6__

34567 1 IUNIE 2011

Cum

˘ se va pune capat

˘ ˘ SARACIEI?

34567

˘ Tirajul mediu ¸ ˆ al fiec arei edi tii: 42 162 000 IN 188 DE LIMBI

1 IUNIE 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ A ¸sa cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista prezinta ˆ ˆ semnifica ¸tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe ¸tiilor biblice. Ea le aduce mangaiere oamenilor cu ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune capat rauta ¸tii ¸si va ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ transforma pamantul ın paradis. Revista ı ¸si ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, care a murit pentru ca ˘ ˘ ˘ noi sa avem via ¸ta ve ¸snica ¸si care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care ˘ ˘ ˘ Martorii lui Iehova o publica din 1879, este apolitica ¸si se bazeaza pe Biblie. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

ARTICOLE PRINCIPALE ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ 3 Ce ınseamna a trai ın saracie ˘ extrema? ˘ ˘ ˘ 4 Eforturi de a pune capat saraciei ˘ ˘ 7 O veste buna pentru saraci

RUBRICI 12 16 18 19 24

& 26

ˆ ˘ Cititorii ıntreaba ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Sa ınva ¸tam din Cuvantul lui Dumnezeu ˘ ˘ Exista vreo sperant¸ a pentru cei mor ¸ti? ˆ V-ati¸ ıntrebat? ˘ Apropia ¸ti-va de Dumnezeu ˆ ˆ ˆ ˘ Mangaiere pentru cei cu inima franta O scrisoare din Madagascar ˆ ˘ ˘ Invata ¸ ¸ti-va copiii ˘ Te-ai sim ¸tit vreodata respins?

ALTE ARTICOLE 9

˘ ˘ Cum po ¸ti trai potrivit bugetului tau?

& 13 Are Dumnezeu o organiza ¸tie? ˆ ˘ Cand a fost scrisa Biblia? ˘ 28 Am visat la „o viat¸ a pe roti“ ¸ ˘ ˆ 32 „Vor distruge oamenii pamantul?“ 20

ˆ ˘ CE INSEAMN A ˘ ˆ A ˘ TRAI ˘ IN ˘ SARACIE EXTREMA? ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ARACIA extrema pune ın pericol via ¸ta oamenilor. A trai ın sara˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ cie extrema ınseamna a nu dispune de suficienta hrana, apa si¸ ˘ ˘ combustibil, a nu avea o locuin ¸ta corespunzatoare, precum si¸ acˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ces la educa ¸tie si¸ la ıngrijire medicala. Saracia extrema afecteaza un ˘ miliard de oameni, numar aproximativ egal cu popula ¸tia Americilor. Totusi, ¸ majoritatea oamenilor din zone precum Europa de Vest ˘ ˘ ˘ si¸ America de Nord nu au cunoscut niciodata o persoana care traies-¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ te ın saracie extrema. Prin urmare, sa facem cunostin ¸ta cu unele ¸ dintre aceste persoane. ˘ ˆ ˘ Mbarushimana traieste ¸ ımpreuna cu so ¸tia si¸ cu cei cinci copii ai ˆ lor ın Rwanda (Africa). Al saselea copil a murit de malarie. Mbaru¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ shimana spune: „Eram sase fra ¸ti. Tata a trebuit sa-si¸ ımparta paman¸ ˘ ˘ ˆ tul si¸ sa ne dea fiecaruia cate o parte. Partea care mi-a revenit mie era ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ atat de mica ıncat am fost nevoit sa ma mut cu familia la oras.¸ Penˆ ˘ ˘ tru a ne castiga existen ¸ta, ˆeu si¸ so ¸tia mea caram saci cu pietre si¸ nisip. ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ Nu avem ferestre la casa. In plus, aducem apa de la o fantana de lan˘ ˘ ˘ ˆ ga sec ¸tia de poli ¸tie. De obicei, luam masa o data pe zi, dar cand nu ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ avem de lucru nu mancam nimic toata ziua. Cand se ıntampla asta, ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ eu plec de-acasa deoarece nu suport sa-i aud pe copii plangand dupa ˆ mancare“. ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Victor si¸ Carmen ısi¸ castig ¸ a existen ¸ta reparand ıncal ¸taminte. Ei au ˆ ˘ ˆ cinci copii si¸ locuiesc ıntr-un orasel ¸ izolat din Bolivia. Stau ın chirie ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ıntr-o camera a unei case darapanate din chirpici. Nu au curent elec˘ ˘ ˘ ˆ tric, iar acoperisul a sunt atat de mul ¸ti ¸ de tabla este gaurit. La scoal ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ copii, ıncat nu exista suficiente banci pentru to ¸ti. Astfel, pentru ca ˘ ˘ fiica lui sa poata asista la ore, Victor i-a confec ¸tionat un pupitru. Cei ˘ ˘ ˘ doi so ¸ti trebuie sa mearga pe jos 10 kilometri ca sa adune lemne penˆ ˘ ˘ ˆ tru a gati si¸ pentru a fierbe apa de baut. Carmen spune: „Intrucat nu ˘ ˆ avem toaleta, mergem la rau, care mai este folosit si¸ pentru baie si¸ ˆ ˘ aruncarea gunoaielor. Copiii se ımbolnavesc deseori“. ´ ˘ ˆ Francisco si¸ Ilıdia traiesc ıntr-un sat din Mozambic. Doar patru ˆ ˘ dintre copiii lor sunt ın via ¸ta. Unul a murit de malarie, deoarece un ˘ ´ spital a refuzat sa-i acorde tratamentul necesar. Francisco si ¸ Ilıdia ˘ ˘ cultiva pe mica lor parcela orez si¸ cartofi dulci, care le ajung trei luni. ˘ ˘ ˘ El spune: „Uneori nu avem recolta pentru ca nu ploua suficient sau

S

Carmen, cu doi dintre copiii ei, ˆ ˘ ˆ luand apa din rau

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IUNIE 2011

3

˘ ˘ ˘ ˆ pentru ca ne-o fura ho ¸tii. De aceea, ca sa castig ceva bani, tai tulpini ¸ ˆ de bambus si¸ fac sipci, pe care apoi le vand. De asemenea, eu si¸ so ¸tia ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ mea strangem lemne de foc dintr-o padurice aflata la doua ore dis˘ ˆ ˘ ˘ tan ¸ta. Fiecare aducem cate o legatura de lemne. Una o vindem, iar ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ cealalta o folosim pe parcursul saptamanii pentru gatit“. ˘ ˘ ˘ Mul ¸ti considera ca este o mare nedreptate ca 1 din 7 oameni sa ˘ ˘ ˆ traiasca asemenea lui Mbarushimana, lui Victor si¸ lui Francisco, ın ˘ ˘ ˘ timp ce miliarde de persoane se bucura de o prosperitate fara egal. ˆ ˘ ˘ ˘ Unii au ıncercat sa faca ceva pentru a schimba situa ¸tia. Urmatorul articol va vorbi despre eforturile si¸ speran ¸tele lor.

EFORTURI DE˘ A ˘ PUNE CAPAT ˘ SARACIEI ˘ ˘ AMENII boga ¸ti nu mai sunt afecta ¸ti de saraˆ ˘ ˘ cie. In ceea ce-i priveste, ¸ aceasta problema a ˘ fost deja solu ¸tionata. Dar eforturile de a eradica ˘ ˘ saracia la nivel mondial au esuat.

De ce? Deoare¸ ˆ ˘ ˘ ce, ın general, cei boga ¸ti vor sa-si¸ men ¸tina cu ori˘ ˘ ce pre ¸t bunastarea materiala sau pozi ¸tia pe care o de ¸tin. Solomon, un rege israelit din antichitate, a ˘ ˘ ˆ scris: „Iata ca cei asupri ¸ti plangeau, dar nu era cine ˘ ˆ ˆ sa-i mangaie; puterea era de partea asupritorilor“ (Eclesiastul 4:1). ˘ Pot oamenii influen ¸ti si¸ cu autoritate sa schim˘ ˘ ˘ ˘ be societatea si¸ sa elimine saracia mondiala? Sub ˘ ˘ ˘ inspira ¸tie divina, Solomon a scris: „Iata ca totul ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ era desert ¸ aciune si¸ goana dupa vant. Ce s-a facut ˆ ˆ stramb nu poate fi ındreptat“ (Eclesiastul 1:14, 15). ˆ ˘ Eforturile depuse ın epoca moderna pentru a era˘ ˘ ˘ ˘ dica saracia confirma adevarul acestor cuvinte.

O

Prosperitate pentru to ¸ti — diverse teorii ˆ ˘ In secolul al XIX-lea, unele na ¸tiuni au ajuns sa ˘ ˘ ˘ se bucure de o prosperitate fara egal datorita co-

34567 Doriti¸ mai multe informatii ¸ sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Scrieti-le Martori¸ ˘ lor lui Iehova la una dintre adresele alaturate. ˘ Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi ¸ www.watchtower.org/address.

4

ˆ ˆ mer ¸tului si¸ industriei. In acest context, cateva per˘ soane influente au acordat o aten ¸tie deosebita ˘ ˘ problemei saraciei. Puteau fi distribuite resursele ˆ planetei ın mod echitabil? ˘ Unii au crezut ca socialismul sau comunismul ˘ ˘ va realiza la nivel mondial o societate fara clase ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ sociale, ın care bunurile sa fie ımpar ¸tite ın mod ˆ ˆ egal. Bineın ¸teles, cei boga ¸ti nu au fost deloc ınˆ ˘ canta ¸ti de aceasta idee. Dar sloganul „De la fieca˘ ˘ ˘ ˘ re dupa capacita ¸ti, fiecaruia dupa nevoi“ a fost pe placul multora. Majoritatea oamenilor au sperat ˘ ˘ ca toate ¸tarile vor adera la socialism, iar lumea va ˘ ˆ deveni o societate perfecta. Cateva state prospere au adoptat principii socialiste si¸ au instituit sisteˆ ˘ ˆ me de ajutor social, promi ¸tand ca se vor ıngriji de ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ceta ¸teni „de la leagan pana la mormant“. Aces˘ ˘ ˘ te state sus ¸tin ca saracia nu mai constituie o ame˘ nin ¸tare pentru ceta ¸tenii lor. ˘ ˘ Totusi, ¸ socialismul nu a reusit ¸ sa-si¸ atinga ˘ obiectivul — nu a creat o societate altruista. Spe-

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Fran ¸ta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex.

Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 15124, Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P-2766-955 Estoril. Republica Moldova: PO Box 472, MD–2005 ˆ ˘ Chisin ¸ au. Romania: CP 132 OP 39, Bucuresti. ¸ Spania: Apartado 132, ´ 28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Vol. 132, nr. 11

Semimonthly

ROMANIAN

˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ran ¸ta ca ceta ¸tenii aveau sa lucreze mai degraba ın ˘ ˆ ˆ folosul comunita ¸tii decat ın folosul lor nu a fost ˆ ˘ ˘ decat o iluzie. Unii au refuzat sa-i sus ¸tina finan˘ ˆ ˆ ciar pe saraci, ındreptand aten ¸tia asupra faptului ˘ ˆ ca ajutoarele substan ¸tiale oferite acestora ıi deter˘ ˘ minau pe unii dintre ei sa nu mai munceasca. ˘ Ceea ce spune Biblia s-a dovedit adevarat: „Nu ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ exista om drept pe pamant care sa faca numai bi˘ ˘ ˘ ˘ ˘ nele si¸ sa nu pacatuiasca. . . . Adevaratul Dumne˘ ˘ zeu i-a facut pe oameni drep ¸ti, dar ei au nascocit multe alte planuri“ (Eclesiastul 7:20, 29). ˘ ˘ ˘ ˘ Al ¸tii au sperat sa traiasca visul american, adica ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ sa locuiasca ıntr-o ¸tara ın care orice persoana dor˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ nica sa munceasca se poate ımboga ¸ti. Multe ¸tari ˘ ˘ au adoptat principiile politice care pareau sa fi contribuit la prosperitatea Statelor Unite: demo˘ cra ¸tia, economia de pia ¸ta si¸ comer ¸tul liber. Dar ˘ nu toate na ¸tiunile au reusit ¸ sa realizeze visul american, deoarece prosperitatea Americii de Nord nu ˆ ˘ s-a datorat ın principal sistemului sau politic. Doi factori importan ¸ti care au contribuit la aceasta au fost bogatele ei resurse naturale si¸ accesul usor ¸ la ˆ rutele comerciale interna ¸tionale. De asemenea, ın sistemul economic mondial, de tip competitiv, ˘ ˆ ˘ ˘ exista nu numai ınvingatori, care prospera, ci si¸ ˆ ˘ ˘ ınvinsi, ¸ care sufera. Puteau fi determinate ¸tarile ˘ ˘ prospere sa le ajute pe cele sarace?

Planul Marshall ˘ ˘ — o solu ¸tie la problema saraciei? ˘ ˘ Dupa al Doilea Razboi Mondial, Europa era de˘ ˘ vastata si¸ mul ¸ti dintre locuitoriiˆ ei se temeau ca ˘ vor ajunge sa sufere de foame. In plus, guvernul ˆ Statelor Unite era ıngrijorat din cauza extinderii ˆ socialismului ın Europa. De aceea, timp de patru ˘ ani, Statele Unite le-au oferit ¸tarilor care acceptau politica lor sume mari pentru refacerea agriculturii si¸ a industriei. Acest Program de Reconstruc ¸tie ˘ Europeana, cunoscut sub numele deˆ Planul Marshall, a fost considerat un succes. In Europa de ˘ ˆ ˆ PUBLICATA IN PREZENT IN 188 DE LIMBI: acholi, afri˘ ˘ ˘ ˘ kaans, aimara, albaneza, amharica, araba, armeana, ar˘ ˘ ˘ meana de vest, azerbaidjana, azerbaidjana (caractere ˘ chirilice), baule, bengali, bikol, bislama, bulgara, cam˘ ˘ bodgeana, cebuano, ceha7, chiBemba, chiChewa, chine˘ ˘ za simplificata, chineza traditional a7 (format audio nu¸ ˆ mai ın mandarin), chiTonga, chiTumbuka, chuukese, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ coreeana67, creola haitiana, creola mauritaniana, creola ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ seychelles, croata, daneza7, ebraica, efik, engleza67 (si¸ ın ˘ ˘ ˘ ˘ Braille), estona, ewe, fijiana, finlandeza7, franceza687, ga, ˘ ˘ ˘ ˘ georgiana, germana67, greaca, groenlandeza, guarani, ˘ gujarati, gun, hausa, hiligaynon, hindi, hiri motu, igbo, ˘ ˘ ˘ ˘ ilocana, indoneziana, islandeza, isoko, italiana67, japone-

ˆ Vest, influen ¸ta Statelor Unite s-a sim ¸tit din ce ın ˘ ˘ ˘ ce mai mult, iar saracia extrema nu a mai constituit o amenin ¸tare. Era acest program solu ¸tia la ˘ ˘ problema saraciei mondiale?

Succesul Planului Marshall a determinat guver˘ ˘ ˘ nul Statelor Unite sa ofere ajutor ¸tarilor sarace din ˆ ˆ ıntreaga lume, contribuind ın felul acesta la dezˆ voltarea lor ın domeniul agriculturii, al asisten ¸tei medicale, al educa ¸tiei si¸ al transporturilor. Moti˘ ˆ vul? Statele Unite au recunoscut deschis ca era ın ˘ ˘ ˆ avantajul lor sa procedeze astfel. Si ¸ alte ¸tari au ın˘ ˘ ˘ cercat sa-si ¸ extinda sfera de influen ¸ta oferind aju˘ ˘ ˆ tor ¸tarilor sarace. Dar saizeci de ani mai tarziu, ¸ ˘ ˘ desi¸ fondurile folosite de aceste ¸tari fusesera mult ˆ ˘ ˆ mai mari decat suma cheltuita ın cadrul Planului ˘ Marshall, nu au fost pe masura astep¸ ˆ rezultatele ˘ ˘ ˘ tarilor. Intr-adevar, unele ¸tari, mai ales cele din ˆ ˘ ˘ Asia de Est, care ın trecut fusesera sarace, ajuns ˆ au ˘ ˘ ˘ ˆ sa aiba un nivel de trai foarte ridicat. Insa ın alte ˘ ˆ ˘ zone ale globului, cu toate ca s-a ınregistrat o sca˘ ˘ dere a mortalita ¸tii infantile si¸ o crestere a numa¸ rului de copii care aveau acces la instruire, multe ˆ ˘ na ¸tiuni erau ın continuare foarte sarace.

˘ Ajutorul strain — de ce rezultatele ˘ ˘ nu au fost pe masura astept arilor? ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ Era mult mai greu sa aju ¸ti ¸tarile sarace sa sca˘ ˘ ˆ ˘ ˘ pe de saracie decat sa le ajuˆ ¸ti pe cele bogate sa-si¸ ˘ ˆ ˘ revina ın urma razboiului. In Europa existau deja industrie, comer ¸t si¸ re ¸teleˆ de transport. Economia ˘ ˘ ˘ trebuia doar relansata. In ¸tarile sarace, desi¸ din fondurile primite s-au construit drumuri, scoli si¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ clinici, oamenii traiau ın continuare ın saracie lu˘ cie. De ce? Deoarece aceste ¸tari nu aveau un mediu de afaceri, resurse naturale si¸ acces la rutele comerciale. ˘ ˘ ˘ Saracia este un fenomen complex: e cauzata de ˆ ˘ probleme si, ¸ la randul ei, cauzeaza probleme si¸ ˘ ˘ ˘ mai mari. De exemplu, bolile cauzeaza saracie, iar ˘ ˘ ˘ ˆ saracia cauzeaza boli. Copiii subnutri ¸ti pot fi atat

˘ ˘ ˆ ˆ ˘ za67, kannada, kazaha, kargaza, kiKaonde, kiKongo, kikuyu, kiluba, kimbundu, kinyaRwanda, kiribati, kiRundi, ˘ ˘ kongo, kwangali, kwanyama, letona, lingala, lituaniana, ˘ luganda, lunda, luNyaneka, luo, luvale, macedoneana, ˘ ˘ ˘ maghiara67, malayalam, malgas¸ a, malteza, marathi, mar˘ ˘ shalleza, maya, mixteca, mizo, more, myanmar, ndebele, ˘ ˘ ˘ ndonga, nepaleza, niueana, norvegiana67, nzema, olan˘ ˘ ˘ ˘ deza67, oromo, oseta, otetela, palauana, pangasinan, pa˘ piamentu (Curacao), persana, pidgin din Insulele So¸ ˘ ˘ lomon, poloneza67, ponapean, portugheza687, punjabi, quechua (Ancash), quechua (Ayacucho), quechua (Boliˆ ˘ via), quechua (Cuzco), quichua, rarotongan, romana, ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ rusa67, samoana, sango, sarba, sarba (caractere latine),

˘ ˘ sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slovena, ˘ ˘ spaniola67, sranantongo, suedeza7, swahili, swati, taga˘ ˘ ˘ log7, tahitiana, tamil, tatara, telugu, tetum, thai, tigri˘ nya, tiv, tok pisin, tongana, totonac, tshiluba, tsonga, ˘ ˘ ˘ tswana, turca, tuvaluana, twi, tzotzil, ucraineana, uM˘ ˘ bundu, urdu, urundi, uzbeca, venda, vietnameza, wallis, ˘ waray-waray, wolaita, xhosa, yapeza, yoruba, zande, zapotec, zulu. ˘ ˆ 6 Disponibila si¸ ın format audio pe CD. ˘ ˆ 8 Disponibila si¸ ın format MP3 pe CD. ˆ 7 Pentru materiale ın format audio, vezi www.jw.org.

˘ ˆ ˆ de slabi ¸ti pe plan fizic si¸ mental, ıncat la maturiˆ ˘ ˆ ˘ tate nu vor fi ın stare sa se ıngrijeasca de propriii ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ copii. De asemenea, cand ¸tarile bogate ısi¸ vand ın ˘ ˘ ¸tarile sarace surplusul de alimente la un pre ¸t mic pentru a le „ajuta“, fermierii si¸ comercian ¸tii lo˘ ˘ cali dau faliment. Rezultatul? O saracie si¸ mai ˘ ˘ mare. Furnizarea unui ajutor financiar ¸tarilor sarace poate crea alte probleme. Banii se pot fura cu ˘ usurin ¸ta, ceea ce duce la corup ¸tie, iar corup ¸tia, la ¸ ˆ ˘ ˘ randul ei, la o saracie si¸ mai mare. Asadar, ajuto¸ ˘ ˘ rul strain nu are rezultatul scontat pentru ca nu ˘ ˘ ˘ ˘ rezolva cauza fundamentala a saraciei.

˘ ˘ Cauza saraciei ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Saracia extrema este rezultatul faptului ca ¸tariˆ ˘ le, guvernele si¸ oamenii ısi ¸ urmaresc doar proˆ ˆ ˘ priul interes. De exemplu, ıntrucat guvernele ¸tarilor bogate sunt alese prin vot democratic si¸

˘ ˘ ˘ trebuie sa-si¸ mul ¸tumeasca alegatorii, eradicarea ˘ ˘ saraciei la nivel mondial nu constituie o prioritate pentru ele. De aceea, pentru a proteja interesele fermierilor locali, aceste guverne le interzic fer˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ mierilor din ¸tarile sarace sa-si¸ vanda produsele ın ˆ ˘ ˘ ¸tarile bogate. In plus, le acorda subven ¸tii mari fer˘ ˆ ˘ mierilor locali, pentru ca acestia sa-si¸ vanda pro¸ ˆ ˘ ˘ dusele mai bine decat cei din ¸tarile sarace. ˘ ˘ ˘ ˘ Asadar, este evident ca saracia este cauzata de ¸ ˘ oameni, deoarece la baza ei sta tendin ¸ta oamenilor si¸ a guvernelor de a-si¸ proteja propriile intere˘ ˆ se. Iata ce a spus ın acest sens Solomon: „Un om ˘ ˆ stapaneste ¸ peste alt om spre paguba lui“ (Eclesiastul 8:9). ˘ ˘ ˘ ˘ Prin urmare, se va pune vreodata capat sara˘ ciei? Poate vreun guvern sa schimbe natura ˘ umana?

˘ ˘ O lege care prevenea saracia ˆ In antichitate, Iehova Dumnezeu i-a dat na˘ ¸tiunii Israel un cod de legi, care, daca era ˘ ˘ respectat, prevenea saracia. Legea prevedea ca toate familiile, cu excep ¸tia celor din tribul ˘ ˘ preo ¸tesc (al lui Levi), sa primeasca drept ˘ ˘ ˆ ˘ mo ¸stenire o bucata de pamant. Aceasta mo ¸s˘ ˘ ˆ tenire era sigura deoarece pamantul nu puˆ tea fi vandut pentru totdeauna. La fiecare 50 de ani, toate terenurile trebuiau retrocedate primului proprietar sau familiei acestuia (Le˘ ˘ viticul 25:10, 23). Daca cineva trebuia sa- ¸si ˆ ˘ vanda terenul din cauza unei boli, a unei caˆ tastrofe sau a leneviei, acesta ıi era restituit ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ın anul Jubileului, fara sa plateasca ceva ın schimb. Prin urmare, nicio familie nu era ne˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ voita sa traiasca ın saracie genera ¸tii la rand. ˘ ˆ ˘ ˘ Dumnezeu a mai prevazut ın Lege o masura ˘ ˆ plina de ındurare: un om care se confrunta ˘ cu dificulta ¸ti financiare se putea vinde ca ˆ sclav. El primea banii ın avans pentru a- ¸si ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ plati datoriile. Daca pana ın al ¸saptelea an

˘ ˘ ˘ nu reu ¸sea sa se rascumpere, el trebuia sa fie ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ eliberat ¸si sa primeasca saman ¸ta ¸si animale ˘ ˆ pentru a- ¸si putea cultiva din nou pamantul. ˘ ˆ ˆ De asemenea, daca un israelit ıi ımprumuta ˘ ˆ bani unui cona ¸tional sarac, Legea ıi interzi˘ ˘ ˆ ˘ ˘ cea sa pretinda dobanda. Totodata, ea preve˘ dea ca israeli ¸tii sa nu secere marginile ogoa˘ ˘ ˘ relor, pentru ca persoanele sarace sa poata ˘ ˆ aduna ceea ce ramanea. Astfel, niciun israelit ˘ ˘ nu era nevoit sa cer ¸seasca (Deuteronomul 15:1–14; Leviticul 23:22). ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Istoria arata ınsa ca unii israeli ¸ti au ajuns saraci. De ce? Na ¸tiunea nu a respectat legea ˆ ˆ ˘ lui Iehova. Prin urmare, a ¸sa cum se ıntampla ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ın multe ¸tari, unii s-au ımboga ¸tit, ajungand ˘ ˘ ˆ sa de ¸tina multe terenuri, ın timp ce al ¸tii au ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ saracit, ramanand fara pamant. S-a ajuns la ˘ aceasta situa ¸tie deoarece anumi ¸ti membri ai na ¸tiunii ignorau legea lui Dumnezeu ¸si puneau interesele lor mai presus de ale altora (Matei 22:37–40).

˘ O VESTE BUN ˘ A PENTRU SARACI ˆ ˘ UVANTUL lui Dumnezeu ne da asigurarea: ˘ ˆ „Cel sarac nu va fi ıntotdeauna uitat“ ˆ (Psalmul 9:18). In ˆ plus, Biblia spune despre ˆ Creatorul nostru: „Iti¸ deschizi mana si ¸ satisfaci dorinta ¸ a tot ce este viu“ (Psalmul 145:16). ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ Aceasta speran ¸ta prezentata ın Cuvantul lui Dumnezeu nu este doar un vis. Dumnezeul ˘ ˘ ˘ Atotputernic poate pune capat saraciei, oferindu-le oamenilor tot ce este necesar. Dar de ce ˘ anume au nevoie saracii? ˘ ˘ ˘ O economista de origine africana a spus ca ˘ ˘ ˘ ˘ ar fi ideal ca ¸tarile sarace sa aiba un „dictator binevoitor“. Cu alte cuvinte, este nevoie de ci˘ ˘ ˘ neva care sa aiba puterea de a actiona si ¸ ¸ sa do˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ reasca sincer sa puna capat saraciei. Dar, pen˘ ˘ ˘ ˘ tru ca un conducator sa poata pune capat ˘ ˘ ˘ saraciei la nivel mondial, ar trebui sa guverneˆ ˘ ˘ ze ıntreaga lume. De ce? Deoarece saracia ex˘ ˘ trema este adesea consecin ¸ta faptului ca unele ˘ ˘ t¸ ari ˆse bucura de avantaje pe care altele nu le ˘ ˘ au. In plus, pentru a elimina saracia, un con˘ ˘ ˘ ducator ar trebui sa aiba capacitatea de a ˘ ˘ ˘ schimba natura umana egoista, adevarata cau˘ ˘ ˘ ˘ za a saraciei. Cine ar putea fi acest conducator? ˘ Dumnezeu l-a trimis pe Isus sa le dea o ves˘ ˘ te buna saracilor. Referitor la misiunea pe care o primise de la Dumnezeu, Isus a spus: „Spiri˘ tul lui Iehova este peste mine, pentru ca el m-a ˘ ˘ ˘ uns sa le anun ¸t saracilor vestea buna“ (Luca 4: 16–18).

C

˘ Care este vestea buna?

Dumnezeu l-a numit pe Isus Rege. Aceasta ˘ ˘ ˆ este cu adevarat o veste buna. El este cel mai ın ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ masura sa puna capat saraciei, deoarece: 1) va ˘ guverna peste toata omenirea si ¸ are puterea de ˘ ˘ ˘ a actiona, 2) manifest a compasiune fa ¸ta de sa¸ ˆ ˆ ˘ ˘ raci si ¸ ısi ¸ ınva ¸ta continuatorii sa le poarte de

˘ ˘ ˘ grija si ¸ 3) poate elimina cauza saraciei, respec˘ ˆ ˘ ˘ ˆ tiv tendin ¸ta noastra ınnascuta de a ac ¸tiona ın ˘ ˘ mod egoist. Sa examinam aceste aspecte ale vestii ¸ bune.

1. Autoritatea lui Isus asupra tuturor naˆ ¸tiunilor Cuvantul lui Dumnezeu spune despre ˘ ˆ Isus: „I s-a dat stapanire . . . pentru ca popoa˘ rele, na ¸tiunile si ¸ oamenii de toate limbile sa-i ˘ ˘ slujeasca cu to ¸tii“ (Daniel 7:14). Va pute ¸ti imaˆ ˘ gina ce va ınsemna sa existe un singur guvern ˆ la nivel mondial? Nu vor mai fi neın ¸telegeri si ¸ ˘ ˆ conflicte din cauza resurselor pamantului. Toti¸ ˆ ˆ vor beneficia de ele ın mod egal. Isus ınsusi ¸ a ˘ ˘ dat asigurarea ca va fi un conducator cu putere ˘ de ac ¸tiune. El a spus: „Toata autoritatea mi-a ˘ ˆ ˘ ˆ fost data ın cer si ¸ pe pamant“ (Matei 28:18). ˘ ˘ 2. Compasiunea lui Isus fa ¸ta de saraci Pe ˘ ˘ ˆ tot parcursul serviciului sau pamantesc, Isus ˘ ˘ a manifestat compasiune fa ¸ta de saraci. De ˆ exemplu, o femeie care ısi ¸ cheltuise toti¸ banii ˆ pe tratamente medicale a atins vesm ¸ antul lui ˆ ˘ Isus, sperand ca se va vindeca. Ea avea de 12 ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ani o scurgere de sange si, ¸ fara ındoiala, sufe˘ rea de anemie severa. Potrivit Legii, to ¸ti cei pe ˆ care ıi atingea deveneau necura ¸ti. Dar Isus a ˘ ˘ ˘ ˘ aratat bunatate fa ¸ta de ea. El i-a spus: „Fiica, ˆ credin ¸ta ta te-a vindecat. Du-te ın pace si ¸ ˘ fii vindecata de boala ta chinuitoare“ (Marcu 5:25–34). ˆ ˘ ˘ Inva ¸taturile lui Isus au puterea de a schimba ˆ ˘ atitudinea oamenilor, determinandu-i sa ma˘ ˆ nifeste compasiune. De exemplu, sa ne gandim ˘ la raspunsul pe care i l-a dat Isus unui om care ˘ ˘ ˘ voia sa afle cum sa-i fie placut lui Dumnezeu. ˘ ˘ Desi ca Dumnezeu vrea sa ne iu¸ acest om stia ¸ ˆ bim aproapele, el l-a ıntrebat pe Isus: „Cine este aproapele meu?“.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IUNIE 2011

7

˘ Drept raspuns, Isus a prezentat binecunoscu˘ ˘ ta ilustrare despre un om care calatorea de la Ie˘ rusalim la Ierihon si ¸ care a fost jefuit si ¸ lasat „pe ˘ jumatate mort“. Un preot care cobora pe acel ˘ ˘ drum a trecut pe partea cealalta. Un levit a facut la fel. „Dar un samaritean care mergea pe ˘ ˆ ˘ ˘ drum a venit la el si, ¸ vazandu-l, i s-a facut mila.“ ˘ ˘ ˘ El i-a curatat ¸ ranile, l-a dus la un han si ¸ l-a pla˘ ˆ ˘ ˆ tit pe hangiu ca sa-l ıngrijeasca. Isus a ıntrebat: „Care dintre acestia ¸ . . . s-a dovedit aproapele ce˘ ˆ ˆ ˆ lui care cazuse ıntre talhari?“. „Cel care s-a ın˘ durat de el“, a fost raspunsul. Atunci Isus i-a zis: ˘ „Du-te si ¸ fa si ¸ tu la fel“ (Luca 10:25–37). ˘ Cei care devin Martori ai lui Iehova studiaza ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ınvat¸ aturile lui Isus si ¸ ısi ¸ schimba atitudinea, ın˘ ˘ ˆ ˆ teleg and ca trebuie sa-i ajute pe toti¸ cei aflati¸ ın ¸ ˆ ˘ nevoie. De exemplu, ın cartea sa intitulata ˆ ˆ Women in Soviet Prisons (Femeile ın ınchisorile ˘ sovietice), o scriitoare de origine letona a rela˘ ˘ ˆ tat ca, pe la jumatatea anilor ’60, ın timp ce ˆ ˘ ˆ ˘ muncea ın lagarul din Potma, s-a ımbolnavit. ˆ ˘ Ea spune: „Tot timpul cat am fost bolnava, Mar˘ torele au avut foarte mare grija de mine. Era cea ˘ ˆ mai buna ıngrijire pe care as¸ fi putut-o primi. ˘ ˘ . . . Martorii lui Iehova considera ca este de da˘ toria lor sa-i ajute pe toti¸ oamenii, indiferent de religia sau de nationalitatea acestora“. ¸ ˆ ´ Cand unii Martori ai lui Iehova din Ancon ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ (Ecuador) au ramas fara loc de munca si¸ fara venit din cauza unei crize economice, fratii ¸ lor de ˘ ˘ credint¸ a au gasit o solutie ¸ pentru a-i ajuta: ei ˘ ˆ pregateau mancare si¸ le-o vindeau pescarilor care ˆ se ıntorceau dimineata ¸ devreme de la pescuit (vezi poza din dreapta). Toti¸ membrii congregatiei ¸ au colaborat, inclusiv coˆ ˆ piii. Ei ısi¸ ıncepeau munca la ora unu ˘ ˆ ˘ dimineata, ¸ astfel ca la patru, cand bar˘ ˆ cile soseau la t¸ arm, mancarea era gata. ˆ ˆ ˘ Banii castiga ti¸ erau apoi ımparti¸ ti¸ po¸ ˘ ˘ trivit necesitatilor fiecaruia. ¸ ˘ ˘ Asemenea experiente ¸ arata ca oa˘ ˆ ˘ menii care studiaza exemplul si¸ ınva˘ ˆ ˘ t¸ aturile lui Isus ısi¸ schimba atitudinea, ˆ ˆ ˘ ˘ ınteleg and ca trebuie sa-i ajute pe toti¸ ¸ ˆ cei aflati¸ ın nevoie.

8

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IUNIE 2011

3. Puterea lui Isus de a schimba natura ˘ ˘ umana Nimeni nu poate nega ca oamenii au ˆ tendin ¸ta de a ac ¸tiona ın mod egoist. Biblia spu˘ ˘ ˘ ˘ ne ca aceasta tendin ¸ta este un „pacat“. Aposto˘ ˆ lul Pavel a scris: „Gasesc deci ın cazul meu ˘ ˆ ˘ legea urmatoare: cand vreau sa fac ce este ˘ ˆ ˘ drept, raul este prezent ın mine“. Apoi a adau˘ ˘ ˘ gat: „Cine ma va ˆ scapa de acest corp care ma duce la moarte? Ii mul ¸tumesc lui Dumnezeu prin Isus Cristos“ (Romani 7:21–25). Pavel s-a ˘ referit la faptul ca Dumnezeu, prin interme˘ ˘ ˘ diul lui Isus, avea sa-i elibereze pe adevaratii ¸ sai ˆ ˘ ˘ slujitori de ınclina ¸tiile pacatoase mostenite, ¸ ˘ inclusiv de egoism, care este principala cauza ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ a saraciei. Cum avea sa se ıntample lucrul acesta? ˘ ˘ Dupa ce l-a botezat pe Isus, Ioan Botezatorul ˘ ˆ ˘ a spus: „Iata Mielul lui Dumnezeu care ınlatu˘ ˘ ra pacatul lumii!“ (Ioan 1:29). Da, sub domnia ˘ ˘ ˘ ˆ lui Isus, cauza saraciei va fi eliminata. In ˆ ˘ ˆ curand, pamantul va fi locuit de oameni elibe˘ ra ¸ti de pacatul mostenit, inclusiv de tendin ¸ta ¸ ˘ de a-si ¸ urmari propriile interese (Isaia 11:9). ˘ ˘ ˆ ˆ Ce bucurie va fi sa traim ıntr-o lume ın care to ¸ti oamenii vor avea lucrurile necesare! ˆ Cuvantul lui Dumnezeu spune: „Fiecare va sta sub vi ¸ta lui si ¸ sub smochinul lui si ¸ nimeni nu-i ˘ va face sa tremure“ (Mica 4:4). Cuvintele de ˆ ˆ mai sus descriu ın mod poetic timpul cand to ¸ti ˘ ˘ ˆ oamenii vor gasi placere ın munca lor, se vor ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ bucura de siguran ¸ta si ¸ vor trai ıntr-o lume fara ˘ ˘ saracie, spre lauda lui Iehova!

˘ CUM POTI ¸ TR AI

˘ POTRIVIT BUGETULUI TAU? ˘ ˘ ˘ ˘ MAGINEAZ A-TI ¸ ca trebuie sa tii ¸ umflata o ˘ ˘ minge gaurita. Cum ai proceda? Mingea va ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ramane umflata doar daca pompezi ın inte˘ riorul ei o cantitate de aer cel putin ¸ egala cu cea care iese din ea. ˘ ˆ ˘ ˘ Exemplul de mai sus arata ce ınseamna sa ˘ ˆ traiesti ¸ potrivit bugetului pe care ıl ai. Veni˘ turile tale pot fi asemanate cu aerul pe care ˆ ˆ ıl pompezi ın interiorul mingii, iar cheltuielile, cu aerul care iese din ea. Provocarea con˘ ˆ ˆ ˆ sta ın a nu cheltui mai mult decat ıti¸ permite bugetul. ˘ ˘ ˆ ˘ Teoretic, aceasta idee este simpla, ınsa mai ˘ ˆ greu e sa o pui ın aplicare. Oamenii ar evita ˘ ˘ multe probleme financiare daca s-ar stradui ˘ ˘ ˆ ˆ sa nu cheltuiasca mai mult decat ısi¸ permit. ˘ Cum ar putea proceda? Unde putem gasim ˆ ˘ ındrumari practice? Biblia contine multe sfa¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ turi utile ın aceasta privint¸ a. Sa examinam pe ˆ scurt cateva dintre ele.

I

Principii biblice utile Biblia contine multe principii practice care ¸ ˘ te pot ajuta sa-ti¸ administrezi banii. Te invi˘ ˘ tam sa le analizezi cu atentie ¸ pe cele prezenˆ ˘ ˆ ˆ tate ın continuare si¸ sa observi ın ce mod ıti¸ pot fi de folos.

ˆ Intocmeste¸ ti¸ un buget. Pentru a- ¸ti pu-

˘ tea administra mai eficient banii, trebuie sa ˆ ˆ ˆ stii si ¸ ca ¸ti castigi ¸ ¸ cum ıi cheltuiesti. ¸ Biblia spuˆ ne: „Planurile celui harnic ıi aduc cu siguran˘ ˘ ¸ta folos, dar cel pripit ajunge la lipsa“ (Prover˘ ˘ ˘ bele 21:5). Unii considera ca este practic sa-si ¸ ˘ ˆ ˆ puna banii ın plicuri, fiecare plic reprezentand un anumit tip de cheltuieli, de exemplu ˆ ˆ ˘ ˘ „Mancare“, „Chirie“ sau „Imbracaminte“. In˘ diferent ca metoda pe care o folosesti ¸ este sim˘ ˘ ˘ pla sau elaborata, important este sa stii ¸ cum ˆ ˘ ı ¸ti cheltuiesti ¸ banii si ¸ sa pui pe primul plan ˘ necesita ¸tile, nu dorin ¸tele.

Nu-i invidia pe altii. ¸ Mul ¸ti oameni din ¸ta-˘

ˆ ˆ ˘ rile ın curs de dezvoltare tanjesc dupa lucru˘ ˘ rile de care se bucura cei din ¸tarile industria˘ ˘ lizate. Unii ajung sa-si ¸ doreasca lucruri pe care ˘ ˆ ˘ vecinii lorˆ le etaleaza. Aceasta ınsa poate fi o ˘ capcana. In realitate, s-ar putea ca nici vecinul ˘ ˘ sa nu-si ¸ fi permis lucrurile respective si ¸ sa se ˆ fi ımprumutat pentru a le achizi ¸tiona. Atunci de ce l-ai imita si ¸ ai ac ¸tiona imprudent, ajunˆ ˆ gand astfel ın impas financiar? Biblia averti˘ ˘ ˘ zeaza: „Omul cu ochi invidios alearga dupa ˘ avu ¸tii, dar nu stie ca lipsa va veni peste el“ ¸ (Proverbele 28:22).

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IUNIE 2011

9

˘ ˘ ˘ Du o viat¸ a simpla. Isus si-a sfatuit conti¸

˘ ˘ nuatorii sa-si ¸ pastreze ochiul „simplu“ (Matei ˘ ˘ 6:22). Daca alegi sa- ¸ti cumperi caviar si ¸ un vin ˆ scump cand tot ce- ¸ti po ¸ti permite este o sim˘ ˘ pla ciorba, po ¸ti ajunge usor ¸ la dezastru finan˘ ciar. Potrivit unui raport al Bancii Asiatice de Dezvoltare, aproape o treime din popula ¸tia Fi˘ lipinelor si ¸ mai mult de jumatate din popula˘ ˘ ˘ ˆ ¸tia Indiei traieste ¸ sub pragul saraciei, care ın Asia este de aproximativ 1,35 dolari americani ˆ ˘ ˆ pe zi. Cand o persoana are un venit atat de ˘ ˆ ˘ mic, este o dovada de ın ¸telepciune ˆ ˘ sa se con˘ centreze asupra necesita ¸tilor. Insa aceste prinˆ ˘ cipii ıi pot ajuta si ¸ pe locuitorii ¸tarilor bogate ˘ sa evite problemele financiare.

Fii multumit cu strictul necesar. Acest ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ principiu este ın stransa legatura cu sfatul de ˘ ˘ a duce o via ¸ta simpla. Biblia spune: „Ar trebui ˘ ˘ sa fim pe deplin mul ¸tumi ¸ti . . . daca avem hraˆ ˘ ˘ ˘ na si ¸ ımbracamintea necesara“ (1 Timotei 6:8, ˆ Noul Testament pe ın ¸telesul tuturor). Unii dintre cei mai ferici ¸ti oameni din lume nu au ˘ mul ¸ti bani. Totusi, ¸ ei se bucura de ceea ce au: ˆ ˆ atat de lucrurile materiale, cat si ¸ de iubirea familiei si ¸ a prietenilor. (Proverbele 15:17)

Nu-ti¸ face datorii inutile. Catˆ de adeva-˘

˘ ˆ rate sunt cuvintele Bibliei: „Bogatul stapanes-¸ ˆ te peste cei nevoiasi¸ si¸ cel ce ia cu ımprumut ˘ ˆ este slujitorul ˆ celui ce da cu ımprumut“! (Pro˘ verbele 22:7) In unele situa ¸tii, parea imˆ poate ˘ ˘ ˆ posibil sa nu- ¸ti faci datorii. Insa cei care ısi¸ fac ˆ ˘ datorii ın mod inutil, doar pentru a cumpara ˘ ce-si¸ doresc, deseori ajung sa poarte pe umeri ˘ ˘ ˆ o grea povara financiara. Aceasta se poate ınˆ ˆ tampla de creˆ mai ales cand se folosesc carduri ˆ dit. In revista Time se spunea: „Cand avem carˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ dul ın mana, ıncepem sa ne comportam ˘ ˆ ira ¸tional“. Eric, care traieste ¸ ın Filipine, spune: ˘ „Daca folosesc cardul de credit, de obicei cumˆ ˘ ˘ ˘ par mai multe lucruri decat daca platesc cash. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Cand achit nota de plata, raman fara niciun ˘ ban“. Asadar, trebuie sa fim deosebit de aten ¸ti ¸

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IUNIE 2011

˘ ‘Analizam bine situatia ¸ si¸ stabilim ce ne mai putem ˘ ˘ ˘ permite sa cumparam’ ˆ cand folosim carduri de credit! (2 Regi 4:1; Matei 18:25)

˘ ˆ ˘ Fa economii ınainte de a cumpara.

ˆ ˘ Ideea de a face economii ınainte de a cumpa˘ ˘ ˆ ˘ ra ceva poate parea demodata, ınsa aceasta ˆ ˘ este una dintre cele mai ın ¸telepte modalita ¸ti de a evita problemele financiare. Cei ce pro˘ ˘ cedeaza astfel evita datoriile si ¸ problemele asoˆ ciate acestora, de exemplu dobanzile mari, ˘ ˘ care se adauga la pre ¸tul bunurilor cumparate. ˘ ˆ ˘ Biblia spune ca furnica este ‘ın ¸teleapta’, deoaˆ rece „ısi ¸ face provizii la seceris“ ¸ pentru a le foˆ losi mai tarziu (Proverbele 6:6–8; 30:24, 25). ˆ ˘ Invat¸ a din exemplul altora La nivel teoretic, sfaturile biblice care ˆ pe ˘ ˆ tocmai le-am analizat sunt bune. Insa ıi aju˘ ˘ ˘ ˘ ta ele pe oameni sa traiasca potrivit bugetu˘ ˆ lui lor? Sa vedem ın continuare experientele ¸ unor persoane care au aplicat aceste sfaturi si¸ ˘ ˘ au facut fat¸ a cu succes problemelor de ordin financiar. ˘ ˘ Diosdado, tata a patru copii, spune ca, din ˆ cauza actualei crize economice, ıi este mult ˘ ˘ ˘ mai greu sa satisfaca necesita ¸tile familiei. El re˘ ˘ ˆ ˘ cunoaste ¸ ca este important sa-si¸ ıntocmeasca ˘ ˘ un buget. „Tin eviden ¸taˆ fiecarui banu ¸t pe ¸ ˆ ˘ care-l castig“, spune el. „Imi fac o lista cu tot ¸

˘ ce cheltui.“ Danilo aplica acelasi¸ principiu. El si¸ so ¸tia ˆ lui si-au pierdut mica afacere pe care o ¸ ˘ ˆ ˆ aveau. Insa administrandu-si¸ banii cu ın ¸telep˘ ˘ ˘ ciune, ei reusesc sa-si¸ satisfaca necesita ¸tile. Da¸ ˆ ˆ ˘ ˆ nilo spune: „Stim ca ¸ti bani castig ¸ ¸ am ın fieca˘ ˆ re luna si¸ ca ¸ti folosim pentru cheltuielile ˘ obisnuite.

Astfel, analizam bine situa ¸tia si¸ sta¸ ˘ ˘ ˘ bilim ce ne mai putem permite sa cumparam“. ˆ ˆ Pentru a se putea ıncadra ın buget, mul ¸ti au ˘ ˘ ˘ observat ca e necesar sa reduca anumite chel˘ ˘ tuieli. Myrna, care este vaduva si¸ are trei copii, ˆ spune: „Acum nu mai mergem la ıntruniri cu ˆ mijloacele de transport ın comun, ci pe jos“. ˘ ˘ ˆ Ea s-a straduit sa-i ınve ¸te pe copii importan ¸ta ˘ ˘ faptului de a duce o via ¸ta simpla. Myrna spuˆ ˘ ne: „Am ıncercat sa le dau copiilor mei un ˆ exemplu bun aplicand principiul din 1 Timo˘ ˆ ˘ tei 6:8–10, care arata cat de important este sa fim mul ¸tumi ¸ti cu ce avem“.

Acest principiu i-a fost de folos si¸ lui Gerald, ˘ tata a doi copii. El spune: „Cu ocazia studiu˘ lui familial, analizam experien ¸tele unor cres-¸ tini care s-au concentrat asupra lucrurilor cu ˘ adevarat importante, cele spirituale. Rezultateˆ ˘ le sunt ımbucuratoare, deoarece copiii nostri ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ nu insista sa le cumparam lucruri care, ın realitate, nu sunt necesare“.

‘Acum mergem ˆ la ıntruniri pe jos’

˘ ˘ ˘ ˆ Janet este necasatorita si ¸ slujeste ¸ ın Filipine ca evanghelizatoare cu timp integral. Desi ¸ ˘ recent si-a ¸ pierdut locul de munca, ea reuse ¸ s¸ ˘ ˆ te sa se descurceˆ cu banii pe care ıi are. ˘ ˘ Cum anume? „Incerc sa fiu disciplinata ˘ ˆ si banii cu ıntelepciu¸ ¸ sa-mi administrez ˆ ˘ ˘ ˘ ne“, spune ea. „In loc sa-mi fac cumparaturile de la mall, caut magazine care au preturi ¸ ˘ mai accesibile. De ce sa ˘ ˆ platesc mai mult cand ˘ ˘ pot sa cumpar aceleasi ¸ lucruriˆ la un pret¸ mai ˘ ˘ mic? In plus, ma stra˘ ˘ duiesc sa nu cumpar sub impulsul momentului.“ ˘ Janet considera practic sfatul de a face econo˘ mii. Ea spune: „Daca se ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ‘Ma straduiesc ıntampla sa-mi ramana ˘ ˘ ˘ bani, chiar daca suma sa nu cumpar ˘ ˆ este mica, ıi pun deopar- sub impulsul te pentru cheltuieli ne- momentului’ ˘ prevazute“.

Cu privire la cardurile de credit, Eric, men˘ tionat anterior, spune: „Mi-am impus sa fo¸ ˆ losesc cardul de credit doar ın cazuri de ur˘ ˘ gent¸ a“. Diosdado este de aceeasi ¸ parere: ˆ „Pentru a nu cheltui mai mult decat trebuˆ ie, de obicei ımi las cardul la birou“. ˘ ˘ Po ¸ti trai potrivit bugetului tau ˘ ˆ ˆ Biblia ofera ındrumare ındeosebi din punct de vedere spiritual. Totusi, ¸ multi¸ oa˘ ˘ ˆ ˘ meni observa ca ın paginile ei se gasesc si¸ sfaturi utile pentru viata ¸ de zi cu zi (Proverbele ˆ 2:6; Matei 6:25–34). Aplicand principiile biˆ ˆ ˘ ˆ blice analizate ın acest articol si¸ ınvat¸ and din ˆ ˘ exemplul persoanelor care au pus ın practica ˘ aceste principii, si¸ tu vei putea trai potrivit propriului buget. Astfel, vei fi scutit de mulˆ ˘ te probleme si¸ ıngrijorari pe care le au milioaˆ ne de oameni ın prezent.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IUNIE 2011

11

ˆ ˘ CITITORII INTREABA . . .

Merg la cer toti¸ crestinii fideli? ¸ ˘ ˆ ˇ Multe persoane au gasit man-

ˆ ˘ gaiere citind urmatoarele cuvinte ˘ ˆ ale lui Isus: „Fiindca atat de mult ˆ ˆ a iubit Dumnezeu lumea, ıncat ˘ ˘ l-a dat pe Fiul sau unic-nascut, ˘ pentru ca oricine manifesta cre˘ ˆ ˘ ˘ dint¸ a ın el sa nu fie distrus, ci sa ˘ ˘ ˘ aiba viat¸ a vesnic ¸ a“ (Ioan 3:16). A ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ vrut Isus sa spuna ca toti¸ ınchina˘ ˘ torii fideli ai Tatalui sau, Iehova ˘ ˘ Dumnezeu, aveau sa mearga la ˘ cer pentru a trai vesnic si¸ a fi cu ¸ ˘ adevarat fericiti? ¸ Remarcati¸ ce afirmatie ¸ intere˘ ˘ santa a facut Isus: „Niciun om n-a ˆ ˘ urcat la cer ın afara de cel care a ˆ coborat din cer, Fiul omului“ (Ioan 3:13). Din cuvinˆ ˘ ˆ ˘ tele sale ıntelegem ca ınchinatorii fideli din vechi¸ me, cum ar fi Noe, Avraam, Moise si¸ David, n-au ˘ mers la cer (Faptele 2:34). Atunci unde se afla ei?

Simplu spus, slujitorii lui Dumnezeu din timpurile ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ biblice se afla ın mormant, adica dorm ın moarte. ˘ ˘ ˆ Ei nu sunt constien ti¸ de nimic si¸ urmeaza sa fie ın¸ viati¸ (Eclesiastul 9:5, 6; Faptele 24:15).

Isus este primul care face referire la viata ¸ cereas˘ ˘ ˘ ˘ ca dupa moarte. El le-a spus apostolilor ca urma sa ˘ ˘ ˆ ˘ le pregateasca un loc ın cer (Ioan 14:2, 3). Aceasta ˘ perspectiva era o noutate pentru slujitorii lui Dumˆ ˘ ˘ nezeu. Apostolul Pavel a explicat mai tarziu ca, dupa ˆ ˘ ˘ moartea si¸ ınvierea la viat¸ a cereasca, Isus ‘a inaugu˘ rat pentru discipolii sai un drum nou si¸ viu’, un ˘ ˘ ˆ ˘ drum pe care niciun om nu-l mai strabatuse pana atunci (Evrei 10:19, 20). ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ Inseamna aceasta ca, ıncepand de atunci, toti¸ ˘ ˘ crestinii fideli aveau sa mearga la cer? Nu, deoare¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ce ınvierea la viat¸ a cereasca este strans legata de o ˆ ˘ ınsarcinare pe care o primesc doar unii oameni. Isus ˆ ˘ ˘ le-a spus apostolilor ın ultima seara petrecuta cu ei ˘ ˘ ˘ ˆ ca aveau ‘sa stea pe tronuri ca sa judece’ ın Regatul ˘ ˆ ˘ sau ceresc. Asadar, ınsarcinarea pe care urmau s-o ¸ 12

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IUNIE 2011

˘ ˘ primeasca ei era aceea de a guverna alaturi de Isus ˆ ın cer (Luca 22:28–30). ˆ ˘ ˘ In afara de apostoli, si¸ alti¸ oameni aveau sa pri˘ ˘ ˘ measca aceasta misiune extraordinara. Apostolul ˘ ˆ ˘ Ioan l-a vazut ıntr-o viziune pe Isus alaturi de un ˆ ˘ ˘ grup de persoane ınviate la viat¸ a cereasca, despre ˘ ˘ care a spus ca sunt „un regat si¸ preoti“ ¸ si¸ ca „vor ˘ ˆ domni ca regi peste pamant“ (Revelatia ¸ 3:21; 5:10). ˆ ˆ Din cate persoane era format acel grup? Ca ın oriˆ ˘ ce guvern, si¸ ın Regatul ceresc, doar un numar limi˘ tat de persoane se afla la conducere. Isus, Mie˘ ˘ lul lui Dumnezeu, guverneaza alaturi de 144 000 ˘ de coregenti, ¸ „cumparati¸ dintre oameni“ (Revelatia ¸ 14:1, 4, 5). ˘ ˘ ˘ ˆ Este adevarat ca 144 000 este un numar mic ın ˘ comparatie ¸ cu numarul slujitorilor fideli ai lui Dumnezeu din trecut si¸ din prezent. Dar acest lucru nu ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ trebuie sa ne surprinda, ıntrucat cei 144 000 sunt ın˘ ˘ ˆ viati¸ la viat¸ a cereasca pentru a ındeplini o misiune ˘ ˘ ˘ sacra. Daca ati¸ construi o casa, ati¸ angaja toti¸ munˆ citorii priceputi¸ din zona ın care locuiti? ¸ Nu, ci doar ˆ ˆ atati¸ muncitori c a ti sunt necesari pentru realizarea ¸ ˆ ˘ ˘ proiectului. In mod asemanator, nu toti¸ crestinii fi¸ deli sunt alesi¸ de Dumnezeu pentru a primi privile˘ ˆ giul unic de a guverna alaturi de Cristos ın cer.

Prin intermediul acestui guvern ceresc, Dumneˆ zeu ısi¸ va realiza scopul initial ¸ cu privire la omenire.

Isus si¸ cei 144 000 de coregenti¸ vor supraveghea lu˘ ˆ ˆ crarea de transformare a pamantului ın paradis, ˘ ˘ ˘ ˘ unde o multime fara numar de oameni fideli vor trai ¸ fericiti¸ pentru totdeauna (Isaia 45:18; Revelatia ¸ ˘ 21:3, 4). Printre acestia se vor numara si¸ cei aflati¸ ¸ ˆ ˆ ın memoria lui Dumnezeu, care vor fi ınviati¸ (Ioan 5:28, 29).

Toti¸ slujitorii fideli ai lui Iehova, din trecut si¸ din prezent, vor primi darul minunat al vietii ¸ ¸ vesnice ˆ ˘ ˆ (Romani 6:23). Cativa dintre ei vor primi viat¸ a ın cer ¸ ˆ ˘ pentru a ındeplini o misiune speciala, iar cei mai ˘ ˘ ˆ ˆ multi¸ vor primi viat¸ a pe pamantul transformat ın paradis.

ˆ I

˘ NTREAGA crea ¸tie vadeste ¸ ordine. Este uluitor ˆ ˘ modul ın care este organizata chiar si¸ o „sim˘ ˘ ˘ pla“ celula de drojdie. Numarul elementelor ˘ care o alcatuiesc este aproximativ egal cu al unui avion Boeing 777. Elementele celulei de ˆ ˆ ˘ drojdie au fiecare locul lor si¸ ıncap ıntr-o sfer ˆ ˘a cu un diametru de numai cinci microni1. Insa, spre deosebire de un Boeing, celulele de drojˆ ˘ die se pot ınmul ¸ti. Nu este uimitoare aceasta ordine si¸ organizare? (1 Corinteni 14:33) ˘ ˆ Ordinea este evidenta nu numai ın lumea ˘ ˘ ˘ ˆ fizica. Biblia arata ca si ¸ ın domeniul spiritual ˘ ˘ ˆ exista o buna organizare, ın armonie cu ˘ scopul Creatorului. Profetul Daniel a vazut ˆ ˘ ˆ ıntr-o viziune un numar impresionant de ınˆ ˆ ˘ geri stand ın curtea cereasca a lui Dumnezeu: ˆ „O mie de mii ıi slujeau si ¸ de zece mii de ori ˘ ˆ zece mii stateau ınaintea lui“ (Daniel 7:9, 10). ˆ ˘ ˆ Cat de bine trebuie sa fie organiza ¸ti ıngerii ˘ ˘ — peste o suta de milioane la numar — penˆ tru a duce la ındeplinire ordinele lui Dumneˆ ˘ ˘ ˆ zeu ın folosul slujitorilor sai de pe pamant!

(Psalmul 91:11) Desi ¸ Creatorul nostru, Iehova Dumnezeu, ˆ ˘ ˆ ˆ ısi organizeaz a ıntreaga crea ¸tie ın cel mai bun ¸ ˘ mod, el nu este distant si ¸ nici nu urmareste ¸ ˘ ˘ doar sa stabileasca reguli. El este un Dumnezeu fericit si ¸ plin de afec ¸tiune, fiind interesat de binele tuturor creaturilor sale (1 Timotei ˆ 1:11; 1 Petru 5:7). Aceasta reiese din modul ın care a tratat cu anticul Israel si din ¸ cu crestinii ¸ secolul I.

Israelul antic, un popor bine organizat Iehova Dumnezeu a organizat na ¸tiunea Isˆ ˘ ˘ rael pentru ınchinarea adevarata prin inter˘ ˆ mediul lui Moise. De exemplu, sa ne gandim ˆ ˘ la ındrumarile pe care le-au primit israeli ¸tii cu privire la 1 Un micron, sau micrometru, re˘ prezinta a mia parte dintr-un milimetru.

˘ Tabara israeli ¸tilor ˘ era bine organizata

ARE DUMNEZEU O

organizatie? ¸ ˆ ˘ ˘ asezarea taberei ın timpul calatoriei lor prin ¸ ˘ pustiul Sinai. Daca fiecare familie si-ar fi ridi¸ ˆ ˘ ˘ cat cortul unde ar fi dorit, ın tabarˆ a ar fi fost, ˘ ˘ cu siguran ¸ta, o mare dezordine. Insa Iehova ˘ ˆ ˘ i-a dat fiecarui trib ındrumari clare cu privire ˆ ˘ la locul ın care sa-si corturile (Numere¸ aseze ¸ ˘ le 2:1–34). Legea mozaica con ¸tinea si ¸ reguli ˘ stricte de igiena, cum ar fi cele referitoare la ˆ ıngroparea excrementelor umane (Deuteronomul 23:12, 13). ˆ ˆ ˘ Cand au intrat ın Tara Promisa, israeli ¸tii ¸ ˆ erau un popor bine organizat ın multe privinˆ ˘ ˆ ˘ ¸te. Ei erau ımpar ¸ti ¸ti ın 12 triburi, fiecarui trib ˘ ˘ ˘ ˆ fiindu-i repartizata o bucata de pamant. Legea ˆ ˘ mozaica reglementa orice aspect al vie ¸tii: ın˘ ˘ chinare, casatorie, familie, instruire, afaceri, ˘ alimenta ¸tie, agricultura, cresterea animalelor, ¸ precum si¸ altele.1 Desi ¸ unele legi erau detaliate si ¸ vizau aspecte concrete, ele oglindeau iubirea si ¸ grija lui Iehova si ¸ contribuiau la feri˘ ˘ cirea poporului sau. Daca respectau aceste ˘ masuri pline de iubire, israeli ¸tii se puteau ˘ bucura de favoarea speciala a lui Iehova (Psalmul 147:19, 20). ˘ Desi ¸ Moise a fost un conducator iscusit, reu˘ sita sau esecul n-a depins de calita ¸tile sale de ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ conducator, ci de ascultarea de ındrumarile lui Dumnezeu. De exemplu, cum a ales Moise ˆ 1 Vezi Perspicacitate pentru ın ¸telegerea Scripturilor ˘ (engl.), volumul 2, paginile 214–220, publicata de Martorii lui Iehova.

ˆ traseul pe care l-a urmat poporul ın pustiu? Ieˆ ˆ hova l-a ındrumat printr-un stalp de nor ziua ˆ si ¸ printr-un stalp de foc noaptea (Exodul ˘ 13:21, 22). Cu toate ca s-a folosit de oameni, Iehova Dumnezeu a fost cel care si-a organi¸ zat poporul si ¸ l-a condus. La fel au stat lucruˆ rile si ¸ ın secolul I.

au fost bine organizati¸ ¸ ˆPrimiiˆ crestini Intrucat apostolii si ¸ discipolii au predicat cu ˆ zel, ın secolul I s-au format congrega ¸tii cresti¸ ˆ ˘ ne ın multe par ¸ti din Asia si ¸ din Europa. Desi ¸ ˘ ˆ ˘ erau raspandite pe o suprafa ¸ta mare, congrega ¸tiile nu erau izolate sau independente. Ele erau bine organizate si ¸ supravegheate cu iubire de apostoli. De exemplu, Tit a fost trimis de ˆ ˘ ˘ ˘ apostolul Pavel ın Creta ‘ca sa duca la capat organizarea’ (Tit 1:5, Noul Testament, Pascal). Iar ˆ ˘ ın scrisoarea adresata congrega ¸tiei din Corint, ˘ Pavel a spus ca unii fra ¸ti aveau „capacitatea de a conduce“, sau, conform unei alte traduceri, se ocupau cu „organizarea“ (1 Corinteni 12:28; The Bible in Contemporary Language). ˘ Dar cui se datora aceasta ordine? Potrivit cuˆ vintelor lui Pavel, „Dumnezeu a ıntocmit“, sau „a organizat“ congrega ¸tia (1 Corinteni 12:24; The Riverside New Testament). ˆ ˘ In congrega ¸tia crestin ¸ a, supraveghetorii nu ˘ ˆ erau stapanii fra ¸tilor lor, ci ‘colaboratorii’ lor. ˆ ˘ Acesti ¸ barba ¸ti numiti¸ urmau ındrumarea spi˘ ritului lui Dumnezeu si ¸ trebuiau sa fie „exem˘ ple pentru turma“ (2 Corinteni 1:24; 1 Petru 5:2, 3). Asadar, „capul congrega ¸tiei“ este Isus ¸ ˆ Cristos cel ınviat, nu un simplu om sau un grup de oameni imperfec ¸ti (Efeseni 5:23). ˆ ˆ ˘ Cand congrega ¸tia din Corint a ınceput sa ˆ ac ¸tioneze complet diferit de felul ın care ac¸tionau celelalte congrega ¸tii, Pavel le-a scris: ˆ „Cum? De la voi a iesit ¸ cuvantul lui Dumneˆ ˘ zeu? Sau numai pana la voi a ajuns el?“ (1 Coˆ ˘ rinteni 14:36). Pavel a pus aceste ıntrebari reˆ torice pentru a le corecta modul de gandire si ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ pentru a-i ajuta sa ın ¸teleaga ca nu trebuiau sa ˆ ˆ ac ¸tioneze independent. Cand respectau ın14

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IUNIE 2011

drumarea apostolilor, congrega ¸tiile cresteau si ¸ ¸ ˘ faceau progrese (Faptele 16:4, 5).

O expresie a iubirii lui Dumnezeu ˆ Dar cum stau lucrurile ın prezent? Unii ezi˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ta sa intre ıntr-o organiza ¸tie religioasa. Insa do˘ ˘ vezile biblice arata ca Dumnezeu s-a folosit ˆ ˆ ıntotdeauna de organiza ¸tia sa pentru a-si ¸ ınˆ deplini scopul. El i-a organizat atat pe israeliˆ din secolul I ¸tii din vechime, cat si ¸ pe crestinii ¸ ˆ ˆ ˘ ın ce priveste ınchinarea adus a lui. ¸ ˘ ˘ Prin urmare, nu este logic sa credem ca, la ˆ ˆ ˆ fel ca ın trecut, Iehova ısi ¸ ındruˆ Dumnezeu ˘ ˘ ˘ ˘ ma si ¸ astazi poporul? Intr-adevar, faptul ca Ieˆ ˘ hova ısi ¸ organizeaza slujitorii pentru a-i aduˆ ˆ ce ınchinare ın unitate este o expresie a iubirii ˆ sale. In prezent, Iehova se foloseste ¸ de organiˆ za ¸tia sa pentru a-si ¸ ındeplini scopul cu privire la omenire. Dar cum putem identifica ˘ ˘ ˘ ˆ aceasta organiza ¸tie? Sa analizam cateva criterii: ˘ ˇ Adevara ¸tii cre ¸stini sunt organiza ¸ti pentru ˆ a ındeplini o lucrare. (Matei 24:14; 1 Timotei ˘ ˘ 2:3, 4) Isus le-a poruncit continuatorilor sai sa ˘ predice vestea buna despre Regat tuturor na˘ ¸tiunilor. Aceasta lucrare n-ar putea fi efectua˘ ˘ ta daca n-ar exista o organiza ¸tie interna ¸tiona˘ ˘ ˘ ˘ ˘ la. Sa ilustram: este usor ¸ sa hranesti ¸ singur un ˘ ˘ ˘ ˆ om, dar daca trebuie sa hranesti ¸ cateva mii de oameni sau chiar milioane, ai nevoie de un ˆ grup bine organizat. Pentru a-si ¸ ındeplini mi˘ ˘ siunea, adevara ¸tii crestini slujesc „umar la ¸ ˘ ˘ ˆ umar“, sau „colaboreaza ın serviciul“ adus lui Dumnezeu (Tefania 3:9; Byington). Ar putea ¸ ˘ oameni de diferite na ¸tionalita ¸ti, limbi si ¸ rase ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa colaboreze fara sa faca parte dintr-o organi˘ ˘ ˆ za ¸tie unita? Raspunsul este cat se poate de clar. ˘ ˇ Adevara ¸tii cre ¸stini sunt organiza ¸ti pentru ˆ a se sprijini ¸si a se ıncuraja unii pe al ¸tii. Un al˘ ˆ pinist care urca singur pe munte ısi ¸ alege ruta ˘ ˘ ˘ asa cum dore ste si nu trebuie s a aib a grijˆa de ¸ ¸ ¸ ˘ al ¸ti alpinisti ¸ mai pu ¸tin experimenta ¸ti. Insa, ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ daca se accidenteaza sau ıntampina o dificulˆ tate, el va fi ıntr-un mare pericol, deoarece nu

˘ ˆ ˘ PREDICAREA DIN CASA IN CASA

Pentru a predica la nivel mondial ˘ este nevoie de o buna organizare

˘ ˘ ˆ va avea pe nimeni sa-l ajute. De aceea, nu este niciodata ın ¸te˘ ˘ lept sa ne izolam (Proverbele 18:1). Nici crestinii nu se pot achi¸ ˆ ˘ ˘ ta de responsabilitatea ıncredin ¸tata lor de Isus daca nu se spri˘ ˆ jina unii pe al ¸tii (Matei 28:19, 20). La ıntrunirile congrega ¸tiei ˘ ˆ crestine, ei primesc instruirea biblica si ¸ ¸ ıncurajarea de care au ˘ ˘ ˆ multa nevoie pentru a persevera. Daca n-ar exista aceste ıntruniri, unde ar merge crestinii pentru a fi instrui ¸ti de Iehova si ¸ ¸ ˆ pentru a-i aduce ınchinare? (Evrei 10:24, 25) ˘ ˇ Adevara ¸tii cre ¸stini sunt organiza ¸ti pentru a-i sluji lui Dumˆ ˆ ˆ ˘ ˘ nezeu ın unitate. Intrucat oile lui Isus asculta glasul sau, ele ˘ ˘ devin „o singura turma“ sub conducerea lui (Ioan 10:16). Ade˘ ˘ ˘ ˆ ˆ vara ¸tii crestini nu sunt raspandi ¸ti ın diferite biserici si ¸ grupari ¸ religioase si ¸ nici nu sunt dezbina ¸ti din cauza unor chestiuni ˆ doctrinare. Ei ‘vorbesc to ¸ti ın acelasi¸ fel’ (1 Corinteni 1:10). ˘ ˘ ˘ Unitatea este posibila numai daca exista ordine, iar ordinea ˘ ˘ pretinde o buna organizare. Doar o comunitate unita poate ˆ avea binecuvantarea lui Dumnezeu (Psalmul 133:1, 3). ˘ Milioane de oameni cu o iubire sincera pentru Dumnezeu si¸ ˘ ˘ ˆ pentru adevarul biblic s-au alaturat organiza ¸tiei care ıntrunes-¸ ˆ te cerin ¸tele biblice men ¸tionate, precum si¸ altele. In calitate de ˘ ˆ popor unit si¸ organizat, Martorii lui Iehova de pe tot paman˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tul se straduiesc sa ınfaptuiasca voin ¸ta lui Dumnezeu. Ei sunt ˘ ˘ ˆ convinsi¸ de adevarul urmatoarelor cuvinte: „Eu voi locui ın mijˆ locul lor, voi umbla ın mijlocul lor si¸ voi fi Dumnezeul lor, iar ˘ ˘ ei vor fi poporul meu“ (2 Corinteni 6:16). Si ¸ dumneavoastra va ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ pute ¸ti bucura de aceasta binecuvantare daca ıi ve ¸ti aduce ınchiˆ ˘ nare lui Iehova Dumnezeu ımpreuna cu organiza ¸tia sa.

ˆ AJUTORARE IN CAZ DE DEZASTRU

CONGRESE

CONSTRUIREA ˆ DE LOCURI DE INCHINARE

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IUNIE 2011

15

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ SA INVAT¸ AM DIN CUVANTUL LUI DUMNEZEU

˘ ˘ Exista vreo sperant¸ a pentru cei morti? ¸

˘ ˆ ˘ Acest articol analizeaza unele ıntrebari pe care vi le-a ¸ti pus, probabil, ¸si ˘ ˘ dumneavoastra ¸si prezinta versetele ce ˘ ˆ raspund la ele. Citi ¸ti aceste versete ın propria Biblie. Martorii lui Iehova sunt ˘ ˆ ˘ bucuro ¸si sa le analizeze ımpreuna cu ˘ dumneavoastra.

˘ ˘ 1. Ce sperant¸ a exista pentru cei morti? ¸ ˆ ˆ Cand Isus a ajuns ın Betania, aproape de Ierusalim, ˘ ˘ prietenul sau Lazar murise de patru zile. Isus a mers ˆ ˘ la mormant cu Marta si¸ Maria, surorile lui Lazar. Nu ˘ dupa mult timp, acolo s-a adunat o multime de oa¸ ˘ ˆ ˘ meni. Imagina ¸ti-va cata bucurie au simtit ¸ Marta ¸si Maˆ ˆ ˘ ria cand Isus l-a ınviat pe Lazar! (Citi ¸ti Ioan 11:20–24, 38–44.) ˆ ˆ Marta credea ın ınvierea mor tilor.

Slujitorii fideli ai ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ lui Iehova au ¸stiut ca, ın viitor, Dumnezeu ıi va ınvia ˘ ˆ pe cei mor ¸ti pe pamant. (Citi ¸ti Iov 14:14, 15.)

Adam a fost creat din ˘ ˆ ˘ ˆ ¸tarana pamantului

16

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IUNIE 2011

2. Care este starea mortilor? ¸ ˆ „Spiritul“ este for ¸ta care ˆ ˘ sus ¸tine atat via ¸ta oameniˆ lor, cat ¸si a animalelor. Insa noi nu suntem spirite care ˆ locuiesc temporar ıntr-un corp de carne (Eclesiastul 3:19; Geneza 7:21, 22). Suntem fiin ¸te materiale, crea˘ ˆ ˘ ˆ ˆ te din ¸tarana pamantului (Geneza 2:7; 3:19). Cand ˆ ˘ ˆ creierul moare, gandurile dispar. Dupa ce a fost ınviat, ˘ ˘ ˘ Lazar n-a povestit nimic despre o asa-zis a viat¸ a de ¸ ˆ ˆ apoi, ıntrucat cei mor ti¸ nu mai sunt con ¸stienti. ¸ (Citi ¸ti Psalmul 146:4; Eclesiastul 9:5, 10.) ˘ ˆ Evident, mor ¸tii n-au cum sa sufere. Prin urmare, ın˘ ˘ ˘ ˆ vat¸ atura potrivit careia Dumnezeu ıi chinuie ¸ste pe oa˘ ˘ ˘ ˘ ˆ meni dupa moarte este gre ¸sita. Aceasta doctrina ıl ˘ ˆ dezonoreaza pe Dumnezeu. Gandul de a-i chinui pe ˆ ˘ oameni ın foc este ceva dezgustator pentru el. (Citi ¸ti Ieremia 32:35.)

3. Putem vorbi cu mortii? ¸ ˆ ˘ Mor ¸tii nu pot vorbi (Psalmul 115:17). Dar ıngerii rai ˆ ˘ pot vorbi cu oamenii, pretinzand cu viclenie ca sunt spiritele celor deceda ¸ti (2 Petru 2:4). De aceea, Ieho˘ ˆ ˘ ˘ ˘ va ne interzice sa ıncercam sa comunicam cu mor ¸tii.

(Citi ¸ti Deuteronomul 18:10, 11.)

ˆ 4. Cine va ınvia? ˆ ˘ ˆ In lumea noua, milioane de oameni care sunt ın ˆ ˘ morminte vor ınvia. Chiar si¸ cei care au facut lucruri ˘ ˘ ˆ rele din cauza ca nu l-au cunoscut pe Iehova vor fi ınviati. ¸ (Citi ¸ti Luca 23:43; Faptele 24:15.) ˆ ˘ ˆ ˘ Cei ınvia ¸ti vor avea posibilitatea sa ınvete ¸ adevarul ˘ ˆ despre Dumnezeu si¸ sa-si¸ demonstreze credinta ¸ ın ˆ Isus, ascultand de el (Revelatia ¸ 20:11–13). Cei care vor ˆ ˘ ınvia ¸si vor face lucruri bune vor putea ˆ sa se bucure ˘ ˘ ˆ ˘ pentru totdeauna de via ¸ta pe pamant. Insa unii din˘ ˆ tre cei readu ¸si la viat¸ a vor face ın continuare lucruri ˆ ˆ rele. Pentru ace ¸stia, ınvierea se va dovedi a fi „o ın˘ viere a judeca ¸tii“. (Citi ¸ti Ioan 5:28, 29.)

˘ ˆ 5. Ce dezvaluie ınvierea despre Iehova? ˆ ˘ Invierea este posibila deoarece Dumnezeu si-a tri¸ ˘ ˆ ˘ ˆ mis Fiul pe pamant ca sa-si¸ dea viata ın folosul nos¸ tru. Prin urmare, ea este o expresie a iubirii si¸ a bu˘ ˘ nata ¸tii nemeritate a lui Iehova. (Citi ¸ti Ioan 3:16; Romani 6:23.)

Pentru mai multe informatii, ¸ vezi capitolele 6 si¸ 7 ˘ ale acestei carti, ¸ publicate de Martorii lui Iehova.

ˆ ˘ CE NE INVAT¸ A ˆ ın realitate BIBLIA?

17

ˆ V-ATI ¸ INTREBAT?

˘ ˘ ˘ TABACARIE DIN FEZ (MAROC)

˘ ˘ De ce a fost neobisnuit faptul ca apostolul Petru a ramas ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ın casa unui tabacar ınainte de a i se spune sa mearga la Corneliu? ˆ ˘ ˇ In relatarea din cartea biblica˘ Faptele mare, iar atelierul sau era situat la peri˘ ˘ ˘ se spune ca Petru a stat „mai multe zile feria ora ¸sului, deoarece tabacitul pieilor ˘ ˆ ˘ ˘ ın Iope la un oarecare Simon, un taba- degaja un miros neplacut. ˘ ˆ ˘ Cu toate acestea, se pare ca Petru n-a car“, care avea „casa langa mare“ (Fapˆ ˘ ˘ ˘ tele 9:43; 10:6). Pentru evrei, meseria avut nimic ımpotriva sa fie gazduit de ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ de tabacar era necurata ¸si umilitoare. Simon. De aici ın ¸telegem ca Petru ınva˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Conform Talmudului, tabacarii le erau ¸tase, probabil, sa respinga prejudeca ¸ti˘ ˆ inferiori chiar ¸si celor ce strangeau ba- le pe care le aveau evreii fa ¸ta de oa¸ti necura ¸ti, a ¸sa cum liga. Munca lui Simon presupunea ca el menii considera ˆ ˘ ˘ sa se atinga de corpul mort al animale- procedase mai ınainte Isus (Matei 9:11; ˆ ˘ ˆ ˘ lor, ceea ce ıl facea ın permanen ¸ta ne- Luca 7:36–50). curat din punct de vedere ceremonial (Leviticul 5:2; 11:39). Potrivit unor sur˘ ˘ se, se pare ca Simon folosea apa din

˘ ˘ Ce a vrut sa spuna Isus prin cuvintele „tu ai spus-o“? ˆ ˆ ˘ ˇ Cand Caiafa, marele preot al evreilor, spus-o“. Expresia a fost ın ¸teleasa ca o ˘ ˘ ˘ i-a cerut lui Isus sa declare public ca era confirmare a faptului ca rabinul murise. ˘ Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, Isus a rasIsus a recunoscut dreptul marelui puns: „Tu ai spus-o!“ (Matei 26:63, 64). preot de a-i cere sa˘ faca˘ o declara ¸tie sub ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Ce a vrut sa spuna Isus prin aceste cu- juram ant. In plus, daca ar fi tacut, Isus ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ vinte? ar fi lasat sa se ın ¸teleaga ca nu era el ˆ ˘ ˘ ˘ Isus nu ıncerca sa ocoleasca raspun- Cristosul. A ¸sadar, prin cuvintele „tu ai ˘ ˆ ˘ ˆ la sul la ıntrebarea lui Caiafa. Dupa cat se spus-o“, Isus a raspuns afirmativ ˆ ˆ pare, „tu ai spus-o“ era o expresie idio- ıntrebarea marelui preot. In relatarea ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ matica ebraica des ıntrebuin ¸tata pentru paralela a lui Marcu, raspunsul curajos ˆ ˘ a confirma adevarul unei afirma ¸tii. De al lui Isus la ıntrebarea lui Caiafa a fost ˆ exemplu, ın Talmudul de la Ierusalim, o redat astfel: „Sunt“ (Marcu 14:62; vezi ˘ ˘ ˆ lucrare religioasa compilata ın secolul ¸si Matei 26:25 ¸si Marcu 15:2). al IV-lea e.n., se vorbe ¸ste despre un ˆ ˘ evreu care, fiind ıntrebat daca un anu˘ mit rabin murise, a raspuns: „Tu ai

18

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IUNIE 2011

˘ APROPIATI-V ¸ A DE DUMNEZEU

ˆ ˆ ˆ ˘ Mangaiere pentru cei cu inima franta ˘ EHOVA nu m-ar putea iubi niciodata“, a spus o ˘ ˘ crestin ¸ a care lupta de multi¸ ani cu depresia. ˘ ˘ ˘ Aceasta femeie era convinsa ca Iehova nu se poa˘ te apropia de o persoana ca ea. Este oare Iehova ˆ ˘ ˘ departe de ınchinatorii sai care sunt deprimati? ¸ Cuvintele consemnate de David sub inspiratie ¸ di˘ ˆ ˘ ˘ ˆ vina ın Psalmul 34:18 ne ofera un raspuns ıncurajator.

David stia ce efect poate avea suferinta ¸ ¸ pro˘ ˆ ˘ fund a asupra ınchin atorilor fideli ai lui Iehova. ˆ ˘ ˘ ˘ In tineretea ¸ lui, el fusese fugar, fiind haituit fara ˘ mila de regele Saul, care era gelos pe el si¸ do˘ ˆ rea cu orice pret¸ sa-l omoare. Gandindu-se, pro˘ ˘ ˆ babil, ca Saul nu avea sa-l caute ın teritoriul dus¸ ˆ manilor, David s-a refugiat ın ora sul filistean ¸ ˆ ˘ ˆ Gad. Insa, cand a fost recunoscut de filisteni, Da˘ ˘ ˆ ˘ vid abia a reusit ¸ sa scape prefacandu-se ca era ˘ nebun. Dupa aceste evenimente, David a scris Psalmul 34, atribuindu-i lui Iehova meritul pentru eliberarea sa. ˘ Credea oare David ca Dumnezeu este departe ˘ de cei care, din cauza greutatilor, se simt descu¸ ˘ rajati¸ sau nedemni de iubirea Sa? Iata ce a scris ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ el: „Iehova este langa cei cu inima franta si¸ ıi sal˘ ˘ veaza pe cei cu spiritul zdrobit“ (versetul 18). Sa ˘ ˘ ˆ ˆ analizam aceste cuvinte care ne ofera mangaiere ˘ si¸ sperant¸ a.

Iehova „este aproape“ (Cornilescu, 2001). ˘ ˘ Conform unei lucrari de referint¸ a, aceste cuvinte ˆ ˘ redau „ın mod plastic ideea ca Domnul veghea˘ ˆ ˘ ˘ za cu atentie ¸ si¸ este gata oricand sa-si¸ ajute si¸ sa-si¸ ˆ ˘ ˘ salveze poporul“. Nu este ıncurajator sa stim ca ¸ ˘ ˘ Iehova vegheaza asupra poporului sau? El vede ˘ ˘ ˆ cu ce probleme se confrunta slujitorii sai ın aceste „timpuri critice“ si¸ cunoaste ¸ cele mai profunde sentimente ale lor (2 Timotei 3:1; Faptele 17:27). ˆ ˘ ˆ „Cei cu inima franta.“ In unele culturi, „o ini˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ma franta“ se refera la o dragoste neımpartasit ¸ a.

„I

Dar, potrivit unui erudit, cuvin˘ tele psalmistului se refera la ˆ ˆ „durere si¸ la ıntristare ıntr-un ˆ ˘ sens mai larg“. Si¸ ınchinatorii fideli ai lui Dumnezeu au, ˆ ˘ uneori, inima franta din cau˘ za greutatilor cu care se con¸ ˘ frunta. „Cei cu spiritul zdrobit.“ ˆ ˆ Cand sunt descurajati, ¸ unii ısi¸ ˆ pierd respectul de sine si, ¸ ın ˘ acele momente, nu vadˆ nicio ˘ sperant¸ a de mai bine. Intr-un ˘ manual pentru traducatorii Bi˘ bliei se spune ca expresia „cei cu spiritul zdrobit“ mai poate fi ˘ redata si¸ prin „cei care nu se ˘ mai asteapt a la nimic bun“. ¸ ˘ Cum raspunde Iehova la stri˘ ˆ ˘ gatul de ajutor al celor „cu inima franta“ si¸ „cu spiˆ ˘ ˆ ˘ ritul zdrobit“? Ii tine el la distant¸ a, considerand ca ¸ nu sunt demni de iubirea si¸ de atentia ¸ sa? Nicide˘ ˆ cum! Asemenea unui parinte care ısi¸ tine copilul ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ın brate ¸ si¸ ıl mangaie cand acesta sufera, Iehova ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ este aproape de ınchinatorii sai. El este nerabda˘ ˆ ˆ ˘ ˘ tor sa-i ıncurajeze pe cei cu inima franta si¸ sa-i ˆ ˆ mangaie pe cei cu spiritul zdrobit. El le poate da ˆ ıntelepciunea si¸ puterea necesare pentru a face ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ fat¸ a oricarei ıncercari (2 Corinteni 4:7; Iacov 1:5). ˘ Si¸ tu te poti¸ apropia de Iehova Dumnezeu! Iata ce ne promite el: „Eu locuiesc . . . cu cel zdrobit si¸ ˘ ˆ cu spiritul umil, ca sa ınviorez spiritul celor de con˘ ˘ ˆ ditie ¸ umila si¸ sa ınviorez inima celor zdrobiti“ ¸ (Isaia 57:15).

ˆ SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN IUNIE: ˛ Psalmii 26—59

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IUNIE 2011

19

ˆ ˘ Cand a fost scrisa Biblia? ˘ ˘ ˘ Biblia este o carte exceptional a. Peste trei miliarde de oameni considera ca textul ei este ¸ ˘ ˘ sacru. Ea a fost numita cartea cu cel mai mare succes de librarie din toate timpurile, fiind ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ tiparita ın aproximativ sase miliarde de exemplare (ın ıntregime sau partial), ın peste ¸ ¸ 2400 de limbi. ˘ ESI ¸ Biblia este cea mai citita carte din istoˆ ˘ rie, ın prezent exista numeroase opinii cu ˆ ˘ ˆ privire la perioada ın care a fost scrisa ea, ındeosebi Scripturile ebraice, numite de multi¸ Ve˘ chiul Testament. Poate ca ati¸ citit asemenea teoˆ ˆ ˘ rii ın reviste si¸ ın carti¸ sau i-ati¸ auzit pe eruditi¸ ˆ ˆ prezentandu-le la televizor, ın cadrul unor do˘ ˆ cumentare. Iata cateva dintre ele: ˇ „Cea mai mare parte a Bibliei a fost scrisa˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ıncepand din secolul al VIII-lea pana ın secolul ˆ ˘ al VI-lea ı.e.n., adica din zilele profetului Isaia ˆ ˘ ˆ pana ın zilele profetului Ieremia.“ ˆ ˇ „In ultimii doua˘ sute de ani, majoritatea ˘ bibli ¸stilor au sus ¸tinut ca textul Scripturilor ebraice ˆ ˆ a fost scris ¸si revizuit ındeosebi ın perioada per˘ ˘ ˆ ˘ sana ¸si cea elenistica (din secolul al V-lea pana ˆ ˆ ın secolul al II-lea ı.e.n.).“ ˆ ˇ „Toate textele Scripturilor ebraice ın forma ˘ ˘ ˘ ˆ lor actuala dateaza din epoca elenistica (nu ınaˆ inte de secolul al II-lea sau I [ı.e.n.]).“

D

˘ Cum trebuie sa considere un crestin, care cre¸ ˘ ˘ ˘ de ca „toata Scriptura este inspirata de Dumnezeu“, aceste idei contradictorii? (2 Timotei 3:16) ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Pentru a gasi raspunsul, sa analizam cateva puncte de vedere ale unor eruditi, ¸ precum si¸ in˘ formatiile pe care le ofera chiar Biblia. ¸

˘ Cronologia biblica Scripturile ebraice contin ¸ numeroase infor˘ ˘ matii ¸ cronologice. Acestea demonstreaza ca pri˘ mele carti¸ ale Bibliei au fost scrise pe timpul lui Moise si¸ al lui Iosua, cu aproximativ 3500 de ˆ ˘ ani ın urma.1 Samuel, David, Solomon si ¸ ¸ altii ˆ au scris pe parcursul secolului al XI-lea ı.e.n. ˘ Scrierile lor au fost urmate de cartile istorice, ¸ ˘ poetice si ¸ profetice, care dateaza din secolul ˆ ˘ ˆ ˆ al IX-lea pana ın secolul al V-lea ı.e.n. ˘ ˘ ˘ 1 Pentru o analiza amanun ¸tita a cronologiei biblice, ˆ vezi Perspicacitate pentru ın ¸telegerea Scripturilor (engl.) ˘ volumul 1, paginile 447–467, publicata de Martorii lui Iehova.

Scribii egipteni au produs texte ˆ ınainte de perioada ˘ ˆ ın care a trait Moise 5 DeA Picture Library / Art Resource, NY

ˆ 2000 ı.e.n.

1800 ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ (Axa timpului arata cu aproxima ¸tie anii ın care a fost ıncheiata scrierea car ¸tilor Bibliei)

˘ Copii ale acestor carti¸ biblice sau fragmente ˘ ˘ din ele, cu exceptia ¸ cartii ¸ Estera, s-au gasit prin˘ ˘ tre Manuscrisele de la Marea Moarta. Datarea fa˘ cuta cu carbon 14 (carbon radioactiv) si ¸ paleo˘ grafia (care se ocupa cu studiul textelor vechi) ˘ ˘ confirma ca cele mai vechi dintre aceste manu˘ scrise provin din perioada cuprinsa aproximativ ˆ ˆ ıntre anii 200 si¸ 100 ı.e.n.

Ce spun criticii ˘ Un motiv des invocat de cei ce contesta cro˘ nologia biblica este afirmatia ¸ pe care o face Bi˘ ˆ blia cu privire la caracterul ei inspirat. Facand ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ referire la aceasta opinie ımpartasit ¸ ¸ a de multi, ˆ profesorul Walter Kaiser jr. scrie ın cartea The Old Testament Documents: „Textul [Bibliei] nu este credibil deoarece pretinde a fi de inspiratie ¸ ˘ ˘ divina, precum si ¸ pentru ca vorbeste ¸ despre miracole si ¸ care con¸ despre Dumnezeu“. Eruditii ˘ ˘ testa caracterul inspirat al Bibliei sustin ¸ ca ea tre˘ buie supusa unei analize critice la fel ca orice ˘ alta carte. ˘ O vreme, teoria evolutionist a a lui Darwin ¸ ˘ a stat la baza explicatiei potrivit careia religii¸ ˘ ˘ le au evoluat de la o forma simpla la una ˘ complexa, de la animism culmiˆ la politeism, ˆ ˆ ˘ nand cu monoteismul. Intrucat primele carti¸ ˆ ale Bibliei vorbesc despre ınchinarea la un ˘ singur Dumnezeu, unii au tras concluzia ca

ˆ ˆ ele au fost scrise mult mai tarziu decat s-a crezut. ˘ ˆ ˘ De atunci, critica biblica a ımbracat numeroase forme. De exemplu, un dictionar recent al Ve¸ ˘ chiului Testament contine articole amanuntite ¸ ¸ ˘ despre critica formei, critica istorica, critica lite˘ ˘ rara/narativa, critica istoriei Pentateuhului, critica sursei si¸ critica traditiei. ¸ ˆ Desi ¸ au opinii diferite ın ce priveste ¸ eruditii ¸ ˘ data la care au fost scrise cartile Bibliei, multi¸ ¸ sunt de acord cu teoria profesorului Richard ˘ Friedman. Iata ce scrie el: „De-a lungul multor sute de ani, scriitorii antici au produs poezie, ˘ proza si¸ texte juridice. Scriitorii [Bibliei] au fo˘ losit aceste documente drept surse. Ei au alcaˆ tuit Biblia inspirandu-se din aceste surse“. ˘ Lucrarea Faith, Tradition, and History prezinta ˆ cateva dintre aceste puncte de vedere, ˆ ˘ precum˘ ˆ si¸ alte opinii critice despre Biblie. Insa ea afirma ın ˘ concluzie: „Desi¸ sunt de acord ca Scripturile nu ˆ ˆ sunt demne de ıncredere si¸ au o ıncredere neclin˘ ˆ tita ın propriile teorii, erudi ¸tii sunt extrem de criˆ tici ın ce priveste ¸ opiniile colegilor lor“.

ˆ ˘ In apararea cronologiei biblice ˘ Primele car ¸ti ale Bibliei au fost scrise pe materiale degradabile. Prin urmare, nu ne putem astepta ca scrierile originale sau primele copii ¸ ˘ din timpul lui Moise, Iosua, Samuel si ¸ David sa

ˆ ˆ In 1513 ı.e.n., Moise a terminat scrierea Genezei, carte care ˘ a fost scrisa pe un material degradabil

21 1600

1400 Geneza ˆ 1513 ı.e.n.

Iosua

1200

mai existe. Totusi, ¸ pot fi studiate unele dovezi is˘ ˘ ˘ torice indirecte, care arata ca este rezonabil sa ac˘ ˆ ceptam datele istorice consemnate ın Biblie, asa ¸ ˘ cum procedeaza unii erudi ¸ti si ¸ arheologi renuˆ mi ¸ti. La ce concluzie putem ajunge examinand ˘ ˘ ˆ aceste dovezi? Sa analizam cateva dintre ele. ˆ ˇ Exista literatura˘ scrisa˘ ın Orientul Mijlociu cu ˘ ˆ ˆ 3500 de ani ın urma, c and, potrivit Bibliei, au ˆ ˘ ˆ trait Moise ¸si Iosua? In Mesopotamia si¸ ın Egiptul antic au fost scrise texte literare, juridice, religioase si ¸ istorice. Dar ce se poate spune despre textele scrise de Moise si ¸ Dictio¸ de alti¸ israeliti? ˘ ˘ nary of the Old Testament: Pentateuch da urma˘ ˘ torul raspuns: „Nu avem niciun motiv sa puˆ ˘ ˘ ˆ nem la ındoiala faptul ca ın Canaan a existat ˘ ˘ ˆ ˆ literatura scrisa ın Epoca tarzie a bronzului ˆ ˘ ˆ ˆ [aproximativ din 1550 pana ın 1200 ı.e.n.]“. ˘ Aceeasi¸ lucrare adauga: „Din punctul de vedere ˆ al practicii scrisului ın vechime, nu avem moti˘ ˆ ˘ ve sa ne ındoim ca textele atribuite lui Moise au ˘ ˆ fost scrise la data indicata ın Biblie, iar acelasi ¸ lucru se poate spune si ¸ despre majoritatea textelor celorlalti¸ scriitori“ (Exodul 17:14; 24:4; 34:27, 28; Numerele 33:2; Deuteronomul 31:24). ˇ Au folosit scriitorii Bibliei informa ¸tii din sur˘ se antice? Da, unii dintre ei au facut referire la ˘ ‘carti’, ¸ acestea fiind probabil documente de stat, ˘ registre genealogice, lucrari istorice, precum si¸

documente ale unor familii si ¸ triburi (Numerele 21:14; Iosua 10:13; 2 Samuel 1:18; 1 Regi 11:41; 2 Cronici 32:32). ˘ ˇ De ce n-au fost gasite documente biblice ˆ antice mai vechi dec at Manuscrisele de la Ma˘ ˆ rea Moarta? In revista Biblical Archaeology Review se spune: „Cea mai mare parte a papirusuˆ rilor si ¸ a pergamentelor care au existat ın ˘ ˘ ˆ Palestina nu s-au pastrat. N-au ramas decat cele din regiunile foarte aride, cum ar fi tinutul din ¸ ˘ jurul Marii Moarte.ˆ Aceste materiale putrezesc ˆ ˘ ˘ ˘ ıntr-un sol umed. Insa, chiar daca n-au fost ga˘ site, nu putem spune ca n-au existat“. De fapt, ˘ au fost gasite sute de sigilii de lut, care erau folosite la sigilarea documentelor. Papirusurile si¸ pergamentele au fost distruse de foc sau de ˘ umezeala din sol, dar sigiliile de lut s-au pastrat. ˘ Ele dateaza aproximativ din secolul al IX-lea ˆ ˘ ˆ ˆ pana ın secolul al V-lea ı.e.n. ˆ ˘ ˇ Cum s-au pastrat manuscrisele biblice? In cartea The Bible as It Was se spune: „Povestiriˆ ˘ le, psalmii, legile si care au ajuns pana ¸ ¸ profetiile ˆ ˘ ın zilele noastre ca parte a Bibliei trebuie deci sa ˘ ˆ ˘ fi fost copiate de nenumarate ori ınca din perioada scrierii Bibliei. . . . Aceste texte au fost coˆ ˘ ˘ piate de foarte multe ori ınca din aceasta perioa˘ da deoarece erau folosite; ele aveau un rol ˆ ˘ ˘ important ın viata ¸ de fiecare zi. . . . Fara un moˆ ˘ tiv ıntemeiat, nimeni nu s-ar fi ostenit sa copie-

˘ S-au pastrat sute de sigilii de lut

˘ ˆ Papirus ımpaturit ¸si legat cu un ¸snur, ˆ avand aplicat un sigiliu de lut

ˆ Datate ıntre 900 si¸ ˆ 500 ı.e.n.

ˆ ˆ Datat ın 449 ı.e.n. ˘ ˘ Muzeul Brooklyn, mo ¸stenire lasata ˘ ˘ Theodorei Wilbour din colec ¸tia tatalui sau, Charles Edwin Wilbour

22

ˆ 1000 ı.e.n.

Samuel

800 Iona

600 Isaia

Ieremia

ze aceste texte“ (Deuteronomul 17:18; Proverbele 25:1). ˆ ˘ In cazul primelor carti¸ ale Bibliei, copierea a fost un proces care a durat aproape 1500 de ani, ˆ ˘ ˆ pana ın secolul I e.n. Acest proces de copiere fi˘ dela a presupus „modernizarea formelor gramaˆ ˆ ticale ınvechite si¸ ınlocuirea variantelor ortogra˘ ˆ ˆ fice iesite din uz, proces larg raspandit ın ¸ ˆ ˆ vechime ın Orientul Apropiat“, se spune ın cartea On the Reliability of the Old Testament.1 Fapˆ ˘ tul acesta pune la ındoiala credibilitatea criticii bazate pe forma si¸ stilul textului scris.

ˆ ˘ Cand a fost scrisa Biblia? ˘ ˘ ˘ Este oare logic sa consideram ca lipsa manuscriselor din timpul lui Moise, Iosua, Samuel si¸ ˘ ˘ ˘ altii ¸ este o dovada ca primele carti¸ ale Bibliei ˘ ˆ n-au fost scrise la o data atat de timpurie asa ¸ ˘ ˆ cum se afirma ın ele? Multi¸ specialisti ¸ sunt de ˘ acord ca lipsa unor dovezi nu constituie o dova˘ ˆ da a lipsei lor. Realist vorbind, cate texte scrise ˘ pe materiale degradabile se puteau pastra? Egip˘ ˘ tologul Kenneth Kitchen este de parere ca aproaˆ pe toate papirusurile egiptene scrise ınainte de ˘ epoca greco-romana s-au distrus. ˘ De asemenea, cei ce au respect fa ¸ta de Biblie se ˆ 1 Vezi articolul „Scribii din vechime ¸si Cuvantul lui ˘ ˆ Dumnezeu“, aparut ın Turnul de veghe din 15 martie 2007, paginile 18–20.

ˆ pot ıntreba: Cum a considerat Isus Scripturile ebraice? Pe vremea lui, nimeni n-a contestat data ˘ ˘ ˆ ˘ la care au fost scrise ele. Fara ındoiala, Isus, aseme˘ nea majorita ¸tii iudeilor, a fost de acord cu informa ¸tiile cronologice din Scripturi. Pe cine a recu˘ noscut el drept autorul primelor car ¸ti ale Bibliei? ˘ Isus a facut referire la scrierile lui Moise. De exemplu, el a mentionat „cartea lui Moise“ ¸ ˘ (Marcu 12:26; Ioan 5:46). S-a referit la relatari din Geneza (Matei 19:4, 5; 24:37–39), din Exodul (Luca 20:37), din Leviticul (Matei 8:4), din Numerele (Matei 12:5) si ¸ din Deuteronomul (Matei 18:16). El a afirmat: „Toate lucrurile scriˆ ˆ se despre mine ın legea lui Moise, ın Profeti¸ si¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ın Psalmi trebuie sa se ımplineasca“ (Luca ˘ 24:44). Daca Isus a recunoscut calitatea de auˆ ˆ ˘ ˘ tor a lui Moise si¸ a altora, nu ıncape ındoiala ca ˆ ˆ el a avut ıncredere ın informatiile cronologice ¸ ˆ oferite ın Scripturile ebraice. ˆ ˘ Prin urmare, cand a fost scrisa Biblia? Este ˘ ˆ ˘ demna de ıncredere cronologia biblica? Am observat mai multe puncte de vedere critice ale unor eruditi, ¸ precum si¸ o serie de informatii ¸ ofeˆ rite ın Biblie, dovezi istorice indirecte si ¸ punctul ˆ ˆ de vedere al lui Isus. Avand ın vedere toate aces˘ ˘ ˘ tea, demonstrezi prin raspunsul tau ca esti ¸ de ˆ ˘ ˘ acord cu Isus, care, ıntr-o rugaciune adresata Ta˘ ˘ ˆ talui sau, Iehova Dumnezeu, a spus: „Cuvantul ˘ ˘ tau este adevarul“? (Ioan 17:17)

˘ Manuscrisele de la Marea Moarta au fost ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ınvelite ın panza de in ¸si pastrate ın vase de lut. Ele sunt cele mai vechi manuscrise ˆ ˘ ˆ biblice descoperite pana ın prezent ˆ ˆ Datate ıntre 200 si¸ 100 ı.e.n. ˘ Sanctuarul car ¸tii, fotografie 5 Muzeul Israelului, Ierusalim

400 Daniel

200

O SCRISOARE DIN

MADAGASCAR

˘ ˆ Melodioasa ca un cantec

ˆ I

˘ ˘ ˆ MPREUNA cu sotul ¸ meu ma ındreptam spre ˘ noua noastra repartitie ¸ ca misionari: insu˘ la Madagascar. Ne-am luat ramas bun de la ˘ rude si ¸ de la prieteni si¸ am lasat deoparte te˘ merile, convinsi¸ fiind ca Iehova ne va bineˆ ˆ ˘ cuvanta ın aceasta repartitie. ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ N-o sa uitam niciodata prima ıntrunire la ˆ care am asistat ın Madagascar. Fratele care ˘ ˘ conducea studiul Turnului de veghe parea ca ˘ ˘ ˘ ˆ dirijeaza o orchestra simfonica. Nu ıntele¸ ˘ geam aproape nimic; parca ascultam o melo˘ ˘ ˘ die frumoasa. A trebuit sa treaca un timp ca ˘ ˆ sa putem ıntelege cuvintele care se rosteau. ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ Prima data cand am ınteles o ıntrebare care ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ nu aparea ın paragraf, am raspuns fara sa ˘ ˆ ˘ vreau cu voce tare. Cei care stateau langa

˘ ˆ mine m-au auzit si¸ a trebuit sa-mi pun mana ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ la gura ca sa-mi ınnabus¸ rasul. M-am simtit ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ stanjenita, dar eram bucuroasa ca ın sfarsit ¸ ˆ ıntelegeam si¸ eu ceva! ¸ ˆ ˘ ˆ In loc sa fiu un exemplu pentru altii ¸ ın lu˘ crarea de predicare, simteam ca eu eram cea ¸ ˘ ajutata. Plini de iubire, fratii ¸ si¸ surorile mi-au ˘ ˘ ˘ ˆ aratat cum sa fac o prezentare clara ın lucraˆ ˘ ˆ ˘ ˘ rea de predicare, ınvat¸ andu-ma ce sa spun si¸ ˘ ce versete sa citesc. ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ Imi amintesc ca, odata, cand am fost ın lu˘ crare, un copil a strigat dupa mine: „Vazaha! ˆ ˘ ˆ ˆ Vazaha!“. In limba malgas¸ a acest cuvant ın˘ ˘ ˘ ˘ ˘ seamna „straina“. Am grabit pasul de teama ˘ ˘ ca nu cumva si¸ alti¸ copii sa i se alature. Apoi, ˘ ˆ un baiat l-a certat pe cel care striga, spunan˘ ˘ ˘ du-i: „Nu e straina, ea stie limba noastra!“. ¸ ˘ ˆ Sora care ma ınsotea mi-a tradus ce spusese¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ra copiii. Eu n-am reusit pentru ca ¸ ¸ sa-i ınteleg vorbeau prea repede. Cu toate acestea, am ˆ ˘ ˘ simtit bucurie la gandul ca faceam ¸ o mare ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ progrese. In sfarsit, ¸ ıncepusem sa ma simt ca ˘ ˆ acasa ın Madagascar.

Copiii din congregatie ¸ sunt o mare binecuˆ ˆ ˘ vantare de la Iehova. Cand ma simteam stin¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ghera, o manut¸ a se strecura ıntr-a mea.

ˆ ˘ Impreuna cu Hasina ˆ ın lucrarea de predicare

ˆ ˘ Atunci ımi coboram privirea si¸ zaream fata ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ zambitoare a unui copil, care era ıncantat sa ˘ ˘ ˘ ˘ ma vada, chiar daca eu nu puteam sa-i spun ˘ ˆ ˘ ˘ prea multe cuvinte. Hasina, o sora tanara, s-a ˘ ˘ ˆ oferit sa ma ajute cu traducerea. Cand nimeni ˆ ˘ ˆ ˘ nu ıntelege ce spun, ea pare sa ınteleag a. ¸ ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ Deseori, Hasina ımi sare ın ajutor cand ıncerc ˘ sa vorbesc cu prietenii din congregatie, ¸ expliˆ ˘ candu-le ce vreau sa spun. ˘ Eu si¸ sotul ¸ meu am facut parte dintr-o con˘ gregatie, ¸ din care, dupa un timp, s-a mai format una. Astfel, a fost nevoie ca unele studii ˘ biblice sa fie preluate de alti¸ frati, ¸ deoarece ˆ persoanele care studiau locuiau ın teritoriul ˘ ˆ ˘ noii congregatii. ¸ O sora m-a ıncurajat sa stu˘ diez cu o doamna cu care studiase ea. Mi-a ˘ ˘ ˘ ˘ fost teama si ¸ i-am spus ca nu eram pregatita ˆ ˘ ˘ ınca, dar ea a insistat. M-a asigurat ca voi reusi¸ ˆ ˘ cu ajutorul lui Iehova. Cu o privire blanda, ˆ ˘ mi-a spus ın cuvinte foarte simple ca, nu ˘ ˆ ˆ ˘ dupa mult timp, ıi voi putea ınvata ¸ pe altii ¸ ˘ ˆ asa cum mi-ar fi pl acut.

Cuvintele ei m-au ın¸ curajat foarte mult.

˘ ˘ a a facut progrese frumoase. ˆ Acea doamn ˆ ˘ Intr-o zi, cand eram pe strada, m-a strigat ˘ ˘ ˘ ˘ sa-mi spuna ca mergea cu sotul ¸ ei sa-si¸ lega˘ ˘ ˆ ˘ lizeze casatoria. Si ¸ ei a ınceput sa studie¸ sotul ˆ ˘ stabilit mai multe obiecze si¸ ımpreuna si-au ¸ ˆ tive spirituale, ıntre care botezul. Am fost ˘ ˘ ˆ foarte bucuroasa, desi¸ stiam ca nu noi ıi atra¸ ˘ gem pe oameni la adevar, ci Iehova. ˆ ˘ ˆ ˘ Am ınvatat ¸ multe lucruri ın noua noastra repartitie!

Desi ¸ ¸ ne este dor de prietenii si¸ de ˘ ˘ rudele de acasa, avem sentimentul ca am ˘ ˘ adus cu noi o particica din ei. Vorbim adesea despre ei cu fratii ¸ si¸ cu surorile din Madagasˆ ˘ car, iar acum acestia chiar ne ıntreaba ce mai ¸ ˘ ˘ ˆ fac. Astept am cu nerabdare timpul cand cele ¸ ˘ ˆ ˘ doua „familii“ ale noastre, atat cea de acasa, ˆ ˆ ˆ cat si¸ cea din Madagascar, se vor ıntalni. ˆ ˘ ˘ ˆ Inca mi se pare ca ascult oˆ „melodie“ cand ˆ ˘ ˆ ıi aud pe oameni vorbind. Insa acum ın ¸teleg cuvintele. Abia astept ca si¸ cuvintele rostite de ¸ ˘ ˆ mine sa semene cu un cantec melodios, nu cu sunetele sacadate si¸ stridente ale unei trompe˘ ˆ ˘ te. Isus a spus: „Nu va ıngrijora ¸ti niciodata ˆ ˘ ˆ pentru ziua de maine, caci ziua de maine va ˆ ˘ ˘ avea ıngrijorarile ei“ (Matei 6:34). Asa ¸ ca vom ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ continua sa ınva ¸tam pe rand „notele“, ˘ ˆ sau cuvintele. Deocamdata, ımi adaptez urechea, mintea si¸ inima pentru a ˘ munci alaturi de fra ¸tii si¸ de surorile noastre din Madagascar, care dau do˘ ˘ ˘ vada de multa iubire si¸ rabdare.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IUNIE 2011

25

ˆ ˘ ˘ INVATA ¸ TI-V ¸ A COPIII

˘ Te-ai simtit ¸ vreodata respins? ˘ INEVA se poate simti¸ respins daca nu este ˆ ˘ acceptat ıntr-un grup pentru ca este de ˘ ˘ ˘ alta rasa sau de alta nationalitate ori pentru ¸ ˘ ˘ ca vorbeste ¸ sau se poarta diferit de ceilalti. ¸ Te simti¸ si tu uneori respins?—1 ¸ ˘ Un barbat care s-a simtit ¸ respins a fost Mefiboset.

Dar cine a fost el si¸ de ce s-a simtit ¸ ¸ ˘ astfel? Daca, uneori, te simti¸ si¸ tu respins, poti¸ ˆ ˘ ınvata ¸ multe lucruri de la Mefiboset. ¸ Mefiboset a fost fiul lui Ionatan, un bun ¸ ˆ ˘ prieten al lui David. Inainte ca Ionatan sa ˘ ˆ ˘ moara ın razboi, el l-a rugat pe David: ‘Fii bun ˘ cu copiii mei!’. David a devenit rege. Dupa ˆ un timp, cand si-a amintit cuvintele lui Iona¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ tan, Mefiboset ¸ era ınca ın viat¸ a. In copilarie, ˆ ˘ acesta suferise un accident grav ın urma caˆ ruia se deplasa greu. Intelegi de ce este po¸ ˘ sibil ca el sa se fi simtit ¸ respins?— ˘ ˘ ˘ David a dorit sa manifeste bunatate fat¸ a de ˘ fiul lui Ionatan. De aceea a luat masuri ca Me˘ ˘ fiboset ¸ sa locuiasca la Ierusalim, aproape de ˘ ˆ el, si¸ sa stea mereu la masa regelui. Tiba, ım¸ ˘ ˘ preuna cu fiii si¸ slujitoriiˆ lui, a fost numit sa-i ˘ ˘ slujeasca lui Mefiboset.

Intr-adevar, David l-a ¸ ˆ onorat pe fiul lui Ionatan. Dar stii ¸ ce s-a ınˆ tamplat apoi?— ˆ ˘ In casa lui David au aparut probleme. Ab˘ ˘ salom, unul dintre fiii lui David, s-a razvratit ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ımpotriva tatalui sau si¸ a ıncercat sa-i ia tro˘ ˘ nul. David a fost nevoit sa fuga pentru a-si¸ ˘ ˘ ˆ scapa viata. ¸ Si ¸ Mefiboset ¸ ar fi vrut sa-l ınso-

C

ˆ ˆ ˘ ˘ 1 Cand ıi cititi¸ unui copil, liniuta ¸ va aminteste ¸ sa faceti¸ o pau˘ ˘ ˆ ˘ za si¸ sa-l ıncurajati¸ sa se exprime.

26

˘ ˆ ˘ teasc a pe David ımpreuna cu ceilalti. ¸ ¸ Priete˘ ˘ nii lui David stiau c a el era adev aratul rege. ¸ ˆ ˘ ˘ Insa Mefiboset ¸ n-a putut sa plece cu regele deoarece se deplasa greu. ˆ ˘ Mai tarziu, Tiba i-a spus lui David ca Mefi¸ ˆ boset ¸ nu l-a ınsotit ¸ deoarece dorea, de fapt, ˘ ˘ ˘ sa obtin ¸ a tronul. David a crezut aceasta min˘ ˘ ciuna si¸ i-a dat lui Tiba toate proprietatile ¸ ¸ lui ˘ ˆ Mefiboset.

Nu dup a mult timp, David a cas¸ ¸ ˘ ˆ ˆ tigat razboiul ımpotriva lui Absalom si¸ s-a ınˆ tors la Ierusalim. Cand a ajuns aici, David a ˆ aflat si¸ versiunea lui Mefiboset ¸ despre cele ınˆ tamplate. El a luat decizia ca Mefiboset ¸ si¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Ce crezi Tiba sa ımparta ıntre ei proprietatile. ¸ ¸ ˘ ˘ ca a facut Mefiboset?— ¸ ˆ ˘ El nu s-a plans ca decizia lui David a fost ne˘ ˘ dreapta. Stia ca, pentru a se achita bine de ¸ ˘ responsabilitatile ¸ sale, regele avea nevoie de ˘ liniste.

De aceea, Mefiboset pu¸ ¸ ¸ a spus ca Tiba ˘ ˘ ˘ tea sa pastreze toate proprietatile.

Cel mai ¸ ˘ important lucru pentru Mefiboset ¸ era ca David, slujitorul lui Iehova, domnea din nou la Ierusalim.

Mefiboset ¸ a suferit mult. El s-a simtit ¸ dese˘ ori respins. Dar Iehova l-a iubit si¸ a avut grija ˆ ˘ de el. Ce putem ınvata ¸ de aici?— Chiar si¸ ˆ atunci cand facem ce este drept, unii oameni ˘ ˘ ar putea sa spuna minciuni despre noi. Isus a ˘ ˘ ˘ ˘ spus: „Daca lumea va uraste, sti ¸ ¸ ti¸ ca pe mine ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ m-a urat ınainte sa va urasca pe voi“. Oameˆ nii chiar l-au omorat pe Isus! Putem fi siguri ˘ ˘ ˆ ˆ ca, daca facem ce este drept, atat Iehova, cat ˘ si¸ Fiul sau, Isus, ne vor iubi.

ˆ CITESTE IN BIBLIE ¸

1 Samuel 20:15–17, 41, 42 2 Samuel 4:4; 9:1–10; 19:24–30 Ioan 15:18

AM VISAT ˘ LA „O VIAT¸ A PE ROTI“ ¸ RELATARE DE ZOIA DIMITROVA

˘ La 15 ani, un vis devenea realitate: eram artista de circ si¸ mergeam ˆ ˆ ın multe turnee. Apoi, ın 4 septembrie 1970, a avut loc o tragedie. ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ In timp ce faceam o acrobatie ¸ ın aer, am cazut dintr-o data la ˘ ˆ pamant.

˘ -AM nascut la 16 decembrie 1952 si ¸ am ˆ ˘ ˘ locuit ımpreuna cu parin ¸tii si ¸ cu sora ˆ mea la Sofia, ın Bulgaria. Pe atunci, Bulgaria ˘ ˘ ˆ era o ¸tara comunista, ın care religia era tolera˘ ˆ ta, dar regimul comunist descuraja credin ¸ta ın Dumnezeu. De aceea, majoritatea oamenilor ˆ erau atei, iar mul ¸ti dintre cei care credeau ın ˘ ˘ Dumnezeu preferau sa nu vorbeasca despre convingerile lor. Desi ¸ membrii familiei mele se considerau ortodocsi, ¸ eu n-am primit o edu˘ ˘ ˆ ca ¸tie religioasa si ¸ nu ma gandeam deloc la Dumnezeu. ˘ De mica m-a pasionat sportul, mai ales gimˆ nastica. Cand aveam 13 ani, la scoala mea a ¸ ˘ ˘ venit un manager sportiv. El cauta o eleva care ˘ sa se antreneze pentru a face acroba ¸tii la circ. ˘ Profesorul de gimnastica m-a recomandat pe ˆ ˆ ˘ ˘ mine. Am fost foarte ıncantata sa merg cu ma˘ sina americana a managerului la o serie de in¸ terviuri si ¸ probe date cu mai mul ¸ti antrenori. ˘ Spre marea mea bucurie, am fost selectata. ˆ Acesta a fost ınceputul unei perioade de peste doi ani de regim strict si ¸ de antrenament ri˘ ˘ guros. La 15 ani eram pregatita pentru „o via˘ ˘ ˘ ¸ta pe ro ¸ti“, o via ¸ta de turneu cu circul. Am ca˘ ˘ ˆ ˘ latorit prin toata Bulgaria, iar apoi ın ¸tari din

M

28

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IUNIE 2011

˘ ˆ fosta Uniune Sovietica si ¸ chiar ın Algeria, Ungaria si ¸ fosta Iugoslavie. ˆ ˘ Au fost trei ani minuna ¸ti, ın care am facut ˆ ceea ce visasem. Apoi, ın timpul unui specˆ tacol la Titov Veles, ın Macedonia, a avut loc ˆ accidentul despre care am vorbit la ınceput. ˆ ˘ Executam o acroba ¸tie la ınal ¸time. Partenerul ˘ ˆ meu, care statea suspendat cu capul ın jos, tre˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ buia sa ma arunce ca sa ma ınvart ın aer, iar ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ apoi sa ma prinda ın timp ce coboram. Insa ˘ ˆ ˘ n-am reusit ¸ sa-i apuc mainile si, ¸ pentru ca mi ˆ ˘ ˘ s-a rupt franghia de siguran ¸ta, am cazut de la ˆ ˘ ˘ ˘ sase metri ınal ¸time. Am fost dusa de urgen ¸ta ¸ ˘ ˆ la spital, unde am aflat ca ımi fracturasem co˘ loana vertebrala si ¸ un bra ¸t si ¸ aveam mai mulˆ ˆ te coaste rupte. Am fost ın stare de soc ¸ cateva ˆ ˆ ˆ zile si ¸ nu-mi aminteam ce se ıntamplase. Cand ˘ mi-am mai revenit, mi-am dat seama ca eram ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ paralizata de la mijloc ın jos. Insa, fiindca ˆ ˘ ˘ ˆ eram tanara, speram ca, ın urma unei opera˘ ¸tii sau cu ajutorul terapiei de recuperare, sa pot ˘ ˆ ˘ merge din nou si ¸ chiar sa ma ıntorc la circ. ˆ ˘ ˘ In urmatorii doi ani si am fost in¸ jumatate, ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ternata ın mai multe sanatorii. Inca speram ca ˆ ˆ ˘ ımi voi reveni. In cele din urma, am fost ne˘ ˘ ˘ ˆ voita sa accept ca visul meu se sfarsise.

Trebuia ¸

˘ ˘ ˘ ˘ sa ma adaptez la o via ˆ ¸ta complet diferita de˘ cea la care visasem. In mod ironic, urma sa ˘ ˆ ˘ ˆ duc „o via ¸ta pe ro ¸ti“, ınsa ıntr-un scaun cu rotile. ˆ ˘ ˘ Incep o viat¸ a noua ˘ ˆ ˘ ˘ Am crezut ca ımi va fi imposibil sa ma adap˘ ˆ ˘ tez la noua mea situa ¸tie pentru ca pana atunci ˆ ˘ ˘ fusesem obisnuit a cu un stil de via ¸ta activ. Imi ¸ ˘ pierdusem orice speran ¸ta si ¸ eram foarte depri˘ ˘ ˆ ˆ ˘ mata. Dupa un timp, ın 1977, un tanar pe ˆ nume Stoian a venit la usa ¸ mea. Cand am aflat ˘ ca era fratele unei foste colege de la circ, l-am ˆ ˆ ˘ invitat imediat ınauntru. In timpul discu ¸tiei, ˆ ˘ ˘ m-a ıntrebat daca existau sanse sa-mi revin. ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ Descurajata si ¸ dezamagita, i-am spus ca nu ˘ ˆ ˘ mai aveam nicio speran ¸ta. Cand mi-a zis ca ˘ ˘ numai Dumnezeu ma poate ajuta, i-am ras˘ ˘ ˘ puns cu amaraciune: „Daca Dumnezeu exis˘ ˆ ˘ ta, eu de ce am ajuns ın aceasta situa ¸tie?“.

Stoian devenise de pu ¸tin timp Martor al lui ˆ Iehova ın Statele Unite, unde lucrase la un ˆ circ. Pornind de la ıntrebarea mea, mi-a expli˘ cat cu multa amabilitate promisiunile minunate ale Bibliei cu privire la viitor. M-am bucuˆ ˘ ˆ ˆ rat foarte mult cand am aflat ca, ın curand, ˘ ˆ ˆ pamantul va fi transformat ıntr-un paradis. ˘ M-a impresionat promisiunea ca ‘moartea nu ˘ va mai fi, nici jale, nici strigat, nici durere nu ˆ ˆ vor mai fi’ (Revela ¸tia 21:4). Cat de mult ımi ˘ ˘ ˘ ˘ doream sa fiu din nou sanatoasa! Am accep˘ Am devenit artista de circ la 15 ani

˘ tat imediat sa studiez cu regularitate Biblia. ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Astfel am ınceput o via ¸ta noua. In sfarsit, ¸ ga˘ ˘ sisem o speran ¸ta reala! ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ cu nerabdaIn fiecare saptamana asteptam ¸ ˘ ˆ re sa studiez Biblia. La ınceput am studiat cu ˘ Stoian, iar apoi cu Totka, o Martora foarte prie˘ ˆ ˘ tenoasa. Cu ajutorul ei, am ınva ¸tat repede multe lucruri din Biblie si ¸ mi-am dedicat viaˆ ¸ta lui Iehova Dumnezeu. Pe timpul acela, ın ˘ ˘ Sofia nu era niciun Martor calificat care sa ma ˘ boteze. De aceea, a trebuit sa astept vizita unui ¸ frate din Macedonia. La 11 septembrie 1978, ˘ ˆ ˆ ˘ dupa aproape un an de cand ıncepusem sa stu˘ ˆ diez Biblia, am fost botezata ın cada de baie ˘ din apartamentul meu. Botezul ca Martora a ˘ lui Iehova mi-a adus multa bucurie, iar via ¸ta ˘ ˘ mea a capatat un sens real. ˘ ˆ ˆ ˘ Adevarul pe care ıl ınva ¸tasem din Biblie arˆ ˆ ˘ ˘ dea ın mine ca un foc. Le ımpartaseam cu en¸ ˘ tuziasm noua mea speran ¸ta tuturor celor care treceau pe la mine. Din nefericire, nimeni nu ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ parea sa ma ia ın serios, crezand probabil ca, ˆ ın urma accidentului, o luasem pu ¸tin razna.

˘ ˘ O greseal a grava ¸ ˆ ˘ In acea perioada, lucrarea Martorilor lui Ie˘ ˆ ˆ ˘ hova era interzisa ın Bulgaria, iar ın ¸tara erau ˆ pu ¸tini fra ¸ti. Nu existau ıntruniri ale congrega˘ ¸tiei la care sa pot participa si ¸ nu prea aveam ˘ ˘ ocazia sa ma bucur de compania fra ¸tilor de ˘ ˘ credin ¸ta. Din acest motiv, dar si ¸ pentru ca

ˆ „Participarea cu regularitate la ıntrunirile crestine ¸ ˘ ˆ este cea mai mare sursa de bucurie si¸ de ıncurajare“

ˆ ˆ ˘ n-am ın ¸teles cat de periculoase sunt legaturiˆ ˘ ˆ le stranse cu cei care nu traiesc ın armonie cu ˘ ˘ normele Bibliei, am comis o greseal ¸ a grava. ˘ ˘ ˆ Constiin ¸ta m-a mustrat fara ıncetare si ¸ ¸ am ˆ sim ¸tit durerea sfasietoare de a nu mai fi aproa¸ ˘ ˘ pe de Iehova Dumnezeu. Zdrobita si a, ¸ rusinat ¸ ˘ ˆ ˆ mi-am varsat inima ınainte lui Iehova ın ru˘ ˘ ˘ ˆ gaciune si ¸ l-am implorat sa ma ierte. Mai tar˘ ˆ ziu, cu ajutorul plin de iubire al batranilor crestini, m-am restabilit din punct de vedere ¸ ˘ ˘ ˆ spiritual si ¸ mi-am recapatat bucuria ın serviˆ ciul adus lui Dumnezeu. Cat de mult pre ¸tuiesc privilegiul de a-i sluji lui Iehova cu o constiin¸ ˘ ˘ ¸ta curata si ¸ de a face parte din organiza ¸tia sa ˘ curata!

˘ ˆ Fericita ın pofida limitelor Accidentul de acum 40 de ani mi-a spulbeˆ rat visul de a face acroba ¸tii si ¸ de a merge ın ˆ ˘ ˘ ˆ turnee, condamnandu-ma la o via ¸ta ıntr-un ˆ ˘ ˆ ˘ scaun cu rotile. Insa nu privesc ın urma cu triste ¸te si ¸ cu regret, ca si ¸ cum via ¸ta mea ar fi un ˘ ˘ ˆ esec.

Adevarul din Biblie m-a ajutat sa ın ¸teleg ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ca visul meu de a gasi fericire si ¸ ımplinire ın 30

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IUNIE 2011

lumea circului era legat de lucruri efemere. ˘ Am vazut cum unii dintre fostii mei colegi ¸ care si-au continuat cariera la circ au avut par¸ ˘ ˆ ˘ ˘ te de mari dezamagiri. Eu, ınsa, am gasit cea ˘ ˘ ˘ mai pre ¸tioasa comoara: o rela ¸tie personala cu Creatorul nostru, Iehova Dumnezeu. Aceasta ˘ ˆ mi-a adus infinit mai multa bucurie decat as¸ ˘ fi putut avea vreodata la circ. ˘ ˘ De asemenea, m-am bucurat sa vad multe ˆ ˘ ˘ persoane dobandind cunostin ¸ta despre adeva¸ ˆ rul din Biblie si ¸ dedicandu-si ¸ ˆ via ¸ta Dumnezeuˆ lui nostru iubitor, Iehova. In 1977, cand am ˆ ˘ ˆ ınceput sa studiez Biblia, ın Bulgaria erau foarˆ te pu ¸tini Martori ai lui Iehova. Chiar si ¸ ın ˘ ˘ ˆ 1991, dupa caderea regimului comunist, cand ˆ Martorii lui Iehova au fost ınregistra ¸ti oficial, ˘ ˆ nu erau mai mult de o suta de Martori ın toa˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ta ¸tara. Cat de bucuroasa am fost sa vad o cres-¸ ˘ ˘ tere constanta a numarului de vestitori ai Re˘ ˆ gatului, care se ridica ın prezent la aproximativ 1800! ˆ ˆ ˘ In Bulgaria este ınca mult de lucru. Exis˘ ˘ ta mul ¸ti oameni care cauta cunostin ¸ta din ¸ ˆ ˘ Cuvantul lui Dumnezeu. O dovada remarca-

„Un moment important din viata ¸ mea a fost lansarea Sfintelor Scripturi — Traducerea lumii ˆ ˘ noi ın bulgara“

˘ ˆ bila ın acest sens sunt cele 3 914 persoane preˆ zente la Comemorarea mor ¸tii lui Cristos ın ˘ ˘ 2010. Ma bucur foarte mult ca Iehova a bineˆ ˆ ˘ cuvantat ınceputurile mici ale lucrarii din Bul˘ ˆ garia. Am vazut cu ochii mei cum „cel neın˘ semnat“ a devenit „o na ¸tiune puternica“, asa ¸ ˆ cum s-a profe ¸tit ın Isaia 60:22. ˘ ˘ O alta sursa de bucurie si ¸ un moment important din via ¸ta mea a fost lansarea Sfintelor ˆ ˘ Scripturi — Traducerea lumii noi ın bulgara. ˆ Aceasta a avut loc ın august 2009, cu ocazia Congresului de District „Veghea ¸ti!“, ¸tinut la ˆ Sofia. Lansarea acestei traduceri ın limba mea ˘ materna a fost un vis care a devenit realitate! ˘ Cu siguran ¸ta, Traducerea lumii noi va ajuta ˘ ˘ mul ¸ti oameni din Bulgaria sa ob ¸tina cunostin¸ ˘ ¸ta adevarului din Biblie. ˘ ˘ Desi ¸ starea mea de sanatate nu-mi permite ˆ ˘ sa fac multe ın lucrarea de predicare a vestii ¸ ˘ bune despre Regatul lui Dumnezeu, ma bucur ˘ ˘ sa le vorbesc despre adevarul din Biblie vecinilor si ¸ tuturor celor care vin la usa ¸ mea. Oda˘ ˆ ˘ ˘ ta, ın timp ce stateam pe balcon, am vazut o ˘ ˆ vecina trecand prin fa ¸ta blocului si ¸ am inviˆ ˘ ˘ tat-o ınauntru. Ea a acceptat si, ¸ dupa ce i-am ˆ ˘ ˘ ˆ ımpartasit ¸ unele idei biblice ıncurajatoare, a ˘ ˆ ˘ fost de acord sa studiem Biblia ımpreuna. ˆ M-am bucurat nespus de mult cand vecina mea s-a botezat, devenind sora mea de credin˘ ˘ ¸ta. Am avut privilegiul sa ajut patru persoane ˘ ˘ ˘ sa ajunga la pasul dedicarii la Iehova.

ˆ Participarea cu regularitate la ıntrunirile ˘ crestine este cea mai mare sursa de bucurie si ¸ ¸ ˆ ˘ de ıncurajare. Cei peste o suta de fra ¸ti si ¸ surori din congrega ¸tia mea sunt ca o familie pentru ˆ ˆ ˆ ˘ mine. Intrucat ın Bulgaria nu exista servicii ˆ ˆ speciale de transport pentru persoanele ın var˘ ˘ sta sau cu handicap, nu-mi este usor ¸ sa merg ˆ ˆ ˘ ˘ la ıntruniri. Sunt ınsa foarte recunoscatoare ˆ pentru ajutorul plin de iubire al unui frate ta˘ ˘ ˘ ˘ nar din congrega ¸tie. El ma ia de acas ¸ ma ˆ a si ˆ duce cu masina la fiecare ıntrunire. Ii mul ¸tu¸ mesc mult lui Iehova pentru privilegiul de a ˘ ˆ face parte dintr-o familie spirituala atat de iubitoare! ˆ ˘ ˆ ˘ Privind ın urma, ımi dau seama ca via ¸ta ˆ mea a fost cu totul altfel decat mi-am imagiˆ ˆ nat ın tinere ¸te. Serviciul adus lui Iehova ımi ˘ ˆ aduce cea mai mare bucurie posibila ın pre˘ ˘ ˘ zent si ¸ o speran ¸ta minunata de viitor. Pastrez ˆ cu drag ın minte promisiunea lui Dumnezeu ˘ ˆ ˘ va sari ca potrivit careia, ın paradis, „schiopul ¸ ˘ un cerb“ (Isaia 35:6). Astept cu nerabdare si ¸ ¸ cu ˘ ˆ ˆ ˘ multa ıncredere ziua ın care voi sari din scau˘ nul cu rotile si ¸ ma voi bucura de vigoare si ¸ de ˘ ˘ ˘ o sanatate perfecta.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IUNIE 2011

31

„VOR DISTRUGE ˘ ˆ OAMENII PAMANTUL?“ ˘ ˘ ˘ ˘ Vazuta din spatiul cosmic, planeta noastra pare un giuvaier ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ albastru. O privire mai atenta ınsa dezvaluie ca locuinta ¸ noastra ˆ ˘ este ın pericol. De ce? Raspunsul nu e greu de aflat: Oamenii nu sunt buni chiriasi. ¸ Ei o distrug nu doar din punct de vedere fizic ˘ — prin poluare, defris¸ ari si¸ exploatarea resurselor ei naturale —, ˘ ˘ ˘ ci si¸ din punct de vedere moral si¸ spiritual — prin violent¸ a, varsari de ˆ ˘ sange si¸ imoralitate sexuala. ˘ ˆ ˘ ˘ Starea deplorabila ın care s-a ajuns a fost prezisa cu circa doua ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ milenii ın urma ın cateva profetii ¸ impresionante consemnate ın Biblie (2 Timotei 3:1–5; Revelatia ¸ 11:18). Scripturile au mai prezis ˘ ˆ ca Dumnezeu, si¸ nu omul, va ındrepta pentru totdeauna lucrurile. ˘ ˆ Aceste aspecte importante vor fi dezbatute ın cadrul discursului pu˘ ˆ blic intitulat „Vor distruge oamenii pamantul?“, care se va prezenta ˘ ˘ cu ocazia Congresului de District „Sa vina Regatul lui Dumnezeu!“. ˆ ˆ In Romania, congresele de district se vor tine pe parcursul lunii iulie ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ a acestui an. Va invitam cu caldura sa asistati¸ la unul dintre ele. ˆ ˘ Pentru a afla locul cel mai apropiat ın care se va tine un congres, va ¸ ˘ ˘ ˘ rugam sa luati¸ legatura cu Martorii lui Iehova din localitatea ˘ ˘ ˘ ˘ dumneavoastra sau sa scrieti¸ la cea mai convenabila adresa dintre cele ˘ mentionate la pagina 4. Pe site-ul www.jw.org puteti¸ gasi lista cu ¸ ˆ ˆ toate congresele care se vor tine ın Romania, Moldova si¸ Ucraina, dar ¸ ˆ ˘ si¸ ın alte t¸ ari. www.watchtower.org

wp11 06/01-M