3__

34567 1 MARTIE 2011

CE ESTE

˘ „VESTEA BUNA DESPRE

REGAT“?

34567

˘ Tirajul mediu ¸ ˆ al fiec arei edi tii: 42 162 000 IN 185 DE LIMBI

1 MARTIE 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ A ¸sa cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista prezinta ˆ ˆ semnifica ¸tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe ¸tiilor biblice. Ea le aduce mangaiere oamenilor cu ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune capat rauta ¸tii ¸si va ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ transforma pamantul ın paradis. Revista ı ¸si ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, care a murit pentru ca ˘ ˘ ˘ noi sa avem via ¸ta ve ¸snica ¸si care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care ˘ ˘ ˘ Martorii lui Iehova o publica din 1879, este apolitica ¸si se bazeaza pe Biblie. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu este de vanzare. Ea face parte din lucrarea mondiala de instruire biblica, sus ¸tinuta prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

ARTICOLE PRINCIPALE ˘ ˘ 3 O profetie ¸ de maxima important¸ a 4 Ce este Regatul lui Dumnezeu? ˘ 6 Ce este vestea buna? ˘ ˘ 7 Cine predica vestea buna? ˆ 8 Ce este „sfarsitul“? ¸

MANUSCRISUL ( WASHINGTON AL CELOR PATRU EVANGHELII, FACSIMIL. ESTE EVIDENTIAT ¸ MATEI 24:14 Din cartea Facsimile of the Washington Manuscript of the Four Gospels in the Freer Collection, 1912

RUBRICI 16 21 22

&

23 24 30

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Sa ınvat¸ am din Cuvantul lui Dumnezeu Cine este Isus Cristos? ˆ ˘ Cititorii ıntreaba ˘ Apropia ti-v ¸ a de Dumnezeu ˆ „Iti¸ va fi dor“ ˆ V-ati¸ ıntrebat?

O scrisoare din Mexic Pentru cititorii tineri ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Apara ınchinarea adevarata!

ALTE ARTICOLE

&

10 Este Regatul lui Dumnezeu o stare a inimii? ˘ 12 Condamna Biblia jocurile de noroc? ˘ ˆ 15 „O tar ¸ a ın care curge lapte si¸ miere“ 18 A murit Isus pe o cruce? ˘ ˆ 26 Congresele de district din Rusia — o sursa de binecuvantare ˆ ˘ ˘ ˘ 32 Isus „ınlatura pacatul lumii“

O profetie ¸ ˘ ˘ de maxima important¸ a

˘ ˘ ˘ „Aceasta veste buna despre regat va fi predicata pe tot ˘ ˆ ˘ pamantul locuit ca marturie pentru toate natiunile. ¸ ˆ (MATEI 24:14) Si ¸ atunci va veni sfarsitul.“ ¸ ˘ ˘ CEST verset este de maxima importan ¸ta, asa ¸ ˘ cum recunosc si ¸ erudi ¸tii. Este de maxima ˘ ˘ importan ¸ta datorita caracterului global al lu˘ ˘ crarii la care se refera: o lucrare de predicare pe ˘ care ar trebui sa o efectueze to ¸ti crestinii.

Ea va ¸ preceda si ¸ va anun ¸ta un eveniment crucial, cu implica ¸tii profunde, eveniment numit de Isus ˆ „sfarsitul“. ¸ ˆ ˆ Aceste cuvinte profetice se ımplinesc ın pre˘ ˘ zent. Ele va privesc si ¸ pe dumneavoastra, deoa˘ ˆ ˆ rece vestea buna con ¸tine atat o invita ¸tie, cat si ¸ ˘ ˆ un avertisment. Ele va pun ın fa ¸ta unei alegeri: ˘ sa fi ¸ti de partea Regatului lui Dumnezeu sau ˆ ˘ ımpotriva lui. Alegerea pe care o ve ¸ti face va va influen ¸ta decisiv via ¸ta. ˘ ˘ Sa analizam contextul acestui verset biblic. ˆ ˆ ˘ ˘ Cu cateva zile ınainte ca Isus sa moara, disciˆ ˘ polii au venit la el si¸ i-au pus ıntrebari cu pri˘ ˆ ˘ vire la viitor. Ei voiau sa stie cand avea sa fie ¸ instaurat Regatul lui Dumnezeu, despre care ˆ ˆ ˘ Isus le vorbise atat de des, si¸ cand urma sa

A

˘ ˆ ˆ aiba loc ‘ıncheierea acestui sistem’, sau „sfarˆ situl lumii“, cum este numit ın unele tradu¸ ceri ale Bibliei (Matei 24:3, Noul Testament, Pascal). ˘ Atunci Isus a prezis razboaie de propor ¸tii, ˘ foamete, epidemii si ¸ mari cutremure de paˆ ˘ ˘ mant. El a mai spus ca nelegiuirea va creste, ¸ ca ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ınva ¸tatorii religiosi ¸ falsi ¸ ıi vor induce ın eroa˘ ˘ ˆ re pe mul ¸ti si vor fi ura ¸ti ¸ ca adevara ¸tii crestini ¸ si ¸ persecuta ¸ti. Toate acestea erau vesti ¸ rele (Matei 24:4–13; Luca 21:11). ˘ Dar exista si ¸ o veste buna. Isus a rostit apoi ˆ cuvintele citate la ınceputul articolului, cuvinˆ te care, secole la rand, au trezit curiozitatea oa˘ menilor si ¸ le-au insuflat speran ¸ta. Desi ¸ recunosc importan ¸ta acestor cuvinte ale lui Isus, oamenii au opinii diferite cu privire la semni˘ fica ¸tia lor. Dar ce este, de fapt, vestea buna? Ce ˆ ˘ ˆ ˘ este Regatul? Cand avea sa fie ımplinita aceas˘ ˘ ˆ ta profe ¸tie si ¸ de catre cine? Ce este „sfarsitul“? ¸ ˆ ˘ Vom vedea ın articolele urmatoare.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2011

3

Ce este Regatul lui Dumnezeu?

ˆ I

˘ ˘ „Aceasta veste buna despre regat . . .“ (MATEI 24:14)

˘ N RENUMITA Predica de pe munte, Isus ˘ ˘ ne-a lasat un model de rugaciune care ˘ ˘ con ¸tine si ¸ urmatoarea cerere adresata lui ˘ ˘ ˘ Dumnezeu: „Sa vina regatul tau“. Milioane de oameni o stiu pe de rost si ¸ ¸ o rostesc frecˆ vent. Asa cum se spune si ın The New En¸ ¸ cyclopaedia Britannica, ea este „principala ˘ ˘ ˆ ˆ rugaciune folosita de crestini ın ınchinare“. ¸ Totusi, ce este Regatul si ¸ pu ¸tini stiu ¸ ¸ ce va realiza el (Matei 6:9, 10).

Acest fapt nu ne surprinde, deoarece con˘ ˘ ˘ ˘ ducatorii crestin ¸ ata ¸tii ofera explica ¸tii contradictorii, derutante si ¸ complicate cu privi˘ ˘ re la Regat. Unul dintre ei afirma ca Regatul lui Dumnezeu este „ceva supranatural, . . . ˘ ˘ ˘ o legatura personala cu Dumnezeul cel viu ˘ ˘ . . ., prin intermediul careia oamenii gasesc ˆ salvarea“. In opinia altuia, evanghelia Rega˘ ˆ tului constituie „ındrumarile privitoare la ˘ ˆ biserica“. Iar ın Catechism of the Catholic Church se spune: „Regatul lui Dumnezeu ˆ [este] dreptate, pace si ¸ bucurie ın Spiritul ˆ Sfant“. ˘ O explica ¸tie mai clara cu privire la Regat ˘ ˘ ve ¸ti gasi la pagina 2 a revistei de fa ¸ta. Aici se

34567 Doriti¸ mai multe informatii ¸ sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Scrieti-le Martori¸ ˘ lor lui Iehova la una dintre adresele alaturate. ˘ Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi ¸ www.watchtower.org/address.

4

spune: „Regatul lui Dumnezeu, un guvern ˆ ˘ ˘ ˘ real instaurat ın cer, va pune capat rauta ¸tii ˘ ˆ ˆ ˘ si ¸ va transforma pamantul ın paradis“. Sa ˘ ˘ vedem cum confirma Biblia aceasta explica ¸tie. ˘ ˘ ˆ Viitorii conducatori ai pamantului ˘ ˆ Regatul este o forma de guvernare ın care ˘ autoritatea este exercitata de un rege. Regele Regatului lui Dumnezeu este Isus Cristos, ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ınviat la via ¸ta cereasca. Intronarea sa ın ce˘ ˆ ˘ ruri a fost descrisa ıntr-o viziune primita de ˆ profetul Daniel: „M-am uitat ın viziunile ˘ nop ¸tii si ¸ iata: cu norii cerurilor venea cineva ca un fiu al omului [Isus]. El a primit per˘ ˘ ˆ misiunea sa intre la Cel Batran de Zile [Iehova Dumnezeu] si ¸ a fost adus aproape, ˆ ˘ ˆ ınaintea Lui. Si ¸ i s-a dat stapanire, demnitate si ¸ un regat, pentru ca popoarele, na ¸tiuni˘ ˘ le si ¸ oamenii de toate limbile sa-i slujeasca ˘ ˆ ˘ ˆ cu to ¸tii. Stapanirea lui este o stapanire de ˘ ˘ durata indefinita, care nu va trece, si ¸ regatul lui este un regat care nu va fi nimicit“ (Daniel 7:13, 14). ˘ ˘ Cartea biblica Daniel arata, de asemenea, ˘ ˘ ˆ ca Regatul urma sa fie ıntemeiat de Dum-

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Fran ¸ta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex.

Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 15124, Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P-2766-955 Estoril. Republica Moldova: PO Box 472, MD–2005 ˆ ˘ Chisin ¸ au. Romania: CP 132 OP 39, Bucuresti. ¸ Spania: Apartado 132, ´ 28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Vol. 132, nr. 5

Semimonthly

ROMANIAN

˘ ˘ ˘ nezeu si ¸ sa puna capat tuturor guvernelor ˘ omenesti. ¸ Regatul nu avea sa fie distrus ni˘ ciodata. Capitolul 2 descrie visul pe care regele Babilonului l-a primit de la Dumnezeu, ˆ ˘ ˘ vis ın care el a vazut o statuie urias¸ a, ce reprezenta succesiunea puterilor mondiale. ˆ Profetul Daniel a interpretat visul: „La sfarsitul zilelor . . ., Dumnezeul cerului va ridi¸ ˘ ca un regat care nu va fi nimicit niciodata. ˆ ˘ ˆ Regatul acesta nu va trece ın stapanirea al˘ tui popor. El va zdrobi si ¸ va pune capat tuˆ ˘ turor acestor regate si ¸ el ınsusi ¸ va dainui pe timp indefinit“ (Daniel 2:28, 44).

Regele Regatului lui Dumnezeu nu domˆ ˘ ˆ neste ¸ singur. Cand era pe pamant, Isus le-a ˘ ˆ ˆ promis apostolilor fideli ca atat ei, cat si ¸ al ¸ti ˘ ˆ crestini integri aveau sa fie ınvia ¸ti la via¸ ˘ ˘ ˘ ¸ta cereasca si ¸ sa stea pe tronuri (Luca 22:28–30). Isus nu s-a referit la tronuri literale, deoarece, conform cuvintelor sale, Re˘ ˆ ˘ gatul avea sa fie ın ceruri. Biblia spune ca ˘ ˘ acesti ¸ coregen ¸ti aveau sa provina din „orice ˘ ˘ trib, limba, popor si ¸ na ¸tiune“ si ¸ ca urmau ˘ sa fie ‘un regat de preo ¸ti pentru Dumnezeul ˘ ˘ ˆ nostru si ¸ sa guverneze ca regi peste pamant’ (Revela ¸tia 5:9, 10).

De ce este vestea ˘ despre Regat o veste buna ˘ ˘ ˘ Sa observam ca lui Cristos Isus i s-a dat ˘ ˆ stapanire peste ‘popoare, na ¸tiuni si ¸ oameni de toate limbile’. El va domni cu coregen ¸tii ˘ ˘ ˆ sai „peste pamant“. Dar cine vor fi supusii ¸ ˘ ˘ acestui Regat? Cei care accepta vestea buna, ˆ ˘ precum si ¸ oamenii care vor fi ınvia ¸ti pe pa-

˘ ˆ ˆ PUBLICATA IN PREZENT IN 185 DE LIMBI: afrikaans, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ aimara, albaneza, amharica, araba, armeana, armeana ˘ ˘ de vest, azerbaidjana, azerbaidjana (caractere chirilice), ˘ ˘ baule, bengali, bikol, bislama, bulgara, cambodgeana, ˘ cebuano, ceha7, chiBemba, chiChewa, chiLuba, chineza ˘ ˘ simplificata, chineza traditional a7 (format audio numai ¸ ˆ ın mandarin), chiTonga, chiTumbuka, chuukese, coreea˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ na67, creola haitiana, creola mauritaniana, creola sey˘ ˘ ˘ ˘ ˆ chelles, croata, daneza7, ebraica, efik, engleza67 (si¸ ın ˘ ˘ ˘ ˘ Braille), estona, ewe, fijiana, finlandeza7, franceza687, ga, ˘ ˘ ˘ ˘ georgiana, germana67, greaca, groenlandeza, guarani, ˘ gujarati, gun, hausa, hiligaynon, hindi, hiri motu, igbo, ˘ ˘ ˘ ˘ ilocana, indoneziana, islandeza, isoko, italiana67, japone-

ˆ ˘ mant si ¸ care vor avea perspectiva de a trai vesnic. ¸ ˆ ˆ Biblia descrie ın mod sugestiv binecuvan˘ tarile de care se vor bucura oamenii sub ˘ ˆ domnia Regatului. Iata cateva: ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ „El face sa ınceteze razboaiele pana la margi˘ ˆ ˆ ˘ nile pamantului. Frange arcul, face buca ¸ti ˆ suli ¸ta ¸si arde ın foc carele.“ (Psalmul 46:9) ˘ „Vor construi case ¸si le vor locui, vor sadi vii ¸si ˆ le vor manca rodul. Nu le vor construi ˘ ˘ ˘ ca altcineva sa le locuiasca, nu vor sadi ca ˘ ˘ ˆ altcineva sa manance.“ (Isaia 65:21, 22) ˘ „[Dumnezeu] va ¸sterge orice lacrima din ochii lor ¸si moartea nu va mai fi. Nici jale, ˘ nici strigat, nici durere nu vor mai fi. Lu˘ crurile de odinioara au trecut.“ (Revela ¸tia 21:3, 4) „Atunci ochii orbilor se vor deschide ¸si urechile surzilor se vor destupa. Atunci ¸schiopul ˘ va sari ca un cerb ¸si limba mutului va striga de veselie.“ (Isaia 35:5, 6) ˆ „Vine ceasul cand to ¸ti cei din mormintele de amintire vor auzi glasul [lui Isus] ¸si vor ie ¸si ˘ ˘ afara: cei care au facut lucruri bune, penˆ tru o ınviere a vie ¸tii.“ (Ioan 5:28, 29) ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ „Cei smeri ¸ti vor stapani pamantul ¸si ı ¸si vor ˆ ˘ ˘ gasi desfatarea ın bel ¸sug de pace.“ (Psalmul 37:11) ˘ ˘ ˆ Iata ıntr-adevar vesti ¸ bune! Mai mult deˆ ˆ ˆ cat atat, profe ¸tiile biblice ımplinite deja ne ˘ ˆ ˆ dau certitudinea ca, ın curand, acest Regat ˆ ˆ drept ısi ¸ va exercita autoritatea peste ıntre˘ ˆ gul pamant.

˘ ˘ ˆ ˆ ˘ za67, kannada, kazaha, kargaza, kiKaonde, kiKongo, kikuyu, kiluba, kimbundu, kinyaRwanda, kiribati, kiRundi, ˘ ˘ kongo, kwangali, kwanyama, letona, lingala, lituaniana, ˘ luganda, lunda, luNyaneka, luo, luvale, macedoneana, ˘ ˘ ˘ maghiara67, malayalam, malgas¸ a, malteza, marathi, mar˘ shalleza, maya, mizo, more, myanmar, ndebele, ndonga, ˘ ˘ ˘ ˘ nepaleza, niueana, norvegiana67, nzema, olandeza67, ˘ ˘ ˘ oromo, oseta, otetela, palauana, pangasinan, papiamen˘ tu (Curacao), persana, pidgin din Insulele Solomon, po¸ ˘ ˘ loneza67, ponapean, portugheza687, punjabi, quechua (Ancash), quechua (Ayacucho), quechua (Bolivia), queˆ ˘ ˘ chua (Cuzco), quichua, rarotongan, romana, rusa67, sa˘ ˆ ˘ ˆ ˘ moana, sango, sarba, sarba (caractere latine), sePedi,

˘ ˘ seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slovena, spanio˘ ˘ la67, sranantongo, suedeza7, swahili, swati, tagalog7, ta˘ ˘ ˘ hitiana7, tamil, tatara, telugu, tetum, thai, tigrinya, tiv, ˘ tok pisin, tongana, totonac, tshiluba, tsonga, tswana, tur˘ ˘ ˘ ca, tuvaluana, twi, tzotzil, ucraineana7, uMbundu7, urdu, ˘ ˘ urundi, uzbeka, venda, vietnameza, wallis, waray-waray, ˘ wolaita, xhosa, yapeza, yoruba, zande, zapotec, zulu. ˘ 6 Disponibila si¸ pe CD audio. ˘ ˆ 8 Disponibila si¸ ın format MP3 pe CD. ˆ 7 Pentru materiale ın format audio, vezi www.jw.org.

˘ Ce este vestea buna? ˘ ˘ „Aceasta veste buna . . .“ (MATEI 24:14) ˘ ˘ RESTINII trebuie sa predice ‘vestea buna ¸ ˘ ˘ despre regat’ si ¸ sa le explice oamenilor ca ˘ ˆ Regatul va guverna cu dreptate peste pamant. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Insa expresia „vestea buna“ este folosita ın Biblie si ¸ cu alte sensuri. De exemplu, citim de˘ ˘ spre „vestea buna a salvarii“ (Psalmul 96:2), ˘ ‘vestea buna a lui Dumnezeu’ (Romani 15:16) ˘ si¸ ‘vestea buna despre Isus Cristos’ (Marcu 1:1). ˘ ˘ Pe scurt, vestea buna include toate adevarurile rostite de Isus si ¸ consemnate de discipolii ˘ ˆ sai. Inainte de a urca la cer, Isus le-a spus con˘ ˘ tinuatorilor sai: „Duce ¸ti-va deci si ¸ face ¸ti disciˆ poli din oamenii tuturor na ¸tiunilor, botezanˆ ˘ du-i ın numele Tatalui, al Fiului si ¸ al spiritului ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ sfant, ınva ¸tandu-i sa respecte tot ce v-am po˘ runcit“ (Matei 28:19, 20). Asadar, adevara ¸tii ¸

C

˘ ˘ Vestea buna se refera la Regatul lui Dumnezeu si¸ la salvarea ˆ prin credinta ¸ ın Isus Cristos ˘ crestini nu trebuie doar sa-i informeze pe oa¸ ˘ ˘ meni cu privire la Regat, ci si ¸ sa se straduias˘ ˘ ˘ ca sa faca discipoli. ˘ ˘ Cum se achita bisericile de aceasta responˆ sabilitate? Cei care nu ın ¸teleg ce este Regatul ˘ ˆ — si ¸ nu sunt deloc pu ¸tini — nu pot sa-i ınveˆ ¸te pe al ¸tii ın mod corect despre el. Dimpotri˘ ˆ ˘ va, ın biserici se ¸tin predici despre iertarea paˆ catelor si ¸ despre credin ¸ta ın Isus, predici care ˆ ˘ „gadila urechile“ enoriasilor.

De asemenea, bi¸ ˘ ˘ ˆ sericile cauta sa castige adep ¸ti prin ac ¸tiuni so¸ ˘ ciale sau construind spitale, scoli si ¸ ¸ camine ˘ ˘ pentru saraci. Chiar daca aceste eforturi con˘ tribuie la cresterea numarului de enoriasi, ¸ ¸ ele 6

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2011

˘ ˘ ˘ ˘ adevara ¸ti care sa se stranu formeaza crestini ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ duiasca sa aplice ınva ¸taturile lui Isus. „Pu ¸tini erudi ¸ti sau lideri din cercurile cres-¸ ˘ ˘ ˘ tine neaga faptul ca trebuie sa facem discipoli ˘ ˆ ˘ ˘ sau ucenici pentru Isus si ¸ sa-i ınva ¸tam tot ce ˆ a spus el. . . . Instruc ¸tiunile date de Isus ın acest sens sunt foarte clare. Noi pur si ¸ simplu ˘ nu facem ceea ce a spus el si ¸ nici nu ne stra˘ duim la modul serios sa facem. De fapt, nici ˘ nu prea stim cum sa facem discipoli“, a scris ¸ un teolog. ˆ In aceeasi ¸ ordine de idei, potrivit unui sonˆ ˘ daj efectuat ın Statele Unite, 95 la suta dintre ˘ catolici au fost de acord ca predicarea vestii ¸ ˘ bune este o cerin ¸ta a religiei lor. Totusi, ¸ majo˘ ˘ ritatea au considerat ca cea mai buna modalitate de a predica o constituie faptele, nu vorbele. Unul dintre respondenti¸ a spus: ˘ „Evanghelizarea nu se rezuma la vorbe. Noi ˘ ˘ ˘ trebuie sa traim Vestea Buna“. U.S. Catholic, ˘ ˘ revista care a realizat acest sondaj, a aratat ca mul ¸ti nu vorbesc despre credin ¸ta lor din cau˘ za „reputa ¸tiei proaste pe care si-a ¸ facut-o Biseˆ rica ın urma recentelor scandaluri privitoare ˆ ˘ ˘ la abuzurile sexuale si ¸ [din cauza] ınva ¸taturilor ei controversate“. ˆ ˘ In alta parte a lumii, un episcop metodist ˆ ˘ s-a plans ca bisericile lui sunt dezbinate si ¸ dez˘ orientate, ca nu au curajul de a se achita de ˘ misiunea lor si ¸ ca au aproape aceleasi ¸ valori ˘ ˘ ˆ ca restul societa ¸tii. Dezamagit, el a ıntrebat: ˘ ˘ „Cine este demn sa transmita evanghelia Regatului?“. ˆ ˘ ˘ ˘ Episcopul nu a dat un raspuns. Insa exista ˘ ˆ ˆ un raspuns, pe care ıl ve ¸ti afla ın articolul ur˘ mator.

˘ Cine predic˘ a vestea buna? ˘ ˘ ˆ „. . . va fi predicata pe tot pamantul locuit.“ (MATEI 24:14) ˘ ˘ ARTORII lui Iehova predica vestea buna ˆ pe tot globul ın diverse moduri: Verbal. Martorii lui Iehova merg la oameni ˘ ˘ cu vestea buna, la fel cum au facut Isus si¸ dis˘ ˘ cipolii sai (Luca 8:1; 10:1). Ei nu asteapt a ca ¸ ˘ ˘ oamenii sa vina la ei. Toti¸ Martorii lui Iehova, ˆ ˘ ın numar de peste sapte milioane, vorbesc cu ¸ oamenii despre Regatul lui Dumnezeu. Ei ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ predica din casa ın casa, pe strada, la telefon etc. Anul trecut, Martorii au dedicat acestei ˘ ˘ activitati¸ peste un miliard ¸si jumatate de ore. ˆ ˘ Ei nu-i ınvat¸ a pe oameni doar despre Rega˘ tul lui Dumnezeu, ci le explica ‘tot ce le-a poruncit’ Isus (Matei 28:20). Ei conduc cu regularitate peste opt milioane de studii biblice la domiciliu. ˘ ˘ ˘ ˆ Martorii desfasoar a aceasta activitate ın ¸ ˘ 236 de t¸ ari si¸ teritorii. Ei vorbesc cu oameni ˘ ˆ din toate mediile sociale, predica ın zone ruˆ ˘ ˆ rale si¸ urbane, ın jungla amazoniana si¸ ın tai-

M

ˆ ˘ ˆ Africii si¸ ın gaua siberiana, ın deserturile ¸ muntii ¸ Himalaya. Motivati¸ de iubirea pentru ˘ Dumnezeu si¸ pentru semeni, ei fac aceasta ˘ lucrare voluntar, pe propria cheltuiala si¸ deˆ dicand din timpul lor. ˆ ˘ ˘ ˘ In scris. Aceasta revista, al carei titlu complet ˘ este Turnul de veghe anun ¸ta Regatul lui Ieho˘ ˆ ˆ va, este publicata ın prezent ın 185 de limbi, ˆ avand un tiraj de peste 42 de milioane de ˘ exemplare. Revista pereche, Trezi ¸ti-va!, care ˘ ˆ vesteste ¸ si¸ ea Regatul, este publicata ın 83 ˆ de limbi, avand un tiraj de aproximativ 40 de milioane de exemplare. ˘ Martorii produc carti, brosuri, tracte, ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ CD-uri/MP3-uri si ¸ DVD-uri care explica ınva˘ ˆ t¸ aturile Bibliei si¸ sunt disponibile ın aproxiˆ mativ 540 de limbi. Doar ın ultimii 10 ani, ei au produs si ¸ au distribuit peste 20 de miliarde ˆ ˘ de astfel de articole, ceea ce ınseamna circa ˘ ˆ trei articole pentru fiecare locuitor al pamantului! ˘ Martorii lui Iehova au tiparit sau au co˘ mandat tiparirea mai multor traduceri ale Bibliei. Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi, ˘ ˘ ˘ o traducere realizata si¸ tiparita de Martorii lui ˘ ˆ Iehova, este disponibila partial ¸ sau integral ın ˘ ˆ 96 de limbi si ¸ distribuita ın peste 166 de milioane de exemplare. ˆ ˆ La ıntrunirile crestine.

Intrunirile pe care ¸ ˘ ˘ ˆ Martorii lui Iehova le tin ¸ saptamanal la Sala Regatului nu sunt slujbe religioase, ci sunt ˘ ˘ menite sa instruiasca. Aici sunt prezentate cuˆ ˘ ˘ vantari pe teme biblice si¸ se studiaza Biblia cu ajutorul revistei Turnul de veghe si¸ al altor ˘ ˆ publicatii.

Totodata, la ıntruniri, Martorii ¸ ˘ Martorii lui Iehova predica ˘ vestea buna pe tot globul

ˆ ˘ ˘ ınvat¸ a sa fie proclamatori mai eficienti¸ ai ves-¸ tii bune. ˆ In cele peste 107000 de congregatii ¸ de pe ˘ ˆ ˘ pamant, Martorii studiaza acelasi¸ material, ceea ce contribuie la unitatea lor. Intrarea ˘ ˘ este libera si¸ nu se face colecta. Evident, ni˘ ciuna dintre aceste activitati¸ n-ar avea sens ˘ ˆ ˘ daca Martorii nu ar pune ın practica ceea ce ˘ ˘ ˘ predica. De aceea, ei promoveaza vestea buna prin faptele lor. ˘ ˘ Prin exemplul personal. Ei se straduiesc sa fie ˆ crestini exemplari, purtandu-se cu altii ¸ asa ¸ ¸

˘ cum ar dori sa se poarte si¸ altii ¸ cu ei (Matei 7:12). Desi¸ imperfecti¸ si¸ supusi¸ greselii, Mar¸ ˘ ˘ torii doresc sincer sa manifeste iubire fat¸ a ˆ ˘ ˘ de oameni nu numai ımpartasindu-le vestea ¸ ˘ ˆ buna, ci si ¸ oferindu-le ajutor practic, cand este posibil. ˆ ˘ Martorii lui Iehova nu ıncearca prin predi˘ ˘ ˆ carea lor sa converteasca lumea. Totusi, ¸ cand ˘ ˆ Iehova va considera aceasta lucrare ıncheia˘ ˆ ta, va veni sfarsitul, asa ¸ ¸ cum a prezis Isus. Ce ˆ ˆ ˘ ˆ va ınsemna sfarsitul pentru pamant si¸ pentru ¸ oamenii de pe el?

ˆ Ce este „sfarsitul“? ¸ ˆ „Si (MATEI 24:14) ¸ atunci va veni sfarsitul.“ ¸

ˆ CENARIILE cu privire la sfarsitul lumii par ¸ ˘ inepuizabile. Cartile, filmele si¸ revistele ¸ ˘ ˆ ˆ abordeaza tema sfarsitului ın maniere foarte ¸ ˆ variate, merg umoristic la cel ˆ and de la stilul ˆ stiin tific.

In viziunea lor, sfarsitul lumii ar pu¸ ¸ ¸ ˘ tea fi provocat de un razboi nuclear, de co˘ ˆ liziunea Pamantului cu un asteroid, de un vi˘ rus letal, de schimbari ireversibile ale climei sau de invadatori din spatiul cosmic. ¸ ˆ Si concep tiile religioase cu privire la sfarsit ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ sunt foarte variate. In opinia multora, „sfarˆ ˘ situl“ va ınsemna distrugerea vietii ¸ de pe pa¸ ˆ mant. Referindu-se la Matei 24:14, un teolog ˘ ˘ a facut o afirmatie ¸ alarmanta: „Acesta este cel ˆ mai important verset din Cuvantul lui Dum˘ ˘ ˆ nezeu . . . Generatia ¸ noastra sta ın fata ¸ unei distrugeri de proportii ¸ colosale, iar multi¸ dinˆ ˘ ˘ tre noi nici nu vrem sa ne gandim la aceasta ˘ realitate cumplita“. ˆ ˘ ˘ Insa cei ce au astfel de conceptii ¸ ignora un ˆ ˘ fapt important: Iehova Dumnezeu „a ıntarit“

S

8

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2011

˘ ˆ ˆ pamantul; el „nu l-a creat ın zadar, . . . [ci] l-a ˆ ˘ ˆ ıntocmit sa fie locuit“ (Isaia 45:18). Deci cand ˆ a vorbit despre „sfarsit“, Isus nu s-a referit la ¸ ˘ ˆ distrugerea pamantului sau a omenirii. El s-a ˘ referit la nimicirea celor rai, a celor care refu˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ za cu ıncapat¸ anare sa respecte ındrumarile pline de iubire ale lui Iehova Dumnezeu. ˘ ˆ ˘ ˘ Sa ne gandim la urmatoarea ilustrare: Sa ˘ ˘ ˘ presupunem ca aveti¸ o casa frumoasa pe care ˆ ˘ o dati¸ ın folosint¸ a mai multor oameni si¸ nu ˘ ˆ le cereti¸ niciun ban. Unii traiesc ın pace si¸ au ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ grija de casa voastra, altii ¸ ınsa creeaza numai ˆ ˘ ˆ ˘ probleme, certandu-se si¸ facandu-le rau chi˘ riasilor pasnici.

Ei va distrug locuinta ¸ si¸ refu¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ za cu ıncapat¸ anare sa va respecte instrucˆ tiunile, ın ciuda eforturilor voastre de a-i ¸ ˆ ındrepta. ˘ Ce veti¸ face pentru Va ¸ ˆ a schimba situatia? ˘ veti¸ distruge casa? In niciun caz. Probabil ca ˆ ˘ ˘ ıi veti¸ da afara pe chiriasii ¸ rai si¸ veti¸ repara casa.

Iehova va actiona la fel. El l-a inspirat pe ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ psalmist sa scrie: „Raufacatorii vor fi nimiciti, ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ dar cei ce sper a ın Iehova vor st ap ani p am anˆ ˘ ˘ tul. Inca putin ¸ si¸ cel rau nu va mai fi, te vei uita la locul unde era si¸ nu va mai fi. Dar ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ cei smeriti¸ vor stapani pamantul si¸ ısi¸ vor ˘ ˘ ˆ gasi desfatarea ın belsug de pace“ (Psalmul ¸ 37:9–11).

Vorbind despre acelasi ¸ subiect, apostolul ˘ Petru a scris sub inspiratie ¸ divina: „Erau ce˘ ˘ ˆ ruri din timpuri stravechi si¸ un pamant care ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ statea ca o masa compacta afara din apa si¸ ın ˆ mijlocul apei, prin cuvantul lui Dumnezeu, si¸ . . ., prin acestea, lumea de atunci a fost dis˘ ˆ ˘ ˘ trusa cand a fost inundata de apa“ (2 Petru ˘ 3:5, 6). Apostolul se refera aici la Potopul din zilele lui Noe. Dumnezeu a distrus atunci lu˘ ˘ ˆ mea lipsita de pietate, nu pamantul. Acel potop de proportii ¸ globale constituie un avertisment pentru cei „lipsiti¸ de pietate . . . cu privire la lucrurile viitoare“ (2 Petru 2:6). ˘ ˆ Apoi Petru a spus: „Cerurile si¸ pamantul de ˘ acum sunt pastrate pentru foc“. Scoase din ˆ context, aceste cuvinte pot fi ıntelese gresit. ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ Remarcati¸ ınsa ce spune versetul ın continua˘ re: „Si ¸ sunt rezervate pentru ziua de judecata si ¸ de distrugere a oamenilor lipsiti¸ de pieta˘ ˆ te“. Deci nu pamantul va fi distrus. Distrugerea va veni peste oamenii lipsiti¸ de pietate. Ce ˘ Regatul va pune capat ˘ ˘ ˘ ˆ rauta ¸tii de pe pamant

˘ va urma dupa aceea? Petru a scris: „Potrivit ˘ promisiunii sale, noi astept am ceruri noi [Re¸ ˘ gatul mesianic al lui Dumnezeu] si¸ un paˆ mant nou [o societate de oameni drepti], ¸ iar ˆ ın ele va locui dreptatea“ (2 Petru 3:7, 13). ˆ ˘ ˘ ˆ In plus, profe biblice arata ca „sfarsitul“ ¸ ¸ ˆ tiile ˘ este aproape. In sprijinul acestei afirmatii, ¸ va ˘ ˘ invitam sa cititi¸ Matei 24:3–14 si¸ 2 Timotei 3:1–5.1 ˘ ˘ ˆ Nu vi se pare ciudat ca exista atat de mul˘ ta confuzie cu privire la versetul din Matei ˆ 24:14, verset pe care chiar si ¸ un copil ıl poaˆ ˘ ˘ te ıntelege?

Aceasta confuzie este explicabila. ¸ ˘ Satan orbeste oamenilor ca ei sa nu ¸ ¸ mintile ˆ ˘ ˘ ˆ ınteleag a adevarurile pretioase din Cuvantul ¸ ¸ lui Dumnezeu (2 Corinteni 4:4). Mai mult ˆ ˆ decat atat, Dumnezeu nu celor trufasi¸ le dez˘ ˘ valuie scopurile sale, ci oamenilor umili. Iata ˆ ˘ ce a spus Isus: „Te laud ın public, Tata, Domn ˘ ˆ ˘ al cerului si¸ al pamantului, pentru ca ai asˆ ˆ ˘ cuns aceste lucruri de ıntelep ti¸ si¸ de ınvata ¸ ¸ ti¸ ˘ si (Matei 11:25). ¸ le-ai dezvaluit copilasilor“ ¸ ˘ Este o onoare sa faci parte dintre oamenii ˆ umili care ınteleg ce este Regatul lui Dumne¸ ˘ ˆ ˘ zeu si¸ care asteapt a binecuvantarile pe care le ¸ va aduce aceste Regat supusilor lui! ¸ ˘ 1 Pentru mai multe detalii, citi ¸ti capitolul 9 al car ¸tii Ce ˆ ˘ ˆ ˘ ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova.

ESTE REGATUL LUI DUMNEZEU

o stare a inimii?

ˆ ˘ ˘ ˘ „Imparatia ¸ lui Dumnezeu vine prin inima ascultatoare“, scrie Papa Benedict al XVI-lea ˆ ın cartea sa Isus din Nazaret.1 Pentru unii, Regatul lui Dumnezeu este doar o schimbare ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ care se produce ınlauntrul unei persoane cand aceasta ıl accepta pe Isus Cristos si¸ ˘ ˘ ˘ ajunge sa aiba credint¸ a. Dar este Regatul lui Dumnezeu doar o schimbare de ˆ personalitate? Este Regatul ‘doar ın inima oamenilor’?

ˆ I

˘ NTR-ADEVAR, Regatul era aproape de inima lui Isus. Regatul era „axa predicilor . . . lui Isus“, recunoaste ¸ Papa Benedict. Pe parcursul ˘ ˘ ˘ serviciului sau relativ scurt, Isus a strabatut ˘ ˆ ˘ toata tara, „predicand vestea buna despre re¸ ˆ ˘ ˘ gat“ (Matei 4:23). Prin ınvat¸ aturile si¸ mi˘ ˘ racolele sale, Isus a aratat clar ca Regatul ˆ ˘ ˆ ınseamna mai mult decat a-lˆ accepta pe ˘ Dumnezeu si¸ a asculta de el. Inseamna gu˘ ˆ ˘ vernare, judecata si¸ binecuvantari vesnice. ¸ ˘ Guvernare si¸ judecata ˆ Spre sfarsitul serviciului sacru al lui Isus, ¸ mama lui Iacov si ¸ a lui Ioan, cei doi discipoli apropiati¸ ai lui Isus, a venit la el si¸ i-a zis: ˘ „Spune ca acesti ¸ doi fii ai mei sa stea unul la ˆ ˆ ˘ dreapta si¸ altul la stanga ta, ın regatul tau“ (Matei 20:21). Evident, ea nu se referea la ˆ ˘ ceva ce se afla ın inima fiilor sai. Ea asocia Regatul cu guvernarea lui Isus si ¸ dorea ca si¸ ˘ fiii ei sa guverneze cu el. De fapt, Isus le pro˘ ˘ misese celor 11 apostoli fideli ca aveau ‘sa ˘ ˘ ˆ stea pe tronuri’ si¸ ‘sa judece’ alaturi de el ın ˘ Regatul sau (Luca 22:30). Deci pentru conti˘ nuatorii lui Isus, Regatul urma sa fie o guver˘ nare reala. ˆ ˘ Insa ce credeau oamenii din timpul lui Isus ˘ ˘ 1 Traducere din limba germana de Alexandru Mihailescu, editura RAO.

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2011

despre Regat? Era Regatul pentru ei doar o ˘ ˆ schimbare a personalitatii ¸ sau ınsemna mai ˆ ˆ ˆ ˆ mult decat atat? Cand Isus a intrat ın Ierusa˘ ˘ ˘ ˆ lim calare pe un magarus,¸ cu putin ¸ timp ınaˆ inte de Pastele din 33 e.n., multimile l-au ın¸ ¸ ˆ ˘ tampinat cu strigate de bucurie. Unii ziceau: ˘ ˘ „Salveaza-l, te rugam, pe Fiul lui David!“ (Matei 21:9). De ce au spus ei aceste cuvinte? ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Fara ındoiala, ei ınteleseser a ca Isus era pro¸ ˘ ˘ misul Mesia si¸ ca Dumnezeu avea sa-i dea un ˘ ˘ Regat vesnic, „tronul lui David, tatal sau“. Ei ¸ ˘ asteptau cu nerabdare salvarea, pacea si¸ drep¸ ˘ ˘ tatea pe care urma sa le aduca Regatul (Luca 1:32; Zaharia 9:9). ˆ ˘ Binecuvantari vesnice ¸ ˘ Chiar si¸ cei care nu pareau interesati¸ de ˆ ˘ ˘ serviciul sacru al lui Isus cunosteau ınvat¸ atu¸ ra sa despre Regat. De exemplu, unul dintre ˆ ˘ talharii executati¸ odata cu Isus l-a rugat: ˆ „Isus, adu-ti¸ aminte de mine cand vei ajunge ˆ ˘ ın regatul tau!“. Isus i-a promis: „Vei fi cu ˆ mine ın Paradis!“ (Luca 23:42, 43). ˆ ˘ ˘ ˆ Talharul credea ca Isus avea sa fie ınviat si¸ ˘ ˘ ˘ ˆ sa primeasca un regat sau sa intre ıntr-un re˘ ˘ gat. Isus nu urma sa aiba doar puterea, ci si¸ ˆ dorinta ¸ de a-l ınvia pe acel om si¸ de a-l ajuta ˘ ˘ ˘ sa-si¸ schimbe personalitatea. El urma sa faca aceste lucruri pentru milioane de oameni.

ˆ ˘ ˆ Fiind ımputernicit sa guverneze ın domeniul ˘ ˘ spiritual, Isus avea sa le aduca supusilor de pe ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ pamant binecuvantari vesnice prin interme¸ diul Regatului (Ioan 5:28, 29). ˆ Regatul era ın mijlocul lor Dar nu a spus Isus: „Regatul lui Dumnezeu ˆ este ın mijlocul vostru“? Ba da, iar aceste cuˆ vinte sunt consemnate ın Luca 17:21. De fapt, unele traduceri ale Bibliei redau acest verset ˆ prin „Regatul lui Dumnezeu este ın voi“ sau „printre voi“ (vezi King James Version si¸ Noul ˘ ˘ Testament, Pascal). Ce a vrut sa spuna Isus? ˘ ˘ Contextul arata ca Isus li se adresa farisei˘ ˘ lor, o grupare religioasa ostila lui. Acestia ¸ ˘ aveau alte a stept ari de la Mesia si de la Rega¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ tul sau. In conceptia ¸ lor, Mesia trebuia sa vina ˘ „cu norii cerurilor“, ca Rege glorios, ca sa-i elibereze pe evrei de sub jugul roman si¸ ˘ ˘ sa restabileasca regatul lui Israel (Daniel 7:13, 14). Dar Isus le-a corectat punctul de veˆ dere: „Regatul lui Dumnezeu nu vine ıntr-un ˘ ˘ ˘ fel care izbeste ¸ privirile . . . . Caci iata ca reˆ gatul lui Dumnezeu este ın mijlocul vostru“ (Luca 17:20, 21). ˆ ˘ ˘ Desi¸ ınvat¸ aturile si ¸ miracolele lui Isus do˘ vedeau ca el era promisul Rege al Regatului, ˘ ˘ fariseii, care nu aveau o inima sincera si¸ o cre˘ ˘ ˆ dint¸ a autentica, i se ımpotriveau cu si¸ mai ˘ ˆ multa ınversunare.

Ei contestau calitatea lui ¸ ˘ ˘ de Mesia. Atunci Isus le-a spus raspicat ca Regatul, reprezentat de Regele desemnat de ˆ Dumnezeu, era ‘ın mijlocul lor’. El nu le-a ce˘ ˘ ˆ ˘ rut sa priveasca ınlauntrul lor; Isus si¸ discipo˘ ˆ lii sai se aflau chiar ın fata ¸ lor.1 „Regatul lui Dumnezeu este aici cu voi“, le-a spus el (Luca 17:21, Contemporary English Version). ˘ Un Regat aproape de inima noastra ˘ Chiar daca Regatul lui Dumnezeu nu se ˘ ˆ ˘ ˘ afla ın inima oamenilor pacatosi, ¸ el trebuie ˘ ˘ 1 Isus nu putea sa se refere la schimbarea personalita ¸tii ˘ fariseilor sau la inima lor receptiva.

Era Regatul lui Dumnezeu ˆ ın inima acelor oameni ˆ ˘ ˘ ˆ ıncapat¸ anati¸ si¸ ucigasi¸ care ˆ i se ımpotriveau lui Isus?

˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa fie aproape de inima noastra. Prin ınvat¸ a˘ turile si ¸ prin lucrarile sale de putere, Isus s-a ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ straduit sa sadeasca ın ascultatorii sai credin˘ ˆ ˘ ta ¸ ferma ıntr-o guvernare dreapta ce va in˘ ˆ staura pacea si¸ securitatea pe pamant. El do˘ ˆ ˘ ˘ ˘ rea ca ei sa dobandeasca o credint¸ a care sa le ˆ ˆ ˘ influenteze viata ¸ ¸ ın bine. De fapt, el i-a ınva˘ ˘ ˆ tat ¸ sa se roage astfel: „Tatal nostru care esti ¸ ın ˘ ˘ ˘ ˘ ceruri, sa fie sfintit ¸ numele tau. Sa vina rega˘ ˘ ˘ ˆ tul tau. Sa se faca vointa ¸ ta, precum ın cer, ˘ ˆ asa ¸ si¸ pe pamant“ (Matei 6:9, 10). Multi¸ dinˆ tre cei care ıl ascultau pe Isus au fost sensibiˆ lizati¸ de cuvintele lui, au crezut ın el si ¸ l-au ˆ ˘ urmat, privind spre binecuvantarile Regatului lui Dumnezeu. ˘ ˘ N-ati¸ dori si¸ dumneavoastra sa aveti¸ o ase˘ ˘ ˆ menea credint¸ a? Cum ati¸ putea sa o doban˘ diti? ¸ Sa ne amintim cuvintele cu care Isus si-a ¸ ˆ ınceput Predica de pe munte: „Fericiti¸ sunt ˘ cei constien ti¸ de necesitatile lor spirituale, ¸ ¸ ˘ caci al lor este regatul cerurilor!“ (Matei 5:3). ˘ ˆ ˘ ˘ Va ındemnam sa acceptati¸ invitatia ¸ Martori˘ ˘ lor lui Iehova, care v-au dat aceasta revista, de ˘ a studia Biblia cu ei! Studiul Bibliei va va aju˘ ˘ ˘ ta sa va schimbati¸ personalitatea si¸ va va ˘ insufla speranta ¸ de a trai sub o guvernare ˘ ˘ ˘ buna si¸ dreapta, adica sub Regatul lui Dumnezeu, care le va aduce tuturor oamenilor pace si¸ securitate.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2011

11

˘ CONDAMNA BIBLIA

jocuriledenoroc?

F

ILMELE si ¸ show-urile de televiziune aprecia˘ te de public prezinta deseori jocurile de noroc, mai ales cele din cazinouri, ca fiind forma de destindere a oamenilor frumosi, ¸ boga ¸ti ˆ ˘ ˘ si ¸ rafina ¸ti. Evident, publicul ısi ¸ da seama ca ˘ ˘ aceasta prezentare este pura fic ¸tiune. ˆ ˘ ˆ ˘ In via ¸ta reala ınsa, biletele de loterie, pariurile sportive si ¸ jocurile de noroc online fac ˘ ˘ ˆ concuren ¸ta cazinourilor, atragand tot mai ˘ mul ¸ti jucatori. Jocurile de noroc sunt „un vi˘ ˆ ˆ ciu larg raspandit, care se ıntinde ca focul“, spune cartea Internet Gambling. Poker-ul, de exemplu, este prezentat acum la televizor si ¸ pe internet drept un sport obisnuit.

Potrivit unui ¸ ˘ ˘ ziar, exper ¸tii estimeaza ca, pe parcursul unui ˘ ˘ ˘ an si ¸ jumatate, numarul jucatorilor de poker din Statele Unite s-a dublat. ˆ ˘ A juca jocuri de noroc ınseamna a depune ˘ ˘ ˘ ˘ ca miza o suma de bani fara a fi sigur de reu˘ ˘ ˘ sit ¸ a. Mul ¸ti oameni cred ca nu este gresit ¸ sa joci ˘ ˆ ˆ jocuri de noroc daca banii pe care ıi mizezi ı ¸ti ˘ apar ¸tin si ¸ daca nu ajungi dependent de ele. De ˘ fapt, New Catholic Encyclopedia spune ca jo˘ ˆ cul de noroc „nu este considerat un pacat ataˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ta vreme cat nu-l ımpiedica pe jucator sa se ˘ achite de responsabilita ¸tile sale“. Dar ea nu ˘ ˆ men ¸tioneaza niciun verset biblic ın sprijinul ˘ acestei afirma ¸tii. Asadar, cum ar trebui sa pri¸ 12

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2011

˘ veasca un crestin jocurile de noroc? Permite ¸ ˘ Biblia jocurile de noroc sau le condamna? ˘ ˆ Desi ¸ nu men ¸tioneaza ın mod concret jocu˘ ˆ rile de noroc, Sfintele Scripturi ne ofera ındru˘ ˆ mari ın acest sens. Ele nu stabilesc reguli ˆ pentru orice situa ¸tie sau activitate, ci ne ın˘ ˘ ˆ deamna sa ‘ın ¸telegem care este voin ¸ta lui Iehova’ (Efeseni 5:17). Potrivit biblistului Ethelbert Bullinger, termenul grecesc tradus prin „a ˆ ˆ ˘ ın ¸telege“ ınseamna a pune cap la cap aspecte˘ le unei probleme prin „activitate mentala, ˆ ˘ ˆ prin cunoastere dobandita ın urma analizei si ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ a meditarii“. Asadar, un crestin poate sa ın ¸te¸ ¸ ˘ leaga care este voin ¸ta lui Dumnezeu cu priviˆ re la jocurile de noroc punand cap la cap prinˆ cipiile biblice implicate si ¸ meditand la ele. ˘ Dupa ce ve ¸ti citi versetele biblice men ¸tionate ˆ ˘ mai jos, ıntreba ¸ti-va: Sus ¸tin aceste versete jocurile de noroc? Potrivit Bibliei, cum le con˘ sidera Dumnezeu?

˘ Norocul — o amagire ˆ ˆ Intrucat jocul de noroc presupune a miza pe ˆ ˆ ceva improbabil, ıncrederea ın noroc — aceas˘ ˘ ˘ ˘ ta for ¸ta misterioasa despre care se crede ca di˘ ˆ ˆ ˘ rijeaza evenimentele ıntamplatoare — are un ˆ rol determinant, mai ales cand banii sunt miza. De exemplu, la loterie se aleg numere

˘ considerate norocoase, jucatorii de mah-jong ˘ ˘ supersti ¸tiosi ¸ nu au voie sa rosteasca anumite ˘ ˆ cuvinte, iar al ¸ti jucatori, ınainte de a arunca ˘ ˆ zarurile, sufla ın ele. De ce toate acestea? ˘ ˘ Deoarece jucatorii cred ca norocul va influen˘ ¸ta sau ar putea sa influen ¸teze rezultatul. ˆ ˆ ˘ Este ıncrederea ın noroc inofensiva? Asa ¸ considerau unii israeli ¸ti din antichitate. Ei cre˘ deau ca norocul le putea aduce prosperita˘ te. Cum privea Iehova Dumnezeu aceasta concep ¸tie? Prin intermediul profetului Isaia, Dumnezeu le-a spus: „Voi sunte ¸ti cei ce l-a ¸ti ˘ ˘ parasit pe Iehova, cei ce a ¸ti uitat muntele meu ˆ ˘ ˘ sfant, cei ce pregati ¸ti o masa pentru dumneˆ ˘ zeul Norocului si ¸ cei ce turna ¸ti pana la refuz vin amestecat pentru dumnezeul Destinului“ ˘ ˆ (Isaia 65:11). Dumnezeu considera credin ¸ta ın ˘ noroc o forma de idolatrie, iar idolatria nu ˘ ˘ ˘ ˆ este compatibila cu ınchinarea adevarata. Creˆ ˆ ˆ din ¸ta ın noroc presupune ıncrederea ıntr-o ˘ ˘ ˆ ˘ for ¸ta imaginara, nu ın adevaratul Dumnezeu. ˘ ˘ Si ¸ nu avem niciun motiv sa credem ca Dumnezeu si-a schimbat punctul de vedere. ¸

˘ ˆ Cum ajunge cineva sa castige ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ Fie ca joaca online sau ın cazinouri, fie ca-si ¸ iau bilete la loterie sau fac pariuri sportive, ju˘ catorii de noroc pierd din vedere deseori pro˘ venien ¸ta banilor pentru care se lupta. Spre deosebire de achizi ¸tiile si ¸ tranzac ¸tiile legale, ˆ ˘ ˆ jocurile de noroc ıncurajeaza cˆ astigarea unor ¸ ˘ ˘ bani pierdu ¸ti de al ¸ti jucatori. „In spatele fiecaˆ rui om ajuns milionar ın urma jocului la lo˘ terie exista milioane de oameni care si-au pier¸

Ai cui bani ˘ ˘ ˆ spera sa-i ca ¸stige ˘ cei care joaca jocuri de noroc?

ˆ Bucuria de a castiga ¸

˘ Poate cineva care obi ¸snuie ¸ste sa joace ˘ ˘ ˆ jocuri de noroc saˆ ajunga ın scurt timp dependent de ele? Intr-un studiu-experiment ˘ asupra reac ¸tiilor pe care le are un jucator ˆ ˆ ˘ ˆ cand ca ¸stiga sau cand pierde la jocurile de ˆ noroc, doctorul ın psihologie Hans Breiter a ˘ ˆ ˘ remarcat ca „ob ¸tinerea unui ca ¸stig banesc ˆ ˘ produce ın creierul jucatorului aceea ¸si reac ¸tie ˘ pe care administrarea unei doze de cocaina o ˆ produce ın creierul unei persoane dependen˘ te de cocaina“. ˘ ˆ dut banii“, se arata ıntr-un raport al Centrului ˘ ˘ ˘ de toxicomanie si ¸ sanatate mentala din Canaˆ da. Ce principii biblice ıl pot ajuta pe un cres-¸ ˘ ˆ ˘ ˆ tin sa ın ¸teleaga modul ın care priveste ¸ Dum˘ ˘ nezeu aceasta problema?

Ultima dintre Cele zece porunci date Israe˘ lului spune: „Sa nu doresti ¸ so ¸tia semenului ˘ tau, nici sclavul lui, nici sclava lui, nici taurul ˆ ˘ lui, nici magarul lui, nici orice altceva ıi apar˘ ¸tine semenului tau“ (Exodul 20:17). A dori lu˘ crurile cuiva — bunurile, boga ¸tiile sau banii

˘ sai — era la fel de grav ca a-i dori so ¸tia. Secoˆ le mai tarziu, apostolul Pavel s-a referit la ˘ ˘ ˆ ˆ aceasta porunca atunci cand i-a ındemnat pe ˘ crestini: „Sa nu poftesti“ ¸ ¸ (Romani 7:7). Se poaˆ ˘ te face vinovat de ravnie un crestin care cauta ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ sa se ımboga ¸teasca pe seama altuia? ˘ ˘ „Fie ca recunosc, fie ca nu, [majoritatea ju˘ ˘ ˆ catorilor de noroc] viseaza ınaintea unui joc ˘ ˘ ˘ ˆ sa transforme o miza foarte mica, chiar si ¸ ca ¸tiˆ ˘ ˘ va dolari, ıntr-o suma fabuloasa“, scrie redac˘ ˘ torul Phillip Vogel. Ei viseaza sa dea lovitura ˘ ˘ ˘ si ¸ sa devina boga ¸ti peste noapte. Aceasta menˆ talitate este ın contradic ¸tie cu sfatul biblic po˘ ˘ ˘ trivit caruia crestinul trebuie „sa munceasca ¸ ˘ ˆ ˆ din greu, facand cu mainile lui ˘ ˘ ˘ ˘ ca sa aiba ce Slujitorii lui o˘ munca buna, ˆ Dumnezeu sa-i dea celui ın nevoie“ (Efeseni 4:28). Iar apostolul Pavel obtin ¸ bani a spus clar: „Daca˘ cineva nu ˘ prin munca vrea sa˘ lucreze, nici sa˘ nu ma-˘ ˘ ˆ ˘ ˘ cinstita nance“.

Apoi a adaugat: ‘Sa ˘ ˆ ˆ manance mancarea pe care ˆ ˘ si-o castig ¸ ¸ a singur’ (2 Tesaloniceni 3:10, 12).

Dar pot fi considerate jocurile de noroc cu ˘ ˘ adevarat o munca?

Desi ¸ jocurile de noroc pot fi solicitante, baˆ nii ob ¸tinu ¸ti prin intermediul lor sunt bani ca ¸sˆ ˆ ˆ tiga ¸ti din ıntamplare, nu bani dobandi ¸ti prin ˘ munca sau ca urmare a unui serviciu prestat. ˆ ˆ Banii castiga ¸ti la jocurile de noroc depind ın ¸ ˘ ˘ ˆ a, jucatorul sperand ca, mai mare parte de sans ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ devreme sau mai tarziu, sa-i surada si ¸ lui san¸ ˆ ˘ ˘ ˘ sa. De fapt, el ıncearca sa ob ¸tina ceva pe ni˘ ˆ ˘ ˘ ˘ mic. Adevara ¸tii crestini ınsa sunt sfatui ¸ti sa-si ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ob ¸tina banii prin munca cinstita. „Nimic nu ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ este mai bun pentru om decat sa manance, sa ˘ bea si ¸ sa-si ¸ bucure sufletul cu ce este bun din ˆ ˘ truda lui. . . . Si ¸ aceasta vine din mana adevaˆ ratului Dumnezeu“, a scris ın ¸teleptul rege Solomon (Eclesiastul 2:24). Da, slujitorii lui ˘ Dumnezeu nu-si ¸ cladesc speran ¸ta pe vise ne˘ ˆ ci realiste si ¸ nu cauta metode rapide de castig, ¸ ˘ se bizuie pe Dumnezeu, fiind siguri ca doar el ˆ ˘ le poate aduce fericire si ¸ binecuvantari.

14

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2011

˘ ˘ „O cursa“ de care trebuie sa ne ferim ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Chiar daca unui jucator ar putea sa-i surada ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ sansa si¸ sa castige, el ar trebui sa se gandeasca ¸ ¸ nu doar la bucuria de moment pe care i-o aduˆ ˘ ce castigul, ci si¸ la efectele de durata pe care le-ar ¸ ˘ putea avea asupra lui jocurile de noroc. „Daca o ˘ ˘ ˆ mostenire este ob ¸tinuta prin lacomie la ınceput ¸ ˆ ˘ ˆ nu va fi binecuvantata ın viitor“, se spune la Proˆ ˘ verbele 20:21. Mul ¸ti dintre cei ce castig ¸ a la loterie sau la alte jocuri de noroc au constatat, spre ˘ ˘ ˘ regretul sau spre dezamagirea lor, ca boga ¸tiile ˆ ˘ ob ¸tinute nu le-au adus fericire. Este ınsa mult ˆ ˘ ˘ mai ın ¸telept sa ascultam de sfatul Bibliei de a nu ˆ ˘ ˆ ne pune „speran ¸ta ın boga ¸tii nesigure, ci ın ˘ Dumnezeu, care ne da toate din belsug ¸ spre des˘ ˘ fatarea noastra“ (1 Timotei 6:17). ˆ ˘ Dar jocurile de noroc nu ınseamna doar a ˆ ˘ castiga sau a pierde bani. Exista si ¸ ¸ un revers al ˘ ˆ ˘ medaliei. „Cei care sunt hotara ¸ti sa fie boga ¸ti ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ cad ın ispita, ın cursa si ¸ ın multe dorin ¸te ne˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sabuite si ¸ vatamatoare, care ıi cufunda pe oaˆ ˆ ˘ ˆ meni ın distrugere si ¸ ın ruina“, spune Cuvan˘ tul lui Dumnezeu (1 Timotei 6:9). O cursa este ˘ ˆ conceputa pentru a prinde victima ın mreje. ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Nenumara ¸ti oameni, hotara ¸ti la ınceput sa ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ puna ın joc o suma mica de bani sau sa-si ¸ ınˆ ˘ cerce norocul doar de cateva ori, au ajuns sa ˆ ˆ se ıncurce ın mrejele jocurilor de noroc si ¸ ˘ ˘ ˘ sa nu mai poata scapa din ele. Dependen ¸ta de ˘ jocurile de noroc a distrus cariere, a ranit per˘ soane dragi si ¸ a destramat familii. ˆ ˘ In urma analizarii tuturor versetelor menˆ ¸tionate, a ¸ti ın ¸teles care este voin ¸ta lui Dumnezeu cu privire la jocurile de noroc? Apostoˆ lul Pavel si-a ındemnat colaboratorii crestini: ¸ ¸ ˘ „Nu va mai conforma ¸ti acestui sistem, ci trans˘ ˆ ˘ forma ¸ti-va prin ınnoirea min ¸tii voastre, ca sa ˆ ˘ pute ¸ti constata voi ınsiv ¸ a care este voin ¸ta cea ˘ ˘ ˘ ˘ buna, placuta si ¸ perfecta a lui Dumnezeu“ (Romani 12:2). Voin ¸ta lui Dumnezeu trebuie ˘ sa ghideze via ¸ta unui crestin, nu opinia oame¸ nilor. Fiind ‘fericitul Dumnezeu’, Iehova vrea ˘ ˘ ˘ ˘ sa ne bucuram de via ¸ta si ¸ sa nu sim ¸tim gustul amar al jocurilor de noroc (1 Timotei 1:11).

˘ ˘ ˘ Institutul de Arheologie/Universitatea Evreiasca 5 Sapaturi la Tel Rehov

˘ ˆ „O TAR ¸ A IN CARE CURGE

LAPTE SI ¸ MIERE“ C

ˆ AND i-a eliberat pe israeli ¸ti din Egipt, Iehova ˘ ˆ Dumnezeu le-a promis ca-i va duce „ıntr-o ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ¸tara buna ¸si ıntinsa, ıntr-o ¸tara ın care curge lapte ¸si miere“ (Exodul 3:8). ˘ ˆ ˘ Dupa ce s-au stabilit ın Tara Promisa, israeli ¸tii ¸ s-au ocupat cu cre ¸sterea vitelor, oilor ¸si caprelor, ˆ ˆ ˘ avand lapte din bel ¸sug. Ce se poate spune ınsa ˘ despre miere? Unii cred ca mierea la care face referire versetul de mai sus era, de fapt, un sirop de curmale, de smochine sau de struguri. Majoritaˆ tea referin ¸telor biblice la mierea de albine au ın ˘ ˘ vedere mierea provenita de la albinele salbatice, ˘ nu de la cele domestice (Judecatorii 14:8, 9; 1 Saˆ muel 14:27; Matei 3:1, 4). ‘Curgeau’ efectiv ın ˘ ¸tara laptele ¸si mierea? ˘ ˘ O descoperire arheologica recenta din Israel ˘ ˘ ˘ ˘ clarifica aceasta problema. Iata ce se spune de˘ ˆ spre aceasta descoperire ıntr-un comunicat de ˘ ˘ presa al Universita ¸tii Evreie ¸sti: „Conform afirma¸tiei profesorului (Amihai) Mazar, «este cea mai ˘ veche stupina [colonie de albine] din Orientul ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Apropiat antic gasita ın urma sapaturilor arheo˘ logice». Ea dateaza din secolul al X-lea sau din ˆ prima parte a secolului al IX-lea ı.e.n.“.

Arheologii au descoperit peste 30 de stupi ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ a ¸seza ¸ti pe trei randuri ¸si estimeaza ca, ın zona, au existat la vremea aceea 100 de stupi. Aici s-au ˘ ˘ ˘ ˘ gasit rama ¸si ¸te de albine ¸si particule de ceara. ˘ ˘ Erudi ¸tii afirma ca „din ace ¸sti stupi s-ar fi putut ˘ ˘ extrage anual aproximativ o jumatate de tona de miere“. ˆ In antichitate, nu numai mierea era foarte ˘ ˘ apreciata, ci ¸si fagurii. Din ei se extragea ceara, ˘ folosita la prelucrarea pielii ¸si a metalelor. Ceara ˘ de albine se mai folosea ¸si la tabli ¸tele de scris, ˘ care erau confec ¸tionate dintr-o placa de lemn ˆ ˘ ˆ ˘ adancita, ın care se turna ceara. Dupa folosire, ˘ ceara era retopita. La ce concluzie au ajuns arˆ heologii ın urma acestei descoperiri? ˘ „Chiar daca Biblia nu vorbe ¸ste despre cre ¸steˆ ˘ ˘ rea albinelor ın Israelul stravechi, se precizeaza ˆ ˘ ˘ ın comunicatul de presa, stupina descoperita la ˘ ˘ Tel Rehov demonstreaza ca apicultura, inclusiv recoltarea mierii ¸si a fagurilor, reprezenta o in˘ ˆ dustrie bine dezvoltata ın perioada Primului Templu [al lui Solomon]. S-ar putea deci ca terˆ ˘ menul «miere» folosit ın Biblie sa se refere realmente la mierea de albine.“

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ SA INVAT¸ AM DIN CUVANTUL LUI DUMNEZEU ˘ Acest articol analizeaza unele ˆ ˘ ıntrebari pe care vi le-a ¸ti pus, probabil, ˘ ˘ ¸si dumneavoastra ¸si prezinta versetele ˘ ce raspund la ele. Citi ¸ti aceste versete ˆ ın propria Biblie. Martorii lui Iehova ˘ ˆ ˘ sunt bucuro ¸si sa le analizeze ımpreuna ˘ cu dumneavoastra.

Cine este Isus Cristos?

1. Cine este Isus Cristos?

Spre deosebire de toti¸ ceilalti¸ oameni, Isus a ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ trait ın cer ca persoana spirituala ınainte de a ˘ ˆ se na ¸ste ca om pe pamant (Ioan 8:23). El a fost prima creatie ¸ a lui Dumnezeu si¸ a contribuit la crearea tuturor celorlalte lucruri. Fiind singura

˘ ˘ persoana creata direct de Iehova, Isus este nu˘ mit Fiul „unic-nascut“ al lui Dumnezeu. El mai ˆ ˆ ˆ ˘ este numit „Cuvantul“, ıntrucat a slujit ca Purtaˆ tor de cuvant al lui Dumnezeu (Ioan 1:1–3, 14).

(Citi ¸ti Proverbele 8:22, 23, 30; Coloseni 1:15, 16.)

˘ ˆ 2. De ce a venit Isus pe pamant? ˘ ˘ ˆ Dumnezeu l-a trimis pe Fiul sau pe pamant transˆ ˆ ˆ ferandu-i via ¸ta din cer ın pantecele unei fecioare evreice, pe nume Maria. Prin urmare, Isus nu a avut ˘ ˘ ˆ un tata uman (Luca 1:30–35). Isus a venit pe pamant ˆ ˘ ˘ 1) pentru a ne ınvata ¸ adevarul despre Dumnezeu, ˘ ˆ ˘ 2) pentru a ne arata cum putem ınfaptui voin ¸ta divi˘ ˘ ˘ ˘ na ¸si 3) pentru a-si¸ da viata ¸ perfecta ca „rascumparare“. (Citi ¸ti Matei 20:28; Ioan 18:37.)

3. De ce avem nevoie de ˘ ˘ rascumparare? ˘ ˘ ˘ Rascumpararea este un pret¸ platit pentru eli˘ ˆ ˘ berarea cuiva. Moartea si¸ batranetea ¸ nu au facut parte din scopul pe care l-a avut Dumnezeu ini ¸tial cu omul. De unde stim aceasta? ¸ ˘ Dumnezeu i-a spus primului om, Adam, ca, ˘ ˘ ˘ daca nu asculta de El, avea sa moara. Conform ˆ ˘ Bibliei, a nu asculta de Dumnezeu ınseamna a ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ pacatui. Daca Adam nu ar fi pacatuit, ar fi trait ˆ ˘ ˆ ve ¸snic. Desi¸ Adam nu a murit decat dupa cate16

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2011

ˆ va secole, pentru el moartea a ınceput de fapt ˆ ˆ ˆ ˘ ın ziua ın care a ıncalcat porunca lui Dumnezeu (Geneza 2:16, 17; 5:5). Adam le-a transmis ˘ ˘ tuturor descenden ¸tilor sai pacatul ¸si moartea, ˘ care este pedeapsa pentru pacat. A ¸sadar, moarˆ tea „a intrat“ ın lume prin Adam. De aceea ˘ ˘ avem nevoie de rascumparare. (Citi ¸ti Romani 5:12; 6:23.)

4. De ce a murit Isus? ˘ ˘ ˘ ˘ Cine putea plati rascumpararea care sa ne elibere˘ ze din moarte? Prin moarte, noi ne platim doar pro˘ ˘ ˘ priile pacate. Niciun om imperfect nu poate plati pacatele altora. (Citi ¸ti Psalmul 49:7–9.) ˆ ˆ ˘ Intrucat nu a mostenit imperfectiunea unui tata ¸ ¸ ˘ uman, Isus nu a murit din cauza pacatelor sale, ci pen˘ ˆ ˘ ˘ tru pacatele altora. Trimit¸ andu-si¸ Fiul sa moara pentru ˘ ˆ ˆ noi, Dumnezeu a aratat cat de mult ıi iubeste ¸ pe oa˘ ˆ meni. Si ¸ Isus a dovedit ca ne iubeste ¸ ascultand de Ta˘ ˘ ˆ ˘ tal sau ¸si dandu- ¸si viata ¸ pentru pacatele noastre. (Citi ¸ti Ioan 3:16; Romani 5:18, 19.) ˆ 5. Ce face Isus ın prezent? ˘ ˆ Prin faptul ca a vindecat bolnavi, a ınviat mor ¸ti ¸si si-a jertfit viata ¸ ¸ pentru a-i salva pe oa˘ ˘ meni din pacat ¸si moarte, Isus ne-a aratat ce ur˘ ˘ ˘ ˆ meaza sa faca ın viitor pentru toti¸ oamenii as˘ ˘ cultatori (Luca 18:35–42; Ioan 5:28, 29). Dupa ˆ ce Isus a murit, Dumnezeu l-a ınviat ca persoa˘ ˘ na spirituala (1 Petru 3:18). Isus a asteptat apoi ¸ ˆ ˘ ˆ la dreapta lui Dumnezeu pana cand a primit ˆ autoritatea de a domni caˆ Rege peste ıntregul ˘ ˆ pamant (Evrei 10:12, 13). In prezent, Isus dom-

ˆ ˘ ˘ ˆ ne ¸ste ın cer, iar continuatorii sai de pe pamant ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ anun ¸ta aceasta veste buna ın toata lumea. (Citi ¸ti Daniel 7:13, 14; Matei 24:14.) ˆ ˆ ˆ In curand, Isus ı ¸si va folosi autoritatea de ˆ ˘ Rege pentru a ınlatura suferin ¸ta ¸si pe cei care o ˘ ˘ provoaca. Milioane de oameni care manifesta ˘ ˆ ˘ credin ¸ta ın Isus ¸si care asculta de el se vor bucu˘ ˘ ˆ ra de via ¸ta pe un pamant paradiziac. (Citi ¸ti Psalmul 37:9–11.)

Milioane de oameni ˘ care manifesta ˘ ˆ credin ¸ta ın Isus ¸si ˘ care asculta de el se vor bucura de ˘ ˘ ˆ via ¸ta pe un pamant paradiziac

Pentru mai multe informatii, ¸ vezi capitolul 4 ˘ ˘ al acestei carti, ¸ publicata de Martorii lui Iehova.

ˆ ˘ CE NE INVAT¸ A ˆ ın realitate BIBLIA?

ˆ¸ In multe pic„C se spune˘ ınˆ The˘ World Book˘ Encyclopedia. ˆ ˘ RUCEA este cel mai cunoscut simbol al crestinismului“,

A murit Isus pe o

cruce?

DESEN DIN SECOLUL ˆ AL XVII-LEA REPREZENTAND ´ O EXECUTIE ¸ PE UN STAUROS, DIN CARTEA LUI LIPSIUS, „DE CRUCE“

18

turi si¸ lucrari de arta religioasa Isus este ınfati¸ sat pe o ¸ ¸ tintuit ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ cruce. De ce este simbolul crucii atat de raspandit ın crestin ¸ atate? A murit Isus realmente pe o cruce? ˘ ˘ ˆ Multi¸ sustin ¸ ca asa ¸ afirma Biblia. De exemplu, ın Biblia Cor˘ ˆ nilescu, 2001, se spune ca ın timp ce Isus era executat, cei preˆ ˘ ˆ ˘ zenti¸ ısi¸ bateau joc de el zicandu-i ‘sa coboare de pe cruce’ ˆ (Matei 27:40, 42). Si ¸ alte ˆ traduceri ale Biblieiˆ redau ın mod ˘ ˘ asemanator acest citat. In Noul Testament pe ın ¸telesul tuturor ˘ ˘ ˘ ˘ se arata ca soldatii ¸ l-au obligat pe ˆ Simon din Cirena „sa duca ˆ crucea lui Isus“ (Marcu 15:21). In aceste versete, cuvantul ´ ˘ ˘ „cruce“ reda termenul grecesc stauros. Este justificata o aseˆ menea traducere? Care este sensul cuvantului din limba ˘ greaca?

ˆ ˘ A fost vorba ıntr-adevar de o cruce? ´ ˆ ˘ ˆ Potrivit elenistului W. E. Vine, cuvantul stauros „indica ın ˆ ˘ principal un par sau un stalp vertical, pe care erau tintui ti¸ rau¸ ˘ ˘ facatorii pentru a fi executati. ¸ Nici substantivul, nici verbul ¯ ˆ ˘ ˆ stauroo, care ınseamna a fixa pe un par sau pe un stalp, nu ˘ ˘ s-au referit initial la crucea ecleziastica, ce avea doua brate“. ¸ ¸ ˘ The Imperial Bible-Dictionary spune ca sensul propriu al ´ ˆ ˆ cuvantului stauros era acela de „stalp vertical, sau par, de care ˆ ˆ se putea atarna ceva sau care se putea folosi pentru a ımprej˘ ˆ mui un teren“. Dictionarul precizeaza ın continuare: „Si ¸ ¸ la ro˘ ˆ mani, termenul crux (din care deriva la noi cuvantul cruce) ˘ ˆ pare sa fi avut la origine sensul de stalp vertical“. De aceea, ˘ ˘ The Catholic Encyclopedia explica: „Este cert ca, initial, cru¸ ˘ cea era un simplu par vertical, ascutit la cap atul superior“. ¸ Pentru a descrie instrumentul pe care a fost executat Isus, ´ ˆ scriitorii Bibliei au folosit si¸ cuvantul grecesc xylon. Lucrarea A Critical Lexicon and Concordance to the English and Greek ´ ˆ ˘ New Testament defineste ¸ cuvantul xylon drept „o bucata de ˆ ˘ ˘ ´ lemn, un stalp de lemn“. Apoi adauga ca xylon, asemenea ter´ ˆ menului stauros, denumea „un simplu par sau stalp vertical ˆ ˘ pe care romanii ıi tintuiau pe cei despre care se spunea ca tre¸ ˘ buiau sa fie crucificati“. ¸ ˆ ˘ In armonie cu cele de mai sus, Biblia Cornilescu, 2001, reda ˘ versetul din Faptele 5:30 astfel: „Dumnezeul parintilor nostri ¸ ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ L-a ınviat pe Isus, pe care voi L-ati¸ omorat, atarnandu-L pe ´ lemn [xylon]“. Si ¸ alte traduceri ale Bibliei redau termenul ´ ˆ ´ xylon prin „lemn“, desi¸ pe stauros ıl redau prin „cruce“. Noul

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2011

ˆ Testament, 1993, traduce textul din Faptele 13:29 ın felul ur˘ ˘ ˆ mator: „Dupa ce au ımplinit tot ce este scris despre El, L-au ´ ˆ ˆ luat jos de pe lemn [xylon] si¸ L-au pus ıntr-un mormant“. ´ ˘ Cu referire la sensul de baza al cuvintelor grecesti ¸ stauros si¸ ´ ˘ xylon, lucrarea Critical Lexicon and Concordance, citata mai ˘ ˘ sus, face urmatoarea remarca: „Niciunul dintre aceste cuvinte nu corespunde conceptului modern de cruce, asa ¸ cum ne-am ˘ ˆ obisnuit sa o vedem ın picturi“. Cu alte cuvinte, termenul ¸ ´ ˆ stauros ın acceptiunea scriitorilor Evangheliilor nu are nimic ¸ ˆ ˆ ın comun cu ceea ce ınteleg azi oamenii prin cruce. Din acest ¸ ˆ motiv, Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi redau cuvantul ´ ˆ ˘ ˆ stauros prin „stalp de tortura“ la Matei 27:40–42, precum si¸ ın ˆ ˘ ˘ celelalte ocurente ¸ ale termenului. In mod asemanator, Comˆ plete Jewish Bible foloseste ¸ ¸ expresia „stalp de executie“.

Originea crucii ˘ Din moment ce Biblia nu spune ca Isus a fost executat pe ˘ ˘ o cruce, de ce bisericile care pretind ca predau si¸ respecta Bi˘ ˘ ˘ ˆ blia, cum ar fi Biserica Catolica, Protestanta si¸ Ortodoxa, ısi¸ ˘ ˘ decoreaza lacasurile de cult cu cruci? De ce folosesc ele cru¸ cea ca simbol al credintei Cum a ajuns crucea un ¸ crestine? ¸ ˆ ˘ ˆ simbol atat de raspandit? ˘ Crucea este venerata nu numai de oamenii care merg la bi˘ ˘ ˘ serica si¸ care pretind ca respecta Biblia, ci si¸ de cei care nu o ˘ ˘ ˆ respecta si¸ a caror religie este cu mult mai veche decat religii˘ le „crestine“.

Numeroase lucrari pe teme religioase recunosc ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ca crucea, ın diversele ei forme si¸ marimi, a fost venerata de ˆ ˆ la ınceputurile civilizatiei ¸ umane. De exemplu, ın hieroglifeˆ ˘ ˘ le si¸ ın reprezentarile pe care egiptenii antici le faceau zeilor ˘ ˆ ˘ ˘ lor, aparea deseori o cruce ın forma de T, cu o bucla deasu˘ ˘ pra. Aceasta cruce se numeste ¸ crucea cu ansa, sau crucea cu ˆ ˘ maner, si¸ este considerata simbolul vietii. ¸ Cu timpul, ea a fost ˆ ˘ ˘ ˘ ımprumutata si¸ folosita de Biserica Copta, precum si¸ de alte biserici. ˘ Potrivit cu The Catholic Encyclopedia, „crucea pare sa fi avut ˆ la ınceput forma asa-zisei cruci gamate (crux gammata), cu¸ ˘ noscuta de orientalisti si de studentii ¸ la arheologie preistori¸ ¸ ˘ ca mai mult sub numele ei sanscrit de svastika“. Acest semn ˘ ˆ ˆ era larg raspandit ın India si¸ Asia, printre hindusi¸ si ¸ budisti, ¸ ˘ ˘ ˆ gasindu-se si¸ astazi ın decoratiunile si ¸ ¸ podoabele din aceste zone. ˆ ˘ Nu se stie cu exactitate cand a fost adoptata crucea ca sim¸ ˆ bol „crestin“.

In Expository Dictionary of New Testament ¸

´ Termenul stauros ˆ ın acceptiunea ¸ scriitorilor Evangheliilor nu are ˆ nimic ın comun ˆ cu ceea ce ınte¸ leg azi oamenii prin cruce

˘ ˘ ˘ PICTURA MURAL A EGIPTEANA ˆ (aprox. secolul al XIV-lea ı.e.n.) ˆ ˘ ˆ ˘ INFATI ¸ S¸ AND CRUCEA ANSATA, UN SIMBOL AL VIETII ¸

5 DeA Picture Library / Art Resource, NY

˘ CRUCE GAMATA, TEMPLUL HINDUS LAXMI NARAYAN

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2011

19

Din cartea The Cross in Tradition, History, and Art (1897)

˘ Words, de W. E. Vine, se spune ca „pe la mijˆ locul secolului al III-lea A.D., bisericile se ın˘ ˘ departasera de unele doctrine ale credintei ¸ ˘ crestine sau le denaturasera. Pentru a spori ¸ prestigiul sistemului ecleziastic apostat, biseˆ ˆ ˘ ˆ ricile acceptau ın randurile lor pagani care nu ˆ ˘ ˘ ˘ se ınnoisera prin credint¸ a si¸ carora li se per˘ ˘ ˆ ˘ ˘ mitea sa-si¸ pastreze ın mare masura semnele ˘ ˆ si¸ simbolurile pagane“, inclusiv crucea. ˘ Unii scriitori asociaza adoptarea crucii cu ˆ ˆ ˘ anul 312 e.n., cand ımparatul Constantin, ˆ ˆ care se ınchina la zeul-soare, se afla ıntr-o ˘ campanie militara. Cu acea ocazie, el a susti¸ ˘ ˘ nut ca ar fi vazut deasupra soarelui o cruce, precum si¸ cuvintele latinesti ¸ „in hoc signo vinˆ ˆ ces“ (prin acest semn vei ınvinge). Mai tarziu, acest semn „crestin“ a fost pus ¸ pe steagurile, scuturile si¸ armura armatei sale (vezi fotograˆ fia din stanga). Desi¸ a pretins ˘ ca s-a convertit la crestinism, ¸ ˆ Constantin nu s-a botezat decat ˘ ˆ dupa 25 de ani, cand era pe patul ˆ de moarte.

Unii s-au ındoit de sinˆ ˘ ˘ ˆ ceritatea lui. „In loc sa se converteasca la ın˘ ˘ vat¸ aturile lui Isus Nazarineanul, el a actionat ¸ ˘ ˘ de parca ar fi vrut sa transforme crestinismul ¸ ˆ ˘ ˆ ıntr-o religie pe placul supusilor sai, ıntr-o re¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ligie catolica [universala]“, se afirma ın cartea The Non-Christian Cross. ˆ ˘ De atunci au ınceput sa fie folosite cruci de ˘ diverse forme si¸ marimi. De exemplu, The Il˘ lustrated Bible Dictionary spune ca asa-numi¸ ˆ ta cruce a Sfantului Anton „avea forma unui T si ¸ unora, din ¸ provenea, conform credintei litera tau, simbolul zeului [babilonian] Taˆ muz“. Mai exista si¸ crucea Sfantului Andrei, ˆ ın forma literei X, precum si ¸ crucea obisnui¸ ˘ ˘ ta, cu doua brate, ¸ dintre care cel transversal ˆ ˆ ˘ este coborat. Se crede ın mod eronat ca aceas˘ ˘ ˘ ta din urma, numita si¸ crucea latina, „este, conform traditiei, tipul de cruce pe care a ¸ murit Domnul nostru“.

20

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2011

Cum priveau crestinii ¸ ˆ ˆ din secolul ıntai crucea ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ Biblia arata ca, ın secolul ıntai, multi¸ dintre cei care l-au ascultat pe Isus au devenit ˘ ˆ credinciosi¸ si¸ au manifestat credint¸ a ın jertfa ˘ ˘ ˘ sa de rascumparare. Dupa ce apostolul Pavel ˘ le-a predicat evreilor din Corint, dovedind ca Isus era Cristosul, „Crisp, presedintele sina¸ ˆ ˆ ˘ gogii, a crezut ın Domnul si, ımpreun a cu el, ¸ ˘ toata casa lui. Multi¸ dintre corintenii care auzeau au crezut si¸ s-au botezat“ (Faptele ˘ 18:5–8). Pavel nu le-a spus crestinilor sa folo¸ ˘ ˆ ˆ seasca ın ınchinare imagini sau simboluri re˘ ˘ ligioase, ci le-a poruncit ‘sa fuga de idolatrie’ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ si ¸ de orice alta practica pagana (1 Corinteni 10:14). ˘ ˘ Istoricii si¸ cercetatorii nu au gasit nicio do˘ ˘ ˘ vada care sa ateste ca primii crestini foloseau ¸ ˘ crucea. Cartea History of the Cross citeaza cuˆ vintele unui scriitor de la sfarsitul secolului ¸ ˘ ˆ al XVII-lea: „I-ar placea binecuvantatului Isus ˘ ˘ ˆ sa-Si ¸ vada discipolii mandrindu-se cu acest ˘ ˘ instrument de pedeapsa capitala pe care [se ˘ ˆ ˘ pretinde ca] El a suferit ın tacere si¸ pe ne˘ drept, dispretuind rusinea?“.

Ce ati¸ raspunde ¸ ¸ ˘ ˆ la aceasta ıntrebare? ˆ Pentru a ne ınchina asa ¸ cum vrea Dumne˘ zeu, nu trebuie sa folosim obiecte si ¸ imagini. ˘ ˘ ˆ „Ce legatura poate fi ıntre templul lui Dumˆ nezeu si ¸ idoli?“, a ıntrebat Pavel (2 Corinteni ˘ 6:14–16, Noul Testament, Bulai si ¸ Budau). Nu ˘ ˘ ˘ exista niciun verset biblic care sa indice ca un ˘ ˘ ˆ ˆ crestin trebuie sa foloseasca ın ınchinare un ¸ ˘ ˘ obiect asemanator celui pe care a fost tintuit ¸ ˘ Isus. (Compara cu Matei 15:3; Marcu 7:13.)

Care este deci semnul de identificare a ade˘ varatilor crestini?

Nici crucea, nici vreun alt ¸ ¸ ˘ simbol, ci iubirea. Iata ce le-a spus Isus con˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tinuatorilor sai: „Va dau o porunca noua: sa ˘ va iubiti¸ unii pe altii; ¸ asa ¸ cum v-am iubit eu, ˘ ˘ asa ¸ Prin aceas¸ sa va iubiti¸ si¸ voi unii pe altii. ˘ ˘ ta vor sti ¸ toti¸ ca sunteti¸ discipolii mei: daca ˆ aveti¸ iubire ıntre voi“ (Ioan 13:34, 35).

ˆ ˘ CITITORII INTREABA . . .

L-a creat Dumnezeu pe Diavol? ˆ ˆ ˆ ˘ ˇ Intrucat ın Biblie se spune ca Dumnezeu „a

˘ creat toate lucrurile“, unii cred ca Dumnezeu l-a creat si¸ pe Diavol (Efeseni 3:9; Revelatia ¸ 4:11). Dar ˘ ˘ Biblia infirma aceasta idee.

Iehova a creat persoana care a devenit Diavol. ˆ ˘ Dar, pentru a ıntelege cum a devenit aceasta crea¸ ˘ tura cel mai mare adversar al lui Dumnezeu, tre˘ buie sa cunoastem ceea ce spun Scripturile de¸ ˘ ˘ spre calitatea lui Iehova de Creator. Iata ce afirma ˘ Biblia despre Iehova: „Lucrarile sale sunt perfec˘ ˘ te, caci toate caile sale sunt dreptate. Un Dumne˘ ˆ zeu al fidelitatii, ¸ ın care nu este nedreptate; el este ˘ drept si¸ nepartinitor“ (Deuteronomul 32:3–5). ˘ Din aceste cuvinte putem trage concluzia ca Saˆ ˘ tan a fost la ınceput perfect si¸ drept, ca a fost unul ˆ dintre fiii ıngeresti ¸ ai lui Dumnezeu. La Ioan 8:44 ˘ ˘ ˆ Isus a spus ca Diavolul „n-a ramas ferm ın ade˘ ˆ ˘ ˘ ˆ var“, ceea ce ınseamna ca Satan a fost candva sincer si¸ ireprosabil. ¸ Dar, asemenea tuturor creaturilor inteligente ˆ ale lui Iehova, ıngerul care a devenit Satan a avut ˆ ˘ ˆ ˘ libertatea de a alege ıntre bine si¸ rau. Alegand sa ˘ ˘ ˆ se opuna lui Dumnezeu si¸ atragandu-i pe primii ˘ oameni de partea sa, el s-a facut singur Satan, ˆ ˘ ˆ care ınseamna „Impotrivitor“ (Geneza 3:1–5). ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta creatura spirituala nelegiuita a devenit ˆ ˘ si¸ Diavol, care ınseamna „Calomniator“. Satan a ˘ ˆ fost creatura invizibila care a actionat ın spatele ¸ ˘ ˘ sarpelui si¸ care, prin minciuna si¸ viclenie, a ama¸ ˆ ˘ ˆ git-o pe Eva, determinand-o sa ıncalce legea cla˘ ra a lui Dumnezeu. De aceea l-a numit Isus pe Sa˘ tan „tatal minciunii“ (Ioan 8:44). ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Insa cum a putut o creatura spirituala perfecta ˘ — care nu avea nicio slabiciune si¸ pe care nu avea ˆ ˘ ˆ ˘ ın mod negativ — sa dobancine sa o influenteze ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ deasca ınclinatii Acest ınger a ravnit ınchi¸ gresite? ¸ narea care i se cuvenea doar lui Iehova Dumneˆ ˘ ˘ zeu, ıntrezarind posibilitatea ca oamenii sa i se ˘ ˘ ˆ supuna lui, nu lui Dumnezeu. Staruind cu gandul

˘ ˘ asupra posibilitatii ¸ de a deveni conducatorul oaˆ ˘ menilor, acest ınger s-a lasat acaparat de el, iar, ˆ ˆ ˘ ˘ ın final, a actionat ın consecint¸ a. Iata cum descrie ¸ ˆ Iacov acest proces: „Fiecare este ıncercat, fiind ˘ atras si¸ ademenit de propria lui dorint¸ a. Apoi doˆ ˘ ˘ rinta, pacatu¸ cand devine roditoare, da nastere ¸ lui“ (Iacov 1:14, 15; 1 Timotei 3:6). ˆ ˘ Pentru a ıntelege cele de mai sus, sa ne imagi¸ ˘ ˘ ˆ ˘ nam urmatoarea situatie: ¸ Un contabil ısi¸ da sea˘ ma ca ar putea falsifica registrele companiei, frauˆ ˆ dand-o si¸ obtin ¸ and un profit personal. El ar putea

ˆ ˘ ˆ ˘ Alegand sa i se ımpotriveasca ˆ lui Dumnezeu, un ınger creat ˆ perfect s-a transformat ın Satan ˘ ˆ sa alunge imediat din minte acest gand gresit. ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Daca va cocheta ınsa cu el, gandul va ajunge sa-l ˆ ˆ ˘ ˘ domine, determinandu-l sa treaca la actiune.

In ¸ ˆ clipa ın care trece la actiune, el devine, de fapt, ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ hot.¸ Iar daca va si¸ minti¸ ın legatura ˆcu infractiu¸ ˘ nea comisa, va deveni si¸ mincinos. In mod ase˘ ˘ ˆ ˆ ˆ manator, cultivand dorinte ¸ gresite ¸ si¸ action ¸ and ın ˆ conformitate cu ele, ıngerul creat de Dumnezeu ˆ si-a pe pri¸ folosit liberul-arbitru pentru a-i ınsela ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ si pentru a se r azvr ati ımpotriva Tatamii oameni ¸ ˘ ˆ ˆ lui sau. In felul acesta, el s-a transformat ın Satan Diavolul.

Din fericire, Satan Diavolul va fi distrus la timpul stabilit de Dumnezeu (Romani 16:20). ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ Pana atunci ınsa, slujitorii lui Iehova sunt pusi¸ ın ˘ garda cu privire la planurile lui Satan si¸ sunt ocrotiti¸ de tertipurile lui (2 Corinteni 2:11; Efeseni ˘ ˘ ˆ 6:11). De aceea, sa facem tot posibilul ‘sa ne ımpotrivim Diavolului, iar el va fugi de la noi’ (Iacov 4:7).

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2011

21

˘ APROPIATI-V ¸ A DE DUMNEZEU

ˆ „Iti¸ va fi dor“ ˘ ˘ ˘ STE cumplit sa vedem o persoana draga sufeˆ ˘ ˆ rind si, ¸ ın cele din urma, stingandu-se din ˆ via˘ ˘ ˆ ˘ ˘ t¸ a. Fireste, aceasta pierdere ne ındurereaza. Insa ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ cata mangaiere ne aduce faptul ca Iehova Dumˆ nezeu, Creatorul nostru, ne ıntelege durerea! El ¸ ˘ ˘ doreste nespus de mult s asi foloseasc a puterea ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ nemarginita pentru a-i readuce la viat¸ a pe cei ˘ ˘ morti. ¸ Sa remarcam speranta ¸ ce transpare din cuˆ vintele lui Iov, consemnate ın Iov 14:13–15. ˘ ˆ ˆ ˘ Dar sa vedem mai ıntai contextul. Iov, un bar˘ ˘ ˆ bat cu o credin t¸ a remarcabila, trecea prin grele ınˆ ˆ ˘ cercari. Isi¸ pierduse toate bunurile materiale, ıi ˘ ˘ murisera toti¸ copiii si¸ suferea de o boala chinui˘ toare. Coplesit ¸ de durere, Iov a strigat catre Dumˆ ˆ nezeu: „Oh, de m-ai ascunde ın Seol [mormantul ¸ comun al omenirii]!“ (versetul 13). Pentru el, Seo¸ lul era o eliberare. Acolo, Iov, care era asemenea ˘ unei comori ascunse de Dumnezeu, avea sa sca˘ pe de necazuri si¸ de suferint¸ a.1 ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Avea Iov sa ramana pentru totdeauna ın Seol? ¸ ˘ ˘ Nu, deoarece nutrea alta sperant¸ a. El s-a rugat: „Oh, . . . de mi-ai stabili un timp si¸ ti-ai aminti ¸ ˘ ˘ ˆ apoi de mine!“. Iov era sigur ca avea sa stea ın ˘ ˘ ˘ Seol doar o vreme si¸ ca Iehova urma sa-si¸ aduca ¸ ˘ ˆ ˘ aminte de el. Iov a asemanat timpul cat urma sa ˆ ˘ stea ın Seol cu ‘o munca obligatorie’ — un timp ¸ ˆ ˘ de asteptare impus. Cat timp urma sa astepte? ¸ ¸ ˆ ˘ „Pana-mi va veni alinarea“, a spus Iov (verse-

E

˘ ˘ 1 Potrivit unei lucrari de referin ¸ta, expresia „de m-ai asˆ cunde“ poate ınsemna „de m-ai pune la loc sigur, cum pui ˆ ˘ ˘ ˘ un tezaur“. Intr-o alta lucrare se arata ca aceste cuvinte pot ˘ fi traduse ¸si prin „de m-ai ascunde cum ascunzi o comoara“.

˘ ˆ tul 14). Aceasta alinare ınsemna eliberarea din ˘ ˆ Seol, adica ınvierea. ¸ ˘ ˘ ˘ De ce era Iov sigur ca urma sa primeasca alinare? Deoarece stia ce simte Creatorul nostru iubi¸ ˆ ˘ ˘ ˆ tor pentru ınchinatorii sai fideli care dorm ın ˘ ˆ moarte. Iata ce ˆ a spus Iov: „Tu vei chema si¸ eu ıti¸ ˘ ˆ voi raspunde. Iti¸ va fi dor de lucrarea mainilor ˘ ˆ tale“ (versetul 15). Iov stia ca era lucrarea maini¸ ˘ ˘ ˆ lor lui Dumnezeu. Datatorul vietii, ¸ Cel care l-a ın˘ ˘ ˘ tocmit pe Iov, va putea si¸ sa-l readuca la viat¸ a (Iov 10:8, 9; 31:15). ˆ ˆ Din cuvintele lui Iov ıntelegem cat de mare este ¸ iubirea lui Iehova. Dumnezeu este deosebit de ˘ atasat ¸ de cei care, asemenea lui Iov, se lasa modelati¸ de El pentru a deveni persoane valoroase ˆ ˘ (Isaia 64:8). Iehova ısi¸ apreciaza foarte mult slujiˆ ˘ ˘ ˆ torii fideli. Lui ‘ıi este dor’ de ınchinatorii sai loiali ˆ care dorm ın moarte. Termenul ebraic tradus prin ˘ „dor“ „exprima, indiscutabil, cel mai bine starea ˘ ˆ ˘ sufleteasca a celui care tanjeste ¸ dupa cineva sau ˘ ˘ dupa ceva“, afirma un erudit. Da, Iehova nu nu˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ mai ca ısi¸ aminteste ¸ de ınchinatorii sai, ci si¸ tan˘ ˘ ˘ jeste ¸ sa-i readuca la viat¸ a. ˆ ˘ In cartea Iov, una dintre primele carti¸ ale Bi˘ ˘ bliei, Iehova a considerat necesar sa ne dezvaluie ˘ ˆ scopul sau de a-i ınvia pe cei morti.1 ¸ El doreste ¸ ca ˘ ˆ si¸ tu sa-i poti¸ revedea pe cei dragi adormiti¸ ın ˘ ˘ ˘ ˘ moarte. Aceasta sperant¸ a te ajuta sa suporti¸ mai ˘ ˆ usor ¸ durerea pricinuita de pierderea lor. Te ın˘ ˘ ˆ demnam sa ınveti¸ mai multe despre Dumnezeul ˆ ˘ nostru iubitor si¸ despre modul ın care te poti¸ lasa ˘ ˆ ˘ modelat de el. Astfel, vei deveni placut ın ochii sai ˆ ˘ si¸ vei putea vedea ımplinirea scopului sau.

1 Pentru mai multe informa ¸tii privind promisiunea lui ˆ ˆ ˘ Dumnezeu de a-i ınvia pe oameni ıntr-o lume noua ¸si dreapˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ta, vezi capitolul 7 al car ¸tii Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?, ˘ publicata de Martorii lui Iehova.

ˆ SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN MARTIE: ˛ Estera 1—Iov 15

ˆ V-ATI ¸ INTREBAT ?

Cine erau „cei din casa Cezarului“ care le-au trimis filipenilor ˘ salutari crestine prin apostolul Pavel? ¸ ˆ ˆ ˘ ˇ Aflandu-se la Roma, apostolul Pavel a din palatul ımparatului, de pe dome˘ trimis o scrisoare congrega ¸tiei din Filipi niile sau de pe proprieta ¸tile sale. Unii ˆ ın jurul anilor 60–61 e.n. Cezarul men- dintre ei ar fi putut avea func ¸tii admiˆ ˆ ˘ ¸tionat ın ea era ımparatul Nero. Dar nistrative. ˆ ˆ ˘ cine din casa lui Nero ar fi putut triCa ¸tiva supu ¸si ai ımparatului care lo˘ ˆ mite salutari cre ¸stinilor din Filipi? (Fili- cuiau ın Roma devenisera˘ cre ¸stini. Nu ˘ peni 4:22) stim daca acest lucru s-a datorat predi¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ınsa ca ei manifesAr fi gre ¸sit sa presupunem ca expre- carii lui Pavel. Stim ¸ ˘ ˘ ˘ fa ¸ta de congresia „casa Cezarului“ se referea neapa- tasera un interes special ˆ ˆ ˆ ˘ rat la rudele apropiate ale ımparatului. ga ¸tia din Filipi. Intrucat Filipi era o ˘ ˘ ˘ ˘ Ea putea sa-i cuprinda pe to ¸ti cei afla ¸ti colonie romana populata de mul ¸ti solˆ ˆ ˘ ın serviciul ımparatului, inclusiv sclavi ¸si da ¸ti ie ¸si ¸ti la pensie ¸si de func ¸tionari guoameni liberi din Roma ¸si din provin- vernamentali, este posibil ca unii cre ¸s˘ ˘ cii. Aceasta expresie ar fi putut deci tini de aici sa fi fost prieteni cu cre ¸stinii ˘ ˘ ˆ include mii de oameni — fie ei ın func- care le trimisesera salutari prin intermeˆ ¸tii de conducere, fie ın slujbe umile — diul lui Pavel.

˘ ˆ Ce era leviratul mentionat ın Legea mozaica? ¸ ˘ ˇ Daca˘ un barbat din Israelul antic mu- discu ¸tia pe care Isus a avut-o cu ni ¸ste ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ rea fara sa aiba fii, fratele lui trebuia sa saduchei (Marcu 12:20–22). Istoricul ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ o ia ın casatorie pe cumnata sa vaduva evreu Flavius Josephus, care a trait ın ˆ ˆ ˘ ˘ pentru a-i ridica urma ¸si (Geneza 38:8). secolul ıntai, spunea ca aceasta practi˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Aceasta masura, introdusa mai tarziu ın ca perpetua numele familiei, pastra ˘ ˘ ˆ ˘ Legea mozaica, era numita levirat, sau proprietatea ın familie ¸si asigura bunas˘ ˘ ˆ ˘ casatoria ıntre cumna ¸ti (Deuteronomul tarea vaduvei. Pe atunci so ¸tia nu avea ˆ ˘ ˘ 25:5, 6). Ac ¸tiunile ıntreprinse de Boaz, dreptul sa mo ¸steneasca averea so ¸tului, ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ prezentate ın cartea Rut, demonstrea- dar copilul nascut dintr-o casatorie ın˘ ˘ ˘ za ca aceasta obliga ¸tie se extindea ¸si tre cumna ¸ti avea drept de mo ¸stenire ˘ ˘ asupra altor rude de sex barbatesc din asupra bunurilor celui decedat. ˆ ˆ ˘ familia defunctului, ın cazul ın care Cu toate ca Legea le permitea rude˘ ˘ ˘ ˘ ˘ acesta nu avea fra ¸ti supravie ¸tuitori (Rut lor de sex barbatesc sa refuze casatoria ˘ ˘ 1:3, 4; 2:19, 20; 4:1–6). cu o cumnata, era ru ¸sinos pentru ei sa ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Casatoria ıntre cumna ¸ti se practica ¸si refuze ‘sa zideasca casa fratelui lor’ pe timpul lui Isus, a ¸sa cum reiese din (Deuteronomul 25:7–10; Rut 4:7, 8).

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2011

23

O SCRISOARE DIN

MEXIC

„Ne iubeste ¸ ˘ Iehova chiar daca suntem indieni?“ ˘ ELESIO, un vorbitor de limba o’odham, ˘ cobora uneori din mun ¸ti pentru a cauta de ˆ lucru. El participa la ıntrunirile crestine si¸ lua ¸ ˘ ˘ ˘ literatura biblica pentru membrii comunita ¸tii ˆ ˘ sale. El ıi cerea fierbinte lui Dumnezeu sa le tri˘ ˘ ˆ ˆ mita pe cineva care sa ıi ınve ¸te mai multe din Biblie. ˘ O’odham este un grup etnic izolat care traies-¸ ˆ ˆ te ın mun ¸tii Sierra, ın nordul si¸ centrul Mexicu˘ lui. Cea mai apropiata congrega ¸tie de Martori ai ˘ lui Iehova — din care fac si¸ eu parteˆ — se afla la ˘ ˘ o distan ¸ta de 240 de kilometri. Impreuna cu ˘ al ¸ti membri ai acestei congrega ¸tii, am decis sa-i ˘ vizitam.

Am plecat din orasul ¸ Durango cu o camione˘ ˆ ˘ ta, luand cu noi corturi, saci de dormit, benzina si¸ alimente pentru trei zile. Am pornit la ora patru diminea ¸ta si¸ am urcat opt ore pe un drum de ˘ ˘ ˆ munte prafuit. La capˆ atul lui, ıncepea ¸tinutul ˘ ˘ ˆ ˘ popula ¸tiei o’odham. In fa ¸ta ne stateau o rapa ˆ ˘ adanca si¸ un munte. ˘ ˆ ˘ Ne-am lasat camioneta ıntr-un catun, ranchiˆ to, cum ıi spun localnicii, ne-am luat bagajele si¸ ˆ ˆ ˆ ˘ am mers pe jos trei ore, coborand ın rapa. Ne-am ˘ ˘ instalat tabara aici, am adunat lemne si ¸ am facut ˘ un foc mare, pentru a ¸tine la distan ¸ta animalele ˘ ˘ salbatice. Am pus toata noaptea pe foc, dormind ˆ cu schimbul cate trei ore.

M

24

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2011

A doua zi, dis-de-dimi˘ ˆ ˘ nea ¸ta, am ınceput sa ur˘ cam pe munte. Erau multe ˘ ˘ poteci si¸ ne-am ratacit de ˆ cateva ori. Ne-am oprit la casele de pe drum si¸ le-am ˆ ˘ ˘ ımpartasit ¸ oamenilor mesajul Bibliei, deoarece unul dintre noi vorbea pu˘ ˘ ˆ ¸tin o’odham. Am fost surprinsi¸ sa auzim ca ın ˘ ˆ Los Arenales, destina ¸tia noastra, erau ca ¸tiva oaˆ meni care ısi¸ spuneau Martori ai lui Iehova si¸ care ˆ ˘ ¸tineau ıntruniri biblice. Aceasta veste neastepta¸ ˘ ta ne-a dat elan. ˘ ˘ ˆ ˆ Cu talpile pline de basici, am ajuns ın sfarsit ¸ ¸ la ˘ ˆ Los Arenales. Catunul este format din cateva case ˘ ˘ razle ¸te facute din chirpici si¸ acoperite cu carton. ˘ ˘ ˘ Nu exista curent electric. Nu exista scoal a. Rup ¸ti ¸

˘ Melesio, alaturi de so ¸tia sa, de cele patru fiice ¸si de soacra lui

˘ ˆ Studiu biblic ¸si ıntrunire cre ¸stina, ˆ ın Los Arenales

˘ ˘ hova le poarta de grija celor smeri ¸ti, indiferent ˆ de limba pe care o vorbesc si¸ de locul ın care ˘ ˘ traiesc. Ne-au implorat sa trimitem pe cineva ca˘ ˆ re sa-i ınve ¸te mai multe din Biblie. ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ Dupa ıntrunire, am ımpar ¸tit mancarea cu noii ˘ nostri prieteni. Din cauza altitudinii, la caderea ¸ ˘ ˘ nop ¸tii s-a facut foarte frig. Localnicii ne-au lasat ˘ ˆ ˘ ˆ sa dormim ıntr-o camera ın construc ¸tie, ceea ce am apreciat foarte mult. A doua zi, dis-de-dimi˘ ˘ ˘ ˆ ˘ nea ¸ta, ne-au condus pe o scurtatura pana la lo˘ ˘ ˆ cul unde ne lasaseram camioneta. Ne-am ıntors la Durango obosi ¸ti, dar ferici ¸ti. ˘ A fost o onoare pentru noi sa-i cunoastem pe ¸ acesti ¸ oameni sinceri. Majoritatea nu cunosc lim˘ ˘ ˆ ba spaniola, dar sunt dornici sa ınve ¸te despre ade˘ ˘ ˆ ˘ varatul Dumnezeu si¸ sa i se ınchine! Dupa pleca˘ rea noastra, ei au mai fost vizita ¸ti de sase Martori, ¸ ˘ ˘ ˆ care au stat acolo trei saptamani. Fra ¸tii nostri ¸ le-au oferit ajutor spiritual celor aproximativ ˘ ˘ 45 de persoane care doresc din inima sa-i slujeas˘ ˘ ca lui Iehova si¸ care participa cu regularitate la ˆ ıntruniri. ˆ ˘ Si ¸ ınca un aspect impresionant: sinˆ gurul magazin existent ın Los Arenales ˘ nu mai vinde ¸tigari deoarece foarte ˘ mul ¸ti oameni studiaza acum Biblia si¸ ˘ nu mai fumeaza. De asemenea, ei si-au ¸ ˘ ˘ legalizat casatoriile.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2011

25

Servicio Postal Mexicano, Correos de Mexico

˘ ˆ ˘ ˘ de lume, acesti ¸ oameni traiesc ıntr-o saracie lu˘ ˆ ˘ cie, hranindu-se ın principal cu turte din malai, ˘ ˆ numite tortillas. Aici l-am gasit pe Melesio, un ta˘ ˆ ˆ ˘ ˘ nar sub ¸tirel care a fost ıncantat sa ne cunoasca. ˆ ˘ Ne-a invitat ın casu ¸ta lui modes˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ta, spunandu-ne ca ıl rugase ın ˘ ˘ fiecare zi pe Iehova sa-si¸ trimita ˘ ˆ Martorii ca sa-i ınve ¸te din Biblie pe membrii familiei lui si¸ pe cei˘ ˘ ˘ ˘ lal ¸ti sateni. El nu stia ¸ sa raspunda ˆ ˘ la toate ıntrebarile lor. ˘ Popula ¸tia o’odham practica sa¸ manismul. Ei folosesc amulete ˆ din oase si¸ pene de vultur, se ın˘ china la for ¸tele naturii si¸ se tem ˆ ˘ de samani, care ıi exploateaza. ¸ ˘ Melesio ne-a spus ca si-a distrus ¸ ˘ ˘ ˘ toate obiectele de cult dupa ce a aflat ca adeva˘ ˘ ratul Dumnezeu este Iehova si¸ ca El dezaproba ˘ ˘ idolatria. Consatenii se asteptau ca zeii sa-l omoaˆ ˘ ˘ ˆ¸ ˘ ˘ re pe Melesio. Insa, vazand ca Melesio nu a pa ¸tit ˆ ˘ nimic, ei au ın ¸teles ca Iehova este mai puternic ˆ ˆ ˘ decat zeii lor si¸ au ınceput sa asiste la studiul biˆ blic pe care Melesio ıl ¸tinea cu familia sa pe baza literaturii noastre. ˘ ˆ ˆ ˘ „Le-am zis ca trebuiau, ın primul rand, sa-si¸ ˘ arda toate amuletele si¸ idolii“, povesteste ¸ Melesio. ˆ Mul ¸ti si-au ınvins temerile supersti ¸tioase si¸ au ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ınceput sa vina la ıntruniri, astfel ca numarul ce˘ lor prezen ¸ti a depasit ¸ 80. Am fost uimi ¸ti de cele ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ auzite si¸ am hotarat sa ¸tinem o ıntrunire chiar ın ˘ ˆ ˆ ˘ dupa-amiaza aceea. Ca ¸tiva oameni au ıncalecat pe ˘ cai si¸ s-au dus sa-i anun ¸te pe to ¸ti cei care asistau ˆ cu regularitate la ıntrunirile din casa lui Melesio. ˘ ˘ ˘ ˆ Desi¸ eram la jumatatea saptamanii, iar anun ¸tul s-a ˘ ˆ facut ın ultimul moment, au fost prezente 25 de ˘ ˘ persoane, venite pe jos sau pe magarusi. ¸ ˘ ˆ Aceasta ıntrunire a fost, de fapt, o discu ¸tie pe ˆ ˘ marginea Bibliei. Oamenii ne-au pus ıntrebari, ˆ iar Melesio a tradus. Ei ne-au ıntrebat: „Ne iubes-¸ ˘ ˘ te Iehova chiar daca suntem indieni? Asculta el ˘ ˆ rugaciunile rostite ın limba o’odham? Va avea ˘ ˘ Iehova grija de noi la Armaghedon chiar daca ˘ ˆ traim atat de departe de oras?“.

Cu ajutorul Bi¸ ˘ bliei, i-am asigurat pe acesti ¸ oameni umili ca Ie-

CONGRESELE DE DISTRICT DIN RUSIA

˘ ˆ O SURSA DE BINECUVANTARE ˆ I ˘ N FIECARE vara, multi¸ locuitori ai Rusiei ˘ ˆ ˘ lasa ın urma ritmul frenetic al orasului si¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ evadeaza ın natura, petrecandusi vacan ta la ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ tar ¸ a, ın casute ¸ numite dachas. In ultimii ani, ˆ ın perioada verii, si ¸ Martorii lui Iehova din ˆ ˆ ˘ Rusia s-au ındreptat ın numar mare spre ˆ ˘ zonele rurale, ınsa dintr-un motiv cu totul diferit. ˆ ˆ Desi, ¸ ın unele orase, ¸ Martorii lui Iehova ınˆ ˘ ˆ ˘ tampina piedici ın privinta ¸ lucrarii de predi˘ ˘ ˆ ˘ care, ei continua sa se ıntruneasca pentru a-i ˆ ˆ aduce ınchinare lui Iehova, exercitandu-si¸ ˆ dreptul constitutional de a-si¸ practica ın mod ¸

26

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2011

ˆ liber religia. Totusi, ¸ din cauza ımpotrivirilor si ortodocsi¸ ¸ ¸ a presiunilor din partea preotilor ˘ si gresit ¸ ¸ a autoritatilor ¸ informate, ei nu re˘ ˆ usesc, uneori, sa ınchirieze spatii ¸ adecvate ¸ pentru congresele lor anuale de district. Din ˆ ˆ ˘ acest motiv, tin ¸ congrese ın aer liber, ın paˆ ˆ ˘ ˆ duri sau pe camp. Din 2007 pana ın 2009 ei au organizat aproximativ 40 de astfel de ˆ ˘ „picnicuri“ spirituale ın 25 de localitati¸ din Rusia. ˘ Un Martor care participa de multi¸ ani la ˆ aceste congrese ısi¸ aminteste: „Anii trecuti, ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ cand ınchiriam stadioane si¸ cladiri ın orase ¸

˘ mari, autoritatile ¸ locale si¸ multi¸ oameni sin˘ ceri vedeau curatenia si ¸ ¸ ordinea de la locul ˆ ˘ congresului si¸ ısi¸ puteau forma singuri o pa˘ ˆ ˘ rere despre organizatia ¸ noastra. Acum ınsa ˘ ˆ ˆ ˘ suntem obligati¸ sa ne ıntrunim ın padure, ˘ ˆ ˘ unde nu ne vad decat animalele salbatice. ˘ Este trist ca publicul nu poate observa aceste ˆ ˘ minunate ıntruniri la care participa oameni din diverse religii, rase si ¸ medii sociale“. ˆ Desi¸ aceste ıntruniri sunt ocazii de mare ˘ bucurie, un Martor recunoaste: ¸ „Este o place˘ re sa vedem spiritul de sacrificiu si ¸ loialitatea ˘ ˘ fratilor nostri ¸ ¸ de credint¸ a care se adapteaza la ˘ ˘ ˘ noile conditii. ¸ Dar trebuie sa marturisim ca, ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ atunci cand autoritatile ¸ ne ımpiedica sa ne ti¸ nemˆ congresele, suferim pe plan fizic si¸ afecˆ ˘ tiv. In plus, ni se ıngradeste ¸ libertatea de a ne ˆ ˆ ınchina ıntr-un mod demn Dumnezeului ˘ nostru atotputernic“. Cum depasesc Martorii ¸ ˆ ˘ lui Iehova din Rusia aceste ıncercari?

ˆ ˘ Congrese tinute ın padure ¸ ˘ ˆ De multe ori, din cauza anularii ın ultimul ˆ moment a contractelor de ınchiriere, organiˆ ˆ zatorii congreselor au trebuit ın doar cateva ˘ ˘ ˘ zile sa faca alte pregatiri pentru miile de deˆ legati. ¸ De exemplu, ın 2008, Martorii din ˘ Cheboksary (Republica Ciuvas¸ a) au fost obli˘ ˘ ˆ gati¸ sa tin ¸ a congresul de district ıntr-un camˆ ping mare, ınconjurat de mesteceni, de unde se vede fluviul Volga. Munca lor a fost uria˘ s¸ a. Dintre cei 1930 de delegati, ¸ 1700 trebuiau ˆ cazati¸ ın camping. Era nevoie de dusuri si¸ de ¸ ˘ ˘ chiuvete cu apa rece si cald a, de toalete si¸ ¸ ˆ de curent electric. In plus, delegatilor trebuia ¸ ˘ sa li se asigure hrana.

Dar fratii ¸ s-au descurcat de minune. Au ve˘ ˆ nit aici sa ajute 350 de Martori, inclusiv tamplari, electricieni si¸ instalatori, 14 dintre ei ˆ chiar dormind ın camping zece zile. Volun˘ ˆ tarii au taiat scanduri, au adus paie, au ridicat corturi, au montat cabine de dus¸ si¸ toalete. Un alt grup de Martori s-a ocupat de

ˆ ˆ aprovizionare, mergand de mai multe ori ın ˆ ˆ ˘ ˘ oras.¸ Intrucat nu aveau unde sa tin ¸ a hrana la ˘ ˘ ˘ ˆ rece, fratii ¸ au decis sa gateasca ın camping pentru a le asigura delegatilor trei mese cal¸ de pe zi. Administratia ¸ campingului a colaboˆ ˆ ˘ ˘ rat cu ei aducand cativa angajati¸ care sa ga¸ ˘ teasca. Cinci sute de delegati¸ au venit cu ˆ corturile lor, 150 au fost cazati¸ ın apropierea ˆ ˆ campingului, 15 au dormit pe fan, ın grajd, ˆ iar restul, ın corturile instalate de frati. ¸ ˘ ˆ ˆ La sosire, delegatii ¸ ˆ au vazut randuri ıntregi de scaune colorate. In fata ¸ scaunelor se aflau ˘ ˆ ˆ doua scene amenajate ın stil rustic si¸ ımpoˆ dobite cu flori, una pentru programul ın lim˘ ˘ ˆ ba rusa, cealalta pentru programul ın limba ˘ ˘ ciuvas¸ a. Toti¸ au apreciat instruirea spirituala ˘ primita si ¸ munca grea a voluntarilor. Unul ˘ dintre angajatii ¸ care au participat la pregati˘ rea hranei a spus entuziasmat: „Daca nu as¸ fi ˘ ˘ vazut cu ochii mei, nu as¸ fi crezut ca poate ˆ ˘ exista o organizatie ¸ atat de eficienta si¸ de dis˘ ˘ ˘ ciplinata ca a voastra!“. Modul de desfasura¸ ˘ re a congresului a fost asemanat de unii cu ˘ ˘ ˘ Sarbatoarea Colibelor, tinut a de natiunea Is¸ ¸ ˆ rael ın timpurile biblice.

Martorii din alte orase ¸ ¸ au avut la dispozitie ˘ ˘ ˘ doar o zi ca sa gaseasca un alt loc pentru ˆ congresul de district. De exemplu, ın orasul ¸ Nijni-Novgorod, voluntarii au lucrat cu schimbul 24 de ore pe terenul privat pe care

Un voluntar Martor ˆ participand ˘ la pregatirea unui congres ˆ ın aer liber

˘ ˘ ˆ ˆ ˆ Voluntarii au muncit ımpreuna, cura ¸tand terenul ınainte de congres ˘ ˆ ¸si pregatind mancare pentru miile de delega ¸ti

ˆ ˘ ˘ ˘ ıl gasisera. Ei au trebuit sa taie copaci si¸ tufi˘ ˘ ˘ ˘ suri, sa tunda iarba si¸ sa curete ¸ zona de capu¸ ˆ ˘ ˘ ˆ se ¸ si ¸ de furnici. Pana vineri dimineat¸ a, cand ˘ au sosit delegatii, ¸ voluntarii adusesera 2000 de scaune din plastic si ¸ 10 toalete mobile, ˘ ˘ ˘ montasera chiuvete, construisera o scena si¸ ˘ instalasera un generator si¸ un sistem de sonorizare. Un Martor a spus: „Este de apreciat ˘ ˘ ca fratii ¸ care au muncit toata ziua dinaintea ˘ congresului nu au asteptat sa fie tratati¸ ca nis-¸ ¸ ˘ te eroi. Ei le-au slujit altora cu umilint¸ a si¸ pe parcursul congresului, cheltuindu-se efectiv ˘ ˘ ˘ pentru ca fratii ¸ lor sa se simta bine si¸ sa se ˘ bucure de instruirea spirituala“. ˘ Un alt frate a scris: „Am simtit ¸ cu adevarat ˘ ˘ ˘ ca suntem o echipa. Desi¸ a fost prima oara ˆ ˆ cand fratii ¸ au organizat un congres ın aer liˆ ˆ ˆ ber ıntr-un timp atat de scurt, ei s-au gandit ˆ ˆ ˘ la toate, astfel ıncat toti¸ participantii ¸ sa se ˘ ˆ poata concentra la program. La sfarsit ¸ nici ˘ macar nu ne-am simtit ¸ obositi, ¸ era ca si¸ cum ˘ Iehova ne daduse aripi“.

ˆ Spiritul lui Dumnezeu ın actiune ¸ ˘ Rezolvarea problemelor legate de pregatirea congreselor i-a apropiat pe Martorii locali ˘ si¸ a demonstrat ca spiritul lui Dumnezeu ˆ ˘ actioneaz a. In Smolensk, de exemplu, multe ¸ dintre contractele de cazare au fost anulate ˆ ˘ chiar ın seara dinaintea congresului. Un baˆ ˆ tran povesteste: ¸ cand ¸ „La ora unu dimineata, au sosit mai multe autocare cu delegati, ¸ nu ˆ ˘ ˆ aveam locuri de cazare. Am ınceput sa plang, 28

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2011

˘ fiindca nu puteam face nimic pentru ei. ˆ ˘ M-am rugat, implorandu-l pe Iehova sa rezol˘ ˘ ˘ ˆ ve el aceasta problema. O ora mai tarziu aveam locuri de cazare pentru toti. ¸ Radiam ˘ ˘ de bucurie! Eram uimit! Am vazut ca Iehova ˘ ˘ nu-i paraseste ¸ pe cei drepti¸ aflati¸ la nevoie“. ˆ ˘ La un alt congres, tinut ın padure, fratii ¸ ¸ le-au solicitat cazare locuitorilor unui sat din apro˘ piere. Deoarece au o buna impresie despre ˘ ˘ Martori, satenii au fost dispusi¸ sa cazeze 2000 ˘ de delegati¸ pe toata durata congresului. ˘ ˘ „Faptul ca am reusit congresul ¸ ¸ sa tinem ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ne-a ınvatat ¸ ca trebuie sa ne bazam pe Iehoˆ va ın orice situatie“, a afirmat un Martor. ¸ ˆ Sprijinul lui Iehova a fost evident cand niste ¸ ˘ ˆ „musafiri“ nepoftiti¸ au venit sa ımpiedi˘ ce desfasurarea congresului din Novoshakh¸ ˆ ˘ tinsk. Vrand sa-l acopere pe vorbitor, mai multi¸ preoti¸ ortodocsi¸ si¸ protestatari au intoˆ nat la microfon imnuri si¸ cantece religioase. ˘ ˆ ˘ Dar politia ¸ nu le-a permis sa ıntrerupa proˆ ˘ gramul. Cand o ortodoxa care se afla printre ˘ protestatari a lesinat din cauza caldurii, Mar¸ torii au dus-o la Departamentul „Prim ajuˆ ˘ tor“ si ¸ i-au acordat ıngrijire medicala. Ea a ˘ fost foarte surprinsa de acest gest.

Impresionati¸ ˘ de ceea ce au vazut ˆ ˆ ˘ Cand au loc ıntruniri mari, autoritatile ¸ ˆ ˘ ruse si ¸ unii localnici sunt ın alerta de teama unui atac terorist. De exemplu, membrii unei ˘ brigazi de politie ¸ anti-extremism suprave-

˘ ˘ To ¸ti au apreciat instruirea spirituala primita ¸si munca grea a voluntarilor

˘ gheau un congres din Voljski, care se desfaˆ ˘ sura ın padure. Unul dintre ei si-a pierdut te¸ ¸ ˆ lefonul mobil ın timpul programului, iar ˘ ˘ ˘ fratii ¸ l-au ajutat sa si-l ¸ gaseasca la Departa˘ mentul „Obiecte pierdute“. Dupa putin ¸ timp, ˘ ˘ seful sau l-a sunat pentru a afla daca la con¸ ˘ ˘ gres au avut loc instigari la violent¸ a sau ˘ manifestari extremiste. Politistul i-a raportat: ¸ ˘ ˆ „Ce manifestari extremiste! Totul e ın ordine.

Sunt 5000 de oameni aici, dar nu s-a comis nicio abatere. Mi-am pierdut telefonul, iar ˘ ei l-au gasit si¸ mi l-au dat. Asta te pune pe ˆ ganduri!“. ˘ Un gardian a fost impresionat de curatenia ¸ ˘ de la locul congresului si ¸ de faptul ca, desi¸ ˆ ˘ erau prezenti¸ atat de multi¸ copii, nu a vazut ˘ ˆ ˘ pe jos nici macar o hartiut¸ a de la vreo bom˘ ˆ boana. Proprietarul campingului ın care s-a ˘ tinut un alt congres a stat de vorba cu poli¸ ˘ ˆ tia, ¸ care fusese sesizata cu privire la o ıntru-

Martorii lui Iehova din Rusia ˘ ˘ continua sa ˘ ˘ duca „o viat¸ a ˘ ˘ calma si¸ linistit ¸ a ˘ cu deplina devotiune ¸ ˆ ˘ sfanta“

˘ nire religioasa de proportii. ¸ El a mers cu loˆ ˘ cotenentul de politie ¸ ıntr-o cladire de unde se vedea campingul si¸ au iesit ¸ pe balconul de la ˘ etajul al doilea. „Uitati-v ¸ a la ei!, i-a spus el ˆ ˘ politistului.

Cata ordine!“ Proprietarul era ui¸ ˘ ˘ mit ca Martorii nu beau, nu fumau si¸ lasau ˆ ˆ ˆ ˘ locul atat de curat, ıncat ziceai ca nu fusese nimeni acolo. Luau chiar si¸ gunoiul cu ei. El ˘ ˆ a exclamat: „Parca ai fi ın paradis!“.

Unitatea din mijlocul poporului ˘ lui Dumnezeu este evidenta ˘ ˆ ˘ Miscat de un congres desfasurat ın padure, ¸ ¸ primarul unui sat din apropiere a afirmat: ˆ „Sunteti¸ oameni simpli, dar puternici. In ˘ ˆ ˘ ˆ timp ce noi stam ın carapacea noastra, voi ıi ˘ uniti¸ pe oameni“. Locuitorii din toata Rusia, ˆ ˘ de la Kaliningrad si¸ pana la Kamceatka, ad˘ ˘ ˘ mira unitatea de care da dovada poporul lui ˆ Dumnezeu cu ocazia acestor ıntruniri spiˆ rituale mari. Indiferent cat de brusc tre˘ buie sa-si ¸ schimbe planurile, Martorii lui ˘ ˘ Iehova nu-si¸ schimba niciodata atitudinea ˘ ˘ ˘ plina de respect fat¸ a de autoritatile laice si¸ ¸ ˘ fat¸ a de semeni.

Oricare ar fi situatiile prin care trec, Marto¸ ˘ ˘ ˆ rii lui Iehova din Rusia continua sa se ıntru˘ neasca cu bucurie pentru a primi instruire ˘ ˘ spirituala. Ei se roaga „pentru regi si¸ pentru ˆ ˆ ˘ toti¸ cei care sunt ın pozitii ¸ ınalte, ca sa [poa˘ ˆ ˘ ˘ ta] duce ın continuare o viat¸ a calma si¸ linis-¸ ˘ ˘ ˆ ˘ tita cu deplina devotiune sfanta si¸ dem¸ nitate“ (1 Timotei 2:2).

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2011

29

PENTRU CITITORII TINERI

˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Apara ınchinarea adevarata! ˆ ˘ ˆ Instruc ¸tiuni: Fa acest exerci ¸tiu ıntr-un loc lini ¸stit. In timp ce cite ¸sti ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ versetele, imagineaza- ¸ti ca traie ¸sti ın acea vreme. Vizualizeaza scena. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Imagineaza- ¸ti ca auzi personajele vorbind ¸si ıncearca sa ın ¸telegi ce au ˘ ˘ ˘ ˘ sim ¸tit ele. Permite relatarii sa prinda via ¸ta!

Personaje principale: Ilie, Ahab ¸si aproximativ 450 de profe ¸ti ai lui Baal ˘ ˘ ˆ ˘ Prezentare generala: Ilie demonstreaza ca Iehova ıi este superior lui Baal

˘

1 REGI 18:17–40.) ¸ – ANALIZEAZA SCENA. (CITESTE ˘ ˆ ˘ Deseneaza pe o foaie de hartie locul unde crezi ca se aflau Ilie, profe ¸tii lui Baal ¸si altarele. ˆ ˘ ˘ ˆ Ce sunete „auzi“ ın scena zgomotoasa prezentata ın versetele 26 la 29?

ˆ ˘ ˘ ˘ Cand Ilie vorbe ¸ste cu profe ¸tii lui Baal, ce sentimente crezi ca tradeaza glasul lui?

˘

˘

— FA CERCETARI. ˘ ˘ ˘ ˘ De ce crezi ca a avut Ilie nevoie de curaj ca sa se duca la Ahab ¸si ca sa-i provoace apoi la un test umilitor pe profe ¸tii lui Baal? (Indiciu: Cite ¸ste 1 Regi 18:4, 13, 14.)

˘ Folosindu-te de instrumentele de cercetare pe care le ai la dispozi ¸tie, afla mai ˆ multe despre ınchinarea la Baal. De exemplu, ce practici presupunea ea? ˆ Ce efect a avut ınchinarea la Baal asupra israeli ¸tilor?

30

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2011

˘ ˘ ˆ De ce crezi ca a sapat Ilie un ¸san ¸t ın jurul alta˘ rului lui Iehova ¸si l-a umplut cu apa?

ˆ

˘

¸ PUNE IN PRACTIC ˜ CUM ˆ ˘ POTI ˆ ˘ A CE AI

INVATAT? SCRIE CE AI INVATAT DESPRE: ¸ ¸ ˘ ˆ curajul cu care trebuie sa aperi ınchinarea ade˘ ˘ varata.

˘ De ce foloase au parte cei care manifesta un astfel de curaj?

ALTE ASPECTE PRACTICE. ˆ ˘ In ce aspect(e) al(e) vie ¸tii ar trebui sa dai do˘ ˘ ˆ vada de mai mult curaj ca sa aperi ınchinarea ˘ ˘ adevarata?

ACEASTA RELATARE SI ¸ DE CE?

˘ DAC A DORESTI O ¸

BIBLIE,

˘ APELEAZA LA MARTORII LUI IEHOVA SAU CITESTE ONLINE ¸ MATERIALE BIBLICE PE SITE-UL

www.watchtower.org

Informatii ¸ privind congresele de district

°

˘

PL ¸ ™ CE TI-A ˘ ACUT CEL MAI MULT DIN

ˆ ˆ ˘ ˆ Incepand cu acest an, data ¸si locul congreselor de district nu vor mai aparea ın Turnul de veghe. Informa ¸tiile privind congresele vor putea fi luate de pe site-ul jw.org.

ISUS ˆ ˘

˘ „INL˘ ATURA PACATUL LUMII“

˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Ioan Botezatorul a spus ca Isus „ınlatura ˘ pacatul lumii“ (Ioan 1:29). Prin aceste ˆ cuvinte, el a ındreptat atentia ¸ spre rolul ˆ ˘ lui Isus ın salvarea omenirii ascultatoare.

˘ ˘ Dar de ce a trebuit sa moara Isus ˘ ˘ pentru a-i salva pe pacatosi? ¸ ˆ ˘ Ce a realizat el dandu-si ¸ de bunavoie viata? ¸ ˆ Cine trage foloase ın urma mortii ¸ sale? ˆ ˘ Ce ınseamna pentru tine moartea lui Isus? ˆ ˆ ˆ In fiecare an, Martorii lui Iehova se ıntrunesc ˘ pentru a comemora˘ moartea lui Isus.

In acest an, comemorarea va avea loc duminica, 17 aprilie, dupa apusul soarelui. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Martorii lui Iehova va invita cu caldura la o ıntrunire ın cadrul careia se va analiza ˘ ˆ ˘ semnificatia ¸ mortii ¸ lui Isus. Cu acea ocazie se va raspunde pe baza Bibliei la ıntrebarile de mai sus. ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Puteti¸ veni la Sala Regatului din zona ın care locuiti. ¸ Va ındemnam sa luati¸ legatura cu ˘ Martorii lui Iehova pentru a afla ora si¸ locul comemorarii. www.watchtower.org

wp11 03/01-M