7__

34567 1 IULIE 2011

Cum putem avea ˘ ˘ o viat¸ a plina de sens?

34567

˘ Tirajul mediu al fiec arei edi tii: ¸ ˆ 42 162 000 IN 188 DE LIMBI

1 IULIE 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ A ¸sa cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista prezinta ˆ ˆ semnifica ¸tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe ¸tiilor biblice. Ea le aduce mangaiere oamenilor cu ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune capat rauta ¸tii ¸si va ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ transforma pamantul ın paradis. Revista ı ¸si ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, care a murit pentru ca noi ˘ ˘ ˘ sa avem via ¸ta ve ¸snica ¸si care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martorii ˘ ˘ ˘ lui Iehova o publica din 1879, este apolitica ¸si se bazeaza pe Biblie. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

ARTICOLE PRINCIPALE ˆ ˘ 3 Are viata ¸ ıntr-adevar un sens? ˘ 4 De ce pare viata ¸ lipsita de sens? ˘ ˘ 7 O viat¸ a plina de sens acum si¸ pentru totdeauna

RUBRICI 10 11 16

˘ Apropia ¸ti-va de Dumnezeu Are Iehova sentimente?

Biblia poate schimba via ¸ta oamenilor ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Sa ınva ¸tam din Cuvantul lui Dumnezeu Ce este Regatul lui Dumnezeu?

& 18 Imita ¸ti-le credin ¸ta 23 29 30

˘ ˆ ˆ ˘ El a gasit mangaiere la Dumnezeul sau ˆ ˘ Cititorii ıntreaba ˆ V-ati¸ ıntrebat?

Pentru cititorii tineri ˘ ˆ Cum sa te ımpotrive ¸sti tenta ¸tiilor

ALTE ARTICOLE ˘ ˘ & 24 Cine a facut legile care guverneaza universul?

NASA and The Hubble Heritage Team (AURA/STScl)

„A

RE via ¸ta vreun sens?“ Milioane de oameni si-au pus ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ aceasta ıntrebare. Din nefericire ınsa, indiferent cum privesc via ¸ta, mul ¸ti nu pot evita ceea ce neurologul austriac Viktor Frankl a numit „sentimentul de gol ˘ si ¸ de lipsa de sens“. ˆ ˆ ˘ ˆ De ce este atat de raspandit acest sentiment? In priˆ ˘ mul rand, milioane de oameni de pretutindeni traiesc ˆ ˆ ın condi ¸tii inimaginabil de grele. In fiecare zi, ei se con˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ frunta cu saracie, boala, acte de violen ¸ta ira ¸tionala si ¸ ˘ oprimare. Via ¸ta lor este ‘plina de neliniste’, asa ¸ ¸ cum a spus si ¸ Iov, din vechime, referindu-se la suferin ¸tele oa˘ menilor (Iov 14:1). Tot ce-si ¸ doresc acesti ¸ oameni este sa ˘ ˘ poata trai de pe-o zi pe alta.

ˆ ˘ Are viata ıntr-adev ar un sens? ¸ ˘ ˘ Alte milioane de oameni se bucura de o anumita pros˘ ˘ ˘ peritate materiala. S-ar parea ca au tot ce le trebuie pen˘ tru a fi cu adevarat mul ¸tumi ¸ti. Cu toate acestea, mul ¸ti dintre ei nu au acest sentiment. De ce? Deoarece adesea ‘necazul si ¸ durerea’ — problemele financiare neastepta¸ te sau situa ¸tiile tragice, cum ar fi moartea unui copil — ˘ le spulbera speran ¸tele si ¸ aspira ¸tiile (Psalmul 90:10). ˘ ˘ Mai exista un factor care accentueaza sentimentul ge˘ ˘ neral „de gol si ¸ de lipsa de sens“: durata foarte scurta a ˘ ˘ vie ¸tii. Mul ¸ti considera ca este complet lipsit de sens ca ˆ ˘ ˘ ˘ oamenii, care au un poten ¸tial atat de mare, sa traiasca ˆ ˘ atat de pu ¸tin. Ei nu pot accepta realitatea cruda cu care ˘ ˘ to ¸ti ne confruntam, si ¸ anume ca, mai devreme sau mai ˆ ˘ tarziu, chiar daca nu trecem prin situa ¸tii tragice, moar˘ tea ne rapeste ¸ totul (Eclesiastul 3:19, 20).

˘ ˆ ˘ Va parea viata ¸ ıntotdeauna lipsita de sens?

Regele Solomon din Israelul antic a sintetizat foarte ˘ bine situa ¸tia. El a observat ca oamenii din vremea sa lu˘ crau din greu, folosindu-si ¸ talentele si ¸ capacita ¸tile penˆ tru a planta, a cultiva, a construi si ¸ a se ıngriji de familiile lor, asa cum facem si noi azi.

Cu alte cuvinte, el s-a ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ıntrebat: Cu ce ramanem ın final din toate acestea? Iata TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IULIE 2011

3

concluzia lui: Tot ce fac oamenii este „deser¸ ˘ ˘ ˘ ˆ taciune si ¸ goana dupa vant“ (Eclesiastul 2:17). ˘ ˘ Dar considera oare Solomon ca ceea ce faˆ ˘ ceau oamenii era ıntotdeauna „desert ¸ aciune si ¸ ˘ ˘ ˆ goana dupa vant“? Nu. El pur si ¸ simplu a exˆ primat un punct de vedere realist despre ce ın˘ ˆ ˘ ˘ seamna via ¸ta ın aceasta lume imperfecta. Toˆ ˘ tusi, ¸ Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu va

ˆ ˆ ˘ poate da ıncrederea ca lucrurile nu vor sta ıntotdeauna a ¸sa! ˆ ˘ ˆ ˘ Cum pute ¸ti dobandi aceasta ıncredere? Va ˘ ˘ ˘ ˘ invitam sa citi ¸ti urmatoarele doua articole, ˘ ˘ ˆ care va vor ajuta sa ın ¸telege ¸ti de ce pare via ¸ta ˆ ˘ ˘ atat de lipsita de sens, cum va fi remediata si˘ ˘ tua ¸tia si ¸ cum pute ¸ti avea o via ¸ta plina de sens ˆ ˘ ınca de pe acum.

˘ De ce pare viata lipsit a de sens? ¸ ˘ ˘ ˆ E MOTIVE avem sa credem ca viata ¸ nu va ınsemna ˘ ˘ ˘ mereu o ‘existent¸ a scurta si¸ desart ¸ a prin care trecem ˘ ca o umbra’, asa ¸ cum s-a exprimat regele Solomon? (Ecleˆ siastul 6:12, The New English Bible) Cuvantul inspirat al ˘ ˘ lui Dumnezeu, Biblia — o sursa de informatii ¸ demna de ˆ ˘ ˆ ˘ ıncredere —, ne promite ca ın viitor viata ¸ va fi cu adeva˘ rat plina de sens (2 Timotei 3:16, 17). ˆ Biblia ne spune care a fost de la ınceput scopul lui Dum˘ ˆ ˘ nezeu cu privire la pamant. Ea explica motivul pentru care ˘ ˘ lumea este plina de nedreptate, asuprire si¸ suferint¸ a. De ˘ ˆ ce este important sa ıntelegem aceste lucruri? Deoarece ¸ ˘ ˘ ˆ oamenii cred ca viata ¸ este complet lipsita de sens ın priˆ ˘ ˘ ˘ mul rand pentru ca nu cunosc — sau prefera sa ignore — ˘ ˆ scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant si¸ la omenire.

C

Care este scopul lui Dumnezeu ˘ ˆ cu privire la pamant? ˘ ˘ ˆ ˘ Iehova Dumnezeu1 a facut pamantul ca sa fie o locuin˘ ˘ ˘ ˘ t¸ a paradiziaca perfecta, un loc unde toti¸ oamenii sa se ˘ ˘ ˘ bucure etern de o viat¸ a perfecta si¸ plina de satisfactii. ¸ Acest ˘ ˘ 1 Biblia arata ca Iehova este numele personal al lui Dumnezeu.

34567 Doriti¸ mai multe informatii ¸ sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Scrieti-le Martori¸ ˘ lor lui Iehova la una dintre adresele alaturate. ˘ Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi ¸ www.watchtower.org/address.

4

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Fran ¸ta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex.

Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 15124, Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P-2766-955 Estoril. Republica Moldova: PO Box 472, MD–2005 ˆ ˘ Chisin ¸ au. Romania: CP 132 OP 39, Bucuresti. ¸ Spania: Apartado 132, ´ 28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Vol. 132, nr. 13

Semimonthly

ROMANIAN

˘ ˘ adevar fundamental contrasteaza cu ideea larg ˘ ˘ ˘ acceptata, dar nebiblica, potrivit careia Dumne˘ ˘ ˆ ˘ zeu a facut pamantul ca loc unde oamenii sa fie ˘ ˘ ˘ testati¸ pentru a vedea daca merita sau nu sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ traiasca o viat¸ a mai plina de sens ıntr-o lume a ˘ ˘ ˘ spiritelor. (Vezi chenarul „Trebuie sa parasim ˘ ˆ ˘ ˘ pamantul pentru a avea o viat¸ a plina de sens?“, de la pagina 6.) ˘ ˘ ˘ Dumnezeu a facut barbatul si¸ femeia dupa ˘ ˆ ˆ chipul Sau, ınzestrandu-i cu capacitatea de ˘ a reflecta calitatile Sale minunate (Geneza ¸ 1:26, 27). El i-a creat perfecti. ¸ Adam si¸ Eva aveau tot ce le trebuia pentru a se bucura etern de o ˘ ˘ ˘ viat¸ a fericita si¸ plina de sens. Aceasta presupu˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ nea ca ei sa umple pamantul, sa-l supuna si¸ sa-l ˆ ˘ ˘ ˘ transforme ıntr-un paradis asemanator gradinii Edenului (Geneza 1:28–31; 2:8, 9).

ˆ De ce nu s-a ımplinit scopul lui Dumnezeu? ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Lucrurile au luat ınsa o cu totul alta ıntorsa˘ ˆ ˘ tura. Omenirea ın general nu reflecta chipul lui ˘ ˆ Dumnezeu, iar pamantul nu este nici pe deparˆ ˆ ˘ te un paradis. Ce s-a ıntamplat? Primii nostri ¸ paˆ rinti, folosit ın mod gresit ¸ Adam si¸ Eva, si-au ¸ ¸ li˘ berul arbitru. Ei au dorit sa fie „ca Dumnezeu“, ˘ stabilind singuri ce era bine si¸ ce era rau din ˆ punct de vedere moral. Procedand astfel, ei l-au ˆ ˘ ˘ urmat pe Satan Diavolul ın razvratirea lui (Geneza 3:1–6). ˘ ˘ Asadar, raul nu a facut parte dintr-un plan mis¸ terios, stabilit dinainte de Dumnezeu. El a venit ˆ ˘ ˆ ˆ ın existen ¸ta cand Satan si, ¸ mai tarziu, Adam si ¸ ˘ ˘ ˆ Eva s-au razvratit ımpotriva conducerii lui Dumˆ ˘ ˘ ˘ nezeu. In urma razvratirii lor, primii nostri pa¸ rin ¸ti au pierdut Paradisul si ¸ perfec ¸tiunea, aduˆ ˘ ˆ ˆ cand pacatul si ¸ moartea atat asupra lor, cat si ¸

˘ ˆ ˆ PUBLICATA IN PREZENT IN 188 DE LIMBI: acholi, afri˘ ˘ ˘ ˘ kaans, aimara, albaneza, amharica, araba, armeana, ar˘ ˘ ˘ meana de vest, azerbaidjana, azerbaidjana (caractere ˘ chirilice), baule, bengali, bikol, bislama, bulgara, cam˘ ˘ bodgeana, cebuano, ceha7, chiBemba, chiChewa, chine˘ ˘ za simplificata, chineza traditional a7 (format audio nu¸ ˆ mai ın mandarin), chiTonga, chiTumbuka, chuukese, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ coreeana67, creola haitiana, creola mauritaniana, creola ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ seychelles, croata, daneza7, ebraica, efik, engleza67 (si¸ ın ˘ ˘ ˘ ˘ Braille), estona, ewe, fijiana, finlandeza7, franceza687, ga, ˘ ˘ ˘ ˘ georgiana, germana67, greaca, groenlandeza, guarani, ˘ gujarati, gun, hausa, hiligaynon, hindi, hiri motu, igbo, ˘ ˘ ˘ ˘ ilocana, indoneziana, islandeza, isoko, italiana67, japone-

asupra descenden ¸tilor lor, cu alte cuvinte asupra ˆ ıntregii familii umane (Geneza 3:17–19; Romani ˘ 5:12). Asa ¸ au aparut condi ¸tiile si ¸ situa ¸tiile care fac ˘ ˘ ˆ ˘ ca via ¸ta sa para atat de lipsita de sens.

˘ De ce n-a fost eliminat raul imediat? ˘ ˆ ˘ Dar poate ca unii se ıntreaba: „De ce n-a eli˘ minat Dumnezeu raul imediat? De ce nu i-a distrus pe Satan si ¸ pe ceilalti¸ rebeli si ¸ n-a luat to˘ ˆ ˘ tul de la capat?“. Ar fi fost ıntelept sa procedeze ¸ ˘ ˘ astfel? Cum ati¸ reactiona daca ati¸ auzi ca un gu¸ vern puternic a executat imediat pe cineva care ˘ ˘ i-a contestat autoritatea? Nu credeti¸ ca aceasta ˆ ˘ actiune i-ar ındeparta pe oamenii care iubesc ¸ ˘ dreptatea si ¸ ar submina autoritatea morala a guvernului respectiv? ˘ ˆ Dumnezeu a ales imediat ım¸ ˆ sa nu ˆ actioneze ˘ potriva rebelilor. In mod ıntelept, el a permis sa ¸ ˘ ˆ ˆ treaca un anumit timp, astfel ıncat controverseˆ ˘ le ridicate ın Eden cu privire la modul sau de ˘ ˘ guvernare sa fie rezolvate o data pentru totdeauna. ˆ ˘ ˘ ˘ Inlaturarea definitiva a raului ˘ ˘ Este esential sa retinem ca Dumnezeu a per¸ ¸ ˘ ˘ ˘ mis raul doar pentru o perioada limitata. El a ˘ ˘ procedat astfel stiind ca poate sa anuleze conse¸ ˘ ˘ ˘ cintele dureroase ale raului odata ce aveau sa fie ¸ ˘ ˘ rezolvate controversele de important¸ a vitala, ri˘ ˘ ˆ ˘ dicate prin razvratirea ımpotriva modului sau de guvernare.

Dumnezeu nu si-a abandonat scopul cu pri¸ ˘ ˆ vire la pamant si la omenire.

Prin intermediul ¸ ˘ ˘ profetului Isaia, Iehova ne da asigurarea ca el ˘ ˘ ˆ este Fauritorul pamantului, cel „care nu l-a creat ˆ ˆ ˘ ın zadar,ˆ care l-a ıntocmit sa fie locuit“ (Isaia ˆ ˘ 45:18). In viitorul apropiat, el va ıncepe sa adu˘ ˘ ˆ ˘ ca pamantul la starea perfecta pe care a avut-o

˘ ˘ ˆ ˆ ˘ za67, kannada, kazaha, kargaza, kiKaonde, kiKongo, kikuyu, kiluba, kimbundu, kinyaRwanda, kiribati, kiRundi, ˘ ˘ kongo, kwangali, kwanyama, letona, lingala, lituaniana, ˘ luganda, lunda, luNyaneka, luo, luvale, macedoneana, ˘ ˘ ˘ maghiara67, malayalam, malgas¸ a, malteza, marathi, mar˘ ˘ shalleza, maya, mixteca, mizo, more, myanmar, ndebele, ˘ ˘ ˘ ndonga, nepaleza, niueana, norvegiana67, nzema, olan˘ ˘ ˘ ˘ deza67, oromo, oseta, otetela, palauana, pangasinan, pa˘ piamentu (Curacao), persana, pidgin din Insulele So¸ ˘ ˘ lomon, poloneza67, ponapean, portugheza687, punjabi, quechua (Ancash), quechua (Ayacucho), quechua (Boliˆ ˘ via), quechua (Cuzco), quichua, rarotongan, romana, ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ rusa67, samoana, sango, sarba, sarba (caractere latine),

˘ ˘ sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slovena, ˘ ˘ spaniola67, sranantongo, suedeza7, swahili, swati, taga˘ ˘ ˘ log7, tahitiana, tamil, tatara, telugu, tetum, thai, tigri˘ nya, tiv, tok pisin, tongana, totonac, tshiluba, tsonga, ˘ ˘ ˘ tswana, turca, tuvaluana, twi, tzotzil, ucraineana, uM˘ ˘ bundu, urdu, urundi, uzbeca, venda, vietnameza, wallis, ˘ waray-waray, wolaita, xhosa, yapeza, yoruba, zande, zapotec, zulu. ˘ ˆ 6 Disponibila si¸ ın format audio pe CD. ˘ ˆ 8 Disponibila si¸ ın format MP3 pe CD. ˆ 7 Pentru materiale ın format audio, vezi www.jw.org.

ˆ ˘ ˘ ın vedere initial.

Odata ce se va dovedi ca mo¸ ˘ dul sau de guvernare este drept, el va avea toa˘ ˘ ˘ te motivele sa-si¸ foloseasca puterea infinita penˆ tru a-si¸ ındeplini vointa cu ¸ si¸ pentru a distruge ˆ ˘ ˆ ˘ desavarsire ¸ tot ce este rau (Isaia 55:10, 11). In ru˘ gaciunea-model, Isus Cristos a inclus cererea ca ˘ ˆ ˘ ˘ Dumnezeu sa ıntreprinda aceasta actiune.

Isus ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ne-a ınvatat ¸ sa ne rugam: „Sa se faca vointa ¸ ta, ˆ ˘ ˆ precum ın cer, asa ¸ si¸ pe pamant“ (Matei 6:9, 10).

Ce presupune lucrul acesta?

Voin ¸ta lui Dumnezeu ˘ ˆ cu privire la pamant ˘ ˘ ˆ Biblia spune ca oamenii „smeriti¸ vor stapani ˘ ˆ pamantul“ (Psalmul 37:9–11, 29; Proverbele ˆ ˘ ˘ 2:21, 22). Isus Cristos ‘ıl va scapa pe saracul care ˘ ˘ striga dupa ajutor si¸ pe cel asuprit’. El „le va eli˘ bera sufletul de asuprire si¸ de violent¸ a“ (Psal˘ mul 72:12–14). Nu vor mai fi razboaie, nici ˘ moarte, lacrimi, durere sau suferint¸ a (Psalmul 46:9; Revelatia de oameni care ¸ 21:1–4). Multimi ¸

˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Trebuie sa parasim pamantul pentru a avea o viat¸ a plina de sens?

Timp de secole, unii oameni, care nu cunosteau ¸ scopul lui Dumnezeu cu privi˘ ˆ re la pamant, au promovat ˘ ideea ca, pentru a avea o via˘ ˘ ˘ t¸ a cu adevarat plina de sens, ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ trebuie sa parasim pamantul. ˘ Unii dintre ei au spus ca su˘ fletele „au avut o forma de ˘ ˘ ˆ existent¸ a superioara ınainte ˆ de a intra ın corpuri umane“ (New Dictionary of Theology). ˘ Altii ¸ au afirmat ca sufletul a ˆ ˆ fost „ıncarcerat ın trup ca pe˘ ˘ deapsa pentru pacatele comiˆ se ın cer“ (Cyclopedia of Biblical, Theological, and Ecclesiastical Literature).

Unii filozofi greci, cum ar fi Socrate si¸ Platon, au predat ˘ ideea potrivit careia sufletul ˘ ˘ va fi eliberat „de orice rataci˘ re, nestiin t¸ a, temeri, pasiuni ¸ ˘ ˘ salbatice si¸ orice alte pacate ˘ omenesti“ si¸ „va trai o vesni¸ ¸ ˆ ˘ cie ımpreuna cu cei vesnici“ ¸ ˆ ˘ doar cand va scapa de limite6

le corpului uman, material (Platon — Dialoguri, editura IRI, Bucuresti, ¸ 1998). ˆ ˘ Mai tarziu, unii conducatori religiosi¸ asa-zis crestini au in¸ ¸ ˆ ˘ ˘ clus printre ınvat¸ aturile lor „conceptiile filozofilor greci ¸ despre nemurirea sufletului“ (Christianity — A Global History).

Comparati¸ aceste idei cu ˘ trei adevaruri fundamentale din Biblie: 1. Scopul lui Dumnezeu ˘ ˆ ˘ este ca pamantul sa fie o lo˘ ˘ cuint¸ a permanenta pentru oameni, nu un loc temporar ˘ unde acestia sa fie testati¸ ¸ ˘ pentru a se vedea cine merita ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sa traiasca alaturi de el ın cer. ˘ Daca Adam si¸ Eva ar fi ascultat de legile lui Dumnezeu, ei ˆ ˘ ˆ ˘ ar fi ınca ın viat¸ a aici, pe un ˘ ˆ pamant paradiziac (Geneza 1:27, 28; Psalmul 115:16). ˆ 2. Majoritatea religiilor ınva˘ ˘ ˘ t¸ a ca omul are un suflet, adica

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IULIE 2011

˘ o entitate imateriala care loˆ ˘ ˆ ˆ cuieste ¸ ın el. Insa Biblia ne ın˘ vat¸ a ceva mult mai simplu, si¸ ˘ anume ca omul este „un suflet ˘ ˘ ˆ ˘ viu“, facut din „t¸ arana paˆ mantului“ (Geneza 2:7). Bi˘ blia nu descrie niciodata sufletul ca fiind nemuritor. Ea ˘ spune ca sufletul poate fi ucis ˆ ˆ ˘ sau distrus, ıncetand sa mai existe (Psalmul 146:4; Eclesiastul 9:5, 10; Ezechiel 18:4, 20). ˆ Primul suflet, Adam, ın mod ˆ ˆ sigur a murit si¸ s-a ıntors ın ˘ ˆ t¸ arana din care fusese luat. El ˆ s-a ıntors la o stare de none˘ xistent¸ a (Geneza 2:17; 3:19). ˘ 3. Perspectiva de viat¸ a a omului nu depinde de faptul de a avea un suflet nemuritor ˘ ˆ care pleaca ıntr-un domeniu spiritual, ci de promisiunea ˘ ˆ ˆ lui Dumnezeu ca ıi va ınvia ˘ ˘ ˘ pe oameni ca sa traiasca pe ˘ ˆ un pamant paradiziac (Daniel 12:13; Ioan 11:24–26; Faptele 24:15).

ˆ ˆ au murit ın perioada cand Dumnezeu a tolerat ˘ ˘ ˘ ˆ raul vor fi readusi¸ la viat¸ a pe pamant si¸ vor avea ˘ ˆ ˘ ocazia sa se bucure de aceste binecuvantari, precum si¸ de altele (Ioan 5:28, 29). ˘ De fapt, Iehova va repara tot raul cauzat de ˘ ˘ razvratirea lui Satan. Actiunea lui Iehova va fi ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ atat de cuprinzatoare, ıncat „necazurile de alta˘ ˘ ˆ data [toate lucrurile care ne cauzeaza ın pre˘ zent suferint¸ a si¸ durere] vor fi uitate“ (Isaia ˘ 65:16–19). Acest viitor este sigur, pentru ca

Dumnezeu nu minte. Toate promisiunile sale vor deveni realitate. Viata ¸ nu va mai fi „deser¸ ˘ ˘ ˘ ˆ taciune si¸ goana dupa vant“ (Eclesiastul 2:17). ˘ ˘ Dimpotriva, viata ¸ va fi plina de sens. ˆ Dar cum stau lucrurile ın prezent? Este posiˆ bil ca ıntelegerea scopului lui Dumnezeu cu pri¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ vire la pamant si¸ cunoasterea ınvat¸ aturilor Bi¸ ˘ ˘ bliei sa dea cu adevarat sens vietii ¸ noastre? ˘ ˘ ˘ ˆ Urmatorul articol va raspunde la aceasta ıntrebare.

˘ ˘ O viat¸ a plina de sens acum si¸ pentru totdeauna ˘ ˘ ˆ ˘ UTEM avea o via ¸ta plina de sens ınca din prezent. Cum ˆ ˘ ˘ ˆ anume? Respectand principiile sanatoase din Cuvantul ˘ ˘ ˆ lui Dumnezeu, Biblia. Sa analizam cateva dintre ele.

P

PRINCIPIU BIBLIC: „Nimic nu este mai bun pentru om, a ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ scris regele Solomon, decat sa manance, sa bea ¸si sa- ¸si bucure sufletul cu ce este bun din truda lui.“ (ECLESIASTUL 2:24) ˘ ˘ ˆ ˘ Am fost crea ¸ti ca sa gasim satisfac ¸tie ın munca noastra. ˆ ˘ ˘ ˆ Chiar si ¸ ın cele mai grele condi ¸tii, daca lucram sarguincios ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ si ¸ onest, putem avea ıntr-o anumita masura satisfac ¸tie ınca de pe acum. ˆ PRINCIPIU BIBLIC: „Este mai multa˘ fericire ın a da decatˆ ˆ ın a primi.“ (FAPTELE 20:35) ˘ ˆ ˘ Mul ¸ti oameni au constatat ca atunci cand au facut ceva ˆ pentru al ¸tii, de exemplu cand si-au folosit timpul si ¸ ¸ ener˘ ˆ gia ca sa-i ajute ın momente grele, s-au sim ¸tit foarte recom˘ ˘ pensa ¸ti, iar via ¸ta lor a capatat mai mult sens. „Nu te re ¸tine ˘ ˆ sa le faci bine celor ce au nevoie“, a scris Solomon, „cand ˘ ˆ ˆ sta ın puterea mainii tale s-o faci“ (Proverbele 3:27). ˘ ˆ ˆ Sa ne gandim la exemplul lui Ralph. Cand s-a pensionat, ˘ ˆ el i s-a alaturat so ¸tiei sale ın serviciul crestin cu timp inte¸ ˆ ˘ ˘ ˆ gral. Amandoi dedica lunar un anumit numar de ore ın preˆ ˘ ˆ ˆ dicare, ınva ¸tandu-i pe al ¸tii mesajul Bibliei. „Seara, cand TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IULIE 2011

7

˘ ajungem acasa, suntem obosi ¸ti, si ¸ asta nu doar din cauza ˆ ˘ ˘ ˆ varstei, ci si ¸ pentru ca ne-am folosit toata energia ın servi˘ ciul Tatalui nostru ceresc“, spune Ralph. „Dar este o obo˘ ˘ ˘ seala placuta!“ El si ¸ so ¸tia lui sunt ferici ¸ti deoarece se con˘ ˘ centreaza asupra faptului de a darui. ˘ PRINCIPIU BIBLIC: „Un tovara˘ ¸s adevarat iube ¸ste tot timpul ˘ ¸si este un frate care s-a nascut pentru ziua necazului.“ (PROVERBELE 17:17)

˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Este mai usor ¸ sa supor ¸ti necazurile cand le ımpartase ¸ sti ¸ ˘ ˆ cuiva. Eseistul englez Francis Bacon a scris ca atunci cˆ and ˘ ˘ ˘ nu ai prieteni adevara ¸ti „lumea este pustie si ¸ desart ¸ a“. Insa, ˆ ˘ ˆ ˆ cand ai prieteni adevara ¸ti — si ¸ cand tu ınsu ¸ti esti ¸ un prie˘ ten bun —, via ¸ta este mai usoar a; ea poate fi chiar frumoa¸ ˘ ˘ sa si ¸ plina de satisfac ¸tii.

PRINCIPIU BIBLIC: „Ferici ¸ti sunt cei con ¸stien ¸ti de

˘ necesita ¸tile lor spirituale.“ (MATEI 5:3) ˘ ˘ ˆ Isus a aratat ca, pentru a ne bucura de ımplinirea promi˘ ˘ siunilor lui Dumnezeu, este vital sa recunoastem ca avem ‘ne¸ ˘ ˘ cesita ¸ti spirituale’ si¸ sa ni le satisfacem. Spre deosebire de aniˆ ˘ ˘ ˆ male, noi avem necesitatea ınnascuta de a ın ¸telege sensul si¸ ˘ ˘ scopul vie ¸tii, necesitate ce poate fi satisfacuta numai de Ieˆ hova Dumnezeu. El face acest lucru prin intermediul Cuvan˘ ˘ ˆ tului sau, Biblia. Asa ¸ cum am vazut ın articolul precedent, Bi˘ ˘ ˆ blia ne dezvaluie scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Ea explica de ce ne aflam aici, de ce exista atat de multa su˘ ˘ ferin ¸ta si¸ ce asteapt a Dumnezeu de la noi. Pentru a avea o ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ via ¸ta plina de sens si¸ de satisfac ¸tii, este esen ¸tial sa ın ¸telegem ˘ ˆ ˘ ˘ aceste adevaruri biblice. Oamenii care ısi¸ rezerva timp sa stu˘ ˆ ˘ dieze Biblia si¸ aplica ceea ce ınva ¸ta sunt ferici ¸ti. De ce? Deoaˆ ˘ ˆ ˘ rece ın felul acesta ei cultiva o rela ¸tie stransa cu Creatorul nostru, ‘fericitul Dumnezeu’, Iehova (1 Timotei 1:11). ˘ PRINCIPIU BIBLIC: „Adu- ¸ti aminte de Creatorul tau ... ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ınainte sa vina timpul de necaz ¸si sa se apropie anii cand vei ˘ zice: «Nu le vad rostul».“ (ECLESIASTUL 12:1, THE NEW ENGLISH BIBLE)

ˆ Sfatul dat de regele Solomon tinerilor, care ın general nu ˘ cred ca si ¸ asupra lor s-ar putea abate necazurile, este vala˘ ˘ ˘ ˘ bil pentru to ¸ti. Daca vrem ca via ¸ta noastra sa aiba cu ade˘ ˘ varat sens, trebuie sa-l punem pe Creator pe primul loc. Nu ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ trebuie sa traim potrivit devizei: „Sa mancam si ¸ sa bem, ˘ ˆ ˘ ˆ caci maine vom muri“ (1 Corinteni 15:32). Daca ıl punem ˆ ˘ pe Dumnezeu pe primul loc ın via ¸ta, ne „va fi bine“, spune Eclesiastul 8:12.

8

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IULIE 2011

˘ O Martora pe nume ˆWendi s-a convins de ade˘ varul acestor cuvinte. In tinere ¸te, ea si ¸ sora ei au ˆ ˘ ˆ ınva ¸tat spaniola pentru a se muta ın Republica ˘ Dominicana, unde era mare nevoie de predica˘ tori ai vestii ¸ bune. Ea spune: „Am facut multe sacrificii pentru a sluji unde era nevoie, dar a fost ˘ ˘ ˘ cea mai frumoasa perioada din via ¸ta noastra! Nu ˆ as¸ schimba cu nimic acele sase luni! Binecuvan¸ ˘ ˘ tarile primite au depasit ¸ cu mult sacrificiile pe ˘ care le-am facut“.

˘ Loialitatea fat¸ a de Dumnezeu ˘ da sens vietii ¸ Cultivarea unei rela ¸tii de prietenie cu Iehova ˆ poate da sens vie ¸tii noastre ıntr-un mod cu totul special. Cum anume? Satan i-a determinat pe ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Adam si ¸ pe Eva sa se razvr ˆ ateasca ımpotriva con-˘ ducerii lui Dumnezeu. In plus, el a insinuat ca ˘ ˆ ˆ nimeni nu-i va ramane loial lui Dumnezeu ın ˆ ˘ ıncercari (Iov 1:9–11; 2:4). Fiecare dintre noi pu˘ tem dovedi ca Satan este un mincinos! Cum? ˘ ˆ ˆ ˆ Ramanandu-i loiali lui Dumnezeu, respectand ˆ ˘ principiile sale si ¸ demonstrand ca recunoastem ¸ dreptul suprem al lui Iehova de a stabili ce este ˘ bine si ¸ ce este rau (Revela ¸tia 4:11). ˘ ˘ ˘ ˆ Daca vrem sa traim ın integritate, ne vom conˆ ˘ ˆ frunta uneori cu ıncercari. Dar va ınsemna acest ˘ ˘ ˘ ˘ lucru ca via ¸ta noastra va fi lipsita de sens? Sa ne ˘ ˘ ˆ imaginam ca un dusman plin de cruzime ıl ca¸ ˘ lomniaza pe un prieten apropiat sau pe un mem-

˘ ˘ bru al familiei noastre. Daca, pentru a apara re˘ puta ¸tia acelei persoane dragi, ar trebui sa suferim ˘ din cauza dusmanului nostru, am considera ca ¸ ˆ ˘ via ¸ta nu mai are sens? Bineın ¸teles ca nu! Am fi ˘ ˘ dispusi ¸ sa suferim pentru o astfel de cauza. La fel ˆ ˘ stau lucrurile si ¸ ın ce priveste ¸ loialitatea fa ¸ta de ˘ ˆ ˘ ˆ Dumnezeu. Daca ıi ramanem loiali lui Dumneˆ ˆ zeu, chiar si ¸ ın condi ¸tiile grele din prezent, ıi ˘ bucuram inima (Proverbele 27:11).

˘ ˘ O viat¸ a plina de sens pentru totdeauna ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Asadar, propune ¸ti-va sa ınva ¸ta ¸ti cat mai mul¸ ˘ te despre Dumnezeu si ¸ despre scopul sau. Isus ˆ ˘ ˘ Cristos a spus: „Aceasta ınseamna via ¸ta vesnic a: ¸ ˘ ˘ sa asimileze cunostin ¸ta despre tine, singurul ¸ ˘ Dumnezeu adevarat, si ¸ despre cel pe care l-ai triˆ mis tu, Isus Cristos“ (Ioan 17:3). Cand Dumneˆ ˆ ˘ ˆ zeu ısi ¸ va ındeplini scopul cu privire la pamant, oamenii fideli se vor bucura de ceea ce Iehova a ˆ ˆ ˘ avut ın vedere de la ınceput pentru ei: ‘via ¸ta ves¸ ˘ ˘ ˆ nica’ pe un pamant paradiziac. Atunci via ¸ta va fi ˘ ˘ cu adevarat plina de sens si ¸ ne va aduce multe satisfac ¸tii (Psalmul 145:16). ˘ Dar unde ˆ pute ¸ti gasi cunostin ¸ despre care a ¸ ta ˆ vorbit Isus? In paginile Cuvantului inspirat al lui ˘ ˆ Dumnezeu, Biblia. Daca dori ¸ti ajutor ın acest sens, scrie ¸ti-le editorilor acestei reviste. Ei se vor ˆ ˘ ˘ ˘ ıngriji ca un Martor al lui Iehova sa va ajute sa ˆ ˘ ˆ afla ¸ti ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IULIE 2011

9

˘ APROPIATI-V ¸ A DE DUMNEZEU

Are Iehova sentimente? ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ACA raspunsul la aceasta ıntrebare este afir- zeu“. Totusi, sa, Iehova ıi ierta cand ¸ ın ındurarea ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ mativ, atunci apare o alta ıntrebare: Are con- manifestau caint¸ a. Insa ei se ıntorceau iar la ve˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ duita noastra vreun efect asupra sentimentelor lui chile cai si¸ se razvrateau, persistand ın razvratire ˆ Dumnezeu? Cu alte cuvinte, ıl putem bucura sau (Psalmul 78:10–19, 38). ˆ ˘ ˆ ıntrista pe Dumnezeu prin ceea ce facem? Unii fiCe a simtit ¸ Iehova de fiecare data cand poporul ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ lozofi din Antichitate au afirmat ca nimeni nu-l sau nestatornic s-a razvratit? „L-au mahnit“, spu˘ ˘ ˘ poate influenta ¸ pe Dumnezeu si¸ ˆ ca, prin urmare, ne versetul 40. O alta traducere spune ca „l-au ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Dumnezeu nu are sentimente. Insa Biblia ne ın- amarat“. O lucrare biblica de referint¸ a explica: ˘ ˘ ˘ vat¸ a altceva, si¸ anume ca Iehova are sentimente „Ideea pe care o transmit aceste cuvinte este ca ˘ tandre si¸ este profund interesat actiunile evreilor au cauzat multa ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ de ceea ce facem. Sa analizam durere, cum se ıntampla cand un Nimic din ce i-am ˘ ˘ ˘ ˘ pasajul din Psalmul 78:40, 41. copil neascultator se razvrateste“. ¸ putea darui lui ˆ Asa ¸ cum un copil rebel le poate Psalmul 78 face o trecere ın reIehova nu este mai ˘ ˘ ˘ ˆ cauza multa durere parintilor, is¸ ˆ vista a modului ın care a tra˘ ˘ ˆ de pret¸ decat a ne raelitii ¸ razvratiti¸ „l-au ındurerat tat Dumnezeu cu Israelul antic. ˘ ˆ ˆ ˘ trai viata ¸ ıntr-un pe Sfantul lui Israel“ (versetul Dupa ce i-a eliberat din sclavia ˆ ˘ ˘ ˆ mod care ıi bucura 41). egipteana, Iehova a dorit ca ıntre ˆ ˘ ˘ ˘ inima!

Ce ınvat¸ am din acest psalm? el si¸ israeliti¸ sa existe o relatie ¸ speˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Este ıncurajator sa vedem ca Iehociala. Iehova le-a promis ca, daca ˆ ˘ ˘ ˘ foarte mult la ınchinatorii sai si¸ nu renunvor continua sa asculte de legile sale, vor deveni va tine ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ‘proprietatea sa speciala’ si¸ vor avea un rol foarte t¸ a la ei cu usurin t¸ a. Totodata, sa nu uitam ca Ie¸ ˘ ˆ ˆ ˘ important ın ımplinirea scopului sau. Poporul a hova are sentimente si¸ ca actiunile noastre pot ¸ ˆ ˘ ˆ fost de acord si¸ a intrat ın legamantul Legii. Dar avea un efect asupra sentimentelor sale. Cum te ˘ ˆ ˘ ˆ au trait israelitii a constientizarea acestui lucru? Te ın¸ ın armonie cu ceea ce au promis? influenteaz ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ (Exodul 19:3–8) deamna sa doresti ¸ sa faci ce este drept? ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Psalmistul spune: „De cate ori s-au razvr In loc sa adopti¸ o conduita pacatoasa si¸ sa-l ˆ atit ei ˆ ˆ ˆ ˘ ımpotriva lui ın pustiu!“ (versetul 40). In conti- mahnesti ¸ pe Iehova, poti¸ alege sa urmezi o con˘ nuare citim: „De repetate ori l-au pus pe Dumne- duita˘ dreapta˘ si¸ sa-i bucuri inima. Chiar aceasta ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ zeu la ıncercare“ (versetul 41). Din cuvintele cere el de la ınchinatorii sai: „Fiul meu, fii ıntelept ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ psalmistului reiese ca israelitii ¸ au persistat ın raz- si¸ bucura-mi inima, ca sa-i pot raspunde celui ce ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ vratire. Acest spirit de razvratire a iesit ¸ la iveala ın ma˘ batjocoreste“ (Proverbele 27:11). Nimic din ¸ ˘ ˘ pustiu, la scurt timp dupa eliberarea lor din Egipt. ce i-am putea darui lui Iehova nu este mai de pret¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ Israelitii ¸ au ınceput sa murmure ımpotriva lui decat a ne trai viata ıntr-un mod care ıi bucura ¸ ˆ ˆ ˘ Dumnezeu, punand la ındoiala capacitatea si¸ do- inima! ˆ rin ¸ lui de a se ıngriji de ei (Numerele 14:1–4). ˆ ta ˘ Intr-un manual pentru traducatorii Bibliei se spu- ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ne ca expresia „s-au razvratit ımpotriva lui“ ar puSUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN IULIE: ˆ ˆ ˘ ımpietrit inima ımpotriva tea fi redata prin „si-au ¸ ˛ Psalmii 60–86 lui Dumnezeu“ sau „i-au spus «Nu» lui Dumne-

D

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IULIE 2011

BIBLIA POATE SCHIMBA VIATA ¸ OAMENILOR ˘ ˆ DE CE a renuntat ¸ o femeie de peste 60 de ani sa se mai ınchine la idoli? Ce l-a ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ determinat pe un preot sintoist sa paraseasca templul unde slujea si¸ sa devina ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ un ınchinator al lui Iehova? Cum a reusit ¸ o femeie care a fost ınfiata la nastere ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa faca fat¸ a sentimentelor de abandonare? Sa-i lasam pe ei sa ne povesteasca.

„Nu le mai slujesc idolilor.“ — ABA DANSOU

ANUL NASTERII: 1938 ¸ TARA: BENIN ˆ¸ ˆ ˘ INAINTE: INCHINATOARE LA IDOLI

˘ ˆ DESPRE TRECUTUL MEU: Am copilarit ın ´ ˆ ˘ ˘ So-Tchahoue, un sat situat ıntr-o zona mlasti¸ ˘ noasa din apropierea unui lac. Oamenii de ˘ aici se ocupa cu pescuitul si¸ cu cresterea vite¸ ˘ ˘ lor, a caprelor, a oilor, a porcilor si¸ a pasarilor. ˘ ˘ ˘ ˘ Nu existaˆ drumuri, asa ¸ ca se circula cu barci si¸ pirogi. In general, casele sunt construite din ˘ ˘ ˘ lemn si¸ paie, iar uneori din caramida. Majo˘ ritatea oamenilor sunt saraci. Cu toate acesˆ ˆ tea, infractiunile sunt mai rare decat ın orase. ¸ ¸ ˆ ˘ Cand eram mica, tata ne-a trimis pe mine ˘ ˘ ˘ si¸ pe sora mea la o manastire fetisist ¸ a, unde ˆ ˘ ˆ am fost initiate ın credinta a. Cand ¸ ¸ traditional ¸ ˆ am crescut mare, am adoptat ınchinarea la zeul Dudua (Oduduwa), din cultura yoruba.

Am construit un sanctuar pentru acest zeu si¸ ˆ ˘ ıi aduceam cu regularitate ca ofranda igname, ˘ ˘ ulei de palmier, melci, pui de gaina, porum˘ ˆ bei si¸ alte animale. Adesea ramaneam aproa-

˘ ˘ pe fara niciun ban, pentru ˘ ca aceste ofrande erau costisitoare.

CUM MI-A SCHIMBAT BIˆ ˆ BLIA VIATA: Cand am ın¸ ˘ ceput sa studiez Biblia, am ˘ aflat ca Iehova este singurul ˘ ˘ Dumnezeu adevarat si¸ ca el ˘ nu aproba folosirea idolilor ˆ ˆ ın ınchinare (Exodul 20:4, 5; 1 Corinteni 10:14). Stiam ce ¸ ˘ trebuia sa fac. Asadar, am ¸ aruncat toate imaginile reli˘ gioase si¸ mi-am curatat ¸ casa ˘ ˘ ˆ de tot ce avea legatura cu ınchinarea la idoli. ˘ N-am mai mers la vrajitoare si¸ n-am mai luat ˆ ˆ parte la ritualuri de ınmormantare si¸ la alte obiceiuri locale. ˆ ˆ Intrucat aveam peste 60 de ani, nu mi-a fost ˘ ˘ usor ¸ sa fac aceste schimbari. Prietenii, rudele ˆ ˆ si¸ vecinii mi s-au ımpotrivit si¸ au ras de mine. ˘ Dar m-am rugat lui Iehova sa-mi dea putere ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ sa fac ce este drept. Am gasit multa mangaieˆ re ın cuvintele din Proverbele 18:10: „Numele lui Iehova este un turn tare. Cel drept ˆ ˘ fuge ın el si¸ gaseste ¸ ocrotire“. ˆ De mare ajutor mi-au fost si¸ ıntrunirile Martorilor lui Iehova. Aici am simtit ¸ iubirea ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ crestin a si am fost impresionat a s a vad ca ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ acesti ¸ oameni se straduiau sa traiasca ın arˆ monie cu ınaltele norme morale ale Bibliei. ˘ ˘ Ceea ce am vazut m-a convins ca Martorii lui ˘ ˘ Iehova erau religia adevarata.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IULIE 2011

11

FOLOASE: Aplicarea principiilor biblice m-a ˘ ˘ ajutat sa ma apropii mai mult de copiii mei. ˘ ˘ De asemenea, simt ca mi s-a luat o povara de ˆ ˆ pe umeri. Inainte ımi cheltuiam banii pe idoli ˘ lipsiti¸ de viat¸ a, care nu-mi erau de niciun fo˘ ˆ ˘ los. Acum ma ınchin lui Iehova, care ofera o ˘ solutie ¸ durabila la toate problemele noastre ˘ ˘ (Revelatia ¸ 21:3, 4). Sunt foarte fericita ca nu ˆ le mai slujesc idolilor, ci ıi slujesc lui Iehova! ˘ ˘ ˘ La Iehova am gasit adevarata sigurant¸ a si¸ ocrotire. ˆ In mijlocul Martorilor lui Iehova ˘ am sim ¸tit iubirea cre ¸stina

˘ ˘ devina oameni de stiin t¸ a. Dar ¸ ˘ eu am spus ca visul meu era ˘ sa-i slujesc lui Dumnezeu. Toti¸ ˆ au ras de mine. ˘ Dupa absolvirea liceului, ˘ am urmat o scoal a de preoti. ¸ ¸ Pe parcursul acelei instruiri, ˆ ˆ am ıntalnit un preot sintoist, ¸ ˆ care ın timpul liber citea o ˆ carte cu coperti¸ negre. Intr-o ˆ zi, el m-a ıntrebat: „Sato, stii ¸ ˘ ce carte e asta?“. Vazusem co˘ ˘ perta, asa ¸ ca i-am raspuns: „Biblia“. El mi-a zis: „Oricine ˘ ˘ ˘ vrea sa fie preot sintoist ar trebui sa citeasca ¸ ˘ aceasta carte“. ˘ M-am dus imediat si¸ mi-am cumparat o Biˆ ˘ blie. Am pus-o la loc de cinste ın biblioteca si¸ ˘ ˘ am avut mare grija de ea. Dar, pentru ca eram ˘ foarte ocupat cu scoala, nu mi-am facut timp ¸ ˘ s-o citesc. Dupa absolvire, am devenit preot la ˘ un templu sintoist.

Visul meu din copilarie se ¸ ˆ ımplinise. ˆ ˘ ˘ Am descoperit ınsa repede ca viata ¸ de pre˘ ot sintoist nu era a sa cum m a a steptasem.

Ma¸ ¸ ¸

˘ „L-am cautat pe Dumnezeu ˆ ˘ ˘ ınca din copilarie.“ — SHINJI SATO

ANUL NASTERII: 1951 ¸ TARA: JAPONIA ˆ¸ INAINTE: PREOT SINTOIST ¸

ˆ DESPRE TRECUTUL MEU: Am crescut ın˘ tr-un orasel de provincie din prefectura ¸ ˘ Fukuoka. Parintii ¸ mei erau foarte religiosi ¸ si ¸ ˆ ˘ ˘ m-au ınv a tat de mic s a venerez zeii sintoi sti. ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ In copilarie ma gandeam adesea la propria ˘ salvare si ¸ doream foarte mult sa-i ajut pe ˆoamenii care se confruntau cu probleme. Imi ˘ ˘ ˆ ˆ aduc aminte ca, odata, cand eram ın clasele ˆ ˘ ˘ ˆ primare, ınvat¸ atorul ne-a ıntrebat pe toti¸ ce ˘ ˆ doream sa facem cand vom fi mari. Colegii ˘ mei aveau obiective concrete, de exemplu sa 12

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IULIE 2011

˘ ˘ ˘ joritatea preotilor aratau putin ¸ ¸ a iubire fat¸ a de oameni si¸ nu se prea interesau de ei. De ase˘ menea, multi¸ preoti¸ nu aveau credint¸ a. Unul ˘ dintre superiorii mei chiar mi-a zis: „Daca ˘ ˘ vrei sa ai succes aici, trebuie sa discuti¸ doar ˘ chestiuni filozofice. N-ai voie sa vorbesti ¸ de˘ spre credint¸ a“. ˘ ˘ ˘ Astfel de remarci m-au facut sa fiu dezama˘ git de religia sintoist a. Desi¸ mi-am continuat ¸ ˆ ˘ activitatea la templu, am ınceput sa cercetez ˘ ˘ si ¸ alte religii. Dar niciuna nu parea sa ofere ˆ ceva mai bun. Cu cat cercetam mai multe reˆ ligii, cu atat eram mai descurajat. Aveam sen˘ ˘ timentul ca nicio religie nu detinea adevarul. ¸ ˆ In CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: ¸ ˆ ˆ ˆ 1988, am ıntalnit un budist, care m-a ıncura˘ jat sa citesc Biblia. Mi-am amintit de preotul ˆ ˘ ˘ ˆ sintoist care, ın urma cu multi¸ ani, ma ın¸ ˘ ˘ demnase sa fac acelasi ¸ lucru. Asa ¸ ca am decis ˘ sa urmez acest sfat. Citirea Bibliei pur si ¸ simˆ ˘ plu m-a captivat. Uneori citeam pana dimiˆ ˘ neata, ¸ cand razele soarelui patrundeau prin ˘ fereastra. ˆ ˘ ˘ Cele citite m-au ındemnat sa ma rog Dumˆ ˘ nezeului Bibliei. Am ınceput cu rugaciu˘ ˆ nea-model, consemnata ın Matei 6:9–13. Re˘ ˘ ˘ ˆ ˘ petam aceasta rugaciune din doua ın doua ˆ ore, chiar si¸ ın timp ce slujeam la templu. ˆ ˘ Aveam multe ıntrebari cu privire la ceea ce ˘ ˘ ˘ citeam. Eram deja casatorit si¸ stiam ca Marto¸ ˆ ˆ ˘ rii lui Iehova ıi ınvatau ¸ pe oameni din Biblie,

˘ deoarece mai demult o vizitasera si¸ pe sotia ¸ ˘ ˘ mea. Am luat legatura cu o Martora si¸ i-am ˆ ˘ pus o multime de ıntrebari. Am fost impresio¸ ˘ ˘ ˘ ˆ nat sa vad cum mi-a raspuns la fiecare ıntre˘ bare folosind Biblia. Dupa aceea, ea l-a rugat ˘ pe un Martor sa studieze Biblia cu mine. ˘ ˆ ˘ Nu dupa mult timp, am ınceput sa asist la ˆ ˆ ıntrunirile Martorilor lui Iehova. La ınceput ˆ ˘ nu mi-am dat seama, ınsa printre Martorii ˘ prezenti¸ erau si¸ unii cu care ma purtasem ˆ ˆ foarte urat ın trecut. Totusi, ¸ ei m-au primit cu ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ caldura si¸ m-au facut sa ma simt bine-venit. ˆ ˆ ˘ ˘ La ıntruniri am ınvatat ¸ ca Dumnezeu dorea ˘ ca sotii s a le arate iubire si¸ onoare membrilor ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ familiei lor. Pana ın acel moment ma concenˆ trasem atat de mult la activitatea mea de preˆ ˆ ˆ ot, ıncat ımi neglijasem sotia ¸ si¸ cei doi copii. ˘ ˆ Mi-am dat seama ca ıi ascultam cu atentie ¸ pe ˘ ˆ oamenii care veneau sa se ınchine la templu, ˘ dar pe sotia ¸ mea n-o ascultam niciodata. ˘ ˘ ˆ ˘ mai multe lucruri dePe masura ce ınvatam ¸ ˘ spre Iehova, ma simteam tot mai atras de el. ¸ ˘ ˆ Mi-au placut ın mod deosebit unele versete, cum ar fi Romani 10:13, unde se spune: „Oricine va chema numele lui Iehova va fi salvat“. ˘ ˆ ˘ ˘ L-am cautat pe Dumnezeu ınca din copilarie, ˆ ˆ ˘ iar acum, ın sfarsit, ¸ l-am gasit! ˘ Simteam ca locul meu nu mai era la tem¸ ˆ ˘ ˆ plu. La ınceput ma tot gandeam ce vor crede ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ceilalti¸ daca voi parasi religia sintoist a. Dar ın¸ ˆ ˘ ˘ ˆ totdeauna ımi zisesem ca voi pleca daca ıl voi ˘ ˘ ˆ ˘ gasi pe adevaratul Dumnezeu ın alta parte. ˆ ˘ Astfel, ın primavara anului 1989, am decis ˘ sa-mi ascult constiin ta. ¸ Am plecat de la tem¸ ˘ ˆ plu si¸ m-am lasat ın grija lui Iehova. ˘ ˘ ˘ Nu mi-a fost usor ¸ sa parasesc templul. Su˘ periorii mei m-au mustratˆ si¸ au facut presiuni ˘ ˘ ˆ ˘ asupra mea ca sa raman. Insˆ a si ¸ mai greu mi-a ˘ ˘ fost sa le spun parintilor.

In drum spre casa ¸ ˆ ˆ ˆ lor, eram atat de tensionat, ıncat simteam du¸ ˆ reri ın piept si-mi tremurau picioarele! M-am ¸ ˘ oprit de mai multe ori ca sa-l rog pe Iehova ˘ sa-mi dea putere. ˘ ˆ ˘ ˘ Templul ¸sintoist unde ma ınchinam altadata

ˆ Cand am ajuns, mi-a fost pur si ¸ simplu ˆ ˘ ˘ groaza sa deschid subiectul. Orele treceau. In ˘ ˘ cele din urma, dupa ce m-am rugat mult, ˘ ˘ i-am explicat tatalui meu cum stateau lucru˘ ˘ ˘ rile. I-am spus ca-l gasisem pe adevaratul ˘ ˘ ˘ ˘ Dumnezeu si a ¸ ca paraseam religia sintoist ¸ ˆ pentru a-i sluji. Tata a fost socat si ¸ ¸ s-a mahˆ ˘ nit. Au venit si ¸ alte rude, care au ıncercat sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ma convinga sa-mi schimb hotararea. Nu ˘ ˘ ˘ voiam sa-mi supar familia, dar stiam ca a-i ¸ sluji lui Iehova era cel mai bun lucru. Cu ˘ ˘ timpul, familia a ajuns sa ma respecte pentru ˘ decizia luata. ˘ ˘ Desi ¸ parasisem templul din punct de vedere fizic, din punct de vedere mental eram tot ˘ profund. acolo. Viata ¸ ¸ de preot ma influentase ˘ Luptam din greu s-o dau uitarii, dar, oriunde

„Simteam ˘ ¸ ca-mi lipsea ceva.“ — LYNETTE HOUGHTING

ANUL NASTERII: 1958 ¸ TARA: AFRICA DE SUD ˆ¸ ˘ INAINTE: SE SIMTEA ABANDONATA ¸

˘ ˆ ma ıntorceam, vedeam obiecte ce-mi amin˘ teau de vechiul mod de viat¸ a. ˘ ˘ Doua lucruri m-au ajutat sa scap de aceste ˆ ˆ ˘ ˘ influente. ¸ Intai am cautat prin casa tot ce ˘ ˘ avea legatura cu fosta mea religie si ¸ am ars to˘ tul — carti, ¸ poze si ¸ chiar suvenire costisitoaˆ ˘ ˆ ˆ re. Apoi am ıncercat sa stau cat mai mult ın compania Martorilor.ˆ Prietenia si ¸ sprijinul lor ˆ ˘ m-au ajutat enorm. Incet-ıncet, am dat uitarii obiceiurile din trecut. ˆ ˆ FOLOASE: Inainte ımi neglijam sotia ¸ si¸ copiii. Din acest motiv, ei se simteau foarte sin¸ ˆ ˆ ˘ guri. Dar cand am ınceput sa petrec timp cu ˆ ˆ ˘ ei, asa ¸ ne-am ¸ cum ıi ındeamna Biblia pe soti, apropiat mai mult unii de altii. ¸ Ulterior, sotia ¸ ˘ ˆ mi s-a alaturat ın serviciul lui Iehova. Acum ˆ ˆ ˘ ˘ suntem uniti¸ ın ınchinarea adevarata, slujinˆ ˘ du-i lui Dumnezeu ımpreuna cu fiul, fiica si¸ ginerele nostru. ˆ ˘ ˆ ˘ Cand ma gandesc la visul meu din copilarie, acela de a-i sluji lui Dumnezeu si¸ de a-i ˆ ˘ ˘ ajuta pe oameni, ımi dau seama ca am gasit ˘ ˆ ceea ce cautasem, ba chiar mai mult decat ˆ atat. Cuvintele nu pot exprima recunostin ¸ ¸ ta ˘ pe care o am fat¸ a de Iehova.

DESPRE TRECUTUL MEU: ˘ ˆ M-am nascut ın Germania, ˆ ıntr-un oras¸ minier destul de ˆ ˘ linistit.

Gandindu-se ca nu se ¸ ˆ ˘ vor putea ıngriji de mine, pa˘ ˘ rintii ¸ au decis sa ma dea spre adoptie. la doar 14 zile ¸ Asadar, ¸ ˘ ˘ aveam deja alta mama si ¸ alt ˘ tata, care m-au iubit foarte ˆ ˘ ˘ mult. Insa, dupa ce am aflat ˆ ˆ ce se ıntamplase cu mine, m-am luptat cu sentimente ˆ de abandonare. Am ınceput

˘ ˘ ˘ sa simt ca nu mai faceam parte din familie si ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ca parintii cu ¸ mei adoptivi nu ma ıntelegeau ¸ ˘ adevarat. ˆ ˘ La 16 ani, am ınceput sa merg cu prietenii prin baruri, unde dansam si¸ ascultam muziˆ ˘ ca live. La 17 ani, m-am apucat de fumat. Imi ˘ ˘ doream sa fiu la fel de slaba ca manechinele ˆ ˘ ˆ pe care le vedeam ın reclamele la tig ¸ ari. Cand ˆ ˘ am ımplinit 19 ani, mi-am gasit un loc de ˘ ˆ ˆ munca ın Johannesburg, unde ın scurt timp ˆ am intrat ıntr-un anturaj nepotrivit. Am ajuns ˘ ˘ ˘ ˆ sa vorbesc vulgar, sa fumez mult si¸ sa beau ın ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ exces la sfarsit ¸ de saptamana. ˘ ˘ Eram totusi¸ foarte activa. Faceam cu regu˘ ˘ laritate gimnastica aerobica si¸ jucam squash si¸ fotbal feminin. De asemenea, lucram din ˘ ˆ greu ca sa-mi fac un nume ın industria calculatoarelor. Prin urmare, aveam o stare mate˘ ˘ ˘ ˘ riala buna si o persoana ˆ¸ multi¸ ma ˆconsiderau ˘ de succes. In realitate ınsa, eram foarte nefe˘ ˘ ˘ ˘ ricita — ma sim team dezorientata si¸ dezama¸ ˘ ˘ ˆ ˆ gita de viat¸ a. In adancul fiintei ¸ mele simteam ¸ ˘ ca-mi lipsea ceva. ˆ CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: Cand ¸ ˆ ˘ ˘ am ınceput sa studiez Biblia, am aflat ca Iehova este un Dumnezeu al iubirii. Am aflat, ˘ ˘ ˆ de asemenea, ca el si-a aratat iubirea dan¸ ˆ ˘ du-ne Cuvantul sau, Biblia. Este ca si¸ cum ˆ ne-ar fi scris o scrisoare pentru a ne ındruma ˘ pasii ¸ (Isaia 48:17, 18). Mi-am dat seama ca, ˘ ˘ ˆ daca doream sa trag foloase din ındrumarea ˘ iubitoare a lui Iehova, trebuia sa fac schim˘ bari mari. ˆ ˆ ˘ Mai ıntai trebuia sa-mi schimb anturajul.

Am meditat mult la Proverbele 13:20, unde se ˘ ˆ ˆ spune: „Cine umbla cu ıntelep tii ¸ ¸ devine ınte¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ lept, dar cine se ıntovarase ¸ ste ¸ cu cei fara min˘ ˘ te o duce rau“. Acest principiu m-a ajutat sa ˘ renunt¸ la vechile prietenii si¸ sa-mi fac noi prieteni printre Martorii lui Iehova. ˘ ˘ Cel mai greu mi-a fost sˆ a ma las de fumat. ˘ ˘ ˆ ˘ Eram foarte dependenta. Insa, ın timp ce ma ˘ luptam cu acest obicei, a mai aparut o pro-

˘ ˆ blema. Am luat ın greutate aproape 14 kilo˘ ˘ ˘ ˆ grame! A fost o adevarata lovitura ın amorul ˘ propriu! Mi-au trebuit aproape zece ani ca sa ˆ ˆ ˘ ˘ scap de kilogramele ın plus. Stiam ınsa ca era ¸ ˘ ˘ ˆ bine sa ma las de fumat. M-am rugat ıncon˘ tinuu lui Iehova, iar el mi-a dat puterea sa reusesc. ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ FOLOASE: In prezent ma bucur de o sanata˘ te mai buna. Am, de asemenea, un sentiment ˘ de multumire.

Nu mai alerg dupa fericirea ilu¸ ˘ zorie pe care o promit cariera laicˆ a, statutul ˘ ˘ social sau bunastarea materiala. In schimb, ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ gasesc bucurie ımpartasindu-le altora adeva¸ rurile din Biblie. Drept urmare, trei dintre fosˆ ˘ tele mele colege ıi slujesc acum lui Iehova alaˆ turi de mine si¸ de sotul meu. Inainte ca ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ parintii ¸ mei adoptivi sa moara, am reusit ¸ sa le vorbesc despre promisiunea Bibliei referitoaˆ ˆ ˘ ˆ re la o ınviere ın paradisul pamantesc. ˘ ˘ ˆ Nu ma mai simt abandonata. De cand ˘ m-am apropiat de Iehova, simt ca apartin ¸ ˆ unei familii mondiale. Am fost binecuvanta˘ ta din plin cu mame, tati, ¸ frati¸ si¸ surori (Marcu 10:29, 30).

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IULIE 2011

15

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ SA INVAT¸ AM DIN CUVANTUL LUI DUMNEZEU

Ce este Regatul lui Dumnezeu?

1. Ce este Regatul lui Dumnezeu?

Regatul lui Dumnezeu este un guvern ceresc. ˆ El va ınlocui toate celelalte guverne si¸ va face ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ca voin ¸ta lui Dumnezeu sa fie ınfaptuita ın cer ˘ ˆ si¸ pe pamant. Asadar, Regatul lui Dumnezeu va ¸ satisface necesitatea oamenilor de a avea o ˘ conducere buna. (Cite ¸ste Daniel 2:44; Matei 6:9, 10.)

˘ ˆ ˘ Acest articol analizeaza unele ıntrebari pe care vi le-a ¸ti pus, probabil, ¸si ˘ ˘ dumneavoastra ¸si prezinta versetele ce ˘ ˆ raspund la ele. Citi ¸ti aceste versete ın propria Biblie. Martorii lui Iehova sunt ˘ ˆ ˘ bucuro ¸si sa le analizeze ımpreuna cu ˘ dumneavoastra.

˘ ˘ Un regat trebuie sa aiba un rege. Iehova l-a ˘ ˘ numit pe Fiul sau, Isus, Rege al Regatului sau.

(Cite ¸ste Luca 1:30–33.)

˘ 2. De ce este Isus Conducatorul ideal?

Fiul lui Dumnezeu este Regele ideal deoarece este ˆ ˘ ˘ bland, ¸tine cu tarie la ce este drept ¸si are suficienta ˘ putere ca sa-i ajute pe oameni (Matei 11:28–30). ˘ ˆ ˆ ˘ Dupa ce a fost ınviat, Isus s-a ınal ¸tat la cer ¸si a a ¸stepˆ tat la dreapta lui Iehova (Evrei 10:12, 13). In cele din ˘ ˆ urma, Dumnezeu i-a dat autoritate pentru a ıncepe ˘ ˘ sa domneasca din cer. (Cite ¸ste Daniel 7:13, 14.)

˘ ˆ 3. Cine va mai domni ımpreuna cu Isus?

Un grup de oameni numit „sfintii“ este ales de ¸ ˆ ˘ ˆ Dumnezeu pentru a domni ımpreuna cu Isus ın cer ˘ ˘ (Daniel 7:27). Primii oameni alesi¸ sa faca parte din ˆ ˘ ˆ acest grup au fost apostolii fideli ai lui Isus. Pana ın ˘ ˘ zilele noastre, Iehova a continuat sa aleaga ‘sfin ¸ti’ dinˆ ˘ ˆ tre oamenii fideli, atat barbati¸ cat si¸ femei. La fel ca ˆ ˆ Isus, ei sunt ınviati¸ ın corpuri spirituale. (Cite ¸ste Ioan 14:1–3; 1 Corinteni 15:42–45.) ˆ ˘ Ca ¸ti oameni mergˆ la cer? Isus i-a numit o „turma ˘ ˘ ˘ mica“ (Luca 12:32). In cele din urma, numarul lor va ˆ ˘ fi de 144 000 ¸si ei vor guverna ımpreuna cu Isus pes˘ ˆ te pamant. (Cite ¸ste Revela ¸tia 5:9, 10; 14:1.)

ˆ ˘ ˆ 4. Cand a ınceput sa guverneze Regatul lui Dumnezeu? ˆ ˘ Isus a devenit Rege ın 1914.1 La scurt timp dupa aceea, el i-a aruncat pe Satan si¸ pe demonii lui jos, ˘ ˆ pe pamant (Revela ¸tia 12:7–10, 12). De atunci, probleˆ ˘ ˘ ˘ mele omenirii s-au ınrautatit ¸ foarte mult. Razboaiele, cutremurele, foametea, epidemiile si¸ faptele nelegiui˘ ˘ te fac parte dintr-un semn care arata ca actualul sis˘ ˆ tem se afla ın ultimele sale zile (2 Timotei 3:1–5). To ¸ti ˘ ˘ ˆ ˘ cei care vor sa aiba parte de binecuvantarile Regatu˘ ˆ lui lui Dumnezeu ar trebui sa ınvete ¸ cum pot deveni continuatori ai Regelui Isus. (Cite ¸ste Luca 21:7, 10, 11, 31, 34, 35.) ˆ ˘ 1 Pentru detalii cu privire la modul ın care profe ¸tiile biblice indica spre anul ˆ ˘ ˆ ˘ 1914, vezi paginile 215–218 ale car ¸tii Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?, publicate de Martorii lui Iehova.

˘ ˆ 5. Ce ınfaptuieste Regatul lui Dumnezeu? ¸ ˘ Prin intermediul unei lucrari mondiale de predica˘ re, Regatul lui Dumnezeu ajuta deja milioane de oa˘ ˆ ˘ meni din toate na ¸tiunile sa ınve ¸te caile lui Dumnezeu ˆ ˘ (Matei 24:14). Cand va distruge actualul sistem rau ˘ ˆ de pe pamant, Regatul va ocroti „o mare mul ¸time“ de supu ¸si loiali ai lui Isus. (Cite ¸ste Revela ¸tia 7:9, 10, 13–17.)

Pe parcursul unei perioade de 1000 de ani, Regaˆ ˘ ˆ ˆ tul va transforma treptat pamantul ın paradis. In fiˆ ˘ ˘ nal, Isus ıi va preda Regatul Tatalui sau (1 Corinteni ˘ ˘ 15:24–26). Cunoa ¸ste ¸ti pe cineva caruia a ¸ti dori sa-i vorbi ¸ti despre Regatul lui Dumnezeu? (Cite ¸ste Psalmul 37:10, 11, 29.)

Pentru mai multe informatii, ¸ ˘ vezi capitolele 8 si¸ 9 din aceasta carte, ˘ publicata de Martorii lui Iehova.

ˆ ˘ CE NE INVAT¸ A ˆ ın realitate BIBLIA?

17

IMITATI-LE CREDINTA ¸ ¸

˘ ˆ ˆ El a gasit mangaiere ˘ la Dumnezeul sau ˆ ˆ CERUL se ıntunecase si¸ ıncepuse ploaia. Pe drumul care ducea la ˆ ˘ ˘ ˆ Izreel alerga Ilie. Nu mai era tanar, dar alerga neobosit, caci „mana ˘ lui Iehova“ era peste el. Iehova i-a dat o energie cum nu mai avusese niciodata. Ilie ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ avea atata vigoare, ıncat a ajuns din urma si¸ chiar a depasit ¸ carul regelui Ahab!

(1 Regi 18:46) ˘ ˘ Nu dupa mult timp, Ilie era la mare distant¸ a ˆ ˘ de regele Ahab si lung. ˆ ¸ avea ın fat¸ a un drum ˆ Ploua torential.

Il vezi pe Ilie cum ısi¸ sterge pi¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ caturile de ploaie de pe fat¸ a ın timp ce alearga ˆ ˘ si¸ se gandeste ¸ la ziua memorabila care tocmai ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ trecuse? Fara ındoiala, fusese o victorie mareat¸ a ˆ pentru Iehova, Dumnezeul lui Ilie, si ¸ pentru ın˘ ˘ ˆ ˘ chinarea adevarata. Departe, ın urma, pierdute ˆ ın negura furtunii, se aflau culmile biciuite de ˆ vant ale muntelui Carmel, unde, prin intermeˆ diul lui Ilie, Iehova a dat ın mod miraculos o ˘ ˘ ˆ ˘ puternica lovitura ınchinarii la Baal. Sute de profeti¸ ai lui Baal au fost demascati¸ ca sarlatani ¸ ˘ ticalosi¸ si ¸ au fost executati¸ pe drept. Apoi, Ilie s-a ˘ ˘ ˘ rugat ca Iehova sa puna capat secetei care afec˘ ˆ ˘ tase tara trei ani si¸ jumatate. Si ¸ ¸ a ınceput sa plo˘ ua!1 (1 Regi 18:18–45) ˆ In timp ce alerga prin ploaie spre Izreel, aflat ˘ ˆ la 30 de kilometri departare, Ilie se gandea pro˘ ˆ ˆ babil ca, ın sfarsit, ¸ se ajunsese la un punct de co˘ ˘ ˘ ˘ titura. Cu sigurant¸ a, regele Ahab avea sa faca ˘ ˘ ˘ ˘ schimbari! Dupa tot ce vazuse, el avea sa abanˆ ˘ doneze ınchinarea la Baal, s-o opreasca pe regi˘ ˘ ˘ na Izabela din actiunile ei si¸ sa puna capat per¸ ˘ secutarii slujitorilor lui Iehova. ˆ ˘ ˘ Cand lucrurile par sa mearga asa ¸ cum ne do˘ rim, este absolut normal sa ne facem unele spe˘ ˆ ˘ 1 Vezi articolele „El a aparat ınchinarea curata“ si ¸ „El a ve˘ ˆ gheat si pe Dumnezeu“, aparute ın editiile din 1 ia¸ ¸ l-a asteptat ¸ nuarie si ¸ 1 aprilie 2008 ale revistei Turnul de veghe, la rubrica „Imitati-le credinta“. ¸ ¸

18

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IULIE 2011

˘ ˘ ˆ ˘ ran ¸te. Poate ne imaginam ca ımprejurarile ne vor ˆ fi din ce ın ce mai favorabile sau poate chiar ne ˆ ˘ gandim ca ce-a fost mai greu a trecut. N-ar fi de ˘ ˆ ˘ mirare ca si ¸ Ilie sa fi gandit astfel, pentru ca „era un omˆ cu sentimente ca ale noastre“ (Iacov ˆ ˘ 5:17). In realitate ınsa, problemele lui Ilie erau ˘ ˆ departe de a se fi terminat. Dupa doar cateva ore, ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ Ilie era atat de ınfricosat ¸ si ¸ de abatut, ıncat ısi ¸ do˘ ˘ ˆ ˆ rea sa moara. Ce s-a ıntamplat? Si ¸ cum l-a ajutat ˘ ˘ Iehova pe profetul sau sa-si ¸ recapete credin ¸ta si ¸ ˆ curajul? Vom vedea ın continuare.

Evenimentele iau ˆ ˘ ˘ ˘ o ıntorsatura neasteptat a ¸ ˘ A dat Ahab vreun semn de schimbare dupa ce ˆ ˘ s-a ıntors la palatul sau din Izreel? A devenit el ˘ mai spiritual? Iata ce citim: „Ahab i-a povestit ˘ ˆ ˆ Izabelei tot ce facuse Ilie si¸ cum ıi omorase cu ˘ ˘ sabia pe toti¸ profetii“ ¸ (1 Regi 19:1). Sa observam ˘ ˆ ca, atunci cand a vorbit despre evenimentele ˘ din ziua respectiva, Ahab n-a spus nimic despre Iehova, Dumnezeul lui Ilie. Fiind un om carnal, Ahab a privit acele evenimente miraculoase ˘ ˘ ˘ dintr-o perspectiva strict umana — el a vazut ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ doar „ce facuse Ilie“. Este clar ca nu ınvatase sa ¸ ˘ ˘ aiba respect fat¸ a de Iehova Dumnezeu. Dar cum ˘ ˘ a reactionat razbunatoarea Izabela? ¸ ˆ ˘ ˆ Ea s-a ınfuriat. Neagra de manie, Izabela i-a ˘ ˘ ˘ trimis lui Ilie urmatorul mesaj: „Asa ¸ sa faca ˘ ˘ ˆ dumnezeii, ba chiar mai rau, daca maine, pe ˘ vremea aceasta, nu-i voi face sufletului tau cum

˘ ˘ ai facut tu sufletului lor!“ (1 Regi 19:2). Aceasta ˆ amenintare cu moartea era cat se poate de se¸ ˘ ˘ ˘ rioasa. De fapt, Izabela jurase ca va plati cu pro˘ ˘ ˆ ˘ pria-i viat¸ a daca ın ziua urmatoare nu-l va omoˆ ˘ ˘ rˆ ı pe Ilie ca sa-i razbune pe profetii ¸ lui Baal. ˘ ˘ ˆ Incearca sa-ti¸ imaginezi scena: Ilie este deja ın ˆ ˘ ˘ Izreel si ¸ doarme ıntr-o locuint¸ a modesta. Este ˘ ˘ noapte si Deodata, Ilie este tre¸ ¸ ploua torential. ˆ zit din somn doar pentru a afla cuvintele ıngrozitoare transmise de mesagerul reginei. Ce efect au avut acestea asupra lui?

˘ Coplesit ¸ de descurajare si¸ de frica ˘ ˘ ˆ ˆ Daca Ilie crezuse cumva ca lupta ımpotriva ın˘ ˆ ˆ chinarii la Baal era pe sfarsite, ın acel moment ¸

sperantele i s-au spulberat. Izabela era la fel de ¸ ˆ ˘ ınversunat a. Foarte multi¸ dintre colaboratorii fi¸ ˘ deli ai lui Ilie fusesera deja executati¸ din ordi˘ ˘ ˆ nul ei, iar acum se parea ca-i venise lui randul. ˘ ˘ Biblia ne spune: „Lui Ilie i s-a facut frica“. Si-a ¸ ˆ imaginat oare Ilie moartea ıngrozitoare pe care ˘ ˘ ˘ i-o pregatise Izabela? Daca a staruit asupra acesˆ ˘ tor ganduri, nu este de mirare ca s-a descurajat. ˆ ˘ In orice caz, Ilie „a plecat sa-si¸ scape sufletul“, ˘ ˘ adica a fugit ca sa-si¸ salveze viata ¸ (1 Regi 18:4; 19:3).

Ilie nu este singurul om al credintei ¸ care a fost ˘ ˆ coplesit ¸ de frica. Mult mai tarziu, apostolul Peˆ ˘ ˘ ˆ tru a ajuns ıntr-o situatie ¸ asemanatoare. Cand ˘ ˘ ˆ Isus i-a dat putere sa mearga pe ape, Petru a ın˘ ceput sa se uite la vijelie. Atunci si-a pierdut ¸ ˆ ˘ curajul si¸ a ınceput sa se scufunde (Matei 14:30).

Din exemplul lui Petru si¸ al lui Ilie desprindem ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ o lectie ¸ valoroasa: Daca vrem sa ne pastram ˘ ˘ curajul, nu trebuie sa staruim cu mintea asupra ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ pericolelor care ne ınspaimanta. Trebuie sa ne ˘ ˘ ˘ pastram privirea atintit a asupra Sursei sperantei ¸ ¸ si ¸ a puterii noastre.

„Destul!“ ˆ Infricosat, Ilie a fugit spre sud-vest. El a mers ¸ ˆ ˘ aproximativ 150 de kilometri pana la Beer-Seba, ¸ ˘ un orasel ¸ aflat aproape de hotarul sudic al lui ˘ ˘ Iuda. El l-a lasat acolo pe slujitorul sau si¸ s-a dus ˆ ˘ singur ın pustiu. Relatarea spune ca a mers „cale ˘ ˘ de o zi“. Sa ni-l imaginam, asadar, pornind la ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ drum ın zori, probabil fara sa-si¸ ia hrana cu el.

Soarele ardea cu putere, iar Ilie, deprimat si¸ cu˘ ˆ prins de spaima, mergea prin tinutul acela stan¸ ˘ ˘ ˘ cos si¸ salbatic. Pe masura ce soarele devenea tot ˘ ˆ mai rosu ¸ si¸ disparea la orizont, Ilie era din ce ın ˘ ˘ ce mai slabit. Secatuit de puteri, el s-a asezat ¸ ˘ ˘ sub o tufa de grozama, cel mai apropiat loc ˘ ˆ unde se putea adaposti ın acel tinut dezolant ¸ (1 Regi 19:4). ˆ ˘ ˘ Ajuns ın pragul disperarii, Ilie s-a rugat sa ˘ ˘ moara. Iata ce a spus el: „Nu sunt mai bun ˆ Iehova ˆ ˆ l-a binecuvantat din plin pe Ilie, atˆ at ınˆ timpuri favorabile, cat ¸si ın timpuri nefavorabile

ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ decat stramosii ca stramosii ¸ mei!“. El stia ¸ ¸ sai ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ erau doar oase si ¸ t¸ arana ın mormant si ¸ nu mai ˘ ˘ puteau sa faca vreun bine cuiva (Eclesiastul ˘ 9:10). Ilie simtea ¸ ca era la fel de lipsit de valoa˘ ˘ ˘ ˘ re ca ramasi stramosilor sai. Nu este de mi¸ ¸ tele ¸ ˘ rare ca el a strigat: „Destul!“. Ce rost mai avea ˘ ˘ ˘ sa traiasca? ˘ ˘ Ar trebui oare sa ne socheze faptul ca un slu¸ ˘ ˘ ˆ jitor al lui Dumnezeu a putut sa ajunga atat de ˆ ˘ descurajat? Nu neaparat. In Biblie citim despre ˘ ˘ unii oameni fideli, barbati¸ si ¸ femei deopotriva, ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ care au fost atat de mahniti, dorit sa ¸ ıncat si-au ¸ ˘ ˘ ˘ moara. Printre ei se numara Rebeca, Iacob, Moise si¸ Iov (Geneza 25:22; 37:35; Numerele 11:13–15; Iov 14:13). ˆ ˘ ˘ In prezent, traim ‘timpuri critice carora cu ˘ greu li se face fat¸ a’. De aceea, nu ne surprinde ˘ ˆ faptul ca multi¸ oameni, ıntre care si¸ unii slujitori fideli ai lui Dumnezeu, trec prin momente ˘ de descurajare (2 Timotei 3:1). Daca vei ajunge ˆ ˆ ˘ ˘ candva ıntr-o situatie ¸ disperata, urmeaza exem˘ ˆ plul lui Ilie: Varsa-ti¸ inima ınaintea lui Dumnezeu! La urma urmei, Iehova este „Dumnezeul ˘ ˆ ˆ oricarei mangaieri“ (2 Corinteni 1:3). I-a oferit ˆ ˆ el mangaiere lui Ilie?

˘ Iehova l-a sus ¸tinut pe profetul sau ˘ ˆ Cum crezi ca s-a simtit ¸ Iehova cand a privit ˘ ˘ ˆ din ceruri si¸ l-a vazut pe profetul sau iubit stand ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ sub acea tufa ın pustiu si¸ rugandu-se sa moara? ˘ ˘ Nu este nevoie sa ghicim. Dupa ce Ilie a adorˆ mit, Iehova a trimis la el un ınger. Acesta l-a treˆ ˘ ˘ zit atingandu-l usor ¸ si¸ i-a spus: „Scoala-te si¸ maˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ nanca!“. Ingerul ıi pregatise cu bunavoint¸ a o ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ mancare simpla, paine calda si ¸ apa proaspata, ˆ ˆ iar Ilie a mancat. I-a multumit el ıngerului? Re¸ ˘ ˆ ˘ latarea spune doar ca profetul a mancat, a baut ˆ ˆ si¸ s-a culcat din nou. Era oare atat de mahnit, ˆ ˆ ˘ ˘ ıncat nu putea sa vorbeasca? Indiferent cum au ˆ ˘ stat lucrurile, ıngerul l-a trezit si ¸ a doua oara, ˆ ˘ ˘ ˆ probabil ınainte de rasaritul soarelui. El l-a ın˘ ˘ ˆ ˘ demnat din nou pe Ilie: „Scoala-te si¸ mananca“. ˘ Apoi a adaugat aceste cuvinte remarcabile: „Fi˘ indca drumul este prea lung pentru tine!“ (1 Regi 19:5–7).

˘ ˘ Datorita perspicacitatii ¸ pe care i-a dat-o Dumˆ nezeu, ıngerul stia unde mergea Ilie. El stia tot¸ ¸ ˘ ˘ ˘ odata ca drumul era prea lung ca Ilie sa-l par˘ ˆ ˆ ˆ curga cu propriile forte. ¸ Cat de mangaietor este ˘ sa-i slujim unui Dumnezeu care ne cunoaste ¸ ˆ obiectivele si¸ limitele mai bine decat noi! (Psalˆ mul 103:13, 14) Cum l-a ajutat pe Ilie mancarea ˘ ˘ ˆ pregatita de ınger? ˘ ˘ ˆ Iata ce citim: „El s-a sculat, a mancat si¸ a baut, ˆ iar apoi, cu puterea pe care i-a dat-o mancarea aceasta, a mers patruzeci de zile si ¸ patruzeci de ˆ ˘ ˘ nopti¸ pana la muntele adevaratului Dumnezeu, ˆ ˘ ˘ pana la Horeb“ (1 Regi 19:8). Asa ¸ cum facuse ˆ Moise cu aproximativ sase secole ınaintea lui si¸ ¸ ˘ ˘ asa ¸ cum a facut Isus cu aproape zece secole dupa ˆ el, Ilie n-a mancat 40 de zile si ¸ 40 de nopti¸ (Exoˆ ˆ dul 34:28; Luca 4:1, 2). Acea mancare nu i-a ın˘ ˆ ˘ ˆ laturat toate problemele, dar l-a ıntarit ın mod ˘ ˆ miraculos. Ti-l ¸ poti¸ imagina pe acest barbat ın ˆ ˘ ˘ varsta croindu-si ¸ drum prin pustiu zi de zi, sap˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tamana de saptamana, timp de aproape o luna ˘ si¸ jumatate? ˆ ˆ ˆ ˘ Si ¸ ın prezent Iehova ıi ıntareste ¸ pe slujitorii ˘ ˘ ˆ ˘ sai. El nu le ofera ın mod miraculos hrana fizi˘ ˆ ca, dar face un lucru mult mai important: se ıngrijeste ¸ de ei din punct de vedere spiritual (Maˆ ˆ ˘ ˘ tei 4:4). Cand ınvat¸ am despre Dumnezeu din ˆ ˘ Cuvantul sau si¸ din publicatiile bazate pe Biblie, ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ care sunt pregatite cu multa grija, ne simtim ın¸ ˘ tariti¸ din punct de vedere spiritual. Hrana spiriˆ Cand a fost profund ˆ mahnit, Ilie ¸si-a ˘ varsat inima ˆ ınaintea lui Iehova

Iehova ¸si-a folosit puterea uluitoare ˆ ˆ pentru a-l mangaia ¸si ˆ a-l ıncuraja pe Ilie

˘ ˘ ˆ ˘ tuala pe care o asimilam nu ne ınla˘ tura toate problemele, dar ne poate ˘ ˘ ajuta sa suportam situatii ¸ care altfel ar fi de nesuportat. Ea ne conduce toto˘ ˘ data spre „viata a“ (Ioan 17:3). ¸ vesnic ¸ Ilie a mers pe jos aproape 320 de kiˆ ˘ ˆ ˆ ˘ lometri pana cand, ın cele din urma, ˆ a ajuns la muntele Horeb. In acest loc, Iehova Dumnezeu, prin intermediul ˆ ˘ unui ınger, i se aratase cu mult timp ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ın urma lui Moise ın tufa de maracini ˆ care ardea si¸ tot aici, putin ¸ mai tarziu, ˆ ˘ ˆ Iehova ıncheiase legamantul Legii cu ˘ Israelul. Ajuns la Horeb, Ilie s-a adaˆ ˘ postit ıntr-o pester ¸ a.

ˆ ˆ ˆ ˘ Cum l-a mangaiat si¸ l-a ıntarit ˘ Iehova pe profetul sau ˆ La Horeb, „cuvantul“ lui Iehova — transmis ˆ ˘ ˆ probabil printr-un ınger — i-a adresat aceasta ın˘ ˘ trebare simpla: „Ce faci aici, Ilie?“. Se pare ca toˆ ˘ nul vocii lui a fost bland, caci Ilie a considerat ˆ ıntrebarea o invitatie ¸ de a-si ¸ exprima sentimen˘ tele. Si ¸ chiar asta a facut! El a spus: „Am fost cu ˘ adevarat gelos pentru Iehova, Dumnezeul ar˘ ˘ ˘ ˘ ˆ matelor, caci fiii lui Israel au parasit legamantul ˘ ˘ ˆ ˆ tau, au daramat altarele tale, i-au omorat cu sa˘ ˘ bia pe profetii ¸ tai si ¸ numai eu am mai ramas. Si ¸ ˘ ˘ ei cauta sa-mi ia sufletul“ (1 Regi 19:9, 10). Cu˘ vintele lui Ilie dezvaluie cel putin ¸ trei motive ˘ pentru care avea spiritul abatut. ˆ ˆ ˘ In primul rand, Ilie a avut sentimentul ca lu˘ crarea sa a fost zadarnica. Desi¸ ani de zile fuse˘ ˆ se „cu adevarat gelos pentru Iehova“, punand ˆ ˆ numele sfant al lui Dumnezeu si¸ ınchinarea la ˘ el mai presus de orice, Ilie a constatat ca situaˆ ˘ ˘ ˆ ˘ tia Poporul era ın continuare raz¸ se ınrautatise. ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ vratit si¸ lipsit de credint¸ a, ın timp ce ınchinarea ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ falsa era tot mai raspandita. In al doilea rand, ˘ Ilie s-a simtit ¸ singur. „Numai eu am mai ramas“, a spus el, ca si¸ cum ar fi fost singurul israelit care

ˆ ˆ ˆ ıi mai slujea lui Iehova. In al treilea rand, lui Ilie ˘ ˘ i s-a facut frica. Multi¸ dintre ceilalti¸ profeti¸ fuse˘ ˘ ˆ sera deja ucisi, ¸ iar el era convins ca acum ıi veˆ ˘ nise lui randul. Probabil ca lui Ilie nu i-a fost ˘ ˘ usor dar el n-a permis ¸ ¸ sa recunoasca ce simtea, ˆ ˘ ˆ ˘ ca mandria sau jena sa-l ımpiedice sa-si ¸ exprime ˆ sentimentele. El si-a deschis inima ınaintea lui ¸ ˆ ˘ Dumnezeu ın rugaciune, fiind astfel un bun exemplu pentru toti¸ oamenii fideli (Psalmul 62:8). ˆ Cum a reactionat Iehova la temerile si¸ ıngri¸ ˆ ˘ ˘ jorarile lui Ilie? Ingerul i-a spus lui Ilie sa stea la ˘ intrarea pesterii.

El a ascultat, chiar daca nu stia ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ce avea sa urmeze. Deodata a ınceput sa bata un ˆ ˘ vant puternic. Zgomotul trebuie sa fi fost asur˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ zitor, pentru ca vantul batea atat de ˆ tare, ıncat ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ despica muntii ¸ si¸ sfarama stancile! Incearca sa ˆ ˘ ti-l ¸ imaginezi pe Ilie cum ısi ¸ acopera ochii cu o ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ strans vesm mana, iar cu cealalta ısi¸ tine ¸ ¸ antul ˘ ˆ ˆ gros din par ın timp ce rafalele de vant i-l izbesc de corp. Apoi un cutremur zguduie regiunea. ˘ ˘ Ilie abia reuse ¸ a pe picioare, deoare¸ ste ¸ sa se tin ˘ ˆ ˆ ˘ ce pamantul ıncepe sa se clatine cu putere! Nici TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IULIE 2011

21

ˆ ˘ nu-si¸ vine bine ın fire ca un foc mare trece ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ pe-acolo, obligandu-l sa se retraga ın pester ¸ a ˘ pentru a se feri de caldura dogoritoare (1 Regi 19:11, 12). ˘ ˘ De fiecare data, relatarea ne aminteste ¸ ca Ieˆ ˘ hova nu era ın acele manifestari spectaculoase ˘ ale fortelor naturii. Ilie stia ca Iehova nu era un ¸ ¸ zeu mitic al naturii, ca Baal, care era aclamat de ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ınchinatorii sai creduli drept „Calaretul ¸ norilor“, sau zeul care aducea ploaia. Iehova este ˘ ˘ adevarata Sursa a tuturor fortelor uluitoare din ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ natura, ınsa maretia ¸ lui depase ¸ ste ¸ cu mult tot ce ˘ a creat. Nici macar cerurile nu-l pot cuprinde!

(1 Regi 8:27) Dar cum l-au ajutat toate acestea ˘ ˘ ˘ ˘ pe ˆ Ilie?ˆ Sa ne amintim ca lui i se facuse frica.

Intrucat Iehova — un Dumnezeu care dispune ˘ de o putere coplesitoare — era alaturi de el, Ilie ¸ ˘ ˘ nu avea niciun motiv sa se teama de Ahab si ¸ de Izabela! (Psalmul 118:6) ˘ ˘ Dupa ce focul a trecut, s-a asternut o mare ta¸ cere, iar Ilie a auzit „un glas linistit ¸ si ¸ domol“, ˘ care l-a invitat din nou sa se exprime. Si ¸ Ilie si-a ¸ ˘ ˘ varsat inima, vorbind pentru a doua oara despre ˆ ˘ ˘ ıngrijorarile sale.1 Probabil ca lucrul acesta l-a ˘ ˘ ˘ ˆ facut sa se simta mai bine. Dar, ın mod sigur, ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ Ilie a gasit si¸ mai multa mangaiere ın ceea ce i-a spus acel „glas linistit ¸ si ¸ domol“. Iehova l-a asi˘ gurat pe Ilie ca nu era nici pe departe lipsit de ˘ valoare. Cum anume? Dumnezeu i-a dezvaluit ˘ o mare parte din scopul sau cu privire la lupta ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ce avea sa continue ın Israel ımpotriva ınchinarii la Baal. Asadar, lucrarea lui Ilie nu fusese za¸ ˘ ˆ darnica, deoarece scopul lui Dumnezeu se ımplinea pas ˆ cu pas si¸ nimeni nu-i putea sta ˆ ˆ ˘ ımpotriva. In plus, Ilie avea ın continuare un rol ˆ ˘ ˆ ın acest scop, fiindca Iehova i-a ıncredintat ¸ o 1 Acest „glas linistit si ¸ ¸ domol“ a fost probabil al aceluiasi ¸ ˆ spirit care fusese folosit pentru a transmite „cuv ˆ antul lui Ie˘ ˆ hova“, asa a ın 1 Regi 19:9. In versetul 15, ¸ ¸ cum se mentioneaz acest spirit este numit simplu „Iehova“. Aceasta ne-ar putea ˆ ˘ ˘ aminti de ıngerul pe care Iehova l-a trimis sa conduca Israeˆ lul prin pustiu si ¸ despre care a zis: „Numele meu este ın el“ ˘ ˆ ˘ (Exodul 23:21). Desigur, nu vrem sa fim dogmatici ın aceasta ˘ ˘ ˆ privint¸ a, dar este demn de remarcat ca ın existenta ¸ sa preu˘ ˆ ˆ ˘ mana, Isus a slujit ın calitate de ‘Cuvant’. El a fost Purtatorul ˆ de cuvant special prin care Iehova le-a transmis mesaje sluji˘ torilor sai (Ioan 1:1).

22

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IULIE 2011

˘ ˆ noua misiune, dandu-i unele instructiuni con¸ crete (1 Regi 19:12–17).

Dar ce se poate spune despre sentimentele de ˘ ˘ singuratate pe care le-a avut Ilie? Iehova a facut ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ doua lucruri ın aceasta privint¸ a. Mai ıntai, i-a ˘ ˘ spus lui Ilie sa-l unga ca profet pe Elisei, care ˘ ˆ ˘ ˘ avea sa fie, ın cele din urma, succesorul sau. ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Acest barbat mai tanar urma sa-l ınsoteasc a si¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ sa-l ajute pe Ilie mai multi¸ ani. Cat de mangaieˆ tor si¸ cat de practic a fost ajutorul oferit de Ie˘ hova! Dupa aceea, Iehova i-a dat o veste entu˘ ˘ ˆ ziasmanta: „Am lasat ın Israel sapte mii de ¸ ˘ ˆ barbati, ¸ toti¸ genunchii care nu s-au plecat ınain˘ tea lui Baal si¸ toate gurile care nu l-au sarutat“ (1 Regi 19:18). Asadar, Ilie nu era singur. El tre¸ ˘ ˆ ˆ buie sa se fi simtit ¸ foarte ıncurajat cand a aflat ˘ ˘ ˘ ˆ ca mii de israeliti¸ fideli refuzasera sa se ınchine ˘ la Baal. Pentru ei era important ca Ilie sa-si ¸ con˘ tinue serviciul fidel si¸ sa le dea un bun exem˘ ˆ ˘ plu, aratand o loialitate de nezdruncinat fat¸ a de ˆ ˆ Iehova ın acele timpuri ıntunecate. Ilie trebuie ˘ sa fi fost profund miscat de acele cuvinte trans¸ mise prin mesagerul lui Iehova, „glasul linistit ¸ ˘ si¸ domol“ al Dumnezeului sau. ˘ La fel ca Ilie, poate ca si¸ noi suntem uluiti¸ de ˆ fortele uriase ¸ ¸ ¸ ale naturii evidente ın creatie, ˘ ˘ si ¸ reflecta ¸ aceasta pe buna dreptate. Creatia ˆ ıntr-un mod impresionant puterea Creatorului ˆ nostru (Romani 1:20). Si ¸ ın prezent, Iehova do˘ ˘ ˘ reste ¸ sa-si¸ foloseasca puterea nelimitata pentru ˘ a-i pe slujitorii sai fideli (2 Cronici 16:9). ˆ ajuta ˘ Insa Dumnezeu ne vorbeste ¸ mult mai detaliat ˆ ˆ ˘ ın paginile Cuv antului s au, Biblia (Isaia 30:21). ˆ Intr-un anumit sens, Biblia este asemenea acelui „glas linistit ¸ si ¸ domol“, prin care Iehova ne ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ındruma, ne corecteaza, ne ıncurajeaza si¸ ne asi˘ gura de iubirea sa. ˆ ˆ A acceptat Ilie mangaierea pe care i-a oferit-o ˘ ˘ ˆ ˘ Iehova la muntele Horeb? Fara ındoiala! Nu ˘ dupa mult timp, el si-a reluat activitatea, dove¸ ˆ ˘ dindu-se acelasi ¸ profet fidel si¸ plin de ındraznea˘ ˆ ˆ ˘ ˘ la care luptase ımpotriva ınchinarii false. Daca vom medita si¸ noi la cuvintele inspirate ale lui ˆ ˆ Dumnezeu, la „mangaierea din Scripturi“, vom putea imita credinta ¸ lui Ilie (Romani 15:4).

ˆ ˘ CITITORII INTREABA . . . ˘ Considera Dumnezeu ˘ ˘ o rasa superioara celorlalte? ˘ ˇ Nu. Biblia spune clar: „Dumnezeu nu este parti-

ˆ nitor, ci, ın orice na ¸tiune, omul care se teme de el ˘ ¸si practica dreptatea este primit de el“ (Faptele 10:34, 35). ˆ ˘ ˘ In aceasta privin ¸ta, punctul de vedere al lui Dumnezeu este mult superior celui al oamenilor imper˘ ˘ ˘ fec ¸ti. Multe persoane cred ca o anumita rasa, ˘ ˘ de obicei propria rasa, este superioara celorlalte. ˘ ˘ ˘ ˆ Aceasta prejudecata reflecta modulˆ de gandire al lui Charles Darwin, care a scris: „Intr-un viitor nu ˆ ˘ prea ındepartat, . . . rasele umane civilizate vor exˆ ˘ ˆ termina aproape sigur ¸si vor ınlocui pe tot paman˘ tul rasele salbatice“. Din nefericire, mul ¸ti au fost ex˘ ploata ¸ti de oameni care au considerat ca rasa lor ˘ este superioara.

Sunt justificate sentimentele de superioritate ra˘ ˘ siala? De exemplu, a dovedit ¸stiin ¸ta ca unele rase sunt superioare din punct de vedere genetic altor ˘ rase? Nu. Iata ce spune geneticianul Bryan Sykes, profesor la Universitatea Oxford: „Din punct de ve˘ ˘ dere genetic, nu exista nicio baza pentru o clasifi˘ ˘ ˘ ˆ care etnica sau rasiala rigida. . . . Mereu sunt ıntre˘ ˘ ˘ ˘ bat daca exista un ADN grecesc sau o gena italiana, ˆ ˘ dar, bineın ¸teles, a ¸sa ceva nu exista. . . . Suntem ˆ ˆ foarte strans ınrudi ¸ti“. ˘ Aceste informa ¸tii ¸stiin ¸tifice se armonizeaza cu ˘ ˘ ceea ce spun Scripturile. Biblia arata ca Dumnezeu ˘ ˘ a creat un singur barbat ¸si o singura femeie, din care au descins to ¸ti ceilal ¸ti oameni (Geneza 3:20; ˆ Faptele 17:26). A ¸sadar, ın ochii lui Dumnezeu, exis˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ta ın realitate o singura rasa: rasa umana. ˘ Pentru Iehova nu ˆ conteaza deloc culoarea pielii ˘ ˘ ˘ sau trasaturile fe ¸tei. In schimb, el apreciaza ceva ce ˘ ˘ este mult mai important: inima figurativa, adica ˘ ˘ ˘ persoana noastra launtrica. El spune: „Omul vede ˆ ˘ ce izbe ¸ste ochiul, ınsa Iehova vede inima“ (1 Samuel 16:7). Faptul de a ne aminti acest lucru ne ˆ poate ıncuraja foarte mult. De ce spunem asta?

Indiferent de rasa din care facem parte, mul ¸ti dintre noi nu suntem pe deplin mul ¸tumi ¸ti de as-

ˆ ˘ ˘ pectul nostru fizic. Inˆ aceasta privin ¸ta nu putem ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ face mari schimbari. Insa putem face ımbunata ¸tiri ˆ ˘ ˆ ın domeniul care conteaza cel mai mult: gandurile ¸si sentimentele inimii noastre (Coloseni 3:9–11). ˘ ˆ Daca suntem sinceri cu noi ın ¸sine, vom recunoa ¸ste ˘ ˆ ˘ ˘ ca uneori suntem ınclina ¸ti sa ne consideram oarecum superiori, sau poate inferiori, oamenilor de ˘ ˘ ˆ ˆ alta rasa. Intrucat niciunul dintre aceste puncˆ te de vedere nu este compatibil cu modul de gan˘ ˘ dire al lui Dumnezeu, ar trebui sa facem eforturi sa ˆ ˘ ˘ ınlaturam orice sentiment de acest fel din inima ˘ noastra (Psalmul 139:23, 24). ˘ ˆ Putem fi siguri ca Iehova ne va ajuta ın timp ce ˆ ˘ ˘ ne straduim sa ne privim pe noi ın ¸sine ¸si pe ceilal ¸ti ˆ a ¸sa cum ne prive ¸ste el. Cuvantul lui Dumnezeu ne ˘ ˘ ˆ aminte ¸ste: „Ochii lui Iehova strabat tot pamantul ˘ ˘ ˘ ca sa- ¸si arate puterea pentru cei a caror inima este ˆ ˘ ˘ ıntreaga fa ¸ta de el“ (2 Cronici 16:9). Acest lucru ˆ ˆ ˘ este valabil indiferent de rasa din care, ıntamplator, facem parte.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IULIE 2011

23

˘ Cine a facut˘ legile care guverneaza universul?

UNOSTI tu legile cerului?“ (Iov 38:33, ¸ ˘ ˆ Cornilescu, 1996) Prin aceasta ıntrebare, ˘ Dumnezeu l-a ajutat pe Iov, slujitorul sau cuˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ prins de ıngrijorare, sa ınteleag a cat de limitata ¸ ˆ ˆ este ın realitate cunostin ¸ oamenilor ın com¸ ta ˆ ˘ ˘ paratie nemarginita a Creato¸ cu ıntelepciunea ¸ ˘ rului. Sunteti¸ de aceeasi¸ parere?

Desi¸ s-au descoperit o multime de lucruri de¸ ˘ spre legile care guverneaza universul fizic, ma˘ ˘ joritatea oamenilor de stiin t¸ a recunosc ca mai ˆ¸ ˆ ˘ ˆ avem multe de ınvatat. ¸ In repetate randuri, noi˘ le descoperiri i-au determinat pe savanti¸ sa-si¸ ˆ reevalueze teoriile cu privire la modul ın care ˘ ˘ functioneaz a universul. Au facut aceste desco¸ ˆ periri ca ıntrebarea pe care i-a pus-o Dumnezeu ˘ lui Iov sa nu mai fie de actualitate? Sau, mai de˘ ˆ ˘ ˘ graba, progresele ınregistrate demonstreaza ca Iehova este Autorul legilor cerului?

Biblia contine unele declaratii ¸ ¸ foarte intere˘ ˘ ˘ ˆ sante care ne ajuta sa raspundem la aceste ın˘ ˘ trebari. Evident, Biblia nu pretinde ca este o car˘ ˆ te de stiin t¸ a. Totusi, ¸ ¸ cand vorbeste ¸ despre cerul ˆ ınstelat, afirmatiile ei sunt uimitor de exacte si¸ ¸ ˘ ˘ contin adev aruri pe care oamenii de stiin t¸ a ¸ ¸ ˘ le-au descoperit abia dupa mii de ani.

ˆ Ce s-a spus ın trecut despre univers ˘ ˆ ˆ ˆ Sa ne ıntoarcem ın secolul al IV-lea ı.e.n., la ˆ aproximativ 100 de ani de la ıncheierea scrierii ˘ Vechiului Testament, partea ebraica a Bibliei. Pe ˆ ˘ ˘ atunci, filozoful grec Aristotel le ımpartasea ¸ marilor eruditi¸ ai vremii teoriile sale despre univerˆ sul fizic. Si ¸ ın prezent, el este considerat unul ˘ dintre cei mai importanti¸ oameni de stiin t¸ a care ¸ ˘ ˘ au trait vreodata. (Vezi chenarul de la pagina 24

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IULIE 2011

25.) Potrivit cu Encyclopædia Britannica, „Aris˘ totel a fost primul om de stiin t¸ a autentic din is¸ ˘ ˘ torie. . . . Toti¸ oamenii de stiin t¸ a ar trebui sa-i ¸ ˘ ˘ fie recunoscatori pentru realizarile sale“. ˘ Aristotel a elaborat cu multa atentie ¸ un moˆ del cosmologic. El a propus un sistem ın care ˘ ˆ ˆ pamantul era situat ın centrul unui univers format din peste 50 de sfere cristaline, aflate una ˆ ın interiorul celeilalte. Stelele erau fixate pe sfeˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ra cea mai ındepartata de pamant, iar planete˘ le pe sferele mai apropiate. Cu exceptia ¸ paˆ ˆ ˘ mantului, totul era etern si¸ neschimbator. In ˆ ˘ prezent, aceste idei par fanteziste, ınsa ele au inˆ ˘ fluentat t¸ a aproxi¸ gandirea oamenilor de stiin ¸ mativ 2000 de ani. ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Insa ce se poate spune despre ınvat¸ aturile lui ˆ Aristotel ın comparatie ¸ cu cele ale Bibliei? Care ˘ ˘ dintre ele au trecut testul timpului? Sa analizam ˆ ˘ trei ıntrebari cu privire la legile care guvernea˘ ˘ ˘ za universul. Raspunsurile la ele ne vor ajuta sa ˆ ˘ ˆ ne ıntarim credinta ¸ ın Autorul Bibliei, Cel care ˘ a facut „legile cerurilor“ (Iov 38:33).

1. Este universul rigid? ˘ Aristotel considera ca sferele ceresti ¸ erau rigide. Sfera care tinea stelele la ¸ locul lor, asemenea celorlalte ˘ sfere, nu putea nici sa se mic˘ ˘ ˘ soreze, nici sa se mareasca. ¸ Sustine Biblia o astfel de ¸ ˘ ipoteza? Nu. Biblia nu face ni˘ ˆ cio declaratie dogmatica ın ¸ ˘ acest sens. Totusi, ¸ ea prezinta ˘ urmatoarea descriere sugesti˘ va: „El este Cel care locuieste ¸

5 Peter Arnold, Inc./Alamy

„C

˘ ˆ deasupra cercului pamantului si¸ locuitorii lui ˘ ˆ sunt ca niste ¸ lacuste, Cel care ıntinde cerurile ˘ ca un val fin, care le desface ca pe un cort de locuit“ (Isaia 40:22).1 ˘ Ce anume corespunde realitatii: ¸ modelul propus de Aristotel sau descrierea pe care o face Bi˘ blia? Sa vedem cum este prezentat universul de ˘ ˆ cosmologia moderna. In secolul al XX-lea, as˘ ˘ tronomii au fost uimiti¸ sa descopere ca universul nu este nici pe departe rigid. De fapt, gala˘ ˆ ˘ ˘ xiile par sa se ındeparteze cu viteza unele de altele. Este putin ¸ probabil ca vreun om de stiin¸ ˘ ˘ ˘ ˘ t¸ a sa-si¸ fi imaginat vreodata aceasta expansiune ˆ a universului. In prezent, majoritatea cosmolo˘ ˘ ˆ gilor considera ca universul a fost la ınceput ˘ ˘ ˆ 1 Este demn de remarcat ca Biblia descrie pamantul ca ˘ fiind un cerc, sau, dupa cum mai poate fi tradus termenul ˘ ebraic folosit aici, o sfera. Aristotel ¸si al ¸ti greci din Anti˘ ˘ ˆ ˆ ˘ chitate au emis ipoteza ca pamantul este sferic, ınsa aces˘ ta a ramas un subiect controversat timp de milenii.

˘ O influen˘ t¸ a puternica „Aristotel a fost cel mai mare ˘ filozof ¸si om de ¸stiin ¸ta al luˆ mii antice“, se spune ın car˘ tea 100 de personalita ¸ti care au influen ¸tat evolu ¸tia omeni˘ ˆ rii. Nu este greu sa ın ¸telegem ˘ de ce s-au facut astfel de afirma ¸tii despre acest om remarcabil. Aristotel (384–322 ˆ ı.e.n.) a fost elevul renumituRoyal Astronomical Society / Photo Researchers, Inc.

˘ ˘ ˆ foarte compact si¸ ca, de atunci, se afla ın conti˘ ˘ nua expansiune. Asadar, stiin ta ¸ a demonstrat ca ¸ ¸ modelul propus de Aristotel nu este de actualitate.

Ce putem spune despre descrierea pe care o ˘ ˘ face Biblia? Nu este greu sa ni-l imaginam pe ˆ ˘ ˆ profetul Isaia privind bolta ınstelata ce se ıntin˘ ˆ ˘ dea cu elegant¸ a deasupra si¸ gandindu-se ca ea ˘ ˆ semana cu un cort ıntins.1 Este posibil chiar ca ˘ ˘ Isaia sa fi remarcat asemanarea dintre Calea Lac˘ tee si¸ un „val fin“. ˆ ˘ ˆ In plus, cuvintele lui Isaia ne creeaza ın minˆ te cateva imagini sugestive. Ne-am putea ima˘ ˆ gina cum arata un cort ın timpurile biblice. ˆ Probabil ne gandim la un sul relativ mic de ˘ ˆ material rezistent care este desfasurat, ıntins si ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ 1 Aceasta metafora este folosita de multe ori ın Biblie (Iov 9:8; Psalmul 104:2; Isaia 42:5; 44:24; 51:13; Zaharia 12:1).

ˆ lui filozof Platon, iar mai tarziu mentorul prin ¸tului care a devenit Alexandru cel Mare.

Potrivit unor liste antice, vas˘ ta opera a lui Aristotel cuprinde aproximativ 170 de ˘ ˘ car ¸ti, dintre care 47 s-au pasˆ ˘ ˆ trat pana ın zilele noastre. El ˘ a scris lucrari ample despre astronomie, biologie, chimie, ˘ zoologie, fizica, geologie ¸si psihologie. Unele dintre detaliile interesante pe care le-a

consemnat despre fiin ¸tele vii au fost observate ¸si studiate ˆ abia secole mai tarziu. „Influen ¸ta lui Aristotel asuˆ ˆ pra ıntregii gandiri occidentale ulterioare a fost ˘ ˆ imensa“, se spune ın ˘ cartea men ¸tionata ˆ anterior. „Spre sfar ¸situl vremurilor medievale admira ¸tia pentru Aristotel a atins limitele idolatriei.“

Din cartea A General History for Colleges and High Schools, 1900

2. Ce anume tine ¸ corpurile ceresti ¸ la locul lor? ˘ ˆ ˘ Aristotel a spaˆ considera ca ın univers nu exist ˘ tiu ¸ vid. In viziunea lui, planeta noastra si¸ atmos˘ fera din jurul ei erau alcatuite din patru elemen˘ ˆ ˘ te: pamant, apa, aer si¸ foc. Restul universului era ˘ plin de sfere cristaline, alcatuite dintr-o substan˘ ˘ t¸ a eterna, pe care el a numit-o eter. Corpurile ceresti ¸ erau fixate de aceste sfere invizibile. Mul˘ ˘ ta vreme, majoritatea oamenilor de stiin t¸ a au ¸ ˆ ˆ fost de acord cu viziunea lui Aristotel, ıntrucat ˘ ˘ ˘ ea parea sa corespunda conceptiei elementare ¸ ˘ ˘ potrivit careia un obiect trebuie sa se sprijine ˘ ˘ ˘ sau sa fie fixat de ceva ca sa nu cada. ˆ Dar ce spune Biblia ın acest sens? Ea consem˘ neaza cuvintele unui om fidel pe nume Iov, care ˘ ˘ ˆ a spus despre Iehova: „El . . . suspenda paman˘ ˘ tul pe nimic“ (Iov 26:7). Cu sigurant¸ a, aceasta ˘ ˘ idee i s-ar fi parut absurda lui Aristotel! ˆ In secolul al XVII-lea e.n., la aproximativ ˘ ˘ 3000 de ani dupa Iov, teoria stiin tific ¸ a predo¸ ˘ ˘ ˆ ˘ minanta afirma ca ın univers nu exista spatiu ¸ ˘ ˘ vid. Dar sustin ¸ atorii acestei teorii spuneau ca universul nu era cristaline, ci cu un ˆ ˘plin cu sfere ˆ fel de fluid. Insa, spre sfarsitul aceluiasi¸ secol, ¸ 26

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IULIE 2011

NASA and The Hubble Heritage Team (AURA/STScl)

˘ apoiˆ ridicat pe t¸ arusi, ¸ devenind astfel o locuin˘ ˘ ˘ t¸ a. In mod asemanator, ne-am putea imagina ˆ cum un negustor ia un sul mic pe care este ın˘ ˘ ˆ ˆ ˘ fasurat un val fin si pentru a fi va¸ ¸ ıl ıntinde ˆ ˘ ˘ zut de un cumparator. In ambele cazuri, ceva ˘ ˆ compact este desfasurat si ¸ ¸ ıntins sub ochii nostri. ¸ ˆ ˘ ˘ Bineınteles, nu vrem sa spunem ca imaginea ¸ ˘ ˘ poetica a unui cort si¸ cea a unui val fin care apar ˆ ın Biblie au menirea de a explica expansiunea ˆ ˘ ˘ universului fizic. Nu este ınsa fascinant ca Bi˘ blia ofera o descriere a universului care se poˆ triveste ta ¸ mo¸ atat de bine cu ceea ce spune stiin ¸ ˘ ˘ derna? Isaia a trait cu mai bine de trei secole ˆ ˆ ınainte de Aristotel si¸ cu mii de ani ınainte ca ˘ ˘ ˆ stiin ta ¸ sa ofere argumente convingatoare ın ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ aceasta privint¸ a. Totusi, ¸ descrierea facuta de acest umil profet evreu nu are nevoie de revizuire ca modelul ingenios inventat de Aristotel.

Gravita ¸tia ¸tine corpurile cere ¸sti la locul lor Roiul de stele Pleiadele

fizicianul sir Isaac Newton a propus o teorie cu ˘ ˘ ˆ totul diferita. El a spus ca ıntre corpurile ceresti ¸ ˘ ˘ exista o atractie ¸ care se datoreaza gravitatiei. ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ Newton a facut ınca un pas spre ıntelegerea fap¸ ˘ ˘ ˆ tului ca pamantul si¸ celelalte corpuri ceresti ¸ ˆ ˆ sunt suspendate ın spatiul gol, care ın ochii ¸ omului pare a fi „nimic“. ˘ ˆ ˆ Teoria gravitatiei, emisa de Newton, a ıntam¸ ˘ pinat multa opozitie. ¸ Pentru numerosi¸ adepti¸ ai ˆ ˘ ˘ stiin tei ¸ era ınca greu de imaginat ca stelele si¸ ¸ alte corpuri ceresti ¸ nu erau fixate de ceva solid. ˘ ˆ Cum era posibil ca imensul pamant, celelalte ˘ planete si¸ stelele sa fie pur si¸ simplu suspendaˆ ˘ te ın spatiu?

Unii au considerat ca acest lucru ¸ ˘ trebuie sa fie ceva supranatural. De la Aristotel ˆ ˘ ıncoace, majoritatea oamenilor de stiin t¸ a au ¸ ˘ ˘ crezut ca spatiul trebuie sa fie plin cu ceva. ¸ Evident, Iov nu stia ¸ nimic despre mijlocul in˘ ˆ vizibil prin care pamantul este tinut pe o orbi¸

˘ ˘ ˆ ta stabila ın jurul soarelui. Atunci ce l-a determi˘ ˘ ˘ ˘ ˘ nat sa spuna ca planeta noastra este suspendata „pe nimic“? ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ In plus, ideea ca pamantul nu sta pe ceva da ˘ ˆ ˘ nastere la o alta ıntrebare: Ce anume tine pa¸ ¸ ˆ ˘ mantul si¸ celelalte corpuri ceresti ¸ pe orbita? Este interesant ce i-a spus Dumnezeu lui Iov: „Poti¸ ˘ ˆ ˘ tu sa ınnozi legaturile constelatiei Chima sau ¸ ˘ poti¸ tu sa desfaci funiile constelatiei Chesil?“ ¸ ˆ ˆ (Iov 38:31). In timpul vietii ¸ sale ındelungate, ˘ ˆ Iov a vazut ın fiecare noapte acele grupuri de ˘ ˆ stele, pe care le cunostea bine, aparand pe bol¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ta cereasca si¸ apoi disparand.1 Dar de ce aratau ˘ ˘ ele la fel, an dupa an, deceniu dupa deceniu? ˘ Ce legaturi tineau acele stele si¸ ¸ ˆ toate celelalte corpuri ceresti ¸ ın pozitiile lor relative? Cu siguran¸ ˘ t¸ a, pentru Iov aceste lucruri erau uluitoare. ˘ Daca stelele ar fi pur si¸ simplu fixate de sfere ceresti, ¸ n-ar mai fi ˘ nevoie de astfel de legaturi. Abia ˘ dupa mii de ani, oamenii de sti¸ ˘ int¸ a au aflat mai multe lucruri ˘ despre „legaturile“ sau „funiile“ ˆ invizibile care tin ¸ unite corpurile ceresti ¸ ın danˆ ˆ sul lor lin si¸ nesfarsit ¸ ¸ prin ıntunecimea spatiuˆ lui. Isaac Newton si, ¸ mai tarziu, Albert Einstein au devenit celebri pentru descoperirile pe care ˘ ˆ ˆ le-au facut ın acest domeniu. Bineınteles, Iov nu ¸ stia nimic despre fortele folosite de Dumnezeu ¸ ¸ ˘ pentru a tine corpurile ceresti ¸ ¸ laolalta. Totusi, ¸ ˆ cuvintele inspirate consemnate ın cartea Iov au ˆ trecut testul timpului mult mai bine decat ideiˆ ˘ le ınvatatului Aristotel. Cine ar fi putut avea o ¸ ˆ ˘ ˘ astfel de perspicacitate ın afara de Cel care a facut legile cerului?

˘ 3. Etern sau supus degradarii? ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Aristotel credea ca ıntre cer si¸ pamant exista ˘ ˘ ˆ o mare deosebire. El spunea ca pamantul este 1 „Constela ¸tia Chima“ se referea probabil la grupul de stele Pleiadele, iar „constela ¸tia Chesil“ la Orion. Este nevoie de zeci de mii de ani pentru ca astfel de forma ¸tiuni ˘ ˘ stelare sa sufere modificari semnificative.

˘ ˘ ˘ ˆ supus schimbarii, degradarii si¸ deteriorarii, ın ˘ ˆ timp ce eterul care intra ın componenta ¸ cerului ˆ ˘ ınstelat este absolut neschimbator si¸ etern. Sferele cristaline si¸ corpurile ceresti ¸ fixate de ele nu ˘ ˘ ˘ pot nicidecum sa se schimbe, sa se uzeze sau sa ˘ moara. ˆ Spune si¸ Biblia acelasi¸ lucru? In Psalmul ˆ ˘ 102:25–27 citim: „Cu mult timp ın urma ai pus ˘ ˆ temeliile pamantului, iar cerurile sunt lucrarea ˆ ˘ ˆ mainilor tale. Ele vor pieri, dar tu vei ramane, ˆ ˆ toate se vor uza ca un vesm ¸ ant. Le vei ınlocui ˘ ca pe o haina si¸ timpul lor va trece. Dar tu esti ¸ ˘ ˆ acelasi¸ si¸ anii tai nu vor avea sfarsit“. ¸ ˘ ˘ ˘ Sa remarcam ca psalmistul, care a scris aces˘ ˆ te cuvinte probabil cu doua sute de ani ınainte ˆ ˘ ˆ de Aristotel, nu pune ın contrast pamantul cu ˆ ˘ ˆ cerul ınstelat, ca si¸ cum pamantul ar fi supus ˘ ˘ degradarii, iar stelele ar fi eterne. Mai degraba, ˆ ˘ ˆ el pune ın contrast cerul ¸si pamantul cu Dum˘ ˘ nezeu, Spiritul maret¸ care a poruncit ca ele sa ˘ fie create.1 Acest psalm transmite ideea ca stele˘ le sunt supuse degradarii la fel ca toate lucruri˘ ˆ ˘ le de pe pamant. Sa vedem ce a descoperit stiin¸ ˘ ta ¸ moderna. ˘ ˆ ˆ Geologia da dreptate atat Bibliei, cat si¸ lui ˆ ˘ ˘ ˆ Aristotel ın ce priveste ¸ faptul ca pamantul este ˘ ˘ ˆ supus degradarii. Rocile pamantului sunt supuˆ se unui proces continuu de eroziune si¸ sunt ın˘ locuite prin intermediul activitatii ¸ vulcanice si¸ a altor fenomene geologice.

Dar ce se poate spune despre stele? Sunt ele ˆ ˘ ˘ supuse ın mod firesc degradarii, dupa cum su˘ ˆ gereaza Biblia, sau sunt ın mod natural eterˆ ˘ ne, dupa cum spunea Aristotel? In secolul ˘ al XVI-lea e.n., dupa ce au observat pentru pri˘ ˘ ˘ ma oara o supernova, adica explozia spectacu˘ ˆ loasa a unei stele, astronomii europeni au ın˘ ˘ ˆ ˘ ceput sa puna la ındoiala ideea lui Aristotel ˘ potrivit careia stelele sunt eterne. De atunci, ˘ ˘ oamenii de stiin t¸ a au observat ca stelele pot ¸ ˘ 1 Deoarece Iehova l-a folosit pe Fiul sau spiritual ˘ ˆ unic-nascut ca „me ¸ster iscusit“ pentru a aduce ın existen˘ ¸ta toate lucrurile, cuvintele psalmistului pot fi aplicate ¸si la Fiul lui Dumnezeu (Proverbele 8:30, 31; Coloseni 1:15–17; Evrei 1:10).

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IULIE 2011

27

ˆ muri violent ın astfel de explozii, se pot ˆ stinˆ ˆ ˘ ge ıncet sau chiar pot intra ın colaps. Insa as˘ tronomii au observat si ¸ cum se formeaza stele ˆ ˆ ˘ noi ın „crese ¸ stelare“ — nori de gaz ımbogati¸ ti¸ ˆ ın urma exploziei unor stele vechi. De aceea, ˘ imaginea evocata de scriitorul biblic despre ˆ ˘ ˆ vesm ¸ antul care se uzeaza si ¸ trebuie ınlocuit ˆ ˘ este cat se poate de potrivita.1 Nu este remar˘ cabil faptul ca acest psalmist din vechime a ˆ consemnat lucruri care corespund atat de bine cu descoperirile moderne? ˘ ˆ ˘ ˘ Dar poate va ıntrebati: ¸ Spune Biblia ca paˆ ˆ ˆ ˆ mantul si¸ cerul ınstelat ca ıntreg se vor sfarsi¸ ˆ ˘ ˆ candva sau ca vor trebui ınlocuite? Nu. Biblia ˘ promite ca ele vor exista pentru totdeauna (Psal˘ mul 104:5; 119:90). Dar aceasta nu pentru ca ˆ ˘ sunt ın sine eterne, ci pentru ca Dumnezeul ˘ ˘ ˘ care le-a creat promite ca le va face sa dainuie (Psalmul 148:4–6). El nu ne spune cum va face ˆ 1 In secolul al XIX-lea, savantul William Thomson, cunoscut ¸si ca lordul Kelvin, a descoperit cea de-a doua lege ˘ ˆ a termodinamicii, care explica de ce, ın timp, sistemele ˘ ˘ naturale tind sa se degradeze ¸si sa se dezintegreze. Unul ˘ ˘ ˘ ˘ dintre factorii care l-au facut sa ajunga la aceasta concluzie a fost un studiu atent al Psalmului 102:25–27.

ESA/Hubble

ˆ Unele stele sfar ¸sesc ˘ ˆ ıntr-o supernova ˘ Stelele noi se formeaza ˆ ın „cre ¸se stelare“

˘ ˘ aceasta, dar nu este rational sa credem ca Acela ¸ care a creat universul are si¸ puterea de a-l face ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sa dainuie? In mod asemanator, un constructor ˘ ˆ ˘ priceput poate sa ıntretin ¸ a casa pe care a construit-o pentru el si¸ pentru familia lui si¸ face cu drag acest lucru.

Cui i se cuvine gloria si¸ onoarea? ˆ Faptul de a medita la cateva dintre legile ˘ ˘ ˘ ˘ universului ne ajuta sa gasim raspunsul la ˘ ˆ ˆ ˆ aceasta ıntrebare. Cand ne gandim la Cel care ˆ ˆ a ıntins puzderia de stele ın imensitatea spa˘ tiului, care le tine la locul lor prin „legaturile“ ¸ ¸ ˘ ˘ gravitatiei ¸ si ¸ care le face sa dainuie prin cicluri ˆ stelare nesfarsite, suntem cuprinsi ¸ ¸ de veneratie! ¸ ˘ Cuvintele din Isaia 40:26 exprima probabil cel mai bine motivele pentru care avem astfel ˘ de sentimente: „Ridicati-v ¸ a ochii si¸ priviti! ¸ Cine ˘ ˘ a creat aceste lucruri? Este Cel ce face sa iasa, ˘ ˘ ˘ dupa numar, armata lor. El le cheama pe toate ˘ ˆ pe nume“. Stelele sunt asemanate ın mod po˘ ˘ ˘ ˘ trivit cu o armata, alcatuita dintr-un numar ˘ ˘ foarte mare de soldati. din par¸ Fara instructiuni ¸ ˘ ˘ tea unui comandant, aceasta armata ar ˘ ˘ ˘ ˘ fi pur si¸ simplu o gloata haotica. Fara legile stabilite de Iehova, planetele, stelele si¸ galaxiile n-ar urma traiectorii ˘ precise; totul ar fi un haos. Sa ne ima˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ginam ınsa o armata alcatuita din mi˘ liarde de soldati, ¸ al carei Comandant ˘ ˘ ˘ nu numai ca dirijeaza misc ¸ arile trupelor sale, dar si¸ cunoaste ¸ numele, pozi˘ tia ¸ si¸ starea fiecarui soldat. ˘ Legile care guverneaza universul ne ˘ ˘ ˆ ajuta sa ne facem o idee despre ıntelepciunea ¸ ˘ infinita a acestui Comandant. Cine altcineva ar ˘ ˘ ˘ fi putut sa conceapa astfel de legi si¸ sa-i inspire ˘ ˘ ˆ pe oameni sa astearn a ın scris informatii ¸ exac¸ te despre astfel de subiecte cu secole si¸ chiar cu ˆ ˘ ˆ milenii ınainte ca ele sa fie ıntelese de savanti? ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ Fara ındoiala, avem toate motivele din univers ˘ ˘ sa-i acordam lui Iehova ‘gloria si¸ onoarea’!

(Revelatia ¸ 4:11) J. Hester and P. Scowen (AZ State Univ.), NASA

ˆ V-ATI ¸ INTREBAT? ˘ ˆ Cum ıi considerau conducatorii ˆ lui Isus pe oamenii de rand? ˆ ˘ ˇ In secolul I e.n., conducatorii religio ¸si ˘ ˆ ai Israelului ¸si elita societa ¸tii ıi dispre¸tuiau pe cei care nu aveau prea mul˘ ˘ ta instruire. Iata ce spuneau fariseii: ˘ „Aceasta mul ¸time care nu cunoa ¸ste Le˘ gea este blestemata“ (Ioan 7:49). ˘ ˘ Unele surse extrabiblice arata ca membrii claselor privilegiate numeau ´ cu dispre ¸t masele neinstruite am ha a˘ ˘ re ¸t, adica „poporul ¸tarii“. Ini ¸tial, acest termen denota respect ¸si era folosit cu ˘ referire la to ¸ti locuitorii dintr-o anumita ˘ ˘ ˘ zona, indiferent ca erau saraci ¸si de con˘ ˘ di ¸tie umila sau membri de seama ai so˘ cieta ¸tii (2 Regi 23:35; Ezechiel 22:29). ˆ ˘ ˆ Insa, ın zilele lui Isus, acest termen ˆ era folosit ın sens depreciativ cu referi-

DINAR DE ARGINT CU IMAGINEA LUI TIBERIU

religiosi ¸ iudei din timpul ˘ re la oamenii despre care se credea ca ˘ nu cuno ¸steau Legea mozaica sau cu referire la cei care nu respectau toate tradi ¸tiile rabinice. Mi ¸sna (o culegere de ˘ ˆ comentarii ce sta la baza Talmudului) ıi ˘ ˘ ˆ avertizeaza pe oameni sa nu stea ın ca´ sele acestor am ha are ¸t. Potrivit unei ˘ enciclopedii, rabinul Meir, care a trait ˆ ˆ ın secolul al II-lea, a afirmat: „Cand un ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ om ı ¸si da fiica ın casatorie unui am ha’aretz, este ca ¸si cum ar lega-o ¸si ar ˆ ˆ ˘ pune-o ınaintea unui leu care ı ¸si calca ˆ ˆ victima ın picioare ınainte de a o devora“ (The Encyclopedia of Talmudic ˘ Sages). Talmudul citeaza un alt rabin, ˘ care a spus ca „oamenii neinstrui ¸ti nu ˆ vor fi ınvia ¸ti“.

˘ ˆ La cine se refera Biblia cand foloseste numele Cezar? ¸ ˇ Cezar a fost numele de familie al lui riu. Mai degraba,˘ numele „Cezar“ sim˘ Gaius Iulius Caesar, care a fost desem- boliza autoritatea civila, sau Statul. ˆ ˆ ˆ ˆ nat dictator al Romei ın anul 46 ı.e.n.

In jurul anului 58 e.n., cand ¸si-a dat ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Mai tarziu, ca ¸tiva ımpara ¸ti romani ¸si-au seama ca risca sa aiba parte de o ju˘ ˆ ˘ luat numele Cezar, printre ei numaran- decata˘ nedreapta, apostolul Pavel ¸si-a du-se ¸si cei trei men ¸tiona ¸ti cu numele exercitat dreptul pe care-l aveau ceta˘ ¸teˆ ın Biblie: August, Tiberiu ¸si Claudiu nii romani de a face apel la Cezar (Fapˆ (Luca 2:1; 3:1; Faptele 11:28). tele 25:8–11). Procedand astfel, Pavel ˘ ˆ ˘ ˆ Tiberiu a devenit ımparat ın anul nu a cerut sa fie judecat chiar de Nero, ˆ ˘ 14 e.n. ¸si a domnit pe tot parcursul ımparatul din acea vreme, ci de cea mai ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ serviciului pamantesc al lui Isus. A ¸sadar, ınalta instan ¸ta din imperiu. ˆ ˘ el era Cezarul aflat la putere cand Isus, Numele de familie Cezar a ajuns sa ˘ ˆ ˆ ˆ raspunzand la o ıntrebare referitoare la fie atat de legat de suveranii imperiu˘ ˆ ˆ ˘ platirea taxelor, a spus: „Da ¸ti Cezarului lui, ınc at s-a pastrat ca titlu regal mult ˘ ce este al Cezarului ¸si lui Dumnezeu ce timp dupa apusul dinastiei cezarilor. este al lui Dumnezeu“ (Marcu 12:17).

Evident, Isus nu s-a referit doar la TibeTURNUL DE VEGHE ˙ 1 IULIE 2011

29

PENTRU CITITORII TINERI

˘ ˆ Cum sa te ımpotrivesti ¸ tentatiilor ¸ IOSIF — PARTEA I ˆ ˘ ˆ Instruc ¸tiuni: Fa acest exerci ¸tiu ıntr-un loc lini ¸stit. In timp ce cite ¸sti ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ versetele, imagineaza- ¸ti ca traie ¸sti ın acea vreme. Vizualizeaza scena. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Imagineaza- ¸ti ca auzi personajele vorbind ¸si ıncearca sa ın ¸telegi ce au ˘ ˘ ˘ ˘ sim ¸tit ele. Permite relatarii sa prinda via ¸ta!

Personaje principale: Iosif ¸si so ¸tia lui Potifar. ˆ ˘ Prezentare generala: Iosif se ımpotrive ¸ste tenta ¸tiei de a avea rela ¸tii sexuale cu so ¸tia lui Potifar.

˘

– ANALIZEAZA SCENA. (CITESTE GENEZA 39:1–12.) ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ Imagineaza- ¸ti casa impresionanta a lui Potifar ¸si ıncearca s-o descrii.

ˆ ˘ ˘ Cum ı ¸ti imaginezi ca arata Iosif? (Indiciu: Cite ¸ste din nou versetul 6.)

ˆ ˆ Ce sentimente sesizezi ın vocea lui Iosif cand vorbe ¸ste cu so ¸tia lui Potifar? (Versetele 8 ¸si 9)

˘

˘

— FA CERCETARI. ˘ ˆ De ce s-ar fi putut sim ¸ti tentat Iosif sa- ¸si ıncalce normele morale? (Indiciu: Ciˆ ˆ te ¸ste Filipeni 2:12 ¸si gande ¸ste-te la situa ¸tia ın care s-a aflat Iosif. De exemplu, unde se aflau atunci membrii familiei lui Iosif ¸si ceilal ¸ti slujitori ai lui Iehova?)

ˆ ˆ ˘ ˘ Intrucat pe atunci nu exista nicio lege de la Dumnezeu care sa interzica adulte˘ ˘ ˆ rul, de ce crezi ca Iosif a considerat faptul de a comite adulter un pacat ımpotri˘ ˘ va lui Dumnezeu? (Indiciu: Cite ¸ste ¸si mediteaza la urmatoarele texte biblice: Geneza 2:24; 12:17, 18; Romani 2:14, 15 ¸si Evrei 5:14.)

30

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IULIE 2011

ˆ

˘

˜ CUM ¸ PUNE IN PRACTIC ˆ ˘ POTI ˆ ˘ A CE AI

INVATAT. SCRIE CE AI INVATAT DESPRE: ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ Legatura dintre stapanirea de sine ¸si demnitate.

˘ Foloasele pe care le au cei ce respecta normele morale ale lui Dumnezeu.

ˆ Necesitatea de a- ¸ti exersa „capacitatea de ın ¸telegere“ (Evrei 5:14).

ALTE ASPECTE PRACTICE. ˆ ˆ In ce situa ¸tii ai putea fi mai ferm cand e vorba ˘ ˆ ˘ ˘ sa te ımpotrive ¸sti tenta ¸tiilor de natura sexuala? ˘ (Indiciu: Cite ¸ste ¸si mediteaza la Iov 31:1; Psalmul 119:37; Efeseni 5:3, 4.)

˘

˘

™ CE TI-A PL ACUT CEL MAI MULT DIN ACEASTA ¸ RELATARE SI ¸ DE CE?

˘ DAC A DORESTI O ¸

BIBLIE,

˘ APELEAZA LA MARTORII LUI IEHOVA SAU CITESTE ONLINE ¸ MATERIALE BIBLICE PE SITE-UL

www.watchtower.org °

˘ ˆ Cu ce scop a creat Dumnezeu pamantul?

VEZI PAGINILE 4–6.

˘ ˘ ˘ ˘ Este posibil sa avem o viat¸ a mai plina de sens? Daca da, cum anume? VEZI PAGINILE 7–9.

ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Ce este Regatul, sau Imparatia, ¸ pentru care Isus ne-a ınvatat ¸ sa ˘ ne rugam? VEZI PAGINILE 16, 17.

˘ ˘ Este vreo rasa superioara celorlalte?

VEZI PAGINA 23.

˘ Ati¸ vrea sa fiti¸ vizitat? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Chiar ¸si ın aceasta lume agitata pute ¸ti gasi fericirea cu ajutorul cuno ¸stin ¸tei exacte pe care o ofera Biblia cu privire la Dumnezeu, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Regatul sau ¸si scopul sau minunat referitor la omenire. Daca dori ¸ti mai multe informa ¸tii sau daca dori ¸ti sa fi ¸ti vizitat de cineva ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ care sa studieze gratuit Biblia cu dumneavoastra, va rugam sa scrie ¸ti la urmatoarea adresa: Organiza ¸tia Religioasa „Martorii lui ˘ ˆ ˆ Iehova“, strada Teleajen 84, sector 2, cod 021468, Bucure ¸sti, sau, daca nu locui ¸ti ın Romania, la una dintre adresele de la pagina 4.

www.watchtower.org

wp11 07/01-M