci ¸si egiptenii, persanii, grecii ¸si romanii.

Potrivit unei enciclopedii, Mi ¸sna ¸si ˘ Talmudul men ¸tioneaza clepsidra „folosind mai multe denumiri, probabil penˆ tru a face distinc ¸tie ıntre diferite forme ˆ ˘ ¸si modele. Toate ınsa fac referire la ace˘ la ¸si lucru, ¸si anume la scurgerea lenta a apei — literalmente sustragerea ei — pi˘ ˘ ˘ ˘ catura cu picatura, acesta fiind sensul ˆ ˘ ˆ ˘ cuvantului clepsidra ın limba greaca“ (The Jewish Encyclopedia).

I timpul noaptea? ˘ Cum func ¸tiona o clepsidra? Apa se scurgea, printr-un orificiu, dintr-un reˆ ˘ ˘ zervor ın altul. O persoana putea maˆ sura trecerea timpului observand nivelul apei din rezervorul superior sau din ˆ cel inferior, ambele putand fi marcate ˘ ˘ cu o scara gradata. ˆ In taberele militare romane se folo˘ seau astfel de ceasuri pentru a masura ˘ durata strajilor de noapte. Schimbarea ˘ ˘ unei straji era anun ¸tata printr-un sunet ˘ de trompeta. Astfel, to ¸ti cei ce auzeau ˆ ˆ sunetul trompetei ¸stiau cand ıncepea ¸si ˆ cand se termina fiecare dintre cele pa˘ tru straji (Marcu 13:35).

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

23

Este

ˆ papa „succesorul Sfantului Petru“?

ˆ I

N 2002, papa Ioan Paul al II-lea i-a scris episcopului de Limburg (Germania) o scrisoare prin care anula o dispozitie ¸ a acestuia cu privire la ˆ ˘ ˘ ˘ avort. In introducerea directivei sale, papa declara ca este raspunzator pentru ˘ ˆ ˆ „binele si¸ unitatea fiecarei biserici ın parte, ın armonie cu vointa ¸ lui Isus ˘ ˘ Cristos“. El a afirmat ca are autoritatea sa anuleze dispozitia ¸ episcopului, ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ıntrucat, ın calitate de papa, este considerat „succesorul Sfantului Petru“.

Potrivit unei explicatii ¸ formulate de Biserica ˘ Romano-Catolica, „Cristos l-a numitˆ pe Petru ˘ conducator al tuturor apostolilor“. In opinia ˘ Bisericii Catolice, „Cristos a stabilit ca Petru ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ trebuia sa aiba fara ıntrerupere succesori ın ˘ acest primat si ¸ ca acesti ¸ succesori sunt episcopii Romei“ (New Catholic Encyclopedia, 2003, volumul 11, paginile 495, 496). ˘ Aceste afirmatii ¸ sunt de mare important¸ a. ˘ A ¸ti verificat personal temeinicia lor? Sa anali˘ ˆ ˘ ˆ zam ın continuare raspunsurile la trei ıntre˘ ˘ bari: 1) Sus ¸tine Biblia afirmatia ¸ potrivit careia ˘ Petru a fost primul papa? 2) Ce spune istoria ˆ despre ınceputurile succesiunii papale? 3) Susˆ ˘ ˘ ˘ tin ¸ ınvat¸ aturile si ¸ ca ¸ conduita papilor afirmatia ei sunt succesorii lui Petru?

˘ A fost Petru primul papa? ˘ ˆ ˘ Pentru a dovedi ca biserica este ıntemeiata ˘ pe apostolul Petru, catolicii folosesc de multa vreme cuvintele din Matei 16:18, unde Isus a ˘ ˆ ˘ ˆ spus: „Tu esti ¸ Petru si ¸ pe aceasta stanca ımi voi zidi congrega ¸tia“. De fapt, aceste cuvinte sunt scrise la baza cupolei bazilicii Sf. Petru din Roma. ˘ Augustin, un venerat Parinte al Bisericii, a ˘ ˘ declarat cu o anumita ocazie ca biserica, sau ˘ ˘ congregatia ¸ crestin ¸ a, era zidita pe apostolul Peˆ tru. Totusi, spre sfarsitul vietii ¸ sale, Augustin ¸ ¸ ˘ si-a schimbat p arerea cu privire la semnificatia ¸ ¸ ˆ ˘ cuvintelor lui Isus. Intr-o lucrare intitulata 24

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

˘ ˘ Retractari, Augustin a sus ¸tinut ca Isus era cel pe ˘ care a fost zidita congrega ¸tia, nu Petru.1 ˘ ˘ ˘ Este adevarat ca apostolul Petru ocupa un loc ˆ important ın Evanghelii. De exemplu, Isus i-a ˘ luat cu el pe trei dintre apostolii sai — Ioan, Iaˆ cov si¸ Petru — la cateva ocazii speciale (Marcu ˆ 5:37, 38; 9:2; 14:33). Isus i-a ıncredin ¸tat lui Petru „cheile regatului cerurilor“, pe care acesta le-a folosit pentru a deschide calea spre Regat, ˆ ˆ mai ıntai iudeilor si¸ prozeli ¸tilor, apoi samariteˆ ˘ nilor si, ¸ ın cele din urma, oamenilor din na ¸tiuni (Matei 16:19; Faptele 2:5, 41; 8:14–17; 10:45). ˘ ˘ Fiind o persoana comunicativa, Petru a fost de ˆ ˘ ˆ cateva ori purtatorul de cuvant al apostolilor, ca ˘ grup (Faptele 1:15; 2:14). Dar indica toate aces˘ tea ca Petru era capul congrega ¸tiei din secolul I? ˘ Apostolul Pavel a scris ca Petru primise „un apostolat la cei circumcisi“ ¸ (Galateni 2:8). Totusi, ¸ din contextul cuvintelor lui Pavel nu reie˘ se ca Petru conducea congrega ¸tia. Pavel s-a referit la misiunea lui Petru de a le predica iudeilor.

Desi ¸ Petru a primit o responsabilitate impor˘ ˘ ˆ ˘ tanta, nicaieri ın Biblie nu se spune ca el ar fi ˘ ˘ ˆ pretins ca este capul congregatiei si ¸ ¸ ca, ın ˆ ˆ 1 Cand Isus a vorbit cu Petru, subiectul ın discu ¸tie era ˘ identificarea lui Cristos ¸si a rolului sau, nu rolul pe care ˘ ˘ ˆ urma sa-l aiba Petru (Matei 16:13–17). Petru ınsu ¸si a spus ˆ ˘ ˘ mai tarziu ca Isus era piatra pe care a fost zidita congrega ¸tia (1 Petru 2:4–8). Apostolul Pavel a confirmat faptul ˘ ˘ ca Isus, nu Petru, era „piatra unghiulara de temelie“ a congrega ¸tiei cre ¸stine (Efeseni 2:20).

˘ Arata dovezile ˘ ca papii au urmat exemplul lui Petru?

˘ aceasta calitate,ˆ ar fi luat decizii pentru disci˘ poli, ca grup. In scrisoarea sa, Petru a spus ca ˘ ˆ este „apostol“ si ¸ „batran“, nimic mai mult (1 Petru 1:1; 5:1).

Ce spune istoria ˆ ˘ despre ınceputurile papalitatii? ¸ ˆ ˘ Cand si ¸ cum a aparut conceptul de papalita˘ ˘ ˘ te? Ideea ca era normal ca un barbat sa caute ˆ ˆ ˘ ˘ ıntaietate printre fratii ¸ sai de credint¸ a a prins ˘ ˘ ˆ radacini chiar ın timpul vietii ¸ apostolilor. Cum ˆ au privit apostolii acest mod de gandire? ˆ ˘ Apostolul Petru ınsusi ¸ ¸ le-a spus barbatilor ˆ ˘ ˘ ˆ care erau ın fruntea congregatiei ¸ ‘sa nu stapa˘ neasca peste cei care sunt mostenirea lui Dum¸ ˘ ˆ ˘ ˘ nezeu’. Ei trebuiau sa se ıncinga cu „umilint¸ a ˘ unii fa ¸ta de al ¸tii“ (1 Petru 5:1–5). Apostolul Pa˘ ˆ vel a avertizat ca ın mijlocul congregatiei ur¸ ˘ ˘ ˘ mau sa se ridice barbati¸ care aveau ‘sa vorbeas˘ ˘ ˘ ca lucruri denaturate ca sa-i traga pe discipoli ˘ ˆ dupa ei’ (Faptele 20:30). Spre sfarsitul secolu¸ ˆ lui I e.n., apostolul Ioan a scris o scrisoare ın care l-a mustrat cu asprime pe un discipol nu˘ mit Diotref. De ce? Un motiv a fost ca lui Dioˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ tref ‘ıi placea sa aiba locul ıntai’ ın congregatie ¸ (3 Ioan 9). Aceste sfaturi date de apostoli au constituit un obstacol si ¸ au contracarat pentru ˘ ˆ ˆ o vreme ambi ¸tiile celor ce cautau ıntaietate (2 Tesaloniceni 2:3–8). ˘ La pu ¸tin timp dupa moartea ultimului ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ apostol, unii barba ¸ti au ajuns sa aiba ıntaieta-

ˆ ˆ te ın congrega ¸tie. Intr-o lucrare se spune: ˘ ˆ ˘ „Probabil ca, pana pe la mijlocul secolului al doilea, la Roma nu a existat niciun episcop «monarhic»“ (The Cambridge History of Chrisˆ tianity). In secolul al treilea, episcopul de ˘ Roma a pretins ca are cea mai mare autoritaˆ te, cel pu ¸tin peste unele biserici.1 Pentru a ın˘ ˘ ˆ ˘ tari aceasta idee, unii au ıntocmit o lista cu succesorii lui Petru. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Insa aceasta lista nu vine prea mult ın spri˘ jinul afirma ¸tiei ca episcopul de ˆ Roma are ˆ cea mai mare autoritate. De ce? In primul rand, ˘ ˘ pentru ca unele nume din lista nu pot fi verificate. Un lucru si ¸ mai important, argumenteˆ le care au stat la baza ıntocmirii listei nu sunt ˆ ˘ solide. In ce sens? Chiar daca Petru ar fi prediˆ ˘ ˘ ˘ cat ın Roma, dupa cum sugereaza unele lucrari ˘ ˘ laice din primele doua secole, nu exista niciun ˘ indiciu ca el ar fi fost capul congregatiei de ¸ acolo. ˘ ˆ ˘ ˘ O dovada ın aceasta privin ¸ta o constituie ˘ ˆ faptul ca, atunci cand le-a scris crestinilor din ¸ ˘ ˘ Roma, apostolul Pavel a inclus o lista lunga cu nume ale crestinilor din acea congrega ¸tie. To¸ tusi, ¸ el nu l-a men ¸tionat deloc pe apostolul ˆ ˆ ˘ ˆ 1 Atat Isus, cat ¸si apostolii au avertizat ca ın congrega˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ¸tie aveau sa apara barba ¸ti care vor promova ınva ¸taturi apostate (Matei 13:24–30, 36–43; 2 Timotei 4:3; 2 Petru ˆ 2:1; 1 Ioan 2:18). Aceste cuvinte s-au adeverit cand biseriˆ ˘ ca, sau congrega ¸tia, din secolul al II-lea a ınceput sa adop˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ te obiceiuri pagane ¸si sa amestece ınva ¸taturile biblice cu ˘ filozofia greaca.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

25

˘ Petru (Romani 16:1–23). Daca Petru ar fi fost ˘ capul congregatiei, ne-am putea imagina ca Pa¸ vel l-a uitat sau chiar l-a ignorat? ˆ ˆ ˘ ˆ In plus, cam ın aceeasi ¸ perioada ın care Pe˘ tru a scris prima sa scrisoare inspirata, Pavel i-a ˆ ˘ ˘ scris a doua oara lui Timotei. In aceasta scrisoa˘ re, Pavel n-a ezitat sa mentioneze Roma. De ¸ ˆ fapt, Pavel a scris sase scrisori din Roma, dar ın ¸ niciuna dintre ele nu l-a mentionat pe Petru. ¸ ˘ La aproximativ 30 de ani dupa ce Pavel si-a ¸ redactat scrisorile, apostolul Ioan a scris trei ˘ ˆ scrisori si ¸ Nicaieri ın scrierile ¸ cartea Revelatia. ˘ lui Ioan nu citim ca biserica, sau congregatia, ¸ ˘ din Roma ar fi fost cea mai importanta. Mai mult, Ioan nu face nicio referire la vreun con˘ ˘ ducator al bisericii care sa fi detinut pozitia ¸ ¸ su˘ prema, ca pretins succesor al lui Petru. Prin urmare, nici Biblia, nici dovezile istorice nu ˘ sus ¸tin afirma ¸tia ca Petru s-ar fi proclamat primul episcop al congregatiei ¸ din Roma.

ˆ ˘ ˘ Sustin ¸ ınvat¸ aturile si¸ conduita papilor ˘ afirmatia ¸ ca ei sunt succesorii lui Petru? ˘ Ar fi de asteptat ca o persoana care pretinde ¸ ˘ ˆ ca este „succesorul Sfantului Petru“ si ¸ „vicarul ˘ ˆ ˘ ˘ lui Cristos“ sa urmeze conduita si ınv at¸ aturile ¸ lui Petru si ¸ ale lui Cristos. De exemplu, a acceptat Petru un tratament special din partea ˘ ˘ fra ¸tilor sai de credin ¸ta? Nu. El nu a acceptat ˘ sa-i fie adresate niciun fel de formule de reve˘ ren ¸ta (Faptele 10:25, 26). Ce putem spune de˘ ˘ ˆ ˘ spre Isus? El a zis ca a venit pe pamant ca sa le ˘ ˘ ˘ slujeasca altora, nu ca sa i se slujeasca (Matei ˆ 20:28). Ce reputatie ¸ au ın schimb papii? Se ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ straduiesc ei sa nu iasa ın evident¸ a, refuza ti˘ ˘ ˘ tlurile pompoase si ¸ ¸ evita sa-si ¸ etaleze bogatiile si ¸ puterea?

Petru si ¸ Cristos au fost integri din punct de ˘ ˆ vedere moral si ¸ au promovat pacea. Sa ne gandim, prin comparatie, ¸ la ce spune o enciclope˘ die catolica despre papa Leon al X-lea: „Impliˆ ˘ ˆ cat ın politica si ¸ bazate pe ¸ adesea ın tranzactii ˘ nepotism si dedicat pl acerilor lume sti ¸ ¸ extravagante, Leon al X-lea si-a neglijat mult mai im¸ 26

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

˘ ˘ portantele sarcini de natura spirituala“ (Lexi¨ kon fur Theologie und Kirche). Karl Amon, preot catolic si ¸ profesor de istorie a bisericii, spune ˘ ˘ ˆ ˘ ca unele consemnari demne de ıncredere facu˘ te despre papa Alexandru al VI-lea dezvaluie ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ „un numar ınspaimantator de ac ¸tiuni lipsite de scrupule, precum si ¸ abuzuri de autoritate, simonie si ¸ imoralitate“. ˆ ˘ ˘ Ce putem spune despre ınva ¸taturile papilor ˆ ın compara ¸tie cu cele ale lui Petru si ¸ ale lui ˘ Cristos? Petru nu a crezut ca to ¸ti oamenii buni merg la cer. El a spus foarte clar despre regele David, care a fost un om bun: ˆ „David n-a urcat la ceruri“ (Faptele 2:34). In plus, Petru nu ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ i-a ınva ¸tat pe altii ¸ ca nou-nascu ¸tii ar trebui sa ˘ ˘ ˘ fie boteza ¸ti. El a aratat mai degraba ca botezul ˘ ˘ ˆ este un pas pe care o persoana credincioasa ıl ˆ face ın mod constient (1 Petru 3:21). ¸ ˆ ˘ ˘ Isus si-a ınva ¸tat discipolii ca niciunul dintre ¸ ˘ ˆ ˘ ei n-ar trebui sa ıncerce sa fie mai presus de cei˘ ˘ lal ¸ti. El a spus: „Daca vrea cineva sa fie primul, ˘ trebuie sa fie ultimul dintre toti¸ si ¸ slujitorul tuˆ turor“ (Marcu 9:35). Cu pu ¸tin timp ınainte de ˘ moartea sa, Isus le-a dat continuatorilor sai ur˘ ˘ ˘ ˘ ˘ matoarea directiva clara: „Dar voi sa nu va nu˘ ˆ ˘ ˘ mi ¸ti Rabi, fiindca unul singur este ınva ¸tatorul ˆ vostru, ın timp ce voi to ¸ti sunte ¸ti fra ¸ti. Mai ˆ ˆ ˘ ˘ mult decat atat, sa nu numi ¸ti tata al vostru pe ˘ ˆ ˘ ˘ nimeni pe pamant, caci unul singur este Tatal ˘ ˘ vostru, Cel ceresc. Si ¸ sa nu va numi ¸ti «condu˘ ˘ ˘ catori», pentru ca unul singur este Conducatorul vostru, Cristosul“ (Matei 23:1, 8–10). Ce crede ¸ti? Au sus ¸tinut papii de-a lungul istoriei ˆ ˘ ˘ ınva ¸taturile lui Petru si ¸ ale lui Cristos? ˘ ˘ ˘ ˘ Unii spun ca un papa ar trebui sa-si ¸ pastreze ˘ ˘ ˆ ˘ functia ¸ chiar daca nu traieste ¸ la ınal ¸timea normelor crestine.

Vi se pare ra ¸tional acest punct ¸ ˘ de vedere? Isus a spus: „Orice pom bun da roa˘ ˘ de bune, dar orice pom rau da roade rele; pomul bun nu poate da roade rele, nici pomul ˘ ˆ ˆ rau nu poate da roade bune“. Avand ın vedere ˘ ˘ dovezile, crede ¸ti ca Petru sau Cristos ar vrea sa ˘ ˘ ˘ aiba vreo legatura cu roadele produse de papi?

(Matei 7:17, 18, 21–23)

ˆ ˘ CITITORII INTREABA . . . ˆ Locuieste ¸ Dumnezeu ıntr-un loc anume?

IAC/RGO/David Malin Images

ˇ Multe religii spun ca˘ Dumnezeu este omnipre-

˘ ˘ ˘ zent, termen ce sugereaza ca el se afla peste tot ˆ ın acelasi¸ timp. De exemplu, o enciclopedie spu˘ ˆ ne despre Dumnezeu ca „este, ın realitate, preˆ ˆ zent ın toate locurile si¸ ın toateˆ lucrurile existente“ ˘ ˘ (New Catholic Encyclopedia). In mod asemanator, John Wesley, fondatorul Bisericii Metodiste, a scris ˘ ˘ o predica intitulata „Despre omniprezenta ¸ lui ˆ ˘ ˘ Dumnezeu“, ın care spunea ca „nu exista punct ˆ ˆ din spatiu, ¸ ın interiorul sau ın exteriorul granite¸ ˘ lor creatiei, unde Dumnezeu sa nu fie prezent“. ¸ ˆ ˘ Ce ne ınvat¸ a Biblia? Este Dumnezeu omnipreˆ ˆ zent, existand simultan ın toate locurile din cer si¸ ˘ ˆ ˆ de pe pamant si¸ chiar ın oameni? ˆ ˘ In realitate, Biblia spune ca Dumnezeu locuies-¸ ˆ ˆ ˘ te ıntr-un loc anume: ın ceruri. Ea consemneaza ˘ o rugaciune a regelui Solomon, care i-a cerut lui ˘ ˆ Dumnezeu: „Asculta din ceruri, din locul stabil ın ˆ ˆ ˘ care locuiesti“ (1 Regi 8:43). Cand i-a ınvatat ¸ ¸ pe ˘ ˘ discipolii sai cum sa se roage, Isus Cristos le-a ˘ ˘ ˘ spus sa-si¸ adreseze rugaciunile ‘Tatalui nostru ˆ ˘ care este ın ceruri’ (Matei 6:9). Biblia spune ca, ˘ ˆ ˆ ˘ dupa ınviere, Cristos a intrat „chiar ın cer, ca sa se ˆ ˘ ˆ ınfati¸ seze acum pentru noi ınaintea persoanei lui ¸ Dumnezeu“ (Evrei 9:24). ˘ ˘ Aceste versete arata clar ca Iehova Dumnezeu ˘ ˆ nu se afla peste tot, ci locuieste ¸ ın cer. Desigur, ˆ „cerurile“ mentionate ın aceste pasaje nu se refe¸ ˘ ˘ ˆ ra la atmosfera din jurul pamantului si¸ nici la vasˆ ta ıntindere a spatiului cosmic. Cerurile fizice nu-l ¸ pot cuprinde pe Creatorul universului (1 Regi ˘ 8:27). Biblia ne spune ca „Dumnezeu este Spirit“ ˆ (Ioan 4:24). El locuieste ¸ ın cerurile spirituale, un domeniu care nu face parte din universul fizic (1 Corinteni 15:44).

Dar ce se poate spune despre pasajele bibli˘ ˘ ce care par sa sugereze ca Dumnezeu este prezent peste tot? De exemplu, asa ¸ cum este conˆ semnat ın Psalmul 139:7–10, David a spus ˘ ˘ despre Dumnezeu: „Unde as¸ putea sa ma duc ˘ ˘ dinaintea spiritului tau si¸ unde as¸ putea sa fug ˘ departe de fata ¸ ta? Daca as¸ urca la cer, ai fi aco˘ ˆ ˆ ˘ ˘ lo, daca mi-as¸ ıntinde patul ın Seol, iata ca ai fi ¸ ˘ ˘ si¸ acolo. Daca as¸ lua aripile zorilor, ca sa locuiesc ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ın cea mai ındepartata mare, si¸ acolo m-ar ca˘ ˆ ˘ ˘ lauzi mana ta“. Indica aceste versete ca Dumneˆ zeu este, de fapt, omniprezent, locuind ın toate aceste locuri? ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ Sa observam ca mai ıntai David a ıntrebat: ˘ ˘ „Unde as¸ putea sa ma duc dinaintea spiritului ˘ ˆ tau?“.1 Prin intermediul spiritului sfant, Dumneˆ zeu poate vedea orice si¸ ısi¸ poate exercita puterea ˆ ˘ ˘ ˘ ın orice loc, fara sa se deplaseze literalmente acoˆ ˘ ˘ ˘ ˘ lo sau sa locuiasca acolo. Sa ilustram: In ultimii ˘ ˘ ani, oamenii de stiin t¸ a au reusit ¸ ¸ sa examineze so˘ ˘ lul planetei Marte, aflata la distant¸ a de milioane ˘ ˆ de kilometri de Pamant. Cum anume? Ei nu s-au deplasat acolo personal, ci au studiat fotografii ˘ ˆ detaliate si¸ alte informatii ¸ transmise pe Pamant de sondele spatiale trimise pe Marte. ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ In mod asemanator, Dumnezeu nu trebuie sa ˘ ˘ fie prezent peste tot, adica sa fie omniprezent, ˆ ˆ ˘ ˆ pentru a sti ¸ ce se ıntampla ıntr-un anumit punct ˆ din univers. Cuvantul lui Dumnezeu spune: „Nu ˘ ˘ ˘ este creatie sale“ ¸ care ˆ sa nu ˘ fie dezvaluita privirii ˘ ˘ (Evrei 4:13). Intr-adevar, puternica fort¸ a activa a ˘ ˆ lui Iehova, sau spiritul sau sfant, poate ajunge ˆ ˘ ˘ oriunde, permit¸ andu-i lui Iehova sa vada toate lu˘ ˆ ˘ ˆ crurile si¸ sa-si¸ ındeplineasca scopul, ın timp ce se ˘ ˆ ˆ ˘ afla ıntr-un loc stabil, ‘locuinta ¸ sa sfanta’ din ceruri (Deuteronomul 26:15). ˆ ˘ 1 Cuvantul ebraic tradus aici prin „spirit“ se refera la for˘ ta activ a a lui Dumnezeu, puterea pe care o folose ste ¸ ¸ Dumˆ nezeu pentru a-si¸ ındeplini vointa. ¸ TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

27

˘ A 130-A CLASA A SCOLII GALAAD ¸ FESTIVITATEA DE ABSOLVIRE

O zi de mari sperante ¸ ˘ si¸ astept ari ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ARA ındoiala, festivitatea de absolvire a celei de-a 130-a clase a Scolii Biblice Galaad a ¸ ˘ Societatii la speran¸ Watchtower a dat nastere ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ te ari. Sambata, 12 martie 2011, peste ¸ si ¸ astept ¸ 8500 de persoane, printre care si ¸ ¸ absolventii ˆ cu familiile si ¸ prietenii lor, s-au ıntrunit pentru a asista la festivitatea de absolvire. Auditoriul era cuprins de emotie, si ¸ ¸ aceasta nu doar ˘ ˆ datorita ocaziei ın sine, ci si pentru ceea ce-i ¸ ˆ astepta pe misionari. In scurt timp, acestia ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ aveau sa fie trimisi ¸ ın toata lumea si ¸ urmau ˘ ˘ ˘ ˆ sa-si ¸ pe oa¸ foloseasca instruirea ca sa-i ınvete ˘ meni adevarul din Biblie.

F

ˆ ˘ „Fericiti¸ sunt toti¸ cei ce ıl asteapt a“ ¸ pe Iehova ˘ ˆ ˘ Aceasta idee ıncurajatoare, bazata pe Isaia ˆ ˘ 30:18, a constituit tema cuvantarii prezentate de Geoffrey Jackson, membru al Corpului de Guvernare al Martorilor lui Iehova si ¸ presedin¸ ˘ ˘ tele programului. Plin de caldura, dar si ¸ cu putin umor, fratele Jackson i-a felicitat pe ¸ ˘ ˘ cursanti¸ pentru ca supravietuiser a programu¸ ˘ lui riguros al Scolii Galaad si ¸ ¸ i-a asigurat ca ˘ ˘ aveau toate sansele sa supravietuiasc a si ¸ ¸ ¸ acelei ˘ zile emotionante.

Ce astept ari realiste puteau ¸ ¸ avea absolventii ¸ cu privire la viitor? El a analizat trei idei practice desprinse din Isaia 30:18–21. ˆ ˆ ˘ In primul rand, fratele Jackson a zis: „Va pu˘ ˘ ˘ teti¸ astepta ca Iehova sa va asculte rugaciuni¸ ˆ le“. El a ındreptat atentia ¸ asupra versetului 19, ˘ ˘ ˆ care da urmatoarea asigurare: „[Dumnezeu] ıti¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ va arata bunavoint¸ a la glasul strigatului tau“. ˘ ˆ ˘ Fratele Jackson a spus ca ın ebraica pronumele folosit aici este la singular, nu la plural. Asa¸ ˆ ˘ ˘ ˘ dar, ıntelegem ca Iehova asculta rugaciunile ¸ ˘ ˘ fiecaruia. „Fiind Tatal nostru, Iehova nu zice: 28

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

«De ce nu poti¸ fi si ¸ tu la fel de puternic cum ˘ este cutare?». Nu, ci el ne asculta atent pe fieˆ ˘ ˘ care ın parte. Si ¸ ne raspunde la rugaciuni.“ ˆ ˆ ˘ In al doilea rand, vorbitorul a recunoscut ca ne putem astepta si ¸ ¸ la probleme. „Iehova nu ˘ ˘ ˘ ne promite ca vom avea o viat¸ a usoar a, dar pro¸ ˘ ˘ mite ca ne va ajuta“. Asa ¸ cum arata versetul 20, ˘ ˆ Dumnezeu a prezis ca atunci cand Israelul va ˘ fi asediat, necazul si ¸ asuprirea aveau sa fie la ˆ fel de obisnuite ca painea si ¸ ¸ apa. Totusi, ¸ Ieho˘ ˆ ˘ va avea sa fie ıntotdeauna gata sa-si ¸ scape poporul. Absolventii ¸ se vor confrunta si ¸ ei cu proˆ ˘ ˘ bleme si ¸ cu ıncercari, dar nu neaparat cu cele ˘ ˘ la care se asteapt a! Fratele Jackson a adaugat: ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ „Insa va pute ¸ti astepta ca Iehova sa fie alaturi ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ de voi si ¸ sa va ajute sa faceti¸ fat¸ a tuturor ıncer˘ carilor“. ˆ ˆ ˘ ˆ In al treilea rand, facand referire la versetele 20 si ¸ 21, fratele Jackson le-a reamintit cursan˘ ˘ ˆ tilor: „Va puteti¸ astepta sa fiti¸ ındrumati. ¸ ¸ Si ¸ ¸ e ˘ ˘ ˆ ˘ bine sa cautati¸ ındrumare!“. El a mai spus ca ˘ fiecare crestin din prezent trebuie sa asculte cu ¸ ˆ atentie ¸ cand Iehova ne vorbeste ¸ prin intermediul Bibliei si biblice. Vorbito¸ ¸ al publicatiilor ˆ ˘ ˘ ˘ rul i-a ındemnat cu caldura pe cursanti¸ sa con˘ ˘ ˆ tinue sa citeasca din Biblie ın fiecare zi, pentru ˘ ˆ ˘ ca aceasta va ınsemna viat¸ a.

˘ „Frica de Iehova sa fie peste voi!“ Anthony Morris, membru al Corpului de Guvernare, a explicat semnificatia ¸ expresiei biblice „frica de Iehova“ (2 Cronici 19:7). Aceste ˘ ˘ ˘ cuvinte nu se refera la o teama morbida, ci la ˘ ˘ ˆ ˘ o dorint¸ a puternica de a ınfaptui ce este drept, ˆ ˆ la un respect atat de profund si ¸ de sincer, ınˆ ˘ ˘ cat te face sa tremuri. „Duceti¸ cu voi aceasta ˘ ˆ ˘ ˆ frica ın repartitia ¸ voastra“, i-a ındemnat frate˘ le Morris pe cursanti. ¸ Cum pot ei arata un ast-

˘ fel de respect fat¸ a de Iehova? Vorbitorul a scos ˆ ˘ ˘ ˘ ın evident¸ a doua modalitati¸ practice. ˆ ˆ ˆ In primul rand, fratele Morris i-a ıncurajat ˘ pe cursanti¸ sa aplice sfatul din Iacov 1:19: „Ori˘ ˆ ce om trebuie sa fie prompt la ascultare, ıncet ˘ ˆ ˘ la vorbire“. El a spus ca absolventii ¸ au ınvatat ¸ ˆ ˘ foarte mult ın cele 5 luni de curs, dar ca tre˘ ˘ ˆ buiau sa fie atenti¸ sa nu se laude ın repartitia ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ lor cu cele ınvatate. „Mai ıntai trebuie sa ascul¸ tati“, ¸ a spus el. „Ascultati-i ¸ pe fratii ¸ din congre˘ ˆ ˘ ˆ gatia ¸ locala si ¸ pe cei aflati¸ ın fruntea lucrarii ın tara unde slujiti. ¸ ¸ ¸ Ascultati¸ ce spun despre tara ˘ ˘ ˘ respectiva si ¸ despre cultura de acolo. Sa nu va ˘ ˘ fie greu sa spuneti: Daca instruirea ¸ «Nu stiu». ¸ ˘ pe care ati¸ primit-o a avut cu adevarat efect asu˘ ˆ ˆ ˘ pra voastra, atunci, cu cat veti¸ ınvata ¸ mai mult, ˆ ˘ ˆ cu atat va veti¸ da seama cat de putin ¸ sti ¸ ti¸ de fapt.“ ˆ ˆ In al doilea rand, fratele Morris a citit Proverbele 27:21: „Ceea ce este vasul de rafinare pentru argint si ¸ cuptorul pentru aur, acelasi ¸ lucru este si ¸ lauda pentru om“. El a explicat ˘ ca asa ¸ cum aurul si ¸ argintul au nevoie de rafinare, sau de purificare, tot asa ¸ noi putem fi rafinati¸ prin laude. Cum anume? Laudele pe care le primim pot constitui un test al carac˘ terului nostru. Ele fie ne pot face sa fim ˆ ˘ mandri si ¸ sa ne pierdem spiritualitatea, fie ne ˘ ˘ ˆ ˆ pot motiva sa recunoastem ca ıi suntem ında¸ ˘ ˘ ˆ torati¸ lui Iehova si ¸ sa fim mai hotarati¸ ca oriˆ ˘ cand sa nu deviem de la normele sale. Astfel, ˆ ˘ fratele Morris i-a ındemnat pe cursanti¸ sa pri˘ ˆ veasca ın mod corect laudele pe care le priˆ ˘ ˘ mesc, considerandu-le ocazii de a arata ca au ˘ ‘frica de Iehova’.

politice la problemele lumii. „Dar voi sunteti¸ diferiti“, ¸ a zis el. De ce? ˆ Cand au studiat Biblia, cursantii ¸ au analizat ˘ ˘ multe relatari privitoare la vindecarile fizice. ˘ ˆ ˆ Cu o anumita ocazie, cand Isus a ınviat o feti˘ ˘ ˘ ˘ t¸ a, parintii ¸ ei au fost cuprinsi ¸ de „o bucurie fara margini“ (Marcu 5:42). Tot la fel, orbii vindeˆ cati¸ ın mod miraculos de Isus au simtit ¸ o bucu˘ rie extraordinara. Unul dintre motivele pentru ˘ care Cristos a facut aceste miracole a fost acela ˘ ˆ de a arata ce va realiza el ın apropiata lume ˘ noua. Atunci, ‘marea multime’ de oameni ¸ ˆ drepti, acestui ¸ care vor supravietui ¸ sfarsitului ¸ ˘ sistem rau, vor fi vindecati¸ de toate afectiunile ¸ fizice (Revelatia ¸ 7:9, 14). Cei dragi ai lor, pe care ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ıi vor ıntampina la ınviere, vor fi si ¸ ei sanatosi ¸ ˘ din punct de vedere fizic. Imaginati-v ¸ a ce bucurie va fi atunci!

Totusi, ¸ asa ¸ cum a explicat fratele Pierce, vin˘ ˘ decarea fizica nu va fi niciodata cea mai im˘ portanta vindecare. Bolnavii pe care i-a vindeˆ ˘ cat Isus s-au ımbolnavit din nou. Mortii ¸ pe care ˆ i-a ınviat au murit din nou. Chiar si ¸ orbii pe ˆ ˘ care i-a vindecat si-au pierdut ın cele din urma ¸ ˆ vederea, cel tarziu la moarte. Mult mai impor˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tanta a fost vindecarea spirituala ınfaptuita de Isus. Misionarii Scolii Galaad au si ¸ ¸ ei misiunea de a vindeca din punct de vedere spiritual. Ei ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ıi ajuta pe oameni sa se ımpace cu Tatal nostru ˘ ˘ ˘ ˆ ceresc si ¸ astfel sa revina la viat¸ a ın sens spiritual. Numai cei vindecati¸ din punct de vedere ˘ ˘ ˘ ˘ spiritual ajung sa primeasca viat¸ a vesnic a. ¸ ˘ „Vindecarea spirituala“, a spus fratele Pierce, ˆ „este cea care ıi aduce laude lui Dumnezeu. Ea ˘ face ca serviciul vostru sacru sa fie un succes“.

˘ „Pretui ¸ ti-v ¸ a misiunea“ Guy Pierce, membru al Corpului de Guverˆ nare, a prezentat cuvantarea-cheie a programu˘ ˆ lui. El a dezbatut tema de mai sus, explicand ˘ ˆ ˘ ca termenul „misionar“ ınseamna „cineva triˆ ˘ mis ıntr-o misiune“. Fratele Pierce a spus ca ˘ exista multe organizatii ¸ care trimit misionari ˆ ın diferite misiuni. Multe dintre ele se concen˘ ˘ ˘ treaza asupra vindecarii fizice si ¸ ¸ cauta solutii

Alte trei idei importante ˘ „Va fi aceasta o zi buna?“ Robert Rains, membru al Comitetului Filialei din Statele Uni˘ ˆ ˘ ˆ te, a pus aceasta ıntrebare oportuna. El i-a ın˘ ˘ curajat pe cursanti¸ sa-si ¸ foloseasca timpul cu ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ıntelepciune, sa caute ındrumare ın Cuvantul ¸ ˆ ˆ ˘ lui Dumnezeu cand sunt ıngrijorati¸ si ¸ sa se roage lui Iehova pentru sprijin. Astfel vor face ca ˘ ˘ fiecare zi din repartitia ¸ lor sa fie o zi buna.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

29

˘ ˘ „Veti¸ face sa devina nou ceva vechi?“ Mark Noumair, instructor la Scoala Galaad, a pus ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ aceasta ıntrebare ın cuvantarea sa. El a analizat 1 Ioan 2:7, 8, unde apostolul Ioan a mentionat ¸ ˘ ˆ „o porunca veche“, care era ın acelasi ¸ timp „o ˘ ˘ ˆ ˘ porunca noua“. Amandoua se refereau, de ˘ fapt, la porunca data continuatorilor lui Crisˆ tos de a se iubi unii pe altii ¸ ın mod neegoist si ¸ cu spirit de sacrificiu (Ioan 13:34, 35). Porunˆ ˘ ˆ ˘ ca era veche ın sensul ca ınsusi ¸ Cristos le-o da˘ ˆ ˘ duse continuatorilor sai cu decenii ın urma. ˘ ˘ ˘ Totodata, ea era noua pentru ca situatiile cu ¸ care se confruntau crestinii erau noi, iar ei tre¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ buiau sa gaseasca modalitati¸ noi de a arata iu˘ ˘ ˆ ˘ ˘ bire si ¸ sa faca aceasta ıntr-o masura mai mare.

Misionarii se vor confrunta si ¸ noi ¸ ei cu situatii ˘ ˘ ˘ ˘ si ¸ vor trebui sa gaseasca modalitati¸ noi de a ma˘ ˘ nifesta iubire. Ce-i va ajuta sa reuseasc a? ¸ ˆ ˆ „Nu deveniti¸ ceea ce urati“, ¸ i-a ındemnat fra˘ ˘ tele Noumair. El a spus ca daca vedem la altii ¸ ˆ un comportament pe care-l uram, dar reactio¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ nam ın acelasi ¸ fel, ınseamna ca devenim ceea ˆ ˘ ce uram, ˆ iar aceasta este o conduita autodis˘ ˘ ˘ ˆ ˘ tructiva. Insa, daca ın aceste situatii ¸ gasim mo˘ ˘ dalitati¸ noi de a arata iubire, vom reflecta „ade˘ ˘ ˆ ˘ ˆ varata lumina“ si ¸ vom ınlatura ıntunericul spiritual. ˘ „Purtati-v ¸ a sarcina.“ Un alt instructor al Sco¸ ˘ lii, Michael Burnett, a dezbatut acest subiect ˘ practic. El a vorbit despre unii oameni din t¸ a˘ rile africane, care poarta sarcini grele pe cap. ˆ ˘ Pentru aceasta, ei ısi ¸ pun pe cap o bucata de ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ material facuta sul, numita kata, care ıi ajuta ˘ ˘ ˘ ˘ sa-si ¸ duca mai usor ¸ sarcina, sa-si ¸ pastreze echi˘ ˘ librul si Misio¸ ¸ chiar sa aiba un mers gratios. ˘ ˆ narii vor avea de purtat o sarcina grea ın reparˆ ˘ ˘ titia ¸ lor ın strainatate, dar ei au primit ceva ˘ ˘ ˘ asemanator cu o kata: o ampla instruire bibli˘ ˘ ˆ ˘ ca. Daca vor aplica ceea ce au ınvatat, ei vor ¸ ˘ ˘ ˘ reusi ¸ sa-si ¸ pastreze echilibrul si ¸ sa-si ¸ poarte mai usor ¸ sarcina.

Experiente ¸ si¸ interviuri Instruirea de la Scoala Galaad include si ¸ ¸ ˆ ˘ timpul petrecut ın predicare alaturi de congre30

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 AUGUS T 2011

gatiile locale ale Martorilor lui Iehova. William ¸ Samuelson, supraveghetorul Departamentului ˆ scolilor teocratice, a inclus ın tema sa intitula¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ta „Nu lasa mana sa ti¸ se odihneasca“ mai multe experiente (Eclesiastul 11:6). ¸ ale cursantilor ¸ ˆ ˘ ˆ Prin intermediul unor puneri ın scena ınsufle˘ ˘ ˘ titoare, cursantii ¸ ¸ au aratat cum s-au straduit sa ˆ ˘ fie zelosi ¸ ın predicare, gasind ocazii de a predi˘ ˆ ˆ ˆ ca vestea buna ın avioane, ın restaurante si ¸ ın ˘ ˘ ˘ benzinarii. Ei au depus marturie de la us¸ a la ˘ ˘ us¸ a, informal si ¸ prin scrisori. Cu sigurant¸ a, ei ˘ ˆ ˘ ˘ nu si-au lasat mainile sa se odihneasca, iar re¸ zultatele au fost excelente.

Apoi, Kenneth Stovall, membru al personalului de la Galaad, a intervievat trei misionari ˘ ˘ ˆ cu multa experient¸ a: Barry Hill, care a slujit ın ˆ ˘ Ecuador si ¸ ın Republica Dominicana, Eddie ˆ ˆ Mobley, care a slujit ın Cote d’Ivoire, si ¸ Tab ˆ Honsberger, care a slujit ın Senegal, Benin si ¸ ˆ ˘ Haiti. Impreuna, au dezvoltat foarte frumos ˆ tema „Puneti-l ¸ la ıncercare pe Iehova si ¸ veti¸ seˆ ˘ cera binecuvantari“ (Maleahi 3:10). De exemplu, fratele Hill a relatat cum el si ¸ lui au ¸ sotia ˘ trebuit sa se acomodeze cu clima din Ecuador, unde era fie foarte cald si ¸ mult praf, fie foarte ˘ ˘ cald si ¸ mult noroi. El a spus ca doi ani si ¸ juma˘ ˘ ˘ tate au trebuit sa faca baie folosind galeti. ¸ Dar ˘ ˆ ˘ niciodata nu s-au gandit sa plece. Ei si-au con¸ ˆ siderat repartitia ¸ o binecuvantare de la Iehova. ˘ „Era viata ¸ noastra“, a zis el. ˆ La sfarsitul programului, unul dintre ¸ ˘ cursanti¸ a citit o scrisoare emotionant a din par¸ ˆ tea absolventilor, ın care acestia si-au exprimat ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ aprecierea sincera pentru scoal a. „Credinta ¸ ¸ ˘ ˆ noastra a atins noi culmi“, se spunea ın scri˘ ˘ ˘ ˆ soare, „dar stim ca trebuie sa progresam ın con¸ tinuare“. Cursantii primit diplomele si ¸ si-au ¸ ¸ au ˆ ˘ fost repartizati¸ ın multe t¸ ari. Fratele Jackson a ˆ ˆ ˘ ıncheiat programul asigurandu-i pe cursanti¸ ca ˘ ˘ ˆ se puteau astepta sa vada ajutorul lui Iehova ın ¸ ˆ ˆ viata ¸ lor, ındeosebi cand se vor confrunta cu ˆ ˘ ıncercari. Toti¸ cei din auditoriu au plecat cu ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ mari sperante ari. Fara ındoiala, Ieho¸ si ¸ astept ¸ ˆ va ıi va folosi pe noii misionari pentru a face mult bine.

˘ A 130-a promotie Biblice Galaad a Societatii ¸ a Scolii ¸ ¸ Watchtower ˆ ˘ ˆ ˆ Randurile sunt numerotate din fa ¸ta ın spate, iar numele sunt men ¸tionate de la stanga la dreapta. ˜ 1) Molina Z.; Bassolino S.; Alatsis C.; Arroyo A.; Nino L.; Merkling S.; Clark M. ´ 2) Little C.; Tibaudo S.; Jakobsson S.; Moreno J.; Rodriguez A.; Lee K.; Cardenas H.; Aguilar L. 3) Clairbush A.; Polley A.; Caldwell S.; Adame J.; Hildebrandt S.; Shoemaker I.; Grohman N.; Galvez G. ˜ 4) Clark J.; Bassolino A.; Packham K.; Adame J.; Knaus M.; Nino M.; Moreno R.; Galvez J. 5) Rodriguez D.; Geynes M.; Molina J.; Aguilar A.; Alatsis I.; Manno A.; Grohman R.; Packham J. ´ 6) Geynes S.; Cardenas M.; Arroyo C.; Manno C.; Merkling J.; Lee H.; Clairbush X.; Jakobsson P. 7) Little J.; Hildebrandt B.; Shoemaker M.; Knaus K.; Caldwell J.; Tibaudo F.; Polley C.

ˆ ˘ Absolventii mai jos. ¸ au fost repartizati¸ ın t¸ arile mentionate ¸

CEHIA

LITUANIA ˆ ROMANIA ARMENIA

STATISTICA PROMOTIEI ¸ ˘ T¸ ari reprezentate: 9 ˆ ˘ Media de varsta: 34 Media anilor ca 18,6 Martori boteza ¸ti: Media anilor ˆ ın serviciul 13,1 cu timp integral:

NEPAL HAITI

HONG KONG SENEGAL

BURKINA FASO UGANDA CONGO (KINSHASA)

KENYA TANZANIA MOZAMBIC

BURUNDI ZIMBABWE

ARGENTINA

REPARTITII ¸

MALAYSIA

PAPUA NOUA GUINEE

INDONEZIA

˘ ˆ ˘ Ce foloase pot trage copiii daca sunt ınvata ¸ ti¸ despre Dumnezeu?

VEZI PAGINILIE 4–6.

˘ Ce pot face sotul ¸ si¸ sotia ¸ pentru a arata mai mult respect unul ˘ ˘ fat¸ a de celalalt? VEZI PAGINILE 11, 12.

ˆ ˘ De ce atat de multe religii pretind ca sunt crestine? ¸ VEZI PAGINA 16.

˘ ˘ ˘ ˆ Ce a ajutat-o pe o femeie sa depaseasc a traumele suferite ın ¸ ˘ ˘ copilarie si¸ sa se apropie de Dumnezeu? VEZI PAGINILE 20, 21.

˘ A fost Petru primul papa?

VEZI PAGINILE 24, 25.

˘ Ati¸ vrea sa fiti¸ vizitat? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Chiar ¸si ın aceasta lume agitata pute ¸ti gasi fericirea cu ajutorul cuno ¸stin ¸tei exacte pe care o ofera Biblia cu privire la Dumnezeu, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Regatul sau ¸si scopul sau minunat referitor la omenire. Daca dori ¸ti mai multe informa ¸tii sau daca dori ¸ti sa fi ¸ti vizitat de cineva ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ care sa studieze gratuit Biblia cu dumneavoastra, va rugam sa scrie ¸ti la urmatoarea adresa: Organiza ¸tia Religioasa „Martorii lui ˘ ˆ ˆ Iehova“, strada Teleajen 84, sector 2, cod 021468, Bucure ¸sti, sau, daca nu locui ¸ti ın Romania, la una dintre adresele de la pagina 4.

www.watchtower.org

wp11 08/01-M