Page 1

34567 1 APRILIE 2011

ISUS Care este originea sa? ˘ Cum si-a ¸ trait viata? ¸ Cum a murit?


34567

˘ Tirajul mediu ¸ ˆ al fiec arei edi tii: 42 162 000 IN 188 DE LIMBI

1 APRILIE 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Asa ¸ cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista prezinta ˆ ˆ semnificatia biblice. Ea le aduce mangaiere oamenilor cu ¸ evenimentelor mondiale din perspectiva profetiilor ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune capat rautatii ¸ si¸ va ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ transforma pamantul ın paradis. Revista ısi¸ ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, care a murit pentru ca ˘ ˘ ˘ noi sa avem viat¸ a vesnic ¸ a si¸ care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care ˘ ˘ ˘ Martorii lui Iehova o publica din 1879, este apolitica si¸ se bazeaza pe Biblie. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu este de vanzare. Ea face parte din lucrarea mondiala de instruire biblica, sus ¸tinuta prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

ARTICOLE PRINCIPALE 3 Cine este Isus Cristos? 4 Isus — Care este originea sa? ˘ 6 Isus — Cum si-a trait viata? ¸ ¸ 8 Isus — De ce a murit?

RUBRICI 10 11

& 16 23 24 26 31

ˆ V-ati¸ ıntrebat? Imita ¸ti-le credin ¸ta ˘ ‘Eu cred ca tu e ¸sti Cristosul’ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Sa ınva ¸tam din Cuvantul lui Dumnezeu ˘ ˆ Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant? ˘ Apropia ¸ti-va de Dumnezeu ˘ ˆ ˆ Cei batrani vor ıntineri ˆ ˘ ˘ Invata ¸ ¸ti-va copiii ˘ Te-ai sim ¸tit vreodata singur? Biblia poate schimba via ¸ta oamenilor ˆ ˘ Cititorii ıntreaba

ALTE ARTICOLE

& 18 Cel mai odios proces din istorie 32

Discursul public special


CINE ES TE

Isus Cristos? ˆ ˆ „Cand a intrat ın Ierusalim, ˆ tot orasul ¸ s-a pus ın miscare, ¸ ˆ zicand: «Cine este acesta?» Multimile spuneau: ¸ «Este profetul Isus, din Nazaretul Galileii!».“ (MATEI 21:10, 11)

ˆ ˆ E CE a starnit atata agita ¸tie intrarea lui Isus ˆ ˆ ˘ Cristos1 ın Ierusalim ın acea zi de primava˘ ˘ ra a anului 33 e.n.? Mul ¸ti din oras¸ auzisera despre ˘ Isus si ¸ despre lucrarile sale extraordinare si¸ vorbeau despre el (Ioan 12:17–19). Mul ¸timile nu ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ stiau ınsa ca ın mijlocul lor era omul care avea sa ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ marcheze istoria si ¸ sa ramana ın memoria oameˆ ˘ ˆ nilor pana ın zilele noastre! ˘ ˆ ˆ Iata cateva exemple care dovedesc cat de mult a influen ¸tat Isus istoria omenirii: ˆ ˘ ˇ Calendarul folosit ın multe parti¸ ale lumii are ca ˘ ˆ ˘ ˘ punct de referint¸ a anul ın care se crede ca s-a nascut Isus. ˇ Circa doua˘ miliarde de oameni, adica˘ aproape o ˘ treime din populatia ¸ globului, se declara crestini. ¸ ˇ Islamul, care are peste un miliard de credinciosi¸ ˆ ˆ ˘ ın ıntreaga lume, sustine ca Isus este „un profet ¸ ˆ mai mare decat Avraam, Noe sau Moise“. ˆ ˇ Multe dintre vorbele ın telepte ale lui Isus au in¸ ˆ trat, sub diverse forme, ın limbajul cotidian: ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Daca cineva ıti¸ da o palma peste obraz, ıntoarce ˘ si¸ celalalt obraz (MATEI 5:39). Bate si¸ ti¸ se va deschide (MATEI 7:7). ˘ ˆ Nimeni nu poate sluji la doi stapani (MATEI 6:24). ˆ Nu aruncati¸ perle ınaintea porcilor (MATEI 7:6). ˘ ˘ ˘ ˘ Tot ce vreti¸ sa va faca voua oamenii faceti-le si¸ ¸ voi la fel (MATEI 7:12). ˆ ˆ ˆ ˘ Scoate mai ıntai barna din ochiul tau (MATEI 7:3). ˘ ˘ ˘ Da, Isus a lasat o amprenta puternica asupra omeniri! Totusi, ¸ oamenii au concep ¸tii foarte di˘ ˘ ˆ ferite cu privire la el. De aceea, poate ca va ıntreba ¸ti: Cine este, de fapt, Isus Cristos? Doar Biblia ne poate spune care este originea lui Isus, cum ˘ si-a trait via ¸ta si aces¸ ¸ de ce a murit. Cunoasterea ¸ ˘ ˘ tor adevaruri va poate influen ¸ta profund via ¸ta ˆ ˆ ˆ atat acum, cat si ¸ ın viitor.

D

ˆ ˘ 1 „Isus“, numele acestui profet din Nazaret, ınseamna „Ieˆ ˆ hova este salvare“. Cuvantul „Cristos“ este un titlu care ın˘ seamna „Cel Uns“: Isus a fost uns, sau numit de Dumnezeu ˆ ˘ ıntr-o pozi ¸tie speciala. TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2011

3


ISUS

Care este originea sa?

ˆ „[Pilat] a intrat din nou ın palat si¸ i-a zis lui Isus: «De unde esti?» ¸ ˘ Dar Isus nu i-a dat niciun raspuns.“ (IOAN 19:9)

G

UVERNATORUL roman Pontiu Pilat a ¸ ˘ ˆ ˆ pus aceasta ıntrebare ın timpul procesu˘ ˘ lui care avea sa duca la moartea lui Isus.1 Pilat stia din ce regiune a Israelului provenea ¸ ˘ Isus (Luca 23:6, 7). El stia si ¸ ¸ ca Isus nu era ˘ ˘ un om obisnuit. Voia oare Pilat sa afle daca ¸ ˘ ˘ Isus avusese o existent¸ a preumana? Era dis˘ ˘ ˆ ˘ pus acest conducator pagan sa accepte ade˘ ˘ ˆ ˘ varul si ın consecint¸ a? Nu stim, ¸ ¸ sa actioneze ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ cert este ınsa ca Isus a refuzat sa raspunda, ˆ ˘ iar Pilat a dovedit, ın scurt timp, ca era mai ˘ ˆ ˘ interesat de propria cariera decat de adevar sau de justitie ¸ (Matei 27:11–26). ˘ Din fericire, cei care doresc sincer sa cu˘ noasca originea lui Isus, pot afla cu usurin¸ ˘ ˘ ˘ ˘ t¸ a acest lucru din Biblie. Sa analizam urmatoarele dovezi biblice. ˘ ˇ Unde s-a nascut? Conform calculelor mo˘ ˆ ˆ ˆ derne, Isus s-a nascut ın anul 2 ı.e.n., la ınˆ ˘ ceputul toamnei, ıntr-un loc modest din oraˆ ˆ selul Betleem, aflat ın Iudeea. Cand Maria, ¸ ˘ ˘ ˘ mama lui Isus, „se pregatea sa nasca“, a ˘ ˘ ˆ ˘ fost nevoita sa plece ımpreuna cu sotul ¸ ei, ˆ ˆ Iosif, la Betleem, orasul lui natal, ıntruc at ¸ Cezar August decretase efectuarea unui re1 Pentru mai multe informa ¸tii cu privire la arestarea ¸si procesul lui Isus, vezi articolul „Cel mai odios proces din istorie“, de la paginile 18–22 ale acestei reviste.

34567 Doriti¸ mai multe informatii ¸ sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Scrieti-le Martori¸ ˘ lor lui Iehova la una dintre adresele alaturate. ˘ Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi ¸ www.watchtower.org/address.

4

˘ ˆ ˘ censamant. Fiindca Betleemul era aglomerat, ˘ ei nu au gasit niciun loc de cazare si ¸ au fost ˘ ˆ obligati¸ sa stea ıntr-un staul. Aici Maria l-a ˘ ˆ nascut pe Isus si ¸ l-a pus ıntr-o iesle (Luca 2:1–7). ˆ ˘ Cu secole ınainte, o profe ¸tie biblica anunlui Isus: „Tu, Betleeme Efra¸tase locul nasterii ¸ ˘ ta, care esti ¸ prea mic ca sa fii printre miile ˆ lui Iuda, din tine ımi va iesi¸ cel ce va fi con˘ ˆ ˘ ducator ın Israel“ (Mica 5:2).1 Se pare ca Betleemul era prea mic pentruˆ a fi men ¸tionat ˘ ˘ printre orasele din Iuda. Insa acest orasel ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ urma sa aiba parte de o onoare unica: Pro˘ ˘ ˆ misul Mesia, sau Cristos, avea sa se nasca ın Betleem (Matei 2:3–6; Ioan 7:40–42). ˆ ˇ Unde a crescut? Dupa˘ o scurta˘ sedere ın ¸ ˆ Egipt, familia lui Isus s-a mutat ın Nazaret, un oras¸ din provincia Galileii, situat la aproximativ 100 de kilometri nord de Ierusalim. ˆ ˆ Pe atunci Isus avea ın jur de trei ani. In aceas˘ ˘ ˘ ta regiune pitoreasca, ai carei locuitori se ˆ ındeletniceau cu agricultura, cresterea oi¸ lor si ¸ pescuitul, a crescut Isus. Familia lui ˘ ˘ era numeroasa si ¸ umila (Matei ¸ de conditie 13:55, 56). 1 Conform dovezilor, Efrata este un nume mai vechi al Betleemului (Geneza 35:19).

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Fran ¸ta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex. Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 15124, Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P-2766-955 Estoril. Republica Moldova: PO Box 472, MD–2005 ˆ ˘ Chisin ¸ au. Romania: CP 132 OP 39, Bucuresti. ¸ Spania: Apartado 132, ´ 28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany. Vol. 132, nr. 7

Semimonthly

ROMANIAN


ˆ ˘ ˘ Cu secole ın urma, Biblia profetise ca Mesia ¸ ˘ avea sa fie „Nazarinean“. Evanghelistul Matei a ˘ ˘ ˘ ˆ spus ca familia lui Isus a ajuns sa locuiasca ın ˘ ˆ ˘ „Nazaret, ca sa se ımplineasca ce se spusese prin profeti: ¸ «El va fi numit Nazarinean»“ (Matei ˘ 2:19–23). Se pare ca numele „Nazarinean“ proˆ ˘ vine din cuvantul ebraic „vlastar“. Matei se reˆ ferea la profetia ¸ lui Isaia ın care Mesia este nu˘ ˆ ˘ ˘ mit „un vlastar“ al lui Iese, ceea ce ınseamna ca ˘ Mesia urma sa fie un descendent al lui Iese, ta˘ tal regelui David (Isaia 11:1). Isus chiar a fost un descendent al lui Iese prin David (Matei 1:6, 16; Luca 3:23, 31, 32). ˘ ˇ Care este adevarata sa origine? Biblia spune ˘ ˆ ˆ ca existenta ¸ lui Isus a ınceput cu mult ınainte ˆ de nasterea lui ca om ın Betleem. Profetia ¸ din ¸ ˘ ˘ Mica, citata anterior, spune ca ‘originea Lui este ˘ din vremuri stravechi, din zilele timpului indeˆ ˆ ˆ ˆ ˘ finit’ (Mica 5:2). Intrucat este Fiul ıntai-nascut ˘ ˆ ˘ al lui Dumnezeu, Isus a trait ın cer ca fiint¸ a spi˘ ˆ ˘ ˆ rituala ınainte de a se naste ¸ ca om pe pamant. ˆ Chiar Isus a declarat: „Am coborat din cer“ (Ioan 6:38; 8:23). Cum a fost posibil acest lucru? ˆ Prin intermediul spiritului sfant, Iehova ˆ ˘ ˆ Dumnezeu a ınfaptuit un miracol, transferand ˘ ˆ ˆ viata ¸ Fiului sau ceresc ın pantecele unei fecioare evreice pe nume Maria, pentru a se naste ¸ ca om perfect.1 Dumnezeului Atotputernic nu i-a ˘ fost greu sa realizeze acest miracol. Asa ¸ cum ˆ ˘ a afirmat si ¸ ıngerul care i-a aparut Mariei, „ni˘ mic nu este cu neputint¸ a la Dumnezeu“ (Luca 1:30–35, 37, Cornilescu, 1996). Biblia nu vorbeste ¸ doar despre originea lui Isus. Din evangheliile lui Matei, Marcu, Luca si ¸ ˘ ˘ Ioan, aflam si trait Isus viata. ¸ ¸ cum si-a ¸ 1 Conform Bibliei, Iehova este numele lui Dumnezeu.

˘ ˆ ˆ PUBLICATA IN PREZENT IN 188 DE LIMBI: acholi, afri˘ ˘ ˘ ˘ kaans, aimara, albaneza, amharica, araba, armeana, ar˘ ˘ ˘ meana de vest, azerbaidjana, azerbaidjana (caractere ˘ chirilice), baule, bengali, bikol, bislama, bulgara, cam˘ ˘ bodgeana, cebuano, ceha7, chiBemba, chiChewa, chi˘ ˘ Luba, chineza simplificata, chineza traditional a7 (format ¸ ˆ audio numai ın mandarin), chiTonga, chiTumbuka, chuu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ kese, coreeana67, creola haitiana, creola mauritaniana, ˘ ˘ ˘ ˘ creola seychelles, croata, daneza7, ebraica, efik, engle˘ ˆ ˘ ˘ ˘ za67 (si¸ ın Braille), estona, ewe, fijiana, finlandeza7, fran˘ ˘ ˘ ˘ ceza687, ga, georgiana, germana67, greaca, groenlande˘ ˘ za, guarani, gujarati, gun, hausa, hiligaynon, hindi, hiri ˘ ˘ ˘ motu, igbo, ilocana, indoneziana, islandeza, isoko, italia-

˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ na67, japoneza67, kannada, kazaha, kargaza, kiKaonde, kiKongo, kikuyu, kiluba, kimbundu, kinyaRwanda, kiri˘ bati, kiRundi, kongo, kwangali, kwanyama, letona, lin˘ gala, lituaniana, luganda, lunda, luNyaneka, luo, luvale, ˘ ˘ ˘ macedoneana, maghiara67, malayalam, malgas¸ a, mal˘ ˘ ˘ teza, marathi, marshalleza, maya, mixteca, mizo, more, ˘ ˘ myanmar, ndebele, ndonga, nepaleza, niueana, norve˘ ˘ ˘ ˘ giana67, nzema, olandeza67, oromo, oseta, otetela, pa˘ ˘ lauana, pangasinan, papiamentu (Curacao), persana, ¸ ˘ pidgin din Insulele Solomon, poloneza67, ponapean, ˘ portugheza687, punjabi, quechua (Ancash), quechua (Ayacucho), quechua (Bolivia), quechua (Cuzco), quiˆ ˘ ˘ ˘ ˆ chua, rarotongan, romana, rusa67, samoana, sango, sar-

˘ ˆ ˘ ba, sarba (caractere latine), sePedi, seSotho, shona, si˘ ˘ ˘ lozi, sinhala, slovaca, slovena, spaniola67, sranantongo, ˘ ˘ ˘ suedeza7, swahili, swati, tagalog7, tahitiana7, tamil, ta˘ tara, telugu, tetum, thai, tigrinya, tiv, tok pisin, tonga˘ ˘ ˘ na, totonac, tshiluba, tsonga, tswana, turca, tuvaluana, ˘ twi, tzotzil, ucraineana7, uMbundu7, urdu, urundi, uzbe˘ ˘ ka, venda, vietnameza, wallis, waray-waray, wolaita, xho˘ sa, yapeza, yoruba, zande, zapotec, zulu. ˘ 6 Disponibila si¸ pe CD audio. ˘ ˆ 8 Disponibila si¸ ın format MP3 pe CD. ˆ 7 Pentru materiale ın format audio, vezi www.jw.org.


ISUS

˘ Cum si-a ¸ trait viata? ¸

˘ ˘ ˆ „Hrana mea este sa fac vointa ¸ celui care m-a trimis si¸ sa sfarsesc ¸ lucrarea sa.“ (IOAN 4:34) ˆ ONTEXTUL ın care Isus a spus aceste cu˘ vinte ne dezvaluie multe despre obiecti˘ ˘ ˘ vul vietii ¸ sale. Isus si¸ discipolii sai calatorise˘ ˘ ra toata dimineata deluros al ¸ prin tinutul ¸ ˆ Samariei (Ioan 4:6, nota de subsol). Crezand ˘ ˆ ca lui Isus ıi era foame, discipolii i-au oferit ˆ ceva de mancare (Ioan 4:31–33). Atunci el a ˆ ˆ ˆ exprimat ın cateva cuvinte scopul pe care ıl ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ avea ın viat¸ a. Pentru el, ınfaptuirea lucrarii ˘ ˆ lui Dumnezeu era mai importanta decat hraˆ ˘ ˘ ˘ na. Prin cuvant si¸ fapta, Isus a dovedit ˆ ca traia conform vointei ¸ lui Dumnezeu. In armo˘ nie cu vointa ¸ lui Dumnezeu, ce trebuia sa ˘ faca Isus? ˘ ˆ ˇ Sa˘ predice si¸ sa-i ınvete ¸ pe oameni despre ˘ Regatul lui Dumnezeu. Biblia arata care a fost ˘ ˘ ˘ activitatea principala a lui Isus: „El a straba˘ ˆ ˆ tut toata Galileea, predand . . . [si] ¸ predicand ˘ vestea buna despre regat“ (Matei 4:23). Isus ˘ nu numai ca a anuntat ¸ Regatul lui Dumneˆ ˘ zeu, ci i-a si¸ ınvatat pe oameni, instruindu-i ¸ ˆ si¸ aducandu-le argumente logice. Tema pre˘ dicarii lui Isus a fost Regatul. ˘ ˆ ˘ Pe parcursul serviciului sau, Isus i-a ınvatat ¸ pe oameni ce este si¸ ce va realiza Regatul ˘ ˆ ˆ lui Dumnezeu. Iata ın continuare cateva ade˘ varuri despre Regat enuntate de Isus: ¸

C

ˇ Regatul lui Dumnezeu este o guvernare ce-

˘ reasca. Iehova l-a numit pe Isus Rege al acestui Regat (MATEI 4:17; IOAN 18:36). ˇ Prin acest Regat, Dumnezeu ıˆ si¸ va sfinti¸ ˆ ˆ ˘ numele si¸ ısi¸ va ındeplini vointa ¸ pe paˆ ˆ ˆ mant, asa ındeplineste ¸ cum si-o ¸ ¸ deja ın cer (MATEI 6:9, 10).

6

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2011

ˇ Sub conducerea Regatului lui Dumnezeu,

ˆ ˘ ˆ ˆ ıntregul pamant va fi transformat ın paradis (LUCA 23:42, 43). ˆ ˆ ˇ Regatul lui Dumnezeu va veni ın curand si¸ ˆ ˘ va ınfaptui vointa ¸ lui Dumnezeu cu privire ˘ ˆ la pamant (MATEI 24:3, 7–12).1 ˆ ˇ Sa˘ faca˘ miracole. a fost cunoscutˆ ın ˆ ˘ Isus ˆ ˘ ˘ primul rand ca „Invat¸ ator“ (Ioan 13:13). Insa ˘ pe parcursul serviciului sau de trei ani si¸ ju˘ ˘ matate, el a facut si¸ multe miracole. Aceste ˘ lucrari uimitoare au slujit unui dublu scop. ˘ ˆ ˘ Ele au demonstrat ca Isus a fost ıntr-adevar trimis de Dumnezeu (Matei 11:2–6). Totoda˘ ˘ ˆ ta, au aratat ce va face Isus, ın calitate de Rege ˘ al Regatului lui Dumnezeu, la o scara mult ˆ ˘ ˆ mai mare ın viitor. Iata cateva dintre miracolele sale: ˆ ˇ El a potolit marea agitata˘ si¸ a domolit vanturile puternice (MARCU 4:39–41). ˇ A vindecat bolnavi, inclusiv orbi, surzi si¸ schiopi (LUCA 7:21, 22). ¸ ˆ ˘ ˇ A ınmul tit ¸ alimentele, hranind mii de oa˘ ˆ meni flamanzi (MATEI 14:17–21; 15:34–38). ˘ ˆ ˇ A facut cel putin ¸ trei ınvieri (LUCA 7:11–15; 8:41–55; IOAN 11:38–44).

˘ ˘ ˆ Imaginati-v ¸ a cum va fi viata ¸ pe pamant sub domnia acestui Rege puternic! ˘ ˇ Sa˘ dezvaluie personalitatea lui Iehova ˘ Dumnezeu. Nimeni nu este mai potrivit sa ˆ ˘ 1 Pentru a ınva ¸ta mai multe despre Regatul lui Dumnezeu ¸si despre iminenta lui venire, vezi capitolul 8, „Ce este ˘ ˆ Regatul lui Dumnezeu?“, ¸si capitolul 9, „Traim noi ın «ulˆ ˘ ˆ timele zile»?“, din cartea Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?, ˘ publicata de Martorii lui Iehova.


ˆ ˘ ne ınvete ¸ despre Iehova Dumnezeu ca Fiul sau, ˆ ˆ ˘ ˘ Isus Cristos! Fiind „ıntaiul nascut din toata crea˘ ˆ ˘ tia“, Isus a trait ın cer alaturi de Iehova mai mult ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ decat oricare alta creatura spirituala (Coloseni ˆ ˆ 1:15). El a avut ocazia de a ıntelege si¸ de a-si¸ ın¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ susi¸ gandirea Tatalui sau, de a ınvata ¸ despre vointa Sa, despre normele Sale si despre modul ¸ ¸ ˆ ˘ ın care El actioneaz a. ¸ Isus a putut spune pe bune dreptate: „Nimeni ˆ ˘ nu stie ¸ cine este Fiul decat Tatal si¸ nimeni nu stie ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ cine este Tatal decat Fiul si¸ cel caruia Fiul vrea sa ˘ ˆ ˘ i-l dezvaluie“ (Luca 10:22). Cand a fost pe paˆ ˘ ˘ mant, Isus a dezvaluit cu multa bucurie perso˘ ˘ nalitatea Tatalui sau. Isus a vorbit si¸ a predat din ˘ perspectiva unica a celui care l-a cunoscut perˆ sonal pe Iehova Dumnezeu ın domeniul spiri˘ ˘ ˘ tual si¸ a stat alaturi de cea mai nobila persoana din univers (Ioan 8:28). ˆ Am putea compara modul ın care Isus a dez˘ ˘ ˘ valuit personalitatea Tatalui sau cu ceea ce face un transformator electric. Acest aparat transfor˘ ˆ ˘ ˆ ma curentul de ınalta tensiune ın curent de joa˘ ˘ ˆ sa tensiune, facandu-l potrivit pentru uzul casˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ nic. In mod asemanator, cand a fost pe pamant, ˆ ˘ Isus „a transformat“ ınaltele adevaruri despre ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Tatal sau ın adevaruri accesibile noua, niste ¸ oameni umili. ˘ ˘ Isus ni l-a dezvaluit pe Tatal: ˆ ˘ ˘ ˘ ˇ Prin ınv at¸ aturile sale. Isus a prezentat adevarul cu privire la Dumnezeu vorbind despre nume˘ ˘ ˆ le Sau, scopul Sau si¸ modul ın care El actionea¸ ˘ za (IOAN 3:16; 17:6, 26). ˘ ˇ Prin actiunile sale. Isus a dezvaluit frumoase¸ ˘ ˘ ˘ le trasaturi ale personalitatii ¸ lui Iehova. El a ˆ oglindit atat de bine personalitatea lui Dumˆ ˆ ˘ ˘ nezeu, ıncat ar fi putut spune: ‘Daca vrei sa ˘ ˘ stii ¸ cum este Tatal meu, uita-te la mine’ (IOAN 5:19; 14:9).

ˆ ˘ ˆ ˘ Cand meditam la modul ın care si-a trait Isus ¸ ˘ ˆ viata, ¸ suntem cuprinsi¸ de admiratie. ¸ Daca ınte¸ ˘ legem de ce a murit el si¸ action am ca atare, vom ¸ ˆ ˘ avea parte de numeroase binecuvantari.


ISUS

De ce a murit?

˘ ˘ ˘ ‘Fiul omului a venit ca sa-si¸ dea sufletul [viata] ¸ drept rascumparare pentru multi.’ ¸ (MARCU 10:45) ˘ ˘ ˘ SUS stia la ce sa se astepte. Stia ca nu avea sa ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ duca o viat¸ a linistit ca via¸ a. El era constient ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ta a ın mod tragic dupa ¸ sa avea sa se sfarseasc ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ varsta de 30 de ani si¸ era pregatit sa-si¸ ınfrunte moartea. ˘ ˘ Biblia acorda o mare important¸ a mortii ¸ lui ˘ ˘ Isus. O lucrare de referint¸ a spune ca moartea ˘ lui este mentionat a concret de aproximativ ¸ ˆ 175 de ori ın Scripturile grecesti sau ¸ crestine, ¸ ˆ ˘ ˘ Noul Testament. Insa de ce a trebuit Isus sa su˘ ˘ ˘ ˘ ˆ fere si¸ sa moara? Raspunsul la aceasta ıntrebare este foarte important, deoarece moartea lui ˘ Isus are o semnificatie ¸ deosebita pentru noi. ˆ ˇ Isus stia ce ıl astepta. Pe parcursul ultimu¸ ¸ ˘ ˘ lui sau an de viat¸ a, Isus si-a avertizat de mai ¸ multe ori discipolii cu privire la suferinta ¸ si¸ ˘ ˘ ˆ la moartea de care urma sa aiba parte. Cand ˆ Isus si¸ cei 12 apostoli se ındreptau spre Ieru˘ salim pentru a celebra ultimul sau Paste, el ¸ le-a spus: „Fiul omului va fi predat preotilor ¸ ˆ principali si¸ scribilor. Ei ıl vor condamna la ˆ moarte si¸ ıl vor preda oamenilor natiunilor, ¸ ˆ ˆ ˆ iar acestia ¸ ısi¸ vor bate joc de el, ıl vor scuipa, ıl ˆ ˆ vor biciui si¸ ıl vor omorı“ (Marcu 10:33, 34).1 ˆ ˘ De ce era el atat de sigur de ceea ce avea sa i ˆ ˆ se ıntample? Isus cunostea profetiile din Scripturile ¸ ¸ ˘ ˘ ebraice care precizau cum avea sa moara (Lu˘ ˆ ca 18:31–33). Sa vedem cateva dintre aceste ˘ profetii, ¸ precum si¸ versetele biblice care arata ˆ cum s-au ımplinit.

ˆ Isus a ımplinit aceste profetii ¸ si¸ multe alte˘ ˆ le. Totusi¸ este imposibil ca el s a le fi ımplinit ˆ de unul singur. Implinirea tuturor acestor ˆ ˘ profetii ¸ ın persoana lui Isus dovedeste ¸ ca el a ˆ ˘ fost, ıntr-adevar, trimis de Dumnezeu.1 ˆ ˘ ˘ ˘ Insa de ce a trebuit Isus sa sufere si¸ sa ˘ moara? ˇ Isus a murit pentru a solutiona controver¸ ˘ ˘ se de important¸ a vitala. Isus cunostea contro¸ ˘ ˘ ˆ versele de important¸ a universala ridicate ın ˘ gradina Edenului. Sub influenta ¸ unei creaturi ˘ spirituale rebele, Adam si¸ Eva au ales sa nu ˘ ˘ asculte de Dumnezeu. Razvratindu-se, ei au ˘ contestat justetea suveranitatii ¸ ¸ lui Dumne˘ ˘ ˘ zeu, adica faptul ca El guverneaza cu drepta˘ ˆ ˘ te. Prin pacatul lor, ei au pus la ındoiala si¸ ca˘ ˆ pacitatea oamenilor de a-i ramane fideli lui ˆ ˆ ˘ Dumnezeu cand trec prin ıncercari (Geneza 3:1–6; Iov 2:1–5).

1 Isus a folosit expresia „Fiul omului“ cu privire la el ˘ ˘ ˘ ˆ (Matei 8:20). Aceasta expresie arata ca Isus a fost om ın ˘ ˆ adevaratul sens al cuvantului, dar ¸si acel „fiu al omului“ despre care vorbesc profe ¸tiile biblice (Daniel 7:13, 14).

1 Pentru mai multe informa ¸tii cu privire la profe ¸tiile ˆ ˆ care s-au ımplinit ın persoana lui Isus, vezi subiectul „Isus ˆ ˘ Cristos: promisul Mesia“, din apendicele car ¸tii Ce ne ın˘ ˆ ˘ va ¸ta ın realitate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova.

I

8

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2011

˘ Mesia urma sa fie . . . ˘ ˇ tradat pentru 30 de arginti¸

(ZAHARIA 11:12;

MATEI 26:14–16);

ˇ lovit si¸ scuipat

(ISAIA 50:6; MATEI 26:67;

27:26, 30);

ˆ ˇ tintuit pe stalp ¸

(PSALMUL 22:16; MARCU

15:24, 25);

ˆ ˆ ˘ ˇ batjocorit cand se afla pe stalpul de tortura (PSALMUL 22:7, 8; MATEI 27:39–43);

˘ ˘ ˇ executat far a a-i fi zdrobit vreun os (PSALMUL 34:20; IOAN 19:33, 36).


˘ ˘ Isus a dat cel mai convingator raspuns la am˘ bele controverse: cea a suveranitatii ¸ lui Iehova si¸ ˘ ˆ ˆ cea a integritatii ¸ oamenilor. Ascultand ın mod ˆ ˘ perfect de Dumnezeu „pana la moarte . . . pe un ˆ ˘ stalp de tortura“, Isus a sustinut suveranitatea Ta¸ ˘ ˘ ˘ talui sau (Filipeni 2:8). Totodata, Isus a dovedit ˘ ˆ ˘ ˘ ca un om perfect ısi¸ poate pastra integritatea fat¸ a ˆ ˆ ˘ de Iehova ın pofida celor mai cumplite ıncercari. ˘ ˘ ˇ Isus a murit pentru a rascump ara omenirea. ˘ ˘ Profetul Isaia a scris ca promisul Mesia avea sa su˘ ˘ ˘ ˘ fere si¸ sa moara, platind pentru pacatele oamenilor (Isaia 53:5, 10). Isus a fost constient de acest ¸ ˘ ˘ lucru si¸ si-a dat de bun avoie „sufletul ca r ascum¸ ˘ parare pentru multi“ ¸ (Matei 20:28). Moartea sa ˘ de jertfa le-a deschis oamenilor imperfecti¸ calea ˘ spre o relatie ¸ buna cu Iehova si¸ spre eliberarea ˘ din pacat si¸ moarte. Prin moartea lui Isus, putem obtine ceea ce Adam si¸ Eva au pierdut — viata ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ vesnic a ın conditii ¸ perfecte pe pamant (Revela¸ tia ¸ 21:3, 4).1 ˆ ˇ Ce puteti¸ face? In aceasta˘ serie de articole am analizat ce spune Biblia despre Isus — care este ˘ originea lui, cum si-a trait viata ¸ si¸ de ce a mu¸ ˆ ˘ ˘ rit. Cunoscand aceste adevaruri, va putetiˆ¸ corecta conceptiile gresite privitoare la el. In plus, ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ action and ın armonie cu aceste adevaruri, va ¸ ˘ ˘ ˆ veti¸ bucura de o viat¸ a mai buna ın prezent si¸ de ˘ ˘ ˆ ˘ viat¸ a vesnic a ın viitor. Biblia arata ce trebuie ¸ ˘ sa faceti¸ pentru a avea parte de aceste binecuˆ ˘ vantari: ˆ ˘ ˇ Sa˘ ınv ata ¸ ti¸ mai multe despre Isus Cristos si¸ de˘ ˆ spre rolul sau ın scopul lui Iehova (IOAN 17:3). ˆ ˘ ˆ ˇ Sa˘ manifestati¸ credint¸ a˘ ın Isus, aratand prin ˘ ˘ ˆ modul de viat¸ a ca ıl acceptati¸ ca Salvator (IOAN 3:36; FAPTELE 5:31).

˘ ˘ ˘ Martorii lui Iehova va vor ajuta cu placere sa ˆ ˘ ınvata ¸ ti¸ mai multe despre Isus Cristos, „Fiul . . . ˘ unic-nascut“ al lui Dumnezeu, prin care putem primi darul ‘vietii (Ioan 3:16). ¸ vesnice’ ¸ 1 Pentru mai multe informa ¸tii despre valoarea jertfei lui ˘ ˘ Isus, vezi capitolul 5, „Rascumpararea: cel mai pre ¸tios dar de ˆ ˘ ˆ la Dumnezeu“, din cartea Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia? TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2011

9


ˆ V-ATI ¸ INTREBAT ?

˘ „ELIBEREAZA-NI-L PE BARABA“, CHARLES MULLER (ENGL.), 1878

10

Ce infractiuni a comis Baraba? ¸ ˇ Toate cele patru evanghelii vorbesc ˘ despre Baraba, barbatul eliberat de guˆ vernatorul roman Pon ¸tiu Pilat ın locul ˘ lui Isus. Ele spun ca Baraba era „un deˆ ¸tinut vestit“ ¸si „un talhar“ (Matei 27:16; ˆ Ioan 18:40). Baraba era ınchis de romani la Ierusalim „cu rebelii care . . . co˘ misesera un omor“ (Marcu 15:7). Nu dispunem de dovezi extrabiblice ˘ care sa confirme infrac ¸tiunile comise de ˆ ˆ ˆ Baraba. Totu ¸si, ıntrucat Biblia ıl asocia˘ za pe Baraba cu rebelii, unii erudi ¸ti con˘ ˘ ˘ sidera ca acesta facea parte dintr-o gru˘ pare subversiva din Israelul secolului ˆ ˆ ıntai. Istoricul Flavius Josephus consem˘ ˘ ˆ neaza ca bandele de talhari au fost ca˘ uza principala a revoltelor de atunci.

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Ace ¸sti raufacatori pretindeau ca le fa˘ ceau dreptate ¸taranilor evrei asupri ¸ti. Pe la mijlocul secolului I e.n., luptele rebeˆ lilor evrei ımpotriva unor pretinse ne˘ drepta ¸ti comise de romani ¸si de aristoˆ cra ¸tii evrei se ıntindeau ca focul. Mai ˆ ˆ tarziu, aceste bande de talhari au format o mare parte din for ¸tele combatante evreie ¸sti care i-au alungat pe romani ˆ din Iudeea ın 66 e.n. ˘ „Este posibil ca Baraba sa fi apar ¸tinut unei cete de bandi ¸ti din zonele rurale. Ace ¸sti bandi ¸ti erau pe placul oamenilor ˆ de rand deoarece jefuiau casele persoaˆ nelor influente din Israel, creandu-le ˘ mari probleme autorita ¸tilor romane“, ˆ se spune ın The Anchor Bible Dictionary.

Ce infractiuni erau pedepsite de ¸ ˘ ˘ ˘ ˇ Romanii ıiˆ pedepseau pe rauf acatori, pe rebeli si¸ pe toti¸ cei care subminau auˆ toritatea Romei tintuindu-i pe un stalp ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ de tortura si¸ lasandu-i sa moara. Tintui¸ ˆ ˘ ˘ rea pe stalp, pedeapsa aplicata si¸ lui ˘ ˘ Isus, era considerata cea mai cumplita moarte. ˆ ˆ „Executia ¸ avea loc ın public, fiind ın˘ ˘ jositoare si¸ dureroasa. Ea trebuia sa seˆ ˘ mene groaza printre toti¸ cei care ındraz˘ ˆ neau sa ameninte ¸ ın vreun fel ordinea ˘ ˆ publica“, se spune ın cartea Palestine in the Time of Jesus. Referitor la executarea ˘ ˘ ˘ raufacatorilor, un scriitor latin a spus: „Se alegeau drumurile cele mai aglomeˆ ˆ ˘ ˘ ˘ rate, astfel ıncat [executia] ¸ sa fie vazuta

ˆ romani cu tintuirea pe stalp? ¸ ˆ ˘ de cat mai multi¸ oameni si¸ sa inspire ˘ teama“. Istoricul evreu Flavius Josephus scrie ˘ ca un prizonier prins de trupele lui Tiˆ ˆ tus ın timpul asedierii Ierusalimului, ın ˆ 70 e.n., a fost tintuit chiar ınaintea zi¸ ˆ durilor orasului, pentru a-i ıngrozi pe ¸ ˘ evrei si¸ pentru a-i determina sa se pre˘ dea. Dupa cucerirea Ierusalimului, multi¸ evrei au fost condamnati¸ la aceeasi¸ ˘ moarte dureroasa. Cea mai mare executie ¸ de acest fel a ˆ avut loc la sfarsitul revoltei conduse de ¸ ˆ ˆ Spartacus (73–71 ı.e.n.), cand 6000 de sclavi si¸ de gladiatori au fost executati¸ pe drumul ce ducea de la Capua la Roma.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2011


IMITATI-LE CREDIN TA ¸ ¸

˘ ‘Eu cred ca tu esti ¸ Cristosul’ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ IN MINTEA Martei staruia imaginea mormantului ın care zacea fratele ˘ ˘ ˘ ˘ ei drag — o pester ¸ a la gura careia era pusa o piatra. Marta se simtea ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ strivita sub povara durerii. Nu-i venea sa creada ca Lazar nu mai era. ˆ ˘ Trecusera patru zile de la moartea lui. In fata ¸ ochilor i se derulau scene ale acestor zile ˘ ˘ ˘ marcate de jale si¸ de agitatie, ¸ caci venisera multi¸ sa le consoleze. ˆ ˘ Si ¸ acum ınaintea ei statea omul pe care La˘ ˆ zar ıl pretuise cel mai mult. La vederea lui ¸ ˘ ˘ Isus, Marta a fost si¸ mai rascolita de durere, ˘ deoarece el era singurul care ar fi putut sa-i salveze fratele. Totusi, ¸ lui Isus aici, ¸ prezenta ˆ ın afara Betaniei (un sat situat pe ˆ coasta unui ˆ ˆ deal), ıi aducea alinare Martei. In cele cateva ˘ ˘ momente petrecute alaturi de Isus, ea a gasit ˆ ˆ ˘ ıncurajare ın bunatatea si¸ empatia ce se ciˆ ˆ teau pe chipul lui. Isus i-a pus cateva ıntre˘ ˘ bari pentru a o ajuta sa se concentreze asuˆ ˆ pra credintei ¸ ei si¸ asupra sperantei ¸ ın ınviere. ˘ Atunci Marta a facut o afirmatie ¸ memorabi˘ ˘ la: „Eu cred ca Tu esti ¸ Hristosul, Fiul lui Dum˘ ˘ ˆ nezeu, care trebuia sa vina ın lume“ (Ioan 11:27, Cornilescu, 1996). ˘ ˘ Marta avea o credint¸ a remarcabila. Din pu˘ tinele informatii ¸ ¸ pe care ni le dezvaluie Biblia ˆ ˘ ˘ ˆ despre ea ınvat¸ am lectii ¸ valoroase, care ne ın˘ ˘ taresc credinta. mai bine ¸ Dar sa o cunoastem ¸ pe Marta. ˆ ˘ ˆ ‘Se ıngrijora si ¸ se framanta’ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ Sa dam timpul ınapoi cu cateva luni, cand ˘ ˘ ˘ Lazar era sanatos. El si¸ surorile sale asteptau ¸ ˘ vizita lui Isus Cristos, cel mai de seama oas˘ pete. Lazar, Marta si ¸ Maria erau o familie ne˘ ˆ obisnuit a — trei frati¸ adulti¸ care locuiau ın ¸ ˘ ˘ aceeasi¸ casa. Unii eruditi¸ sustin ¸ ca Marta era cea mai mare dintre ei, deoarece se purta ca

˘ ˆ Desi ¸ ındurerata, Marta a ascultat de Isus, ˆ concentrandu-se asupra subiectelor ˆ ˆ ˘ care ıi ıntareau credinta ¸

˘ ˆ ˘ o gazda. In plus, uneori, ea este mentionat a ¸ ˆ ˘ prima ın relatarile biblice (Ioan 11:5). Nu ˘ ˘ ˘ stim daca vreunul dintre ei a fost casatorit. ¸ ˆ ˘ ˘ Ceea ce stim ınsa este ca Marta, Maria si¸ La¸ ˘ ˆ zar erau prieteni apropiati¸ ai lui Isus. Cand TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2011

11


ˆ ˆ ˆ ˘ predica ın Iudeea, Isus ıntampina multa opo˘ ˆ zitie ¸ si¸ ostilitate. De aceea, se retragea ın casa ˘ ˘ ˘ acestor trei frati, ¸ unde gasea pace si¸ caldura. ˘ Locuinta ¸ lor era o oaza pentru el. ˘ ˘ ˘ Era placuta si ¸ primitoare mai ales datorita ˘ ˘ Martei. Fiind o femeie harnica si¸ energica, Marta muncea mai tot timpul. Iar acum, ˆ ˆ cand ıl astepta pe Isus, avea si¸ mai multe de ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ facut. Marta si-a ¸ propus sa pregateasca o masa ˘ ˘ ˘ speciala, o masa bogata, pentru distinsul lor ˆ oaspete si, lui. Pe ¸ ¸ probabil, pentru ınsotitorii ˘ atunci, ospitalitatea era foarte importanta. ˆ ˆ ˘ Oaspetele era ıntampinat cu o sarutare. Apoi ˘ i se scoteau sandalele, i se spalau picioarele ˆ ˘ si¸ i se turna pe cap ulei parfumat ınviorator ˘ (Luca 7:44–47). Musafirului trebuiau sa i asigure cele mai bune conditii ¸ de cazare. El tre˘ buia sa fie servit cu bucatele cele mai alese. Asadar, Marta si¸ Maria n-aveau timp de ¸ ˘ pierdut. Maria, despre care unii cred ca era ˘ ˘ ˆ mai sensibila si¸ mai profundaˆ decat Marta, a ˆ ˘ ˘ ajutat-o la ınceput pe sora ei. Insa dupa venirea lui Isus, situatia ¸ s-a schimbat. Isus s-a fo˘ ˘ ˆ ˘ losit de aceasta vizita pentru a-i ınvata ¸ pe

˘ ˆ ˆ Desi ¸ ‘se ıngrijora si ¸ se framanta’, ˘ Marta a acceptat cu umilint¸ a ˘ ˘ sa fie corectata

˘ prietenii sai despre Dumnezeu. Spre deosebi˘ re de conducatorii religiosi, ¸ Isus le acorda resˆ ˘ pect femeilor si¸ le ınvata ¸ cu drag despre ˘ Regatul lui Dumnezeu, tema principala a pre˘ ˆ ˆ ˘ dicarii sale. Maria, foarte ıncantata de aceas˘ ˘ ta ocazie, statea la picioarele lui, sorbindu-i ˆ fiecare cuvant. ˆ ˘ ˆ ˘ Marta ınsa era din ce ın ce mai stresata. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Vrand sa pregateasca multe feluri de mancaˆ re pentru oaspeti, ¸ ea era cu gandul numai la ˘ ˆ ˆ ˆ treaba. In timp ce alerga ıncoace si¸ ıncolo ˘ ˘ ˘ ˘ prin casa, o vedea pe Maria ca statea si¸ nu fa˘ ˆ cea nimic. Poate ca Marta s-a ınrosit ¸ de furie, ˆ ˆ ˘ s-a ıncruntat sau a oftat adanc, si¸ pe buna ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ dreptate, fiindca ıi era greu sa faca singura ˆ ˘ atata munca. ˆ ˘ In cele din urma, Marta nu s-a mai putut ˘ ˆ ˆ stapani si¸ l-a ıntrerupt pe Isus, izbucnind: ˘ ˘ ˘ „Doamne, nu-ti¸ pasa ca sora mea m-a lasat ˘ ˘ ˘ ˆ singura sa ma ıngrijesc de treburi? Spune-i ˘ ˘ deci sa ma ajute“ (Luca 10:40). Ce cuvinte


directe! Marta i-a cerut lui Isus s-o mustre pe ˘ ˘ ˘ Maria si¸ sa o trimita la treaba. ˘ Raspunsul lui Isus a surprins-o, probabil, pe Marta, cum i-a surprins, de altfel, pe multi¸ ˆ cititori ai Bibliei. El i-a spus cu blandete: ¸ ˆ ˘ ˆ „Marta, Marta, tu te ıngrijorezi si¸ te framanti¸ pentru multe lucruri. Dar sunt necesare putine lucruri, ba chiar unul singur. Maria a ales ¸ ˘ ˘ partea buna si¸ aceasta nu-i va fi luata“ (Luca ˘ ˘ ˘ 10:41, 42). A vrut oare Isus sa spuna ca Mar˘ ta era materialista? A desconsiderat Isus efor˘ ˘ ˘ turile ei de a pregati o masa gustoasa? ˘ Nicidecum. ˆ Isus vedea ca intentiile Martei ¸ ˘ erau sincere. In plus, el nu considera ca era ˘ ˘ ˘ gresit ¸ sa-ti¸ arati¸ ospitalitatea pregatind o ma˘ ˘ ˆ ˘ sa bogata. Cu putin ¸ timp ın urma, Isus parti˘ ˘ ˆ cipase cu placere la „un mare ospat“ ¸ ın casa lui Matei (Luca 5:29). Deci Isus nu s-a referit ˘ ˘ la masa data de Marta, ci la prioritatile ¸ Marˆ ˘ ˘ tei. Ea a fost atat de ocupata cu pregatirea ˆ ˆ multor bucate, ıncat a pierdut din vedere ceea ce conta cel mai mult. Ce anume? ˘ Isus, Fiul unic-nascut al lui Iehova Dumneˆ ˆ ˆ ˘ ˘ zeu, se afla ın casa lor si¸ ıi ınvata ¸ adevarul. ˘ Ce altceva putea fi mai important? Pregatiriˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ le, mancarurile ei delicioase? Fara ındoiala, ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ lui Isus ıi parea rau ca Marta pierdea aceasta ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ocazie unica de a-si¸ ıntari credinta, ¸ ınsa i-a ˘ respectat decizia. Dar era prea mult sa-i im˘ ˘ ˘ ˘ puna Mariei sa o ajute, si¸ astfel sa piarda si¸ ea ˆ ˘ ocazia de a ınvata ¸ de la el. ˆ Prin urmare, Isus a corectat-o pe Marta ın ˆ mod delicat, rostindu-i cu blandete ¸ numele ˘ ˘ ˘ de doua ori ca sa o linisteasc a. El a asigurat-o ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ca nu era necesar ‘sa se ıngrijoreze si¸ sa se fraˆ ˘ ˘ mante pentru multe lucruri’. O masa simpla, ˘ ˆ cu unul sau doua feluri de mancare, ar fi fost ˆ ˆ de ajuns, cu atat mai mult cu cat cei prezenti¸ ˘ se bucurau de un ospat¸ spiritual deosebit. ˘ ˘ Isus nu ar fi vrut sub nicio forma sa o prive˘ ze pe Maria de „partea buna“ pe care si-o ale¸ ˆ ˘ sese, aceea de a ınvata de la el. ¸

ˆ Din acest scurt episod petrecut ın familia Martei, continuatorii de azi ai lui Cristos pot ˆ ˘ ˘ ˆ ınvata ¸ multe. Nimic nu trebuie sa ne ımpie˘ ˘ dice sa ne satisfacem ‘necesitatile spirituale’ ¸ ˘ ˘ (Matei 5:3). Desi¸ vrem sa imitam generozita˘ ˘ ˘ ˆ tea si¸ harnicia Martei, nu vrem ‘sa ne framan˘ ˘ ˘ tam’ peste masura din cauza unor aspecte ˘ mai putin ¸ importante si¸ sa pierdem din ve˘ dere ceea ce conteaza cel mai mult. Noi ne asociem cu colaboratorii crestini nu pentru a ¸ ˘ ˆ ˘ pregati sau pentru a consuma mancaruri aleˆ se, ci pentru a ne ıncuraja reciproc si¸ pentru a ne face daruri spirituale (Romani 1:11, 12). ˆ ˘ Ne putem bucura de o reuniune ınvioratoa˘ ˘ re chiar si¸ cu o masa foarte simpla. ˆ Fratele pierdut ın moarte ˘ este readus la viat¸ a ˘ ˆ ˘ Suntem siguri ca Marta a ınvatat ¸ din cele ˆ ˆ ıntamplate si a acceptat corectarea si¸ sfatul lui ¸ ˆ ˘ Isus. In introducerea emotionantei relatari ¸ ˘ despre Lazar, apostolul Ioan ne aminteste: ¸ ˆ ˘ „Isus ıi iubea pe Marta, pe sora ei si¸ pe Lazar“ ˆ (Ioan 11:5). Au trecut cateva luni de la aceas˘ ˘ ˆ ˘ ta vizita a lui Isus ın Betania. Cu sigurant¸ a, ˘ Marta nu s-a suparat si¸ nici nu a nutrit resen˘ timente fat¸ a de Isus pentru sfatul lui plin de ˘ ˆ ˆ iubire. Dimpotriva, l-a luat ın serios. Si ¸ ın ˘ ˘ aceasta privint¸ a Marta este un exemplu de ˘ ˘ credint¸ a pentru noi. Caci cine nu are nevoie ˆ ˆ ˆ din cand ın cand de corectare? ˆ ˆ ˘ ˆ Cand fratele ei s-a ımbolnavit, Marta l-a ın˘ grijit cu devotament. Ea a facut tot ce a putut ˘ ˘ ˘ ˆ ca sa-i aline suferin ta ¸ si¸ ca sa-l ajute sa se ın˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sanatoseasc a. Insa boala lui s-a agravat. Mar¸ ˆ ta si¸ Maria l-au vegheat zi si¸ noapte. De cate ˘ ori trebuie sa fi privit Marta chipul palid si¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ıncercanat al fratelui sau, gandindu-se la anii ˆ ˘ petrecuti¸ ımpreuna, la bucuriile si¸ la necazu˘ ˘ rile traite alaturi de el! ˘ ˆ ˘ Vazand ca nu mai puteau face nimic pen˘ tru Lazar, Marta si¸ Maria i-au trimis lui Isus ˘ ˘ un mesaj: „Doamne, iata ca cel pentru care TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2011

13


ai afectiune este bolnav“ (Ioan 11:1, 3). Isus ¸ ˆ ˘ ˘ predica atunci ıntr-o regiune aflata la doua ˘ zile de mers de Betania. Ele stiau ca Isus ti¸ ¸ ˘ nea mult la fratele lor si¸ erau convinse ca el ˘ ar fi facut tot ce ar fi putut pentru prietenul ˘ lui. Cele doua surori au sperat din tot sufle˘ ˘ ˆ ˆ tul ca Isus sa vina ınainte de a fi prea tarziu! ˘ ˘ Dar sperantele lor s-au naruit: Lazar a murit! ¸ Marta si ¸ Maria l-au jelit pe fratele lor, l-au ˆ ˆ ınmormantat si ¸ au primit mulˆ ti¸ vizitatori din ˆ ˘ Betania si¸ din ımprejurimi. Insa despre Isus ˘ ˘ nu aveau nicio veste. Pe masura ce timpul tre˘ ˆ cea, Marta era tot mai nedumerita. In cele ˘ ˘ din urma, dupa patru zile de la moartea lui ˘ ˘ Lazar, Marta a auzit ca Isus se apropia de sat. ˘ Cum era o femeie de actiune, ea nu s-a lasat ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ coplesit ¸ a de durere, ci a plecat ın graba, fara ˘ ˆ ˆ a-i spune Mariei, ca sa-l ıntampine pe Isus (Ioan 11:20). ˘ ˘ ˆ Zarindu-l pe Stapanul ei, Marta a dat glas ˆ ˆ gandului care le chinuise zile ıntregi: „Doam˘ ne, daca ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi muˆ rit“. Totusi, ¸ si¸ credinta ¸ erau vii ın ¸ speranta ˘ inima Martei. Ea a adaugat: „Dar si¸ acum stiu ¸ ˘ ˆ ˆ ca tot ce ıi ceri lui Dumnezeu, Dumnezeu ıti¸ ˆ ˘ va da“. Atunci, pentru a-i ıntari speranta, ¸ Isus ˘ i-a zis: „Fratele tau se va scula din morti“ ¸ (Ioan 11:21–23). ˆ ˘ ˆ Crezand ca Isus se referea la ınvierea viitoa˘ re, Marta a spus: „Stiu ca se va scula din morti¸ ¸ ˆ ˆ ˘ la ınviere ın ziua din urma“ (Ioan 11:24). ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Marta credea cu tarie ın aceasta ınvat¸ atu˘ ˘ ra, chiar daca liderii religiosi¸ evrei numiti¸ saduchei o contestau. Scripturile inspirate ˆ vorbeau clar despre ınviere (Daniel 12:13; ˘ ˆ ˆ ˘ Marcu 12:18). Marta stia ca Isus ıi ınvatase ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ pe oameni despre ınviere si¸ chiar ınfaptuise ˆ ˆ ınvieri, desi ¸ niciunul dintre cei ınviati¸ nu fuˆ ˘ sese mort de atatea zile ca Lazar. Dar Marta ˘ ˘ nu stia ce urma sa faca Isus. ¸ Isus a rostit apoi memorabilele cuvinte: ˆ „Eu sunt ınvierea si¸ viata“. Isus a primit ¸ de la Iehova Dumnezeu autoritatea de a face 14

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2011

ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ınvieri la scara mondiala ın viitor. El a ıntrebat-o pe Marta: „Crezi tu lucrul acesta?“, iar ˘ ˆ Marta i-a dat raspunsul citat la ınceputul ar˘ ticolului. Ea credea ca Isus era Cristosul, sau ˘ Mesia, ca era Fiul lui Iehova Dumnezeu, de˘ ˘ ˘ ˆ spre care profetii ¸ spuneau ca avea sa vina ın lume (Ioan 5:28, 29; 11:25–27). Pretuiesc Iehova Dumnezeu si¸ Isus Cristos ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ o asemenea credint¸ a? Cele ıntamplate dupa ˘ ˘ ˆ aceea ofera un raspuns mai mult decat eviˆ ˘ ˘ dent. Marta s-a dus ındata sa o cheme pe sora ˆ ˘ ei. Mai tarziu, l-a vazut pe Isus foarte tulbuˆ rat ın urma discutiei ¸ cu Maria si¸ cu multimea ¸ ˘ ˘ de oameni veniti¸ sa le consoleze. L-a vazut ˆ ˆ ˆ plangand si¸ manifestandu-si¸ deschis durerea. ˆ ˆ ˆ ˘ Isus era profund ındurerat observand cata su˘ ferint¸ a produce moartea. Ea l-a auzit porun˘ cindu-le oamenilor sa dea la o parte piatra de ˆ ˘ la mormantul lui Lazar (Ioan 11:28–39). ˘ Fiind o persoana cu simt¸ practic, Marta a ˆ ˘ ˆ obiectat spunand ca trupul neınsufletit ¸ al fraˆ telui ei mirosea urat, deoarece acesta murise de patru zile. Isus i-a reamintit Martei: „Nu ˘ ˘ ti-am spus ca, daca vei crede, vei vedea gloria ¸ ˘ lui Dumnezeu?“. Da, Marta a crezut si¸ a vazut gloria lui Iehova Dumnezeu: Chiar atunci ˘ ˆ Iehova i-a dat Fiului sau puterea de a-l ınvia ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ pe Lazar! Aceste momente aveau sa ramana ˆ ˘ ˆ ıntiparite ın memoria Martei pentru totdeau˘ na! Isus a strigat cu glas poruncitor: „Lazar, ˘ ˘ vino afara!“. Din pester ¸ a s-a auzit un zgomot ˆ ˘ ˆ ınfundat: Lazar, legat cu fasii ¸ (potrivit obiˆ ˘ ˆ ceiului), s-a ridicat si¸ a ınceput sa caute bajˆ baind iesirea. Isus a poruncit: „Dezlegati-l ¸ si¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ lasati-l s a mearg a!“. Marta avea s asi amin¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ teasca toata viata ¸ bucuria nemarginita pe ˆ care ea si¸ Maria au simtit-o cand s-au aruncat ¸ ˆ ın bratele fratelui lor (Ioan 11:40–44). Dure¸ ˘ ˘ rea ce-i apasa inima disparuse! ˘ ˘ ˆ Aceasta relatare dovedeste ¸ ca ınvierea morˆ ˘ ˘ ˘ tilor nu este un vis. Ea este o ınvat¸ atura bi¸ ˘ blica si¸ un fapt istoric demonstrat. Iehova ˘ ˘ ˘ ˆ Dumnezeu si¸ Fiul sau rasplatesc credinta ¸ ın-


˘ ˘ Isus a rasplatit-o pe Marta pentru credinta ¸ ei ˆ ınviindu-i fratele

˘ ˘ ˘ ˘ chinatorilor adevarati. ¸ Ei i-au rasplatit pe ˘ ˘ ˘ Marta, pe Maria si¸ pe Lazar si¸ te vor rasplati ˘ ˆ ˘ si ¸ pe tine daca vei dobandi o credint¸ a de neclintit, ca a Martei.1 „Marta slujea“ ˘ ˆ Marta mai apare o data ın consemnarea bi˘ ˆ ˘ ˘ ˆ blica, la ınceputul ultimei saptamani din via˘ ˆ ˆ ˘ bine ce ıncercari ¸ta lui Isus pe pamant. Stiind ¸ ˆ ˆ ıl asteptau, Isus s-a refugiat din nou ın Beta¸ nia, de unde avea de mers pe jos trei kiloˆ ˘ ˘ metri pana la Ierusalim. Isus si¸ Lazar luau ˆ ˘ masa ın casa lui Simon, leprosul. Cu aceasta ˘ ocazie ni se vorbeste ¸ pentru ultima oara de˘ spre Marta. Relatarea biblica spune: „Marta slujea“ (Ioan 12:2). ˆ Cat de bine i se potrivesc aceste cuvinte ˆ ˆ ˆ ˆ unei femei atat de harnice! Cand am ıntal˘ ˆ nit-o prima data pe Marta ın paginile Bibliei, ˘ ˆ ˘ ˘ am gasit-o muncind, cand ne luam ramas ˆ ˘ ˘ ˘ 1 Pentru a afla mai multe despre ınva ¸tatura biblica refeˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ritoare la ınviere, vezi capitolul 7 al car ¸tii Ce ne ınva ¸ta ın ˘ realitate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova.

˘ ˘ ˆ bun de la ea, o lasam tot muncind, ˆ ıngrijin˘ du-se de necesitatile ¸ celor din jur. In prezent, congregatiile continuatorilor lui Cristos sunt ¸ ˆ ˘ binecuvantate cu femei ce urmeaza exemplul Martei — femei inimoase si¸ cu spirit de sacriˆ ficiu, care ısi¸ dovedesc credinta ¸ prin fapte. ˘ ˘ Probabil ca Marta a continuat sa manifeste ˘ ˆ ˘ ˆ aceste calitati, ¸ dand dovada de ıntelepciune. ¸ ˆ Si fiind¸ ¸ ce mare nevoie avea de ıntelepciune, ˘ ˘ ca nu scapase de necazuri! ˘ ˆ ˘ Dupa cateva zile, Marta a trebuit sa supor˘ ˘ te durerea pricinuita de moartea cumplita a ˘ ˆ ˆ ˆ lui Isus, Stapanul ei drag. Mai mult decat atat, aceiasi¸ ucigasi¸ ipocriti¸ care l-au ucis pe Isus ˘ ˘ voiau acum sa-l omoare si¸ pe Lazar, deoareˆ ˆ ˘ ce ınvierea lui ıntarea credinta ¸ multora (Ioan ˆ ˘ 12:9–11). Fireste, ¸ ın cele din urma, moartea a ˘ ˘ ˘ reusit ¸ sa rupa si¸ legaturile dintre acesti ¸ trei ˆ frati. cum sau cand au avut loc aces¸ Nu stim ¸ ˘ te triste evenimente, dar stim ca Marta a per¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ severat pana la sfarsit ¸ ei. Sa ¸ datorita credintei ˘ ˘ imitam, asadar, si¸ noi credinta ¸ remarcabila ¸ a Martei! TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2011

15


˘ ˆ ˘ ˘ ˆ SA INVAT¸ AM DIN CUVANTUL LUI DUMNEZEU

Care este scopul lui Dumnezeu ˘ ˆ cu privire la pamant?

˘ Acest articol analizeaza unele ˆ ˘ ıntrebari pe care vi le-ati¸ pus, probabil, ˘ ˘ si¸ dumneavoastra si¸ prezinta versetele ˘ ce raspund la ele. Cititi¸ aceste versete ˆ ın propria Biblie. Martorii lui Iehova ˘ ˆ ˘ sunt bucurosi¸ sa le analizeze ımpreuna ˘ cu dumneavoastra.

˘ ˆ 1. Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant? ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Pamantul este locuinta Gradina Edenului ocupa o mica parte a pa¸ omului. Dupa ce Dumˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ nezeu i-a creat pe ıngeri ca sa traiasca ın cer, el mantului. Primii oameni, Adam si¸ Eva, trebuiau ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ l-a facut pe om ca sa se bucure de viat¸ a pe pa- sa aiba copii si, ¸ pe masura ce familia lor crestea, ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ mant (Iov 38:4, 7). Dumnezeu l-a asezat pe pri- trebuiau sa ıngrijeasca pamantul, transforman¸ ˆ ˆ ˘ ˆ mul om ıntr-un superb paradis, numit Eden, si¸ du-l ın paradis (Geneza 1:28). Pamantul nu va fi ˘ le-a oferit lui si¸ urmasilor lui posibilitatea de a trai niciodata˘ distrus. (Cititi¸ Psalmul 104:5.) ¸ vesnic (Geneza 2:15–17). (Cititi¸ Psalmul 115:16.) ¸

˘ ˆ 2. De ce nu este pamantul acum un paradis? ˆ ˆ Intrucat Adam si¸ Eva nu au ascultat de Dumnezeu, El ˘ i-a dat afara din Eden. Paradisul pierdut de Adam nu a ˘ mai fost restabilit niciodata deoarece, conform Bibliei, ˘ ˆ ˆ ˘ „pamantul a fost dat pe mana celui rau“ (Iov 9:24). (Cititi¸ Geneza 3:23, 24.) Dar Iehova Dumnezeu nu si-a uitat scopul privitor la ¸ ˆ ˘ ˘ omenire. In plus, Dumnezeu nu da gres¸ niciodata (Isaia ˘ ˘ ˆ ˘ 45:18). El va restabili familia umana facand-o sa cores˘ ˘ punda scopului pentru care a fost creata. (Cititi¸ Psalmul 37:11.)

3. Cum va instaura Dumnezeu pacea ˘ ˆ pe pamant? ˘ ˘ Pentru ca omenirea sa se poata bucura de pace, ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ Dumnezeu trebuie mai ıntai sa-i ınlature pe oamenii ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ rai. In razboiul de la Armaghedon, ıngerii ıi vor distruˆ ge pe toti¸ cei care i se ımpotrivesc lui Dumnezeu. Saˆ ˆ tan va fi ınchis pentru 1000 de ani, iar oamenii care ıl iubesc pe Dumnezeu vor supravietui ¸ Armaghedonului, ˆ ˘ ˆ ˘ bucurandu-se de viat¸ a ın lumea noua. (Cititi¸ Revelatia ¸ 16:14, 16; 20:1–3; 21:3, 4.)


ˆ ˆ 4. Cand se va sfarsi ¸ suferinta? ¸ Pe parcursul acelor 1000 de ani, Isus va domni ˘ ˆ ˘ din cer peste pamant, veghind ca acesta sa de˘ ˆ ˆ vina un paradis. Mai mult decat atat, el va anu˘ ˆ la pacatele oamenilor care ıl iubesc pe Dumˆ ˘ ˆ nezeu, eliminand astfel boala, batranetea si¸ ¸ moartea. (Cititi¸ Isaia 11:9; 25:8; 33:24; 35:1.) ˆ ˘ Cand va distruge Dumnezeu rautatea de pe ˘ ˆ ˘ pamant? Isus ne-a dat un „semn“ ca sa putem ˆ ˆ discerne cand va veni sfarsitul. Conditiile mon¸ ¸ ˘ ˆ ˘ diale actuale amenint¸ a ınsasi¸ existenta omenirii ¸ ˘ ˘ ˆ si¸ dovedesc ca traim la ‘ıncheierea acestui sistem’. (Cititi¸ Matei 24:3, 7–14, 21, 22; 2 Timotei 3:1–5.)

˘ ˆ 5. Cine va trai ın Paradis? ˘ ˘ Isus le-a poruncit continuatorilor lui sa faca discipoli ˘ ˆ ˆ ˘ si¸ sa-i ınvete a ¸ despre modul iubitor ın care actioneaz ¸ Dumnezeu (Matei 28:19, 20). Pe tot globul, Iehova inˆ ˘ struieste ¸ milioane de oameni si¸ ıi pregateste ¸ pentru viaˆ ˘ ˘ ta 2:3). La Salile Regatului, ¸ ¸ ın lumea noua (Tefania ˆ ˆ ˘ unde se ıntrunesc Martorii lui Iehova, oamenii ınvat¸ a ˆ ˘ sa fie soti¸ si¸ tati¸ mai buni, sotii ¸ si¸ mame mai bune. Im˘ ˘ ˆ ˘ preuna, copiii si¸ parintii ¸ ısi¸ consolideaza aici speranta ¸ ˆ ıntr-un viitor mai bun. (Cititi¸ Mica 4:1–4.) ˆ La Sala Regatului veti¸ cunoaste ¸ oameni care ıl iubesc ˘ ˆ ˘ ˘ pe Dumnezeu si¸ care doresc sa ınvete ¸ cum sa-i fie placuti. ¸ (Cititi¸ Evrei 10:24, 25.)

Pentru mai multe informatii, ¸ vezi capitolul 3 ˘ ˘ al acestei carti, ¸ publicata de Martorii lui Iehova.

ˆ ˘ CE NE INVAT¸ A ˆ ın realitate BIBLIA?

17


CEL MAI ODIOS PROCES DIN ISTORIE P ˘ ATRU relatari biblice diferite, numite ˘ ˘ evanghelii, prezinta cu lux de amanunte arestarea, judecarea si¸ executarea lui Isus Cristos. Este, probabil, cel mai cunoscut proces din antichitate. De ce ˘ trebuie sa ne intereseze acest proces? Din cel putin ¸ trei motive: Isus le-a spus ˘ continuatorilor lui sa-i comemoreze ˆ moartea, iar moartea sa a survenit ın ˘ ˘ urma acestui proces; vrem sa stim daca ¸ ˘ acuzatiile aduse lui Isus au fost adeva¸ ˘ rate; jertfa lui Isus este de important¸ a ˘ vitala pentru noi si ¸ pentru viitorul nostru (Luca 22:19; Ioan 6:40).

ˆ In timpul procesului intentat lui ˘ ˆ Isus, Palestina era sub stapanire roma˘ ˘ na. Romanii le permiteau autoritatilor ¸ ˘ ˘ evreiesti ¸ sa-i judece pe evrei dupa legi˘ le acestora, dar se pare ca nu le acor˘ ˘ ˘ dau autoritatea de a executa raufacatorii. Astfel, Isus a fost arestat de ˆ ˘ ımpotrivitorii sai evrei, dar a fost exe˘ cutat de autoritatile ¸ romane. Activitatea de predicare a lui Isus a deranjat ˆ ˘ atat de mult institutia ¸ religioasa a vreˆ ˆ ˘ ˆ mii, ıncat reprezentantii ¸ ei au hotarat ˘ ˘ ˘ ˆ ca Isus trebuia sa moara. Ei voiau ın˘ ˘ ˘ ˘ sa ca executarea lui sa para legala. Re-


feritor la eforturile lor disperate de a da execu˘ ˘ tiei ¸ lui Isus o nota legala, un profesor de drept ˘ a spus ca moartea lui Cristos a fost „cea mai ˘ ˘ abjecta crima din istoria jurisprudentei“.1 ¸

˘ ˘ ˘ Neregula dupa neregula ˘ ˘ Legea mozaica a fost numita „cel mai bun si ¸ cel maiˆ avansat sistem de legi promulgat vreo˘ ˘ ˆ data“. Insa ın zilele lui Isus, rabinii preocupati¸ ˘ ˘ doar de litera legii i-au adaugat nenumarate reguli extrabiblice, dintre care multe au fost inˆ ˆ troduse mai tarziu ın Talmud (Vezi chenarul ˆ „Legile evreilor ın primele ˆ secole˘ ale ˘ erei noastre“, de la pagina 20). In ce masura s-a tinut ¸ ˆ cont de aceste norme biblice si ¸ extrabiblice ın timpul procesului lui Isus? ˆ A fost arestat Isus ın urma unor acuzatii ¸ similare aduse de doi martori? Asa pen¸ ar fi trebuit ˘ ˘ ˆ tru ca arestarea lui sa fie legala. In Palestina ˆ ˆ ˘ ˆ secolului ıntai, evreul care considera ca a fost ın˘ ˘ ˘ ˆ calcata o lege trebuia sa sesizeze instanta ¸ ın timpul unei sedin te ¸ de lucru. Instanta ¸ nu avea ¸ ˘ ˘ ˘ voie sa aduca acuzatii, ¸ ci doar sa investigheze ˆ ˆ ˘ ˘ plangerile ınaintate. Puteau sa faca reclamatii ¸ ˘ doar persoanele care fusesera martore la un pre˘ ˆ supus delict. Actiunea judiciara ıncepea numai ¸ ˘ daca depozitiile a cel putin ¸ ¸ doi martori concor˘ dau. Marturia lor constituia capul de acuzare pe ˘ ˆ ˆ baza caruia ınvinuitul era arestat. Nu se lua ın calcul depozitia ¸ ˆ unui singur martor (Deuteroˆ ˘ ˘ nomul 19:15). In cazul lui Isus ınsa, autoritatile ¸ ˘ ˆ ˘ evreiesti ¸ nu au facut decat sa caute „cea mai ˘ ˘ ˆ buna modalitate“ de a scapa de el. Cand li s-a ˘ ˆ ˆ ivit „o ocazie potrivita“, ıntr-o noapte cand nu ˆ ˘ exista nicio „multime ımprejur“, autoritatile ¸ ¸ l-au retinut (Luca 22:2, 5, 6, 53). ¸ ˆ ˘ In momentul arestarii lui Isus nu exista niˆ cio acuzatie ¸ ımpotriva lui, preotii ¸ si ¸ Sanhedri˘ ˆ ˆ ˘ nul (curtea suprema a evreilor) ıncepand sa ˘ caute martori abia dupa aceea (Matei 26:59). Ei ˘ ˘ 1 Spre ru ¸sinea lor, bisericile cre ¸stinata ¸tii au folosit rela˘ tarile din evanghelii privitoare la moartea lui Isus pentru ˆ ˘ ˆ ˘ a ıncuraja antisemitismul. Aceasta concep ¸tie ınsa nu exisˆ ta ın mintea scriitorilor evangheliilor, care erau, de fapt, evrei.

˘ ˘ ˘ ˘ nu au putut gasi doua marturii care sa concorˆ de. De fapt, nu instantei ¸ ıi revenea sarcina de ˘ a cauta martori. Iar „a judeca si ¸ a condamna ˘ ˘ ˘ pe cineva la moarte, fara sa specifici infractiu¸ ˆ nea pentru care ıl judeci, este de-a dreptul scandalos“, spune avocatul si ¸ biograful Taylor Innes. ˆ Gloata care l-a prins pe Isus l-a dus ın casa ˆ ˘ fostului mare preot Ana, care a ınceput sa-l interogheze (Luca 22:54; Ioan 18:12, 13). Ana a ˆ ˘ ˘ ıncalcat deliberat regula potrivit careia acuzatiile grave, ce se puteau solda cu o condamna¸ re la ˆ moarte, trebuiau judecate ziua, nu noapˆ tea. In plus, toate probele trebuiau aduse ın ˆ cadrul unui proces public, nu ın spatele usilor ¸ ˆ ˘ ınchise. Constient de faptul c a interogatoriul ¸ ˆ ˘ la care ıl supunea Ana era ilegal, ˆ Isus i-a ras˘ ˆ ˘ puns: „De ce ma ıntrebi pe mine? Intreaba-i pe ˘ ˘ cei care au auzit ce le-am vorbit. Iata ca ei stiu ¸ ˘ ce-am zis“ (Ioan 18:21). Ana ar fi trebuit sa interogheze martorii, nu acuzatul. Observatia ¸ lui ˘ Isus l-ar fi determinat pe un judecator cinstit ˘ ˘ sa aplice procedura legala. Dar pe Ana nu-l interesa dreptatea. ˘ Auzind cuvintele lui Isus, una dintre garzi l-a ˘ palmuit, si ¸ acesta nu a fost singurul act de vio˘ ˆ lent¸ a la care a fost supus Isus ın acea noapte ˘ ˆ (Luca 22:63; Ioan 18:22). Legea consemnata ın ˘ cartea biblica Numerele, capitolul 35, cu privi˘ re la orasele de refugiu, prevedea ca acuzatii ¸ sa ¸ ˆ fie protejati¸ ımpotriva tratamentelor brutale ˆ ˘ ˘ pana la stabilirea vinovatiei. Si ¸ ¸ Isus ar fi trebuit ˘ sa beneficieze de o asemenea protectie. ¸ ˆ Apoi, cei care l-au prins pe Isus l-au dus ın casa marelui preot Caiafa. Aici, acest proces ileˆ gal, tinut ın miez de noapte, a continuat (Luca ¸ ˆ 22:54; Ioan 18:24). Sfidand toate principiile ˘ ˘ justitiei, preotii ¸ ¸ au cautat „o marturie minci˘ ˆ ˘ noasa ımpotriva lui Isus, ca sa-l omoare“. Dar ˘ ˘ nu au existat doua marturii concordante cu privire la ceea ce ar fi spus Isus (Matei 26:59; ˆ Marcu 14:56–59). Atunci, marele preot a ıncer˘ ˘ cat sa-l determine pe Isus sa se incrimineze ˘ ˘ singur. „Nu raspunzi nimic? Ce marturisesc TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2011

19


Legile evreilor ˆ ın primele secole ale erei noastre ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ Traditia a ın scris ın primele ¸ orala iudaica, asternut ¸ ˘ secole ale erei noastre, dar considerata mult mai ˘ veche, cuprindea urmatoarele reguli: ˆ

˘ capitala, ˇ In procesele care se puteau solda cu pedeapsa ˘ pledoaria pentru achitare trebuia sustinut a prima; ¸

˘ ˘ ˘ ˘ ˇ Judecatorii trebuiau sa faca tot posibilul sa-l salveze pe

inculpat; ˆ ˘ ˘ ˇ Judec atorii puteau sa pledeze ın favoarea acuzatului, ˆ nu ımpotriva lui; ˇ Martorii erau avertiza ¸ti cu privire la seriozitatea rolului lor; ˇ Martorii erau audiati¸ separat; ˘ ˘ ˆ ˇ Marturia trebuia sa concorde ın toate aspectele importante: data, locul, momentul comiterii faptei etc.; ˇ Infrac ¸tiunile care se pedepseau cu moartea trebuiau ˆ judecate ın timpul zilei; ˇ Procesele ce seˆ puteau solda cu pedeapsa capitala˘ nu trebuiau tinute ın ajunul unei zile de sabat sau al unei ¸ ˘ ˘ sarbatori; ˘ ˇˆ Procesele ce se puteau solda cu pedeapsa capitala ˆ ˆ ˘ ˆ ıncepeau si ¸ se ıncheiau ın aceeasi ¸ zi doar daca verdictul ıi ˘ era favorabil inculpatului; daca nu-i era favorabil, procesul ˘ ˆ ˆ trebuia sa se ıncheie a doua zi, cand se anunta ¸ verdictul si ¸ se executa sentinta; ¸ ˘ ˇ Procesele care se soldau cu pedeapsa capitala erau ˘ judecate de cel pu ¸tin 23 de judecatori; ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˇ Judecatorii ısi ¸ exprimau pe rand opinia, ıncepand cu ˆ ˘ ˆ cel mai tanar, votand pentru achitarea sau pentru ˆ condamnarea acuzatului; scribii ınregistrau toate aceste declaratii; ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˇ Numarul voturilor pentru achitare trebuia sa depaseasc a ¸ ˘ cu unu votul majoritatii; ¸ pentru condamnare era nevoie de ˘ ˘ ˘ o diferent¸ a de doua voturi; daca diferenta ¸ era doar de un ˆ ˘ ˆ ˘ vot, se mai aduceau cate doi judecatori pana se ob ¸tinea ˘ diferen ¸ta necesara; ˆ ˆ ˘ ˇ Cand ın favoarea acuzatului nu pleda niciun judecator, ˘ verdictul de vinovatie ¸ nu era valabil, fiind considerat „dovada unei conspiratii“. ¸

˘ Ilegalitati¸ comise ˆ ın procesul lui Isus ˇ Instan ¸ta nu a audiat nicioˆ pledoarie si ¸ niciun martor ın favoarea acuzatului ˘ ˆ ˇ ˘ Niciun judecator nu a ıncercat sa-l apere pe Isus; to ¸ti i-au fost dusmani ¸ ˘ ˇ Preo ¸tii au cautat martori falsi ¸ pentru a-l condamna pe Isus la moarte ˇ Procesul a fost ¸tinut noaptea, cu ˆ usile ınchise ¸ ˆ ˆ ˇˆ Procesul a ınceput si ¸ s-a ıncheiat ˆ ın aceeasi ¸ zi, ın ajunul unei ˘ ˘ sarbatori ˇ Nu˘ a existat niciun ˆ rechizitoriu, adica nicio acuzatie, ınainte de ¸ arestarea lui Isus ˘ ˇ Afirma ¸tia lui Isus ca era Mesia, ˘ desi ¸ considerata „blasfemie“, nu a ˘ fost cercetata ˆ ˇˆ Cand cazul a fost prezentat ˘ ınaintea lui Pilat, acuza ¸tia adusa ˘ lui Isus a fost schimbata ˇ Acuzatiile au fost false ¸ ˘ ˇ Desi¸ l-a gasit nevinovat pe Isus,

Pilat l-a condamnat la moarte


ˆ ˘ acestia ımpotriva ta?“ (Marcu 14:60) Aceasta ¸ ˘ ˆ tactica nu era deloc ın spiritul legii. „A-l interoga pe acuzat cu scopul de a-l incrimina pe ˆ baza propriilor cuvinte ınsemna o violare a justitiei clasice“, a remarcat Taylor Innes, citat ¸ mai sus. ˆ In final, cei prezenti¸ s-au legat de o afirma˘ ˘ ˆ tie ¸ facuta de Isus. La ıntrebarea „Esti ¸ tu Cristoˆ ˘ sul, Fiul Celui Binecuvantat?“, Isus a raspuns: ˆ ˆ „Sunt. Si ¸ voi ıl veti¸ vedea pe Fiul omului stand la dreapta puterii si ¸ venind cu norii cerului“. Preotii ¸ au considerat cuvintele lui Isus o blasˆ femie si ¸ „toti¸ l-au condamnat, declarandu-l vrednic de moarte“ (Marcu 14:61–64).1 Conform Legii mozaice, procesele trebuiau tinute cu usile ¸ ¸ deschise (Deuteronomul 22:24; ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Rut 4:1). Judecarea lui Isus ınsa a fost facuta ın ˘ ˘ ˘ ˆ secret. Nimanui nu i s-a permis sa vorbeasca ın favoarea lui. Nimeni nu a analizat justetea ¸ afir˘ matiei lui Isus ca este Mesia. Lui Isus nu i s-a ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ permis sa aduca martori ın apararea sa. Jude˘ catorii nu au stabilit prin vot, asa ¸ cum proce˘ dau de obicei, daca Isus era sau nu vinovat. ˆ Inaintea lui Pilat ˆ ˆ ˘ Intrucat nu aveau, se pare, autoritatea sa-l execute pe Isus, evreii l-au dus la guvernatorul ˆ roman Pontiu ¸ Pilat. Prima ıntrebare a lui Pilat ˆ a fost: „Ce acuzatie ¸ aduceti¸ ımpotriva acestui ˘ ˘ om?“. Stiind ca acuzatia ¸ falsa de blasfemie nu ¸ ˘ ˆ era relevanta pentru Pilat, evreii au ıncercat ˘ ˘ ˘ ˘ sa-l determine sa-l condamne pe Isus fara ni˘ cio investigatie. ¸ Ei i-au zis: „Daca acest om n-ar ˘ ˘ ˘ fi un raufacator, nu ti¸ l-am fi predat“ (Ioan ˆ ˘ ˆ ˘ 18:29, 30). Pilat i-a respins ınsa, obligandu-i sa ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ gaseasca o alta ınvinuire: „L-am gasit pe omul ˆ ˘ ˆ acesta instigand natiunea noastra, interzicand ¸ ˘ ˆ ˘ platirea de impozite Cezarului si ¸ spunand ca el ˘ este Cristos, un rege“ (Luca 23:2). Cu multa viˆ clenie, ei au ınlocuit acuza ¸tia de blasfemie cu ˘ cea de tradare. ˆ ˘ 1 Blasfemia consta ın folosirea ireveren ¸tioasa a numeˆ ˘ lui divin sau ın uzurparea puterii ori a autorita ¸tii ce-i revine doar lui Dumnezeu. Cei care l-au acuzat pe Isus nu ˆ au putut aduce dovezi incriminatorii ın acest sens.

˘ ˘ Acuzatia ¸ ca Isus ar fi ‘interzis platirea impo˘ zitelor’ era falsa, iar acuzatorii stiau acest lu¸ ˆ ˆ ˘ cru. Isus ıiˆ ınvatase exact contrariul (Matei ¸ ˘ 22:15–22). In ce priveste ¸ ca Isus s-ar fi ¸ acuzatia autointitulat rege, Pilat si-a dat seama imediat ¸ ˘ ca omul dinaintea lui nu era o amenintare ¸ ˘ pentru Roma. De aceea a spus: „Nu gasesc ni˘ ˆ ˘ cio vina ın el“ (Ioan 18:38). Pilat si-a pastrat ¸ ˘ aceasta convingere pe tot parcursul procesului. ˆ ˆ ˘ La ınceput Pilat a ıncercat sa-l elibereze pe ˆ Isus, profitand de obiceiul evreilor de a pune ˆ ˆ ın libertate un detinut cu ocazia Pastelui. In fi¸ ¸ ˆ ˘ ˘ nal ınsa, el l-a eliberat pe Baraba, care se facea vinovat de rebeliune si ¸ omor (Luca 23:18, 19; Ioan 18:39, 40). ˆ A doua ıncercare a guvernatorului roman de a-l elibera pe Isus a fost un compromis. El a or˘ ˘ ˆ ˘ donat ca Isus sa fie biciuit, sa fie ımbracat cu ˘ ˘ o mantie purpurie, sa i se puna pe cap o co˘ ˘ ˘ roana de spini si ¸ sa fie batut si ¸ batjocorit. Pilat ˘ a declarat din nou ca Isus este nevinovat. Era ˘ ca si nu va ajunge?’, ¸ ¸ cum ar fi spus: ‘Preotilor, TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2011

21


Martorii se puteau face ˆ ˘ vinovati¸ de varsare de sange ˆ Cand se tinea un proces care se pu¸ ˘ tea solda cu pedeapsa capitala, instan˘ tele evreiesti ¸ ¸ le atrageau atentia ¸ martorilor cu privire la valoarea vietii: ¸ ˘ ˘ ˘ „Daca intentionezi sa depui marturie ¸ ˆ bazandu-te pe o supozitie, ¸ pe ceea ce ai auzit sau pe ceea ce un martor i-a ˘ ˆ spus altui martor sau daca ıti¸ spui ‘Am ˘ ˆ auzit asta de la o persoana de ıncredeˆ ˘ ˆ re’, gandeste-te ca, ın final, te vom su¸ pune la teste specifice de interogare si¸ ˘ ˘ examinare. Trebuie sa stii ¸ ca legile proceselor privind proprietatea sunt diferite de legile proceselor privind infractiuni¸ ˆ le. Intr-un proces privind proprietatea, ˘ ˘ cineva este absolvit de vin ˆ a prin platirea unei sume de bani. In procesele priˆ vind infractiunile, sangele [acuzatului] ¸ ˆ si¸ sangele tuturor celor care s-ar fi putut naste ¸ din el [din persoana condam˘ ˘ nata pe nedrept] va cadea asupra lui ˘ [asupra celui care a depus marturie fal˘ ˆ ˘ ˆ sa] pana la sfarsitul timpurilor.“ (Talmu¸ dul babilonian, Sanhedrin, 37a) ˆ ˆ In cazul ın care acuzatul era declarat vinovat, martorii erau cei care trebuiau ˘ sa-l execute (Leviticul 24:14; Deuteronomul 17:6, 7).

22

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2011

ˆ sperand, probabil, ca suferinta ¸ prin care trecea ˘ Isus ca urmare a flagelarii aplicate de romani ˘ ˘ ˘ ˘ sa le potoleasca setea de razbunare si ¸ sa le in˘ ˆ ˆ spire mila (Luca 23:22). Dar nu s-a ıntamplat asa! ¸ ˘ „Pilat continua sa caute un mijloc de a-l eli˘ bera. Dar iudeii strigau: «Daca-l eliberezi pe omul acesta, nu esti ¸ prieten al Cezarului. Oriˆ cine se face pe sine rege vorbeste ¸ ımpotriva Cezarului»“ (Ioan 19:12). Cezarul din vremea aceea era Tiberiu, cunoscut pentru usurin ta ¸ cu ¸ ˆ care ıi executa pe toti¸ cei considerati¸ de el neˆ ˆ loiali, fie ei si ¸ ınalti¸ demnitari. Pilat ıi iritase ˘ deja destul pe evrei si ¸ nu voia sa provoace alte ˆ ˘ ˘ conflicte, cu atat mai mult sa riste ¸ sa fie acu˘ ˆ zat de tradare. Din vorbele multimii Pilat a ın¸ ˘ teles ca era amenintat Cuprins de ¸ ¸ si ¸ santajat. ¸ ˘ ˆ ˘ frica, el a cedat, dand ordin ca Isus sa fie tin¸ ˆ tuit pe stalp. Astfel, Pilat a condamnat la moarte un om nevinovat (Ioan 19:16).

Concluzii ˘ Multi¸ analisti ¸ judiciari au examinat relatarile din evanghelii privitoare la procesul lui Isus. ˘ Ei au ajuns la concluzia ca acesta a fost o paro˘ ˘ ˆ die, o farsa judiciara. „Procesul, care a ınceput ˆ ˘ si ¸ si ¸ s-a ıncheiat undeva la miezul noptii ¸ a ca˘ rui sentint¸ a s-a pronuntat ¸ tot atunci, a constiˆ ˘ ˘ ˘ tuit o ıncalcare flagranta a formalitatilor si ¸ ¸ regulilor dreptului iudaic, precum si ¸ a principiilor justitiei“, ¸ ˆ scrie un avocat. Un profesor de drept spune: „In timpul procesului s-au comis ˘ ˆ ˆ ilegalitati¸ atat de mari si ¸ abateri atat de grosoˆ ˆ ˆ ˘ lane, ıncat putem spune pe drept cuvant ca, ˘ din punct de vedere juridic, instanta ¸ s-a facut ˘ ˘ vinovata de crima“. ˘ Isus a fost nevinovat. Dar a stiut ca trebuia ¸ ˘ ˘ sa moara pentru a-i putea salva pe oamenii ˘ care urmau sa asculte de el (Matei 20:28). El a ˆ ˆ ˆ iubit atat de mult dreptatea, ıncat a acceptat de ˘ ˘ ˘ bunavoie sa fie victima celei mai revoltatoare ˘ ˘ ˘ nedreptati¸ comise vreodata. Isus s-a lasat ne˘ ˘ ˘ ˘ dreptatit ¸ pentru noi, niste ¸ pacatosi. ¸ Sa nu ui˘ ˘ ˘ tam niciodata sacrificiul sau!


˘ APROPIATI-V ¸ A DE DUMNEZEU

˘ ˆ ˆ Cei batrani vor ıntineri ˘ ˘ IMENI nu asteapt a cu bucurie neputintele ba¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ tranetii ¸ — pielea zbarcitˆ a, vederea ınceto ¸ sat ¸ a, ˘ ˘ ˘ ˆ auzul slab si¸ mersul greoi. Insa poate ca va ıntrebati: ¸ De ce ne-a dat Dumnezeu vigoarea tineretii ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ daca mai tarziu trebuie sa ınduram anii grei ai baˆ ˘ ˘ tranetii? ¸ Vestea buna este ca Dumnezeu nu ne-a ˆ ˘ ˆ ˆ creat ın acest scop. Dimpotriva, ıntrucat ne iubes¸ ˘ te, Dumnezeu si-a ¸ propus sa ne elibereze din lan˘ ˆ turile batranetii, ¸ ¸ asa ¸ cum reiese din cuvintele patriarhului Iov, consemnate la Iov 33:24, 25. ˘ ˘ Sa reflectam putin ¸ la situatia ¸ lui Iov, un om loial, ˘ ˘ ˘ Saiubit de Iehova Dumnezeu. Fara ca Iov sa stie, ¸ ˆ ˘ ˘ tan a pus la ındoiala integritatea acestuia fat¸ a de ˆ ˘ ˆ Dumnezeu, sustin ¸ and ca ıi slujea lui Dumnezeu ˆ ˘ doar din interes. Avand puterea de a anula tot raul ˆ ˆ ˆ provocat de Satan si¸ manifestand ıncredere ın slu˘ ˘ ˘ jitorul sau, Iehova i-a permis lui Satan sa-l puna la ˆ ıncercare pe Iov. Satan „l-a lovit pe Iov cu bube rele ˆ ˘ ˆ din talpa piciorului pana ın crestetul capului“ (Iov ¸ 2:7). Carnea lui Iov s-a umplut pur si¸ simplu de ˆ viermi. Pielea i s-a acoperit cu cruste, s-a ınnegrit ˘ si¸ a cazut (Iov 7:5; 30:17, 30). Cu greu ne putem imagina chinurile prin care a trecut Iov! Totusi, ¸ el ˘ ˆ ˘ a ramas fidel. El a spus: „Pana la ultima suflare, nu voi renunta ¸ la integritatea mea!“ (Iov 27:5). ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ Insa Iov a comis o greseal ¸ a grava. Intrucat cre˘ ˘ ˆ dea ca moartea sa era iminenta, el a ıncercat exa˘ ˆ gerat de mult sa se justifice, ‘declarandu-si¸ drept ˘ ˆ mai degraba propriul suflet decat pe Dumnezeu’ ˘ ˆ (Iov 32:2). Elihu, purtatorul de cuvant al lui Dumnezeu, l-a mustrat pe Iov, dar i-a transmis si¸ un meˆ ˘ saj ıncurajator de la Dumnezeu: „Scapa-l [pe Iov], ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ca sa nu coboare ın groapa [ın mormant]! Am ga˘ ˘ ˘ ˘ sit o rascumparare! Carnea lui sa fie mai frageda ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ decat ın tinerete, ¸ sa se ıntoarca la zilele pline de vigoare ale tineretii ¸ lui“ (Iov 33:24, 25). Aceste cu˘ ˘ ˘ vinte trebuie sa-i fi dat multa sperant¸ a lui Iov. Su˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ferinta ¸ lui avea sa ınceteze, iar el avea sa ramana ın ˘ ˘ ˘ ˘ viat¸ a. Daca Iov se caia, Dumnezeu era dispus sa ac-

N

˘ ˘ ˘ cepte o rascumparare si¸ sa-l scape de necazurile prin care trecea.1 ˘ ˘ Iov a acceptat cu umilint¸ a corectarea si¸ s-a cait ˘ ˘ (Iov 42:6). Iehova a primit o rascumparare pentru ˆ ˘ ˘ Iov care sa-i acopere pacatul. In virtutea ei, Dum˘ ˘ nezeu putea sa-l restabileasca si¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa-l rasplateasca. Iehova „l-a bineˆ ˆ cuvantat pe Iov la sfarsit ¸ mai mult ˆ ˆ decat la ınceput“ (Iov 42:12–17). ˆ ˘ ˘ Cata bucurie trebuie sa fi simtit ¸ ˆ Iov cand Dumnezeu l-a vindecat ˘ ˘ de acea boala respingatoare! Carnea lui a devenit chiar „mai frage˘ ˆ ˆ da decat ın tinerete“! Iar Iehova ¸ ˆ ˘ i-a dat multe alte binecuvantari. ˘ ˘ ˘ Rascumpararea acceptata de ˆ Dumnezeu ın folosul lui Iov a avut ˘ ˆ ˆ o valoare limitata, ıntrucat Iov a ˘ ˆ ramas tot imperfect si¸ a murit ın ˘ cele din urma. Dar noi beneficiem ˘ ˘ de o rascump arare mult mai valo˘ ˆ roasa. In marea sa iubire, Iehova ˘ ˘ ˘ l-a dat pe Fiul sau, Isus Cristos, ca rascumparare pentru noi (Matei 20:28; Ioan 3:16). Cei ce mani˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ festa credint¸ a ın aceasta rascumparare au perspecˆ ˘ ˘ ˆ tiva de a trai vesnic pe un pamant paradiziac. In ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ curand, ın acea lume noua, Dumnezeu ıi va elibe˘ ˆ ˆ ra pe oamenii fideli din lanturile batranetii. ¸ ¸ Te ın˘ ˘ ˆ demnam sa afli mai multe despre modul ın care si¸ ˘ tu vei putea ajunge sa te bucuri de acel timp, da, ˆ ˘ ˆ de timpul cand ‘carnea celor batrani va deveni mai ˘ ˆ ˆ frageda decat ın tinerete’! ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ 1 Cuvantul „rascump arare“ folosit aici ınseamna „acoperiˆ ˘ ˘ re“ (Iov 33:24). In cazul lui Iov, rascumpararea ar fi putut conˆ ˘ sta ıntr-o jertfa de animal, pe care Dumnezeu o accepta ca ˘ ˘ acoperire, sau ispasire, pentru pacatul lui Iov (Iov 1:5). ¸

ˆ SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN APRILIE: ˛ Iov 16—37

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2011

23


ˆ ˘ ˘ INVATA ¸ TI-V ¸ A COPIII

˘ Te-ai simtit ¸ vreodata singur? ˘ ULTI ¸ oameni cred ca nimeni nu se inˆ ˘ tereseaza de ei si¸ se simt singuri. Inˆ ˆ ˘ ˆ ˘ deosebi oamenii ın varsta ıncearca astfel de sentimente. Dar si¸ multi¸ copii, chiar si¸ coˆ pii care ıi slujesc lui Dumnezeu, se simt singuri si¸ sunt speriati. ¸ Stii ¸ de ce? —1 ˘ Pot fi multe motive. Sa vorbim despre un ˘ ˘ ˆ ˘ barbat care a trait cu mult timp ın urma, ˆ cu aproape o mie de ani ınainte de Isus. ˘ ˆ Numele lui era Ilie. El a trait pe timpul cand ˆ ˘ natiunea Israel nu i se mai ınchina adeva¸ ratului Dumnezeu, Iehova. Majoritatea isˆ ˘ ˘ ˘ ˆ raelitilor ıncepusera sa-i aduca ınchinare ¸ zeului fals Baal. Ilie a spus: „Numai eu ˘ ˘ ˘ am mai ramas“. Dar crezi ca Ilie ra˘ ˘ ˆ masese ıntr-adevar singurul slujitor al lui Iehova? — ˆ Desi¸ Ilie nu stia, ın Israel mai erau ¸ ˆ ˆ ˘ multi¸ care ıi aduceau ınchinare adevaratu˘ lui Dumnezeu. Dar se ascunsesera pentru ˘ ˘ ca le era teama. Stii ¸ de ce? — Ahab, regele Israelului, nu-i slujea lui Ieˆ hova, ci se ınchina la Baal, zeul fals al sotiei ¸ sale, Izabela, care era o femeie rea. Mai ˆ ˆ ˆ ˘ mult decat atat, Ahab si¸ Izabela ıi cautau pe toti¸ slujitorii lui Iehova, mai ales pe Ilie, ˘ ˘ ca sa-i ucida. De aceea a fugit Ilie. El a mers ˆ ˘ aproape 480 de kilometri prin desert, pana ¸ ˆ la Horeb, un loc numit ın Biblie si¸ Sinai. Aici ˆ ˘ Ilie s-a ascuns ıntr-o pester ¸ a. Cu sute de ani ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ın urma, Iehova ıi daduse poporului sau ın

M

ˆ ˆ ˘ ˘ 1 Cand ıi cititi¸ unui copil, liniuta ¸ va aminteste ¸ sa faceti¸ o pau˘ ˘ ˆ ˘ za si¸ sa-l ıncurajati¸ sa se exprime.

24


acest loc Cele zece porunci si¸ Legea mozai˘ ˘ ˘ ˘ ca. Crezi ca Ilie avea motive sa-i fie frica? — ˘ ˘ ˆ ˆ Biblia arata ca, mai ınainte, Iehova ın˘ faptuise mari miracole prin intermediul lui ˘ ˘ ˘ Ilie. Odata, ca raspuns la o rugaciune a lui Ilie, Iehova trimisese foc din cer si¸ mis˘ ˘ tuise o jertfa. Iehova dovedise astfel ca El ˘ era adevaratul Dumnezeu, nu Baal. Acum, ˆ ˆ ˘ cand Ilie era ın pester ¸ a, Iehova i-a vorbit. ˆ „Ce faci aici, Ilie?“, l-a ıntrebat Iehova pe ˘ ˘ profet. Ilie a raspuns: ‘Numai eu am mai raˆ ˘ ˘ mas dintre toti¸ ınchinatorii tai’. Iehova l-a ˆ ˆ ˘ corectat cu blandete: ¸ ‘Mai am ınca sapte ¸ ˘ ˆ mii de barbati¸ care ımi slujesc’. Apoi Dum˘ ˆ ˘ nezeu i-a spus lui Ilie sa se ıntoarca, fiind˘ ˘ ˆ ca mai avea multe sarcini sa-i ıncredinteze. ¸ ˆ ˘ ınvata ¸ din exemplul lui Ilie? — ˆ Ce˘ putem ˘ ˘ ˆ ˘ Invat¸ am ca pana si¸ slujitorilor lui Iehova le ˘ ˘ este frica uneori. Asadar, fie ca suntem ti¸ ˘ ˆ ˆ ˘ neri, fie ca suntem ın varsta, cu totii ¸ trebu˘ ˘ ie sa-i cerem ajutor lui Iehova. Iata ce ne promite Biblia: „Iehova este aproape de ˘ toti¸ cei ce-l cheama“. ˆ ˘ ˘ Si ¸ mai ınvat¸ am ceva: Avem pretutindeni ˆ frati¸ si¸ surori care ıl iubesc pe Iehova ˆ si¸ care ne iubesc si¸ pe noi. Biblia spune: „Intreaga comunitate a fratilor [nostri] din lume tre¸ ¸ ce prin aceleasi¸ suferinte“. Nu te bucuri ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ sa stii ca, ın realitate, nu esti ¸ ¸ niciodata singur? —

ˆ CITESTE IN BIBLIE ¸

1 Regi 19:3–18 Deuteronomul 5:1–22 Psalmul 145:18 1 Petru 5:9


BIBLIA POATE SCHIMBA VIATA ¸ OAMENILOR ˘ ˘ CUM a reusit ¸ un rocker punk cu un comportament antisocial sa-si¸ iubeasca ˘ ˘ ˘ semenii si¸ sa-i ajute? Ce l-a motivat pe un barbat din Mexic sa-si¸ schimbe ˘ modul de viat¸ a imoral? De ce a trebuit unul dintre cei mai buni ciclisti ¸ japonezi ˘ ˘ ˘ ˘ sa renunte ¸ la cursele de ciclism pentru a-i putea sluji lui Dumnezeu? Sa-i lasam ˘ ˘ pe ei sa ne povesteasca.

si ¸ nu vorbeam cu al ¸tii deˆ ˆ cat atunci cand consideram ˘ ˘ ca discu ¸tia era importanta. ˘ Nu acceptam sa fiu fotograˆ fiat. Acum ımi dau seama ˘ ˘ ˘ ca eram badaran, arogant si ¸ agresiv. Eram amabil si ¸ generos doar cu cei apropia ¸ti. Pe la 20 de ani am devenit interesat de Biblie. Un prieten, traficant de droguri, ˆ ˘ ˘ a ınceput sa citeasca Biblia ˆ ˆ ˆ cand era ın ınchisoare. Am ˆ discutat ındelung cu el despre religie, biseri˘ ˘ ca si ¸ influen ¸ta exercitata de Satan asupra lu˘ ˆ mii. Mi-am cumparat o Biblie si ¸ am ınceput ˘ sa o studiez. Eu si ¸ prietenul meu citeam paˆ ˆ ˘ saje din ea, apoi ne ıntalneam si ¸ dezbateam ˘ ˆ cele citite, tragand concluzii. Asta a durat luni de zile. ˆ In urma celor citite am ajuns la concluzia ˘ ˘ ˆ ca traim ın ultimele zile ale acestei lumi si ¸ ˘ ˘ ˘ ca crestinii trebuie sa predice vestea buna de¸ ˘ spre Regatul lui Dumnezeu. Ei nu trebuie sa ˘ ˘ ˆ faca parte din lume si ¸ nici sa se implice ın ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ politica. Am ın ¸teles ca Biblia ofera o ındru˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ mare morala sanatoasa, ca are dreptate si ¸ ca ˘ ˘ ˘ ˘ exista o singura religie adevarata. Dar care ˆ era aceasta? Ne-am gandit la bisericile tradi¸tionale, cu fastul si ¸ ceremoniile lor, si ¸ la imˆ ˘ ˘ plicarea lor ın politica si ¸ ne-am dat seama ca ˆ ˘ nu au nimic ın comun cu Isus. Stiam ca ele ¸

˘ ˘ „Eram badaran, arogant si ¸ agresiv.“ DENNIS O’BEIRNE

ANUL NASTERII: 1958 ¸ TARA: ANGLIA ¸ ˆ INAINTE: ROCKER PUNK

˘ DESPRE TRECUTUL MEU: Tatal meu este de ˘ ˆ origine irlandeza, iar eu am fost crescut ın ˘ ˆ ˘ ˘ religia catolica. Insa deseori eram nevoit sa ˘ ˘ ˘ ma duc singur la biserica, si ¸ nu-mi placea. ˆ ˘ Cu toate acestea, tanjeam dupa lucrurile spi˘ rituale. Spuneam cu regularitate rugaciunea ˘ ˘ ˆ ˆ „Tatal Nostru“ si ¸ ma gandeam ın timpul ˘ nop ¸tii la semnifica ¸tia ei. O analizam fraza cu ˘ ˆ ˆ fraza si ¸ ıncercam s-o ın ¸teleg. ˆ ˘ ˘ In adolescen ¸ta am fost rastafarian, dar ma interesau si¸ cauzele politice, cum era cauza ˘ pentru care milita Liga Antinazista. Apoi am ˆ ˆ intrat ın miscarea punk rock, ınsusindu-mi ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ atitudinea rebela promovata de ea. Ma drogam mai ales cu marijuana, pe care o fumam aproape zilnic. Eram indiferent la tot ce se ˆ ˆ ˆ ıntampla ın jurul meu, beam foarte mult, ˆ ˆ ˘ ımi riscam adesea via ¸ta si ¸ nu ımi pasa de al ¸tii. Aveam un comportament antisocial 26

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2011


ˆ ˘ ˘ nu ıl reprezinta pe Dumnezeu, asa ¸ ca am de˘ ˆ ˘ ˘ cis sa studiem ınva ¸taturile unor religii mai pu ¸tin cunoscute. ˆ ˆ Ne ıntalneam cu membri ai acestor religii ˆ ˘ ˘ si ras¸ le puneam ıntrebari. Noi cunosteam ¸ ˘ punsul Bibliei si ¸ sesizam imediat daca ceea ˆ ce spuneau ei era sau nu ın armonie cu Bi˘ ˆ ˆ ˘ blia. Dupa fiecare ıntalnire, ma rugam lui ˘ Dumnezeu astfel: „Daca acesti ¸ oameni fac ˘ ˘ ˘ ˘ parte din religia adevarata, fa-ma, te rog, ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ sa-mi doresc sa ma mai ıntalnesc cu ei“. Luni ˆ ˘ de zile am purtat astfel de discu ¸tii, ınsa nu ˘ ˘ ˘ ˘ am gasit niciun grup care sa ne raspunda la ˆ ˘ ıntrebari cu ajutorul Bibliei. Si ¸ nu am sim ¸tit ˘ ˆ ˆ nici dorin ¸ta de a ma mai ıntalni cu vreunul dintre ele. ˆ ˘ In cele din urma, eu si ¸ prietenul meu am ˘ luat legatura cu Martorii lui Iehova. Le-am ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ pus si ¸ lor aceleasi ¸ ıntrebari. Ei ınsa ne-au raspuns cu Biblia. Ceea ce ne-au spus se potrivea perfect cu ceea ce stiam noi. Atunci ¸ ˆ ˘ ˘ le-am pus si ¸ alte ıntrebari, la care nu gasise˘ ˘ ˆ ram raspunsuri ın Biblie. De exemplu, i-am ˆ ıntrebat cum priveste ¸ Dumnezeu fumatul si ¸ ˘ drogurile. Si ¸ de data aceasta ei ne-au raspuns ˆ cu ajutorul Cuvantului lui Dumnezeu. Apoi ˘ ˆ am fost de acord sa mergem la o ıntrunire de la Sala Regatului. Nu mi-a fost deloc usor. Nefiind sociabil, ¸ ˘ ˘ nu mi-a placut ca am fost abordat de acei oaˆ ˘ meni amabili si ¸ frumos ımbraca ¸ti. Unora le-am atribuit motive rele si ¸ nu am mai vrut ˘ ˆ sa merg la ıntruniri. Dar, ca de obicei, l-am ˘ rugat pe Dumnezeu sa-mi dea dorin ¸ta de a ˘ ˆ ˆ ˘ ma reıntalni cu ei daca religia lor era cea ade˘ ˘ ˘ ˘ varata. Si ¸ am sim ¸tit o dorin ¸ta puternica de a studia Biblia cu Martorii. CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: ¸ Stiam ¸ ˘ ˘ ca trebuie sa renun ¸t la droguri si ¸ am reusit ¸ ˘ ˘ sa ma las repede de ele. Dar cel mai greu mi-a ˘ ˘ ˆ fost sa renun ¸t la ¸tigari. Am ıncercat de nenu˘ ˆ marate ori, dar nu am reusit. ¸ Cand am auzit

˘ ˆ ˘ ca al ¸tii ısi ¸ aruncau pur si ¸ simplu ¸tigarile si ¸ nu ˘ mai fumau deloc, l-am rugat pe Iehova sa ˘ ˘ ma ajute sa scap de acest viciu, iar el m-a ajuˆ ˆ tat. Am ın ¸teles atunci cat de important este ˘ ˆ ˘ sa vorbesc deschis cu Iehova ın rugaciune. De asemenea, mi-am schimbat radical stiˆ ˘ ˘ lul de ımbracaminte si ¸ tunsoarea. La priˆ ˘ ma ıntrunire de la Sala Regatului, aveam paˆ rul ca un arici, vopsit pe mijloc ın albastru ˘ ˆ metalizat. Dupa un timp mi l-am vopsit ın ˘ portocaliu intens. Purtam blugi si¸ o geaca de ˘ piele cu sloganuri. Nu consideram ca trebu˘ ˘ ˆ ie sa fac schimbari, desi¸ Martorii au ıncercat ˘ ˘ cu amabilitate sa ma constientizeze de aceas¸ ˘ ta necesitate. Apoi am meditat la versetele din 1 Ioan 2:15–17: „Nu iubi ¸ti lumea, nici lu˘ crurile din lume! Daca cineva iubeste ¸ lumea, ˘ ˆ iubirea de Tatal nu este ın el“. Mi-am dat sea˘ ˆ ˘ ma ca prin ınfa ¸tisarea mea demonstram iu¸ ˘ ˘ ˘ ˘ bire fa ¸ta de aceasta lume. Daca voiam sa-mi ˘ dovedesc iubirea fa ¸ta de Dumnezeu, trebuia ˘ ˘ ˘ sa ma schimb. Si ¸ asta am si ¸ facut. ˆ ˘ Cu timpul, am ın ¸teles ca, potrivit textului din Evrei 10:24, 25, nu numai Martorii do˘ ˆ reau sa particip la ıntrunirile crestine, ci si ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ Iehova. Dupa ce am ınceput sa merg la toaˆ ˘ te ıntrunirile si ¸ sa-i cunosc mai bine pe fra ¸ti, m-am dedicat lui Iehova si ¸ m-am botezat. ˘ FOLOASE: Am fost impresionat ca Iehova ne ˘ ˘ ˘ ofera posibilitatea sa cultivam o prietenie ˆ ˘ stransa cu el. Compasiunea si ¸ grija lui Ieho˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ va ma ındeamna sa-l imit. Totodata, ıncerc ˘ ˘ sa calc pe urmele Fiului sau, Isus Cristos, moˆ ˘ ˆ ˘ delul meu ın via ¸ta (1 Petru 2:21). Am ınva˘ ˘ ˘ ¸tat ca pot sa dezvolt o personalitate crestin ¸ a, ˘ ˆ ˆ ˘ pastrandu-mi ın acelasi ¸ timp identitatea. Ma ˘ ˘ straduiesc sa manifest iubire si ¸ considera ¸tie ˘ ˘ fa ¸ta de al ¸tii si ¸ sa urmez exemplul lui Cristos ˆ ın rela ¸tiile cu so ¸tia si ¸ cu fiul meu. Si ¸ ¸tin mult ˘ ˆ si ¸ la fra ¸tii mei de credin ¸ta. Urmandu-l pe ˆ Cristos, am dobandit respect de sine si ¸ am ˆ ˘ ˘ ınva ¸tat sa-i iubesc pe al ¸tii. TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2011

27


„Mi-au acordat demnitate.“ GUADALUPE VILLARREAL

ANUL NASTERII: 1964 ¸ TARA: MEXIC ¸ ˆ ˘ ˘ INAINTE: DUCEAM O VIAT¸ A IMORAL A

DESPRE TRECUTUL MEU: Suntem sapte co¸ ˘ ˆ pii la parinti¸ si¸ am crescut ın orasul ¸ Hermo˘ sillo, un oras¸ foarte sarac din statul Sonora ˆ (Mexic). Tata a murit cand eram mic, iar ˘ ˘ ˆ ˘ mama a trebuit sa lucreze ca sa ne ıntretin ¸ a. Umblam de multe ori descult¸ deoarece nu ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ aveam bani sa ne cumparam ıncalt¸ aminte. ˆ ˘ Am ınceput sa lucrez de mic pentru a-i ajuta pe ai mei. Ca multe alte familii, locuiam toti¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ımpreuna, ınghesuiti¸ ıntr-o locuint¸ a mica. ˘ ˘ Mama era plecata aproape toata ziua si¸ nu ˆ ne putea ocroti. Cand avem sase ani, am fost ¸ ˘ abuzat sexual de un baiat de 15 ani. Acest abuz sexual a continuat mult timp. De aceea, ˆ ˘ am ajuns foarte confuz ın privinta ¸ sexualita˘ ˘ ˘ tii. ¸ Credeam ca este normal sa ma simt atras ˘ de barbati. ¸ Am apelat la ajutorul multor me˘ dici si¸ preoti, ¸ dar ei m-au asigurat ca nu aveam ˘ ˘ nicio problema si¸ ca sentimentele mele erau normale. ˆ ˘ ˆ ˘ La varsta de 14 ani am hotarat sa nu-mi mai ˘ ascund orientarea sexuala. Am fost homoseˆ ˆ xual 11 ani, avand mai multi¸ parteneri. In ˘ ˘ acest timp am facut un curs de coafura pentru a deveni stilist si¸ mi-am deschis un salon ˆ ˘ ˆ de ınfrumusetare. Insa nu eram fericit. Sufe¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ream si¸ ma simteam tradat. Imi dadeam sea¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ma ca nu era bine ce faceam si¸ ma ıntrebam ˘ ˘ daca mai exista oameni buni, de calitate. 28

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2011

˘ ˆ Ma gandeam la sora mea. ˆ ˘ Ea ıncepuse sa studieze Biblia cu Martorii ˆ lui Iehova si¸ se botezase. Imi vorbea si¸ mie ˆ ˘ despre ceea ce ınvata, dar ¸ nu-i acordam atentie. ¸ Totusi, ¸ o admiram pentru modul ei ˘ ˘ de viat¸ a si¸ pentru casnicia ˘ ˆ ei. Vedeam ca ıntre ei exista ˘ dragoste, respect si¸ bunatate. ˘ ˆ ˘ Dupa un timp, am ınceput sa studiez si¸ eu Biblia cu Marto˘ ˘ rii lui Iehova, dar fara trage˘ ˆ ˘ re de inima. Apoi ınsa lucrurile s-au schimbat. CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: ¸ Marˆ torii m-au invitat la o ıntrunire a lor si¸ le-am ˘ acceptat invitatia. ¸ A fost o experient¸ a deose˘ ˆ ˘ bita. De obicei, oamenii ısi¸ bateau joc de ˆ ˘ mine. Martorii ınsa m-au salutat cu amabilitate si¸ mi-au acordat demnitate. Am fost impresionat. ˆ Iar cand am participat la un congres al lor, ˘ ˘ i-am apreciat si¸ mai mult. Am vazut ca toti¸ acesti ¸ oameni erau ca sora mea: sinceri, ne˘ ˘ ˆ ˘ prefacuti. ¸ Ma ıntrebam daca ei erau oamenii ˆ ˘ ˆ buni si¸ de calitate pe care ıi cautam de atata vreme. Am fost uimit de iubirea si¸ de unita˘ ˘ tea lor, dar si¸ de faptul ca raspundeau la oriˆ ce ıntrebare cu ajutorul Bibliei. Mi-am dat sea˘ ˘ ˘ ma ca Biblia le modela viata ¸ si¸ ca trebuia sa ˘ fac multe schimbari pentru a deveni Martor al lui Iehova. ˘ De fapt, trebuia sa fac o schimbare radica˘ ˘ ˘ la, deoarece aratam si¸ ma comportam ca o fe˘ meie. Trebuia sa-mi schimb vorbirea, manieˆ ˘ ˘ rele, ımbracamintea, coafura, dar si ¸ prietenii. ˘ ˆ Acestia ma ridiculizau, spunand: „De ce faci ¸ ˘ asta? Era bine cum erai. Ce ti-a venit sa stu¸ diezi Biblia? Nu-ti¸ lipseste ¸ nimic“. Cel mai ˘ greu mi-a fost sa renunt¸ la practicile imorale. ˘ ˘ Dar stiam ca aceste schimbari nu erau im¸ ˘ posibile. Cuvintele din 1 Corinteni 6:9–11 ma


ˆ ˘ ˘ ıncurajasera: „Cum? Nu sti ¸ ti¸ ca cei nedrepti¸ ˘ nu vor mosteni regatul lui Dumnezeu? Nu va ¸ ˘ ˆ lasati¸ indusi¸ ın eroare. Nici fornicatorii, nici ˘ idolatrii, nici cei adulteri, nici barbatii ¸ folositi¸ ˘ pentru scopuri nenaturale, nici barbatii ¸ care ˘ ˘ se culca cu barbati¸ . . . nu vor mosteni regatul ¸ lui Dumnezeu. Si ¸ totusi¸ asa ¸ erati¸ unii dintre ˘ voi. Dar ati¸ fost spalati“. Iehova i-a ajutat pe ¸ ˘ ˘ ˘ acei oameni din vechime sa faca schimbari si¸ m-a ajutat si¸ pe mine. Mi-au trebuit multi¸ ani ˆ si ¸ multe eforturi, dar ındrumarea si¸ iubirea Martorilor mi-au fost de mare ajutor. ˆ ˘ ˘ FOLOASE: In prezent duc o viat¸ a normala. ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ Sunt casatorit si¸ ımpreuna cu sotia ¸ mea ıl ın˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ vat¸ am pe fiul nostru sa traiasca dupa principiile biblice. Viata ¸ mea din trecut e doar o ˘ ˘ vaga amintire. Pe plan spiritual, ma bucur ˆ ˘ acum de multe binecuvantari si ¸ privilegii. ˘ ˆ Slujesc ca batran de congregatie ¸ si¸ i-am ajutat

˘ ˆ ˘ ˆ si¸ pe altii ¸ sa ınvete ¸ adevarul din Cuvantul ˘ ˘ lui Dumnezeu. Schimbarile pe care le-am faˆ cut au impresionat-o atat de mult pe mama, ˆ ˆ ˘ ıncat a acceptat sa studieze Biblia si¸ s-a botezat. Una dintre surorile mele, care ducea o ˘ ˘ ˘ viat¸ a imorala, a devenit si¸ ea Martora a lui Iehova. ˘ Si ¸ unii dintre oamenii care ma cunosteau ¸ ˘ dinainte de a deveni Martor recunosc ca ˆ m-am schimbat ın bine. Darˆ eu stiu ce a stat ¸ ˆ ˘ ˘ ın spatele acestor schimbari. In trecut am cautat ajutor de ˆ specialitate, dar am primit doar ˘ ˘ sfaturi rele. Insa Iehova m-a ajutat cu adeva˘ ˘ rat. Desi¸ ma simteam nedemn, El mi-a ara¸ ˘ tat atentie, ¸ iubire si¸ rabdare. Interesul maniˆ festat de Dumnezeul nostru iubitor, ıntelept ¸ ˘ si¸ extraordinar, precum si¸ dorinta sa de a ma ¸ ˆ ˘ schimba ın bine m-au motivat sa trec la actiune. ¸

ˆ ˘ ˆ curse de ciclism ınca de cand ˘ ˘ ˆ eram mic si ¸ m-a facut sa ın˘ dragesc acest sport. Apoi m-a ˘ ˘ pregatit sa devin ciclist proˆ fesionist. Cand eram la gimˆ ˘ ˘ naziu, a ınceput sa m ˆ a antreneze cu seriozitate. In timpul ˆ liceului, am castigat trei ani ¸ ˆ la rand concursul national de ¸ atletism. Mi s-a oferit posibilitatea de a urma cursurile unei ˘ ˘ universitati, ¸ dar am decis sa ˘ ˘ merg la o scoal a sportiva de ci¸ clism. La 19 ani am devenit ciclist profesionist. ˘ Obiectivul meu era sa ajung cel mai bun ciclist de curse din ˘ ˆ Japonia. Voiam sa castig multi¸ bani pentru ca ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ familia mea sa poata duce o viat¸ a sigura si ¸ li˘ ˘ nistit a, a sa c a m-am dedicat antrenamentelor. ¸ ¸

„Eram nemultumit si ¸ ¸ ˘ ma simteam singur.“ ¸ KAZUHIRO KUNIMOCHI

ANUL NASTERII: 1951 ¸ TARA: JAPONIA ¸ ˆ INAINTE: CICLIST DE CURSE

DESPRE TRECUTUL MEU: Am cresˆ cut ıntr-un oras-port linistit ¸ ¸ din pre˘ fectura Shizuoka (Japonia). Familia mea, alca˘ ˆ ˘ ˘ tuita din opt persoane, locuia ıntr-o casa mica. Tata avea un magazin de biciclete. El m-a dus la

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2011

29


ˆ Cand antrenamentele erau prea grele sau difi˘ ˘ ˆ cultatile ¸ traseului ma descurajau, ımi spuneam ˘ ˘ ˘ ca ma nascusem pentru concursurile de ciclism ˘ ˘ ˆ si ¸ ca trebuia sa merg ınainte cu orice pret.¸ Si ¸ ˘ ˆ ˘ asta am si f acut! Rezultatele au ınceput s a se ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ vada. In primul an am castigat concursul la ın¸ ˆ ˘ cepatori. In al doilea an m-am calificat pentru ˆ concursul national. Apoi am castigat de sase ori ¸ ¸ ¸ locul al doilea la acest concurs. ˘ ˆ Am continuat sa castig diverse competitii, ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ numarandu-ma printre cei mai buni ciclisti. ¸ Eram poreclit „picioarele puternice din Tokai“ (o regiune din Japonia). Aveam un spirit foarˆ te competitiv. Am ajuns de temut, deoarece ın timpul curselor eram agresiv si ¸ lipsit de scrupu˘ le. Veniturile mele au crescut si ¸ am putut sa-mi ˘ ˆ ˘ cumpar tot ce ımi doream. Mi-am cumparat o ˘ ˘ ˘ casa, care avea si ¸ o sala de sport, dotata cu cele ˘ ˘ mai bune aparate. Mi-am luat o masin ¸ a strai˘ ˆ ˘ na, care a costat aproape cat o casa. Pentru ca ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ banii mei sa fie ın sigurant¸ a, am ınceput sa in˘ ˆ ˘ vestesc la bursa si ¸ ın proprietati¸ imobiliare. Cu toate acestea, aveam un gol sufletesc, ˘ eram nemultumit si singur. Eram ¸ ¸ ¸ ma simteam ˘ ˘ ˆ deja casatorit si ¸ aveam copii. Dar ımi pierdeam ˘ ˆ ˘ deseori cumpatul, enervandu-ma pe sotie ¸ si ¸ pe ˘ copii din cauza unor nimicuri. Ei ma priveau ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ıncordati¸ ıncercand sa-si ¸ dea seama ın ce toane eram. ˘ ˘ ˆ Dupa un timp, sotia ¸ mea a ınceput sa studieze Biblia cu Martorii lui Iehova, ceea ce a pro˘ ˆ ˘ dus multe schimbari ın viata ¸ noastra. Ea mi-a ˘ ˘ ˆ spus ca dorea sa participe la ıntrunirile Martoˆ ˘ ˘ rilor, asa ¸ Imi ¸ ca am decis sa mergem cu totii. ˆ ˘ ˆ amintesc si ¸ acum seara ın care un batran de ˘ congregatie ¸ ne-a vizitat ca sa studieze Biblia cu ˆ ˘ ˘ mine. Ceea ce ınvatam ma impresiona. ¸ CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: ¸ Nu voi ˘ uita niciodata efectul pe care l-au avut asupra mea cuvintele din Efeseni 5:5: „Niciun fornicator, niciun om necurat, niciun om lacom ˘ ˆ — adica un idolatru — nu are mostenire ın re¸ ˆ gatul lui Cristos si ¸ ¸ al lui Dumnezeu“. Am ınte30

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2011

˘ les ca aceste curse de ciclism sunt asociate ˘ ˘ ˘ jocurilor de noroc si ¸ ca promoveaza lacomia. ˆ ˘ ˘ Constiin ta ¸ a ınceput sa ma mustre. Mi-am dat ¸ ˘ ˘ ˘ seama ca trebuia sa renunt¸ la curse dacˆa voiam ˘ ˘ ˘ ˆ sa-i fiu placut lui Iehova Dumnezeu. Insa ımi ˘ ˘ era greu sa iau aceasta decizie. Avusesem un an plin de succese, dar nu eram multumit, voiam mai mult. Totusi, ¸ ¸ studiul Bi˘ ˆ ˘ ˘ bliei ma linistea si ¸ ¸ ımi dadea pace sufleteasca, ˘ ˘ stari total opuse spiritului de competitie. ¸ Dupa ˆ ˘ ce am ınceput sa studiez, ˆ n-am mai participat ˆ decat la trei concursuri. In ˆ inima mea nu renuntasem de tot la curse. In plus, nu stiam cum ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ aveam sa-mi ıntretin blo¸ familia. Ma simteam ¸ ˘ ˆ cat: nici nu progresam, nici nu dadeam ınapoi. Rudele se opuneau noii mele credinte. ¸ Tata era ˘ ˘ extrem de dezamagit. Aceasta situatie ¸ m-a conˆ ˆ ˆ ˆ ˘ sumat atat de mult, ıncat m-am ımbolnavit de ulcer. ˘ ˘ Am facut fat¸ a acestei perioade dificile datori˘ ˘ ˆ ta studiului Bibliei si ¸ participarii la ıntrunirile Martorilor lui Iehova. Treptat, credinta ¸ mea s-a ˆ ˘ ˘ ˆ ıntarit. L-am rugat pe Iehova sa ımi asculte ru˘ ˘ ˘ ˘ gaciunile si ¸ sa-mi arate ca le asculta. M-am mai ˆ ˘ linistit ¸ m-a asigurat ca nu avea ne¸ cand sotia ˘ ˘ voie de o casa mare pentru a fi fericita. Si ¸ am ˆ ˘ ınceput sa progresez. ˆ ˘ FOLOASE: Am constatat cat de adevarate sunt cuvintele lui Isus din Matei 6:33: „Continuati¸ ˘ ˘ ˆ ˆ sa cautati¸ mai ıntai regatul si ¸ dreptatea Sa si ¸ ˘ ˘ toate aceste lucruri va vor fi adaugate“. Ni˘ ciodata nu ne-au lipsit „toate aceste lucruri“ la ˘ care s-a referit Isus, adica lucrurile strict necesare vietii. ¸ Desi ¸ venitul meu este acum de ˆ aproape 30 de ori mai mic, ın cei 20 de ani care ˆ au trecut de cand am renuntat ¸ la curse nu ne-a lipsit nimic. ˆ ˆ ˆ Mai mult decat atat, cand colaborez cu fratii ¸ ˘ ˆ ˘ mei de credint¸ a ın activitatile ¸ spirituale, simt o bucurie si ¸ pe care nu le-am simtit ¸ ¸ o satisfactie ˘ ˆ ˘ ˘ niciodata ınainte. Acum zilele parca zboara. Si ¸ ˆ ˘ ˘ viata ¸ mea de familie s-a ımbunatatit ¸ consideˆ rabil. Cei trei fii ai mei si ¸ so ¸tiile lor ıi slujesc cu loialitate lui Iehova.


ˆ ˘ CITITORII INTREABA . . . ˆ Este Gheena un loc al chinului ın foc? ˘ ˇ Isus si-a ¸ avertizat discipolii cu privire la jude- 1160–1235 e.n.), aceasta vale a fost transforcata Gheenei, asa ¸ cum reiese din evanghelii. ˘ ˘ ˆ Cu sigurant¸ a, Isus voia ca ei sa ia ın serios acest avertisment. Dar se referea el la iad, la un loc ˆ al chinului vesnic ın foc? (Matei 5:22) ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ Sa analizam pentru ınceput cuvantul ghee´ ˘ ˆ na. Cuvantul grecesc Geenna corespunde ter´ ˆ menului ebraic geh Hinnom, care ınseam˘ na „valea lui Hinom“ sau, mai exact, geh ´ veneh-Hinnom, „valea fiilor lui Hinom“ (Iosua ˘ 15:8; 2 Regi 23:10). Acest loc, cunoscut astazi sub numele de Wadi er-Rababi, este o vale ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ adanca si¸ ıngusta, aflata la sud-sud-vest de Ierusalim. ˆ ˆ Incepand cu secolul al ˆ VIII-lea ı.e.n., pe vremea regilor lui Iuda, aici ˘ s-au practicat ritualuri paˆ gane, inclusiv sacrificarea ˆ copiilor ın foc (2 Cronici 28:1–3; 33:1–6). Pro˘ fetul Ieremia a prezis ca ˆ ˘ ın aceasta vale Dumnezeu ˘ avea sa-si¸ execute judecata ˆ ımpotriva iudeilor pentru ˘ nelegiuirea lor. Ei aveau sa ˘ ˘ fie macelariti¸ de babiloˆ nieni ın acest loc (Ieremia 7:30–33; 19:6, 7).1 Potrivit eruditului evreu Davi d Ki mhi (a prox. ˘ 1 Cu privire la aceasta profetie, ¸ New Catholic Encyclopedia spune: ˆ „Cand Ierusalimul a fost distrus, ˆ au fost ucisi¸ atat de multi¸ locuitori, ˆ ˆ ˆ ıncat trupurile lor n-au mai fost ınˆ ˆ gropate, ci au fost azvarlite ın vale, unde au putrezit sau au ars“.

˘ ˆ ˆ ˘ mata mai tarziu ıntr-o groapa de gunoi a Ierusalimului. Ea a slujit drept loc de incinerare, ˆ unde focul ardea ıncontinuu pentru ca gunoiul ˘ ˆ ˘ sa fie distrus. Tot ce se arunca ın aceasta groa˘ ˆ ˘ pa era mistuit, transformat ın cenus¸ a. ˘ Multi¸ traducatori ai Bibliei si-au luat liberta¸ ´ ˆ tea de a reda cuvantul Geenna prin „iad“ (Matei 5:22, King James Version). De ce? De˘ oarece ei asociaza focul propriu-zis din acea ˘ ˆ vale situata ın afara Ierusalimului cu focul iaˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ dului (ınvat¸ atura pagana potrivit careia cei rai ˆ ˘ ˘ ˆ vor fi pedepsiti¸ ın viata ¸ de apoi sa arda ın ˆ ˘ ˘ foc). Isus ınsa nu a asociat niciodata Gheena cu chinul. ˘ ˘ ˘ ˆ Isus stia ca Tatalui sau ceresc, Iehova, ıi re¸ ˘ ˆ ˘ pugna pana si¸ ideea de a-i arde de vii pe oaˆ ˘ meni. Referitor la felul ın care era folosita ˆ Gheena ın zilele profetului Ieremia, Dumneˆ zeu a spus: „Au construit locurile ınalte de la ˆ Tofet, care este ın valea fiului lui Hinom, ca ˘ ˘ ˆ sa-si¸ arda fiii si¸ fiicele ın foc, lucru pe care nu-l ˆ ˘ poruncisem si¸ nici nu mi se suise ın inima“ ˆ ˆ (Ieremia 7:31). Mai mult decat atat, ideea de a-i pedepsi pe morti¸ printr-un chin vesnic este ¸ ˘ incompatibila cu iubirea lui Iehova, precum si¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ cu ınvat¸ atura clara a Bibliei conform careia mortii ti¸ de nimic“ (Eclesias¸ „nu sunt constien ¸ tul 9:5, 10). Isus a folosit termenul „Gheena“ pentru a ˘ simboliza distrugerea totala a celor care vor ˘ ˘ primi o judecata nefavorabila din partea lui ˆ Dumnezeu. Prin urmare, cuvantul „Gheena“ are aceeasi¸ semnificatie ¸ ca si¸ expresia „lacul de ˆ foc“ din cartea Revelatia, ¸ ambele simbolizand ˘ ˆ distrugerea eterna, care exclude ınvierea (Luca 12:4, 5; Revelatia ¸ 20:14, 15). TURNUL DE VEGHE ˙ 1 APRILIE 2011

31


DISCURSUL PUBLIC SPECIAL

Ce ne poate ajuta ˘ ˘ sa facem fat¸ a problemelor vietii? ¸ ˘ ˘ Azi lumea nu duce lipsa de sfaturi. Car tile ¸ si¸ ˘ programele TV ce ofera sfaturi privitoare la solutionarea problemelor sunt foarte apre¸ ˘ ˆ ciate. Totusi, ¸ problemele de fond raman ˘ ˘ ˆ ˘ neschimbate. Poate ca va ıntrebati: ¸ Exista ˘ ˘ ˆ o sursa de sfaturi demna de ıncredere? ˘ Da, exista! Desi¸ este veche de mii de ani, Biblia contine ¸ ˘ ˘ principii universal valabile. Biblia ofera rasˆ ˘ puns la ıntrebari de genul:

ˇ Cum pot rezolva conflictele si¸ cum pot avea rela ¸tii mai bune cu ceilal ¸ti? ˘ ˇ Cum pot gasi fericirea? ˘ ˘ ˇ Cum pot sa fac fa ¸ta problemelor economice? ˘ ˆ ˘ ˇ Cum pot sa lupt cu ıngrijorarile? ˘ ˆ ˘ Raspunsurile la aceste ıntrebari vor fi analizate cu ocazia discursului special „Cum ne pot ajuta ˘ ˘ principiile biblice sa facem fat¸ a problemelor vieˆ ˘ tii?“. Acest discurs biblic va fi tinut ınˆ toata lu¸ ¸ ˆ ˘ mea, ın peste 230 de t¸ ari si¸ teritorii. In majoritatea lor, discursul va fi prezentat la Sala Regatului ˘ a Martorilor lui Iehova duminica, 1 mai 2011. ˘ ˘ ˘ Martorii din localitatea dumneavoastra vor fi bucurosi¸ sa va informeze cu privire ˘ ˘ ˘ ˘ la ora si¸ adresa unde se va tine acest discurs. Va astept am cu caldura. ¸ ¸

˘ Ati¸ vrea sa fiti¸ vizitat? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Chiar ¸si ın aceasta lume agitata pute ¸ti gasi fericirea cu ajutorul cuno ¸stin ¸tei exacte pe care o ofera Biblia cu privire la Dumnezeu, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Regatul sau ¸si scopul sau minunat referitor la omenire. Daca dori ¸ti mai multe informa ¸tii sau daca dori ¸ti sa fi ¸ti vizitat de cineva ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ care sa studieze gratuit Biblia cu dumneavoastra, va rugam sa scrie ¸ti la urmatoarea adresa: Organiza ¸tia Religioasa „Martorii lui ˘ ˆ ˆ Iehova“, strada Teleajen 84, sector 2, cod 021468, Bucure ¸sti, sau, daca nu locui ¸ti ın Romania, la una dintre adresele de la pagina 4.

www.watchtower.org

wp11 04/01-M


4__  
Advertisement
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you