5__

34567 1 MAI 2011

SASE ¸

PROFETII ¸ BIBLICE ˆ ˆ ˆ curs de ımplinire ˆ ın

34567

˘ Tirajul mediu ¸ ˆ al fiec arei edi tii: 42 162 000 IN 188 DE LIMBI

1 MAI 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ A ¸sa cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista prezinta ˆ ˆ semnifica ¸tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe ¸tiilor biblice. Ea le aduce mangaiere oamenilor cu ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune capat rauta ¸tii ¸si va ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ transforma pamantul ın paradis. Revista ı ¸si ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, care a murit pentru ca ˘ ˘ ˘ noi sa avem via ¸ta ve ¸snica ¸si care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care ˘ ˘ ˘ Martorii lui Iehova o publica din 1879, este apolitica ¸si se bazeaza pe Biblie. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

RUBRICI & 11 Sfaturi pentru o via ¸ta˘ de familie fericita˘ 15 16 22 27 28 31

˘ Cum schimba copiii via ¸ta de cuplu ˆ V-ati¸ ıntrebat? ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Sa ınva ¸tam din Cuvantul lui Dumnezeu ˘ De ce permite Dumnezeu rautatea ¸si suferin ¸ta?

Pentru cititorii tineri ˘ Evita prieteniile rele! ˆ ˘ Cititorii ıntreaba Biblia poate schimba via ¸ta oamenilor ˘ Apropia ¸ti-va de Dumnezeu ˘ „Iehova este pastorul meu“

ALTE ARTICOLE & 18 Un popor pa ¸snic ıˆ ¸si apar˘ a˘ reputa ¸tia 24 ˘ COPERTA: Cutremure ¸si boli: 5 William Daniels/Panos Pictures; Foamete: 5 Paul Lowe/Panos Pictures; Incendiu petrolier: U.S. Coast Guard photo

ˆ Viata ¸ ın timpurile biblice Banii

NECAZURILE

ˆ SFARSIT! ¸ VOR LUA

ˆ ˘ „In zilele din urma vor fi timpuri critice, ˘ ˘ carora cu greu li se va face fat¸ a.“ (2 TIMOTEI

3:1)

A

TI mai jos sau ati¸ ¸ fost martori la evenimentele triste mentionate ¸ auzit vorbindu-se despre ele? ˘ ˘ ˘ ˘ O boala necrut¸ atoare secera zeci de vieti. ¸ ˘ ˘ Foametea curma viata ¸ a sute de persoane. ˘ ˘ ˘ Un cutremur face mii de victime si¸ lasa nenumarati¸ oameni ˘ ˘ ˘ fara adapost. ˆ ˘ ˆ ˘ In paginile urmatoare vom prezenta cateva dintre aceste realitati¸ ˘ ˘ crunte. Vom vedea, totodata, ca Biblia a prezis astfel de evenimen˘ ˘ ˘ te, ce aveau sa caracterizeze perioada numita „zilele din urma“.1 ˆ ˘ ˘ ˘ Insa obiectivul acestor articole nu este acela de a va convinge ca ˘ traim vremuri tulburi, realitate pe care o constatati, ¸ probabil, si¸ dum˘ ˘ neavoastra. Ele au fost concepute cu scopul de a va insufla speran˘ ˘ ˆ t¸ a. Articolele vor dovedi ca ımplinirea acestorˆ sase profetii ¸ biblice ¸ ˘ ˘ ˆ iminent al ‘zilelor din urma’. In plus, ele vor analianunt¸ a sfarsitul ¸ ˆ za cateva dintre cele mai frecvente obiectii ¸ la aceste dovezi, precum ˘ ˆ ˆ si¸ motivele pentru care putem crede ca, ın curand, ne vom bucura de timpuri mai bune.

˘ 1 Puteti¸ gasi mai multe informatii ¸ referitor la motivele pentru care Dumnezeu per˘ ˆ ˘ mite aceste stari de lucruri rele ın articolul „De ce permite Dumnezeu rautatea si ¸ suferinta?“, de la pagina 16 a acestei reviste. ¸

3

1.

CUTREMURE ˘ ˆ

„Vor fi mari cutremure de pamant.“

„Noi [geofizicienii] le numim cutremure mari. Restul oamenilor le numesc cutremure ˆ ıngrozitoare.“

(LUCA 21:11)

ˆ ˘ ˘ In Haiti, o feti ¸ta de un an si ¸ patru luni pe nume Winnie este ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ scoasa de sub daramaturi. O echipa TV aflata la locul dezastruˆ lui a auzit-o gemand. Winnie a supravie ¸tuit cutremurului, dar ˘ parin ¸tii ei, nu. ˘ ˆ CE ARATA FAPTELE? In ianuarie 2010, statul Haiti a fost lovit de cu magnitudinea de 7,0 grade pe scara Richˆ un cutremur ˘ ter. Intr-o clipa, au murit peste 300000 de oameni, iar 1,3 mi˘ ˘ ˘ ˘ lioane au ramas fara adapost.ˆ Desi ¸ devastator, cutremurul din Haiti nu a fost un caz izolat. In perioada aprilie 2009 — aprilie ˆ ˆ 2010 au avut loc ın ıntreaga lume cel pu ¸tin 18 cutremure mari. ˘ OBIECTIE ¸ FRECVENTA: Nu au loc mai multe cutremure. Da˘ torita tehnologiei moderne, suntem doar mai bine informa ¸ti ˆ decat oamenii din trecut. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ESTE ACEASTA OBIECTIE ¸ JUSTIFICATA? Gandi ¸ti-va la urma˘ ˘ torul adevar: Biblia nu atrage aten ¸tia asupra numarului cutre˘ ˘ murelor din zilele din urma, ci asupra faptului ca vor fi „mari ˘ ˆ ˆ cutremure de pamant“ dintr-un loc ın altul, cutremurele fiind ˘ o caracteristica a acestei perioade cruciale din istoria omenirii (Marcu 13:8; Luca 21:11). ˆ ˘ ˆ CE CREDETI? ¸ Au loc ın prezent mari cutremure de pamant, asa ¸ cum a prezis Biblia? ˆ ˘ Cutremurele ın sine nu par sa constituie dovada concluden˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ta ca traim ın zilele din urma. Ele fac ınsa obiectul uneia dinˆ ˆ ˘ tre profe ¸tiile care se ımplinesc ın zilele noastre. Sa mai anali˘ zam o profe ¸tie.

(KEN HUDNUT, U.S. GEOLOGICAL SURVEY) 5 William Daniels/Panos Pictures

34567 Doriti¸ mai multe informatii ¸ sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Scrieti-le Martori¸ ˘ lor lui Iehova la una dintre adresele alaturate. ˘ Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi ¸ www.watchtower.org/address.

4

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Fran ¸ta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex.

Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 15124, Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P-2766-955 Estoril. Republica Moldova: PO Box 472, MD–2005 ˆ ˘ Chisin ¸ au. Romania: CP 132 OP 39, Bucuresti. ¸ Spania: Apartado 132, ´ 28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Vol. 132, nr. 9

Semimonthly

ROMANIAN

2.

FOAMETE

„Vor fi . . . lipsuri de alimente“

(MARCU 13:8)

˘ ˘ ˆ ˘ Un barbat se refugiaza ın satul Quaratadji (Niger). Fra ¸tii, su˘ rorile si lui au plecat si ¸ verisorii ¸ ¸ ei din regiunile izolate ale ¸tarii ˘ ˘ ˘ ˘ pentru a scapa de foamete. Acest barbat si-a parasit rudele. De ¸ ˘ ˘ ce? Sidi, capetenia satului, spune: „Nu-si poate hrani familia si ¸ ¸ ˘ ˆ nu mai are taria de a-i privi ın ochi“. ˘ CE ARATA FAPTELE? La nivel mondial, unul din sapte oa¸ ˆ ˆ ˘ meni nu ısi ¸ poate asigura necesarul de hrana pentru o zi. In ˘ ˆ ˘ Africa sub-sahariana, realitatea este si ¸ mai ıngrijoratoare: una ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ din trei persoane sufera ın permanen ¸ta de foame. Ca sa ın ¸tele˘ ˆ ˘ ˘ gem mai bine, sa ne gandim la o familie alcatuita din trei ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ membri: tatal, mama si ¸ un copil mic. Intrucat nu exista hrana ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ decat pentru doua persoane, parin ¸tii trebuie sa decida cine va ˘ ˘ rabda de foame. Tatal? Mama? Copilul? Multe familii trebuie ˘ sa ia zilnic o asemenea decizie. ˘ ˘ ˆ ˘ OBIECTIE ¸ FRECVENTA: Pamantul produce hrana din belsug ¸ pentru to ¸ti oamenii. Resursele planetei trebuiesc doar mai bine administrate. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ESTE ACEASTA OBIECTIE ¸ JUSTIFICATA? Intr-adevar, astazi, ˆ ˆ mai mult ca oricand ın istorie, agricultorii pot produce si ¸ trans˘ ˘ ˘ porta cantita ¸ti foarte mari de hrana. Ideal ar fi ca guvernele sa ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ stie sa administreze resursele deˆ hrana ale pamantului si ¸ ¸ sa so˘ ˘ ˆ ˘ lu ¸tioneze problema foametei. Insa, dupa decenii de ıncercari, ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ aceasta problema ramane nerezolvata. ˆ CE CREDETI? ¸ Se ımplineste ¸ profe ¸tia din Marcu 13:8? Nu-i asa ¸ ˘ ˘ ˆ ca omenirea se confrunta cu mari lipsuri de alimente ın pofida progreselor tehnologice? ˘ ˆ ˘ Cutremurele de pamant si ¸ foametea genereaza probleme care ˘ ˘ constituie si ¸ ele o fa ¸teta a semnului zilelor din urma.

„Peste o treime din copiii care mor din cauza pneumoniei, a diareii si¸ a altor boli ar fi putut supravietui ¸ ˘ daca nu ar fi fost subnutriti.“ ¸ (ANN VENEMAN, FOST DIRECTOR EXECUTIV UNICEF) 5 Paul Lowe/Panos Pictures

˘ ˆ ˆ PUBLICATA IN PREZENT IN 188 DE LIMBI: acholi, afri˘ ˘ ˘ ˘ kaans, aimara, albaneza, amharica, araba, armeana, ar˘ ˘ ˘ meana de vest, azerbaidjana, azerbaidjana (caractere ˘ chirilice), baule, bengali, bikol, bislama, bulgara, cam˘ ˘ bodgeana, cebuano, ceha7, chiBemba, chiChewa, chine˘ ˘ za simplificata, chineza traditional a7 (format audio nu¸ ˆ mai ın mandarin), chiTonga, chiTumbuka, chuukese, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ coreeana67, creola haitiana, creola mauritaniana, creola ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ seychelles, croata, daneza7, ebraica, efik, engleza67 (si¸ ın ˘ ˘ ˘ ˘ Braille), estona, ewe, fijiana, finlandeza7, franceza687, ga, ˘ ˘ ˘ ˘ georgiana, germana67, greaca, groenlandeza, guarani, ˘ gujarati, gun, hausa, hiligaynon, hindi, hiri motu, igbo, ˘ ˘ ˘ ˘ ilocana, indoneziana, islandeza, isoko, italiana67, japone-

˘ ˘ ˆ ˆ ˘ za67, kannada, kazaha, kargaza, kiKaonde, kiKongo, kikuyu, kiluba, kimbundu, kinyaRwanda, kiribati, kiRundi, ˘ ˘ kongo, kwangali, kwanyama, letona, lingala, lituaniana, ˘ luganda, lunda, luNyaneka, luo, luvale, macedoneana, ˘ ˘ ˘ maghiara67, malayalam, malgas¸ a, malteza, marathi, mar˘ ˘ shalleza, maya, mixteca, mizo, more, myanmar, ndebele, ˘ ˘ ˘ ndonga, nepaleza, niueana, norvegiana67, nzema, olan˘ ˘ ˘ ˘ deza67, oromo, oseta, otetela, palauana, pangasinan, pa˘ piamentu (Curacao), persana, pidgin din Insulele So¸ ˘ ˘ lomon, poloneza67, ponapean, portugheza687, punjabi, quechua (Ancash), quechua (Ayacucho), quechua (Boliˆ ˘ via), quechua (Cuzco), quichua, rarotongan, romana, ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ rusa67, samoana, sango, sarba, sarba (caractere latine),

˘ ˘ sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slovena, ˘ ˘ spaniola67, sranantongo, suedeza7, swahili, swati, taga˘ ˘ ˘ log7, tahitiana, tamil, tatara, telugu, tetum, thai, tigri˘ nya, tiv, tok pisin, tongana, totonac, tshiluba, tsonga, ˘ ˘ ˘ tswana, turca, tuvaluana, twi, tzotzil, ucraineana, uM˘ ˘ bundu, urdu, urundi, uzbeca, venda, vietnameza, wallis, ˘ waray-waray, wolaita, xhosa, yapeza, yoruba, zande, zapotec, zulu. ˘ 6 Disponibila si¸ pe CD audio. ˘ ˆ 8 Disponibila si¸ ın format MP3 pe CD. ˆ 7 Pentru materiale ın format audio, vezi www.jw.org.

3.

BOLI

„Oamenii vor . . . suferi de boli cumplite.“ (LUCA 21:11, Contemporary English Version)

˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Bonzali, un medic dintr-o ¸tara africana sfasiat ¸ a de un razboi ˘ ˘ civil, se straduieste ¸ sa-i trateze pe minerii care au contractat vi˘ ˘ rusul Marburg.1 El solicita ajutorul autorita ¸tilor medicale dinˆ ˘ ˘ ˘ tr-un oras¸ mai mare, ınsa nu primeste ¸ niciun raspuns. Dupa ˆ patru luni, ajutorul soseste, ¸ dar este prea tarziu. Medicul Bonˆ ˆ ˘ zali murise din cauza virusului Marburg, ıncercand sa-i salveze pe mineri. ˘ ˘ CE ARATA FAPTELE? Infec ¸tiile cailor respiratorii inferioare (de exemplu, pneumonia), bolile diareice, HIV/SIDA, tubercu˘ ˘ loza si ¸ malaria se numara printre cele mai devastatoare boli. ˆ ˘ In 2004, de pilda, aceste maladii au ucis aproape 10,7 milioaˆ ˘ ˘ ne de persoane. Altfel spus, ın acel an, o persoana a fost rapu˘ sa la fiecare trei secunde de una dintre aceste boli. ˘ ˘ OBIECTIE ¸ FRECVENTA: Este normal ca, odata cu cresterea ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ popula ¸tiei globului, sa creasca si ¸ numarul ımbolnavirilor. ˘ ˘ ESTE ACEASTA OBIECTIE ¸ JUSTIFICATA? Popula ¸tia globului ˆ creste ¸ vertiginos. Dar si ¸ progresele ın privin ¸ta metodelor de diagnosticare, tratare si ¸ ¸tinere sub control a bolilor sunt din ce ˆ ˘ ˘ ın ce mai multe. Nu ar fi logic, asadar, sa ne astept am ca fa¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ milia umana sa castige lupta ımpotriva bolilor? Realitatea este ¸ ˆ ˘ ınsa cu totul alta. ˘ CE CREDETI? ¸ Nu sufera oamenii de boli cumplite, asa ¸ cum a prezis Biblia?

„Este groaznic ˘ sa fii devorat de un leu sau de vreun alt animal, dar este la fel de groaznic ˘ sa fii ros de cine stie ce ¸ ˘ ˘ bacterie oribila si¸ sa vezi ˘ ˆ ˆ ˘ ca asta se ıntampla cu ˘ toti¸ cei din jurul tau.“ (MICHAEL OSTERHOLM, EPIDEMIOLOG) 5 William Daniels/Panos Pictures

6

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MAI 2011

Cutremurele, foametea si ¸ bolile sunt for ¸te oarbe care fac mi˘ lioane de victime. Alte milioane de oameni sufera din cauza ˘ ˘ ˆ ˘ raului provocat de semeni, mul ¸ti cazandu-le victima chiar ce˘ ˘ ˘ ˘ ˆ lor care ar trebui sa-i ocroteasca. Sa observam ın continuare ce ˆ a profe ¸tit Biblia ın acest sens. ˘ ˘ ˘ ˘ 1 Febra hemoragica Marburg este provocata de un virus asemanator virusului Ebola.

LIPSA AFECTIUNII NATURALE ¸ ˘ ˘ ˘ 4.

„Oamenii vor fi . . . fara afec ¸tiune naturala.“

(2 TIMOTEI 3:1–3)

˘ ˘ Chris, care lucreaza pentru un grup de ajutorare a victimeˆ ˘ lor violen ¸tei domestice din nordul T¸ arii Galilor, spune: „Imi ˘ ˆ ˘ amintesc de o doamna care a mai venit la noi: era atat de rau ˘ ˘ ˆ ˆ batuta, ıncat nici nu am recunoscut-o! Unele femei sunt, pur si ¸ simplu, distruse pe plan afectiv, nu-si ¸ pot ridica ochii din podea“. ˘ ˆ ˘ ˘ CE ARATA FAPTELE? Intr-o ¸tara africana, aproximativ una ˘ ˆ ˘ din trei femei este supusa abuzurilor sexuale de la o varsta fra˘ ˆ ˘ ˘ ˘ geda. Un sondaj realizat ın aceeasi ¸ ¸tara a dezvaluit ca peste ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ 30 la sutˆ a dintre barba ¸ti considerau ca nu este gresit ¸ sa-si ¸ bata ˘ so ¸tiile. Insa nu numai femeile sunt victime ale violen ¸tei doˆ ˘ ˘ mestice. In Canada, de exemplu, se estimeaza ca trei din zece ˘ ˘ ˘ barba ¸ti au fost batu ¸ti sau supusi ¸ altor abuzuri de catre so ¸tiile lor. ˘ ˆ OBIECTIE ¸ FRECVENTA: Intotdeauna a existat violen ¸ta do˘ ˘ ˘ ˘ mestica. Diferen ¸ta este ca azi i se acorda mai multa aten ¸tie deˆ ˆ cat ın trecut. ˘ ˘ ˆ ESTE ACEASTA OBIECTIE ¸ JUSTIFICATA? In ultimele decenii ˘ se vorbeste ¸ tot mai mult despre violen ¸ta domestica, dar a dus ˘ ˘ acest fapt la scaderea numarului de victime? Nicidecum. Lip˘ ˆ sa afec ¸tiunii naturale este mai evidenta ca oricand. ˆ CE CREDETI? ¸ Se ımplineste ¸ profe ¸tia din 2 Timotei 3:1–3? ˘ Nu-i asa ¸ ca multor oameni le lipseste ¸ afec ¸tiunea pe care ar tre˘ ˘ ˆ bui sa o aiba ın mod firesc pentru membrii familiei? ˆ ˆ A cincea profe ¸tie care se ımplineste ¸ ın timpul nostru vizea˘ ˘ ˆ ˘ ˘ za planeta Pamant. Sa analizam ce spune Biblia cu privire la acest subiect.

˘ „Violenta ¸ domestica este una dintre infractiunile ¸ cel mai pu tin denun tate. ¸ ¸ ˆ Inainte de a cere ajutorul politiei, o femeie este ¸ ˘ agresata pe plan fizic de partenerul ei de aproximativ 35 de ori.“ ˘ ˆ (UN PURTATOR DE CUVANT AL WALES DOMESTIC ABUSE HELPLINE)

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MAI 2011

7

˘ DISTRUGEREA ˆ PAMANTULUI ˆ 5.

˘ ˆ ‘[Dumnezeu] ıi va distruge pe cei ce distrug pamantul.’

(REVELATIA 11:18) ¸

„Colti¸ sorul ¸ meu de paradis ˘ a ajuns o groapa de deseuri toxice.“ ¸ (ERIN TAMBER, UN LOCALNIC, DESPRE EFECTELE ˘ DEVERSARII ˆ DE PETROL IN GOLFUL MEXIC, 2010) U.S. Coast Guard photo

8

˘ ˘ Domnul Pirri, din satul Kpor (Nigeria), colecteaza vin de ˆ ˘ palmier si ¸ ıl vinde. Afacerea i-a fost compromisa din cauza ˘ ˆ unei deversari masive de petrol ın Delta fluviului Niger. „Ne-a ˆ omorat pestii, ne-a distrus pielea si ¸ ¸ ne-a poluat izvoarele. Nu ˘ mai am din ce trai“, a spus el. ˘ CE ARATA FAPTELE? Potrivit unor specialisti, ¸ 6,5 milioane de ˆ ˆ tone de deseuri ajung ın fiecare an ın oceanele lumii. Se estimea¸ ˘ ˘ ˘ ˘ za ca 50 la suta din aceste deseuri sunt deseuri plastice, carora ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ le vor trebui sute de ani ca sa se descompuna. Insa pagubele adu˘ ˘ se de om planetei nu se rezuma la poluare. Oamenii epuizeaza ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ resursele pamantului ıntr-un ritm alarmant. Studiile arata ca paˆ mantul are nevoie de un an si¸ cinci luni pentru a-si¸ reface resur˘ ˆ ˘ sele pe care oamenii le consuma ıntr-un an. „Daca popula ¸tia va ˘ ˘ ˘ ˆ continua sa creasca si¸ sa consume ın acest ritm resursele planeˆ ˘ ˆ ˘ tei, vom avea nevoie pana ın 2035 de resursele a doua planete ˘ ˆ ˘ Pamant“, precizeaza ziarul australian Sydney Morning Herald. ˘ ˆ OBIECTIE FRECVENTA: Oamenii sunt inventivi. Putem ın¸ drepta aceste probleme si ¸ putem salva planeta. ˘ ˘ ESTE ACEASTA OBIECTIE ¸ JUSTIFICATA? Multe organiza ¸tii si¸ ˘ ˘ ˆ persoane cu initiativ a trag un semnal de alarma ın privin ¸ta pro¸ ˘ ˆ ˆ blemelor de mediu. Cu toate acestea, pamantul este din ce ın ce mai poluat. ˘ CE CREDETI? ¸ Nu-i asa ¸ ca avem nevoie de interven ¸tia lui Dum˘ ˘ nezeu, ca avem nevoie ca el sa salveze planeta de la distrugere, cum ne promite? ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Insa Biblia a profe ¸tit ca ın zilele din urma vor avea loc si ¸ eveˆ ˘ ˘ ˘ ˆ nimente ımbucuratoare. Sa analizam unul dintre ele ın cea de-a sasea profetie. ¸ ¸

Este Dumnezeu vinovat?

ˆ ˆ Intrucat Biblia a prezis conˆ ditiile rele din prezent, ın¸ ˘ ˘ seamna oare ca Dumnezeu este cel care le-a provocat?

Este el cauza suferin ¸tei ˘ ˘ noastre? Ve ¸ti gasi raspun-

˘ suri convingatoare la aceste ˆ ˘ ˆ ıntrebari ın capitolul 11 al ˆ ˘ ˆ ˘ car ¸tii Ce ne ınva ¸ta ın reali˘ tate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova.

O LUCRARE DE˘ PREDICARE MONDIALA˘ ˘ ˘ 6.

„Aceasta veste buna despre regat va fi predicata ˘ ˆ pe tot pamantul locuit.“ (MATEI 24:14)

˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Vaiatea locuieste ¸ pe o insula ındepartata din Oceanul Pacific ˆ ˘ apar ¸tinand arhipelagului Tuamotu. Acest arhipelag este alcaˆ ˘ tuit din aproximativ 80 de atoli si ¸ se ıntinde pe o suprafa ¸ta de ˘ ˆ 802900 de kilometri patrati, dar nu are decat 16000 de locu¸ itori. Totusi, ¸ Vaiatea si ¸ ceilal ¸ti insulari au fost contacta ¸ti de ˘ ˆ Martorii lui Iehova. De ce? Deoarece Martorii doresc sa le ım˘ ˘ ˘ ˘ partaseasc a vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu tuturor ¸ oamenilor, indiferent unde locuiesc acestia. ¸ ˘ CE ARATA FAPTELE? Martorii lui Iehova auˆ ajuns cu mesajul ˆ ˘ ˘ ˆ despre Regat pana la marginile pamantului. In 2010, ei au pre˘ ˆ ˘ ˆ dicat vestea buna ın 236 de t¸ ari si ¸ teritorii, dedicand acestei ac˘ ˆ ˘ ˘ tivita ¸ti 1,6 miliarde de ore. Aceasta ınseamnˆ a ca fiecare Martor ˆ a predicat, ın medie, 30 de minute pe zi. In ultimul deceniu, Martorii lui Iehova au produs si ¸ au distribuit peste 20 de miliarde de publica ¸tii si ¸ de articole biblice. ˘ OBIECTIE ¸ FRECVENTA: Mesajul Bibliei este predicat de mii de ani. ˘ ˘ ˘ ESTE ACEASTA OBIECTIE ¸ JUSTIFICATA? E adevarat, multi¸ oaˆ meni au predicat cate ceva despre Biblie, dar pentru o perioa˘ ˘ ˘ ˘ ˆ da scurta de timp si ¸ la o scara redusa. In schimb, Martorii lui ˘ ˆ Iehova efectueaza lucrarea de predicare ın mod organizat, la niˆ ˘ vel mondial, ajungand cu vestea buna la sute de milioane de ˆ ˘ oameni. Martorii au perseverat ın aceasta lucrare de predicare ˆ ˆ ˆ ın pofida opozi ¸tiei crunte ıntampinate din partea celor mai puternice si ¸ din istorie (Marcu 13:13).1 ¸ mai opresive organizatii ˆ ˆ ˘ Mai mult decat atat, Martorii lui Iehova nu sunt plati ¸ti pentru ˆ ˘ ˘ activitatea lor de predicare. Ei ısi ¸ dedica de bunavoie timpul ˘ ˘ ˘ acestei activita ¸ti. Literatura biblica pe care o publica si ¸ o distri˘ buie Martorii lui Iehova nu se comercializeaza, lucrarea lor ˘ ˆ fiind sus ¸tinuta ın totalitate prin donatii ¸ benevole. ˘ ˘ CE CREDETI? ¸ Este ‘predicata vestea buna despre regat’ la ni˘ ˆ vel mondial? Anunt¸ a oare ımplinirea acestei profe ¸tii timpuri mai bune?

1 Pentru mai multe informatii, ¸ vizionati¸ cele trei documentare video intitulate ˆ ˆ ˘ ˘ „Fideli ın ıncercari“, „Triunghiurile violete“ si ¸ „Martorii lui Iehova rezista ferm atacului nazist“, distribuite de Martorii lui Iehova.

ˆ ˆ „Atat cat va permite Iehova, noi vom continua ˘ ˘ sa predicam cu zel ˘ vestea buna, folosindu-ne de toate mijloacele de care dispunem pentru a ajunge la oameni.“ (ANUARUL MARTORILOR LUI IEHOVA PE 2010)

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MAI 2011

9

ˆ ˆ IN CURAND,

TIMPURI MAI BUNE!

ˆ ˘ ˘ „Inca pu ¸tin ¸si cel rau nu va mai fi. . . . ˘ ˆ ˘ ˆ Dar cei smeri ¸ti vor stapani pamantul ˆ ˘ ˘ ¸si ı ¸si vor gasi desfatarea ˆ ın bel ¸sug de pace.“ (PSALMUL 37:10, 11)

˘ ˆ ORITI ¸ sa vedeti¸ ımplinirea profetiei ¸ de mai sus? Cu si˘ ˆ ˘ ˘ ˆ gurant¸ a! Avem motive ıntemeiate sa credem ca, ın ˆ curand, ea va deveni realitate. ˆ Articolele anterioare au analizat doar cateva dintre pro˘ ˘ ˘ ˆ fetiile Bibliei care demonstreaza ca traim ın „zilele din ¸ ˘ urma“ (2 Timotei 3:1–5). Dumnezeu i-a inspirat pe scrii˘ ˘ ˘ torii Bibliei sa prezica aceste evenimente pentru ca noi sa ˆ ˘ avem sperant¸ a (Romani 15:4). Implinirea acestor profetii ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ dovedeste c a, ın cur and, necazurile cu care ne confrunt am ¸ ˆ vor lua sfarsit. ¸ ˘ ˘ Ce va urma dupa aceste ‘zile din urma’? Regatul lui ˆ Dumnezeu va guverna peste ıntreaga omenire (Matei ˘ 6:9, 10). Iata cum descrie Biblia aceste timpuri: ˘ ˆ ˘ Nu va mai fi foamete. „Va fi bogatie ¸ de grane pe ˘ ˆ ˆ pamant, pe varful muntilor va fi belsug mare.“ (Psal¸ ¸ mul 72:16)

D

˘ Bolile vor fi eradicate. „Niciun locuitor nu va spune: «Sunt bolnav».“ (Isaia 33:24) ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Pamantul va fi ınnoit. „Pustiul si¸ tinutul fara apa vor ¸ ˆ ˘ ˆ exulta, iar campia arida se va bucura si¸ va ınflori ca so¸ franul.“ (Isaia 35:1) ˆ ˆ Acestea sunt doar cateva profetii ¸ ıncurajatoare care se ˆ ˆ ˘ ˘ vor ımplini ın scurt timp. Daca doriti¸ sa sti ¸ ti¸ de ce Marto˘ ˆ rii lui Iehova asteapt a cu atata convingere timpuri mai ¸ ˘ bune, stati¸ de vorba cu ei.

SFATURI˘ PENTRU ˘ O VIAT¸ A DE FAMILIE FERICITA

˘ Cum schimba copiii viata ¸ de cuplu ˆ ˆ Claudiu1: „Si ¸ eu, si¸ Miriam am fost ıncantati¸ de venirea pe lume a fetitei ¸ ˆ ˘ ˘ noastre. Dar ın primele luni dormeam foarte putin.

Ne facuseram o sumede¸ ˆ ˆ ˆ ˘ nie de planuri ın ce priveste ei, ınsa toate au esuat“. ¸ ıngrijirea si¸ cresterea ¸ ¸ ˘ ˘ Miriam: „Dupa ce am nascut, fetita ¸ mi-a acaparat tot timpul. Acum totul ˆ ˘ ˘ ˘ gravita ın jurul ei: trebuia sa-i pregatesc biberonul, sa-i schimb scutecul sau ˘ ˘ sa o linistesc.

Era o schimbare enorma. Luni de zile relatia ¸ ¸ mea cu Claudiu ˘ a fost data peste cap. Cu greu ne-am revenit“.

˘ REBUIE sa recunoastem ¸ ˘ ˆ ca un copil ı ¸ti poate aduce cele mai mari bucurii ˆ ˘ ın via ¸ta. Conform Bibliei, el ˘ ˘ este „o rasplata“ de la Dumˆ ˘ nezeu (Psalmul 127:3). Insa ˘ copilul poate si ¸ sa schimbe ˘ o casnicie cum nu te astep ¸ti. ¸ ˘ ˘ De exemplu, o proaspata ˘ ˘ ˘ mamica, preocupata de be˘ belusul ¸ ei, va fi uimita de ˆ ˘ felul ın care reac ¸tioneaza corpul si¸ inima ei la orice ˆ ˆ scancet al copilului. La ran˘ ˘ dul lui, proaspatul tatic va fi ˘ ˘ ˆ fascinat de legatura ce se creeaza ıntre so ¸tia ˆ ˘ sa si ¸ micu ¸t, dar ar putea fi si ¸ ıngrijorat vaˆ ˘ ˘ zand ca, dintr-odata, este dat la o parte.

De fapt, nasterea primului copil poate pro¸ ˘ ˆ voca o criza ın cuplu. Tensiunile generate de ˘ noul statut de parinte pot declansa ¸ senti˘ ˘ mente de nesiguran ¸ta afectiva sau pot amplifica problemele nerezolvate dintre cei doi parteneri.

T

1 Numele au fost schimbate.

˘ ˘ Cum pot proaspe ¸tii parin ¸ti sa se adapteˆ ze la agita ¸tia din primele luni, cand micuˆ ˘ ¸tul ıi solicita la maximum? Ce pot face penˆ ˘ ˘ tru a nu se ındeparta unul de celalalt? Cum ˘ pot depasi si ¸ dezacordurile privind cresterea ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ educarea copilului? Sa analizam, ın lumina principiilor biblice, solu ¸tiile la aceste probleme.

PROBLEMA 1: Brusc, centrul universului devine copilul.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MAI 2011

11

˘ ˆ ˘ Un nou-nascut ıi acapareazaˆ mamei sale ˆ ˆ tot timpul si ¸ toate gandurile. Intrucat ea se ˆ ˘ ıngrijeste ¸ toata ziua de copil, se simte, proˆ ˘ babil, ımplinit a din punct de vedere afectiv. ˆ In schimb, sotul ¸ s-ar putea simti¸ neglijat. Manuel, din Brazilia, spune: „Cel mai greu mi-a ˘ ˘ ˆ fost sa accept ca sotia ¸ mea ıi acorda copilu˘ ˆ lui toata aten tia ¸ pe care ınainte mi-o acordaˆ se mie. Inainte eram doar eu si ¸ ea, apoi, ˘ dintr-o data, erau doar ea si ¸ copilul“. Cum ˘ ˘ puteti¸ face fat¸ a acestei schimbari radicale? ˘ ˇ Solutie: ¸ Manifestati¸ rabdare. Biblia spuˆ ˘ ˘ ˘ ne: „Iubirea este ındelung rabdatoare si ¸ buna ˆ ˘ . . . nu ısi ¸ cauta propriile interese, nu se iri˘ ta“ (1 Corinteni 13:4, 5). Cum pot aplica soˆ ˆ tul ¸ si ¸ acest sfat cand ın viata ¸ lor apare ¸ sotia un copil? ˆ ˘ ˘ ˆ Un sot¸ ıntelept arata ca ısi ¸ ¸ in¸ iubeste ¸ sotia ˆ ˘ formandu-se cu privire la schimbarile fizice si ¸ afective pe care le poate suferi o femeie ˘ ˆ dupa nastere.

Astfel, el va ıntelege mai bine ¸ ¸ ˘ schimbarile de dispozitie ale sotiei sale.1 ¸ ¸ ˘ Adam, tatal unei fetite ¸ de unsprezece luni ˘ ˆ ˘ din Franta, ¸ afirma: „Uneori ımi este greu sa ˘ suportˆ schimbarile de dispozitie ¸ ale sotiei ¸ ˘ mele. Imi spun atunci ca irascibilitatea ei nu ˘ ˘ are, de fapt, legatura cu mine, ci este o reactie provocate de ¸ la tensiunile neobisnuite ¸ ˘ noul nostru statut de parinte“. ˘ ˆ ˘ ˆ Daca sotia ¸ ıti¸ interpreteaza uneori gresit ¸ ın˘ ˆ cercarile de a-i veni ın ajutor, nu te ofensa ˘ ˘ imediat (Eclesiastul 7:9). Fii rabdator si ¸ sen˘ ˘ sibil la necesitatile ei. Daca vei pune intere¸ sele ei mai presus de interesele tale, nu te vei ˘ mai supara pe ea (Proverbele 14:29). ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ 1 In primele saptamani dupa nastere, multe mamici au ¸ ˘ ˘ perioade de depresie usoar a. Altele sufera de o depresie ¸ ˘ ˘ mai severa, cunoscuta drept depresia post-partum. Penˆ tru informatii suplimentare privind modul ın care poa¸ ˘ ˘ ˘ ˘ te fi recunoscuta si vezi ¸ ¸ depasit ¸ a aceasta afectiune, ˘ ˆ ˆ articolul „Victorioasa ın lupta ımpotriva depresiei post˘ ˆ natale“, aparut ın editia ¸ din 22 iulie 2002 a revistei Tre˘ ˘ zi ¸ti-va!, si ¸ articolul „Ce este depresia post-partum?“, apa˘ ˆ rut ın editia ¸ din 8 iunie 2003 a revistei Trezi ¸ti-va!.

12

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MAI 2011

ˆ ˆ ˘ ˘ La randul ei, o sotie a se va stra¸ ınteleapt ¸ ˘ ˆ ˘ dui sa-si ¸ sa se achite de noul ¸ ıncurajeze sotul ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ lui rol de tata. Ea ıl va lasa sa se ıngrijeasca ˘ ˆ ˘ ˘ de micut,¸ aratandu-i cu rabdare cum sa ˘ ˘ ˘ schimbe scutecul sau cum sa pregateasca bi˘ ˆ ˆ beronul, chiar daca el va fi, poate, neındemaˆ natic la ınceput. ˘ ˆ ˆ ˘ Ellen, o mama ın varsta de 26 de ani, re˘ ˘ ˆ cunoaste ¸ ca a trebuit sa-si ¸ schimbe modul ın care se purta cu sotul ¸ ei. Ea spune: „Mi-am ˘ ˘ ˘ ˘ impus sa nu mai fiu o mama posesiva si ¸ sa ˆ ˆ ˘ nu-mi mai critic sotul ¸ cand ıncerca sa aplice ˆ ceea ce-i spuneam cu privire la ıngrijirea copilului“. ˘ SUGESTIE: So ¸tiilor, daca so ¸tul vostru are ˘ ˘ ˆ grija de micu ¸t, facand lucrurile altfel deˆ ˘ ˘ ˘ cat voi, ab ¸tine ¸ti-va sa-l critica ¸ti sau sa ˘ ˘ mai face ¸ti o data lucrul respectiv. Lauˆ da ¸ti-l pentru ceea ce face bine! Astfel ıl ˘ ˘ ˆ ve ¸ti ajuta sa capete mai multa ıncredere ˆ ˆ ˘ ˘ ın el si-l ¸ ve ¸ti ıncuraja sa va ajute. So ¸tilor, ˘ renun ¸ta ¸ti la activita ¸tile neesen ¸tiale si¸ aju˘ ˆ ˆ ta ¸ti-va cat mai mult so ¸tia, mai ales ın pri˘ mele luni dupa nastere! ¸

˘ PROBLEMA 2: Relatia ¸ voastra de cu˘ plu slabeste. ¸ ˘ Epuizati¸ din cauza faptului ca dorm pe apucate sau din cauza unor situatii ¸ critice ne˘ ˘ ˘ asteptate, multi¸ parinti¸ duc o lupta continua ¸ ˘ ˆ ˘ pentru a ramane apropiati. ¸ Vivianne traieste ¸ ˆ ın Franta „La ¸ si ¸ are doi copii. Ea recunoaste: ¸ ˆ ˆ ınceput m-am concentrat atat de mult asu˘ ˆ ˆ ˘ pra datoriei mele de mama, ıncat aproape ca mi-am uitam rolul de sotie“. ¸ ˘ ˘ Pe de alta parte, s-ar putea ca sotul ¸ sa nu ˘ constientizeze ca sarcina a afectat-o pe sotia ¸ ¸ ˆ ˆ sa atat din punct de vedere fizic, cat si ¸ emo˘ tional.

Bebelusul ¸ ¸ va poate consuma timpul si ¸ ˆ energia pe care ınainte le foloseati¸ pentru a ˘ ˘ va satisface necesitatile ¸ afective si ¸ sexuale. Ce ˘ cei doi p arin ti¸ pentru ar putea face, asadar, ¸

˘ ˘ ca micutul lor dragalas¸ si ¸ ¸ ˘ neajutorat sa nu creeze o ˘ ˆ prapastie ıntre ei? ˘ ˇ Solutie: ¸ Oferiti-v ¸ a unul altuia dovezi de iubire. Vor˘ ˘ bind despre casatorie, Bi˘ ˘ blia spune: ‘Barbatul va lasa ˘ ˘ pe tatal sau si ¸ pe mama sa si ¸ sa si ¸ se va alipi de sotia ¸ ˘ vor deveni o singura carne’ (Geneza 2:24).1 Scopul lui Iehova Dumnezeu prevedea ca, la un moment ˘ ˆ ˘ dat, copiii langa ˆ sa plece de ˘ ˆ ˆ parinti. ¸ In schimb, ıntrucat ˘ sotul si ¸ ¸ sotia ¸ sunt o singura ˘ ˘ carne, Dumnezeu asteapt a ca legatura dintre ¸ ˘ ˘ ei sa fie pe viat¸ a (Matei 19:3–9). Cum poate ˘ ˘ un cuplu care apreciaza acest principiu sa ˘ ˆ ˘ pastreze un echilibru ın privinta ¸ prioritati¸ lor? ˘ Vivianne, mentionat a mai sus, spune: ¸ „Am reflectat la cuvintele din Geneza 2:24 si ¸ ˘ ˘ ˆ am ınteles ca eu am devenit «o singura car¸ ne» cu sotul ¸ meu, nu cu copilul. Mi-am dat ˘ ˘ ˘ ˘ seama ca trebuie sa ne consolidam casnicia“. ˘ Theresa, mama unei fetite ¸ de doi ani, martuˆ ˘ ˘ riseste: „Cand simt ca ma distantez ¸ de sotul ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ meu, ma straduiesc sa-i acord imediat toata ˘ ˆ atentia ¸ macar cateva momente pe zi“.

Dar ce poate face sotul ¸ pentru a-si ¸ conso˘ ˘ lida casnicia? Spune-i sotiei ¸ tale ca o iubesti ¸ ˘ si ¸ ¸ arata-i ce simti¸ prin gesturi de tandrete. ˘ ˘ ˘ Straduieste-te sa risipesti ¸ ¸ orice urma de neli˘ ˆ ˆ ˘ niste ¸ din inima ei. Sarah, o mama ın varsta ˘ de 30 de ani, spune: „O sotie ¸ simte nevoia sa ˘ ˘ ˘ ˆ stie ca este iubita si ¸ apreciata ın continuare, ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ chiar daca nu mai arata ca ınainte de a raˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ mane ınsarcinata“. Alan traieste ¸ ın Germania ˘ ˆ ˆ si cat este de impor¸ El ıntelege ¸ ¸ are doi baieti. ˘ ˘ 1 Potrivit unei lucrari de referint¸ a, termenul ebraic reˆ dat ın Geneza 2:24 prin „a se alipi“ poate ‘avea si ¸ sensul de se atasa si ¸ ¸ de cineva cu afectiune ¸ loialitate’.

ˆ ˘ ˘ tant sa-si ¸ a sotia ¸ pe plan afectiv: „In¸ sustin ˘ ˆ ˘ ˆ cerc sa fiu mereu langa ea cand are nevoie ˘ ˘ ˆ ˘ de un umar pe care sa planga“. ˘ Fireste, ¸ unui copil afecteaza relatii¸ ¸ aparitia le sexuale ale cuplului, iar sotul ¸ si¸ sotia ¸ trebu˘ ˘ ie sa vorbeasca deschis despre nevoile lor. Bi˘ ˆ blia spune ca orice schimbare ın ce priveste ¸ ˘ ˘ ˘ viata ¸ lor intima trebuie facuta „de comun ˘ acord“, ceea ce pretinde o buna comunicare (1 Corinteni 7:1–5). Din cauza educatiei pe ¸ care ati¸ primit-o sau a mediului cultural din ˘ ˘ ˘ ˘ care proveniti, ¸ poate ca va este jena sa vorbiti¸ ˘ ˘ cu tovarasul ¸ de viat¸ a despre problemele voastre sexuale. Dar asemenea discutii ¸ sunt vitale ˆ ın perioada de acomodare la noile obligatii ¸ ˘ ˆ de parinte. Fiti¸ sinceri unul cu altul, dand do˘ ˘ vada deˆ empatie si¸ rabdare (1 Corinteni ˆ 10:24). In felul acesta veti¸ evita neıntelegeri¸ ˘ ˆ le si¸ va veti¸ adanci iubirea (1 Petru 3:7, 8). ˆ ˆ Cei doi soti¸ ısi ¸ pot adanci iubirea prin cuˆ ˆ vinte de apreciere. Un sot¸ ıntelept va ınte¸ ¸ ˘ lege ca o mare parte din munca pe care o ˘ ˘ ˘ ˘ face proaspata mamica trece neobservata. Viˆ ˘ vianne spune: „Deseori, la sfarsitul zilei ma ¸ ˘ ˘ simt de parca n-as¸ fi facut nimic, desi ¸ toa˘ ˘ ta ziua m-am ocupat de copil!“. Chiar daca ˘ ˆ ˘ munceste a nu ¸ ınteleapt ¸ ¸ toata ziua, o sotie TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MAI 2011

13

˘ va desconsidera ajutorul pe care i-l da sotul ¸ (Proverbele 17:17). ˘ ˆ ˘ SUGESTIE: Mamici, ıncerca ¸ti sa dormi ¸ti ˆ ˘ si¸ voi pu ¸tin cand copilul doarme. Asa ¸ va ˆ ˘ „reıncarca ¸ti bateriile“ si¸ nu ve ¸ti mai fi ˆ ˆ atat de obosite cand so ¸tul vostru va veni ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ acasa. Tatici, ıncerca ¸ti sa va scula ¸ti ın ˘ timpul nop ¸tii pentru a hrani sau pentru ˆ ˆ a schimba bebelusul, astfel ıncat so ¸tia ¸ ˘ ˘ ˘ voastra sa se poata odihni. Spune ¸ti-i des ˘ ˘ ˘ ˆ ca o iubi ¸ti. Exprima ¸ti-va iubirea lasandu-i ˆ bile ¸tele de dragoste, trimi ¸tandu-i mesaje ˘ sau vorbind cu ea la telefon. Face ¸ti-va ˘ ˘ timp sa sta ¸ti de vorba. Vorbi ¸ti despre voi, nu numai despre copil. Fiind buni prie˘ teni, ve ¸ti deveni si¸ parin ¸ti mai buni!

PROBLEMA 3: Aveti ¸ opinii diferite privind cresterea si ¸ ¸ educarea copilului.

Deoarece provin din medii diferite, tinerii ˘ ˘ parinti¸ pot ajunge sa se certe. Asami si ¸ Katsu˘ ro, doi parinti¸ din Japonia, s-au confruntat ˘ ˘ ˘ cu aceasta problema. Asami spune: „Mi se pa˘ rea ca sotul ¸ meu este prea indulgent cu fiica ˘ ˆ ˘ ˘ noastra, ın timp ce lui i se parea ca eu sunt ˘ prea severa“. Ce puteti¸ face pentru a evita divergentele? ¸ ˘ ˇ Solu ¸ Comunicati¸ si¸ sustine ¸ ti-v ¸ a ˆ reciˆ tie: proc. Inteleptul rege Solomon a scris: „Infu¸ ˘ ˆ murarea duce doar la cearta, dar ıntelepciu¸ ˘ nea este cu cei ce se sfatuiesc“ (Proverbele ˆ 13:10). Ce stii ¸ despre modul ın care vede par˘ ˘ tenerul tau educarea copilului? Daca veti¸ dis˘ cuta abia dupa nasterea bebelusului chesti¸ ¸ unile concrete legate de educarea lui, s-ar ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ putea sa ajungeti¸ sa va certati, ¸ nu sa gasiti¸ o ˘ solutie ¸ practica. ˘ De exemplu, ati¸ analizat si ¸ ati¸ gasit o solu˘ ˘ ˆ ˘ ˆ tie ¸ comuna la urmatoarele ıntrebari: Cum ıi ˘ putem fixa copilului un program de masa si ¸ ˘ ˆ ˘ de somn? Trebuie sa-l luam ın brate ¸ ori de ˆ ˆ ˆ cate ori plange cand vine ora de culcare? Ce 14

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MAI 2011

˘ ˘ ˘ vom face daca nu vrea sa foloseasca olita? ¸ Evident, deciziile voastre vor fi diferite de ale ˘ ˘ altor parinti. ¸ Ethan, tatal a doi copii, spune: ˘ „Trebuie sa vorbim deschis pentru a fi pe ˘ aceeasi ¸ lungime de unda si ¸ pentru a satisfaˆ ˘ ce amandoi necesitatile ¸ copilului“. ˆ ˘ ˆ SUGESTIE: Gandi ¸ti-va la modul ın care ˘ v-au crescut si¸ v-au educat parin ¸tii vostri. ¸ Ce a ¸ti putea imita din atitudinea si¸ din ˘ ac ¸tiunile lor? Ce nu a ¸ti vrea sa imita ¸ti? ˆ ˘ Discuta ¸ti apoi aceste aspecte ımpreuna.

ˆ Un copil poate schimba ın bine via ¸ta unui cuplu ˘ ˘ ˘ Asa ¸ cum doi patinatori fara experient¸ a au ˘ ˆ ˘ nevoie de timp si ¸ ¸ de rabdare pentru a ınvata ˘ ˘ ˘ sa-si ¸ pastreze echilibrul pe gheat¸ a, si ¸ voi aveti¸ ˘ nevoie de timp pentru a va obisnui cu rolul ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ de parinti. ¸ Treptat ınsa, veti¸ dobandi ıncreˆ dere ın voi. ˆ Cresterea copilului va pune la ıncercare ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ trainicia legamantului de casatorie si ¸ va ˘ schimba pentru totdeauna relatia ¸ voastra. ˘ Dar ea va va oferi si ¸ ocazii de a dezvolta ca˘ ˆ ˆ ˘ ˆ litati¸ de pret.¸ Punand ın practica sfaturile ıntelepte ale Bibliei, veti¸ putea spune si ¸ ¸ voi asemenea lui Kenneth: „Cresterea copiilor ne-a ¸ ˆ ˆ schimbat ın bine pe amandoi. Si ¸ eu, si ¸ sotia egocen¸ mea suntem acum mai putin ¸ ˆ trici. Am devenit mai iubitori si ¸ ¸ mai ıntele˘ ˘ ˘ gatori“. Cu sigurant¸ a, asemenea schimbari ˆ ˘ ˘ sunt bine-venite ıntr-o casatorie!

ˆ ˘ INTREBATI-V A: ¸ ˘

˘

˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ partenerului meu de casatorie ca apreciez eforturile pe care le face pentru binele familiei? ˆ ˇ Cand am avut ultima conversa ¸tie ˘ ˘ ˘ placuta cu partenerul meu care sa nu ˆ graviteze ın jurul copilului?

ˇ Cum i-am aratat saptamana trecuta

ˆ V-ATI ¸ INTREBAT ? ˘ Confirma sigiliile antice existenta ¸ unor personaje biblice? ˆ ˘ ˇ In antichitate documentele oficiale gasit sigiliile personale a doi regi din

ˆ SIGILII PE LUT CONTIN ¸ AND NUMELE LUI EZECHIA SI ˆ ˘¸ AL LUI AHAZ (IN FAT¸ A) SI, AL LUI ¸ PROBABIL, ˆ BARUC (IN SPATE) ˆ In spate: Prin amabilitatea Israel Museum, Ierusalim ˆ ˘ In fa ¸ta: www. BibleLandPictures .com / Alamy.

erau rulate si¸ legate cu un snur.

Pe no¸ ˘ dul acestuia se aplica o bucata de lut umed pe care se imprima un sigiliu. Sigiliile erau folosite pentru autentificarea ˆ ˘ documentelor, avand, totodata, rol de ˘ ˘ ˘ semnatura sau de marturie. ˆ Uneori, sigiliile erau montate ın inele, fiind considerate obiecte de valoare (Geneza 38:18; Estera 8:8; Ieremia 32:44). De obicei, sigiliul avea inscrip˘ tionat numele proprietarului, titlul sau ¸ ˘ ˘ ¸si numele tatalui sau. ˘ Cercetatorii au descoperit sute de amˆ prente sigilare antice. Cateva dintre ele contin ¸ numele unor personaje biblice. ˘ De exemplu, se pare ca arheologii au

Iuda. Pe unul dintre sigilii scrie: „Aparˆ ¸tinand lui Ahaz [fiul lui] Iehotam [Io˘ tam], Regele lui Iuda“. Iar pe celalalt ciˆ tim: „Apar ¸tinand lui Ezechia [fiul lui] Ahaz, Regele lui Iuda“ (2 Regi 16:1, 20). ˆ Ahaz ¸si Ezechia au domnit ın secolul al ˆ VIII-lea ı.e.n.

Erudi ¸tii au examinat ¸si alte sigilii aparˆ ¸tinand, probabil, unor personaje bibliˆ ce. Cateva dintre aceste personaje sunt ˆ mentionate ın scrierile lui Ieremia: Ba¸ ruc (secretarul lui Ieremia), Ghemaria („fiul lui Safan“), Ierahmeel („fiul rege¸ lui“), Iucal („fiul lui Selemia“) ¸ ¸si Seraia (fratele lui Baruc) (Ieremia 32:12; 36:4, 10, 26; 38:1; 51:59).

˘ ˆ Cum erau ımpartite ¸ ˆ ziua si ¸ noaptea ın timpurile biblice? ˇ Scripturile ebraice folosesc expresii Straja a patra, numita˘ „dis-de-dimineaˆ

CADRAN SOLAR DIN PERIOADA IMPERIULUI ˆ ROMAN (27 I.E.N.– 476 E.N.) ˘ Gerard Degeorge / The Bridgeman Art Library International

˘ ˘ precum „dimineat¸ a“, „amiaza“, „miezul ˆ zilei“ si¸ „pe ınserate“ (Geneza 24:11; Deuteronomul 28:29; 1 Regi 18:26). ˘ ˆ ˘ ˆ Evreii obisnuiau sa ımparta noaptea ın ¸ ˘ ˆ ˆ trei straji a cate patru ore fiecare. Mai tarziu, au adoptat metoda grecilor si¸ a roˆ ˘ ˆ manilor de ımpartire a noptii ¸ ¸ ın patru ˘ ˘ ˘ ˘ straji. La aceasta metoda a facut referire ˆ ˘ Isus cand a zis: „Vegheati¸ deci, fiindca nu ˆ ˘ ˆ sti ¸ ti¸ cand vine stapanul casei: seara, la ˆ miezul noptii, sau ¸ la cantatul cocosului ¸ ˘ dis-de-dimineat¸ a“ (Marcu 13:35). Prima ˘ straja, „seara“, tinea de la asfintitul soa¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ relui pana la ora 21. A doua straja se ınˆ iar a treia, „cancheia la „miezul noptii“, ¸ tatul cocosului“, la ora 3 dimineata. ¸ ¸

˘ ˆ ˘ ˘ t¸ a“, se ıncheia la rasaritul soarelui. In ˘ timpul celei ‘de a patra straji din noapte’ a umblat Isus pe Marea Galileii (Matei 14:23–26).

Pe vremea lui Isus, ziua reprezenta inˆ ˘ ˘ tervalul de timp cuprins ıntre rasaritul si¸ ˘ ˆ apusul soarelui si¸ era divizata ın 12 ore.

La una dintre aceste diviziuni fac referire ˆ Scripturile grecesti cand folosesc ¸ crestine ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ cuvantul „ora“ (Ioan 11:9). Intrucat soa˘ ˆ rele rasare si¸ apune la ore diferite ın functie ¸ de anotimp, israelitii ¸ nu puteau stabili ˆ ˘ decat cu aproximatie ¸ momentul desfasu¸ ˘ ˆ rarii unui eveniment, indicand acest lucru prin expresii de genul „pe la ceasul al saselea“ (Faptele 10:9). ¸ TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MAI 2011

15

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ SA INVAT¸ AM DIN CUVANTUL LUI DUMNEZEU ˘ Acest articol analizeaza unele ˆ ˘ ıntrebari pe care vi le-a ¸ti pus, probabil, ˘ ˘ ¸si dumneavoastra ¸si prezinta versetele ˘ ce raspund la ele. Citi ¸ti aceste versete ˆ ın propria Biblie. Martorii lui Iehova ˘ ˆ ˘ sunt bucuro ¸si sa le analizeze ımpreuna ˘ cu dumneavoastra.

De ce permite Dumnezeu ˘ rautatea si¸ suferinta? ¸ ˘ ˘ 1. Cum a aparut rautatea? ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Rautatea a aparut pe pamant odata cu prima min˘ ˘ ˆ ˘ ciuna rostita de Satan. Acest ınger a fost o creatura ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ desavar ¸sita, dar „n-a ramas ferm ın adevar“ (Ioan ˆ ˘ ˆ 8:44). El a tanjit dupa ınchinarea ce i se cuvine doar lui Dumnezeu. Satan a min ¸tit-o pe prima femeie, Eva, ˆ ˘ convingand-o sa nu asculte de Dumnezeu, ci de el.

Adam a urmat exemplul de neascultare al so ¸tiei sale, ˘ iar decizia lui a avut drept consecint¸ a suferin ¸ta ¸si moartea. (Citi ¸ti Geneza 3:1–6, 17–19.) ˆ ˆ ˘ Indemnand-o cu viclenie pe Eva sa nu asculte de ˘ ˘ ˆ Dumnezeu, Satan punea la cale o razvratire ımpotri˘ ˆ va suveranita ¸tii Creatorului. Respingand conducerea ˘ lui Dumnezeu, majoritatea oamenilor i s-au alaturat ˘ lui Satan. Astfel, Satan a devenit „conducatorul lumii“.

(Citi ¸ti Ioan 14:30; Revela ¸tia 12:9.)

2. A fost creatia ¸ lui Dumnezeu ˘ defectuoasa? ˆ ˆ ˆ Atat oamenii, cat si¸ ıngerii puteau respec˘ ˆ ta poruncile divine, deoarece fusesera creati¸ ın mod perfect de Dumnezeu (Deuteronomul ˆ 32:5). El ne-a ınzestrat cu libertatea de a alege

3. De ce permite Dumnezeu suferinta? ¸ ˘ Dumnezeu a decis sa-i suporte un timp pe ˆ ˘ cei care ıi contesta suveranitatea. De ce? Deoa˘ ˘ ˘ rece a vrut sa arate ca nicio forma de guverna˘ re independenta de El nu le aduce oamenilor foloase, fapt dovedit de cei 6 000 de ani de is˘ ˘ torie umana (Ieremia 10:23). Conducatorii lu˘ ˘ ˘ ˘ mii nu au reusit ¸ sa puna capat razboaielor, ˘ ˘ criminalita ¸tii, nedreptatii ¸ si¸ bolilor. (Citi ¸ti Eclesiastul 7:29; 8:9; Romani 9:17.)

˘ Adam a facut ˘ o alegere gre ¸sita

ˆ ˘ ˘ ˘ ıntre bine ¸si rau. Aceasta libertate ne da posibi˘ litatea de a ne dovedi prin fapte iubirea fa ¸ta de Dumnezeu. (Citi ¸ti Iacov 1:13–15; 1 Ioan 5:3.)

ˆ ˘ In schimb, cei care accepta guvernarea lui ˆ ˘ Dumnezeu vor avea parte de binecuvantari ˆ ˆ (Isaia 48:17, 18). In curand, Iehova Dumnezeu va distruge toate guvernele omene ¸sti. Numai ˘ oamenii care accepta conducerea lui Dumne˘ ˆ zeu vor mo ¸steni pamantul (Isaia 2:3, 4; 11:9).

(Citi ¸ti Daniel 2:44.)

˘ 4. Ce rol are rabdarea lui Dumnezeu? ˘ ˘ Satan a sus ¸tinut ca nimeni nu avea sa-i fie loial lui ˘ ˘ Dumnezeu. Rabdarea lui Dumnezeu ne permite sa fa˘ cem o alegere. Prin modul nostru de viat¸ a, dovedim ˘ de partea cui suntem: de partea guvernarii lui Dumnezeu sau a oamenilor. (Citi ¸ti Iov 1:8–11; Proverbele 27:11.)

˘ Alegerile noastre dezvaluie ˘ daca suntem sau nu ˘ de partea guvernarii lui Dumnezeu

˘ 5. Cum dovedim ca suntem de partea ˘ guvernarii divine? ˘ ˘ Dovedim ca suntem de partea guvernarii lui Dum˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ nezeu cautand ¸si practicand ınchinarea adevarata, ˆ ˆ ˘ care este ın armonie cu Biblia, Cuvantul Sau (Ioan ˘ 4:23). Totodata, asemenea lui Isus, noi nu ne impli˘ ˆ ˘ ˆ ˘ cam ın politica ¸si ın razboaie. (Citi ¸ti Ioan 17:14.) ˆ Satan ı ¸si folose ¸ste puterea pentru a promova prac˘ ˘ ˘ tici imorale ¸si daunatoare. Daca respingem aceste practici, prietenii ¸si rudele noastre ne vor ridiculiza, ˆ probabil, sau chiar ni se vor ımpotrivi (1 Petru 4:3, 4). ˆ Ce vom face? Ne vom asocia cu cei care ıl iubesc pe Dumnezeu? Vom respecta legile sale pline de iubire ¸si ˆ ˘ de ın ¸telepciune? Daca vom ac ¸tiona astfel, vom dovedi ˘ ˆ ˘ ca Satan a min ¸tit cand a sus ¸tinut ca nimeni nu va asculta de Dumnezeu. (Citi ¸ti 1 Corinteni 6:9, 10; 15:33.)

Pentru mai multe informatii, ¸ vezi capitolul 11 ˘ ˘ al acestei carti, ¸ publicata de Martorii lui Iehova.

ˆ ˘ CE NE INVAT¸ A ˆ ın realitate BIBLIA?

17

ˆ ˘ IN ATENTIA ¸ CETATENILOR ¸ RUSIEI: Prin intermediul acestui articol, zeci de milioane de oameni din peste 230 de ˘ ˘ t¸ ari si¸ teritorii vor afla ca liˆ bertatea de ınchinare este ˆ ˘ ˘ ˆ ıngradita ın mod nejustificat ˆ ın Rusia. Turnul de veghe este revista cu cel mai mare tiraj ˘ ˆ din lume, fiind tradusa ın cele mai multe limbi. Acest ˘ ˆ articol va aparea ın 188 de ˆ limbi si¸ va fi publicat ın peste 40 de milioane de exemplare. ˘ Unele oficialitati¸ nu doresc, probabil, ca situatia ¸ Martori˘ lor lui Iehova din Rusia sa fie ˘ cunoscuta de comunitatea in˘ ˆ ˘ ternational a. Insa, asa ¸ ¸ cum a ˘ spus Isus, „nu este nimic tai˘ ˘ nuit cu grija care sa nu fie ˘ dezvaluit si¸ nimic ascuns care ˘ sa nu fie cunoscut“ (LUCA 12:2).

Un popor pasnic ¸ ˆ ˘ ˘ ISI ¸ ¸ APARA REPUTATIA

ˆ I

ˆ ˘ N DECEMBRIE 2009 si¸ ın ianuarie 2010, doua dintre ˆ ˘ ınaltele instante ¸ judecatoresti ¸ din Rusia au declarat cre˘ ˘ dinta lui Iehova extremist a. Se pare ca istoria ¸ Martorilor ˘ ˆ se repeta. In timpul regimului sovietic, mii de Martori din ˘ Rusia au fost acuzati¸ pe nedrept ca sunt dusmani ai po¸ ˆ ˘ porului. Ei au fost exilati, ¸ trimisi¸ la ınchisoare si¸ forta ¸ ti¸ sa ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ lucreze ın lagare de munca. Dupa caderea acestui regim, Martorii lui Iehova au fost disculpati. ¸ Noul guvern le-a reˆ stabilit ın mod oficial buna reputatie.1 Dar acum, se pare ¸ ˘ ˘ ca unii doresc cu orice pret¸ sa-i calomnieze din nou pe Martori. ˆ ˘ La ınceputul anului 2009, autoritatile ¸ au atacat libertatea ˘ ˆ religioasa a Martorilor lui Iehova. Doar ın luna februarie, ˆ ˆ ˘ procurorii au condus peste 500 de anchete ın ıntreaga tar ¸ a. ˘ ˆ ˘ ˘ Cu ce scop? Pentru a gasi asa-zise ıncalcari ale legii comise ¸ ˆ ˘ ˘ de Martori. In urmatoarele luni, politia ¸ a facut descinderi ˆ ˘ ˆ la locurile lor de ıntrunire — la Salile Regatului sau ın case ˆ particulare — unde Martorii studiau Biblia ın liniste.

Poli¸ ˘ ˘ ti¸ stii ¸ ¸ au confiscat literatura si¸ bunuri personale. Autoritati˘ ˘ le i-au expulzat pe avocatii ¸ straini care le acordau asistent¸ a ˘ ˆ ˆ juridica Martorilor, interzicandu-le reintrarea ın Rusia.

1 Vezi chenarul „Certificate de reabilitare“.

18

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MAI 2011

˘ La 5 octombrie 2009, autoritatile vamale ruse au reti¸ ¸ ˘ ˘ nut un transport de literatura biblica la granita ¸ din apro˘ ˘ pierea orasului Sankt Petersburg. Publicatiile fusesera tipa¸ ¸ ˆ ˘ rite ın Germania pentru un numar mare de congregatii ¸ ˘ ˘ din Rusia. O brigada speciala de agenti¸ vamali care supra˘ ˘ ˘ vegheaza traficul de marfuri de contrabanda periculoase a controlat transportul. De ce? Deoarece transportul „pu˘ ˘ tea contine materiale care instiga la dezbinare religioasa“, ¸ preciza un document oficial. ˘ Nu dupa mult timp, valul de persecutii ¸ a atins punctul ˘ culminant: Curtea Suprema a Federatiei ¸ Ruse si¸ cea a Republicii Altai (care face parte din Rusia) au declarat extremiste mai multe publicatii ¸ ale Martorilor, inclusiv revista ˘ ˆ ˆ de fat¸ a. Martorii lui Iehova au ınaintat recurs ımpotriva ˘ ˆ ˘ hotararilor judecatoresti ¸ iar co¸ emise de aceste instante, ˘ ˆ munitatea international a si-a exprimat si¸ ea ıngrijorarea, ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ dar fara niciun rezultat. Hotararile instantelor sunt ınca ın ¸ vigoare, importul si¸ distribuirea acestor publicatii ¸ biblice ˆ ˆ fiind ın continuare interzise ın Rusia. ˆ Cum au reactionat Martorii lui Iehova la aceste ıncer¸ ˘ ˘ ˆ ˘ cari de a li se pata reputatia ¸ si¸ de a li se ıngradi activita˘ ˘ ˆ tea? Si Supreme liberta¸ ¸ cum afecteaza hotararile Curtilor ˘ ˘ tea religioasa a tuturor cetatenilor Rusiei? ¸

˘ ˘ O reactie serioasa ¸ prompta la o amenintare ¸ Vineri, 26 februarie 2010, aproximativ 160000 de Mar˘ ˆ ˘ tori ai lui Iehova din toata Rusia au ınceput sa distribuie 12 milioane de exemplare ale tractului special, intitulat ˆ ˆ ˆ ˘ S-ar putea ıntampla din nou? O ıntrebare pentru ceta ¸tenii Rusiei. De exemplu, sute de Martori din orasul ¸ Usole-Siˆ ˘ birskoe (Siberia) s-au adunat ın strada la ora 5.30 dimineaˆ ˘ ta. fusesera ¸ Printre ei se aflau si¸ Martori care, ˆ ın 1951, ˆ ˆ exilati¸ ın Siberia din cauza credintei. ¸ Infruntand o tempe˘ ratura de – 40°C, ei au distribuit 20000 de tracte. ˘ Pentru a anunta ¸ aceasta campanie de trei zile, Martorii ˘ ˘ lui Iehova au tinut la Moscova o conferint¸ a de presa. Prin¸ tre invitati¸ a fost si¸ domnul Lev Levinson, expert la Institutul pentru Drepturile Omului. El a vorbit pe scurt de˘ ˆ spre hartuirea si¸ persecutarea la care au fost supusi¸ ın ¸ ˆ ˘ mod nejustificat Martorii lui Iehova ın Germania nazista ˆ ˘ si¸ ın Uniunea Sovietica, precum si¸ despre disculparea ul˘ terioara a Martorilor. El a spus: „Toate confesiunile religioase persecutate de regimul sovietic au fost reabilitate

Certificate de reabilitare Ultimii Martori care se mai aflau ˆ ˆ ın ınchisoare din cauza regimului ˆ sovietic au fost eliberati¸ ın 1990.

Mii de Martori ai lui Iehova au ˆ ˆ ˘ ˘ fost ıncantati¸ sa primeasca docu˘ mentele oficiale care atestau ca nu ˘ fusesera „dusmani ai poporului“, ¸ ci victime nevinovate. Prin aceste documente, numite „Certificate de reabilitare“, Martorii si-au ¸ ˘ ˘ recapatat buna reputatie. ¸

˘ Credeti¸ ca aceste publicatii ¸ sunt extremiste? ˘ ˆ Iata cateva dintre publica ¸tiile Martorilor lui Iehova pe care ˘ Curtea Suprema a Federa ¸tiei Ruse ˘ le considera extremiste: ˘ ˇ Cartea mea cu relatari biblice1 ˆ (ın imaginea de mai sus) ˘ ˇ Sa ne apropiem de Iehova ˘ ˇ Cum a aparut via ¸ta — prin evolu ¸tie sau prin crea ¸tie? ˆ ˘ ˇ Omenirea ın cautarea lui Dumnezeu1 ˆ ˘ ˘ ˇ Tinerii se ıntreaba — Raspunsuri practice, volumul 11 ˆ ˘ ˆ ˇ Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?1 ˘ Aceste publica ¸tii promoveaza res˘ ˘ pectul fa ¸ta de Dumnezeu ¸si fa ¸ta de ˆ ˘ ˆ ˆ Cuvantul sau, Biblia. Ele ıi ıncura˘ ˘ jeaza pe cititori sa- ¸si dezvolte capaˆ ˘ citatea de gandire ¸si sa analizeze cu aten ¸tie doctrinele ¸si filozofiile care ˘ le-au fost predate. Crede ¸ti ca astfel de publica ¸tii ar trebui interzise? ˆ 1 Puteti¸ citi aceste publicatii ¸ online ın diferite limbi pe www.watchtower.org.

Vladimir Litvin (81 de ani) ˆ a fost exilat ın tinutul Krasnoiarsk ¸ ˆ ˘ la varsta de 14 ani. Vineri dimineat¸ a, ˆ ˆ cand a ınceput campania, ˘ el s-a numarat printre Martorii care au distribuit tractul special

˘ Un mesaj plin de fort¸ a ˆ Tractul intitulat S-ar putea ınˆ ˆ tampla din nou? O ıntrebare ˘ pentru ceta ¸tenii Rusiei prezin˘ ˘ ta dovezi clare ca Martorii lui Iehova nu sunt extremi ¸sti. ˘ ˘ ˘ Acest tract arata asemanarile ˆ ˘ dintre ıncercarile actuale de discreditare a Martorilor lui Iehova ¸si ac ¸tiunile ce au dus la ˆ ˘ persecu ¸tia neıntemeiata ¸si apri˘ ˆ ga la care au fost supu ¸si ın ˘ ˆ epoca sovietica. Tractul ıi invi˘ ˘ ta pe cititori sa acceseze ˆ ˘ site-ul special ın limba rusa, www.jw-russia.org, care con ¸tine mai multe informa ¸tii despre istoria ¸si activitatea Martorilor lui Iehova din Rusia. Tractul ˘ citeaza o parte din discursul ¸tinut de pre ¸sedintele Dmitri Medvedev cu ocazia Zilei Co˘ memorarii Victimelor Represiu˘ ˆ nilor Politice din Rusia, facand ˆ referire la ınregistrarea video de pe internet a acestui discurs.1 De ¸si erau o minoritate religioa˘ ˆ ˘ sa ın Uniunea Sovietica, Martorii lui Iehova au fost crunt persecuta ¸ti de regimul sovietic. ˆ 1 Vezi chenarul „In amintirea celor persecutati“. ¸

20

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MAI 2011

ˆ prin decretul presedintelui Eltin ¸ si ¸ ¸ au redobandit tot ce au ˘ pierdut. Martorii lui Iehova din Uniunea Sovietica nu ˆ ˆ ˘ au detinut bunuri deosebite, ınsa ¸si-au redobandit buna ¸ reputa ¸tie“. ˘ Dar buna lor reputatie este din nou amenintat ¸ ¸ a. ˘ ˆ „Aceeasi¸ tar exprimat regretul ıi su¸ a care nu demult si-a ¸ pune acum unor persecutii ¸ total lipsite de temei“, adau˘ ga domnul Levinson.

˘ Campania sensibilizeaza inimile oamenilor ˘ Si-a atinsˆ aceasta campanie scopul? Domnul Levinson a ¸ ˘ ˘ afirmat: „In drum spre conferinta ¸ [de presa], i-am vazut ˆ pe oameni citind ın metrou un pliant pe care Martorii lui ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ Iehova ıl distribuie astazi ın toata Rusia. . . . Oamenii ıl ciˆ ˘ ˆ tesc, si Iata cateva impresii despre ¸ ¸ ıl citesc cu atentie“.1 campanie. ˘ ˆ ˆ ˘ O doamna ın varsta dintr-o regiune predominant mu˘ ˆ ˆ sulmana, din centrul Rusiei, a acceptat tractul, ıntreband ˘ ˆ ˘ la ce se refera. Cand i s-a spus ca vorbeste ¸ despre dreptuˆ ˘ ˘ rile si cetatenilor din Rusia, ea a exclamat: „In ¸ ¸ ¸ libertatile ˆ ˆ sfarsit, ¸ opiniei pu¸ cineva aduce aceste chestiuni ın atentia ˘ ˆ ˆ ˘ blice! Se pare ca Rusia se ıntoarce ın epoca sovietica. Multumesc foarte mult. Bravo!“. ¸ ˘ O femeie din Celeabinsk careia i s-a oferit tractul a spus: ˆ „Am primit deja acest tract si ¸ l-am citit. Sunt ıntru totul ˘ ˘ de partea voastra. Nu cunosc nicio religie ¸ apere ˆ care sa-si ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ credinta ¸ ıntr-un mod atat de organizat. Imi place ca va ım˘ ˘ ˆ ˘ bracati¸ frumos si ¸ ca dati¸ ıntotdeauna dovada de tact. E clar ˘ ˆ ˘ ca aveti¸ convingeri puternice. Din cate vad, Dumnezeu este cu voi“. ˆ ˘ 1 Congregatiile Martorilor lui Iehova din Moscova au ınceput sa dis¸ ˆ ˆ ˘ tribuie tractul cu cateva ore ınaintea conferintei ¸ de presa.

Nikolai Iasinski (73 de ani) a participat cu entuziasm la campanie. ˆ El a ıntrebat: „Chiar ne vor ˘ persecuta si¸ ne vor lua iarasi¸ ˆ dreptul de a ne ınchina lui Iehova?“

˘ Un barbat din Sankt Petersburg, ˆ care primise deja tractul, a fost ın˘ ˘ ˘ trebat daca i-a placut. El a raspuns: ˆ „Da! Cand l-am citit m-au trecut ˆ fiorii si¸ am plans. Bunica mea a ˘ ˆ fost persecutata [ın timpul regimu- Stepan Levitki ¸ lui sovietic] si¸ mi-a povestit o su(85 de ani) si¸ medenie de lucruri despre cei care sotia ˘ ˆ ˘ ¸ sa, Elena. fusesera ınchisi¸ cu ea. E adevarat, ˘ ˘ ˘ a stat 10 ani multi¸ erau raufacatori, dar fusese- El ˆ ˆ ˘ ˆ ın ınchisoare ra ınchisi¸ si¸ oameni nevinovati, ¸ ˘ ˘ din cauza credintei ¸ lor. Toti¸ ar tre- din cauza ca ˘ ˆ ˆ un ¸ bui sa stie ce s-a ıntamplat atunci, detinuse ¸ ˘ exemplar al asa ¸ ¸ ca e foarte bine ce faceti!“. revistei Turnul ˘ Ce le rezerva viitorul de veghe Martorilor din Rusia?

Martorii lui Iehova din Rusia ˘ ˘ ˆ ˘ apreciaza faptul ca ın ultimii douazeci de ani s-au bucuˆ ˘ ˘ ˆ ˘ rat ıntr-o oarecare masura de libertate. Ei stiu ınsa foarte ¸ ˆ ˆ bine cat de usor ¸ se poate pierde libertatea. Oare ıi va arunˆ ˘ ˆ ca din nou acest val de calomnii ıntr-o perioada ıntune˘ cata de persecutii? ¸ Numai timpul ne va spune. ˆ ˆ Indiferent ce se va ıntampla, Martorii lui Iehova sunt ˘ ˆ ˘ ˆ ferm hotarati¸ sa predice ın continuare mesajul de pace si¸ ˘ ˘ ˘ ˆ de sperant¸ a al Bibliei. Tractul special rezuma hotararea lor: ˘ „Persecutia ¸ nu ne va opri. Noi vom continua sa vorbim cu tact si¸ cu respect despre Iehova Dumnezeu si¸ despre ˆ ˘ ˆ Cuvantul sau, Biblia (1 Petru 3:15). Nu ne-a oprit ın ˆ timpul ororilor naziste din Germania, nu ne-a oprit ın vre˘ murile sumbre ale represiunii din tara noastra si¸ nu ne va ¸ opri nici acum“ (Faptele 4:18–20).

ˆ In amintirea celor persecutati¸ ˘ Cu ocazia Zilei comemorarii victimelor regimului sovietic, presedintele Dmitri Medvedev ¸ a declarat: ˘ „Astazi este Ziua ˘ Comemorarii Victimelor Represiunilor Politice. . . . Cu greu ne putem imagina teroarea care a cuprins tara ... ¸ Au fost exterminate caˆ tegorii si¸ grupuri ıntregi de oameni. . . .

Au fost persecutati¸ credinciosi¸ din toate confesiunile religioase. [Ne amintim] de milioanele de vieti¸ distruse — oameni ˘ ˘ ˘ executati¸ fara proces si¸ ale caror ˆ ˆ nume nu au fost ınregistrate ın niciun dosar —, de cei exilati¸ si¸ ˆ ˘ trimisi¸ ın lagare de concentrare, de cei privati¸ de drepturi civile din cauza unei meserii «incomo˘ de» sau a «originii sociale nesa˘ ˆ natoase». Familii ıntregi au fost etichetate drept «dusmani ai po¸ ˘ porului» si¸ «complici» ai lor. Sa ˆ ˘ ne gandim ca milioane de oameni au murit din cauza terorii si¸ a acuzatiilor false. Au fost lipsiti¸ ¸ ˆ ˘ de orice drept, pana si¸ de drepˆ ˆ ˘ tul la o ınmormantare decenta.

Ani de zile numele lor au fost sterse din istorie. ¸ Represiunea nu poate fi justifica˘ ˆ ta ın niciun fel.“

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MAI 2011

21

PENTRU CITITORII TINERI

˘ Evita prieteniile rele! ˆ ˘ ˆ Instruc ¸tiuni: Fa acest exerci ¸tiu ıntr-un loc lini ¸stit. In timp ce cite ¸sti ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ versetele, imagineaza- ¸ti ca traie ¸sti ın acea vreme. Vizualizeaza scena. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Imagineaza- ¸ti ca auzi personajele vorbind ¸si ıncearca sa ın ¸telegi ce au ˘ ˘ ˘ ˘ sim ¸tit ele. Permite relatarii sa prinda via ¸ta!

Personaje principale: Dina, Sihem, Iacob, Simeon ¸si Levi. ˘ ˆ ˘ Prezentare generala: Dina este violata de Sihem. Fra ¸tii ei se ınfurie ˘ ˘ ¸si se razbuna.

˘

GENEZA 34:1–31.) ¸ – ANALIZEAZA SCENA. (CITESTE ˘ ˘ ˆ Ce crezi ca facea Dina cand era cu prietenele ei din Canaan?

˘ ˘ ˘ Cum crezi ca a reu ¸sit Sihem ‘sa vorbeasca inimii’ Dinei?

ˆ ˆ ˆ ˘ Potrivit versetului 30, ce sentimente sesizezi ın glasul lui Iacob cand ıi mustra pe Simeon ¸si pe Levi?

˘

˘

— FA CERCETARI. ˘ De ce crezi ca Dina le vizita des pe fiicele Canaanului? (De exemplu, ce ar ˆ ˘ ˘ fi putut avea ın comun cu ele? Ce ar fi putut gasi la canaani ¸ti ¸si sa nu fi avut ˘ acasa?)

˘ Ce calita ¸ti a remarcat, probabil, Dina la Sihem? (Recite ¸ste versetele 3, 12 ¸si 19.)

22

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MAI 2011

˘ Conform Bibliei, de unde ¸stim ca Dina nu a ˘ ˘ dorit sa aiba rela ¸tii sexuale cu Sihem? (Recite ¸ste versetul 2.)

˘ ˆ Crezi ca Simeon ¸si Levi au procedat corect cand ˘ ˆ s-au razbunat ucigandu-i pe locuitorii din ora ¸sul ˘ ˘ lui Sihem? Daca da, de ce? Daca nu, de ce?

ˆ

˘

¸ PUNE IN PRACTIC ˜ CUM ˆ ˘ POTI ˆ ˘ A CEEA CE AI

INVATAT? SCRIE CE AI INVATAT DESPRE: ¸ ¸ ˆ necesitatea de a ne alege prietenii cu ın ¸telepciune,

˘ ˆ necesitatea de a manifesta stapanire de sine ˘ ˆ ˘ ˘ chiar daca avem motive ıntemeiate sa ne supa˘ ram.

ALTE ASPECTE PRACTICE: Ce po ¸ti face pentru a nu fi victima unui abuz sexual?

ACEASTA RELATARE SI ¸ DE CE?

˘ DAC A DORESTI O ¸

BIBLIE,

˘ APELEAZA LA MARTORII LUI IEHOVA SAU CITESTE-O ¸ ONLINE PE SITE-UL

www.watchtower.org °

™ CE TE-A ˘ IMPRESIONAT CEL MAI MULT DIN

ˆ VIATA ¸ IN TIMPURILE BIBLICE

Banii „El s-a a ¸sezat cu fa ¸ta spre cutiile trezoreriei ¸si se uita cum mul ¸timea punea ˆ bani ın cutiile trezoreriei. Mul ¸ti boga ¸ti puneau multe monede. Si ¸ a venit ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ¸si o vaduva saraca ¸si a pus doi banu ¸ti.“ (MARCU 12:41, 42)

ˆ I

N BIBLIE se vorbeste ¸ deseori despre bani. Asa ¸ ˘ cum reiese, de pilda, din evanghelii, Isus a men ¸tionat diverse tipuri de monede pentru a preda principii vitale. Folosindu-se de exem˘ ˘ plul vaduvei care a donat „doi banu ¸ti“, Isus a ˘ ˘ enun ¸tat o lec ¸tie importanta. Cu o alta ocazie, ˘ el a facut referire la un dinar pentru a-si ¸ ajuta ˘ ˆ ˘ continuatorii sa ın ¸teleaga ce fel de atitudine ˘ ˘ ˘ ˘ trebuie sa aiba fa ¸ta de autorita ¸tile guvernamentale (Matei 22:17–21).1 De ce au fost inventa ¸ti banii? Cum erau faˆ brica ¸ti banii ın timpurile biblice? Cum erau ˆ ˘ folosi ¸ti? Ce ne ınva ¸ta Biblia despre atitudinea ˘ ˘ pe care trebuie sa o avem fa ¸ta de bani?

ˆ ˘ De la plata ın natura ˆ la plata ın metale pretioase ¸ ˆ ˘ Inainte de inventarea banilor, oamenii faˆ ˘ ceau nego ¸t apeland la troc. Faceau schimb 1 Vezi chenarul „Tipuri de monede“, de la pagina 26.

24

˘ de marfuri sau de servicii echivalente ca vaˆ loare. Dar trocul nu era ıntotdeauna convena˘ ˘ ˘ bil. Pentru ca aceasta forma simpla de comer ¸t ˘ ˘ ˘ sa poata func ¸tiona, un negustor trebuia sˆ a ˘ ˘ aiba nevoie de marfurile altui negustor. In ˘ ˘ ˘ plus, negustorii trebuiau sa care sau sa aiba gri˘ ˘ ja de marfuri voluminoase, ca de exemplu animale sau saci cu cereale. ˆ ˆ ˘ In timp, negustorii au ın ¸teles ca au nevoie ˘ de un mijloc de schimb sau de plata mai simplu si ¸ au apelat la metaleˆ pre ¸tioase precum au˘ ˘ rul, argintul si ¸ cuprul. In imaginea alaturata, ˘ ˘ ˘ observam un negustor care cumpara bunuri ˘ sau servicii platind cu metale pre ˆ ¸tioase, sub ˘ forma de bijuterii si ¸ lingouri. Inaintea unui ˘ ˆ ˘ schimb de marfuri, aceste metale erau canta˘ ˆ rite pe o balan ¸ta de precizie. De exemplu, cand ˘ ˆ ˆ Avraam a cumparat un loc de ınmormantare ˘ ˆ pentru so ¸tia sa iubita, Sara, a can˘ ˘ tarit argintul stabilit ca plata penˆ tru mormant (Geneza 23:14–16).

ˆ Cand Iehova le-a dat israeli ¸tilor Legea scri˘ sa, negustorii lacomi foloseau balan ¸te false si ¸ ˘ ˆ greut a inexacte pentru asi ın sela clien ¸ti ¸tii. ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ Intrucat detesta necinstea, Iehova Dumnezeu ˘ le-a spus negustorilor israeli ¸ti: „Sa ave ¸ti balan˘ ¸te exacte, greuta ¸ti exacte“ (Leviticul 19:36; Pro˘ ˆ ˘ verbele 11:1). Iehova detesta si¸ ın prezent laco˘ mia si¸ necinstea, iar comercian ¸tii ar trebui sa ˘ ¸tina cont de acest lucru (Maleahi 3:6; 1 Corinteni 6:9, 10).

˘ Cum se faceau ˆ la ınceput monedele? ˘ ˘ ˆ Se pare ca primele monede au aparut ın Liˆ ˆ dia (Turcia de azi) ınaintea anului 700 ı.e.n. ˘ ˘ ˆ Imediat dupa aceea, lucratorii ın metal din di˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ferite ¸tari au ınceput sa produca ın masa monede, acestea fiind folosite de popoarele din ˆ toate ¸tinuturile men ¸tionate ın Biblie.

Dar cum se fabricau monedele? Meste ¸ suga¸ ˆ rul scotea metalul topit din cuptor (1) si ¸ ıl turˆ ˆ ˆ na ın forme adancite, producand niste ¸ discuri nemarcate numite rondele (2). El introducea ˆ ˘ rondelele ıntre doua matri ¸te gravate cu sim-

˘ boluri sau cu imagini (3). Apoi, cu o lovitura ˘ de ciocan, imprima imaginea respectiva pe ˘ ˆ ˆ rondela (4). Din cauza vitezei, se ıntampla ˘ ˘ uneori ca imaginea de pe moneda sa nu fie ˘ bine centrata. De aceea, meste sortau ¸ sugarii ¸ ˆ ˘ ˘ monedele, le cantareau pentru a se asigura ca ˘ ˆ ˘ au valoarea corespunzatoare si ¸ ındepartau, la nevoie, surplusul de metal (5).

˘ Schimbatorii de bani, ˆ ıncasatorii de impozite si¸ bancherii ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ In secolul ıntai, patrunsesera ın Palestina tot felul de monede. De exemplu, cei care veneau la templul din Ierusalim aduceau cu ei mone˘ ˆ de straine. Dar ıngrijitorii templului acceptau ˘ ˘ ca impozitul pentru templu sa fie platit numai ˆ ˘ ˆ ın anumite monede. Schimbatorii de bani ısi ¸ ˘ ˆ desfasurau afacerea ın templu si ¸ ¸ percepeau un comision exorbitant pentru schimbarea bani˘ ˘ ˘ lor straini. Isus a dezaprobat cu vehemen ¸ta lacomia acestor oameni. De ce? Deoarece ei ˘ ˆ ˘ transformasera casa lui Iehova ıntr-o „casa de ˆ ˘ ˆ nego ¸t“ si ¸ ıntr-o „pester ¸ a de talhari“ (Ioan 2:13–16; Matei 21:12, 13).

1 4

3

5

2 25

Tipuri de monede ˘ Una dintre cele mai ˆ mici monede aflate ın cirˆ cula ¸tie ın Palestina secoluˆ ˆ lui ıntai era leptonul de ˆ cupru. Un muncitor ca ¸stiˆ ga doi lepta ın 15 minute. ˘ Se pare ca doi lepta a fost ˘ ˘ ˘ ¸si suma pusa de vaduva ˆ ıntr-o cutie a trezoreriei templului (Marcu 12:42). ˘ Drahma de argint era o ˘ ˘ moneda greceasca. Pentru ˆ ca ¸stigarea unei drahme, ˘ un muncitor era nevoit sa ˆ ˘ lucreze o zi ıntreaga (Luca 15:8, 9). Impozitul anual pentru templu, pe care tre˘ ˘ ˘ buia sa-l plateasca fiecare ˘ ˘ barbat evreu, era de doua drahme (Matei 17:24).

˘ Dinarul de argint era ˘ ˘ o moneda romana care avea imprimat pe ea chipul cezarului. Dinarul ˘ era deci cea mai potrivita ˘ ˘ moneda cu care barba ¸tii evrei din perioada ocupa˘ ¸tiei romane puteau plati „tributul“ (Romani 13:7). ˘ ˆ ˘ Un stapan le platea mun˘ citorilor sai un dinar pen˘ tru o zi de munca de ˘ douasprezece ore (Matei 20:2–14).

ˆ ˘ In timpul lui Isus ˆ circula ın Palestina siclul ˆ de argint pur, fabricat ın ora ¸sul Tir. Cei „treizeci de ˘ argin ¸ti“ plati ¸ti de preo ¸tii principali lui Iuda Iscariot ˘ ˘ pentru ca l-a tradat pe Isus ar fi putut fi sicli din Tir (Matei 26:14–16).

ˆ ˘ ˘ Monede ın marime naturala

˘ Locuitorii Palestinei aveau de platit si ¸ alte taxe. Una dintre acestea era capita ¸tia. La aceas˘ ˘ ˆ ˆ ta taxa s-au referit ımpotrivitorii lui Isus cand ˆ ˘ ˘ ˘ l-au ıntrebat daca trebuiau sau nu sa o plateas˘ ca (Matei 22:17). Mai existau si ¸ taxa de drum si ¸ taxele pentru produsele importate si exportate. ¸ ˆ Incasatorii de taxe si ¸ de impozite erau cunoscu ¸ti pentru lipsa lor de onestitate, fiind dispreˆ ˘ ¸tui ¸ti de popor (Marcu 2:16). Ei se ımboga ¸teau ˆ ˆ ˆ percepand taxe mai mari decat cele reale si ¸ ınˆ susindusi ¸ ¸ diferen ¸ta de bani. Totusi, ¸ unii ıncasatori de impozite, precum Zacheu, au acceptat mesajul lui Isus si ¸ au renun ¸tat la practicile ne˘ cinstite (Luca 19:1–10). Si ¸ astazi, cei care vor ˘ ˘ ˆ sa-l urmeze pe Cristos trebuie sa fie cinsti ¸ti ın ˆ toate lucrurile, inclusiv ın afaceri (Evrei 13:18).

Un alt grup care gestiona bani era reprezen˘ ˘ tat de bancheri. Ei schimbau bani straini, daˆ ˘ ˆ deau ımprumuturi si ¸ plateau dobanzi celor ˘ ˘ care investeau la banca. Isus a facut referire la ˆ acesti ¸ bancheri ın ilustrarea despre sclavii care 26

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MAI 2011

˘ ˘ primisera sume diferite de bani ca sa le inves˘ ˆ teasca ın afaceri (Matei 25:26, 27).

˘ O conceptie ¸ echilibrata cu privire la bani ˘ ˘ ˆ Astazi, oamenii trebuie sa castige bani ca ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ sa-si poat a cump ara cele necesare.

C at de ade¸ ˘ ˆ varate sunt cuvintele inspirate ale ın ¸teleptului ˆ ˘ rege Solomon: „Banul aduce ocrotire“! Insa el ˆ ˘ ˆ spune ın continuare ca ın ¸telepciunea este mai ˘ ˆ ˆ ˆ pre ¸tioasa decat banii deoarece „ıi ¸tine ın via˘ ˘ ˆ ¸ta pe cei ce o au“ (Eclesiastul 7:12). Aceasta ın˘ ˆ ¸telepciune se gaseste ¸ ın Biblie. ˘ ˆ Isus si-a ajutat continuatorii sa dobandeas¸ ˘ ca un punct de vedere echilibrat cu privire la ˘ bani. El le-a spus: „Chiar daca cineva are din belsug, via ¸ta lui nu depinde de lucrurile pe ¸ care le are“ (Luca 12:15). Asemenea discipoliˆ ˆ ˘ ˘ ˆ lor din secolul ıntai, si ¸ noi dam dovada de ın˘ ˘ ˆ ¸telepciune daca ne gestionam banii ıntr-un mod responsabil si ¸ cinstit, fugind de „iubirea de bani“ (1 Timotei 6:9, 10).

ˆ ˘ CITITORII INTREABA . . . ˘ ˆ Va fi plictisitoare viata ¸ vesnic ¸ a ın Paradis?

˘ ˆ Pamantul: Image Science and Analysis Laboratory, NASA-Johnson Space Center; Galaxie: The Hubble Heritage Team (AURA/STScI/NASA)

ˆ ˇ Potrivit Bibliei, oamenii se vor bucura ın viitor

˘ ˘ ˘ ˆ ˆ de viat¸ a vesnic ¸ a pe un pamant transformat ın paradis (Psalmul 37:29; Luca 23:43). Va fi plictisi˘ ˘ ˆ tor sa traiesti ın conditii ¸ vesnic ¸ ¸ perfecte? ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Merita sa meditam la aceasta ıntrebare. Cerce˘ ˘ ˘ tatorii au constatat ca o persoana care este tot ˘ ˘ timpul plictisita ajunge sa sufere de anxietate si¸ de depresie si¸ se poate expune la pericole. Oa˘ ˆ ˘ menii care nu gasesc niciun sens ın viat¸ a sau care ˘ ˘ ˘ ˘ se satura de rutina zilnica pot cadea prada plicti˘ ˘ ˆ selii. Va fi lipsita de sens viata ¸ celor ce vor trai ın ˘ Paradis? Va fi viata ¸ de zi cu zi monotona? ˆ ˘ ˘ Inainte de toate, sa ne amintim ca darul vietii ¸ vesnice ne este oferit de Iehova Dumnezeu, Au¸ torul Bibliei (Ioan 3:16; 2 Timotei 3:16). Calitatea ˘ dominant a a lui Dumnezeu este iubirea (1 Ioan ˆ ˆ 4:8). Intrucat ne iubeste ¸ foarte mult, Iehova ne-a ˘ ˆ dat toate lucrurile bune de care ne bucuram ın prezent (Iacov 1:17). ˘ Creatorul nostru stie ¸ ca, pentru a fi fericiti, ¸ tre˘ ˘ ˘ ˘ buie sa efectuam o munca plina ˆde sens (Psalmul 139:14–16; Eclesiastul 3:12). In Paradis, oamenii nu vor munci ca niste ¸ roboti. ¸ Munca pe ˆ ˆ care o vor face le va aduce foloase atat lor, cat si¸ celor dragi (Isaia 65:22–24). V-ati¸ plictisi da˘ ˘ ˘ ca ati¸ avea tot timpul o munca interesanta si¸ stimulatoare?

Dar Iehova Dumnezeu nu-i va permite oricui ˘ ˘ ˘ ˆ sa traiasca ın Paradis. El le va oferi darul vietii ¸ ves-¸ ˘ nice doar oamenilor care urmeaza exemplul Fiu˘ ˆ ˘ ˘ lui sau (Ioan 17:3). Isus a ınfaptuit cu placere voin˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ta ınvatat ¸ Tatalui sau. Prin cuvant si¸ fapta, el si-a ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ continuatorii ca adevarata fericire ınseamn a a d aˆ rui, nu a primi (Faptele 20:35). In Paradisul re-

˘ ˘ stabilit, toti¸ oamenii vor trai conform celor doua porunci supreme: porunca de a-l iubi pe Dumnezeu si¸ porunca de a-ti¸ iubi semenii (Matei ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ 22:36–40). Sa ne imaginam cum ar fi sa traim ınconjurati¸ de oameni altruisti, ¸ de oameni care ne ˘ iubesc si¸ care muncesc cu entuziasm. Credeti¸ ca ˆ ne vom plictisi ın compania unor astfel de oameni? ˆ ˆ ˆ Ce va mai ınsemna viata ¸ ın Paradis? In fiecare ˆ ˘ zi vom ınvata ¸ lucruri noi despre Creatorul nostru. ˘ ˘ Cercetatorii au facut deja numeroase descoperiri ˘ cu privire la lucr de creatie ¸ ale lui Iehova (Roˆ arile ˘ mani 1:20). Insa mai sunt multe de descoperit! ˆ ˘ ˘ ˆ Cu mii de ani ın urma, Iov a marturisit cat de limitate erau cunostin sale despre creatia ¸ tele ¸ ¸ lui ˘ Dumnezeu. Concluzia lui este valabila si¸ azi: ˘ „Acestea sunt marginile cailor [lui Dumnezeu] si¸ ˆ ˘ nu auzim decat soapta glasului sau! Dar tunetul ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ sau puternic cine poate sa-l ınteleag a?“ (Iov ¸ 26:14). ˆ ˘ Oricat de mult vom trai, nu vom descoperi nici˘ odata totul despre Iehova Dumnezeu si¸ despre ˘ ˘ lucrarile sale. Biblia spune ca Dumnezeuˆ a pus ˆ ˘ ˘ ˘ ın inima noastra dorinta Insa tot ¸ de a trai vesnic. ¸ ˘ ˘ ˘ ea spune ca ‘nu vom patrunde niciodata, de la ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ınceput pana la sfarsit, ¸ lucrarea pe care a facut-o ˘ adevaratul Dumnezeu’ (Eclesiastul 3:10, 11). Cre˘ ˆ ˘ ˆ deti¸ ca ne vom plictisi ınvat¸ and lucruri noi despre Creatorul nostru? ˆ ˆ Nici ın prezent nu ne plictisim cand suntem ˘ ocupati¸ cu activitati¸ care le aduc foloase altora si¸ ˘ glorie lui Dumnezeu. Putem fi siguri ca asemenea ˘ ˘ ˘ activitati¸ vor face ca viata ¸ noastra sa nu fie nicio˘ ˘ ˘ data plictisitoare, chiar daca vom trai vesnic. ¸

BIBLIA POATE SCHIMBA VIATA ¸ OAMENILOR ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ DE CE a renuntat ¸ o cantareat¸ a cunoscuta la cariera ei si¸ s-a dedicat activitatilor ¸ ˘ religioase? Ce l-a ajutat pe un infractor, declarat irecuperabil de catre un ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ judecator, sa devina un membru util al societatii? ¸ Veti¸ afla raspunsurile citind ˘ ˘ urmatoarele relatari.

ˆ ˘ care ıl faceam si¸ am colaborat ˆ cu cateva trupe de zarzuela. ˆ ˘ Cam ın aceeasi¸ perioada, am ˆ ınceput o relatie ¸ cu fratele ˘ unei prietene. Ma conside˘ ANTOLINA ORDEN CASTILLO ram norocoasa: aveam o sluj˘ ˘ ˘ ba buna, aveam bani si¸ gasisem dragostea. ˆ Am mers ın turnee cu difeˆ rite trupe de zarzuela, canANUL NASTERII: 1962 ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ tand ın toata Spania, dar si¸ ın TARA: SPANIA ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Columbia, Costa Rica, EcuaINAINTE: ACTRIT¸ A SI ¸ CANTAREAT¸ A ˆ dor si¸ Venezuela. Cantam si¸ DE ZARZUELA ˆ cu formatii ¸ apartin ¸ and renu˘ mitei misc ¸ ari culturale din ˜ Madrid La movida madrilena.

DESPRE TRECUTUL MEU: ˆ ˘ ˆ Una dintre aceste formatii M-am nascut ıntr-un mic sat, ¸ ın ˘ ˘ care eram solista a ajuns sa se numit Tresjuncos, din regiu˘ nea La Mancha. Parintii ¸ mei se ocupau cu bucure de mult succes. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ agricultura.

Mama era catolica, iar tata, proImi placea aceasta ocupatie, ¸ dar nu-mi plaˆ ˆ testant. Il vedeam pe tata citind zilnic din Bi- cea mediul imoral ın care lucram. Am deve˘ ˘ ˆ ˘ ˘ blieˆ si¸ am ajuns sa pretuiesc si¸ eu aceasta car- nit obsedata˘ de ınf ¸ ati¸ sarea mea si¸ voiam sa-mi ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ te. Insa mama m-a crescut ın religia catolica pastrez cu orice pret¸ imaginea. Aveam un re˘ ˆ ˆ ˘ si¸ ma ducea cu ea la liturghie ın fiecare du- gim alimentar foarte strict si¸ am ınceput sa su˘ ˘ minica. far de anorexie si ¸ de bulimie. ˆ ˘ ˘ ˆ La 15 ani am plecat din sat si¸ m-am mutat Totu si, ımi doream mult sa devin actrit¸ a. In ¸ ˆ la Madrid, la sora mea mai mare. Imi era foar- cele din urma,˘ am fost acceptata˘ la Scoala de ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ te dor de parinti, ın cele Arta˘ Dramatica˘ din Madrid. Aici am ınv ¸ dar m-am obisnuit ¸ atat ¸ ca ˘ ˘ din urma cu viata ¸ de la oras.¸ La 17 ani, am un actor trebuie sa se identifice cu personajul ˆ ˘ ˆ ˆ avut ocazia sa cant mai multeˆ luni zarzuela, pe care ılˆ interpreteaza.˘ Incercam sa˘ intru cat ˘ ˘ ˘ ˆ opereta traditional a spaniola. Imi placea foar- mai bine ın rol, dar nu reuseam deoarece ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ te mult acea viat¸ a si¸ m-am hotarat sa devin ac- eram pustie sufleteste.

Devenisem superficia¸ ˘ ˘ ˘ trit¸ a. Am renuntat ¸ la cursul de secretariat pe la si¸ egoista.

„Nimeni nu poate fi ˘ ˆ sclav la doi stapani.“

28

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MAI 2011

Stiam CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: ¸ ¸ ˘ ˘ ca, pentru a cultiva calitati¸ frumoase, trebuia ˘ ˘ ˆ sa fac eforturi. Dar nu stiam cu ce sa ıncep. ¸ ˘ ˆ ˘ M-am hotarat sa merg la biserica evangheli˘ ˘ ˘ ca din Madrid la care fusesem odata cu parinˆ ˘ tii. ¸ M-am rugat lui Dumnezeu, adresandu-ma lui pe nume, Iehova. ˘ ˘ Nu dupa mult timp, doua Martore ale lui ˘ ˘ Iehova au batut la usa ¸ mea. M-am bucurat sa discut cu ele pe marginea Bibliei, dar am avut si¸ o multime de obiectii. ¸ ¸ Esther, Martora care ˘ a studiat apoi cu mine, a manifestat multa ˘ ˘ rabdare. Ea si ¸ familia ei m-au tratat cu caldu˘ ˆ ˘ ˆ ra si¸ iubire. Am ınceput sa asist la ıntrunirile ˆ ˆ Martorilor lui Iehova si¸ am ınteles ın scurt ¸ ˘ ˘ timp ca aici era adevarul. ˘ Dupa ce mi-am terminat studiile de ˘ ˘ arta dramatica am primit numeroase oferte, ˘ ˘ care-mi deschideau calea spre o cariera stra˘ ˆ ˘ lucita. Mi s-a oferit un rol ıntr-o piesa care ˘ urma sa se joace pe scena unui teatru renu˘ mit din Madrid. Dar mi-am dat seama ca nu ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ puteam sa fiu o actrit¸ a buna daca nu ma de˘ ˆ ˘ dicam actoriei. Am hotarat atunci sa-mi caut ˘ ˘ ˘ ˘ un serviciu care sa-mi permita sa ma dedic

ˆ ˘ ˆ ˆ ınchinarii la Dumnezeu. Am ınteles cat de ¸ ˘ adevarate sunt cuvintele lui Isus: „Nimeni nu ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ poate fi sclav la doi stapani, caci fie ıl va urı ˆ ˘ pe unul si¸ ıl va iubi pe celalalt, fie se va alipi ˆ ˘ de unul si¸ ıl va dispretui ¸ pe celalalt. Nu pu˘ teti¸ fi sclavi ai lui Dumnezeu si¸ ai Bogatiei“ ¸ (Matei 6:24). Prietenul cu care eram de opt ˘ ˆ ˘ ˘ ani nu mi-a ımpartasit ¸ convingerile, asa ¸ ca ˘ ˘ am decis sa pun capat relatiei ¸ noastre. Dar nu ˘ ˘ mi-a fost deloc usor s a fac aceste schimbari. ¸ ˘ FOLOASE: Acum am un serviciu cu jumatate ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ de norma. Ma ocup de persoanele ın varsta, ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ajutandu-le sa se destinda si¸ sa-si¸ petreaca ˆ ˘ timpul liber ıntr-un mod placut. Acest serviˆ ˘ ciu ımi permite sa-mi folosesc cea mai mare ˆ ˘ parte a timpului predand adevarul biblic vor˘ ˘ ˆ bitorilor de limba araba din zona ın care lo˘ ˆ ˘ ˘ cuiesc eu. Fac mari eforturi sa ınvat¸ aceasta ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ limba, dar ma bucur enorm ca le pot ımpar˘ ˆ tasi ¸ idei biblice ıncurajatoare acestor oameni ˆ ospitalieri si¸ cu ınclinatii ¸ spirituale. ˘ ˆ Daca atunci cand studiam actoria simteam ¸ ˘ ˆ ˘ un gol sufletesc, azi ma simt ımplinita: viata ¸ ˘ mea are sens. Iehova m-a ajutat sa devin o ˘ ˘ ˘ persoana mai buna. Acum sunt fericita!

˘ „Am dovedit ca ˘ ˆ judecatorul se ınselase.“ ¸ PAUL KEVIN RUBERY

ANUL NASTERII: 1954 ¸ TARA: ANGLIA ¸ ˆ INAINTE: INFRACTOR

DESPRE TRECUTUL MEU: ˘ ˆ M-am nascut ın Dudley, un oras¸ industrial din comitatul West Midlands. Tata mi-a ˘ insuflat iubirea pentru carti¸ ˆ ˘ ˆ ınca de cand eram mic. El ˘ m-a ajutat sa apreciez frumusetile ¸ naturii, desi ¸ le considera un rezultat al evolutiei. ¸ ˆ ˘ ˘ M-a ınvatat ¸ ca Dumnezeu nu ˘ ˘ exista. Totusi, ¸ m-au ¸ parintii ˘ ˘ trimis la o scoal a duminicala ¸ ˘ metodista. ˆ Cand aveam opt ani, am ˘ ˘ ˆ vazut niste ¸ baieti¸ dand foc TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MAI 2011

29

ˆ ˘ ˆ unei barci de pe canal. Intrucat acestia m-au ¸ ˘ ˘ ˘ amenintat, ¸ mi-a fost frica sa marturisesc cele ˘ ˆ vazute cand a venit politia. ¸ Drept urmare, am ˘ ˘ fost acuzat pe nedrept ca am dat foc barcii.

Atunci m-am umplut de resentimente si¸ am ˆ ˘ ınceput sa vandalizez scoli, biserici si¸ fabrici, ¸ ˆ producand pagube de mii de dolari. La zece ˘ ani spargeam deja case si¸ magazine si¸ provocam multe incendii, fiind fascinat de foc. ˘ Profesorii mei spuneau ca eram incorigibil. ˘ La 12 ani am gasit o carte de si¸ ˆ ocultism ˘ ˘ ˆ ˘ mi-am facut o planset ¸ a Ouija. Intrucat parinˆ tii ¸ mei nu credeau ın Dumnezeu, considerau interesul meu pentru spiritism o distractie ¸ in˘ ˘ ofensiv a, care m a putea tine departe de neca¸ ˆ ˘ ˆ zuri. Insa ın perioada scolii am fost adus de ¸ ˆ multe ori ın fata ¸ instantei ¸ pentru minori. Inˆ ˘ ˘ trasem ıntr-o grupare violenta, numita skinheads (capete rase), si¸ aveam ca arme un brici ˘ ˘ si¸ un lant¸ de bicicleta. Mi-am gasit un loc de ˘ munca pe care l-am pierdut repede, deoarece ˆ ˘ am fost condamnat la ınchisoare. Dupa eliberare, am comis din nou acte de vandalism, motiv pentru care am fost arestat si¸ condamˆ ˘ nat la doi ani de ınchisoare. Judecatorul m-a ˆ ˘ declarat irecuperabil, spunand ca eram o amenintare pentru societate. ¸ ˆ ˆ ˆ Cand am fost eliberat, m-am ıntalnit cu ˘ ˘ ˘ fosta mea prietena, Anita, si¸ ne-am casatorit.

O vreme n-am furat si¸ n-am mai intrat ˆ mai ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ın necazuri. Insa dupa cativa ani, m-am ın¸ ˘ tors la vechiul mod de viat¸ a. Am jefuit firme ˘ si¸ am spart seifuri. Si ¸ mi-am procurat o arma. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Am ınceput sa ma droghez si¸ sa beau ın exˆ ˆ ˆ ces, ajungand din nou ın ınchisoare.

Anita a avut mult de suferit din cauza sti˘ ˘ lului meu de viat¸ a, devenind foarte stresata.

Medicul i-a prescris tranchilizante, dar i-a ˘ ˘ spus ca cel mai bine ar fi sa divorteze.

Din fe¸ ricire, ea nu i-a urmat sfatul. ˘ CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: Dupa ¸ ˘ ˘ ce ne-am casatorit, Anita a studiat o vreme Bi30

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MAI 2011

ˆ ˆ blia cu Martorii lui Iehova. Mai tarziu, ın ˆ ˘ timp ce eu eram la ınchisoare, ispasindu-mi ¸ ˘ ultima pedeapsa, Martorii au vizitat-o din ˆ ˆ nou pe Anita chiar ın ziua ın care eu l-am ru˘ ˘ gat pe Dumnezeu: „Daca existi ¸ cu adevarat, dovedeste-mi!“. ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ Dupa cateva luni, cand am iesit ¸ din ınchisoare, m-am dus la vicarul orasului si¸ l-am ru¸ ˘ gat sa studieze Biblia cu mine si¸ cu Anita. El ˘ ˆ ˘ ˘ a spus ca ne va ınvata ¸ doar o rugaciune si¸ doctrinele bisericesti. ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Pana la urma am ınceput sa citesc singur ˘ ˘ Biblia. Am fost surprins sa aflu ca ea condam˘ na spiritismul (Deuteronomul 18:10–12). ˘ ˘ Apoi am gasit o revista Turnul de veghe pe ˘ ˘ ˆ care Martorii i-o lasasera Anitei exact ın ziua ˆ ˆ ın care ıi cerusem lui Dumnezeu ajutorul. ˘ Cele citite m-au determinat sa-i caut pe Martori.

Rudele, prietenii si¸ fostii ¸ parteneri de jaf nu ˆ ˘ s-au bucurat cand au aflat ca studiam Biblia ˘ cu Martorii lui Iehova. Unii chiar spuneau ca ˘ mi-a fost spalat creierul. Sincer vorbind, ˘ creierul meu trebuia „spalat“. Aveam multe ˆ defecte de personalitate, iar constiin ta ¸ ımi ¸ ˘ era tocita. Si, ¸ ca si¸ cum nu as¸ fi avut destule ˘ ˆ ˘ ˘ vicii, ajunsesem sa fumez pana la 60 de tig ¸ ari pe zi. Martorii cu care studiam Biblia si¸ mem˘ ˘ brii congregatiei ¸ ˆ au fost foarte rabdatori si¸ amabili cu mine. In final, am renuntat ¸ la toate obiceiurile rele (2 Corinteni 7:1). ˘ ˘ FOLOASE: Au trecut 35 de ani de la casatoria ˘ noastra. Unul dintre copiii nostri si ¸ ˆ ¸ doi neˆ ˘ poti¸ i se ınchina si¸ ei lui Iehova. In ultimii ani, eu si¸ Anita ne-am dedicat cea mai mare ˆ ˘ parte a timpului ajutandu-i pe altii ¸ sa cunoas˘ ˘ ca adevarul biblic. ˘ Slujindu-i lui Iehovaˆ Dumnezeu, am gasit ˆ ˘ ˘ un sens real ın viat¸ a. In 1970, un judecator ˘ ˆ ˘ ma declarase irecuperabil, ınsa cu ajutorul lui ˆ Dumnezeu si¸ cu ındrumarea Bibliei, am do˘ ˘ ˆ vedit ca judecatorul se ınselase. ¸

˘ APROPIATI-V ¸ A DE DUMNEZEU

˘ „Iehova este Pastorul meu“ ˘ ˘ ˘ RIVITI ¸ imaginea alaturata. Cuibarit la piep˘ ˆ tul pˆ astorului, mieluselul se simte ın sigu¸ ˘ ˘ rant¸ a. In Psalmul 23, Biblia compara relatia ¸ ˆ ˘ ˘ dintre Iehova si¸ ınchinatorii sai cu relatia ¸ din˘ ˘ tre un pastor si¸ oile sale. Iehova le poarta de ˘ ˘ grija si¸ doreste ¸ ca si¸ ei, asemenea lui David, sa ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ se simta ın sigurant¸ a si¸ sa spuna cu ıncredere: ˘ „Iehova este Pastorul meu“ (versetul 1).1 ˘ ˆ David fusese pastor ın tinerete. ¸ El cunostea ¸ ˘ ˘ ˘ bine necesitatile ¸ oilor si¸ responsabilitatile ¸ paspersonal grija lui Dumnezeu, torului. Simtind ¸ David a scris Psalmul 23, considerat de unii ˆ ˆ ˆ „un psalm al ıncrederii“. La ınceputul si¸ la sfarsitul acestui psalm ˆ apare numele divin, Iehova ¸ (versetele 1 si¸ 6). In celelalte versete, psalmis˘ ˘ tul prezinta trei modalitati¸ prin care Iehova le ˘ ˘ ˘ poarta de grija slujitorilor sai (Psalmul 100:3). ˆ Iehova ı ¸si conduce oile. La fel cum oile au ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ nevoie de pastor ca sa nu se rataceasca, si¸ noi ˘ ˘ avem nevoie de ajutor ca sa gasim calea dreap˘ ˆ ˘ ˘ ta ın viat¸ a (Ieremia 10:23). Dupa cum spune ˆ ˘ David, Iehova ısi¸ conduce slujitorii la „pasuni ¸ ˘ ˘ ˘ cu multa iarba“ si¸ „la locuri de odihna bine ˆ ˘ ˘ ˘ udate“. El ıi conduce „pe cararile dreptatii“ ¸ (versetele 2 si¸ 3). Aceste imagini pastorale ne ˆ ˘ ˘ ıntaresc convingerea ca ne putem bizui pe ˘ ˘ ˘ ˆ Dumnezeu. Daca ne lasam ındrumati¸ de spiri˘ ˆ tul sau sfant prin intermediul Bibliei, ne vom ˆ ˆ ˆ ˘ simti¸ ımpliniti, ¸ ınviorati¸ si¸ ın sigurant¸ a. ˆ ˆ ˘ Iehova ı ¸si ocrote ¸ste oile. Cand pastorul nu ˆ ˘ este langa ele, oile sunt speriate si¸ lipsite de ˘ ˘ ˘ aparare. Iehova le aminteste ¸ slujitorilor sai ca

P

1 Alte traduceri redau acest verset astfel: „DOMNUL ˘ este Pastorul meu“. Pentru a afla de ce numele divin, Iehova, a fost scos din unele traduceri ale Bibliei, ˆ ˘ ˆ vezi cartea Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?, paginile ˘ 195–197, publicata de Martorii lui Iehova.

˘ nu trebuie sa le fie nicio˘ ˘ ˘ data teama, nici macar ˆ ˘ cand „umbla prin valea ˆ ˆ umbrei adanci“ — cand trec prin cele mai grele ˘ momente din viat¸ a (ver˘ setul 4). Iehova vegheaza asupra lor, fiind mereu ˘ ˆ ˘ gata sa ıi ajute. El le ofera ˆ ıntelepciunea si¸ puterea ¸ de care au nevoie pentru ˘ ˆ ˘ a face fat¸ a ıncercarilor (Filipeni 4:13; Iacov 1:2–5). ˘ ˆ Iehova ı ¸si hrane ¸ste oile. ˘ Oile depind de pastorul ˆ lor ın privinta ¸ hranei. Si ¸ noi depindem de Dumnezeu pentru a ne satisfa˘ ce necesitatile ¸ spirituale (Matei 5:3). Din fericire, Iehova este un Dumnezeu generos si¸ le ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ıntinde slujitorilor sai o masa ımbelsugat a (ver¸ setul 5). Biblia si¸ publicatiile biblice, precum ¸ ˘ ˘ ˘ revista de fat¸ a, constituie o sursa de hrana spi˘ rituala. Prin intermediul lor, ne satisfacem necesitatea de a cunoaste ¸ sensul vietii ¸ si¸ scopul ˆ pe care ıl are Dumnezeu cu noi. ˘ ˆ ˘ David era sigur ca, stand aproape de Pasto˘ ˘ ˆ rul sau ceresc, putea sa se bucure „ın toate zile˘ le vietii“ ¸ de grija Sa iubitoare (versetul 6). Daca ˘ ˆ ˘ si¸ tu doresti ¸ sa te simti¸ ın sigurant¸ a, la fel ca ˆ ˘ ˘ ˘ David, ınvat¸ a cum sa te apropii de Marele Pasˆ ˆ ˆ ˘ tor, Iehova, care ıi conduce, ıi ocroteste ¸ si¸ ıi hraneste ¸ pe cei loiali lui (Isaia 40:11).

ˆ SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN MAI: ˛ Iov 38—Psalmul 25

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MAI 2011

31

˘ ˆ ˘ A fost profetit ¸ a ın Biblie lucrarea de predicare ce este efectuata ˘ astazi de Martorii lui Iehova? VEZI PAGINA 9.

˘ ˘ ˆ ˆ Care vor fi conditiile de viat¸ a pe pamant cand omenirea ¸ ˘ va fi condusa de Regatul lui Dumnezeu? VEZI PAGINA 10.

˘ ˆ ˆ Ce pot face parintii ¸ cand au conceptii ¸ diferite ın privinta ¸ cresterii ¸ copilului lor? VEZI PAGINA 11.

˘ ˘ Cum a aparut rautatea?

VEZI PAGINA 16.

De ce a interzis guvernul rus unele publicatii ¸ ale Martorilor lui Iehova? VEZI PAGINILE 18–21.

˘ Ati¸ vrea sa fiti¸ vizitat? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Chiar ¸si ın aceasta lume agitata pute ¸ti gasi fericirea cu ajutorul cuno ¸stin ¸tei exacte pe care o ofera Biblia cu privire la Dumnezeu, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Regatul sau ¸si scopul sau minunat referitor la omenire. Daca dori ¸ti mai multe informa ¸tii sau daca dori ¸ti sa fi ¸ti vizitat de cineva ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ care sa studieze gratuit Biblia cu dumneavoastra, va rugam sa scrie ¸ti la urmatoarea adresa: Organiza ¸tia Religioasa „Martorii lui ˘ ˆ ˆ Iehova“, strada Teleajen 84, sector 2, cod 021468, Bucure ¸sti, sau, daca nu locui ¸ti ın Romania, la una dintre adresele de la pagina 4.

www.watchtower.org

wp11 05/01-M