6 s

34567 15 IUNIE 2011

E D I T¸ I E D E S T U D I U ARTICOLE DE STUDIU 1–7 august

˘ O veste buna de care toti¸ oamenii au nevoie PAGINA 7

ˆ ˘ C ANTARILE: 47, 101

8–14 august

˘ Dumnezeu ne arata iubirea sa PAGINA 11

ˆ ˘ C ANTARILE: 18, 91

15–21 august

˘ „Pastoriti¸ turma lui Dumnezeu, ˆ ˘ care este ın grija voastr a“ PAGINA 20

ˆ ˘ C ANTARILE: 42, 84

22–28 august

˘ ˘ „Sa-i pretui ¸ ti¸ pe cei care lucreaza din greu printre voi“ PAGINA 24

ˆ ˘ C ANTARILE: 123, 53

34567

15 IUNIE 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ universului. Asa ¸ cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista ˘ ˆ ˆ prezinta semnificatia biblice. Ea le aduce mangaiere ¸ evenimentelor mondiale din perspectiva profetiilor ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ oamenilor cu vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ capat rautatii ¸ si¸ va transforma pamantul ın paradis. Revista ısi¸ ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, ˘ ˘ ˘ care a murit pentru ca noi sa avem viat¸ a vesnic ¸ a si¸ care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista ˘ ˘ ˘ Turnul de veghe, pe care Martorii lui Iehova o publica din 1879, este apolitica si¸ se bazeaza pe Biblie. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU

ALTE ARTICOLE ˘ 3 Ar trebui tinerii sa se boteze?

16

ARTICOLELE DE STUDIU 1, 2 PAGINILE 7–15 ˆ ˘ ˆ In cartea biblica Romani, Pavel aduce ın discu˘ ˘ ¸tie un aspect al ‘ve ¸stii bune’ care are legatura ˘ ˘ ˘ cu omenirea pacatoasa. La ce s-a referit el ¸si ce foloase ne aduce acest aspect al ‘ve ¸stii bune’? ˘ ˘ ˆ Aceste doua articole ne vor ajuta sa ın ¸telegem ˘ mai bine ¸si sa apreciem mai mult jertfa lui Isus ˘ ˘ ¸si iubirea aratata de Dumnezeu prin intermediul acesteia.

˘ ˘ Este adevarat ca Avraam a avut ˘ camile?

18 ‘Adu sulurile, mai ales pergamentele’ ) 29 Cum poti¸ avea ˆ ˘ succes ın viat¸ a?

ARTICOLELE DE STUDIU 3, 4 PAGINILE 20–28 ˘ ˘ ˆ ˘ Aceste articole arata cum pot batranii sa- ¸si spo˘ ˘ reasca aprecierea pentru privilegiul de a pastori congrega ¸tia. De asemenea, vor fi analizate ˆ ˘ cateva modalita ¸ti prin care membrii congrega˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ¸tiei pot arata ca ıi pre ¸tuiesc sincer pe batrani.

The Watchtower (ISSN 0043–1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201–2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Vol. 132, nr. 12

Semimonthly

ROMANIAN

˘ Ar trebui tinerii sa se boteze? ˘ ˆ UNT foarte bucuros ca fiica mea ıi slujeste ¸ ˘ ˘ lui Iehova si ca si ¸ stiu ¸ ¸ ea este bucuroasa“, ˘ a spus Carlos,1 un crestin din Filipine. Un tata ¸ ˆ din Grecia a scris: „Eu si ¸ so ¸tia mea suntem ınˆ ˘ canta ¸ti ca cei trei copii ai nostri s-au botezat ¸ ˆ ˘ ca Martori ai lui Iehova ın adolescen ¸ta. Ei pro˘ ˘ ˆ greseaza pe plan spiritual si ¸ sunt ferici ¸ti ca ıi slujesc lui Iehova“. ˘ ˘ Parin ¸tii crestini au motive sa fie foarte ¸ ˆ ˘ bucurosi ¸ cand copiii lor se boteaza. Uneori ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ınsa, bucuria lor este ınso ¸tita de ıngrijorare. ˘ ˆ „Am fost foarte bucuroasa si, ¸ ın acelasi ¸ timp, ˘ ˆ ˘ foarte ıngrijorata“, a spus o mama. De ce a ˆ avut ea sentimente contradictorii? „Am ın ¸te˘ ˘ ˘ les ca fiul meu era acum pe deplin raspunzaˆ tor pentru faptele lui ınaintea lui Iehova.“ ˘ ˘ To ¸ti tinerii ar trebui sa aiba obiectivul de a-i sluji lui Iehova ca Martori boteza ¸ti. Totusi, ¸ ˘ ˘ ˘ poate ca unii parin ¸ti tematori de Dumnezeu se ˆ ˘ ˘ ıntreaba: „Copilul meu a facut progrese fru˘ moase, dar este el suficient de puternic ca sa

„S

1 Unele nume au fost schimbate.

ˆ ˘ ˘ Un tanar poate dovedi ca este un discipol al lui Cristos

˘ ˘ reziste presiunilor de a comite o fapta imorala ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ si¸ sa ramana curat ın ochii lui Iehova?“. Al ¸tii ˆ ˆ s-ar putea ıntreba: „Cand se va confrunta cu ˘ atrac ¸tia pe care o exercita materialismul, va ˘ ˘ continua copilul meu sa-i slujeasca lui Iehova cu zel si¸ cu bucurie?“. Prin urmare, ce sfaturi ˆ ˘ ˘ biblice ıi pot ajuta pe parin ¸ti sa-si¸ dea seama ˘ ˘ daca copiii lor sunt pregati ¸ti pentru botez?

˘ ˘ Cea mai importanta cerin ¸ta: ˘ sa fie un discipol al lui Cristos ˆ ˘ ˆ Cuvantul lui Dumnezeu nu specifica varsta ˘ ˘ la care ar trebui sa se boteze cineva, dar arata ˆ ce fel de persoane ıntrunesc cerin ¸tele pentru a se boteza. Isus le-a poruncit continuatorilor ˘ sai: „Face ¸ti discipoli din oamenii tuturor naˆ ¸tiunilor, botezandu-i“ (Mat. 28:19). Prin urˆ mare, botezul este un pas pe care ıl fac cei care sunt deja discipoli ai lui Cristos. ˆ Ce este un discipol? In enciclopedia Perˆ spicacitate pentru ın ¸telegerea Scripturilor ˘ ˘ ˆ (engl.) se afirma: „Acest termen se aplica ın principal tuturor celor care nu doar cred ˆ ˘ ˘ ˘ ınva ¸taturile lui Cristos, ci le si ¸ urmeaza cu ˘ ˘ aten ¸tie“. Pot cei tineri sa fie cu adevarat dis˘ cipoli ai lui Cristos? O sora care a slujit ca mi˘ ˆ ˘ sionara ın America Latina mai bine de 40 de

˘ ˆ ˆ Pregatindu-se pentru ıntruniri ¸si participand la acestea

˘ ani scrie despre ea si ¸ despre cele doua surori ˘ ale ei: „Eram suficient de mari ca sa stim si¸ ˘ ˘ ˘ ˘ gur ca voiam sa-i slujim lui Iehova si ¸ sa traim ˆ ˘ ˘ ın Paradis. Faptul ca ne dedicaseram lui Dum˘ ˘ ˆ ˆ nezeu ne-a ajutat sa ramanem tari cand ne-am ˆ confruntat cu tenta ¸tiile la care sunt supusi ¸ ın ˘ ˘ general tinerii. Nu regretam ca ne-am dedicat ˆ ˘ ˘ lui Iehova ınca din copilarie“. ˆ ˘ Dar cum ı ¸ti po ¸ti da seama daca fiul sau fiica ta a devenit un discipol al lui Cristos? Bi˘ blia spune: „Un copil se recunoaste ¸ chiar dupa ˘ ˘ ˘ faptele lui daca are o conduita curata si ¸ cin˘ ˘ ˘ ˆ stita“ (Prov. 20:11). Sa analizam cateva ac ¸tiuni ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ care arata ca un tanar progreseaza ın mod clar ca discipol (1 Tim. 4:15).

˘ Dovada ca este discipol al lui Cristos ˘ ˘ Te asculta copilul tau? (Col. 3:20) Se achi˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ta de ınsarcinarile care ıi revin ın gospodarie? ˘ ˆ ˘ ˆ Iata cum ıl prezinta Biblia pe Isus la varsta de ˘ ˘ 12 ani: „Le era supus [parin ¸tilor sai]“ (Luca ˘ ˘ 2:51). Desigur, niciun copil nu asculta de paˆ ˘ ˆ ˘ rin ¸ti ın mod perfect. Crestinii adevara ¸ti ınsa ¸ ˘ ˆ trebuie ‘sa calce cat mai exact pe urmele lui’ ˘ Isus. Prin urmare, tinerii care doresc sa se bo˘ ˘ ˘ ˘ ˘ teze trebuie sa aiba reputa ¸tia ca asculta de parin ¸ti (1 Pet. 2:21). ˘ ˘ ˆ ˘ Reflecteaza la urmatoarele ıntrebari: Conti˘ ˘ ˘ ˆ ˆ nua copilul tau sa caute mai ıntai Regatul parˆ ticipand la lucrarea de predicare? (Mat. 6:33) ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Este el dornic sa le ımpartaseasc a altora ves¸ ˘ ˘ ˆ tea buna sau trebuie sa-l ımpingi de la spate ˆ ˘ Ascultand de parin ¸ti

˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ca sa mearga ın lucrare si ¸ sa le vorbeasca oamenilor? Este constient de responsabilitatea ¸ ˘ pe care o are ca vestitor nebotezat? Doreste ¸ sa ˘ ˘ revina la persoanele interesate pe care le gaˆ seste ¸ ın teritoriu? Le spune colegilor si ¸ profe˘ ˘ sorilor sai ca este Martor al lui Iehova? ˘ Este important pentru el sa fie prezent la ˆ ˆ ˘ ıntrunirile congrega ¸tiei? (Ps. 122:1) Ii face pla˘ ˘ cere sa dea raspunsuri la studiul Turnului de ˆ veghe si ¸ la studiul Bibliei ın congrega ¸tie? Par˘ ticipa cu entuziasm la Scoala de Serviciu Teo¸ cratic? (Evr. 10:24, 25) ˘ ˘ ˘ ˘ Se straduieste copilul tau sa se pastreze ¸ ˆ curat din punct de vedere moral evitand to˘ ˘ ˘ varasiile rele de la scoal a sau de altundeva? ¸ ¸ ˆ (Prov. 13:20) Care sunt preferin ¸tele sale ın ce priveste ¸ muzica, filmele, programele TV, jocurile video si ¸ folosirea internetului? Dove˘ ˘ desc cuvintele si ¸ ac ¸tiunile lui ca vrea sa se conformeze normelor Bibliei? ˆ ˘ Cat de bine cunoaste ¸ copilul tau Biblia? ˘ Poate sa exprime cu propriile cuvinte ceea ce ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ınva ¸ta cu ocazia ınchinarii ın familie? Poate ˘ ˘ el sa explice adevarurile biblice fundamentale? (Prov. 2:6–9) Sunt importante pentru el citirea Bibliei si ¸ studiul publica ¸tiilor sclavului ˘ ˘ ˆ fidel si ¸ prevazator? (Mat. 24:45) Pune el ıntre˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ bari ın legatura cu unele versete si ¸ ınva ¸taturi biblice? ˆ ˘ Cu ajutorul acestor ıntrebari vei putea eva˘ lua progresul spiritual al copilului tau. Astfel,

ˆ Luand parte la predicare

ˆ Rugandu-se personal lui Iehova

˘ ˆ ˘ ai putea ajunge la concluzia ca, ınainte sa se ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ boteze, ar trebui sa faca ımbunata ¸tiri ın anu˘ ˆ ˘ ˘ mite privin ¸te. Daca, ınsa, prin modul sau de ˘ ˘ via ¸ta dovedeste ¸ ca este un discipol al lui Cris˘ ˆ ˘ tos si ¸ ca ıntr-adevar si-a ¸ dedicat via ¸ta lui Dum˘ nezeu, ai putea fi de acord sa se boteze.

ˆ ˘ Tinerii ıl pot lauda pe Iehova Mul ¸ti slujitori ai lui Dumnezeu si-au dove¸ ˆ dit fidelitatea si ¸ loialitatea ın anii adolescen˘ ˆ ¸tei sau chiar mai devreme. Sa ne gandim la Iosif, Samuel, Iosia si ¸ Isus (Gen. 37:2; 39:1–3; 1 Sam. 1:24–28; 2:18–20; 2 Cron. 34:1–3; Luca 2:42–49). Si ¸ cele patru fiice ale lui Filip, ca˘ ˘ re profe ¸teau, trebuie sa fi primit o buna in˘ ˆ ˘ ˘ struire spirituala de la o varsta frageda (Fap. 21:8, 9).

Un frate din Grecia a spus: „M-am botezat ˆ ˘ cand aveam 12 ani. N-am regretat niciodata ˘ aceasta decizie. De atunci, au trecut 24 de ani, ˆ din care 23 am slujit ın serviciul cu timp inˆ tegral. Iubirea pentru Iehova m-a ajutat ıntot˘ ˘ ˘ deauna sa fac fa ¸ta dificulta ¸tilor din anii tinere ¸tii. La 12 ani nu cunosteam Scripturile la fel ¸ ˘ ˆ de bine ca acum. Dar stiam ca ıl iubesc pe Ie¸ ˘ hova si ¸ voiam sa-i slujesc pentru totdeauna. ˘ ˘ ˆ Sunt bucuros ca m-a ajutat sa-i slujesc ın continuare“.

ˆ ˘ ˘ Indiferent de varsta, o persoana care dove˘ ˘ deste ¸ ca este un adevarat discipol al lui Cris˘ tos ar trebui sa se boteze. Apostolul Pavel a ˘ ˘ scris: „Cu inima se manifesta credin ¸ta pentru dreptate, dar cu gura se face o declara ¸tie ˘ ˆ publica pentru salvare“ (Rom. 10:10). Cand ˆ ˘ un discipol tanar al lui Cristos ajunge la pasul ˘ ˆ botezului, se poate spune ca atat pentru el, ˆ ˘ cat si ¸ pentru parin ¸tii lui acesta este un eveniment deosebit de important. Nu permite ¸ti ˘ ˘ ˆ niciunui lucru sa va ımpiedice pe voi sau pe ˘ ˘ ˘ copiii vostri ¸ sa trai ¸ti marea bucurie care va as-¸ ˘ teapta.

Modul corect de a privi botezul ˘ ˘ ˘ Unii parin ¸ti considera ca botezul copiilor lor este un pas important care ˘ ˘ ˘ implica un risc — foarte asemanator cu ob ¸tinerea permisului de conducere.

Dar sunt botezul ¸si serviciul sacru un ˆ ˆ ˘ obstacol ın calea succesuluiˆ ın via ¸ta? ˘ Raspunsul Bibliei este nu. In Proverbeˆ le 10:22 se spune: „Binecuvantarea lui ˆ ˘ ˘ Iehova ımboga ¸te ¸ste ¸si el nu-i adauga nicio durere“. Iar apostolul Pavel i-a ˆ ˘ ˆ scris tanarului Timotei: „Bineın ¸teles, ˆ ˘ ˆ ˘ devo ¸tiunea sfanta ınso ¸tita de mul ¸tumiˆ re este un mare ca ¸stig“ (1 Tim. 6:6). ˘ ˘ E adevarat, ¸ ˆ nu este u ¸sor sa-i slujesti lui Iehova. In activitatea sa ca profet al lui Dumnezeu, Ieremia a trecut prin ˘ multe greuta ¸ti. Cu toate acestea, el a ˆ scris despre ınchinarea pe care i-o ˘ aducea adevaratului Dumnezeu: ˆ ˘ „Cuvantul tau este exultarea ¸si bucuria ˘ ˘ inimii mele, caci numele tau este chemat peste mine, o, Iehova, Dumnezeul ˘ armatelor!“ (Ier. 15:16). Ieremia ¸stia ca serviciul pe care i-l aducea lui Iehova ˆ era sursa bucuriei lui. In schimb, lu˘ mea lui Satan este o sursa de necazuri. ˘ ˘ ˘ ˘ Parin ¸tii trebuie sa- ¸si ajute copiii sa faca ˘ aceasta distinc ¸tie (Ier. 1:19).

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

5

˘ ˆ Ar trebui ca fiul sau fiica mea sa amane botezul? ˆ ˆ Uneori, chiar si¸ atunci cand copiii ıntru˘ nesc cerintele pentru botez, parintii ¸ ¸ ar pu˘ ˘ tea decide ca ar fi bine sa mai astepte un ¸ timp. Ce motive ar putea avea ei? ˘ ˘ Mi-e teama ca nu cumva, dupa botez, ˘ ˘ ˘ ˘ copilul meu sa comita un pacat grav ¸si sa ˘ ˘ ˆ ˘ fie exclus. Ar fi logic sa credem ca un tanar ˆ ˘ ˘ care amana pasul botezului nu va raspunˆ de ınaintea lui Dumnezeu pentru conduita ˘ sa? Solomon le-a adresat celor tineri urma˘ ˘ toarele cuvinte: „Sa stii ¸ ca pentru [actiunile ¸ ˘ tale] adevaratul Dumnezeu te va aduce la ˘ judecata“ (Ecl. 11:9). Iar Pavel ne amintes¸ ˘ ˆ te ca, indiferent de varsta pe care o avem, ˆ ˘ fiecare dintre noi „ıi va da socoteala despre sine lui Dumnezeu“ (Rom. 14:12). ˆ ˆ Atat crestinii botezati, ¸ ¸ cat si¸ cei nebo˘ ˘ ˆ tezati¸ sunt raspunzatori ınaintea lui Dum˘ ˘ ˘ nezeu pentru faptele lor. Sa nu uitam ca ˆ ˘ ˆ ˘ Iehova ısi¸ ocroteste ¸ slujitorii ‘nelasand sa ˆ fie ispititi¸ peste ceea ce pot ındura’ (1 Cor. ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ 10:13). Atat timp cat ‘raman lucizi’ si¸ lupta ˆ ımpotriva tentatiilor, ei se pot bizui pe ¸ sprijinul lui Dumnezeu (1 Pet. 5:6–9). O ˘ ˘ mama crestin ¸ a a scris: „Copiii care sunt ˘ botezati¸ au mai multe motive sa stea departe de lucrurile rele ale lumii. Fiul meu, ˘ ˘ care s-a botezat la 15 ani, considera ca boˆ tezul este o ocrotire. El a spus: «Nu te gan˘ desti ¸ sa faci ceva ce contravine legii lui Ieˆ ˘ ˘ hova». Botezul ıti¸ da o motivatie ¸ puternica ˘ sa faci ce este drept“. ˘ ˆ Daca prin cuvant si¸ exemplu personal ˆ ˘ ˘ i-ati¸ ınvatat ¸ pe copii sa asculte de Iehova, ˘ puteti¸ fi siguri ca ei vor ˆ proceda astfel si¸ ˘ dupa ce se vor boteza. In Proverbele 20:7 ˘ ˆ se spune: „Cel drept umbla ın integritatea ˘ lui. Fericiti¸ sunt fiii lui dupa el!“. ˆ ˆ ˘ Vreau ca, mai ıntai, copilul meu sa atin˘ ˘ ˆ ga anumite obiective. Tinerii trebuie sa ın˘ ˘ ˆ ˆ vete ¸ sa munceasca, astfel ıncat, cu ˆ timpul, ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa poata sa se ıntretin ¸ a singuri. Insa este ˘ ˆ ˘ ˘ periculos sa-i ıncurajam sa adopte un mod 6

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

˘ ˆ de viat¸ a ın care instruirea si¸ siguranta ¸ fi˘ ˘ ˆ nanciara ocupa un loc prioritar, ın detriˆ ˘ ˘ ˘ mentul ınchinarii adevarate. Iata ce a spus ˘ ˆ ˆ Isus despre „samanta“, sau cuvantul de¸ ˆ spre Regat, care nu creste: „Cat despre cea ¸ ˘ ˘ semanata printre spini, aceasta este cel ce ˆ ˆ ˘ aude cuvantul, dar ıngrijorarile acestui sis˘ ˘ ˆ ˘ tem si¸ puterea amagitoare a bogatiilor ına¸ ˘ ˆ bus¸ a cuvantul si¸ el ajunge neroditor“ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ (Mat. 13:22). Daca parintii ¸ ısi¸ ıncurajeaza ˘ copilul sa-si¸ fixeze obiective lumesti ¸ si, ¸ ˘ drept urmare, sa considere relatia ¸ cu Ieho˘ va mai putin putea ¸ importanta, acesta si-ar ¸ pierde dorinta ¸ de a-i sluji lui Dumnezeu. ˘ ˘ ˘ ˆ Iata ce a spus un batran cu experient¸ a ˆ ˘ ˘ ˆ ın legatura cu tinerii care ıntrunesc cerinte¸ ˘ ˘ le pentru botez si¸ ai caror parinti¸ nu sunt ˘ ˘ de acord ca ei sa faca acest pas: „Faptul de ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ a-l ımpiedica pe un tanar sa se boteze ıi ˆ poate ıncetini sau chiar opri progresul spiˆ ritual si¸ ıl poate descuraja“. Iar un supraveˆ ˘ ghetor itinerant a scris: „Un tanar ar putea ˆ ˘ ˘ ıncepe sa se simta nesigur sau chiar inferior din punct de vedere spiritual si¸ s-ar ˆ ˆ ˘ putea ındrepta spre lume ın cautarea unui ˆ sentiment de ımplinire“. ˘ Ar trebui ca instruirea superioara ˘ ˘ sa aiba prioritate?

˘ O VESTE BUNA DE CARE TOTI ¸ OAMENII AU NEVOIE ˘ ‘Vestea buna este puterea lui Dumnezeu pentru salvare.’ (ROM. 1:16) ˘ ˆ IMT o mare bucurie de fiecare data cand le ˆ ˘ ˘ ˘ ımpartasesc oamenilor vestea buna.“ Proba¸ ˘ bil ca si tu ai spus sau ai simtit ¸ lucrul acesta. Ca ¸ ˆ Martor dedicat al lui Iehova, stii ¸ cat de impor˘ ˘ tant este sa predici ‘vestea buna despre regat’. ˘ ˘ Probabil ca poti¸ sa spui din memorie cuvintele ˘ profetice ale lui Isus cu privire la aceasta lucrare (Mat. 24:14). ˆ ˘ 2 Predicand ‘vestea buna despre regat’, tu ˆ ˘ continui lucrarea ınceputa de Isus. (Cite ¸ste ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Luca 4:43.) Fara ındoiala, o idee spre care ın˘ ˆ ˆ drepti¸ deseori atentia ¸ este aceea ca, ın curand, ˆ Dumnezeu va interveni ın treburile oamenilor. ˆ ˘ ˘ In ‘necazul cel mare’, el va face sa dispara reli˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ gia falsa si¸ va ınlatura rautatea de pe pamant ˆ (Mat. 24:21). Un alt aspect pe care ıl scoti, ¸ proˆ ˘ ˘ babil, ın evident¸ a este acela ca Regatul lui Dum˘ ˆ nezeu va restabili Paradisul pe pamant, unde va ˘ domni pacea si ¸ fericirea. De fapt, ‘vestea buna ˘ despre regat’ face parte din ‘vestea buna anun˘ tat ¸ a dinainte lui Avraam, si ¸ anume: «Prin tine ˆ vor fi binecuvantate toate natiunile»’ (Gal. 3:8). ¸ ˘ ˘ 3 Totusi, s-ar putea sa˘ nu acordam suficienta ¸ atentie al vestii bune de ¸ unui aspect esential ¸ ˆ¸ ˘ care au nevoie oamenii. In scrisoarea catre Roˆ mani, apostolul Pavel foloseste ¸ cuvantul „regat“ ˘ ˘ ˆ ˘ o singura data, ınsa foloseste ¸ expresia „vestea ˘ buna“ de 12 ori. (Cite ¸ste Romani 14:17.) La ce ˘ ˘ aspect legat de vestea buna a facut referire Paˆ ˆ vel atat de des? De ce este atat de important ˘ acest aspect? Si ¸ de ce n-ar trebui sa-l pierdem ˆ ˘ din vedere cand le predicam oamenilor din te-

„S

˘ 1, 2. De ce predici ‘vestea buna despre regat’ ¸si ce ˆ ˘ aspecte sco ¸ti ın eviden ¸ta? ˘ ˆ 3. De ce se poate spune ca apostolul Pavel scoate ın ˘ ˘ ˆ ˘ eviden ¸ta vestea buna ın cartea biblica Romani?

˘ ritoriul nostru „vestea buna a lui Dumnezeu“?

(Mar. 1:14; Rom. 15:16; 1 Tes. 2:2)

Cunostin ¸ta de care ¸ aveau nevoie cei din Roma

˘ Este interesant sa vedem ce subiecte a aborˆ dat Pavel ın timpul primei sale detentii ¸ la Roma. ˘ ˆ Citim ca, atunci cand mai multi¸ iudei l-au vizi˘ ˘ tat, el a depus ‘o marturie temeinica despre regatul lui Dumnezeu si¸ le-a adus argumente con˘ vingatoare despre Isus’. Care a fost rezultatul? „Unii au crezut lucrurile care li se spuneau, dar ˘ ˘ ˘ altii ¸ n-au vrut sa creada.“ Dupa aceea, Pavel ‘i-a 4

ˆ 4. Despre ce a predicat Pavel ın timpul primei sale deten ¸tii la Roma?

primit cu drag pe toti¸ cei care veneau la el, preˆ ˆ ˘ ˆ dicandu-le regatul lui Dumnezeu si¸ ınvat¸ andu-i lucrurile privitoare la Domnul Isus Cristos’ (Fap. 28:17, 23–31). Evident, Pavel s-a concentrat asupra Regatului lui Dumnezeu. Dar ce anume a ˆ ˘ ˘ mai subliniat el? Un aspect esential ¸ ın legatura ˆ cu Regatul, si¸ anume rolul lui Isus ın realizarea scopului lui Dumnezeu. ˘ ˘ 5 Toti oamenii ar trebui sa-l cunoasca pe Isus ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ si¸ sa creada ın el. In cartea biblica Romani, Pa˘ ˆ vel vorbeste ¸ despre aceasta necesitate. Mai ınainte, el a scris despre ‘Dumnezeu pentru care ˆ ˘ ındeplinea un serviciu sacru cu spiritul sau,

˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Vestea buna scoasa ın evident¸ a ın ˘ Romani se refera la rolul esential ¸ ˆ al lui Isus ın realizarea scopului lui Dumnezeu ˘ ˘ ˆ anunt¸ and vestea buna despre Fiul sau’. Apoi a ˘ ˆ ˘ adaugat: „Nu ımi este rusine cu vestea buna; ea ¸ este puterea lui Dumnezeu pentru salvarea ori˘ ˘ ˘ cui are credint¸ a“. Dupa aceea a facut referire la ˆ ‘ziua ın care Dumnezeu va judeca prin Cristos Isus lucrurile ascunse ale oamenilor, potrivit ˘ vestii ¸ El a spus ca ‘din ¸ bune pe care o anunta’. ˆ ˘ ˆ Ierusalim si¸ pana ın Iliria a predicat temeinic ˘ vestea buna despre Cristosul’ 1 (Rom. 1:9, 16; ˘ 2:16; 15:19). De ce crezi ca Pavel s-a concentrat ˆ asupra rolului lui Isus Cristos cand le-a scris romanilor? ˆ 6 Nu stim care au fost ınceputurile congrega¸ tiei ¸ din Roma. S-ar putea ca iudeii sau prozeli˘ tii ¸ prezenti¸ la Penticosta din 33 e.n. sa fi deveˆ ˆ nit crestini ınainte de a se ıntoarce la Roma ¸ (Fap. 2:10). Sau, poate, crestinii care fie erau ne¸ ˘ ˘ ˆ ˘ 1 Expresii asemanatoare apar si ¸ ın alte carti¸ inspirate (Mar. 1:1; Fap. 5:42; 1 Cor. 9:12; Filip. 1:27).

˘ ˆ 5. La ce necesitate reala face referire Pavel ın cartea ˘ biblica Romani? ˆ 6, 7. Ce se poate spune despre ınceputurile congre˘ ga ¸tiei din Roma ¸si din ce fel de oameni era alcatui˘ ta ea?

8

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

ˆ ˘ gustori, fie se aflau ın trecere prin Roma au rasˆ ˘ ˆ pandit adevarul ın acest oras.¸ Oricum au stat luˆ ˆ crurile, ın jurul anului 56 e.n., cand Pavel a scris ˘ aceasta carte, congregatia ¸ din Roma exista de mult timp (Rom. 1:8). Din ce fel de oameni era ˘ ˘ alcatuita ea?

7 Unii membri ai acestei congregatii erau iu¸ ˆ ˘ dei. Pavel ıi saluta pe Andronic si ¸ pe Iunias, nuˆ ˘ ˘ mindu-i ‘rudele sale’, ceea ce ınseamna ca aces-¸ tia erau iudei. Aquila si¸ Priscila, sotia ¸ lui, care locuiau la Roma si corturi, erau ¸ ¸ confectionau tot iudei (Rom. 4:1; 9:3, 4; 16:3, 7; Fap. 18:2). ˘ Totusi, ¸ si¸ surorile carora le ¸ multi¸ dintre fratii ˘ trimite Pavel salutari proveneau din natiuni. ¸ ˘ ˆ Dupa cat se pare, unii erau „din casa Cezaruˆ ˆ ˘ lui“, ınsemnand probabil ca erau sclavi ai Cezarului si de rang inferior (Filip. 4:22; ¸ ¸ functionari Rom. 1:6; 11:13).

8 Toti crestinii din Roma se loveau de un ob¸ ¸ ˘ stacol, de care ne lovim si¸ noi astazi. Pavel a ex˘ ˘ plicat despre ce anume era vorba: „Toti¸ au pacatuit si¸ nu ajung la gloria lui Dumnezeu“ (Rom. ˘ ˘ 3:23). Este limpede deci ca toti¸ cei carora le-a ˘ ˘ ˘ scris Pavel trebuiau sa recunoasca faptul ca erau ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ pacatosi¸ si¸ sa creada ın mijlocul prin care Dum˘ ˆ ˘ ˘ nezeu avea sa ınlature pacatul.

˘ Trebuie sa recunoastem ¸ ˘ ˘ ˘ ca suntem pacatosi ¸

ˆ ˘ 9 La ınceputul scrisorii catre Romani, Pavel ˆ ˘ ındreapta atentia ¸ spre minunatul rezultat pe ˆ ˘ ˆ care ıl poate avea vestea buna: „Nu ımi este ru˘ sine cu vestea buna; ea este puterea lui Dumne¸ ˘ ˆ zeu pentru salvarea oricui are credinˆ t¸ a, mai ınˆ ˘ tai a iudeului si¸ apoi a grecului“. Intr-adevar, ˘ ˆ salvarea era posibila. Totusi, ¸ ın armonie cu un ˘ ˆ ˘ adevar profund pe care Pavel ıl mentioneaz a ci¸ ˆ tand cuvintele din Habacuc 2:4, era nevoie de ˘ ˘ ˘ credint¸ a: „Cel drept va trai prin credint¸ a“ (Rom. ˘ ˘ 1:16, 17; Gal. 3:11; Evr. 10:38). Dar ce legatura ˘ are vestea buna, care poate duce la salvare, cu ˘ ˘ ˘ faptul ca „toti¸ [oamenii] au pacatuit“?

8. De ce obstacol se loveau cei din Roma? ˘ 9. Spre ce posibil rezultat al predicarii ve ¸stii bune a ˆ ındreptat aten ¸tia Pavel?

ˆ ˘ ˆ Inainte de a cultiva o credint¸ a care ıi poa˘ ˘ ˘ te salva viata, ¸ o persoana trebuie sa recunoasca ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ faptul ca este pacatoasa. Poate ca aceasta idee ˘ ˘ nu le este straina oamenilor care au crezut tot ˆ ˆ timpul ın Dumnezeu si¸ care cunosc ıntr-o oare˘ ˘ care masura Biblia. (Cite ¸ste Eclesiastul 7:20.) ˘ ˘ ˆ Fie ca sunt de acord, fie ca au unele ındoieli, cel ˘ putin ¸ acesti ¸ oameni au idee despre ce a vrut sa ˘ ˘ ˘ spuna Pavel prin cuvintele: „Toti¸ au pacatuit“ ˆ (Rom. 3:23). Totusi, ¸ ın lucrarea de predicare am ˆ ˆ ˆ putea ıntalni multi¸ oameni care nu ınteleg sen¸ sul acestei afirmatii. ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ 11 In unele tari, oamenii nu sunt ınvata ¸ ¸ ti¸ ca ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ s-au nascut pacatosi¸ si¸ ca au mostenit pacatul. ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ Este adevarat ca ei ısi ¸ dau seama ca fac greseli, ¸ ˘ ˘ ˘ ca au unele trasaturi de personalitate nedorite ˘ ˘ si¸ ca au facut, probabil, unele lucruri rele. De ˘ asemenea, ei observa la cei din jurul lor acelasi¸ ˆ lucru. Totusi, ¸ din cauza mediului ın care au ˆ ˆ ˆ crescut, nu ınteleg de ce atat ei, cat si¸ ceilalti¸ ¸ ˆ ˘ ˆ sunt ın aceasta situatie. ¸ De fapt, ın unele limbi, ˘ ˘ ˘ ˘ daca spui despre cineva ca este pacatos, unii ar ˆ ˘ ca respectivul este un infractor putea ıntelege ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ sau cel putin ¸ ca a ıncalcat unele legi. Fara ın˘ ˘ ˆ doiala, o persoana care a crescut ıntr-un aseme˘ ˘ nea mediu nu va crede despre sine ca este pa˘ ˘ ˆ ˆ catoasa ın sensul pe care l-a avut ın vedere Pavel. ˆ ˘ 12 Chiar si ın t¸ arile asa-zis crestine, multi¸ nu ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ cred ca oamenii sunt pacatosi. ¸ De ce? Desi¸ merg ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ la biserica din cand ın cand, ei considera ca re˘ ˆ latarea biblica despre Adam si ¸ Eva nu este decat ˘ ˆ ˘ ˘ o legenda sau un mit. Altii ¸ au fost ınvata ¸ ti¸ ca nu ˘ ˆ exista Dumnezeu. Ei se ındoiesc de existenta ¸ lui ˆ ˘ Dumnezeu si, ca Fiinta ¸ ¸ ¸ prin urmare, nu ınteleg ˘ Suprema a stabilit norme morale pentru oa˘ ˘ ˘ meni si a cu paˆ¸ ca nerespectarea lor ˘ echivaleaz ˘ catul. Intr-un fel, ei se aseamana cu oamenii din ˘ secolul I despre care Pavel a spus ca ‘nu aveau ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sperant¸ a’ si¸ ca erau ‘fara Dumnezeu ın lume’ (Ef. 2:12).

ˆ ˘ In scrisoarea catre Romani, Pavel mentio¸ ˘ ˘ neaza doua motive pentru care un asemenea ˆ mediu n-a putut fi nici ın trecut si ¸ nu poate fi ˆ ˘ nici ın prezent o scuza. Primul motiv este acela ˘ ˆ ˘ ˘ ca ınsasi¸ creatia ¸ depune marturie despre existenta ¸ unui Creator. (Cite ¸ste Romani 1:19, 20.) ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Acest adevar are legatura cu o alta remarca pe ˘ ˆ ˆ care a facut-o Pavel cand le-a scris evreilor ın ˘ timp ce se afla la Roma: „Orice casa este con˘ struita de cineva, dar cel care a construit toate lucrurile este Dumnezeu“ (Evr. 3:4). Acest ratio¸ ˆ ˘ nament ındreapta atentia ¸ spre un Creator care ˆ ˘ ˆ a construit, sau a adus ın existent¸ a, ıntregul univers. ˆ ˘ ˘ 14 Prin urmare, Pavel era ındrept atit ¸ sa le scrie ˘ romanilor ca oamenii — inclusiv evreii din vechime — care acordau devotiune unor imagini ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ fara viat¸ a „sunt fara scuza“. Acelasi ¸ lucru se poa˘ te spune despre barbatii ¸ si¸ femeile care s-au deˆ ˆ dat la practici sexuale imorale, schimband ın˘ ˆ trebuintarea naturala a corpurilor lor ın una ¸ ˘ contrara naturii (Rom. 1:22–27). De aceea, Pa˘ ˘ ˆ ˆ vel spune pe buna dreptate ca „atat iudeii, cat ˘ si¸ grecii sunt sub pacat“ (Rom. 3:9).

˘ ˆ 10, 11. De ce ideea men ¸tionata ın Romani 3:23 nu ˘ ˘ ˘ ˘ le este straina unora, dar le este straina altora? ˘ ˘ ˘ 12. De ce mul ¸ti nu cred ca to ¸ti oamenii sunt pacato ¸si?

13, 14. a) Care este unul dintre motivele pentru ˆ ˘ care cei ce nu cred ın Dumnezeu ¸si nu recunosc ca ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sunt pacato ¸si sunt fara scuza? b) La ce i-a ımpins pe unii lipsa credin ¸tei?

10

˘ Cu to ¸tii ne-am nascut cu un defect care˘ duce la moarte: pacatul!

13

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

9

˘ Un martor launtric

˘ ˘ Cartea biblica Romani mentioneaz a un alt ¸ ˘ motiv pentru care oamenii trebuie sa recunoas˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ca faptul ca sunt pacatosi¸ si¸ ca au nevoie de ci˘ ˘ neva care sa-i elibereze din aceasta stare. Pavel a scris cu privire la codul de legi pe care Dum˘ nezeu l-a dat Israelului antic: „Toti¸ cei ce au pa˘ ˘ catuit sub lege vor fi judecati¸ dupa lege“ (Rom. ˆ ˘ 2:12). Continuand acest rationament, el arata ¸ ˘ ca oamenii natiunilor sau grupurile etnice care ¸ n-au cunoscut acest cod divin fac deseori „din ˆ fire lucrurile legii“. De ce, ın general, acestia ¸ in˘ terzic incestul, uciderea si furtul?

Pavel arata ¸ ˘ care este motivul: ei au constiin t¸ a. (Cite ¸ste Ro¸ mani 2:14, 15.) ˆ ˘ 16 Insa˘ ai observat probabil ca, desi ¸ oamenii ˘ ˘ au o constiin t¸ a care functioneaz a ca un martor ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ launtric, aceasta nu ınseamna ca si¸ asculta de ˆ glasul ei. Israelul antic este un exemplu ın acest ˘ ˘ ˆ sens. Chiar daca fusesera ınzestrati¸ de Dumne˘ ˘ zeu cu constiin t¸ a si¸ primisera de la el legi con¸ crete, care interziceau furtul si¸ adulterul, israeˆ ˘ ˘ ˆ litii ¸ au ıncalcat de nenumarate ori atat Legea ˆ ˘ lui Iehova, cat si t¸ a (Rom. ¸ propria constiin ¸ ˘ ˘ 2:21–23). Astfel s-au facut de doua ori vinovati. ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ Ei au pacatuit ıntrucat au nesocotit normele si¸ vointa ¸ lui Dumnezeu. Acest lucru a avut consecinte ¸ dezastruoase asupra relatiei ¸ lor cu Creatorul (Lev. 19:11; 20:10; Rom. 3:20).

17 Ceea ce am analizat din cartea biblica˘ Ro˘ ˘ ˘ mani pare sa creeze o imagine dezolanta a starii ˆ ˘ ın care se afla omenirea, inclusiv noi, din punctul de vedere al Celui Atotputernic. Totusi, ¸ Pavel ˆ nu se opreste ¸ aici. Citand cuvintele lui David din Psalmul 32:1, 2, apostolul scrie: „Ferici ¸ti sunt cei ˘ ˘ ˘ ale caror nelegiuiri au fost iertate si ¸ ale caror pa˘ cate au fost acoperite; fericit este omul caruia ˆ ˘ Iehova nu-i ia ın considerare pacatul“ (Rom. ˘ ˘ ˘ 4:7, 8). Dumnezeu a facut posibila iertarea paca˘ ˘ ˘ ˆ telor fara sa-si ¸ ıncalce normele drepte.

˘ Va aminti ¸ti?

15

ˆ ˘ 15. Cine a fost ınzestrat cu con ¸stiin ¸ta ¸si cu ce rezultat? ˆ ˘ 16. De ce faptul de a fi ınzestrat cu con ¸stiin ¸ta nu ˆ ˘ ˘ ˘ ınseamna neaparat a evita pacatul? ˆ ˘ ˆ ˘ 17. Ce ıncurajare gasim ın cartea biblica Romani?

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

˙ Ce aspect al ve ¸stii bune este ˆ ˘ eviden ¸tiat ın cartea biblica Romani? ˘ ˘ ˙ Ce anume trebuie sa-i ajutam pe ˘ ˆ ˘ oameni sa ın ¸teleaga? ˆ ˘ ˙ In ce fel „vestea buna despre ˆ ˘ ˆ Cristos“ va aduce binecuvantari atat ˆ pentru noi, cat ¸si pentru al ¸tii?

˘ ˆ O veste buna ın centrul ˘ ˘ careia se afla Isus

ˆ ˆ ˆ ˘ Avand ın vedere cele analizate pana aici, ai ˘ putea spune pe buna dreptate: „Aceasta este cu ˆ ˘ ˘ ˘ adevarat o veste buna!“. Intr-adevar, asa ¸ este, iar ˘ ˆ lucrul acesta ne face sa ne gandim la acel aspect ˆ ˆ al vestii ¸ bune pe care Pavel ıl scoate ın eviden˘ ˆ ˘ ˘ t¸ a ın cartea biblica Romani. Dupa cum s-a menˆ tionat, Pavel a scris: ‘Nu ımi este rusine cu ves¸ ¸ ˘ tea buna; ea este puterea lui Dumnezeu pentru salvare’ (Rom. 1:15, 16).

19 Aceasta˘ veste buna˘ subliniaza˘ rolul pe ˆ ˆ care ıl are Isus ın realizarea scopului lui Dum˘ ˘ nezeu. Pavel avea motive sa astepte cu nerab¸ ˆ dare „ziua ın care Dumnezeu va judeca prin Cristos Isus lucrurile ascunse ale oamenilor, ˆ potrivit vestii bune“ (Rom. 2:16). Cand afir¸ ma aceasta, Pavel nu punea pe un loc secundar „regatul lui Cristos si ¸ al lui Dumnezeu“ ˆ ˘ sau ceea ce va ınfaptui Dumnezeu prin inter˘ mediul Regatului (Ef. 5:5). Dimpotriva, el do˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ rea sa arate ca, daca vrem sa traim si ¸ sa priˆ ˘ ˘ mim binecuvantarile care se vor revarsa sub ˘ Regatul lui Dumnezeu, trebuie sa recunoas¸ ˘ ˘ ˘ ˆ tem ca suntem pacatosi ¸ ın ochii lui Dumne˘ ˘ ˘ ˆ zeu si ¸ sa manifestam credint¸ a ın Isus Cristos ˘ ˘ ˆ pentru ca pacatele noastre sa fie iertate. Cand ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ o persoana ajunge sa ınteleag a si ¸ ¸ sa accepte aceste aspecte legate de scopul lui Dumnezeu ˘ ˘ si ¸ care i se ofera datorita lor, ea poa¸ speranta 18

˘ 18, 19. a) Asupra carui aspect al ve ¸stii bune s-a conˆ ˘ centrat Pavel ın cartea biblica Romani? b) Ce anu˘ me trebuie sa recunoa ¸stem pentru a primi binecuˆ ˘ vantarile Regatului?

˘ te spune pe buna dreptate: „Aceasta este cu ˘ ˘ adevarat o veste buna!“. ˆ 20 Desigur, trebuie sa˘ avem permanent ın ˆ minte acest aspect al vestii ¸ bune cand ne efec˘ tuam serviciul crestin.

Pavel a aplicat la Isus ur¸ ˘ ˆ ˆ matoarele cuvinte ale lui Isaia: „Oricine ısi¸ ın˘ ˘ temeiaza credinta ¸ pe elˆ nu va fi dezamagit“ (Rom. 10:11; Is. 28:16). In mare, mesajul despre Isus nu le este necunoscut celor care sunt fami˘ liariza ˆ ˘ ti¸ cu ceea ce spune Biblia despre pacat.

Insa pentru altii, ¸ acest mesaj va fi ceva nou, ˆ ˘ ceva ce ın cultura lor nu exista sau nu este ac˘ ˘ ceptat. Pe masura ce acesti ¸ oameni vor ajunge ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ sa creada ın Dumnezeu si¸ sa aiba ıncredere ın ˆ ˘ 20, 21. In timp ce ne efectuam lucrarea, de ce nu ˘ ˘ ˘ ˆ trebuie sa pierdem din vedere vestea buna scoasa ın ˘ ˆ eviden ¸ta ın Romani ¸si care ar putea fi rezultatul?

˘ ˘ Biblie, va trebui sa le explicam care este rolul lui ˘ ˘ Isus. Urmatorul articol va arata cum este analiˆ zat acest aspect al vestii ¸ bune ın capitolul 5 din ˘ cartea biblica Romani. Veti¸ constata, probabil, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ca aceasta analiza va va fi utila ın lucrarea de predicare. ˆ ˘ ˘ ˘ 21 Cat de mult ne bucuram ca putem sa-i ˘ ˘ ˆ ˘ ajutam pe oamenii sinceri sa ınteleag a vestea ¸ ˘ ˘ ˆ buna mentionat a de mai multe ori ın scrisoa¸ ˘ ˘ rea adresata romanilor, o veste buna care „este puterea lui Dumnezeu pentru salvarea ˘ ˆ ˘ oricui are credint¸ a“ (Rom. 1:16). Pe langa ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ aceasta rasplata, ıi vom vedea pe altii ¸ ımpar˘ ˆ tasind sentimentele exprimate de Pavel ın ¸ Romani 10:15: „Ce frumoase sunt picioarele ˘ celor ce anunt¸ a vesti ¸ bune despre lucruri bune!“ (Is. 52:7).

˘ DUMNEZEU NE ARATA IUBIREA SA ˘ ˘ ˘ ‘Bunatatea nemeritata va domni prin intermediul dreptatii ¸ ˆ (ROM. 5:21) ın vederea vietii ve snice.’ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ EA mai importanta . . . mostenire lasata de ¸ ˘ romani a fost legea si ¸ sentimentul ca via ¸ta ˘ ˘ ˆ trebuie traita ın armonie cu legea“ (Prof. David Williams de la Universitatea din Melbourne, ˆ ˘ Australia). Oricat de mult adevar con ¸tine aceas˘ ˘ ta afirma ¸tie, exista o mostenire, sau un dar, de ¸ ˘ o valoare mult mai mare. Acest dar reprezinta ˘ mijlocul prevazut de Dumnezeu prin care putem fi considera ¸ti drep ¸ti si ¸ ne putem bucura de ˘ ˆ o stare aprobata ınaintea lui, precum si ¸ de per˘ spectiva salvarii si ¸ a vie ¸tii vesnice. ¸ ˆ 2 Intr-un anumit sens, exista˘ unele aspecte juˆ ˘ ridice legate de modul ın care Dumnezeu a fa-

ˆ cut posibil acest dar. In Romani, capitolul 5, ˘ apostolul Pavel nu prezinta aceste aspecte sub ˘ forma unui tratat juridic anost. Dimpotriva, el ˆ ˘ ˘ ıncepe cu aceasta emo ¸tionanta asigurare: „Am fost declara ¸ti drep ¸ti ca urmare a credin ¸tei, [de ˘ ˘ aceea] sa ne bucuram de pace cu Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos“. Cei care priˆ ˘ mesc darul lui Dumnezeu se simt ındemna ¸ti sa ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ raspunda iubirii sale aratand iubire fa ¸ta de El. Pavel a fost unul dintre acestia.

El a scris: „Iubi¸ ˘ ˆ rea lui Dumnezeu a fost turnata ın inimile noasˆ tre prin spiritul sfant“ (Rom. 5:1, 5).

3 De ce a fost necesar acest dar oferit cu

˘ 1, 2. Care sunt doua daruri la care putem reflecta ¸si care dintre ele este mai valoros?

ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ 3. Ce ıntrebari apar ın mod firesc ın legatura cu darul oferit de Dumnezeu?

„C

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

11

˘ ˆ iubire? Cum putea Dumnezeu sa-l ofere ıntr-un ˘ ˘ mod echitabil, drept?ˆ Si ¸ ce trebuie sa faca oame˘ ˘ nii pentru a-l primi? In continuare vom gasi rasˆ ˆ ˘ punsuri ıncurajatoare la aceste ıntrebari si ¸ vom ˆ ˆ ˘ observa ın ce mod scot ele ın eviden ¸ta iubirea lui Dumnezeu.

Iubirea lui Dumnezeu ˆ ˘ ın opozi ¸tie cu pacatul ˘ ˆ 4 Iehova si-a aratat marea iubire trimi andu-l ¸t ¸ ˘ ˘ pe Fiul sau unic-nascut pentru a-i ajuta pe oa˘ ˆ meni. Iata ce a spus Pavel ın acest sens: „Dum˘ ˘ ˆ nezeu ne arata iubirea sa prin faptul ca, pe cand ˆ ˘ ˘ ˘ eram ınca pacatosi, ¸ Cristos a murit pentru noi“ ˘ ˆ ˘ (Rom. 5:8). Sa ne gandim la un adevar exprimat ˆ ˘ ˘ ˘ aici: „Eram ınca pacatosi“.

De aceea, to ¸ti oame¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ nii ar trebui sa ın ¸teleaga cum au devenit pacatosi. ¸ ˆ 5 Pavel a rezumat problema men ¸tionand penˆ ˘ tru ınceput urmatoarea idee: „Printr-un singur ˘ ˆ ˘ om a intrat pacatul ın lume si¸ prin pacat moartea, si ¸ astfel moartea s-a extins la to ¸ti oamenii, fi˘ ˘ ˘ ˆ indca to ¸ti au pacatuit“ (Rom. 5:12). Putem ın ¸te˘ lege aceasta idee deoarece Dumnezeu a inspirat ˘ ˆ scrierea unei relatari despre ınceputul vie ¸tii umane. Iehova a creat doi oameni, pe Adam si¸ pe Eva. Creatorul este perfect si¸ la fel au fost si¸ primii oa˘ meni, care sunt stramosii Dumnezeu le-a ¸ nostri. ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ dat o singura porunca restrictiva si¸ le-a spus ca ˘ ˘ nerespectarea ei ˆ avea sa fie pedepsita cu moar˘ tea (Gen. 2:17). Insa ei au ales o cale care a dus ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ la dezastru, ıncalcand acea porunca rezonabila a lui Dumnezeu. Astfel, l-au respins pe Iehova ca Legislator si¸ Suveran (Deut. 32:4, 5). ˘ 6 Adam a avut copii abia dupa˘ ce a devenit pa˘ ˆ ˘ catos, transmi ¸tandu-le pacatul si ¸ consecin ¸tele ˘ acestuia tuturor descenden ¸tilor sai. Desigur, ei ˆ ˘ ˘ ˘ nu ıncalcasera legea divina la fel ca Adam si, ¸ prin ˘ ˘ urmare, nu se f aceau vinova de acela si pacat. ¸ti ¸ ˆ ˆ ˘ In plus, ınca nu fusese dat un cod de legi (Gen. ˆ 4, 5. a) In ce mod remarcabil ¸si-a exprimat Iehova ˘ ˘ ˆ iubirea? b) Ce detalii ne ajuta sa ın ¸telegem mai bine Romani 5:12? ˆ ˆ 6. a) De ce au murit descenden ¸tii lui Adam atat ınaˆ ˘ ˘ inte, cat ¸si dupa ce Dumnezeu a dat Legea mozaica? ˘ b) Ce idee ilustreaza exemplul unei boli ereditare, cum ar fi hemofilia?

12

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

2:17). Cu toate acestea, descenden ¸tii lui Adam ˘ ˘ au mostenit pacatul. Astfel, pacatul si ¸ ¸ moartea ˆ ˘ ˆ au domnit pana cand Dumnezeu le-a dat israe˘ ˘ li ¸tilor un cod de legi, care a aratat cu claritate ca ˘ ˘ erau pacatosi. ¸ (Cite ¸ste Romani 5:13, 14.) Pentru a ilustra consecin ¸tele pe care le poate avea ˘ ˘ ˆ ˘ pacatul mostenit, sa ne gandim la o boala sau la ¸ un defect ereditar, cum ar fi talasemia si ¸ hemo˘ filia. Poate ca a ¸ti citit despre fiul ¸tarului Nicolae al II-lea si ¸ al Alexandrei, pe nume Alexei, care ˘ a mostenit hemofilia, o maladie care consta ¸ ˆ ˘ ıntr-o predispozi ¸tie spre hemoragie. Este adevaˆ ˘ rat, ıntr-o astfel de familie unii copii nu sufera ˘ ˘ ˘ de aceasta boala. Totusi, ¸ pot fi purtatori. Nu ˆ ˘ la fel stau lucrurile ın ce priveste ¸ pacatul. Defec˘ tul transmis de Adam, sau pacatul, n-a putut fi Acesta provoaevitat; toti¸ oamenii l-au moˆ stenit. ¸ ˘ ˆ ca ıntotdeauna moartea. In plus, este transmis la to ¸ti urmasii.

Exista vreo cale de iesire din ¸ ¸ ˘ aceasta stare?

Ce a oferit Dumnezeu prin intermediul lui Isus Cristos ˘ 7 Plin de iubire, Iehova a luat masuri pentru ˘ a-i elibera pe oameni din starea de pacat. Pavel ˘ a explicat ca acest lucru a fost posibil prin inter˘ mediul unui alt om perfect, adica un al doilea ˆ ˘ ˆ Adam, care a venit mai tarziu (1 Cor. 15:45). Insa conduita celor doi oameni perfec ¸ti a dus la rezultate complet diferite. Cum anume? (Cite ¸ste Romani 5:15, 16.)

8 „Cu darul nu este ca si cu greseala“, a scris ¸ ¸ ˘ Pavel. Adam a comis acea greseal ¸ a si¸ a primit pe˘ deapsa cuvenita: moartea. Totusi, ¸ el n-a fost sin˘ ˘ ˘ gurul care a trebuit sa moara. Iata ce citim: „Prin greseala unui singur om au murit mul ¸ti“. Sentin¸ ˘ ˘ ¸ta dreapta primita de Adam presupunea ca to ¸ti ˘ ˘ ˘ urmasii ¸ sai imperfec ¸ti, deci si¸ noi, sa primeasca ˘ ˆ aceeasi¸ pedeapsa. Cu toate acestea, este o manˆ ˘ ˘ gaiere sa stim ca ac ¸tiunile omului perfect Isus au ¸ produs un rezultat complet diferit. Care a fost ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ acesta? Gasim raspunsul ın men ¸tiunea facuta de ˘ ˘ Pavel, si¸ anume ca ‘oameni de orice fel aveau sa ˘ fie declara ¸ti drep ¸ti pentru via ¸ta’ (Rom. 5:18).

7, 8. Cum a dus conduita a doi oameni perfec ¸ti la rezultate complet diferite?

˘ ˘ Omul perfect Adam a pacatuit.

Omul perfect Isus a oferit ˘ ˘ ˘ o „rascumparare corespunzatoare“ 9 Care este sensul cuvintelor grecesti din ex¸ ˘ ˘ presiile „declararea drepta ¸tii“ si ¸ „sa fie declara ¸ti ˘ drep ¸ti“? Un traducator al Bibliei a scris: „Este ˘ ˘ vorba de o metafora inspirata din domeniul juˆ ˘ ridic care scoate ın eviden ¸ta o idee din acelasi ¸ ˘ domeniu. Ea se refera la o schimbare a statutuˆ lui unui om ın raport cu Dumnezeu, nu la o ˘ schimbare a personalita ¸tii acelui om . . . Aceas˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ta metafora ıl ınfa ¸tiseaz a pe Dumnezeu ca jude¸ ˘ ˆ cator care a luat o decizie ın favoarea acuzatului, ˘ ˆ ce fusese adus, ca sa zicem asa, ¸ ın fa ¸ta cur ¸tii de ˘ ˆ judecata a lui Dumnezeu, fiind ınvinuit de co˘ ˆ ˘ ˆ miterea unei nedrepta ¸ti. Insa Dumnezeu ıl achi˘ ta pe acuzat“. ˘ ˆ 10 Pe ce baza˘ putea sa˘ achite „Judecatorul ın˘ ˆ ˘ ˘ tregului pamant“ o persoana nedreapta? (Gen. ˘ ˆ 18:25) Dumnezeu a facut primul pas trimi ¸tan-

˘ 9. Potrivit cu Romani 5:16, 18, ce a facut Dumne˘ zeu prin faptul ca i-a declarat drep ¸ti pe oameni? ˘ ˘ 10. Ce a facut Isus pentru a oferi baza necesara ca ˘ oamenii sa fie declara ¸ti drep ¸ti?

˘ ˆ ˘ ˘ du-l cu iubire pe pamant pe Fiul sau unic-nasˆ ˘ ˆ ˘ cut. Isus a ınfaptuit ın mod perfect voin ¸ta Tata˘ ˆ lui sau, ın pofida ispitelor, a insultelor grave si ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ a maltratarilor. El si-a pastrat integritatea pana ¸ ˆ ˘ la moarte, o moarte pe un stalp de tortura (Evr. ˘ ˘ 2:10). Jertfindu-si ¸ via ¸ta umana perfecta, Isus a ˘ ˘ ˘ oferit o rascumparare prin care putea sa-i elibe˘ ˘ reze, sau sa-i salveze, din pacat si ¸ din moarte pe urmasii ¸ lui Adam (Mat. 20:28; Rom. 5:6–8). ˆ 11 Intr-o alta˘ scrisoare a sa, Pavel a folosit ex˘ ˘ ˘ presiaˆ „rascumparare corespunzatoare“ (1 Tim. ˘ 2:6). In ce sens a fost ea corespunzatoare? Adam a adus imperfec ¸tiunea si ¸ moartea asupra a mi˘ ˘ liarde de oameni, to ¸ti urmasii ¸ sai. Este adevarat ˘ ˘ ˘ ca Isus, ca om perfect, ar fi putut sa fie tatal a miliarde de descenden ¸ti perfec ¸ti.1 De aceea, s-a ˆ ˘ ın ¸teles ca via ¸ta lui Isus si ¸ a tuturor poten ¸tialilor ˘ ˘ sai urmasi ¸ perfec ¸ti a constituit o jertfa echiva˘ ˘ lenta cu sai imper¸ta lui Adam si ¸ a urmasilor ¸ ˆ via ˘ ˘ fec ¸ti. Insa Biblia nu spune ca vreun poten ¸tial urˆ ˆ ˘ ˘ mas¸ al lui Isus este inclus ın rascumparare. In ˘ ˘ Romani 5:15–19 se arata ca moarteaˆ „unui sin˘ ˘ ˘ gur om“ a facut posibila eliberarea. Intr-adevar, ˘ via ¸ta perfecta a lui Isus a fost echivalentul vie ¸tii ˘ ˘ lui Adam. Accentul se pune si ¸ trebuie sa se puna numai pe Isus Cristos. Printr-un „singur act de ˘ justificare“, si ¸ anume prin faptul ca a ascultat de ˘ ˆ ˘ Dumnezeu si pastrat integritatea pana la ¸ si-a ¸ ˘ moarte, Isus a facut posibil ca oameni de orice ˘ ˘ fel sa primeasca darul vie ¸tii (2 Cor. 5:14, 15; 1 Pet. 3:18). Dar cum s-a ajuns la acest rezultat?

Achita ¸ti pe baza ˘ ˘ jertfei de rascumparare 12 Iehova Dumnezeu a acceptat jertfa de ˘ ˘ ˘ ˘ rascumparare oferita de Fiul sau (Evr. 9:24; 10:10, 12). Cu toate acestea, discipolii lui Isus de ˘ ˆ ˘ ˘ pe pamant, inclusiv apostolii sai fideli, au ramas 1 De exemplu, acest punct de vedere referitor la desˆ cenden ¸ti, sau urma ¸si, a fost prezentat ın Perspicacitate ˆ pentru ın ¸telegerea Scripturilor (engl.), volumul 2, pagina ˆ 736, paragrafele 4 ¸si 5 ¸si ın Turnul de veghe din 15 martie 2000, pagina 4, paragraful 4.

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ 11. Ce echivalen ¸ta sta la baza rascumpararii?

12, 13. De ce oamenii care sunt declara ¸ti drep ¸ti au ˆ nevoie de ındurarea ¸si de iubirea lui Dumnezeu?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

13

˘ ˆ imperfec ¸ti. Desi ¸ s-au straduit, ei n-au reusit ¸ ın˘ ˘ ˘ totdeauna sa nu greseasc a. Din ce cauza? Deoa¸ ˘ ˘ rece mosteniser a pacatul (Rom. 7:18–20). Dar ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ Dumnezeu putea sa faca, si ¸ chiar a facut ceva ın ˘ ˘ acest sens. El a acceptat ‘rascumpararea cores˘ ˘ ˆ punzatoare’ si ¸ a fost dispus sa o aplice ın folo˘ ˘ ˆ sul slujitorilor sai de pe pamant. ˆ ˘ ˘ 13 Aceasta nu ınseamn a ca Dumnezeu era da˘ ˘ ˘ tor fa ¸ta de apostoli si ¸ fa ¸ta de al ¸ti oameni sa apli˘ ˘ ce rascumpararea pentru unele fapte bune pe ˘ ˘ ˘ care le facusera ei. Nu, ci Dumnezeu a facut acest ˘ ˆ ˘ lucru datorita ındurarii si ¸ a marii sale iubiri. El ˘ ˘ a preferat sa nu le aplice o judecata nefavorabi˘ ˘ la apostolilor si ¸ altor oameni, ci sa-i achite, ab˘ solvindu-i de vina pacatului mostenit.

Pavel a ¸ ˘ aratat cu claritate acest lucru: „De fapt, prin ˘ ˘ ˘ aceasta bunatate nemeritata a ¸ti fost salva ¸ti, prin ˘ credin ¸ta. Si ¸ aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu“ (Ef. 2:8). ˆ 14 Sa˘ ne gandim la darul extraordinar pe care ˆ ˘ ˘ ˘ ıl ofera Cel Atotputernic. El iarta pacatul pe care ˆ ˘ ˘ ıl mostene ste fa¸ ¸ o persoana, precum si ¸ greselile ¸ cute de aceasta. Cei care au devenit crestini au ¸ ˆ ˘ comis ınainte o mul ¸time de pacate. Totusi, ¸ pe ˘ ˘ ˘ ˘ baza rascumpararii, Dumnezeu poate sa ierte ˘ aceste pacate. Pavel a scris: „Darul, care a pornit ˘ de la multe greseli, a dus la declararea drepta ¸tii“ ¸ (Rom. 5:16). Apostolii si ¸ al ¸ti oameni care primi˘ ˘ sera acest dar oferit cu iubire (adica faptul de a ˘ ˘ fi declara ¸ti drep ¸ti) trebuiau sa continue sa i se ˆ ˘ ˘ ınchine cu credin ¸ta adevaratului Dumnezeu. Ce ˘ ˘ ˆ rasplata ıi astepta? „Cei ce primesc din belsug ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ bunatate nemeritata si ¸ darul drepta ¸tii vor trai si ¸ vor domni ca regi prin acesta singur, Isus Crisˆ ˘ tos.“ Intr-adevar, darul de a fi declarat drept are un rezultat diametral opus: via ¸ta (Rom. 5:17).

(Cite ¸ste Luca 22:28–30.)

15 Cei care primesc acest dar, adica˘ faptul de a fi declarati¸ ˆ drepti, ¸ devin fii spirituali ai lui Dumnezeu. In calitate de comostenitori cu ¸ ˆ ˆ Cristos, ei au perspectiva de a fi ınviati¸ ın cer ca fii spirituali pentru ‘a domni ca regi’ ˘ ˘ ˘ 14, 15. a) Ce rasplata le-a fost rezervata celor care au fost declara ¸ti drep ¸ti de Dumnezeu? b) Ce anume ˘ ˘ trebuiau sa mai faca ei?

14

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

ˆ ˘ ımpreuna cu Isus Cristos. (Cite ¸ste Romani 8:15–17, 23.)

ˆ ˘ Dumnezeu ısi ¸ arata iubirea ˘ si ¸ fa ¸ta de al ¸ti oameni ˆ ˆ 16 Nu to cei care cred ın Dumnezeu si ¸ti ¸ ıi sluˆ ˘ jesc ın calitate de crestini loiali au speran ¸ta ca ¸ ˘ ˆ „vor domni ca regi“ alaturi de Cristos ın cer. ˘ ˘ ˘ Mul ¸ti au o speran ¸ta bazata pe Biblie, similara celei pe care au avut-o slujitorii precrestini ai lui ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Dumnezeu. Ei spera sa traiasca vesnic ıntr-un ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ paradis pamantesc. Pot ei sa primeasca ınca de ˆ pe acum darul oferit de Dumnezeu ın marea sa ˘ iubire si ¸ astfel sa fie considera ¸ti drep ¸ti cu per˘ ˘ ˆ ˆ ˆ spectiva de a trai vesnic pe pamant? Avand ın ve¸ ˘ dere cele scrise romanilor de apostolul Pavel, raspunsul este afirmativ! ˘ 17 Pavel men ¸tioneaza exemplul excelent al lui ˘ ˆ Avraam, un om al credin ¸tei care a trait ınainte ˘ ca Iehova sa-i dea Israelului un cod de legi si ¸ cu ˆ ˘ ˘ mult timp ınainte ca Cristos sa deschida calea ˘ ˘ spre via ¸ta cereasca (Evr. 10:19, 20). Biblia spune: ˘ ˆ „Nu prin lege a primit Avraam sau saman ¸ta lui ˘ promisiunea ca va fi mostenitorul unei lumi, ci ¸ ˘ prin dreptatea care vine prin credin ¸ta“ (Rom. 4:13; Iac. 2:23, 24). Prin urmare, Dumnezeu l-a considerat drept pe fidelul Avraam. (Cite ¸ste Romani 4:20–22.) ˆ ˘ ˘ 18 Aceasta nu ınseamn a ca, de-a lungul deceˆ niilor ın care i-a slujit lui Iehova, Avraam a fost ˘ ˘ ˘ ˆ fara pacat. Nu ın acest sens a fost el drept (Rom. ˆ ˘ ˆ ˆ 3:10, 23). Insa, ın infinita sa ın ¸telepciune, Iehoˆ ˘ va a luat ın considerare credin ¸ta remarcabila a ˆ ˘ lui Avraam si ¸ faptele sale izvorate din credin ¸ta. ˆ ˘ ˆ In mod deosebit, Avraam a exercitat credin ¸ta ın ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ „saman ¸ta“ promisa care avea sa vina pe linia sa ˘ ˘ ˆ ˘ genealogica. Acea Saman ¸ta s-a dovedit a fi Mesia, sau Cristos (Gen. 15:6; 22:15–18). De aceea, ˘ ˘ ˘ ˘ pe baza ‘rascumpararii platite de Cristos Isus’, Ju˘ ˘ ˘ decatorul divin poate sa ierte pacatele care au ˆ ˘ 16. Ce dar pot primi ınca de pe acum oamenii care ˘ ˘ ˆ ˘ au speran ¸ta pamanteasca?

17, 18. a) Cum l-a considerat Dumnezeuˆ pe Avraˆ ˆ am avand ın vedere credin ¸ta acestuia? b) In ce sens l-a considerat Iehova drept pe Avraam?

Prin intermediul lui Isus putem fi declara ¸ti drep ¸ti! ˘ ˆ Aceasta este ıntr-adevar ˘ o veste buna! ˆ fost comise ın trecut. Astfel, Avraam si ¸ al ¸ti oameni ai credinvor ¸tei din timpurile precrestine ¸ ˘ fi readusi ¸ la via ¸ta. (Cite ¸ste Romani 3:24, 25.) (Ps. 32:1, 2)

˘ ˘ Sa ne bucuram de aprobarea lui Iehova ˆ ˘ ınca de pe acum 19 Faptul ca˘ Dumnezeul iubirii l-a considerat drept pe ˘ ˆ Avraam ar trebui sa fie o ıncura˘ jare pentru adevara ¸tii crestini din zilele noastre. ¸ Iehova nu l-a declarat drept pe Avraam asa ¸ cum ˆ ˘ ıi declara pe cei unsi ¸ de el cu spirit pentru a fi „comostenitori cu Cristos“. Membrii acestui ¸ ˘ ˘ grup, al caror numar este limitat, sunt „chema ¸ti ˘ sa fie sfin ¸ti“ si ¸ sunt accepta ¸ti ca „fii ai lui Dumnezeu“ (Rom. 1:7; 8:14, 17, 33). Spre deosebire de acestia, Avraam a fost numit „prietenul lui Ie¸ ˆ ˘ ˘ ˘ hova“ ınainte ca jertfa de rascumparare sa fie ˘ oferita (Iac. 2:23; Is. 41:8). Dar cum stau lucru˘ ˘ ˘ ˘ ˘ rile cu adevara ¸tii crestini care spera sa traiasca pe ¸ ˘ ˆ ˆ un pamant transformat ın paradis?

20 Acesti crestini n-au primit „darul drepta˘ ¸tii“ ¸ ¸ ˆ cu perspectiva vie ¸tii ceresti, ¸ pe care cei unsi ¸ ıl ˘ ˘ ˘ ˘ primesc „datorita eliberarii prin rascumpararea ˘ ˘ platita de Cristos Isus“ (Rom. 3:24; 5:15, 17). Cu ˘ ˘ ˆ toate acestea, ei au o credin ¸ta puternica ın Dumˆ ˘ ˆ ˘ nezeu si ¸ ın masurile luate de el si ¸ ısi ¸ manifesta ˆ ˘ ˘ credin ¸ta ınfaptuind lucrari bune. De exemplu, ˘ ei ‘le predica oamenilor regatul lui Dumnezeu ˆ ˆ ˘ si ¸ ıi ınva ¸ta lucrurile privitoare la Domnul Isus ˆ Cristos’ (Fap. 28:31). Astfel, Iehova ıi poate conˆ ˆ sidera drep ¸ti pe acesti ın acelasi ¸ crestini ¸ ¸ fel ın ˆ care l-a considerat pe Avraam. Darul pe care ıl ˆ 19. De ce modul ın care l-a privit Iehova pe Avraam ˘ ˆ ar trebui sa fie o ıncurajare pentru mul ¸ti oameni din zilele noastre? ˘ ˆ 20. Ce a ¸steapta Dumnezeu de la cei pe care ıi con˘ sidera drep ¸ti, a ¸sa cum l-a considerat pe Avraam?

primesc ei — prietenia cu Dumnezeu — se deoˆ sebeste ¸ de „darul“ pe care ıl primesc cei unsi. ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Fara ındoiala ınsa, acesta este un dar pe care ei ˆ ˘ ˘ ıl primesc cu profunda recunostin ¸ta. ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ 21 Daca ai speran pe pamant, ¸ta de a trai vesnic ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ trebuie sa ın ¸telegi ca aceasta posibilitate nu se ˘ ˆ ˆ ˘ datoreaza ac ¸tiunii ıntamplatoare a unui condu˘ ˘ ˆ cator uman. Ea reflecta scopul ın ¸telept al Suve˘ ranului universului. Iehova a luat treptat masuri ˘ pentru a-si ¸ realiza scopul. Aceste masuri au fost ˆ ˘ ın armonie cu adevarata dreptate. Mai mult deˆ ˆ cat atat, ele au reflectat marea iubire a lui Dumnezeu. De aceea, Pavel a putut spune: „Dumne˘ ˘ ˆ zeu ne arata iubirea sa prin faptul ca, pe cand ˆ ˘ ˘ ˘ eram ınca pacatosi, ¸ Cristos a murit pentru noi“ (Rom. 5:8).

21. Ce foloase aduc iubirea ¸si dreptatea lui Iehova?

˘ Va aminti ¸ti? ˙ Ce mo ¸stenire au primit urma ¸sii lui Adam ¸si care a fost rezultatul? ˘ ˘ ˘ ˙ Cum a fost oferita o rascumparare ˘ ˆ corespunzatoare ¸si ın ce sens a ˘ existat o echivalen ¸ta? ˘ ˆ ˘ ˙ Ce perspectiva ı ¸ti ofera darul de a fi declarat drept?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

15

˘ ˘ Este adev˘ arat ca Avraam a avut camile? ˘ IBLIA spune ca Avraam a primit de la faraon animale domes˘ ˆ tice, printre care si¸ camile (Gen. 12:16). Cand slujitorul lui ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Avraam a facut o calatorie lunga pana ın Mesopotamia, el „a luat ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ zece camile dintre camilele stapanului sau“. Prin urmare, Biblia ˘ ˘ ˆ ˆ afirma cu claritate ca, pe la ınceputul mileniului al II-lea ı.e.n., ˘ Avraam avea camile (Gen. 24:10). ˆ Totusi, ¸ unii nu sunt de acord cu acest fapt. In lucrarea New International Version Archaeological Study Bible se spune: „Erudi ¸tii ˘ ˘ au sus ¸tinut ca referirile pe care le face Biblia la camile nu sunt ˆ ˆ exacte din punct de vedere istoric, ıntrucat cei mai mul ¸ti dintre ei ˘ ˘ considera ca aceste animale au fost domesticite abia prin anul

B

ˆ ˘ ˆ ˘ 1200 ı.e.n., la mult timp dupa epoca ın care a trait Avraam“. Prin ˘ urmare, orice men ¸tiune, anterioara acestei date, pe care o face ˘ ˘ Biblia cu privire la camile ar fi un anacronism, adica o nepotriviˆ ˆ re ıntre un fapt si¸ epoca ın care este plasat. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Insa al ¸ti erudi ¸ti sunt de parere ca, desi¸ camilele au fost domes˘ ˘ ˆ ˆ ticite pe scara larga spre sfarsitul mileniului al II-lea ı.e.n., aceas¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ta deloc. ˆ nu ınseamna ca, mai ınainte, camilele n-au fost folosite ˘ In lucrarea Civilizations of the Ancient Near East se afirma: „Potri˘ ˆ vit unor studii recente, domesticirea camilelor a avut loc ın ˆ ˘ ˆ sud-estul Arabiei prin mileniul al III-lea [ı.e.n.]. Se pare ca, la ın˘ ˘ ceput, camilele au fost crescute pentru lapte, par, piele si¸ carne, ˘ dar, foarte probabil, nu dupa mult timp, oamenii si-au dat sea¸ ˘ ˘ ˘ ma ca ele pot fi folosite si¸ ca animale de povara“. Aceasta plasaˆ ˆ ˆ ˘ ˘ re ın timp, ınainte de epoca ın care a trait Avraam, pare sa fie ˘ sus ¸tinuta de fragmente de oase si¸ de alte vestigii arheologice. ˆ ˘ ˘ ˘ ¸ta se afirma: ˆ Exista si¸ dovezi scrise. In aceeasi¸ lucrare de referin ˘ „In Mesopotamia, listele cu scriere cuneiforma con ¸tin numele ˘ ˆ acestei vie ¸tuitoare [camila], iar pe cateva sigilii apare imaginea ˘ ˘ ˘ ˆ ei, ceea ce arata ca acest animal trebuie sa fi fost adus ın Mesoˆ ˘ potamia pe la ınceputul mileniului al II-lea“, adica pe timpul lui Avraam. ˘ ˘ Unii erudi ¸ti considera ca negustorii din sudul Arabiei, care vin˘ ˆ ˘ deau tamaie, foloseau camilele pentru a-si¸ transporta marfa spre nord, prin desert, destina ¸tia fiind Egiptul si¸ Siria. Astfel, ei au adus ¸ ˘ ˆ ˆ camilele ın aceste locuri. Din cate se pare, acest tip de comer ¸t s-a ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ practicat ınca din anul 2000 ı.e.n. De remarcat ca ın Geneza ˘ 37:25–28 se vorbeste ¸ despre niste ¸ negustori ismaeli ¸ti care, dupa ˘ aproximativ o suta de ani de la moartea lui Avraam, transportau ˘ ˆ ˆ ˘ tamaie ın Egipt pe camile. ˘ ˆ ˆ ˘ Probabil ca, la ınceputul mileniului al II-lea ı.e.n., camilele nu ˆ ˆ ˆ ˘ erau folosite ın mod obisnuit ın Orientul Apropiat, ınsa dovezile ¸ ˘ ˘ par sa indice ca nu erau complet necunoscute. Prin urmare, lu˘ ˘ crarea The International Standard Bible Encyclopedia exprima urma˘ ˆ toarea concluzie: „Relatarile biblice ın care se vorbeste ¸ despre folo˘ sirea camilelor pe timpul patriarhilor n-ar mai trebui considerate ˆ ˆ ˘ anacronice, ıntrucat exista numeroase dovezi arheologice potrivit ˘ ˘ ˘ ˆ carora camila a fost domesticita ınainte de epoca patriarhilor“.

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

17

Roma

Troa

‘Adu sulurile, mai ales pergamentele’ ˆ RIN aceste cuvinte, Pavel ıl ruga pe Timo˘ ˆ tei, colaboratorul sau ın lucrarea misiona˘ ˘ ˘ ra, sa-i aduca unele materiale scrise. La ce suluri si¸ pergamente se referea Pavel? De ce avea ˆ ˘ apostolul nevoie de ele? Si ¸ ¸ ce putem ınvata de aici? ˘ ˆ Pe la jumatatea secolului I e.n., cand Pavel ˘ a scris aceste cuvinte, cele 39 de carti¸ ale Scripˆ ˘ ˆ ˆ turilor ebraice erau ımpartite ¸ ın 22 sau ın 24 ˘ de carti, ¸ majoritatea lor fiind scrise pe suluri separate. Profesorul Alan Millard remarca fap˘ tul ca, desi¸ costau mult, aceste suluri „puteau ˆ ˘ fi procurate de oamenii mai ınstariti“.

Unii ¸ aveau acces la cel putin ¸ un sul. De exemplu, ˆ eunucul etiopian avea cu el ın car un sul si¸ „citea cu voce tare din profetul Isaia“. El era „un om cu putere la candace, regina etiopienilor, [fiind] numit peste tot tezaurul ei“. Acest euˆ ˆ ˆ nuc era destul de bogat ıntrucat avea cateva fragmente din Scripturi (Fap. 8:27, 28). ˘ Rugamintea pe care i-a adresat-o Pavel lui ˘ ˆ Timotei a fost urmatoarea: „Cand vii, adu ˘ ˆ mantia pe care am lasat-o ın Troa, la Carp, precum si¸ sulurile, mai ales pergamentele“ ˘ ˘ (2 Tim. 4:13). Aceasta sugereaza ca Pavel avea ˘ ˘ mai multe carti. ¸ Ce anume putea sa ocupe un ˆ ˆ loc mai important ın biblioteca sa decat ˆ Cuvantul lui Dumnezeu? Biblistul Archibald ˘ ˘ Robertson a facut urmatoarea observatie ¸ cu

P

18

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

Efes

ˆ ˆ privire la cuvantul „pergamente“ folosit ın ˘ acest verset: „Acestea trebuie sa fi fost copii ˘ ale cartilor Vechiului Testament, pergamen¸ ˆ ˆ tul fiind mai scump decat papirusul“. In tinerete, ¸ Pavel fusese „educat . . . la picioarele ˆ ˘ ˘ lui Gamaliel“, un ınvat¸ ator al Legii mozaice, care era pretuit de tot poporul. Prin urmare, ¸ ˘ este foarte probabil ca Pavel sa fi avut propriˆ ile exemplare ale sulurilor Cuvantului lui Dumnezeu (Fap. 5:34; 22:3).

Cum foloseau crestinii sulurile ¸ Totusi, oameni aveau ¸ ¸ la data aceea putini suluri personale ale Sfintelor Scripturi. Prin urmare, cum au avut acces majoritatea cres-¸ ˆ tinilor de atunci la Cuvantul lui Dumnezeu?

Cuvintele din scrisoarea pe care Pavel i-o triˆ ˘ ˘ ˘ misese mai ınainte lui Timotei ne ajuta sa ga˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sim raspunsul: „Pana vin, continua sa te dedici citirii publice“ (1 Tim. 4:13). Citirea ˘ ˘ ˆ publica facea parte din programul ıntrunirilor congregatiei crestine, fiind un obicei al ¸ ¸ ˆ ˘ poporului lui Dumnezeu ınca de pe timpul lui Moise (Fap. 13:15; 15:21; 2 Cor. 3:15). ˘ ˆ ˘ Ca batran de congregatie, ¸ Timotei trebuia sa ˆ ‘se dedice’ citirii cu voce tare ın folosul celor care nu aveau copii personale ale Scripturilor. ˘ ˆ Cu sigurant¸ a, ın timpul citirii publice din ˆ Cuvantul lui Dumnezeu, toti¸ ascultau cu aten-

ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ tie, ¸ ın asa ¸ fel ıncat sa nu piarda niciun cuvant, ˘ ˘ iar parintii ¸ si¸ copiii discutau probabil acasa pe ˆ marginea pasajelor citite la ıntruniri. ˘ Cunoscutul sul al lui Isaia, gasit printre Su˘ ˘ ˘ lurile de la Marea Moarta, masoara 7,3 metri. ˆ ˆ Avand cate o stinghie la ambele capete si¸ deˆ seori o ınvelitoare, sulurile erau grele. Proba˘ ˘ bil ca majoritatea crestinilor nu puteau sa ia ¸ ˆ ˘ multe suluri cand mergeau sa predice. De ace˘ ˆ ea, chiar daca avea cateva suluri personale ale ˘ ˘ Scripturilor, probabil ca nici Pavel nu putea sa ˆ ˘ ˘ ˘ le ia pe toate cand calatorea. Se pare ca apos˘ ˆ ˆ tolul lasase cateva suluri ın Troa, la prietenul ˘ sau Carp.

ˆ ˘ Ce putem ınva ¸ta din exemplul lui Pavel? ˆ Chiar ınainte de a-i adresa lui Timotei ˘ ˘ ˆ aceasta rugaminte, Pavel, care era ıntemnitat ¸ ˘ pentru a doua oara la Roma, a scris: „M-am ˘ ˆ ˘ luptat lupta cea buna, am alergat cursa pana ˘ ˆ ˆ la capat . . . De acum ınainte ımi este rezerva˘ ˘ ˆ ta coroana dreptatii“ ¸ (2 Tim. 4:7, 8). Din cate ˆ se pare, aceste cuvinte au fost scrise ın jurul ˆ anului 65 e.n., ın timpul valului de persecuˆ tii De ¸ declansat ¸ de Nero ımpotriva crestinilor. ¸ ˆ data aceasta, conditiile din ınchisoare erau ¸ ˘ foarte grele. De fapt, apostolul simtea ¸ ca exe˘ cutia ¸ sa era iminenta (2 Tim. 1:16; 4:6). De aceea, el si-a exprimat dorinta ¸ fierbinte de a ¸ ˘ i se aduce sulurile. Desi¸ era sigur ca luptase ˘ ˆ ˘ ˘ lupta cea buna pana la capat, Pavel dorea ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ mult sa-si¸ ıntareasca ın continuare credinta ¸ ˆ studiind Cuvantul lui Dumnezeu. ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ Dupa cat se pare, Timotei era ınca ın Efes ˆ cand a primit scrisoarea lui Pavel (1 Tim. 1:3). ˆ ˘ Din Efes pana la Roma, prinˆ Troa, sunt aproximativ 1600 de kilometri. In aceeasi¸ scrisoaˆ ˘ re, Pavel l-a ındemnat pe Timotei: „Sa faci tot ˘ ˆ ˘ posibilul sa vii ınainte de iarna!“ (2 Tim. ˘ ˘ 4:21). Biblia nu spune daca Timotei a gasit o ˘ ˘ ˆ corabie cu care sa ajunga la Roma atunci cand ar fi vrut Pavel. ˆ ˘ Ce putem ınvata ¸ din cererea lui Pavel de a i se aduce „sulurile, mai ales pergamentele“?

ˆ Dorinta ¸ lui de a citi si¸ de a studia Cuvantul ˘ lui Dumnezeu a ramas la fel de mare chiar si¸ ˆ ˘ ın cea mai grea perioada a vietii ¸ sale. Numai ˘ ˘ ˆ ˘ asa ¸ a putut sa ramana treaz si¸ activ din punct ˆ de vedere spiritual, fiind ın acelasi¸ timp o sur˘ ˆ sa de ıncurajare pentru altii. ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ Cat de binecuvantati¸ suntem noi astazi ca ˆ avem un exemplar personal al ıntregii Biblii!

Unii dintre noi au chiar mai multe exemplare si¸ editii ¸ ale Bibliei. Asemenea lui Pavel, trebu˘ ˘ ˆ ˆ ie sa cultivam dorinta ¸ de a dobandi o ıntele¸ ˘ gere mai profunda a Scripturilor. A doua scri˘ soare catre Timotei a fost ultima dintre cele 14 scrisori inspirate, pe care apostolul a avut pri˘ ˆ vilegiul sa le scrie. Cererea lui apare spre sfar˘ ˘ situl cartii. ¸ De fapt, rugamintea pe care Pavel ¸ ˘ i-o adreseaza lui Timotei de a-i aduce „sulurile, mai ales pergamentele“ este una dintre ulˆ timele sale dorinte ¸ consemnate ın Biblie.

La fel ca Pavel, ai si¸ tu dorinta ¸ fierbinte de ˆ ˘ ˘ ˘ a lupta pana la capat lupta cea buna a credin˘ ˘ ˆ ˆ tei?

Vrei sa ramai activ ın serviciul lui Ieho¸ ˘ ˘ ˘ va si¸ sa fii pregatit sa iei parte la lucrarea de ˘ ˆ ˆ depunere a marturiei atat timp cat Domnul ˘ ˘ nostru doreste ¸ sa facem aceasta? Daca da, ˘ ˘ straduieste-te sa aplici sfatul dat de Pavel cres-¸ ¸ ˆ tinilor! „Fii mereu atent la tine ınsuti¸ si ¸ la ˆ ˘ ˆ predarea ta“, studiind cu ravna si¸ ın mod con˘ ˆ ˘ stant Biblia, care n-a fost niciodata atat de rasˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ pandita si¸ care exista astazi ıntr-o forma mult ˘ ˆ mai accesibila decat sulurile (1 Tim. 4:16).

˘ „PASTORITI ¸ TURMA LUI DUMNEZEU, ˘ ˆ CARE ESTE IN GRIJA VOASTRA“ ˆ ˘ ˘ „Pastoriti ¸ turma lui Dumnezeu, care este ın grija voastra, ˆ ˘ nu din constrangere, ci de bunavoie.“ (1 PET. 5:2)

A

POSTOLUL Petru a scris prima sa scrisoare ˆ ˘ ˆ ˘ cu putin ¸ timp ınainte ca Nero sa ınceapa ˘ sa-i persecute pe crestinii din Roma. Prin scri¸ ˘ ˆ ˘ ˘ soarea sa, Petru voia sa-si¸ ıntareasca fratii ¸ de cre˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ dint¸ a. Diavolul ‘dadea tarcoale’, cautand sa-i deˆ voreze pe crestini.

Pentru a i se ımpotrivi, ei ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ trebuiau ‘sa ramana lucizi’ si¸ ‘sa se umileasca ˆ ˘ sub mana puternica a lui Dumnezeu’ (1 Pet. ˘ ˘ ˆ ˘ 5:6, 8). De asemenea, era nevoie sa ramana ˘ ˘ ˘ uniti. ¸ Ei nu trebuiau ‘sa se muste ¸ si¸ sa se maˆ ˘ nance unii pe altii’, pentru ca asa ¸ ¸ ar fi putut ˘ ajunge ‘sa se omoare unii pe altii’ ¸ (Gal. 5:15). ˆ ˘ ˆ 2 In prezent, si noi ne aflam ıntr-o situatie ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ asemanatoare. Diavolul cauta ocazii ca sa ne deˆ ˘ ˘ voreze (Rev. 12:12). Iar ın fat¸ a ne sta „un necaz ˆ mare, cum n-a mai fost de la ınceputul lumii“ (Mat. 24:21). Asemenea crestinilor din secolul ¸ ˘ ˆ I, si¸ noi trebuie sa fim atenti¸ ca ın mijlocul nos˘ ˘ tru sa nu apara certuri. Pentru aceasta, uneori ˘ ˆ avem nevoie de ajutorul batranilor, care sunt calificati¸ din punct de vedere spiritual. ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ 3 Vom vedea mai ınt ai cum pot batranii sa-si¸ ˘ ˘ sporeasca aprecierea pentru privilegiul de a pasˆ tori ‘turma lui Dumnezeu, care este ın grija lor’ (1 Pet. 5:2). Apoi vom analiza cum se pot achiˆ ta ei ın mod potrivit de responsabilitatea de a ˘ ˆ ˘ pastori congregatia.

Iar ın articolul urmator ¸ ˘ vom vedea cum pot membrii congregatiei sa ¸ ˘ ˆ ˘ arate ca ‘ıi pretuiesc pe cei care lucreaza din ¸ ˆ 1. Cu ce situa ¸tii se confruntau cre ¸stinii cand Petru a scris prima sa scrisoare? ˆ 2, 3. a) Impotriva cui avem de luptat? b) Ce vom ˆ ˆ ˘ analiza ın acest articol ¸si ın urmatorul?

20

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

greu si¸ conduc’ turma (1 Tes. 5:12). Analizarea ˘ ˆ acestor aspecte ne va ajuta sa ne ımpotrivim ˆ ˆ ferm principalului nostru Adversar, ınteleg and ¸ ˘ ˆ ˘ ca, de fapt, el este cel ımpotriva caruia avem de luptat (Ef. 6:12).

˘ Pastori ¸ti turma lui Dumnezeu ˆ ˘ ˆ 4 Petru i-a ındemnat pe batranii crestini din ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ secolul I sa priveasca turma aflata ın grija lor asa ¸ cum o priveste ¸ Iehova. (Cite ¸ste 1 Petru ˘ ˆ 5:1, 2.) Chiar daca era considerat un stalp al ˘ ˆ congregatiei, Petru nu li s-a adresat batranilor ¸ ˘ ca si¸ cum le-ar fi fost superior, ci i-a sfatuit vorbindu-le de la egal la egal (Gal. 2:9). Asemenea ˆ lui Petru, Corpul de Guvernare din prezent ıi ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ındeamna pe batranii de congregatie ¸ sa depu˘ na eforturi pentru a se achita de responsabili˘ ˘ tatea serioasa de a pastori turma lui Dumnezeu. ˘ ˆ 5 Apostolul Petru a scris ca˘ batr anii trebuiau ˘ ˘ ˘ ˆ ‘sa pastoreasca turma lui Dumnezeu, care era ın ˘ ˆ ˘ ˆ grija lor’. Era foarte important ca batranii sa ın˘ ˘ teleag a ca turma era a lui Iehova si¸ a lui Isus ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Cristos. Batranii urmau sa dea socoteala ın le˘ ˘ ˆ gatura cu modul ın care vegheau asupra oilor ˘ ˘ lui Dumnezeu. Sa presupunem ca un prieten ˘ ˘ ˘ ˆ bun te roaga sa ai grija de copiii lui cat timp este ˘ ˘ plecat. Ai avea mare grija de ei si¸ i-ai hrani bine, ˘ ˆ ˘ nu-i asa? ¸ Iar daca unul dintre ei s-ar ımbolnavi, ˘ ˘ n-ai face tot posibilul sa primeasca ajutorul meˆ ˘ ˘ ˘ ˆ dical necesar? In mod asemanator, batranii tre˘ ˘ ˘ buie ‘sa pastoreasca congregatia ¸ lui Dumnezeu, ˘ ˆ ˘ ˘ 4, 5. Cum ar trebui batranii sa priveasca turma?

Ilustra ¸ti.

˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ La fel ca pastorii din vechime, batranii din prezent trebuie sa ocroteasca „oile“ aflate ın grija lor

˘ ˆ ˘ pe care a cumparat-o cu sangele propriului sau ˘ Fiu’ (Fap. 20:28). Ei nu pierd din vedere ca fie˘ ˘ ˆ care oaie a fost cump arata cu sangele pretios al ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ lui Cristos Isus. Intrucat ıi vor da socoteala lui ˘ ˆ ˘ Dumnezeu, batranii hranesc turma, o ocrotesc ˘ si¸ au grija de ea. ˆ ˘ ˘ 6 Sa˘ ne gandim la responsabilitatile pastori¸ ˘ lor din timpurile biblice. Pentru a avea grija de ˘ ˘ ˘ turma, ei trebuiau sa suporte ziua soarele arzator, iar noaptea frigul (Gen. 31:40). Uneori ˆ ˆ chiar ısi¸ puneau viata ¸ ın pericol pentru a ocroti ˆ ˘ ˘ ˘ oile. Tanarul pastor David si-a scapat turma de ¸ ˘ animale salbatice, printre care un leu si¸ un urs. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Iata ce a spus David ca a facut ın cazul fieca˘ ˆ ruia: „L-am apucat de barba, l-am doborat si¸ l-am ucis“ (1 Sam. 17:34, 35). David a dat do˘ ˆ ˘ vada de mult curaj! Cat de aproape trebuie sa ˘ fi fost el de coltii ¸ fiarei! El a facut tot ce a pu˘ tut ca sa salveze oaia. ˆ ˘ ˆ ˘ 7 In prezent, batr anii trebuie sa fie vigilenti¸ ˘ ˘ ˘ ˘ si¸ sa respinga atacurile Diavolului, asemanatoa˘ 6. Ce responsabilitate aveau pastorii din vechime? ˘ ˆ ˘ ˘ 7. Cum pot batranii, figurativ vorbind, sa smulga oile din ghearele lui Satan?

re celor ale unui leu. Aceasta ar putea pretinde actiuni pline de curaj pentru a smulge, figura¸ ˆ tiv vorbind, oile din ghearele Diavolului. Ei ıi ˘ sfatuiesc pe fratii ¸ neatenti, ¸ care sunt ispititi¸ de momelile lui Satan. (Cite ¸ste Iuda 22, 23.) Biˆ ˘ ˆ neınteles, batranii fac aceasta numai cu ajuto¸ ˘ ˘ rul lui Iehova. Ei trateaza cu tandrete ¸ o oaie ra˘ ˆ ˆ nita, bandajand-o si¸ ungand-o cu balsamul ˘ ˆ alinator din Cuvantul lui Dumnezeu. ˘ ˘ 8 Un pastor trebuia, de asemenea, sa condu˘ ˘ ˘ ca turma spre pasuni bune si¸ spre locuri de ada¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ pat. In mod asemanator, batranii ıi ındruma pe ˆ ˆ membrii turmei spre congregatie, ıncurajan¸ ˘ ˆ du-i sa participe cu regularitate la ıntruniri, ca ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa fie bine hraniti¸ si¸ sa primeasca „hrana la ˘ timpul potrivit“ (Mat. 24:45). Poate ca este ne˘ ˆ ˘ ˘ voie ca batranii sa petreaca mai mult timp pentru a-i ajuta pe cei bolnavi din punct de vedere ˘ ˘ ˘ ˆ spiritual sa se hraneasca din Cuvantul lui Dum˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ nezeu. S-ar putea ca o oaie ratacita sa ıncerce sa ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ se ıntoarca ın turma. In loc sa-l intimideze pe ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ cel ratacit, batranii ıi vor explica ın mod amabil ˆ ˘ ˘ ˆ 8. Unde ındruma batranii turma ¸si cum fac ei lucrul acesta?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

21

ˆ ˘ principiile biblice si¸ ıi vor arata cum le poate ˆ aplica ın viata ¸ sa. ˆ 9 Cand esti ¸ bolnav, la ce fel de medic preferi ˘ ˘ ˘ sa mergi? La unul care sta prea putin ¸ sa te asˆ ˆ ˘ culte si¸ care apoi ıti¸ prescrie ın graba un trata˘ ˘ ˘ ment, ca sa se poata ocupa de urmatorul pa˘ ˘ cient? Sau mai degraba preferi sa mergi la un ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ medic care te asculta, ıti¸ explica ın ce consta ˆ ˘ problema si¸ apoi ıti¸ spune ce posibilitati¸ de tratament ai? ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ 10 In mod similar, batr anii ıl asculta pe cel ˆ ˘ bolnav din punct de vedere spiritual si¸ ıl ajuta ˘ ˘ ˆ sa-si¸ trateze ranile, figurativ vorbind, „unganˆ du-l cu ulei ın numele lui Iehova“. (Cite ¸ste Iacov 5:14, 15.) Asemenea balsamului din Gaˆ ˆ laad, Cuvantul lui Dumnezeu ıi poate aduce alinare celui bolnav (Ier. 8:22; Ezec. 34:16). ˆ ˆ Cand sunt puse ın aplicare, principiile biblice ˆ ˘ ıl pot ajutaˆ pe cel slab sa-si¸ recapete echilibrul ˘ ˘ ˆ spiritual. Intr-adevar, batranii pot face mult ˆ ˆ bine ascultandu-l pe cel bolnav si¸ rugandu-se ˆ ˘ ımpreuna cu el.

ˆ Nu din constrangere, ˘ ci de bunavoie ˆ ˘ ˆ 11 In continuare, Petru le-a amintit batr anilor ˘ ˘ cum ar trebui si¸ cum n-ar trebui facuta lucra˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ rea de pastorire. Batranii trebuie sa pastoreasca ˆ turma lui Dumnezeu „nu din constrangere, ci ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ de bunavoie“. Ce anume ıi ındeamna pe baˆ ˘ ˘ ˘ trani sa le slujeasca fratilor de bunavoie? Ce l-a ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ındemnat pe Petru sa pastoreasca si¸ sa hraneas˘ ca oile lui Isus? Un rol esential l-au avut iubi¸ rea si¸ afectiunea pentru Isus (Ioan 21:15–17). ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Iubirea ıi ındeamna pe batrani „sa nu mai ˘ ˘ ˆ traiasca pentru ei ınsi¸ si, ¸ ci pentru cel care a murit pentru ei“ (2 Cor. 5:14, 15). Iubirea pentru ˆ ˘ Isus, ımpreuna cu iubirea pentru Dumnezeu si¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ pentru frati, ¸ ‘ıi obliga’ pe batrani sa le slujeas˘ ˆ ca membrilor turmei, depunand eforturi si¸ foˆ losindu-si¸ timpul si¸ resursele ın acest scop (Mat. ˘ ˘ ˆ 9, 10. Cum ar trebui sa-i ajute batranii pe cei bolnavi din punct de vedere spiritual? ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ 11. Ce anume ıi ındeamna pe batrani sa pastoreas˘ ˘ ca turma lui Dumnezeu de bunavoie?

22

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

22:37–39). Ei se pun la dispozitia de bu¸ fratilor ¸ ˘ ˆ navoie, nu din constrangere. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ 12 In ce masur a trebuie sa se puna batranii la ˆ ˘ ˘ ˆ dispozitia Cand au grija de turma, ei ıl ¸ fratilor? ¸ ˘ ˆ imita pe apostolul Pavel, care, la randul lui, l-a ˆ imitat pe Isus (1 Cor. 11:1). Avand o afectiune ¸ ˘ tandra pentru fratii ¸ din Tesalonic, lui Pavel si¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tovarasilor sai le-a facut placere sa le dea ‘nu ¸ ˘ numai vestea buna a lui Dumnezeu, ci si¸ sufleˆ tele lor’. Ei au fost blanzi cu fratii ¸ lor, „ca o ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ mama care-si¸ alapteaza si¸ ısi¸ ıngrijeste ¸ cu drag ˆ copiii“ (1 Tes. 2:7, 8). Pavel a ınteles ce simte o ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ mama care ısi¸ alapteaza copilul. Ea ar face ori˘ ce pentru el; daca este nevoie, se trezeste ¸ chiar ˘ ˘ ˘ si¸ la miezul noptii ¸ ca sa-l hraneasca. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ 13 Batr anii trebuie sa fie atenti¸ sa pastreze ˆ ˘ ˘ un echilibru ıntre responsabilitatile de pas¸ tori spirituali si familiale (1 Tim. ¸ ¸ obligatiile ˆ 5:8). Timpul pe care ei ıl petrec cu congregatia pe care l-ar putea pe¸ este un timp pretios ¸ trece cu familia lor. O modalitate prin care ˘ ˆ ˘ pot pastra echilibrul ıntre cele doua respon˘ ˆ ˆ sabilitati¸ este aceea de a-i invita din cand ın ˆ ˆ ˆ cand pe altii ¸ la ınchinarea ın familie. De-a ˘ ˆ lungul anilor, Masanao, un batran din Japo˘ ˆ nia, a obisnuit sa invite la studiul ın familie ¸ ˘ ˘ ˆ frati¸ si ¸ surori necasatoriti¸ si ¸ familii ın care ta˘ ˘ tal nu era la adevar. Cu timpul, unii dintre ˆ ˘ ˆ acesti ¸ frati¸ au devenit ei ınsi ¸ si ¸ batrani de conˆ gregatie ¸ si ¸ au imitat, la randul lor, frumosul exemplu al lui Masanao.

ˆ Respinge ¸ti castigul necinstit. ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ Pastori ¸ti turma cu ınflacarare ˆ ˘ ˆ 14 De asemenea, Petru i-a ıncurajat pe batr ani ˘ ˘ ˘ ˆ sa pastoreasca turma nu „din iubire de castig ¸ ˆ ˘ ˘ necinstit, ci cu ınflacarare“. Desi¸ munca pe care ˘ ˆ ˆ o fac batranii ın congregatie ¸ pretinde mult ˘ ˘ timp, ei nu asteapt a nicio recompensa materia¸ ˆ ˘ ˘ 12. In ce masura s-a pus Pavel la dispozi ¸tia fra ¸tilor? ˘ ˘ ˆ ˆ 13. La ce trebuie sa fie aten ¸ti batranii ın privin ¸ta res˘ ponsabilita ¸tilor pe care le au? ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ 14, 15. a) De ce trebuie sa se pazeasca batranii de ˆ ˆ ˘ ‘iubirea de ca ¸stig necinstit’? b) Cum ıl pot imita baˆ tranii pe Pavel?

˘ ˘ ˘ la. Petru a considerat ca era necesar sa-i averti˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ zeze pe batrani ın legatura cu pericolul de a pasˆ tori turma „din iubire de castig necinstit“. O ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ dovada ca acest pericol exista si¸ astazi este luˆ ˘ ˘ xul ın care traiesc conducatorii religiosi¸ ai ‘Baˆ bilonului cel Mare’, ın timp ce multi¸ oameni ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sunt nevoiti¸ sa traiasca ın saracie (Rev. 18:2, 3). ˘ ˆ ˘ ˘ Batranii din prezent au toate motivele sa se pa˘ ˘ zeasca de orice tendint¸ a de acest fel. ˘ ˆ 15 Pavel este un exemplu pentru batr anii cres-¸ ˘ ˆ ˘ tini. Desi¸ era apostol si¸ ar fi putut ‘sa-i ımpovareze cu cheltuieli mari’ pe crestinii din Tesalo¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ nic, el ‘nu a mancat fara plata mancarea’ ˘ ˘ ˘ ˘ nimanui. Dimpotriva, ‘cu truda si¸ osteneala a ˘ ˆ muncit noapte si¸ zi’ (2 Tes. 3:8). Multi¸ batrani ˆ din zilele noastre, printre care si¸ cei aflati¸ ın lu˘ ˆ ˘ crarea itineranta, sunt un exemplu ın aceasta ˘ ˘ ˘ privint¸ a. Chiar daca se bucura de ospitalitatea ˘ ˆ ˘ ˘ fratilor de credint¸ a, ei ‘nu ımpovareaza cu chel¸ tuieli mari’ pe nimeni (1 Tes. 2:9). ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ 16 Batr anii pastoresc turma „cu ınflacarare“, ˘ ˆ o dovada ın acest sens fiind spiritul de sacrifiˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ciu pe care ıl manifesta cand ıi ajuta pe frati. ¸ Toˆ ˘ ˘ ˘ ˘ tusi, ¸ aceasta nu ınseamna ca ei obliga turma sa-i ˘ ˘ ˘ ˆ slujeasca lui Iehova. Totodata, batranii iubitori ˆ ˘ ˘ ˘ nu-i ıncurajeaza pe ceilalti¸ sa-i slujeasca lui ˘ Dumnezeu dintr-un spirit de concurent¸ a (Gal. ˘ ˆ ˆ ˘ 5:26). Batranii ınteleg ca fiecare oaie este uni¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ca. Ei sunt gata sa-i ajute pe frati¸ sa-i slujeasca lui Iehova cu bucurie.

˘ ˆ ˘ Nu stapanesc peste turma, ci sunt exemple ˘ ˆ 17 Asa cum s-a mentionat, batr anii nu tre¸ ¸ ˘ ˘ ˘ buie sa uite ca turma pe care o pastoresc nu ˘ ˘ este a lor, ci a lui Dumnezeu. Ei au grija ‘sa ˘ ˆ ˘ nu stapaneasca peste cei care sunt mosteni¸ rea lui Dumnezeu’. (Cite ¸ste 1 Petru 5:3.) ˘ Uneori, apostolii lui Isus au dorit sa fie priˆ ˘ mii, avand o motivatie gresit ¸ ¸ a. Asemenea ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ 16. Ce ınseamna a pastori turma „cu ınflacarare“?

17, 18. a) De ce le-a fost uneori greu apostolilor ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ sa- ¸si ınsu ¸seasc a ınva ¸tatura lui Isus cu privire la umiˆ ˘ ˘ ˘ lin ¸ta? b) In ce situa ¸tie asemanatoare ne-am putea afla ¸si noi?

˘ ˆ celor care stapanesc peste natiuni, ei au ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ vrut sa aiba o pozitie ¸ ınalta. (Cite ¸ste Marcu 10:42–45.) ˆ 18 In zilele noastre, fratii care „aspira˘ la sar¸ ˘ ˆ cina de supraveghetor“ ar fi bine sa se ıntre˘ be cu ce motivatie ¸ urmaresc acest obiectiv ˘ ˆ (1 Tim. 3:1). Iar cei care slujesc ca batrani ar ˘ ˆ ˘ ˆ trebui sa se ıntrebe cu sinceritate daca ısi ¸ do˘ ˘ resc sa aiba autoritate asupra altora sau o poˆ ˘ ˆ ˘ zitie ¸ ınalta, asa ¸ cum ısi ¸ dorisera unii apostoli. ˘ ˘ ˆ Daca apostolii au avut o problema ın acest ˘ ˘ ˆ ˘ sens, este limpede ca si ¸ batranii trebuie sa de˘ puna eforturi pentru a evita tendinta ¸ lumeas˘ ˘ ˘ ˘ ca de a le placea sa aiba autoritate asupra altora. ˆ ˘ ˆ 19 Desigur, exista˘ situatii cand batranii tre¸ ˘ ˆ buie sa fie fermi; de exemplu, cand ocrotesc turma de „lupi asupritori“ (Fap. 20:28–30). ˘ ˘ ˆ Pavel i-a spus lui Tit sa continue ‘sa ındem˘ ˘ ne si ¸ sa mustre cu toata autoritatea’ (Tit 2:15). ˆ ˘ ˘ Totusi, ¸ chiar si ¸ cand iau astfel de masuri, baˆ ˘ ˘ tranii se straduiesc sa-i trateze cu demnitate ˘ pe cei implicati. ti¸ ca pentru ¸ Ei sunt constien ¸ ˆ a sensibiliza inima cuiva si ¸ pentru a-l ındem˘ ˘ ˘ ˘ na sa aiba o conduita corecta, este mult mai ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ eficient sa-l sfatuiasca cu blandete ¸ pe cel ın ˘ ˆ ˘ cauza decat sa-l critice cu asprime. ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ 19. Ce n-ar trebui sa uite batranii cand iau masuri pentru a ocroti turma?

Recapitulare ˙ De ce a fost potrivit ca Petru ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ sa-i ındemne pe ceilal ¸ti batrani sa ˘ ˘ pastoreasca turma lui Dumnezeu, ˘ ˆ aflata ın grija lor? ˘ ˘ ˘ ˙ Cum ar trebui sa-i pastoreasca ˘ ˆ batranii pe cei bolnavi din punct de vedere spiritual? ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˙ Ce anume ıi ındeamna pe batrani ˘ ˘ ˘ sa pastoreasca turma lui Dumnezeu, ˆ care este ın grija lor?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

23

ˆ ˆ ˘ 20 Exemplul excelent al lui Isus ıi ındeamna pe ˘ ˆ ˘ ˘ batrani sa iubeasca turma (Ioan 13:12–15). Sunˆ ˆ tem impresionati¸ cand citim despre modul ın ˆ care el si-a ¸ instruit discipolii ın lucrarea de predi˘ care si¸ de facere de discipoli. Exemplul sau de ˘ ˆ ˘ umilint¸ a le-a sensibilizat inima, motivandu-i sa ˘ ˘ urmeze un mod de viat¸ a ce a reflectat ‘umilint¸ a, ˆ ˘ consider ti¸ le erau superiori’ (Filip. ˆ and ca ceilal ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ 2:3). In mod asemanator, batranii de astazi se ˆ ˘ simt ındemnati¸ sa urmeze exemplul lui Isus si¸ ˘ ˆ ˘ vor sa fie, la randul lor, „exemple pentru turma“.

ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ In ıncheierea ındemnului dat batranilor, Petru a mentionat o promisiune. (Cite ¸ste 1 Petru ¸ ˘ ˆ 5:4.) Batranii de congregatie ¸ care sunt crestini ¸ unsi¸ ‘vor primi coroana gloriei, care nu se poate ˘ ˆ ˘ vesteji’, alaturi de Cristos ın cer. Subpastorii, care ¸ fac parte dintre „alte oi“, vor avea privilegiul de ˘ ˘ ˆ a pastori turma lui Dumnezeu pe pamant, sub ˘ conducerea ‘pastorului principal’ (Ioan 10:16). ˆ ˘ ˆ In articolul urmator vor fi analizate cateva mo˘ ˆ dalitati¸ prin care membrii congregatiei ¸ ıi pot susˆ tine pe cei numiti¸ ın fruntea lor. ¸

˘ ˆ ˘ 20. Cum pot batranii sa dea un bun exemplu, imiˆ tandu-l astfel pe Isus?

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ 21. Ce rasplata a ¸steapta cu nerabdare batranii de congrega ¸tie?

21

˘ „SA-I PRETUI ¸ TI ˘ ¸ PE CEI CARE LUCREAZA DIN GREU PRINTRE VOI“ ˘ ˘ „Sa-i pretui ¸ ti ¸ pe cei care lucreaza din greu printre voi ˆ ˘ ˘ ˘ si ¸ va conduc ın Domnul si ¸ va sfatuiesc.“ (1 TES. 5:12) ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ MAGINEAZA-TI ¸ ca traiesti ¸ ın secolul I si ¸ ca faci parte din congregatia ¸ din Tesalonic, una ˆ ˆ dintre primele congregatii ¸ ıntemeiate ın Europa. Apostolul Pavel a petrecut mult timp penˆ ˘ tru a-i ıntari din punct de vedere spiritual pe ˘ ˘ fra ¸tii din acest oras.¸ Probabil ca el a numit baˆ ˘ ˆ trani care sa fie ın fruntea congregatiei, laˆ fel ¸ ˘ ˆ ˘ cum facuse si ın alte locuri (Fap. 14:23).

Insa, ¸ ˘ ˘ dupa ce a fost formata congregatia, iudeii au ¸ ˘ adunat o gloata pentru a-i alunga pe Pavel si ¸ ˘ pe Sila din oras.¸ Crestinii ramasi ¸ ¸ ¸ s-au simtit, probabil, abandona ¸ti si ¸ poate chiar au fost cu˘ prinsi ¸ de teama.

2 Desigur, dupa˘ ce a plecat din Tesalonic, Pa-

I

ˆ 1, 2. a) In ce situa ¸tie se aflau cre ¸stinii din Tesalonic ˆ ˆ cand Pavel le-a scris prima scrisoare? b) Ce ındemn le-a dat Pavel tesalonicenilor?

24

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

˘ ˘ vel si-a facut griji pentru aceasta congrega ¸tie ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ nou formata. El a ıncercat sa se ıntoarca, dar ˆ ‘Satan i-a stat ın cale’. De aceea, Pavel l-a trimis ˘ ˆ pe Timotei sa ıncurajeze congrega ¸tia (1 Tes. ˘ ˆ 2:18; 3:2). Dupa ce Timotei s-a ıntors cu vesti ¸ ˆ ˘ bune, apostolul s-a sim ¸tit ındemnat sa le scrie tesalonicenilor o scrisoare. Printre altele, el ˘ ˘ ˆ le-a spus ‘sa-i pre ¸tuiasca pe cei care ıi conduceau’. (Cite ¸ste 1 Tesaloniceni 5:12, 13.) ˆ 3 Fra ¸tii care erau ın fruntea congrega ¸tiei din Tesalonic nu aveau experien ¸ta lui Pavel sau a ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ fra ¸tilor care ıl ınsoteau ın calatoriile sale. Nu ¸ ˘ ˘ aveau nici mostenirea spirituala bogata pe care ¸ ˘ ˆ o aveau batranii din Ierusalim. De fapt, nu ˘ trecuse nici macar un an de la formarea ˘ 3. Ce motive aveau cre ¸stinii din Tesalonic sa-i res˘ ˆ ˆ pecte pe batrani ıntr-un mod cu totul deosebit?

acestei congrega ¸tii. Totusi, ¸ membrii congrega˘ ˘ tiei aveau motive sa-i fie recunoscatori lui ¸ ˘ ˆ Iehova pentru batranii de congregatie, care ¸ ˆ ˆ ˘ ‘lucrau din greu’, ‘ ıi conduceau’ si ‘ ıi sf atuiau’. ¸ ˆ ˘ ˘ Intr-adevar, ei aveau toate motivele ‘sa le ara˘ ˆ ˆ te respect batranilor ıntr-un mod cu totul deoˆ ˘ ˆ sebit, ın iubire’. Dupa ce le-a dat acest ındemn, ˘ ˘ Pavel i-a sfatuit pe tesaloniceni ‘sa fie pasnici ¸ ˘ unii cu al ¸tii’. Daca ai fi fost un membru al con˘ grega ¸tiei din Tesalonic, ai fi aratat si ¸ tu o apre˘ ˘ ˆ ciere profunda pentru munca batranilor? Cum ˆ ıi privesti ¸ pe oamenii oferiti¸ de Iehova „ca daruri“ congrega ¸tiei tale prin intermediul lui Cristos? (Ef. 4:8)

˘ „Lucreaza din greu“ ˆ ˘ ˆ 4 In ce fel ‘au lucrat din greu’ batr anii din Te˘ salonic dupa ce i-au trimis pe Pavel si¸ pe Sila la ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Bereea? Fara ındoiala ca ei l-au imitat pe Pavel si¸ au instruit congrega ¸tia cu ajutorul Scripturi˘ lor. Biblia spune despre cei din Bereea ca „aveau ˆ un caracter mai nobil decat cei din Tesalonic ˆ ˆ . . . cercetand cu aten ¸tie Scripturile ın fiecare zi“ ˆ ˆ (Fap. 17:11). Avand ın vedere aceste cuvinte, ciˆ neva s-ar putea ıntreba: Pre ¸tuiau crestinii din ¸ ˆ Tesalonic Cuvantul lui Dumnezeu? Nu trebuie ˘ ˘ ˘ sa uitam ca Pavel i-a comparat pe bereeni cu iuˆ deii din Tesalonic ın general, nu cu crestinii de ¸ acolo. Cei care au devenit credinciosi¸ ‘au primit ˆ ˆ cuvantul lui Dumnezeu nu ca pe cuvantul oaˆ menilor, ci ca pe cuvantul lui Dumnezeu’ ˘ ˆ ˘ (1 Tes. 2:13). Batranii din Tesalonic trebuie sa fi ˆ ˘ lucrat din greu pentru a se ıngriji de necesita ¸tile spirituale ale congrega ¸tiei. ˆ 5 In zilele noastre, clasa sclavului fidel si pre¸ ˘ ˘ ˘ ˘ vazator ofera turmei lui Dumnezeu „hrana la timpul potrivit“ (Mat. 24:45). Membrii congrega ¸tiei au, probabil, multe publica ¸tii bazate pe ˆ Biblie, iar ın unele limbi, chiar si¸ instrumente cum ar fi Indexul publica ¸tiilor Watch ˆ Tower sau Watchtower Library pe CD-ROM. In plus, sub ˆ ˘ ˆ ındrumarea sclavului fidel, batranii de congre˘ ˆ 4, 5. De ce a fost nevoie ca batranii din timpul lui ˘ Pavel sa lucreze din greu pentru a instrui congregaˆ ¸tia ¸si cum stau lucrurile ın prezent?

˘ ˆ ga ¸tie locali lucreaza din greu pentru a se ıngriji ˘ de necesit a ¸tile spirituale ale fra ¸tilor de credin˘ ˆ ˘ ˆ ¸ta. In acest sens, batranii petrec multe ore pre˘ ˆ ˆ ˆ ˘ gatind teme pentru ıntruniri, astfel ıncat sa le ˆ ˆ prezinte ıntr-un mod eficient. Te-ai gandit vreo˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ data cat timp dedica batranii pregatirii temelor ˆ pentru ıntruniri si¸ congrese? ˘ ˆ 6 Batr anii din Tesalonic si-au amintit de ¸ ˆ ˘ exemplul bun dat de Pavel ın ce priveste ¸ pas˘ ˘ ˘ torirea turmei. Pavel a aratat ca pastorirea nu ˆ ˘ ˆ ınseamna efectuarea unor vizite ın mod me˘ ˆ canic sau superficial. Asa ¸ cum am vazut ın arˆ ticolul precedent, Pavel ‘a devenit bland . . . ca ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ o mama care-si ¸ alapteaza si ¸ ısi ¸ ıngrijeste ¸ cu drag copiii’. (Cite ¸ste 1 Tesaloniceni 2:7, 8.) El ˘ a fost gata ‘sa-si ¸ ¸ dea si ¸ sufletul’ pentru fratii ˘ ˘ ˆ ˘ sai! Batranii trebuiau sa-i urmeze exemplul ˆ ˘ cand pastoreau turma. ˘ ˆ ˘ 7 Pastorii crestini din prezent ıl imita pe Pa¸ ˆ ˘ ˘ vel ıngrijindu-se bine de turma. Poate ca, prin felul lor de a fi, unele oi nu sunt prea prieteˆ ˘ noase sau afectuoase. Chiar si ¸ ın acest caz, baˆ ˘ ˘ tranii se straduiesc sa lucreze cu perspicacitate ˘ ˘ ˘ ˆ si ¸ ‘sa gaseasca binele’ ın ele (Prov. 16:20). Este ˘ adevarat, din cauza imperfec ¸tiunii, ar putea fi ˘ ˆ ˘ ˘ nevoie ca un batran sa depuna eforturi pentru ˆ ˘ ˆ ˆ a privi ın mod pozitiv fiecare oaie. Insa, ıntruˆ ˘ ˘ ˆ cat se straduieste ¸ sa fie bland cu to ¸ti membrii ˘ congrega ¸tiei, nu merita el laude pentru efor˘ tul de a fi un pastor bun, aflat sub conducerea lui Cristos? ˘ ˘ 8 Cu to ¸tii avem motive ‘sa le fim supusi’ ¸ baˆ ˘ tranilor. Asa ¸ cum a scris Pavel, ‘ei vegheaza neˆ ıncetat asupra sufletelor noastre’ (Evr. 13:17). ˘ ˘ Aceasta expresie ne aminteste ¸ de pastorii liteˆ ˘ ˘ ˘ rali, care nu dorm ca sa-si ¸ pazeasca turma. In ˘ ˘ ˆ mod asemanator, pentru a se ıngriji de cei bolnavi ori de cei care au probleme afective sau ˘ ˆ ˘ spirituale, batranii renun ¸ta uneori la somn. De ˘ ˆ 6, 7. a) Ce exemplu le-a dat Pavel batranilor din Te˘ ˆ salonic? b) De ce le-ar putea fi greu batranilor din ˘ prezent sa-l imite pe Pavel? ˆ ˘ ˘ ˆ 8, 9. Care sunt cateva modalita ¸ti prin care batranii ˘ ˆ ‘vegheaza neıncetat asupra sufletelor noastre’?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

25

ˆ exemplu, fra ¸tii care slujesc ın Comitetele de ˘ ˘ Asisten ¸ta Sanitara sunt treziti¸ uneori noaptea ˘ ˘ ˆ pentru a rezolva o urgent¸ a medicala. Cat de ˆ mult apreciem ajutorul lor cand ne confrun˘ tam cu o astfel de situa ¸tie! ˘ ˆ ˆ 9 Batr anii care slujesc ın Comitetele Regioˆ nale de Constructii ¸ si ¸ ın comitetele de ajutoraˆ ˘ re ın caz de dezastre lucreaza din greu pentru ˘ ˘ a-si ¸ ajuta fra ¸tii de credint¸ a. Ei merita tot spriji˘ ˆ nul nostru! Sa ne gandim la efortul de ajutoˆ rare depus ın urma ciclonului Nargis, care a loˆ vit statul Myanmar ın 2008. Pentru a ajunge ˘ ˆ la fra ¸tii din congregatia ¸ Bothingone, aflata ın ˘ regiunea grav afectata a deltei fluviului Irra˘ ˘ waddy, echipa de ajutorare a trebuit sa straba˘ ˆ ta locuri devastate de ciclon, mergand printre ˆ ˘ ˘ trupuri moarte. Cand fratii ¸ locali au vazut ca ˆ ˘ ˆ ın prima echipa de ajutorare care a ajuns ın satul Bothingone era si ¸ fostul supraveghetor ˘ de circumscriptie, au exclamat: „Uitati-v ¸ ¸ a!

E supraveghetorul de circumscriptie!

Iehova ¸ ˘ ne-a salvat!“. Ara ¸ti si ¸ tu apreciere pentru mun˘ ˆ ˘ ca pe care o fac batranii zi si ¸ noapte? Unii baˆ ˘ ˘ ˆ trani sunt numiti¸ sa slujeasca ın comitete speciale pentru a rezolva probleme judiciare ˘ ˆ ˘ ˘ dificile. Acesti ¸ batrani nu se lauda cu realizarile lor. Totusi, ¸ cei care trag foloase din munca ˘ lor sunt foarte recunoscatori (Mat. 6:2–4). ˘ ˆ ˘ 10 Mul ¸ti batrani din prezent trebuie sa se ocupe de corespondenta si, ¸ congregatiei ¸ ¸ de ˘ asemenea, sa completeze rapoarte, formulare si ¸ alte documente. De exemplu, coordonato˘ ˆ ˘ rul corpului de batrani face planificari pentru ˆ ˘ ˘ ˆ ıntrunirile saptamanale ale congregatiei.

Se¸ ˘ cretarul centralizeaza rapoartele de serviciu lu˘ nare si acorda ¸ anuale. Supraveghetorul scolii ¸ ˘ ˘ ˆ multa aten ¸tie repartizarii temelor. Din trei ın ˘ ˘ ˘ ˆ trei luni, se efectueaza revizia contabila. Batra˘ ˘ ˆ nii citesc scrisori de la Filiala si ¸ aplica ın˘ ˆ ˘ ˘ ˘ drumarile primite, care ıi ajuta sa pastreze ˆ ˘ ˘ ‘unitatea ın credint¸ a’ (Ef. 4:3, 13). Datorita ˘ ˆ ˆ eforturilor depuse de acesti ¸ batrani sarguin˘ ˘ 10. Ce activita ¸ti mai pu ¸tin cunoscute de noi desfa˘ ˘ ˆ ¸soara batranii de congrega ¸tie?

26

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

ˆ ˆ ciosi, ¸ ‘toate se fac ın mod cuviincios si ¸ ın ordine’ (1 Cor. 14:40).

˘ „Va conduc“ ˘ ˘ ˆ ˆ Pavel a spus ca batranii sarguinciosi ¸ din ˘ Tesalonic ‘conduceau’ activita ¸tile din congreˆ ga ¸tie. Cuvantul grecesc folosit aici are sensul ˆ de „a sta ınainte“ si ¸ poate fi redat si ¸ prin „a fi ˆ ˘ ın frunte“ (1 Tes. 5:12). Tot despre acesti ¸ baˆ ˘ ˘ trani Pavel a spus ca „lucreaza din greu“. El n-a vorbit despre un supraveghetor care ‘conduce’, ˘ ˘ ˆ sau prezideaz conˆ a, ci despre to ¸ti batranii din ˘ ˆ grega ¸tie. In prezent, majoritatea batranilor ˆ ˆ ‘stau ınaintea’ congrega ¸tiei si ¸ conduc ıntruni˘ ˘ ˆ rile. Schimbarea facuta recent ın ce priveste ¸ folosirea denumirii „coordonator al corpului de ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ batrani“ ne ajuta sa-i consideram pe toti¸ batranii ca fiind membri ai unui corp unit.

12 Faptul de ‘a conduce’ activita˘ ¸tile din con˘ grega ¸tie nu se refera numai la predare. Aceeasi ¸ ˘ ˆ expresie este folosita si ¸ ın 1 Timotei 3:4, unde ˘ ˘ Pavel a spus ca un supraveghetor trebuie „sa fie un om care-si ¸ conduce bine familia, care-si ¸ ˆ ˘ ¸tine copiii ın supunere cu toata seriozitatea“. ˘ Aici, verbul „a conduce“ nu se refera numai la educarea copiilor, ci si ¸ la faptul de a lua ini ¸tiaˆ tiva ın familie si de a avea copii supusi. ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ Intr-adevar, batranii sunt ın fruntea congregaˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ¸tiei ajutandu-i pe to ¸ti membrii ei sa-i ramana supusi ¸ lui Iehova (1 Tim. 3:5).

13 Pentru a conduce bine activita˘ ¸tile din con˘ ˆ ˘ ˆ grega ¸tie, batranii se consulta ıntre ei cu privire ˆ ˆ ˘ la modul ın care se pot ıngriji de necesita ¸tile tur˘ ˆ mei. Poate ca luarea deciziilor ın congrega ¸tie ar ˘ pretinde mai pu ¸tin timp si¸ mai pu ¸tina energie ˘ ˘ ˆ daca de acest lucru s-ar ocupa un singur batran. ˆ Dar, urmand exemplul corpului de guvernare ˘ ˆ din secolul I, corpurile de batrani din prezent ˘ ˘ ˆ discuta deschis problemele si¸ cauta ındrumare ˆ ˘ ın Scripturi. Obiectivul lor este sa aplice princi˘ piile biblice la necesita ¸tile congrega ¸tiei. Ei reu11

˘ 11, 12. Cine conduce activita ¸tile din congrega ¸tie ¸si ce presupune lucrul acesta? ˆ ˘ ˆ 13. De ce luarea unei decizii la ıntrunirea cu batranii ar putea pretinde timp?

ˆ ˘ ˆ ˘ sesc aceasta cand fiecare batran se pregateste ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ pentru ıntrunirile cu batranii, acordand aten ¸tie Bibliei si¸ instruc ¸tiunilor primite de la sclavul fi˘ ˘ ˆ ˘ del si¸ prevazator. Bineın ¸teles ca acest lucru preˆ tinde timp. Cand au opinii diferite, asa ¸ cum s-a ˆ ˆ ˆ ıntamplat si¸ cand corpul de guvernare din seco˘ ˆ lul I a analizat problema circumciziei, batranii ˘ ˘ ˘ trebuie sa faca cercetari suplimentare pentru a ajunge la un acord pe baza Scripturilor (Fap. 15:2, 6, 7, 12–14, 28). ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ 14 Ce s-ar putea ınt ampla daca un batran in˘ ˘ ˘ sista ca lucrurile sa fie facute asa ¸ cum doreste ¸ el ˘ sau daca sus ¸tine idei personale? Sau care ar pu˘ ˘ ˘ tea fi rezultatul daca cineva seamana discordie ˆ ˘ ˆ ın congrega ¸tie, asa a facut Diotref ın seco¸ cum ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ lul I? (3 Ioan 9, 10) In acest caz, fara ındoiala ca

ˆ ˘ ar avea de suferit ıntreaga congrega ¸tie. Daca Saˆ ˘ ˆ tan a ıncercat sa creeze probleme ın congrega˘ ˘ ¸tia din secolul I, putem fi siguri ca el vreaˆ sa tulbure si¸ pacea congrega ¸tiilor din prezent. In acest sens, el ar putea exploata anumite tendin ¸te ˆ umane egoiste, cum ar fi dorin ¸ta de a iesi¸ ın evi˘ ˘ ˆ ˘ den ¸ta. De aceea, batranii trebuie sa cultive umi˘ ˘ ˆ lin ¸ta si¸ sa colaboreze ca un corp unit. Cat de ˘ ˆ mult apreciem umilin ¸ta batranilor care lucrea˘ ˆ za ın unitate, asemenea unui corp!

˘ ˘ ˘ ˆ 14. De ce trebuie sa apreciem faptul ca batranii lu˘ ˆ creaza ın unitate, asemenea unui corp?

˘ ˆ ˆ ˘ 15. Ce motiva ¸tie au batranii cand sfatuiesc un fra˘ te de credin ¸ta?

˘ ˘ „Va sfatuiesc“ ˘ 15 Pavel a men ¸tionat apoi o sarcina grea si, ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ın acelasi care o au batra¸ timp, importanta pe ˆ ˘ nii: aceea de a sfatui turma. In Scripturile grecesti Pavel este singurul care foloseste ¸ crestine, ¸ ¸

˘ Apreciezi diferitele modalita ¸ti ˘ ˆ prin care batranii ˘ pastoresc congrega ¸tia?

˘ termenul grecesc tradus prin „a sfatui“ sau „a mustra“. Termenul se poate referi la un sfat ˆ ˘ energic, ınsa nu transmite ideea de ostilitate (Fap. 20:31; 2 Tes. 3:15). De exemplu, Pavel le-a ˘ scris crestinilor din Corint: „Va scriu aceste lu¸ ˘ ˘ ˘ ˘ cruri nu ca sa va fac de rusine, ci ca sa va mus¸ tru ca pe copiii mei iubiti“ ¸ (1 Cor. 4:14). Ceea ˆ ˘ ce l-a ındemnat pe Pavel sa-i mustre pe altii ¸ a fost grija sa iubitoare. ˘ ˆ ˘ 16 Batr anii de congrega ¸tie sunt constien ¸ti ca ¸ ˆ ˆ ˘ si¸ modul ın care ıi sfatuiesc pe al ¸tii este impor˘ ˘ tant. Ei se straduiesc sa-l imite pe Pavel fiind bi˘ nevoitori, iubitori si¸ gata sa ajute. (Cite ¸ste 1 Teˆ ˘ ˆ saloniceni 2:11, 12.) Bineın ¸teles, batranii ‘ ¸tin ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ strans la cuvantul fidel, ca sa fie capabili sa ınˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ demne prin ınva ¸tatura sanatoasa’ (Tit 1:5–9). ˆ ˘ ˆ 17 Bineın ¸teles, batranii de congregatie ¸ sunt ˘ ˘ imperfec ¸ti si ¸ s-ar putea ca, uneori, sa spuna luˆ ˘ cruri pe care mai tarziu sa le regrete (1 Regi ˘ 8:46; Iac. 3:8). De asemenea, ei stiu ca pentru ¸ ˘ ˘ fra ¸tii si ¸ surorile de credint¸ a, faptul de a fi sfaˆ tui ¸ti nu este „un motiv de bucurie, ci de mahˆ ˘ nire“ (Evr. 12:11). De aceea, ınainte ca un baˆ ˘ ˘ ˘ ˘ tran sa sfatuiasca pe cineva, el analizeaza ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ındelung problema si ¸ se roaga ın legatura cu ˆ aceasta. Cand primesti ¸ un sfat ferm, apreciezi ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ 16. Ce ar trebui sa aiba ın vedere batranii cand ıi ˘ sfatuiesc pe al ¸tii? ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ 17, 18. Ce n-ar trebui sa uitam cand un batran ne ˘ sfatuie ¸ste?

˘ Va aminti ¸ti? ˙ Ce motive aveau cre ¸stinii din ˘ Tesalonic sa-i aprecieze pe cei afla ¸ti ˆ ın fruntea lor? ˘ ˘ ˆ ˙ Cum lucreaza din greu batranii de ˆ congrega ¸tie ın folosul nostru? ˆ ˙ Ce foloase avem ın urma faptului ˘ ˘ ˆ ˘ ca batranii conduc activita ¸tile din congrega ¸tie? ˘ ˘ ˆ ˙ Ce nu trebuie sa uitam cand suntem ˘ ˘ ˆ sfatui ¸ti de un batran?

28

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

˘ ˆ grija iubitoare a batranului de congrega ¸tie care ˘ te sfatuieste? ¸ 18 Sa˘ presupunem ca˘ suferi de o boala˘ care ˘ ˘ ˘ ˆ pare sa nu aiba o explica ¸tie medicala. In cele din ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ urma, un medic ı ¸ti pune diagnosticul, ınsa ı ¸ti ˘ ˘ vine greu sa-l accep ¸ti. Te-ai supara pe acel me˘ ˘ ˆ ˘ ˘ dic? Sigur ca nu! Iar, daca ı ¸ti recomanda sa te ˘ ˘ operezi, probabil ca ai accepta, convins fiind ca ˘ ˘ ˆ este spre binele tau. Poate ca modul ın care ¸ti-a vorbit medicul a contat mult pentru tine. Dar ˘ ai permite ca acest lucru sa- ¸ti influen ¸teze deciˆ ˘ ˘ ˘ ˘ zia? Probabil ca nu. In mod asemanator, nu lasa ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ca felul ın care esti ¸ sfatuit sa te ımpiedice sa asˆ cul ¸ti de cei pe care Iehova si¸ Isus ıi folosesc pro˘ babil pentru a- ¸ti arata cum po ¸ti face progrese ˆ spirituale si¸ cum ı ¸ti po ¸ti ocroti spiritualitatea.

˘ ˘ ˆ Sa-i apreciem pe batrani, care sunt daruri de la Iehova 19 Ce ai face daca˘ ai primi un dar creat spe˘ cial pentru tine? Nu ¸ti-ai arata aprecierea folosind acel dar? Prin intermediul lui Isus Cristos, Iehova ne-a dat „oameni ca daruri“. O moda˘ litate prin care ne putem arata recunostin ¸ta ¸ ˘ ˘ pentru aceste daruri este sa ascultam cu atenˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ¸tie cuvantarile ¸tinute de batrani si ¸ sa ne stra˘ ˘ duim sa aplicam ideile men ¸tionate de ei. De ˘ ˘ ˆ asemenea, ne putem arata aprecierea facand ˆ ˆ ˘ comentarii practice la ıntruniri. In plus, sa sus˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ¸tinem activita ¸tile ın care batranii sunt ın frun˘ te, cum ar fi lucrarea de predicare. Daca ai tras ˘ ˆ foloase din sfatul primit de la un batran, de ce ˘ nu i-ai spune si ¸ lui acest lucru? Mai mult, sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ aratam apreciere si ¸ fa ¸ta de familiile batranilor. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Sa nu uitam: pentru ca un batran sa lucreze ˆ ˘ din greu ın congrega ¸tie, familia lui sacrifica din timpul pe care l-ar putea petrece cu el. ˆ ˘ ˘ 20 Intr-adevar, avem multe motive sa fim re˘ ˘ ˆ cunoscatori pentru batranii de congrega ¸tie, ˘ ˆ care lucreaza din greu ın mijlocul nostru, ne ˘ ˘ conduc si ¸ ne sfatuiesc. Ei sunt cu adevarat daˆ ruri oferite de Iehova ın marea sa iubire! ˘ ˘ ˆ 19, 20. Cum putem arata apreciere pentru batranii de congrega ¸tie?

Cum poˆ ti¸ avea˘ succes ın viat¸ a? „S ˆ UCCES“, un cuvant captivant! Unii au ur˘ cat pe scara ierarhica si¸ au devenit oaˆ ˘ ˘ meni de succes, dobandind bogatii ¸ si¸ faima. ˆ Altii, ¸ desi¸ au visat la ziua ın care vor avea succes, au simtit ¸ gustul amar al esecului. ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ In mare masura, succesul ın viat¸ a depinde ˘ ˘ de lucrurile carora alegi sa le acorzi prioritaˆ te. Alti¸ doi factori importanti¸ sunt modul ın ˆ care ıti¸ folosesti ¸ timpul si¸ energia, precum si¸ ˘ spiritul de initiativ a. ¸ ˘ Multi¸ crestini au constatat ca pionieratul ¸ le-a adus multe satisfactii. ¸ Faptul de a face din serviciul cu timp integral cariera vietii ¸ lor ˆ ˆ ˆ ˘ i-a ajutat atat pe tineri, cat si¸ pe varstnici sa ˘ ˘ aiba succes. Totusi, ¸ unii considera, probabil, ˘ ca lucrarea de predicare este destul de plictiˆ ˘ ˆ ˘ sitoare si¸ ıi acorda un loc secundar ın viat¸ a, ˆ fixandu-si¸ alte obiective. Cum ar putea ajunˆ ˘ ge cineva ın aceasta situatie?

Ce poti¸ face ¸ pentru a nu pierde din vedere lucrurile cu ˘ adevarat valoroase? Si ¸ cum poti¸ avea succes ˆ ˘ ın viat¸ a? (Ios. 1:8) ˘ Hobby-urile si ¸ activita ¸tile extrascolare ¸ ˘ ˘ Este bine ca tinerii crestini sa pastreze un ¸ ˆ ˘ echilibru ıntre serviciul adus adevaratului ˘ Dumnezeu si¸ participarea la alte activitati. ¸ ˘ Cei ce procedeaza astfel sunt demni de lau˘ ˆ ˘ da si¸ vor avea succes ın viat¸ a. ˆ ˘ ˘ Insa unii tineri crestini ajung sa dedice ¸ ˘ foarte mult timp hobby-urilor si¸ activitatilor ¸ ˘ ˘ extrascolare.

Poate ca aceste activitati¸ nu ¸ ˆ sunt ın sine ceva nepotrivit. Totusi, ¸ tinerii ˘ ˆ ˆ ˆ crestini trebuie sa se ıntrebe: Cat timp ımi ¸ ˘ ˘ consuma aceste activitati? ¸ Cu ce fel de perˆ ˘ soane ımi petrec timpul? La ce influente ¸ ma expun? Si ¸ ce anume ar putea deveni princi-

˘ pala mea preocupare? O persoana s-ar ˘ ˆ ˘ putea lasa atat de absorbita de aceste ac˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ tivitati, ¸ ıncat sa ajunga sa nu mai aiba deˆ ˘ cat putin ¸ timp si¸ putin ¸ a energie pentru ˘ ˘ a-si¸ pastra relatia ¸ cu Dumnezeu. Iata de ˘ ce este important sa-ti¸ fixezi anumite ˘ prioritati¸ (Ef. 5:15–17). ˘ ˘ Sa luam exemplul lui Victor1. El povestes-¸ ˆ ˆ te: „Cand aveam ınscris la un ˆ 12 ani, m-am ˆ club de volei. In timp am castigat multe tro¸ ˘ fee si sa devin cele¸ diplome. Am avut sansa ¸ ˘ ˆ ˘ bru“. Dupa un timp, Victor a ınceput sa-si¸ ˘ faca griji din cauza efectelor pe care le aveau ˘ ˘ preocup ¸ ˆ arile sportive asupra ˆ spiritualitaˆ tii sale. Intr-una din zile a atipit ın timp ce ın¸ ˘ ˘ cerca sa citeasca din Biblie. De asemenea, el ˘ ˆ a recunoscut ca simtea ¸ din ce ın ce mai pu˘ ˆ tin ¸ a bucurie ın lucrarea de predicare. „Spor˘ ˘ tul mi-a rapit energia si, ¸ nu dupa mult timp, ˆ ˆ si¸ zelul pe care ıl aveam ın serviciul crestin. ¸ ˘ ˘ Stiam ca nu-i dadeam lui Iehova tot ce pu¸ team.“ ˘ Instruirea superioara Potrivit Bibliei, crestinii au obligatia ¸ de a ¸ ˘ avea grija de membrii familiei lor, iar aceasˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ta ınseamna printre altele sa se ıngrijeasc ˆ a de ˘ necesitatile ¸ lor materiale (1 Tim. 5:8). Intrea˘ ˘ ba-te: Chiar este necesar sa fac o facultate ca ˘ ˘ ˘ sa ma pot achita de aceasta responsabilitate? ˘ ˆ Este bine sa te gandesti ¸ la efectul pe care ˘ instruirea superioara l-ar putea avea asupra ˘ ˘ ˘ relatiei tale cu Iehova. Sa ilustram aceasta ¸ idee folosind un exemplu biblic.

Baruc era secretarul profetului Ieremia. La ˆ ˘ un moment dat, ın loc sa se concentreze asuˆ pra privilegiilor pe care le avea ın serviciul ˆ ˘ lui Iehova, Baruc a ınceput sa caute alte luˆ cruri. Observand aceasta, Iehova l-a avertizat ˘ prin intermediul lui Ieremia: „Tu continui sa ˘ cauti¸ lucruri mari pentru tine. Nu mai cauta!“ (Ier. 45:5).

1 Unele nume au fost schimbate.

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

29

ˆ el s-a ınscris la unˆ curs intensiv ˘ ˘ de perfectionare.

Insa dupa ace¸ ea n-a mai avut timp pentru ac˘ ˆ tivitatile spirituale. El ısi¸ amin¸ teste: „Tot timpul eram stresat. ¸ ˘ ˘ Aveam mustrari de constiin t¸ a ¸ ˘ ˘ pentru ca nu reuseam sa ating ¸ obiectivele spirituale pe care mi le propusesem“. ˘ Munca laica ˆ ˆ ˆ Cuvantul lui Dumnezeu ıi ın˘ ˘ curajeaza pe adevaratii ¸ crestini ¸ ˘ ˘ ˆ sa munceasca ın mod constiin¸ ˘ cios si¸ sa fie angajati¸ si ¸ patroni responsabili. Apostolul Pavel a ˘ scris: „Orice lucru faceti, ¸ sa-l faceti¸ din tot sufletul, ca pentru Iehova, nu ca pentru oameni“ (Col. 3:22, 23). Totusi, ¸ Iehova l-a avertizat pe Baruc cu privire la aspira ¸tiile sale ˘ ˘ desi¸ munca asidua este demna ˘ ˘ ˘ de lauda, se mai cere ceva: o buna relatie Ce fel de „lucruri mari“ cauta Baruc? Poa¸ cu ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ te ca a fost tentat sa-si¸ faca un nume ın soCreatorul nostru (Ecl. 12:13). Daca un cres-¸ ˘ ˘ ˘ ˘ cietatea iudaica de la acea vreme. Sau poate tin se lasa absorbit de munca laica, activita˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ca ‘lucrurile mari’ ınsemnau bogatii tile spirituale pot fi cu usurin t¸ a ımpinse pe ¸ materia¸ ¸ ˘ le. Indiferent despre ce era vorba, activitatile un loc secundar. ¸ ˘ ˘ mai importante, adica cele spirituale, nu mai Un crestin care se lasa absorbit de munca ¸ ˆ ˘ ˘ ocupau primul loc ın viata ¸ lui (Filip. 1:10). laica ar putea simti¸ ca nu mai are energia neˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Se pare ınsa ca Baruc a luat ın serios avertiscesara pentru a-si¸ pastra echilibrul spiritual si¸ mentul dat de Iehova prin Ieremia si, ¸ astfel, pentru a-si¸ sustine familia. Regele Solomon a ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ a putut sa supravietuiasc a distrugerii Ierusa¸ spus ca „doua maini pline de truda“ sunt deˆ ˘ ˘ ˆ ˘ limului (Ier. 43:6). seori ınsotite ¸ de „goana dupa vant“. Daca un ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Ce ınvat¸ aminte putem trage din aceasta recrestin dedica prea mult timp serviciului laic, ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ latare? Sfatul primit de Baruc arata ca el avea ar putea ajunge sa sufere de o forma severa de ˘ ˘ ˘ o problema. El cauta lucruri mari pentru stres. O asemenea persoana ar putea exagera ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ sine. Daca te poti¸ ıntretine singur, este oare ¸ atat de mult cu munca la serviciu, ıncˆ at sa se ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ necesar sa investesti ¸ timp si¸ bani si¸ sa faci ımbolnaveasca de oboseala cronica. In cazul ˘ ˘ ˘ eforturi pentru a-ti¸ continua studiile doar acesta, mai poate ea ‘sa fie vesela . . . si¸ sa se ˘ pentru a avea sentimentul ca te-ai realizat bucure de truda ei’? (Ecl. 3:12, 13; 4:6) Dar, si¸ ˆ ˘ ˘ profesional ori pentru a fi la ınaltimea exi¸ mai important, va mai avea suficienta putere ˘ ˘ ˆ ˘ gentelor parintilor sau ale altor rude? ¸ ¸ a pentru a-si¸ ındeplini resfizica si¸ emotional ¸ ˘ ˘ ˘ ponsabilitatile Sa luam exemplul lui Grzegorz, de profe¸ familiale si¸ pentru a lua parte ˆ ˘ ˘ sie programator. Urmand sfatul colegilor sai, la activitatile ¸ spirituale?

30

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2011

ˆ Janusz, care locuieste ¸ ın Europa de Est, s-a ˘ ˘ ˘ lasat absorbit de afacerea sa cu gradinaritul. ˆ ˘ El ısi¸ aminteste: „Oamenii din lume ma ad¸ ˘ mirau pentru ca eram un om de actiune si¸ ¸ ˘ ˘ reuseam sa ma achit de toate sarcinile repar¸ ˆ ˘ tizate. Dar spiritualitatea mea a ınceput sa ˘ ˘ ˆ slabeasca si¸ n-am mai iesit ¸ ın lucrarea de pre˘ dicare. La scurt timp dupa aceea n-am mai ˆ ˆ mers nici la ıntruniri. Am devenit atat de

ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ mandru, ıncat n-am acceptat sfatul batraniˆ ˘ lor si¸ m-am ındepartat de congregatie“. ¸ ˆ ˆ I ¸ti po ¸ti ıncununa via ¸ta cu succes Am analizat trei domenii care i-ar putea ˘ ˆ rapi unui crestin mult timp ın detrimentul ¸ ˘ ˘ spiritualitatii ¸ sale. Te vizeaza vreunul dintre ˘ ˘ ˆ ˘ ele? Daca da, urmatoarele ıntrebari, versete ˘ biblice si¸ comentarii te vor ajuta sa-ti¸ dai

Cum poti ¸ avea succes? ˆ ˆ ˘ Intrucat exista multe lucruri care ti-ar putea distrage ¸ atentia, ce poti¸ face pentru a nu pierde din vedere ceea ¸ ˘ ˘ ce este cu adevarat valoros? Fa-ti¸ timp pentru a-ti¸ analiza ˘ ˆ ˘ motivatiile si¸ prioritatile ¸ ¸ meditand la urmatoarele ˆ ˘ ıntrebari: HOBBY-URILE SI ¸ ˘ ACTIVITATILE ¸ EXTRASCOLARE ¸ ˇ La ce fel de influente ¸ te ˆ expui cand iei parte la ˘ aceste activitati? ¸ ˆ ˆ ˘ ˇ Cat timp ı ¸ti consuma ele? ˇ Ar putea deveni aceste ˘ activitati¸ principala ta preocupare? ˆ ˘ ˇ Iti¸ rapesc ele o parte din ˆ ˆ timpul pe care ınainte ıl ˘ dedicai activitatilor spiri¸ tuale? ˆ ˇ Cu ce fel de persoane ıti¸ petreci timpul? ˆ ˇ Iti¸ place compania lor ˆ mai mult decat a fratilor ¸ ˘ de credint¸ a? ˘ INSTRUIREA SUPERIOARA ˘ ˆ ˇ Daca te poti¸ ıntretine sin¸ ˘ gur, este oare necesar sa investesti ¸ timp si¸ bani si¸

˘ sa faci eforturi pentru a-ti¸ continua studiile? ˘ ˇ Chiar este necesar sa faci o facultate pentru a te ˆ putea ıntretine? ¸ ˘ ˇ Cum ar fi afectata preˆ zenta ¸ ta la ıntruniri? ˇ Te-ai ‘asigurat de lucrurile mai importante’? ˘ ˇ Ai nevoie de mai multa ˆ ˆ ıncredere ın capacitatea lui Iehova de a-ti¸ oferi lucrurile necesare? ˘ LOCUL DE MUNC A ˆ ˇ Iti¸ permite locul de mun˘ ˘ ca ‘sa te bucuri de ce este bun din truda ta’? ˘ ˘ ˇ Ai suficienta putere fizica ˘ si¸ emotional a pentru a-ti¸ ¸ ˆ ˘ ındeplini responsabilitati¸ le familiale si¸ pentru a ˘ lua parte la activitatile ¸ spirituale?

ˆ ˘ ˇ Iti¸ faci suficient timp sa comunici cu familia ta? ˆ ˇ Esti ¸ atat de absorbit de ˘ ˆ ˆ munca laica, ıncat lucru˘ rile spirituale sunt lasate deoparte? ˘ ˇ Este afectata calitatea temelor tale?

˘ ˘ seama daca te afli cu adevarat pe drumul care duce la succes. ˘ ˆ Hobby-urile ¸si activita ¸tile extra ¸scolare: Cat ˆ ˘ de absorbit esti ¸ Iti¸ con¸ de aceste activitati? ˘ ˆ suma ele o parte din timpul pe care ınainte ˆ ˘ ıl dedicai activitatilor spirituale? Simti¸ mai ¸ ˘ ˆ ˆ putin ¸ a bucurie cand esti ¸ ¸ ın compania frati˘ ˘ lor de credint¸ a? Daca da, de ce nu l-ai imita pe regele David, care l-a implorat pe Iehova ˘ ˘ ˘ astfel: „Fa-ma sa cunosc calea pe care trebu˘ ie sa umblu“ (Ps. 143:8).

Un supraveghetor itinerant l-a ajutat pe Victor, mentionat mai sus. Acest frate i-a ¸ spus: „Vorbesti cu mult entuziasm despre ca¸ ˆ riera ta ın volei“. „Cuvintele lui m-au trezit la realitate“, recunoaste ¸ Victor. „Mi-am dat ˘ seama ca mersesem prea departe. La putin ¸ ˘ ˘ timp dupa aceea am pus capat prieteniei cu ˘ ˘ ˆ baietii si¸ mi-am facut prieteni ın ¸ de la club ˆ ˆ congregatie.“ In prezent, Victor ıi slujeste ¸ ¸ lui ˘ ˘ Iehova cu zel.

Iat a ce le recomand a el altor ˆ ˘ ˘ tineri: „Intreaba-i pe prieteni, pe parinti¸ sau ˘ ˆ ˘ pe batranii de congregatie ¸ daca n-au obser˘ ˘ ˘ ˆ vat cumva ca activitatile a te-au ın¸ de la scoal ¸ ˘ departat de Iehova“. ˘ ˆ De ce nu le-ai spune batranilor din congre˘ ˘ gatia ¸ ta ca ai vrea sa te califici pentru a primi ˘ ˆ mai multe responsabilitati¸ ın lucrarea lui ˘ Dumnezeu? N-ai putea sa te pui la dispozitia ¸ ˆ ˆ ˘ fratilor si¸ surorilor ın varsta care au nevoie de ¸ ˆ companie sau de sprijin, ajutandu-i poate la ˘ ˘ cumparaturi sau la unele treburi casnice? In˘ ˆ ˘ ˆ ˆ diferent ca esti ¸ tanar sau varstnic, ai putea ıncepe serviciul cu timp integral pentru ca si¸ ˘ ˘ altii ¸ sa se bucure de vestea buna. ˘ ˆ Instruirea superioara: Isus ne-a ındemnat ˘ ˘ ˘ sa nu ‘cautam propria glorie’ (Ioan 7:18). Inˆ ˘ diferent cat de mult timp ai decis sa dedici instruirii laice, te-ai ‘asigurat de lucrurile mai importante’? (Filip. 1:9, 10) Grzegorz, fratele care este programator, a ˘ ˘ ˆ ˘ facut unele schimbari ın viat¸ a. El a spus: „Am www.watchtower.org

ˆ ˘ ˆ luat ın serios sfatul batranilor si¸ mi-am sim˘ plificat viata. ¸ Mi-am dat seama ca nu era ne˘ ˘ ˘ cesar sa urmez o instruire laica suplimentara. ˘ ˘ Aceasta mi-ar fi rapit mult timp si¸ multa enerˆ gie“. Grzegorz s-a implicat mai mult ın activi˘ tatile Cu timpul a absolvit cursu¸ congregatiei. ¸ ˆ ˘ rile scolii numite ın prezent Scoala Biblica ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ pentru Frati¸ Necasatoriti. ¸ Intr-adevar, el ‘a ras˘ ˆ cumparat orice moment’ pentru a dobandi o ˘ ˘ instruire spirituala suplimentara (Ef. 5:16). ˘ ˘ ˆ Munca laica: Te-ai lasat atat de absorbit de ˆ ˆ serviciul laic, ıncat interesele spirituale au ˆ ˘ ˘ fost lasate deoparte? Iti¸ faci suficient timp sa ˆ comunici cu familia ta? In congregatie, ¸ faci ˆ progrese ın ce priveste ¸ prezentarea temelor ˆ ˘ care ıti¸ sunt repartizate? Obisnuie sti ¸ ¸ sa porti¸ conversatii „Teme-te de ¸ ziditoare cu altii? ¸ ˘ ˘ adevaratul Dumnezeu si¸ respecta poruncile ˆ ˘ lui.“ Astfel vei primi bogate binecuvantari de la Iehova si¸ te vei bucura de ‘ce este bun din truda ta’ (Ecl. 2:24; 12:13). ˆ Janusz, mentionat mai ınainte, n-a avut ¸ ˘ ˘ succes cu afacerea lui si¸ a dat faliment. Fara ˆ ˆ ˆ niciun venit si¸ ınglodat ın datorii, el s-a ıntors la Iehova. Janusz si-a ¸ rezolvat problemeˆ le, iar ın prezent slujeste ¸ ca pionier regular si¸ ˘ ˆ ˆ ca batran de congregatie.

El spune: „Cand ¸ ˘ ˆ ma multumesc cu strictul necesar si¸ ımi fo¸ ˆ ˘ losesc energia ın activitati¸ spirituale, am pa˘ ˘ cea mintii ¸ si¸ o inima linistit ¸ a“ (Filip. 4:6, 7). ˘ ˘ Fa-ti¸ timp pentru o examinare sincera a ˘ motivatiilor si¸ a prioritatilor tale. Serviciul ¸ ¸ adus lui Iehova este calea spre succesul pe ˘ termen lung. Fa din acesta cel mai important lucru din viata ¸ ta. ˘ ˘ Probabil ca va fi nevoie sa faci unele ˘ ˘ schimbari, poate chiar sa elimini lucrurile ˘ care nu-ti¸ sunt necesare ca sa ‘constati¸ tu ˆ ˘ ˘ ˘ ınsuti¸ care este vointa ¸ cea buna, placuta si¸ ˘ perfecta a lui Dumnezeu’ (Rom. 12:2). Dar, ˘ slujindu-i lui Iehova din toata inima, vei avea ˆ ˘ succes ın viat¸ a. w11 06/15-M