Issuu on Google+

34567 1 MARTIE 2012

Care sunt caracteristicile

˘ adevaratului crestinism? ¸


34567

˘ Tirajul mediu al fiec arei edi tii: ¸ ˆ 42 182 000 IN 194 DE LIMBI

1 MARTIE 2012

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ A ¸sa cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista prezinta ˆ ˆ semnifica ¸tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe ¸tiilor biblice. Ea le aduce mangaiere oamenilor cu ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune capat rauta ¸tii ¸si va ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ transforma pamantul ın paradis. Revista ı ¸si ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, care a murit pentru ca noi ˘ ˘ ˘ sa avem via ¸ta ve ¸snica ¸si care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martorii ˘ ˘ ˘ lui Iehova o publica din 1879, este apolitica ¸si se bazeaza pe Biblie. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

ARTICOLE PRINCIPALE 3 Sunt toti¸ „crestinii“ crestini? ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ 4 „Ramaneti¸ ın cuvantul meu“ 5 „Nu fac parte din lume“ ˘ ˘ 6 „Sa va iubiti¸ unii pe altii“ ¸ ˘ ˘ 7 „Le-am facut cunoscut numele tau“ ˘ ˘ ˘ 8 „Aceasta veste buna despre regat va fi predicata“ RUBRICI 16 18 19 23

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Sa ınva ¸tam din Cuvantul lui Dumnezeu ˘ ˘ Cum ar trebui sa comemoram moartea lui Isus? ˆ V-ati¸ ıntrebat? ˘ Apropia ¸ti-va de Dumnezeu ˘ ˆ ˆ „Nimanui nu-i vor mai veni ın minte lucrurile de mai ınainte“ ˆ ˘ Cititorii ıntreaba ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Este biblica ınva ¸tatura despre Sfanta Treime?

& 24 O scrisoare din Rusia 30

ˆ ˘ ˘ Invata ¸ ¸ti-va copiii „El s-a alipit de Iehova“

ALTE ARTICOLE 10

˘ ˘ Ar trebui sa ne bazam pe prima impresie?

13

˘ Azteci din zilele noastre devin cre ¸stini adevara ¸ti

20

& 26 32

De ce sunt gre ¸site practicile spiritiste? ˘ Culori ¸si ¸tesaturi din timpurile biblice Cum vi-l imagina ¸ti pe Isus?


Sunt toti¸ „crestinii“ ¸

crestini? ¸ ˆ ˘ ATI exista pe glob? Potrivit cu ¸ crestini ¸ ˆ Atlas of Global Christianity, ın 2010 exisˆ tau aproape 2,3 miliarde. Dar ın aceeasi ¸ publi˘ ˆ ˘ ca ¸tie se spune ca acesti sunt ımpar ¸ti ¸ti ¸ crestini ¸ ˆ ˆ ın peste 41000 de confesiuni, fiecare av and ˘ ˆ propriile doctrine si ¸ reguli de conduita. In fa ¸ta ˘ acestui numar ame ¸titor de religii „crestine“, ¸ ˘ ˘ nu este de mirare ca unii oameni au ajuns sa fie deruta ¸ti sau chiar decep ¸tiona ¸ti. Probabil, ei ˆ ˘ ˘ se ıntreaba: Sunt cu adevarat crestini to ¸ti cei ¸ ˘ care se declara crestini? ¸ ˘ ˘ Sa privim lucrurile si ¸ dintr-o alta perspecti˘ ˆ ˘ ˘ va. De obicei, cand vrea sa treaca grani ¸ta, un ˘ ˘ turist trebuie sa-si ¸ declare ceta ¸tenia. De aseme˘ nea, el trebuie sa prezinte un document de ˆ identificare, cum ar fi pasaportul. In mod ase¸ ˘ ˘ manator, nu este suficient ca un crestin ade¸ ˘ ˘ ˆ varat sa-si ¸ declare credin ¸ta ın Cristos. El trebuˆ ˘ ˘ ie sa aiba si ¸ un „document de identificare“. In ˘ ce consta acesta? ˆ ˘ Termenul „crestin“ a ınceput sa fie folosit ¸ ˘ dupa anul 44 e.n. Istoricul Luca a scris: „Prin ˆ ˘ ıngrijire divina, discipolii au fost numi ¸ti pri˘ ˆ ma oara crestini ın Antiohia“ (Faptele 11:26). ¸

C

Asadar, cei care au fost numi ¸ti crestini erau dis¸ ¸ ˘ ˘ cipoli ai lui Isus. Ce trebuie sa faca o persoa˘ nˆ a pentru a fi un discipol al lui Isus Cristos? Intr-un dic ¸tionar biblic se spune: „A-l urma pe ˆ Isus ın calitate de discipol presupune a- ¸ti saˆ ˘ crifica ın mod necondi ¸tionat toata via ¸ta . . . ˘ pentru toata via ¸ta“ (The New International Dictionary of New Testament Theology). Prin ˘ ˘ urmare, un crestin adevarat este o persoana ¸ ˘ ˆ care urmeaza ın mod absolut si ¸tionat ¸ necondi ˆ ˆ ˘ ˘ ınva ¸taturile si ¸ poruncile lui Isus, Intemeietorul crestinismului. ¸ ˘ ˆ ˆ Putem gasi astfel de persoane ın randul ce˘ ˆ lor ce se declara crestini ın prezent? Cum a spus ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ Isus ca aveau sa fie identifica ¸ti adevara ¸tii sai ˘ ˘ ˘ ˘ continuatori? Va invitam saˆ analiza ¸ti raspunsul ˆ ˘ ˘ Bibliei la aceste ıntrebari. In urmatoarele articole vom examina cinci afirma ¸tii ale lui Isus ˆ ˘ ˘ ˘ care ıi caracterizeaza pe adevara ¸tii sai continua˘ ˘ ˘ tori si¸ care ne ajuta sa-i identificam. Vom observa cum au corespuns crestinii din secolul I ¸ ˆ ˘ cerin ¸telor men ¸tionate de Isus si¸ vom ıncerca sa ˘ vedem cine — dintre to ¸ti cei care se declara cres-¸ ˆ tini — corespunde acestor cerin ¸te ın prezent. TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2012

3


˘ ˆ ˆ „Ramaneti¸ ın

ˆ cuvantul meu“

˘ ˘ ˆ ˆ ˆ „Daca ramaneti¸ ın cuvantul meu, ˆ ˘ sunteti¸ ıntr-adevar discipolii mei. Veti¸ cunoaste ¸ ˘ ˘ ˘ adevarul si¸ adevarul va va elibera.“ (IOAN 8:31, 32) ˆ ˘ ˆ Ce ınseamna aceasta? „Cuvantul“ lui Isus ˘ ˆ ˘ ˘ se refera la ınva ¸taturile sale, care proveneau ˘ ˘ ˘ dintr-o sursa superioara. „Tatal, care m-a tri˘ ˘ mis, mi-a poruncit ce saˆ spun si ¸ ce sa vorbesc“, ˘ a zis Isus (Ioan 12:49). Intr-o rugaciune adresa˘ ˘ ˘ ta Tatalui sau ceresc, Iehova Dumnezeu, Isus a ˆ ˘ ˘ spus: „Cuvantul tau este adevarul“. Isus a citat ˆ de multe ori din Cuvantul lui Dumnezeu penˆ ˘ ˘ tru a-si ¸ sus ¸tine ınva ¸taturile (Ioan 17:17; Matei ˘ ˘ ˆ ˆ 4:4, 7, 10). Asadar, adevara ¸tii crestini ‘raman ın ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ cuvantul’ lui Isus ın sensul ca accepta Cuˆ ˆ vantul lui Dumnezeu, Biblia, considerandu-l ˘ ˘ ˆ „adevarul“ si¸ autoritatea suprema ın ce prives-¸ te convingerile si ¸ practicile lor. Cum au corespuns primii crestini acestei ¸ cerinte? ¸ Apostolul Pavel, care a scris cele mai ˘ multe car ¸ti din Scripturile grecesti a ¸ crestine, ¸ ˘ ˆ avut respect fa ¸ta de Cuvantul lui Dumnezeu, ˘ la fel ca Isus. El a scris: „Toata Scriptura este in˘ spirata de Dumnezeu si ¸ de folos“ (2 Timotei ˘ 3:16). Barba ¸tii crestini care aveau responsabili¸ ˘ tatea de a-i instrui pe fra ¸tii lor de credin ¸ta tre˘ ˘ ˆ ˆ buiau ‘sa ¸tina strans la cuvantul fidel’ al lui Dumnezeu (Tit 1:7, 9). Primii crestini au fost ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ındemna ¸ti sa respinga ‘filozofia si ¸ amagirea ˘ desart ¸ a’, care corespundeau ‘tradi ¸tiei oamenilor, lucrurilor elementare ale lumii si ¸ nu lui Cristos’ (Coloseni 2:8).

34567 Doriti¸ mai multe informatii ¸ sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Scrieti-le Martori¸ ˘ lor lui Iehova la una dintre adresele alaturate. ˘ Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi ¸ www.watchtower.org/address.

4

ˆ Cineˆ corespunde acestei cerinte ¸ ın pre˘ zent? In Constitu ¸tia dogmatica despre revela ¸tia ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ divina, adoptata de Vatican ın 1965 si¸ citata ın Catehismul Bisericii Catolice (paragraful 82), se ˘ ˆ spune: „Biserica [Catolica] nu-si¸ dobandeste ¸ certitudinea cu privire la toate lucrurile revelate ˆ ˘ ˆ numai din Sfanta Scriptura. De aceea, atat Scripˆ tura, cat si¸ Tradi ¸tia trebuie primite si¸ venerate cu ˘ egala iubire si¸ considera ¸tie“. Un articol din re˘ vista Maclean’s citeaza cuvintele unei femei ˆ ˘ — cleric ıntr-o biserica din Toronto (Canada) —, ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ care a ıntrebat: „De ce trebuie sa ne lasam ındru˘ ˘ ma ¸ti de o voce «revolu ¸tionara» de acum doua ˘ milenii? Avem si¸ noi idei stralucite, dar acestea ˆ ˘ ˘ ısi¸ pierd din for ¸ta deoarece ni se cere mereu sa le ˆ ˘ ˘ punem ın legatura cu Isus si¸ cu Scriptura“. Referindu-se la Martorii lui Iehova, New Cath˘ olic Encyclopedia afirma: „Pentru ei, Biblia este ˘ unica sursa a credin ¸tei si¸ a regulilor de condui˘ ˆ ˘ ˘ ta“. Cu pu ¸tin timp ın urma, un barbat din Canaˆ ˘ ˆ da a ıntrerupt-o pe o Martora a lui Iehova ın timp ce se prezenta. El i-a spus: „Stiu cine sun¸ ˘ ˘ te ¸ti, pentru ca dumneavoastra folosi ¸ti Biblia“.

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Fran ¸ta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex. Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 15124, Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P-2766-955 Estoril. Republica Moldova: PO Box 472, MD–2005 ˆ ˘ Chisin ¸ au. Romania: CP 132 OP 39, Bucuresti. ¸ Spania: Apartado 132, ´ 28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631. Vol. 133, nr. 5

Semimonthly

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2012 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany. ROMANIAN


„Nu fac

parte din lume“

ˆ ˘ „Lumea i-a urat, fiindca ei nu fac parte din lume.“ (IOAN 17:14)

ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ Ce ınseamna aceasta? Intrucat nu facea ˘ parte din lume, Isus si-a pastrat neutralitatea ¸ ˆ ın conflictele sociale si ¸ politice din vremea sa. El a spus: „Regatul meu nu face parte din lu˘ ˘ mea aceasta. Daca regatul meu ar fi facut parte din lumea aceasta, slujitorii mei ar fi luptat ca ˘ ˘ ˘ sa nu fiu predat iudeilor. Dar iata ca regatul meu nu este de aici“ (Ioan 18:36). De asemeˆ ˘ ˘ nea, el i-a ındemnat pe continuatorii sai sa res˘ pinga atitudinile, vorbirea si ¸ conduita conˆ damnate de Cuvantul lui Dumnezeu (Matei 20:25–27). Cum au corespuns primii crestini acestei ¸ ˘ cerinte? ¸ Jonathan Dymond, autor de lucrari ˘ religioase, a spus ca primii crestini „au refuzat ¸ ˘ ˘ sa ia parte [la razboaie], indiferent de conseˆ cin ¸te: batjocuri, ınchisoare sau moarte“. Ei au ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ales mai degraba sa sufere decat sa-si ¸ ıncalce neutralitatea. Primii crestini s-au remarcat si ¸ ¸ ˘ prin normele lor morale. Iata ce le-a spus apos˘ tolul Petru crestinilor: „Fiindca nu mai alerga ¸ti ¸ ˘ ˘ cu ei pe aceasta cale spre aceeasi ¸ cloaca de de˘ ˘ pravare, sunt intriga ¸ti si ¸ va insulta“ (1 Petru

˘ ˆ ˆ PUBLICATA IN PREZENT IN 194 DE LIMBI: acholi, afri˘ ˘ ˘ ˘ kaans, aimara7, albaneza, amharica, araba, armeana, ar˘ ˘ ˘ meana de vest, azerbaidjana, azerbaidjana (caractere ˘ chirilice), baule, bengali, bikol, bislama, bulgara, cam˘ ˘ ˘ bodgeana, catalana, cebuano, ceha7, chiBemba, chiChe˘ ˘ wa, chineza simplificata, chineza traditional a7 (format ¸ ˆ audio numai ın mandarin), chiTonga, chiTumbuka, chuu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ kese, coreeana67, creola haitiana, creola mauritaniana, ˘ ˘ ˘ ˘ creola seychelles, croata, daneza7, ebraica, efik, engle˘ ˆ ˘ ˘ ˘ za67 (si¸ ın Braille), estona, ewe, fijiana, finlandeza7, fran˘ ˘ ˘ ˘ ceza687, ga, georgiana, germana67, greaca, groenlande˘ ˘ za, guarani68, gujarati, gun, hausa, hiligaynon, hindi, hiri ˘ ˘ ˘ motu, igbo, ilocana, indoneziana, islandeza, isoko, italia-

4:4). Istoricul Will Durant a scris despre ˘ crestini ca „incomodau cu pietatea si ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ decen ¸ta lor lumea pagana ınnebunita ˘ ˘ dupa placeri“. ˆ Cine corespunde acestei cerinte ¸ ın ˆ ˘ ˘ prezent? In legatura cu neutralitatea ˘ ˘ ˘ crestin ¸ a, o enciclopedie catolica afirma: ˘ „Obiec ¸tia de constiin ¸ta nu are justificare ¸ ˘ morala“ (New Catholic Encyclopedia). Un ˘ ˆ articol aparut ın ziarul Reformierte Presse ˘ citeaza un raport al African Rights, o organiza ¸tie pentru drepturile omului, po˘ ˆ trivit caruia ın genocidul care a avut loc ˆ ˆ ın Rwanda ın 1994 au fost implicate toate bisericile, „cu excep ¸tia Martorilor lui Iehova“. Referindu-se la Holocaustul nazist, un proˆ ˘ fesor a deplans faptul ca „niciun grup si ¸ nicio ˆ organiza ¸tie nu a protestat ımpotriva minciu˘ nilor, a cruzimii si ¸ a atrocita ¸tilor comise de na˘ ˘ zisti“. Dupa ce a stat de vorba cu unii reprezen¸ tan ¸ti ai Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite, el a scris: „Acum am primit ˘ ˘ raspunsul“. El a aflat ca Martorii lui Iehova au ˘ ˆ ˆ ramas fermi ın convingerile lor ın pofida tratamentului dur la care au fost supusi. ¸ Ce putem spune despre normele morale? „Majoritatea tinerilor catolici din prezent nu ˆ ˘ ˘ ˆ sunt de acord cu ınva ¸taturile bisericii ın aspecte cum ar fi concubinajul si ¸ rela ¸tiile sexuale ˆ ˘ ˘ ˘ ınainte de casatorie“, afirma revista U.S. Cath˘ olic. Revista citeaza un diacon, care a zis: „O mare parte [din tinerii catolici] — as¸ zice cu ˘ ˘ ˆ ˘ mult peste 50 la suta — traiesc deja ımpreuna ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ınainte sa se casatoreasca“. Despre Martorii lui Iehova, The New Encyclopædia Britannica spu˘ ˆ ne ca acestia ¸ „pun accent pe un ınalt cod moˆ ˘ ral ın ce priveste ¸ conduita personala“.

˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ na67, japoneza67, kannada, kazaha, kargaza, kiKaonde, kiKongo, kikuyu, kiluba, kimbundu, kinyaRwanda, kiri˘ bati, kiRundi, kongo, kwangali, kwanyama, letona, lin˘ gala, lituaniana, luganda, lunda, luNyaneka, luo, luvale, ˘ ˘ ˘ macedoneana, maghiara67, malayalam, malgas¸ a, malte˘ ˘ ˘ ˘ za, marathi, marshalleza, maya, mixteca, mizo, mongola, ˘ more, myanmar, ndebele, ndonga, nepaleza, ngabere, ˘ ˘ ˘ niueana, norvegiana67, nzema, olandeza67, oromo, ose˘ ˘ ˘ ta, otetela, palauana, pangasinan, papiamentu (Aruba), ˘ papiamentu (Curacao), persana, pidgin din Insulele So¸ ˘ ˘ lomon, poloneza67, ponapean, portugheza687, punjabi, quechua (Ancash), quechua (Ayacucho), quechua (Boˆ ˘ livia)7, quechua (Cuzco), quichua, rarotongan, romana,

˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ rusa67, samoana, sango, sarba, sarba (caractere latine), ˘ ˘ sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slovena, ˘ ˘ spaniola67, sranantongo, suedeza7, swahili, swati, taga˘ ˘ ˘ log7, tahitiana, tamil, tatara, telugu, tetum, thai, tigrinya, ˘ tiv, tok pisin, tongana, totonac, tshiluba, tsonga, tswa˘ ˘ ˘ na, turca, tuvaluana, twi, tzotzil, ucraineana, uMbundu, ˘ urdu, urundi, venda, vietnameza, wallis, waray-waray, ˘ wolaita, xhosa, yapeza, yoruba, zande, zapotec, zulu. ˘ ˆ 6 Disponibila si¸ ın format audio pe CD. ˘ ˆ 8 Disponibila si¸ ın format MP3 pe CD. ˘ ˆ 7 Disponibila ın format audio si¸ pe www.jw.org.


˘ ˘ „Sa va

iubiti¸ unii pe altii“ ¸

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ „Va dau o porunca noua: sa va iubiti¸ unii pe altii; ¸ ˘ ˘ asa ¸ cum v-am iubit eu, asa ¸ sa va iubiti¸ si¸ voi unii pe altii. ¸ ˘ Prin aceasta vor sti ¸ toti¸ ca sunteti¸ discipolii mei: ˘ ˆ daca aveti¸ iubire ıntre voi.“ (IOAN 13:34, 35) ˆ ˘ Ce ınseamna aceasta? Cristos le-a spus con˘ ˘ ˘ tinuatorilor sai sa se iubeasca unii pe altii ¸ asa ¸ cum i-a iubit el. Cum i-a iubit Isus? Isus i-a iubit ˘ ˘ pe toti¸ oamenii. El nu a avut prejudecati¸ fat¸ a de ˘ cei din alte natiuni si¸ nici fat¸ a de femei, asa ¸ ¸ cum aveau oamenii din vremea sa (Ioan 4:7–10). Iuˆ ˘ birea l-a ındemnat pe Isus sa manifeste spirit de sacrificiu. El si-a ¸ folosit timpul si¸ energia pentru ˆ a-i ajuta pe altii, ori la pro¸ renunt¸ and de multe ˆ priul confort (Marcu 6:30–34). In final, Cristos ˘ le-a oferit oamenilor cea mai mare dovada de iu˘ ˘ bire. El a spus: „Eu sunt pastorul cel bun. Pastoˆ ˘ ˆ rul cel bun ısi¸ da sufletul ın folosul oilor“ (Ioan 10:11). Cum au acestei ¸ ˆ corespuns primii crestini cerinte? se numeau ¸ In secolul I e.n., crestinii ¸ ˆ ˘ unii pe altii ¸ „frate“ si¸ „sora“ (Filimon 1, 2). In ˘ ˘ ˘ congregatia ¸ crestin ¸ a erau primiti¸ cu caldura oaˆ ˆ meni din toate natiunile, ıntrucat crestinii con¸ ¸ ˘ ˆ siderau ca „nu este nicio deosebire ıntre iudeu si¸ ˘ grec, fiindca peste toti¸ este acelasi¸ Domn“ (Ro˘ mani 10:11, 12). Dupa Penticosta din 33 e.n., ˆ discipolii din Ierusalim „ısi¸ vindeau bunurile si¸ ˘ ˆ ˘ proprietatile, iar ce primeau ımparteau tuturor, ¸ ¸ ˘ dupa cum avea nevoie fiecare“. Cu ce scop? Penˆ ˘ tru ca discipolii botezati¸ de curand sa poa˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ta ramane ın Ierusalim si¸ ‘sa persevereze ın ˆ ˘ ˘ ınvat¸ atura apostolilor’ (Faptele 2:41–45). Ce i-a ˆ ˘ ˘ ˘ ındemnat sa faca toate acestea? Dupa mai putin ¸ de 200 de ani de la moartea apostolilor, Tertulian a scris ce au spus altii „Pri¸ despre crestini: ¸ viti¸ cum se iubesc unii pe altii ¸ . . . si¸ cum sunt ˘ ˘ gata chiar sa moara unii pentru altii!“. ¸ ˆ Cineˆ corespunde acestei cerinte ¸ ın pre˘ zent? In cartea Istoria declinului ¸si a prabu ¸sirii 6

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2012

˘ Imperiului Roman se spune ca, de-a lungul seco˘ lelor, cei care se declarau crestini si-au facut unii ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ altora mult mai mult rau decat le-au facut pagaˆ nii. Un studiu efectuat recent ın Statele Unite a ˘ ˘ scos la iveala ca oamenii religiosi¸ — dintre care ˘ ˘ majoritatea se declara crestini — au prejudecati¸ ¸ rasiale. Membrii unei confesiuni dintr-o anumi˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ta tar ¸ a nu au ın general nicio legatura cu cei de ˘ aceeasi¸ religie din alte t¸ ari. Astfel, ei nu au posibilitatea, sau poate nici dorinta, ¸ de a-si¸ ajuta fra˘ ˆ tii ¸ de credint¸ a aflati¸ ın nevoie. ˆ ˘ In 2004, dupa ce statul Florida a fost lovit de ˆ ˘ patru uragane ın doua luni, presedintele Comi¸ ˘ tetului pentru Operatiuni de Urgent¸ a din Flori¸ ˘ ˘ da a vrut sa se asigure ca ajutoarele erau distriˆ ˘ ˘ buite ın mod corespunzator. El a spus ca niciun ˆ alt grup nu era atat de bine organizat ca Mar˘ ˘ torii lui Iehova si¸ s-a oferitˆ sa le puna la dispo˘ zitie ¸ tot ce le era necesar. In 1997, o echipa de ˆ ajutorare a Martorilor lui Iehova a mers ın Re˘ publica Democratica Congo cu medicamente, ˆ ˘ ˘ alimente si¸ ımbracaminte pentru fratii ¸ lor de ˘ credint¸ a si¸ pentru alte persoane care aveau ne˘ voie de ajutor. Martorii din Europa donasera ˆ ajutoare ın valoare de un milion de dolari.


˘ „Le-am facut cunoscut ˘

numele tau“

˘ ˘ „Le-am dezvaluit numele tau oamenilor pe care ˘ mi i-ai dat din lume . . . Le-am facut cunoscut ˘ numele tau si-l ¸ voi mai face cunoscut.“ (IOAN 17:6, 26)

ˆ ˘ ˘ Ce ınseamna aceasta? Isus a facut cunoscut ˆ numele lui Dumnezeu folosindu-l ın timpul ˘ ˆ serviciului sau. Cand citea din Scripturi, po˘ ˘ trivit obiceiului sau, foarte probabil ca el pronun ¸ta numele personal al lui Dumnezeu ˆ ˘ (Luca 4:16–21). El i-a ınva ¸tat pe continuatorii ˘ ˘ ˘ lui sa se roage astfel: „Tata, sa fie sfin ¸tit numele ˘ tau“ (Luca 11:2). Cum au corespuns primii crestini acestei ¸ ˘ ˆ Apostolul Petru le-a spus batranilor cerinte? ¸ ˘ din Ierusalim ca Dumnezeu scosese din na˘ ¸tiuni „un popor pentru numele sau“ (Faptele 15:14). Apostolii si ¸ ceilal ¸ti discipoli le predicau ˘ oamenilor ca „oricine va chema numele lui Iehova va fi salvat“ (Faptele 2:21; Romani ˆ 10:13). Ei au folosit numele divin si ¸ ın scrierile lor. Tosefta, o culegere de legi iudaice finaliza˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ta ın jurul anului 300 e.n., spune ın legatura cu ˆ ˘ scrierile crestine arse de ımpotrivitori: „Car ¸tile ¸ ˘ evanghelistilor si ¸ ¸ car ¸tile minimilor [considera ¸ti a fi crestini evrei] nu trebuie salvate din ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ foc, ci trebuie lasate sa arda, . . . car ¸tile cu tot ˆ cu pasajele ın care apare Numele Divin“. ˆ Cineˆ corespunde acestei cerinte ¸ ın prezent? In prefa ¸ta la Revised Standard Version, o ˘ traducere a Bibliei aprobata de Consiliul Na¸tional al Bisericilor lui Cristos din Statele Unite, se spune: „Folosirea unui nume propriu pentru singurul si ¸ unicul Dumnezeu, ca si ¸

cum ar exista si ¸ al ¸ti dumnezei de care trebuia ˘ ˆ ˆ deosebit, a fost abandonata ın iudaism ınainte ˘ ˘ de era crestin ¸ a si ¸ este total nepotrivita pentru ˘ credin ¸ta universala a Bisericii Crestine“. Astfel, ¸ ˆ numele divin a fost ınlocuit cu titlul „DOMˆ ˘ NUL“. Nu cu mult timp ın urma, Vaticanul le-a ˘ ˘ dat catolici urmatoarea directiva: ˆ episcopilor ˆ ˆ ˘ ˘ „In cantece si ¸ ın rugaciuni, sa nu se adopte si ¸ ˘ ˆ sa nu se pronun ¸te numele lui Dumnezeu ın forma tetragramei YHWH1“. Cine foloseste ¸ si ¸ cine face cunoscut numeˆ le personal al lui Dumnezeu ın prezent? Pe ˆ ˆ ˆ vremea cand era adolescent si ¸ locuia ın Karˆ ˆ ˘ ˘ gazstan, un tanar pe nume Serghei a vazut un ˆ ˘ film ın care se spunea ca numele lui Dumnezeu este Iehova. Apoi, el n-a mai auzit acest ˆ ˘ nume zece ani. Mai tarziu, dupa ce s-a mutat ˆ ˘ ın Statele Unite, Serghei a fost vizitat de doua ˘ ˆ Martore ale lui Iehova, care i-au aratat ın Biblie numele lui Dumnezeu. Serghei a fost foarˆ ˆ ˘ ˘ ˘ te ıncantat sa afle ca exista un grup de oameni care folosesc numele Iehova. Este demn de re˘ ˘ ˘ marcat ca un dic ¸tionar prestigios da urmatoarea defini ¸tie pentru „Iehova Dumnezeu“: „Di˘ ˘ vinitate suprema recunoscuta de Martorii lui ˆ ˘ Iehova, singura la care ei se ınchina“ (Webster’s Third New International Dictionary). ˆ ˆ ˘ ˆ 1 In limba romana, numele divin este transliterat ın general sub forma „Iehova“. TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2012

7


˘ ˘ „Aceasta veste buna despre regat

˘ va fi predicata“

˘ ˘ ˘ ˘ ˆ „Aceasta veste buna despre regat va fi predicata pe tot pamantul locuit ˘ ˆ ca marturie pentru toate natiunile. Si (MATEI 24:14) ¸ ¸ atunci va veni sfarsitul.“ ¸ ˆ ˘ Ce ınseamna aceasta? Evanghelistul Luca a ˘ ˆ scris ca Isus „mergea din oras¸ ın oras¸ si ¸ din sat ˆ ˆ ˆ ˘ ın sat, predicand si anun and vestea bun a de¸t ¸ spre regatul lui Dumnezeu“ (Luca 8:1). Chiar ˘ Isus a spus: „Trebuie sa anun ¸t si ¸ altor orase ¸ ves˘ ˘ tea buna despre regatul lui Dumnezeu, fiindca pentru aceasta am fost trimis“ (Luca 4:43). El ˘ ˘ i-a trimis pe discipolii sai sa predice vestea ˘ ˆ ˆ ˆ bun ¸ si ¸ ın sate, iar mai tarziu le-a spus: ˆ a ın orase ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ‘Imi ve ¸ti fi martori pana ın cea mai ındeparta˘ ˘ ˆ ta parte a pamantului’ (Faptele 1:8; Luca 10:1). Cum au corespuns primii crestini acestei ¸ ˆ cerinte? Discipolii lui Isus au ındeplinit cu ¸ ˆ ˆ ˘ promptitudine misiunea ıncredin ¸tata de el. „In ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ fiecare zi, ın templu si¸ din casa ın casa, nu ınce˘ ˘ ˘ tau sa predea si¸ sa anun ¸te vestea buna despre Cristos.“ (Faptele 5:42) To ¸ti crestinii predicau, ¸ 8

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2012

nu doar un anumit grup. Istoricul August Neˆ ander a spus: „Celsus, primul care a scris ımpoˆ ˆ ˘ triva crestinismului, a luat ın deradere faptul ca ¸ ˆ ˘ ˘ cei ce prelucrau lana, cizmarii, tabacarii, cei mai neinstrui ¸ti si¸ mai simpli oameni erau preˆ dicatori zelosi¸ ai evangheliei“. In cartea sa, Les ´ ` Premiers Siecles de L’Eglise (Primele secole ale Bisericii), Jean Bernardi a scris: „[Crestinii] tre¸ ˘ ˘ ˘ ˘ buiau sa ajunga peste tot si¸ sa le vorbeasca tutuˆ ˆ ˆ ror. Pe drumuri si¸ ın orase, ¸ ın pie ¸te si¸ ın case. ˘ ˘ Bine-veni ¸ti sau nu. . . . Calatoreau pe uscat si¸ pe ˆ ˘ ˘ ˆ mare, pana la marginile pamantului“. ˆ Cine corespunde acestei cerinte ¸ ın preˆ bisericii de a lua ın serios predizent? „Esecul ¸ carea si instruirea oamenilor este unul dintre ¸ motivele crizei spirituale din prezent“, a scris ˆ preotul anglican David Watson. In cartea sa


Recunoaste ¸ ti¸ caracteristicile?

´ ´ ˘ ¿Por que se van los Catolicos? (De ce pleaca ´ ´ catolicii?), Jose Luis Perez Guadalupe a vorbit despre activitatea bisericilor evanghelice, adventiste si ¸ a altor culte. El a spus despre mem˘ ˆ ˘ brii acestora: „Ei nu merg din casa ın casa“. Deˆ spre Martorii lui Iehova, el a scris: „Ei merg ın ˘ ˆ ˘ mod sistematic din casa ın casa“. ˆ In anuarul juridic Cato Supreme Court Re˘ view, 2001–2002, Jonathan Turley a facut ur˘ ˆ matorul comentariu interesant si, ¸ ın acelasi ¸ ˆ timp, realist: „Cand spunem «Martorii lui Ieˆ hova», cei mai mul ¸ti se gandesc imediat la oa˘ ˘ ˘ meni care predica si ¸ ne viziteaza acasa la ore ˘ nepotrivite. Martorii lui Iehova merg de la us¸ a ˘ ˘ ˆ la us¸ a nu doar pentru a-si ¸ raspandi credin ¸ta, ˘ ci pentru ca acest lucru este un aspect esen ¸tial al credin ¸tei lor“.

ˆ ˆ Avand ın vedere cerintele biblice ¸ ˆ analizate ın aceste articole, ce creˆ deti, ¸ cine corespunde ın prezent ˘ caracteristicilor adevaratului cresti¸ ˘ nism? Desi¸ exista zeci de mii de ˘ grupari si¸ de confesiuni care se ˘ ˘ declara crestine, amintiti-v ¸ ¸ a ce le-a ˘ spus Isus continuatorilor sai: „Nu ˆ oricine ımi zice: «Doamne, Doamˆ ne» va intra ın regatul cerurilor, ci ˘ acela care face vointa ¸ Tatalui meu ˆ care este ın ceruri“ (Matei 7:21). ˆ ˘ Persoanele care ıi identifica pe cei ˘ ˘ ce fac vointa ¸ Tatalui — adica pe cei ce corespund caracteristicilor ˘ adevaratului crestinism — si¸ li se ¸ ˘ ˘ alatura pot avea parte de binecuˆ ˘ vantari vesnice sub Regatul lui ¸ ˘ ˘ ˘ Dumnezeu. Va invitam sa le cereti¸ Martorilor lui Iehova, cei care v-au ˘ ˘ oferit aceasta revista, mai multe informatii ¸ despre Regatul lui ˆ ˘ Dumnezeu si¸ despre binecuvantarile pe care le va aduce acesta (Luca 4:43).


˘ ˘ AR TREBUI SA NE BAZ AM PE

prima impresie? A

ˆ SEZAT confortabil ın sufragerie, un medic ¸ ˘ se uita la un talk-show al carui invitat era un ministru irlandez. Privind cu atentie ¸ fata ¸ ˘ ministrului, medicul a observat ceva ce parea ˘ sa indice prezenta ¸ unei tumori. De aceea, el ˘ ˘ i-a recomandat ministrului sa faca de urgen˘ t¸ a un control medical. ˆ Diagnosticul fusese cat se poate de corect. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Intr-adevar, exista medici care reusesc sa puna ¸ ˆ un diagnostic precis doar uitandu-se la paˆ ˘ ˘ ˘ cient. Unii oameni ınsa considera ca au o ca˘ ˘ ˆ pacitate asemanatoare cand este vorba de a pune un „diagnostic“ cu privire la caracteˆ rul, personalitatea si¸ ıncrederea pe care o pre˘ zinta cineva. ˘ ˆ De-a lungul secolelor, cercetatorii au ıncer˘ ˘ ˘ cat sa elaboreze o metoda stiin tific a de a des¸ ¸ cifra caracterul unei persoane pe baza anali˘ zarii aspectului ei fizic. Acestia au fost numiti¸ ¸ ˘ fizionomisti, iar ocupa tia lor este definita de ¸ ¸ Encyclopædia Britannica drept o „pseudo˘ ˘ ˘ ˘ stiin t¸ a ce se ocupa cu studiul trasaturilor de ¸ ˘ personalitate, care se presupune ca sunt dez˘ ˘ ˘ valuite de trasaturile fetei sau de structura si¸ ˆ ¸ de forma corpului“. In secolul al XIX-lea, an˘ tropologi, precum Francis Galton, un var al lui Charles Darwin, si precum ¸ criminalisti, ¸ Cesare Lombroso, din Italia, au propus unele ˘ ˘ ˆ teorii si¸ tehnici asemanatoare care, ın cea mai ˘ mare parte, au fost date uitarii. ˘ Cu toate acestea, multi¸ cred ca este posibil ˘ ˘ sa ajungi la o concluzie corecta cu privire la ˘ ˆ ˘ ˘ o persoana prin simpla observare a ınfati¸ s¸ arii ˘ ˘ ei. Ar trebui sa ne bazam pe prima impresie? ˘ A judeca dupa aparente ¸ ˆ ˘ ˘ In cartea biblica 1 Samuel gasim un exemˆ plu tipic de situatie ¸ ın care prima impresie 10

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2012

˘ poate conduce la o concluzie gresit ¸ a. Iehova ˆ ˘ ˘ Dumnezeu ıi poruncise lui Samuel sa-l unga pe unul dintre fiii lui Iese ca viitor rege al Is˘ ˆ ˆ raelului. Biblia spune: „Iata ce s-a ıntamplat: ˘ ˆ ın timp ce [fiii lui Iese] intrau, [Samuel] l-a za˘ ˆ rit pe Eliab si ¸ a zis imediat: «Cu sigurant¸ a, ın˘ aintea lui Iehova este unsul sau». Dar Iehova ˆ ˘ i-a spus lui Samuel: «Nu te uita la ınfati¸ sarea ¸ ˆ ˘ ˘ lui si staturii lui, fiindca l-am res¸ ¸ la ınaltimea ˘ pins. Caci Dumnezeu nu vede asa ¸ cum vede ˆ ˘ omul. Omul vede ce izbeste ¸ ochiul, ınsa Iehoˆ ˆ va vede inima»“. Acelasi ¸ lucru s-a ˆ ıntamplat ˘ si¸ cu urmatorii sase fii ai lui Iese. In cele din ¸ ˘ ˘ urma, contrar astept arilor profetului Samuel ¸ si¸ ale lui Iese, Dumnezeu l-a ales ca viitor rege ˘ pe al optulea fiu, pe David, un baiat pe care ˆ ˘ ˆ nimeni nu se gandise sa-l cheme ınaintea lui Samuel (1 Samuel 16:6–12). ˆ Lucrurile stau aproape la fel si¸ ın prezent. ˆ ˆ ˘ Cu cativa ani ın urma, un profesor de crimi¸ ˘ nalistica din Germania a condus un experiment la care au participat 500 de studenti¸ la drept. La experiment au fost invitati¸ 12 „oaspeti“ politiei ¸ necunoscuti: ¸ seful ¸ si¸ procurorul ¸ local, ofiterul de rela tii cu publicul si¸ trezorie¸ ¸ ˘ ˆ rul universitatii, avocati¸ si¸ functionari ¸ cativa ¸ ¸ ˘ judecatoresti, precum si¸ trei infractori con¸ ˆ ˘ damnati¸ la ınchisoare. Studentii ¸ trebuiau sa ˘ spuna ce profesie avea fiecare oaspete, precum si¸ care dintre oaspeti¸ fusese condamnat ˆ la ınchisoare si¸ pentru ce infractiune. Ei tre¸ ˘ ˘ ˘ buiau sa faca aceasta evaluare pornind de la aspectul fizic al oaspetilor si¸ de la hobbyurile ¸ ˘ ˘ pe care acestia declarasera ca le au. ¸ Care au fost rezultatele experimentului? ˘ Aproape 75 la suta dintre studenti¸ au reusit ¸ ˘ ˆ sa-i identifice pe cei trei infractori. Dar ın me˘ die 60 la suta dintre studenti¸ i-au identificat


˘ ca delincventi¸ si¸ pe ceilalti¸ noua oaspeti, ¸ care nu aveau antecedente penale. Unu din sapte ¸ ˘ studenti¸ a crezut ca procurorul local ar fi traficant de droguri, iar unu din trei studenti¸ a ˘ ˘ crezut ca seful politiei ¸ s-ar fi facut vinovat de ¸ furt! Asadar, evaluarea unei persoane pe baza ¸ impresiilor poate avea rezultate care nu au ni˘ ˘ cio legatura cu realitatea! De ce? ˆ ˘ Aparentele pot fi ınsel ¸ ¸ atoare ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ Cand ıntalnim prima data o persoana, tin˘ ˘ dem sa ne facem o parere despre ea pe baza ˆ cunostin dobandite de-a lungul timpu¸ ¸ telor ˘ ˘ ˘ lui. Avem tendinta ¸ sa generalizam si¸ sa emi˘ ˆ ˘ tem judecati¸ bazate pe stereotipuri. Pe langa aspectul fizic, am putea evalua sau judeca o ˘ ˘ persoana dupa nationalitatea, etnia, statutul ¸ social sau religia sa. ˘ ˘ ˘ Daca parerea pe care ne-am facut-o despre ˘ ˘ acea persoana se dovedeste ¸ corecta, ne bucu˘ ˆ ˘ ˘ ram ın sinea noastra ca am avut dreptate si¸ ne ˆ ˘ ˘ ıntarim convingerea ca ne putem baza pe priˆ ˘ ˘ ˆ ma impresie. Insa, ce ar trebui sa facem cand ˘ ˘ ne dam seama ca am tras o concluzie complet ˘ ˘ ˘ gresit ¸ a? Daca suntem onesti, ¸ ar trebui sa re˘ ˘ ˘ nunt¸ am la ideile preconcepute si¸ sa ne strˆa˘ duim sa vedem care este de fapt realitatea. In caz contrar, le-am putea face altora un mare ˘ deserviciu sau chiar mult rau, deoarece cre-

ˆ ˘ ˘ dem cu mandrie ca avem o capacitate iesit ¸ a din comun de a discerne lucrurile. ˘ ˆ Faptul de a judeca dupa aparen ¸te ıi poate ˘ face rau nu numai celui care este judecat, ci si¸ ˘ ˆ celui care judeca. De exemplu, ın secolul I, ˘ ˘ ˘ mul ¸ti iudei n-au vrut sa creada ca Isus putea fi ˘ prezisul Mesia. De ce? Deoarece si-au bazat pa¸ ˆ rerile pe aparen ¸te. Pentru ei, Isus nu era decat ˆ ˘ fiul unui tamplar de la ¸tara. Desi¸ au fost imˆ ˘ presiona ¸ti de cuvintele ın ¸telepte si¸ de lucrari˘ ˘ le de putere ale lui Isus, ei n-au vrut sa creada ˘ ˆ ˘ ca el putea fi altceva decat ceea ce stabilisera deja pe baza propriilor idei preconcepute. Din ˘ cauza atitudinii lor, Isus a mers sa le predice ˘ altor iudei. El le-a spus celor ce nu crezusera ˆ ˆ ˆ ın el: „Profetul nu este dispre ¸tuit decat ın paˆ tria si¸ ın casa lui“ (Matei 13:54–58). Acei iudei erau membrii unei natiuni care ¸ ˆ ˆ ˆ ıl astepta pe Mesia de secole. Cand, ın cele din ¸ ˘ urma, Mesia a sosit, ei au permis ca prima ˘ ˆ ˘ ˘ impresie sa-i ımpiedice sa-l recunoasca si¸ au pierdut astfel favoarea lui Iehova (Matei ˘ 23:37–39). Oamenii au avut prejudecati¸ ase˘ ˘ ˘ manatoare si¸ fat¸ a de discipolii lui Isus. Multi¸ ˘ ˘ ˘ pur si¸ simplu n-au putut sa creada ca niste ¸ ˆ ˘ ˘ simpli pescari, pe care ınvata ¸ tii ¸ si¸ conducatoˆ ˘ ˘ rii religiosi¸ ıi dispretuiau, puteau sa aiba ceva ¸ ˘ important de spus. Cei care au continuat sa se bazeze pe prima impresie au pierdut sansa ¸

Prima impresie i-a determinat pe mul ¸ti iudei ˘ ˘ sa-l respinga pe Isus ca Mesia


˘ extraordinara de a deveni continuatori ai Fiului lui Dumnezeu (Ioan 1:10–12). ˘ Unii si-au schimbat parerea ¸ Unii dintre contemporanii lui Isus au dat ˘ ˘ ˘ dovada de umilint¸ a si¸ si-au schimbat parerea ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ cand au vazut lucrurile ınfaptuite de el (Ioan ˘ 7:45–52). Printre acestia s-au numarat si¸ unii ¸ ˆ dintre membrii familiei sale, care la ınceput ˘ ˆ ˘ nu luasera ın serios posibilitatea ca o ruda a ˘ ˘ lor sa fie Mesia (Ioan 7:5). Este laudabil fap˘ ˆ ˘ tul ca, ın timp, ei si-au schimbat parerea si¸ au ¸ ˆ crezut ın el (Faptele 1:14; 1 Corinteni 9:5; Gaˆ ˘ ˘ ˆ lateni 1:19). In mod asemanator, ani mai tar˘ ziu, unii reprezentanti¸ ai comunitatii ¸ evreiesti ¸ ˘ din Roma au fost dispusi¸ sa-l asculte pe aposˆ ˘ tolul Pavel, ın loc sa dea crezare zvonurilor ˘ ˘ ˆ crestinismului. Dupa raspandite de dusmanii ¸ ¸ ce l-au ascultat, unii dintre ei au devenit credinciosi¸ (Faptele 28:22–24). ˆ ˘ In prezent, multi¸ oameni au o parereˆ nega˘ tiva despre Martorii lui Iehova. De ce? In cele ˘ mai multe cazuri, nu pentru ca ar fi analizat ˘ ˆ ˘ ˘ faptele sau ar fi demonstrat ca ınvat¸ aturile si¸ practicile Martorilor sunt nebiblice. Motivul ˘ ˘ ˘ este acela ca ei pur si¸ simplu nu pot sa creada ˘ ˘ ˆ ca Martorii lui Iehova detin ¸ adevarul ın ma-

˘ terie de religie. Aceasta este, dupa cum proba˘ ˘ bil va amintiti, ¸ exact aceeasi¸ parere pe care au avut-o multi¸ oameni din secolul I despre primii crestini. ¸ ˘ ˘ Nu este surprinzator ca oamenii fac remarci critice sau denigratoare la adresa celor care se ˘ ˘ straduiesc sa urmeze exemplul lui Isus. De ce? ˘ ˘ Deoarece Isus i-a avertizat pe adevaratii ¸ sai ˆ continuatori: „Veti¸ fi urˆati¸ de toti¸ oamenii din ˘ ˆ cauza numelui meu“. Insa el i-a si¸ ıncurajat, ˆ ˆ ˘ ˆ spunand: „Cine va persevera pana la sfarsit, ¸ acela va fi salvat“ (Matei 10:22). Martorii lui Iehova depun multe eforturi ˆ ˘ ˘ ˘ pentru a le ımpartasi¸ vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu oamenilor de pretutin˘ deni. Ei respecta astfel porunca lui Isus (Ma˘ ˘ tei 28:19, 20). Cei ce refuza categoric sa-i ˘ ˘ ˘ asculte risca sa piarda sansa de a intra pe ca¸ ˘ ˘ lea care duce la viat¸ a vesnic a (Ioan 17:3). Cum ¸ ˆ ˘ ˘ stau lucrurile ın cazul tau? Te vei lasa influentat ¸ de prima impresie ori de idei preconcepu˘ te sau vei fi dispus sa analizezi faptele cu o ˘ ˆ minte receptiva? Nu uita: Aparentele pot fi ın¸ ˘ sel dar o ana¸ atoare si ¸ impresiile pot fi gresite, ¸ ˘ ˘ liza obiectiva a faptelor poate duce la surpri˘ ze placute (Faptele 17:10–12).

˘ ˘ Se bazeaza parerea ta despre Martorii lui Iehova pe impresii sau pe fapte?


AZTECI DIN ZILELE NOASTRE ˘ DEVIN CRESTINI ADEVARATI ¸ ¸ POPULATIA ¸ ˘ AZTECA PE STATE 150 000 SUB 1 000

CIUDAD ´ DE MEXICO

˘ ˘ „Templele s-au prabusit, ¸ devenind praf si¸ cenus¸ a, ˘ idolii au fost distrusi¸ si¸ car tile ¸ sfinte au fost mistuite ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ de flacari, dar zeii stravechi continua sa traiasca ın inimile indienilor.“ — Las antiguas culturas mexicanas (Vechile culturi ale Mexicului)

˘ ZTECII locuiesc pe teritoriul de astazi al Meˆ ˘ xicului. In secolul al XIII-lea, ei alcatuiau un ˆ ˆ ˘ mic trib imigrant, care ın timp ınsa a devenit un imperiu aproape la fel de puternic ca Imperiul ˘ Incas,¸ din Peru. Desi ¸ Imperiul Aztec s-a prabusit ¸ ˆ ´ ´ cand spaniolii, condusi ¸ de Hernan Cortes, au cu´ ˆ cerit orasul ¸ Tenochtitlan ın 1521, limba azteci˘ lor, nahuatl, nu este nici pe departe o limba ˘ ˆ ˘ moarta.1 Ea este ın continuare vorbita de apro˘ ˆ ximativ un milion si ¸ jumatate de indigeni ın cel ˘ pu ¸tin 15 state din Mexic. Dupa cum spunea cer˘ cetatorul Walter Krickeberg, citat mai sus, limba ˘ nahuatl a contribuit la pastrarea anumitor cre˘ din ¸te stravechi ale aztecilor. Care erau unele dintre acestea?

A

Traditii ¸ ciudate si¸ totusi¸ comune

˘ ˘ ˘ Probabil cea mai cunoscuta practica religioasa a aztecilor este cea a jertfelor umane. Ea avea la ˘ ˘ ˘ ˘ baza credin ¸ta ca soarele murea daca nu era hraˆ ˘ ˘ nit cu sange si ¸ inimi omenesti. ¸ Potrivit caluga´ ˆ rului spaniol Diego Duran, ın 1487, cu ocazia de˘ ˆ ˘ ˘ dicarii marelui templu ın forma de piramida de ´ la Tenochtitlan au fost jertfi ¸ti peste 80000 de oaˆ meni ın patru zile. ˘ ˘ Desi ¸ti de aceasta practica, spanio¸ au fost soca ¸ ˘ ˘ ˘ lii au fost surprinsi ¸ sa vada ca multe dintre ˘ celelalte convingeri ale aztecilor se asemanau 1 Limba nahuatl face parte din familia limbilor uto-aztece, vorbite de triburi ca hopi, shoshone ¸si comanche din America de Nord. Multe cuvinte din nahuatl, cum ar fi ˘ ˘ ˘ ˆ avocado, ciocolata, coiot ¸si tomata, au patruns ¸si ın alte ˆ ˘ limbi, printre care ¸si limba romana.

cu convingerile lor catolice. De exemplu, aztecii ˘ ˆ ˘ ˘ practicau o forma de ımpartasanie, care consta ¸ ˆ ˘ ın consumarea unor reprezentari ale zeilor, ˘ facute din porumb. Aztecii consumau uneori si ¸ ˆ carnea celor pe care ıi jertfeau. De asemenea, ei foloseau crucea si ¸ practicau spovedania si ¸ ˘ botezul nou-nascu ¸tilor. Probabil cea mai sur˘ ˘ ˘ prinzatoare asemanare cu religia catolica era venerarea fecioarei Tonantzin, „Mama zeilor“, pe ˘ care aztecii o numeau cu duiosie ¸ „Mica noastra ˘ mama“. ˆ ˆ In 1531, chiar pe dealul unde aztecii se ınchi˘ nau la Tonantzin, se spune ca Fecioara din Gua˘ ˘ dalupe, venerata de catolici, i-ar fi aparut unui ˆ aztec. Ea avea tenul ınchis la culoare si ¸ i-a vorbit ˆ ˘ ˆ ˆ acestuia ın limba nahuatl. Aceasta ıntamplare a ˘ grabit procesul de convertire a ˆ aztecilor la catolicism. In cinstea ˘ acestei fecioare a fost construita ˘ o biserica chiar pe fundaˆ ¸tia templului lui Tonantzin. In fiecaˆ re an, ın ziua de 12 decem˘ brie, biserica este vizitata de sute de mii de credinciosi ¸ mexicani, dintre care mul ¸ti sunt vorbitori de nahuatl. ˆ ˘ In comunita ¸tile izolate din mun ¸ti, membrii popula ¸tiei na˘ ˘ ˆ huatl ¸tineau multe sarbatori ın cinstea sfin ¸tilor despre care cre˘ ˆ deau ca ıi protejau; unele durau ˆ ˘ ˘ ˆ cateva zile sau chiar saptamani. TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2012

13


ˆ In cartea El universo de los aztecas (Universul az˘ tecilor) se spune ca indigenii „asociau venerarea sfin ¸tilor Bisericii Catolice cu ceremoniile pe care ˆ ´ le ¸tineau ınainte de [venirea lui] Cortes“. De aseˆ ˆ menea, ın randul indienilor nahuatl este foarte ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ raspandit spiritismul. Cand se ımbolnavesc, ei ˘ ˘ merg la vraci care practic a purificarea rituala si ¸ ˆ jertfele de animale. In plus, majoritatea indige˘ ˘ ˘ ˆ nilor nu stiu sa scrie si ¸ ¸ sa citeasca nici ın spanio˘ ˆ ˆ la, nici ın nahuatl. Strans atasa ¸ ¸ti de limba si ¸ de ˆ ˘ ˘ tradi ¸tiile lor si ¸ cufunda ¸ti ın saracie, ei au ajuns ˘ sa fie marginaliza ¸ti de societate.

˘ Adevarul din Biblie ajunge la aztecii din zilele noastre

˘ Martorii lui Iehova din Mexic se straduiesc de ˘ ˘ mul ¸ti ani sa ajunga la to ¸ti oamenii cu ‘vestea ˆ ˘ buna despre regat’ (Matei 24:14). In 2000, Filiala Martorilor lui Iehova din Mexic a ini ¸tiat un ˘ ˘ program prin care vestea buna sa le fie predica˘ ˆ ta tuturor vorbitorilor de nahuatl ın limba lor. Programul includea si ¸ formarea unor congrega˘ ¸tii de limba nahuatl pentru indigenii care merˆ ˆ ˘ geau la ıntrunirile ¸tinute ın spaniola. S-a format ˘ ˘ ˘ si ¸ o echipa de traducere cu ajutorul careia sa fie ˆ produse publica ¸tii biblice ın limba nahuatl. De ˆ ˘ asemenea, s-au depus eforturi pentru a-i ınva ¸ta ˘ ˘ ˘ ˆ pe vorbitorii de nahuatl sa scrie si ¸ sa citeasca ın ˘ ˘ ˆ propria limba. Care au fost rezultatele? Iata cateva experien ¸te. ˆ ˘ ˆ Cand a auzit pentru prima oara o cuvantare ˘ ˆ ˘ biblica ın nahuatl, o localnica a exclamat: „De ˆ ˘ zece ani venim la ıntruniri si ¸ plecam cu dureri ˘ ˆ de cap pentru ca nu ın ¸telegem bine spaniola. Dar acum ne sim ¸tim ca si ¸ cum am fi luat via ¸ta de la ˆ ınceput!“. De opt ani, Juan, care are 60 de ani, ˆ ˘ studia Biblia si ¸ mergea ımpreuna cu so ¸tia si ¸ co˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ piii sai la ıntruniri ¸tinute ın limba spaniola, fara ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ sa faca ınsa vreun progres. Apoi a ınceput sa stuˆ ˆ dieze ın nahuatl. In mai pu ¸tin de un an, el s-a botezat ca Martor al lui Iehova! ˘ ˘ ˆ Dupa cum arata aceste experien ¸te, mul ¸ti au ın˘ ˆ ˘ ceput sa studieze Biblia ın limba spaniol ˆ ˘ ˆ a, dar ˆ ˘ n-au reusit ¸ s-o ın ¸teleaga pe deplin. Insa ıntruniˆ rile, congresele si ¸ publica ¸tiile ın limba lor i-au ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ajutat sa-si a adevarul din Biblie si ¸ ınsuseasc ¸ ¸ sa 14

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2012

ˆ ˘ ˘ ˆ ın ¸teleaga ce responsabilita ¸ti aveau ın calitate de crestini. ¸

˘ Depasirea obstacolelor ¸

˘ ˆ Mul ¸ti membri ai comunita ¸tii nahuatl au ınˆ ˆ tampinat obstacole ın calea progresului lor spi˘ ritual. De exemplu, s-au facut mari presiuni ˘ ˘ asupra lor la sarbatorile reliˆ pentru a participa ´ gioase. In San Agustın Oapan, Martorilor nu ˘ ˘ ˆ ˘ li s-a permis sa predice din casa ın casa, de tea˘ ˘ ˆ ˘ ma ca predicarea ıi va face pe oameni sa nu ˆ ˘ ˘ ˘ mai sus ¸tina financiar sarbatorile. In timp ce ˘ Florencio predica alaturi de un mic grup de Marˆ tori locali, trei dintre ei au fost aresta ¸ti. In 20 de ˆ minute, mai mul ¸ti oameni s-au strans pentru a ˘ ˆ ˘ ˘ hotarı ce sa faca cu ei. ˘ ˆ „Au vrut sa ne omoare pe loc“, ısi ¸ aminteste ¸ ˘ Florencio. „Unii au sugerat sa fim lega ¸ti si ¸ arun˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ca ¸ti ın rau! Peste noapte am ramas ın ınchisoare. A doua zi, un Martor, care era avocat, a venit ˆ ˘ ˘ cu ınca doi fra ¸ti ca sa ne ajute. Au fost arunca ¸ti ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ si ¸ ei ın ınchisoare. In cele din urma, autorita ¸tile ˘ ˘ ne-au eliberat pe to ¸ti cu condi ¸tia sa plecam din ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ oras.“ ¸ In pofida acestei ıntamplari, dupa un an, ˆ ˆ ˘ ˘ ın acel loc s-a ınfiin ¸tat o congrega ¸tie alcatuita ˆ ˘ din 17 Martori boteza ¸ti. La ıntruniri asista aproximativ 50 de persoane. ˆ In comunitatea nahuatl din Coapala, Alberto, ˘ care este Martor al lui Iehova, a fost invitat sa ˘ ˘ ˘ ˘ participe la o sarbatoare locala. Pentru ca a refuˆ zat, a fost trimis la ınchisoare. S-a convocat o ˘ adunare generala, iar unii au insistat ca Alberto ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ sa fie spanzurat, pentru a-i ınspaimanta pe cei ˆ ˘ ˘ ˘ care se gandeau sa devina Martori si ¸ sa renun ¸te ˆ astfel la obiceiurile locale. Al ¸ti Martori au ıncer˘ ˘ cat sa ob ¸tina eliberarea lui, dar au fost si ¸ ei ares˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ta ¸ti. Dupa o saptamana, cand ˘ ˘ ˆ sarbatoarea s-a ıncheiat, to ¸ti au ˆ fost elibera ¸ti. Deoarece ımpotrivirile au continuat, Martorii ˘ ˘ au fost nevoi ¸ti sa ceara ajutorul unor foruri superioare. Astfel, a fost ob ¸tinut un ordin prin ˘ care s-a pus capat persecu ¸tiei. ˆ ˘ ˘ In mod surprinzator, nu dupa


ˆ mult timp, cel mai mare ımpotrivitor al Marto˘ rilor a acceptat adevarul din Biblie si ¸ s-a botezat. ˆ ˘ In acest oras¸ exista acum o congrega ¸tie.

Un ogor gata pentru seceris

¸ ˆ ˆ ˘ Intrucat au vazut poten ¸tialul de crestere din ¸ ˘ ˆ teritoriul de limba nahuatl, mul ¸ti Martori au ın˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ceput sa ınve ¸te aceasta limba. Insa au ıntampi˘ nat unele dificulta ¸ti. Indienii nahuatl sunt foar˘ ˘ ˘ ˆ te timizi si ¸ evita sa vorbeasca ın limba lor din cauza tratamentului la care ˆ au fost supusi. ¸ In plus, limba are multe dialecte. Sonia, o evanghelizatoare ˘ cu timp integral, ne explica

˘ ˆ ˘ ˆ de ce s-a hotarat sa ınve ¸te nahuatl. „Nu departe de locuin ¸ta mea, aproape 6000 de muncitori mi˘ ˆ ˘ gran ¸ti nahuatl traiesc ın adaposturi, unde sunt ˆ ˘ ınchisi ¸ si ¸ ¸tinu ¸ti sub paza. Acesti ¸ oameni sunt ˘ umili spune Sonia. „Stalipsi ¸ti de aparare si ¸ti“, ¸ ˆ ˘ ˆ rea ın care se afla m-a ıntristat foarte mult, ˘ ˆ deoarece indienii nahuatl alcatuiau candva un popor plin de demnitate, care a pus bazele culturii noastre. Acestor oameni li s-a predicat 20 de ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ani ın limba spaniola. Insa ei n-au ın ¸teles pe de˘ plin mesajul despre Regat si ¸ n-au aratat prea ˘ ˘ ˆ ˘ mult interes fa ¸ta de el. Totusi, ¸ dupa ce am ınvaˆ ˆ ¸tat cateva cuvinte ın limba lor, ei au devenit mai ˆ ˆ receptivi. Cand le vorbeam, se adunau ın jurul ˘ meu ca sa asculte. I-am propus unei femei ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ sa ma ınve ¸te nahuatl, iar eu sa o ınva ¸t sa ˘ ˘ ˆ ˘ scrie si ¸ sa citeasca. In toate adaposturile sunt ˘ cunoscuta acum ca «femeia care stie nahuatl». ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Ma simt ca o misionara ın propria ¸tara.“ In preˆ ˘ ˘ ˘ zent, ın aceasta zona exista o congrega ¸tie de lim˘ ba nahuatl. ˘ Maricela, o alta evanghelizatoare cu timp inˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ tegral, ısi ¸ da toata silin ¸ta sa ınve ¸te nahuatl. La ınˆ ˘ ceput, ea a condus un studiu biblic ın spaniola ˘ ˘ cu un barbat de 70 de ani, pe nume Felix. Pe ma˘ ˆ ˘ ˆ sura ce a ınva ¸tat mai bine nahuatl, Maricela a ın˘ ˘ ˆ ceput sa-i explice adevarul ın limba lui, iar lucrul acesta a avut un efect deosebit. Ea a fost ˘ ˆ ˆ ˘ foarte miscat ¸ a cand Felix a ıntrebat-o: „Ma ascul˘ ˆ ˆ ˆ ta Iehova cand ıi vorbesc ın nahuatl?“. Felix s-a ˆ ˘ ˘ bucurat sa afle ca Iehova ın ¸telege toate limbile. ˘ ˆ El participa cu regularitate la ıntruniri, chiar ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ daca trebuie sa mearga pe jos o ora si ¸ jumatate, ˆ iar ın prezent este un Martor botezat. Maricela ˘ ˘ spune: „Ma bucur foarte mult ca pot colabora cu ˆ ˘ ıngerul care are o veste buna pentru a o anun ¸ta tuturor popoarelor!“ (Revela ¸tia 14:6, 7). ˆ ˘ ˘ Intr-adevar, ‘ogorul’ de limba nahuatl este ‘alb pentru seceris’¸ ˘ (Ioan 4:35). Ne rugam ca Iehova ˘ ˘ Dumnezeu sa continue sa-i invite pe oamenii din toate na ¸tiunile, inclusiv pe distinsii ¸ azteci din zilele ˘ ˘ ˘ noastre, sa vina la muntele sau ˆ ˘ ˘ pentru a ınva ¸ta caile sale (Isaia 2:2, 3). 15


˘ ˆ ˘ ˘ ˆ SA INVAT¸ AM DIN CUVANTUL LUI DUMNEZEU ˘ ˆ ˘ Acest articol analizeaza unele ıntrebari pe care vi le-a ¸ti pus, probabil, ˘ ˘ ¸si dumneavoastra ¸si prezinta versetele ˘ ce raspund la ele. Citi ¸ti aceste versete ˆ ın propria Biblie. Martorii lui Iehova ˘ ˆ ˘ sunt bucuro ¸si sa le analizeze ımpreuna ˘ cu dumneavoastra.

Cum ar trebui ˘ ˘ sa comemoram moartea lui Isus? ˘ 1. Cum ar trebui comemorata moartea lui Isus? ˘ Isus le-a spus continuatorilor lui sa comemoreze ˘ ˘ ˆ moartea sa printr-o cina simbolica, folosind paine ¸si ˆ ˘ ˆ vin. Painea reprezinta corpul lui Isus, iar vinul san˘ gele sau. (Citi ¸ti Luca 22:19, 20.) ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Painea folosita de Isus era nedospita, sau fara drojˆ ˘ ˘ die. In Biblie, drojdia simbolizeaza deseori pacatul. ˘ ˆ De aceea, aceasta paine era un simbol potrivit pentru corpul perfect al lui Isus. El ¸si-a oferit corpul ca ˘ ˆ ˘ jertfa, punand astfel capat jertfelor de animale ceru˘ te de Legea mozaica (Evrei 10:5, 9, 10). Vinul era un ˆ simbol pentru sangele pre ¸tios al lui Isus, care a fost ˘ ˘ varsat pentru pacatele noastre. (Citi ¸ti 1 Petru 1:19; 2:24; 3:18.)

ˆ ˘ ˘ 2. Cand ar trebui sa comemoram moartea lui Isus? ˆ ˆ ˘ ˘ Isus a murit ın ziua de 14 nisan, cand se sarbato˘ ˆ rea Pa ¸stele. La evrei, ˆ ziua calendaristica ıncepea ˘ dupa apusul soarelui. In seara de dinaintea mor ¸tii ˆ ˆ ˘ sale, Isus a mancat cina de Pa ¸ste ımpreuna cu apos˘ ˘ ˘ tolii sai. Apoi, el a instituit o cina prin care avea sa ˘ fie ˆ comemorata moartea sa. (Citi ¸ti Luca 22:14, 15.) ˘ In prezent, slujitorii lui Dumnezeu comemoreaza ˆ ˘ eliberarea ıntregii omeniri de pacat ¸si de moarte, pe ˘ ˘ care Dumnezeu a facut-o posibila prin intermediul lui Isus (Exodul 12:5–7, 13, 17). A ¸sa cum Pa ¸stele era ˘ ¸tinut o data pe an, Comemorarea mor ¸tii lui Isus se ˘ ˘ ˆ ¸tine tot o data pe an, dupa apusul soarelui, ın ziua care corespunde datei de 14 nisan din calendarul biblic lunar. (Citi ¸ti Ioan 1:29.)


˘ ˘ ˘ ˘ ˆ 3. Cine trebuie sa se ımpartaseasc a din ¸ ˆ paine si ¸ din vin? ˆ ˘ Cand Isus le-a dat vinul apostolilor sai, el a spus: ˘ ˘ ˆ „Paharul acesta reprezinta noul legamant“ (1 Corin˘ ˆ ˆ ˘ ˆ teni 11:25). Noul legamant a ınlocuit legamantul Legii mozaice, prin care Dumnezeu le promisese israe˘ ˘ ˘ ˘ li ¸tilor ca vor deveni poporul sau, daca ˆ aveau sa ˘ asculte cu aten ¸tie de el (Exodul 19:5, 6). Insa israeli ¸tii n-au ascultat de glasul lui Dumnezeu. De aceea, ˆ ˘ ˆ Iehova a ıncheiat un nou legamant. (Citi ¸ti Ieremia 31:31.) ˘ ˆ Pe baza noului legamant, mul ¸ti oameni pot avea ˆ ˘ ˘ parte de binecuvantari. Iehova a facut posibil acest ˘ lucru prin intermediul unui numar mic de oameni. ˆ ˘ ˆ Cei inclu ¸si ın noul legamant sunt pu ¸tini: numai 144000. Prin ei, milioane de oameni din toate naˆ ˘ ˘ ˘ ¸tiunile vor fi binecuvanta ¸ti cu via ¸ta ve ¸snica pe un paˆ ˆ ˘ mant paradiziac. Unii dintre cei inclu ¸si ın noul legaˆ ˆ ˆ ˘ ˆ mant ıi slujesc ın prezent lui Iehova pe pamant. Ei ˆ ˘ ˘ ˆ sunt singurii care se pot ımparta ¸si ın mod potrivit ˆ ˘ din paine ¸si din vin, deoarece paharul „reprezinta ˘ ˆ noul legamant“. (Citi ¸ti Luca 12:32; Revela ¸tia 14:1, 3.)

4. Ce foloase ne aduce Comemorarea? ˘ ˘ ˘ Comemorarea anuala a mor ¸tii lui Isus ne ajuta sa ˘ ˘ ˘ fim mai recunoscatori pentru marea iubire aratata ˘ ˘ ˘ de Iehova. El l-a trimis pe Fiul sau ca sa moara pen˘ ˆ ˘ tru pacatele noastre. De aceea, cand asistam la Co˘ ˘ memorare, ar trebui sa meditam la semnifica ¸tia pe care o are pentru noi moartea lui Isus. De aseme˘ ˆ ˘ nea, ar trebui sa ne gandim cum putem arata recu˘ ˘ no ¸stin ¸ta pentru ceea ce au facut Iehova ¸si Isus pentru noi. (Citi ¸ti Ioan 3:16; 2 Corinteni 5:14, 15.)

Pentru mai multe informatii, ¸ ˘ vezi paginile 206–208 din aceasta carte, ˘ publicata de Martorii lui Iehova.

ˆ ˘ CE NE INVAT¸ A ˆ ın realitate BIBLIA?

17


ˆ V-ATI ¸ INTREBAT?

ALTAR DEDICAT UNUI DUMNEZEU NECUNOSCUT, RUINELE PERGAMULUI (TURCIA)

RELIEF ˆ ˘ROMAN ˆ INF ¸ S¸ AND ˆ ATI UN INCASATOR DE IMPOZITE, SEC. AL II-LEA SAU AL III-LEA E.N.

Ce era altarul dedicat „unui Dumnezeu necunoscut“ pe care ˘ ˆ apostolul Pavel l-a vazut ın Atena? (Faptele 17:23) ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ a sa mearga ıncotro voiau, ınvaˇ Mai mul ¸ti scriitori greci din Antichita- ¸si le las ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ te au facut referire la astfel de altare. De ¸tand pe cei care le urmareau sa ınsemexemplu, istoricul ¸si geograful Pausa- ne locul unde fiecare oaie se va culca ¸si ˘ ˆ ˘ nias, care a trait ın secolul al II-lea e.n., s-o sacrifice divinita ¸tii locale. Se spune ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ a spus ca ın ora ¸sul Olimpia se gasea „un ca astfel boala lua sfar ¸sit. Si¸ pana ın ziua ˘ ˆ ˘ altar al dumnezeilor necunoscu ¸ti“. Filo- de azi pot fi gasite, ın diferite par ¸ti ale ˘ ˆ zoful ¸si oratorul Filostrat a spus ca ın Aticii, altare anonime“ (Despre vie ¸tile ¸si ˆ Atena existau „altare ridicate chiar ¸si ın doctrinele filosofilor, Ed. Polirom, Ia ¸si, cinstea unor dumnezei necunoscu ¸ti“. 1997, pag. 90, 91). Scriitorul Diogenes Laertios, care a Potrivit unui dic ¸tionar biblic, un alt ˘ ˆ trait ın secolul al III-lea e.n., a men ¸tio- motiv pentru care au fost construite al˘ nat o relatare care explica originea alta- tare pentru dumnezei necunoscu ¸ti ar ˘ relor „anonime“. Aceasta relatare, care putea fi „teama oamenilor de a neglija ˘ ˘ dateaza din secolul al VII-lea sau al omagierea unei zeita ¸ti necunoscute, luˆ ˆ ˘ ˘ VI-lea ı.e.n., vorbe ¸ste despre un om pe cru care fie i-ar fi ımpiedicat sa ob ¸tina ˘ ˆ ˘ nume Epimenides, care a cura ¸tat Atena binecuvantarea zeita ¸tii respective, fie ˘ ˆ de ciuma. Diogenes a scris despre aces- le-ar fi atras mania ei“ (The Anchor Bible ˘ ˆ ta: „Lua ni ¸ste oi . . . le duse ın areopag Dictionary). ˆ ˆ De ce ıi dispretuiau iudeii din secolul I pe ıncasatorii de impozite? ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˇ Oamenii nu i-au ındr agit niciodata pe oameni pangariti¸ din cauza legaturii ˆ ˘ ˆ ˆ ıncasatorii de impozite. Iudeii din seco- lor stranse cu paganii“ (Cyclopædia, de ˆ si¸ Strong). lul I chiar ıi considerau a fi unii dintre cei M’Clintock ˆ Incasatorii de impozite erau cunoscuti¸ mai detestabili si¸ mai corupti¸ oameni. ˘ ˘ Autoritatile ¸ lor si¸ pentru faptul ca se ¸ romane impuneau impo- pentru coruptia ˆ ˘ ımbogateau pe seama celorlalti¸ iudei. zite foarte mari. Impozitele pe terenuri si¸ ¸ ˘ ˆ Unii supraevaluau marfurile pe care le cele pe cap de locuitor erau ıncasate de ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ functionarii romani. Insa ıncasarea impo- impozitau si¸ pastrau profitul pentru ei, ın ¸ ˆ ˘ timp ce altii zitelor pentru importuri, exporturi si¸ ¸ ıi extorcau pe cei saraci fo˘ ˆ marfurile care tranzitau tara era ıncredin- losindu-se de acuzatii ¸ false (Luca 3:13; ¸ ˆ ˘ tat ¸ a de romani celor care ofereau suma 19:8). Drept urmare, ıncasatorii de impo˘ ˘ cea mai mare. Astfel, negustorii locali zite erau pusi¸ pe aceeasi¸ treapta cu pa˘ ˘ ˆ si-au cumparat dreptul de im- catosii. ¸ Mai mult, potrivit cu The Jewish ¸ ˆ a ıncasa ˆ ˆ pozite ın anumite zone. Intrucat erau un Encyclopedia, acestia ¸ „nu puteau fi jude˘ ˘ ˆ ˆ ˆ instrument ın mana romanilor, pe care catori si¸ nici macar martori ıntr-un proˆ ˆ oamenii ıi detestau, ıncasatorii de impo- ces“ (Matei 9:10, 11). zite erau dispretui ¸ ti¸ de ceilalti¸ iudei, ˆ ˘ ˘ care ıi considerau „tradatori si¸ apostati, ¸

Erich Lessing/Art Resource, NY

18

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2012


˘ APROPIATI-V ¸ A DE DUMNEZEU

˘ ˆ „Nimanui nu-i vor mai veni ın ˆ minte lucrurile de mai ınainte“ ˆ MINTIRILE pot fi o binecuvantare. Ne sim ¸tim ˆ ˘ ˘ bine cand meditam la momentele placute peˆ ˘ trecute cu cei dragi. Alteori ınsa, amintirile par un blestem. Sim ¸ti ¸si tu povara unor amintiri dureroaˆ se legate de evenimente triste din trecut? In acest ˆ ˘ ˆ ˘ caz, poate ca te ıntrebi: „Imi vor disparea vreoda˘ ta din minte aceste amintiri?“. Cuvintele consemˆ nate de profetul Isaia sunt deosebit de ıncurajaˆ toare ın acest sens. (Cite ¸ste Isaia 65:17.) ˘ ˆ ˘ Iehova ¸si-a propus sa ınlature cauza amintirilor dureroase. Cum va face el lucrul acesta? Iehova va ˘ ˘ ˘ ¸sterge din existen ¸ta aceasta lume rea ¸si plina de ˘ ˆ suferin ¸ta ¸si o va ınlocui cu ceva infinit mai bun. Prin intermediul profetului Isaia, Iehova promite: ˆ ˘ ˘ ˆ „Iata, eu creez ceruri noi ¸si un pamant nou“. In¸telegerea acestei promisiuni ne poate umple ini˘ ma de speran ¸ta. ˘ ˘ Ce sunt cerurile noi? Biblia ne ofer ˆ a doua indicii ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ care ne ajuta sa aflam raspunsul. In primul rand, ˘ ˆ ˘ ideea de ceruri noi ˆ este men ¸tionata de ınca doi scriitori ai Bibliei. In ambele cazuri, aceste cuvinte ˘ sunt asociate cu unele schimbari radicale ce vor ˘ ˆ avea loc pe pamant spreˆ binele oamenilor (2 Petru ˆ ˆ 3:13; Revela ¸tia 21:1–4). In al doilea rand, ın Biblie, termenul „ceruri“ poate simboliza conducerea, sau guvernarea (Isaia 14:4, 12; Daniel 4:25, 26). A ¸sa˘ ˘ dar, cerurile noi sunt o guvernare noua, capabila ˘ ˘ ˆ ˘ sa realizeze condi ¸tii drepte pe pamant. Exista o ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ singura conducere ın masura sa faca toate aceste lucruri: Regatul lui Dumnezeu, guvernul ceresc ˆ ˘ ˘ ˘ pentru care Isus ne-a ınva ¸tat sa ne rugam. Acest Re˘ ˘ gat va face ca voin ¸ta dreapta a lui Dumnezeu sa fie ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ınfaptuita pe tot pamantul (Matei 6:9, 10). ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Ce este pamantul nou? Sa analizam doua ade˘ ˆ ˘ varuri prezentate ın Scripturi care ne vor ajuta sa ˘ ˆ ˆ ˆ ajungem la concluzia corecta. In primul rand, ın ˘ ˆ ˘ Biblie, termenul „pamant“ se refera uneori la oaˆ ˘ meni, nu la planeta (Psalmul 96:1). In al doilea

A

ˆ ˘ rand, Biblia a profe ¸tit ca, sub conducerea lui Dumˆ ˘ nezeu, oamenii fideli vor ınva ¸ta dreptatea, iar ˘ ˆ ˘ aceasta va umple tot pamantul (Isaia 26:9). Paˆ ˘ mantul nou se refera deci la o societate de oameni care se vor supune conducerii lui Dumnezeu ¸si vor ˘ ˘ trai dupa normele sale drepte. ˘ ˆ ˆ ˘ Reu ¸se ¸sti acum sa ın ¸telegi cumˆ va ınlatura Iehoˆ va cauza amintirilor dureroase? In curand, Iehova ˆ ˆ ˆ ı ¸si va ındeplini ın mod complet promisiunea cu ˘ ˆ ˆ privire la cerurile noi ¸si pam antul nou instaurand ˘ ˘ ˆ ˘ o lume noua ¸si dreapta.1 In lumea noua, cauzele ˘ ˘ amintirilor dureroase — suferin ¸ta fizica, mintala ¸si

˘ ˆ ˘ Iehova si-a propus sa ınlature ¸ cauza amintirilor dureroase ˘ emo ¸tionala — vor apar ¸tine trecutului. Oamenii fi˘ ˘ deli se vor bucura din plin de via ¸ta ¸si vor pastra cu ˆ ˘ ˆ drag ın minte momentele placute petrecute ın fiecare zi. Dar ce se poate spune despre suferin ¸ta care ne ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ımpovareaza mintea ¸si inima ın prezent? Iata ce ne mai promite Iehova prin intermediul lui Isaia: ˘ ˆ „Nimanui nu-i vor mai veni ın minte lucrurile de ˆ ˆ ˘ mai ınainte, nici nu-i vor mai urca ın inima“. Cu ˘ ˆ timpul, orice suferin ¸ta pe care am avut-o ın aceas˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ta lume veche va disparea. Te ıncanta aceasta per˘ ˘ ˆ ˘ ˘ spectiva? Daca da, te ındemnam sa afli cum te po ¸ti apropia mai mult de Dumnezeul care promite acest viitor luminos. 1 Pentru mai multe informatii ¸ ˆ despreˆ Regatul lui Dumnezeu si¸ despre ce va realiza el ın curand, vezi capitolele ˆ ˘ ˆ 3, 8 si¸ 9 din cartea Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?, publi˘ cata de Martorii lui Iehova.

ˆ SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN MARTIE: ˛ Isaia 63—Ieremia 16

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2012

19


DE CE SUNT GRESITE ¸

practicile spiritiste? ˆ ˘ Inca din tinerete, ¸ Barbara1 avea viziuni, ˘ ˘ ˆ auzea voci si¸ era convinsa ca putea intra ın ˘ ˘ legatura cu rudele decedate. Ea si¸ sotul ¸ ei, ˘ Joachim, citeau car ti¸ despre ocultism si¸ ˘ ˘ devenisera priceputi¸ la citirea car tilor de ¸ ˆ ˘ ˘ tarot. Ei au citit ın car tile ¸ de tarot ca aveau ˘ ˆ sa castige multi¸ bani. Acest lucru s-a si¸ ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ ıntamplat, cei doi avand succes ın afaceri. ˆ ˘ ˘ ˘ Intr-o zi, car tile ¸ i-au avertizat ca aveau sa fie vizitati¸ de niste ¸ persoane periculoase si¸ ˘ le-au spus cum sa se apere.

ˆ ˘ ESI ¸ ın forte ¸ oculte ar putea parea ¸ credinta ˘ ˘ demodata, interesul fat¸ a de paranormal este foarte mare. Oameni de pretutindeni poar˘ ˘ ta amulete, folosesc plansete Ouija si ¸ ¸ consulta ˆ ˆ ˆ mediumuri pentru a afla ce li se va ıntˆampla ın ˘ viitor sau pentru a se proteja de rau. In artico˘ ˆ lul „Laptopul si¸ Lucifer“, aparut ın revista ger˘ ˘ ˘ ˘ mana Focus, se facea urmatoarea remarca: „In˘ ˆ ˘ ternetul da un nou avant vrajitoriei“. ˘ Stia ¸ ti¸ ca Biblia vorbeste ¸ despre spiritism? S-ar ˘ putea sa fiti¸ surprinsi ¸ de ceea ce spune ea despre acest subiect.

D

Ce spune Biblia despre spiritism Legea pe care i-a dat-o Dumnezeu poporului ˘ ˘ ˘ sau din vechime, Israel, spunea: „Sa nu se ga˘ seasca la tine . . . nimeni care ghiceste, nimeni ¸ ˘ ˘ care practica magia, nimeni care cauta semne 1 Numele au fost schimbate.

20

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2012

˘ ˘ prevestitoare, niciun vrajitor, nimeni care leaga ˘ cu farmece, nimeni care consulta un medium ˘ ˆ ˘ sau un prezicator, nimeni care ıntreaba mortii. ¸ ˘ ˘ Fiindca Iehova detesta pe oricine face aceste lucruri“ (Deuteronomul 18:10–12). De ce era leˆ ˘ ˆ gea lui Dumnezeu atat de categorica ın privinta ¸ practicilor spiritiste? ˆ Asa ¸ de la ıncepu¸ cum reiese din experienta ˘ tul articolului, multi¸ oameni cred ca pot comu˘ nica cu mortii obtinute prin ¸ si ¸ ¸ ¸ ca informatiile intermediul practicilor oculte provin de la cei ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ morti. ¸ Aceste convingeri ısi ¸ au radacina ın ın˘ ˘ ˘ ˘ vat¸ atura promovata de multe religii, potrivit ca˘ ˘ ˘ ˘ reia, dupa ce mor, oamenii continua sa traiasˆ ˘ ˘ ˆ ca ın lumea spiritelor. Insa, contrar acestei ˆ ˘ ˘ ınvat¸ aturi, Biblia spune clar: „Cei morti¸ nu sunt constien ti¸ de nimic“ (Eclesiastul 9:5). Ea com¸ ˘ ˆ ˆ para moartea cu un somn adanc, ın care morˆ ˆ ˘ ˆ tii ti¸ de ceea ce se ıntampla ın ¸ nu sunt constien ¸


ˆ jurul lor1 (Matei 9:18, 24; Ioan 11:11–14). In ˘ ˆ ˘ acest caz, poate va ıntrebati: ¸ Cum se explica fenomenele paranormale? Care este sursa comu˘ nicarii cu mortii? ¸

Comunicarea cu lumea spiritelor

˘ ˘ ˘ ˆ Relatarile din evanghelii arata ca, atunci cand ˆ ˘ ˆ a fost pe pamant, Isus a vorbit cu spiritele. In ˘ Marcu 1:23, 24 citim ca „un spirit necurat“ i-a ˘ ˘ ˆ spus lui Isus: „Stiu sigur cine esti“. Fara ındoia¸ ¸ ˘ la, spiritele stiu si¸ cine sunteti¸ voi. Dar voi, sti ¸ ¸ ti¸ cine sunt ele? ˆ Inainte de a-i crea pe oameni, Dumnezeu a ˘ ˆ creat un mare ˆ numar de fii spirituali, sau ıngeri (Iov 38:4–7). Ingerii sunt creaturi spirituale superioare oamenilor (Evrei 2:6, 7). Ei sunt puter˘ ˘ nici, au o inteligent¸ a superioara si ¸ au fost creati¸ ˆ pentru a ındeplini vointa ¸ lui Dumnezeu. Psalˆ ˆ mistul a cantat: „Binecuvantati-l ¸ pe Iehova, o, ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ıngeri ai sai, tari ın putere, care ımpliniti¸ cuvan˘ tul sau“ (Psalmul 103:20). ˘ ˘ ˆ Biblia arata ca, la un moment dat, unii ıngeri ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ au ınceput sa comunice cu oamenii fara sa aiba ˘ aprobarea lui Dumnezeu. Ce urmareau ei? Priˆ ˘ mul ınger care a facut lucrul acesta s-a folosit de ˆ ˘ ˆ ˘ ınsel ¸ atorie pentru a-i ındeparta pe primii oameni, Adam si ¸ Eva, de Dumnezeul si ¸ Creatorul ˆ lor. Procedand astfel, el a devenit Satan Diavoˆ lul, un calomniator si¸ un ımpotrivitor al lui Dumnezeu (Geneza 3:1–6). ˆ ˆ ˘ ˘ Mai tarziu, alti¸ ıngeri „si-au parasit locuinta ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ potrivita pentru ei“, aflata ın ceruri, si-au luat ¸ corpuri umane si¸ si-au ales sotii ¸ dintre femeile ¸ ˘ ˆ frumoase de pe pamant (Iuda 6; Geneza 6:1, 2). ˆ ˘ ˘ Acei ıngeri razvratiti¸ si¸ urmasii ¸ lor hibrizi i-au teˆ ˆ ˆ ˘ ˆ rorizat pe oameni atat de mult, ıncat pamantul ˘ „s-a umplut de violent¸ a“. Probabil cunoaste ¸ ti¸ re˘ latarea biblica despre Potopul din zilele lui Noe ˆ ˘ si ¸ despre modul ın care Dumnezeu a pus capat acelei generatii ¸ nelegiuite si ¸ violente (Geneza 6:3, 4, 11–13).

ˆ ˆ Cand a venit Potopul, acesti ¸ ıngeri au fost ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ obligati¸ sa se dematerializeze si¸ sa se ıntoarca ın ˆ ˘ domeniul spiritual. Insa Creatorul nu le-a per˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ mis sa se ıntoarca ın „locuinta“ ¸ lor initial ¸ a. In ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ schimb, ei au fost condamnati¸ sa ramana ıntr-o ˘ ˘ ˘ ˆ stare decazuta, comparata cu niste ¸ „gropi de ınˆ tuneric dens“ (2 Petru 2:4, 5). Biblia ıi numeste ¸ ˆ ˘ ˘ pe acesti ¸ ıngeri razvratiti¸ ‘demoni’ (Iacov 2:19). Ei sunt puterea din spatele spiritismului.

Ce vor demonii Obiectivul principal al spiritelor rele care co˘ munica cu oamenii este acela de a-i tine depar¸ ˆ ˘ ˘ te de ınchinarea adusa adevaratului Dumnezeu, ˘ Iehova. Darurile sau puterile pe care pretind ca ˘ le au multi¸ dintre cei ce practica spiritismul nu ˆ ˆ ˆ ˘ sunt decat lucruri care ıi ımpiedica pe oameni ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa dobandeasca o cunostin ¸ t¸ a exacta despre ˘ Dumnezeu si¸ sa se apropie de el.

Al doilea obiectiv al demonilor reiese din ˆ ˘ relatarea despre felul ın care Satan, conducatorul lor, l-a ispitit pe Isus. Satan i-a oferit lui Isus „toate regatele lumii si ¸ gloria lor“. Ce a ˆ ˘ vrut Satan ın schimb? El i-a spus lui Isus ‘sa ˘ ˆ ˘ ˆ se prosterneze si ¸ sa se ınchine o data ınaintea lui’. Da, Satan si ¸ demonii vor ca oamenii ˘ ˆ sa li se ınchine. Dar Isus a respins ideea de a-l ˘ ˘ ˆ parasi pe Dumnezeu si ¸ de a abandona ınchi˘ ˘ narea adevarata (Matei 4:8–10). ˆ In prezent, spiritele rele fac rareori astfel de ˘ oferte directe. Mai degraba, ele ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ıncearca sa-i prinda ın cursa pe cei care nu sunt vigilenti, ¸

1 Pentru mai multe detalii cu privire la starea mor ¸tilor, vezi capitolul 6, intitulat „Unde sunt mor ¸tii?“, din cartea ˆ ˘ ˆ ˘ Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova.

ˆ ˆ ˘ Practicile oculte ıi ımpiedica pe oameni ˘ ˘ ˘ sa aiba o relatie ¸ buna cu Dumnezeu


folosindu-se de mijloace aparent inofensive, ˘ cum ar fi globuri de cristal, frunze de ceai, carti¸ ˘ ˘ ˆ de tarot, pendule si ¸ horoscoape. Nu va lasati¸ ın˘ sela ¸ ti¸ de astfel de practici! Ele nu sunt cai de acces spre necunoscut deschise cu ajutorul unor forte ¸ naturale misterioase. Spiritele rele se folosesc de atractia ¸ oamenilor spre ocultism pentru ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ a-i ınsela si¸ a-i prinde ın capcana, urmarind sa-i ¸ ˘ ˆ ˆ abata de la ınchinarea la Iehova. Cand nu reu˘ ˘ ˆ ˘ sesc sa-si¸ atinga scopul, spiritele rele ıi hartuiesc ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ adesea pe cei care le-au cazut ın cursa si¸ le pro˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ voaca multa suferint¸ a. Daca va aflati¸ ın aceasta ˘ situatie, ¸ ce puteti¸ face pentru a va elibera de sub influenta ¸ lor?

Cum ne putem elibera din capcana spiritismului? ˘ Puteti¸ fi siguri de urmatorul lucru: Spiritele ˘ care comunica cu oamenii sunt dusmani ai lui ¸ Dumnezeu, condamnati¸ la distrugere (Iuda 6). Demonii sunt niste ¸ impostori si¸ niste ¸ minci˘ nosi, ce pretind c a sunt oameni care au murit. ¸ ˘ ˘ Cum v-ati¸ simti¸ daca ati¸ afla ca un prieten este ˘ ˘ ˘ de fapt un impostor, ce urmareste ¸ doar sa va ˘ abata de la lucrurile care sunt spre binele vos˘ ˘ tru? Cum ati¸ reactiona daca ati¸ descoperi ca, na¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ vigand pe internet, ati¸ intrat fara sa va dati¸ seaˆ ˘ ˘ ˆ ma ın legatura cu un agresor sexual? A intra ın ˘ ˘ legatura cu demonii este un lucru mult mai pe˘ ˘ ˘ riculos. De aceea, trebuie sa faceti¸ tot ce va sta ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ın putint¸ a ca sa rupeti¸ orice legatura cu ei. Ce puteti¸ face? ˘ Dupa ce au aflat ce spun Scripturile despre ˆ spiritism, unii locuitori din anticul Efes au ınte¸ ˘ ˘ ˘ ˘ les ca era necesar sa-si¸ distruga cartile ¸ de magie, ˘ ˆ chiar daca erau foarte scumpe. Ei „le-au ars ın ˆ fata ¸ tuturor“ (Faptele 19:19, 20). In prezent, ˘ ˘ obiectele care au legatura cu ocultismul includ ˘ nu doar carti, Ouija si¸ alte lu¸ amulete, plansete ¸ ˘ ˘ cruri asemanatoare, ci si¸ materiale electronice. ˘ Evitati¸ orice lucru care pare sa fie o cale de acces spre lumea spiritelor. ˘ ˆ Va amintiti¸ de cuplul mentionat la ınceputul ¸ ˘ acestui articol? Din cartile ¸ lor de tarot, Joachim ˆ ˘ ˘ si¸ Barbara au ınteles c a aveau sa fie vizitati¸ de ¸ 22

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2012

˘ niste ¸ persoane periculoase, dar ca nu trebuiau ˘ ˘ sa le asculte si¸ nici sa accepte ceva de la ele. Toˆ ˘ tusi, ¸ cand Connie si ¸ Gudrun, doua Martore ale ˘ ˘ lui Iehova, au aparut la usa ¸ lor si¸ le-au spus ca ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ vor sa le ımpartaseasc a o veste bunˆ a despre ¸ ˘ Dumnezeu, ei au decis sa le asculte. In timpul ˘ conversatiei, au ajuns sa discute despre spiri¸ tism, iar Connie si¸ Gudrun le-au dat informatii ¸ exacte din Scripturi. Astfel, Joachim si¸ Barbara ˆ ˘ au ınceput sa poarte cu regularitate discutii ¸ biblice cu Martorii lui Iehova. ˘ ˘ ˘ Nu dupa mult timp, ei au decis sa rupa orice ˘ ˘ ˘ legatura cu demonii. Martorii le-au explicat ca ˆ ˆ spiritele nu vor fi probabil deloc ıncantate de ˆ ˘ acest lucru. Intr-adevar, Joachim si¸ Barbara au

˘ „Apropiati-v ¸ a de Dumnezeu, iar el se va apropia de voi!“ (IACOV 4:8) trecut prin momente grele si ¸ ¸ au devenit tinta ˘ ˆ ˘ ˆ aim ant atoare din partea deunor atacuri ınsp ˆ monilor. In fiecare noapte erau cuprinsi de tea¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ma. Situatia a tit doar dupa ce ¸ s-a mai ımbunat ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ s-au mutat ın alta locuint¸ a. In toata aceasta pe˘ ˆ ˆ rioada chinuitoare, ei au avut ıncredere ın cuvintele din Filipeni 4:13: „Pentru toate lucruri˘ ˘ ˆ ˘ le am tarie datorita celui care ımi da putere“. ˆ ˆ Iehova a binecuvantat perseverenta ¸ lor si, ¸ ın ˘ ˆ ˘ ˘ celeˆ din urma, spiritele au ıncetat sa-i hartuias¸ ˘ ˆ ˘ ca. In prezent, Joachim si¸ Barbara sunt ınchina˘ tori fericiti¸ ai adevaratului Dumnezeu, Iehova. ˘ ˆ ˆ ˘ Scripturile ıi ındeamna pe toti¸ cei ce vor sa ˘ ˆ aiba parte de binecuvantarea lui Iehova: „Supu˘ ˆ ˘ neti-v ¸ a . . . lui Dumnezeu, dar ımpotriviti-v ¸ a ˘ Diavolului, iar el va fugi de la voi. Apropiati-v ¸ a de Dumnezeu, iar el se va apropia de voi!“ ˘ ˘ (Iacov 4:7, 8). Iehova Dumnezeu poate sa va aju˘ ˘ ˘ te si¸ chiar va va ajuta sa va eliberati¸ de sub in˘ ˘ fluenta ¸ demonilor, daca va doriti¸ lucrul acesta. ˆ Gandindu-se cum au fost eliberati¸ de spiritism, Joachim si¸ Barbara sunt de acord cu Psalmul 121:2, unde se spune: „Ajutorul meu vine de la Iehova“.


ˆ ˘ CITITORII INTREABA . . . ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Este biblica ınvat¸ atura despre Sfanta Treime?

´ Musee du Louvre, Paris

ˆ ˘ ˆ ˇ Trinitatea, sau Sfanta Treime, este definita ın mai multe feluri. Potrivit uneia dintre definitii, ¸ ˘ ˘ „exista trei persoane divine (Tatal, Fiul si¸ Duhul ˆ ˘ ˘ Sfant), fiecare dintre ele fiind considerata eterna ˘ ˘ si¸ atotputernica, nici mai mare, nici mai mica deˆ ˘ cat celelalte, fiecare fiind considerata Dumnezeu, ˆ ˘ ˆ toate ımpreuna formand totusi¸ un singur Dumˆ ˘ ˘ ˘ ˘ nezeu“. Este aceasta o ınvat¸ atura biblica? ˆ ˘ In sprijinul doctrinei Trinitatii ¸ sunt citate de obi˘ cei cuvintele lui Isus din Matei 28:19. Iata cum au fost redate aceste cuvinte: „Drept aceea, mergeti¸ ˆ ˘ ˆ ˆ si¸ ınvata ¸ ti¸ toate neamurile, botezandu-le ın nu˘ ˆ mele Tatalui si¸ al Fiului si¸ al Sfantului Duh“ (Bi˘ ˘ ˆ blia sinodala, 2001). Este adevarat, ın acest verˆ ˘ ˘ set sunt mentiona ti¸ ımpreuna Tatal, Fiul si¸ duhul, ¸ ˆ ˘ sau spiritul, sfant. Totusi, ¸ aici nu se spune ca ei ar ˘ ˘ ˆ fi o singura persoana. In acest verset, Isus le po˘ ˘ ˆ runcea continuatorilor sai evrei sa-i ınvete ¸ pe oa˘ ˆ ˘ meni si¸ sa-i boteze ın numele Tatalui, al Fiului si¸ ˆ al spiritului sfant. Care era conceptia ¸ evreilor despre Dumnezeu? ˆ ˘ ˆ Cand israelitii ¸ au primit legamantul Legii, care face parte din Biblie, Dumnezeu le-a poruncit: ˘ ˘ ˆ ˘ „Sa nu ai niciodata alti¸ dumnezei ın afara de ˆ mine“ (Deuteronomul 5:7). Cate persoane vorˆ ˆ beau aici? In Deuteronomul 6:4 se spune ın mod ˘ clar: „Asculta, o, Israele: Iehova, Dumnezeul nostru, este un singur Iehova“. Deci nu ˆ sunt trei dumnezei ın unul. Poporul Israel abia fusese eliberat din Egipt. Acolo, oameˆ nii se ınchinau la triade de dumnezei, printre care Osiris, Isis si¸ Horus (imaginea din ˆ stanga). De aceea, israelitilor ¸ ˘ ˆ li s-a poruncit sa se ınchine doar unui singur Dumnezeu. ˆ Cat de important era ca po-

˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ porul sa ınteleag a aceasta porunca? Iata ce a spus ¸ ˘ rabinul Joseph Herman Hertz: „Aceasta procla˘ mare sublima a monoteismului absolut era o de˘ ˆ claratie ¸ de razboi ımpotriva tuturor formelor de politeism . . . Sema exclude trinitatea crezului ¸ ˘ crestin ca pe o violare a Unitatii ¸ ¸ lui Dumnezeu“.1 ˆ ˆ Intrucat era iudeu prin nastere, Isus a fost in¸ ˘ ˘ ˘ ˘ struit sa respecte aceasta porunca. Dupa botez, ˆ ˘ cand a fost ispitit de Diavol, el a spus: „Pleaca, Sa˘ ˘ tan! Caci este scris: «Lui Iehova, Dumnezeul tau, ˘ ˆ ˘ ˆ sa te ınchini si¸ numai pentru el sa ındeplinesti ¸ un serviciu sacru»“ (Matei 4:10; Deuteronomul ˆ ˘ ˘ 6:13). De aici putem ınvata ¸ cel putin ¸ doua lucruri. ˆ ˆ ˆ ˘ In primul rand, Satan a ıncercat sa-l ademeneas˘ ˘ ˆ ˆ ca pe Isus sa se ınchine altcuiva decat lui Iehova. ˘ ˘ ˘ Aceasta ispita n-ar fi avut niciunˆ sens daca Isus ar ˆ fi fost o parte din Dumnezeu. In al doilea rand, ˘ ˘ ˘ Isus a aratat clar ca exista doar un singur Dum˘ ˘ ˘ ˆ nezeu caruia trebuie sa i se aduca ınchinare, spuˆ ˘ ˆ nand: „Numai pentru el sa ındeplinesti ¸ un servi˘ ˘ ciu sacru“. Daca ar fi fost o parte a unei Trinitati, ¸ Isus ar fi spus pentru „noi“, nu pentru „el“. ˆ ˘ ˘ ˘ Cand oamenii ajung sa aiba o cunostin ¸ t¸ a exac˘ ˘ ˘ ta despre Dumnezeu si¸ doresc sa-i slujeasca, ei ˆ ˘ sunt botezati¸ „ın numele Tatalui, al Fiului si¸ al spiˆ ˆ ˘ ritului sfant“ (Matei 28:19). Ei ınteleg si¸ accepta ¸ ˆ ˆ autoritatea lui Iehova si¸ rolul lui Isus Cristos ın ımplinirea scopului lui Iehova (Psalmul 83:18; Matei ˆ 28:18). Ei ınteleg, de asemenea, rolul spiritului ¸ ˆ ˘ sfant al lui Dumnezeu, care este forta ¸ sa activa, ˆ ˘ precum si¸ modul ın care actioneaz a acesta (Ge¸ neza 1:2; Galateni 5:22, 23; 2 Petru 1:21). ˘ ˆ Doctrina Trinita ¸tii a creat ˆ ˘ confuzie ın mintea oaˆ menilor secole la rand. Insa Isus le-a dat continua˘ ˘ ˘ ˆ torilor sai lumina spirituala ¸si i-a ındrumat spre „sin˘ gurul Dumnezeu adevarat“, Iehova (Ioan 17:3). ˘ ˘ ˘ ˆ 1 Marturisirea unicita ¸tii lui Dumnezeu exprimata ın Sema, ¸ ˘ ˘ o rugaciune bazata pe Deuteronomul 6:4, constituie o par˘ ˆ ˘ ˘ te esen ¸tiala a ınchinarii de la sinagoga. TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2012

23


O SCRISOARE DIN

RUSIA

ˆ ˘ ˆ In cautare de comori ın muntii ¸ de aur din Altai ˘ ˘ ˆ STE o zi superba de mai. Ne aflam ın extre˘ ˆ mitatea sud-vestica a Siberiei, ın Republica ˘ ˆ Altai, o regiune a carei frumuse ¸te ı ¸ti taie respi˘ ra ¸tia. De la fereastra camerei noastre vedem paˆ ˘ ˆ duri dese de conifere, ın spatele carora se ınal˘ ˘ ¸ta maiestuos piscuri albastrui, acoperite de ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ zapada. Acesta este ¸tinutul stancos si ¸ ındepartat al altaicilor, un popor asiatic distinct, care ˘ are propria limba. Altaicii se simt foarte bine ˆ ın mun ¸tii Altai, nume ce provine dintr-un cuˆ ˆ ˘ vant turco-mongol care ınseamna „de aur“. ˆ ˘ ˆ ˆ In urma cu ca ¸tiva ani, eu si ¸ so ¸tia mea am ın˘ ˆ va ¸tat limbajul semnelor rusesc si ¸ am ınceput ˘ ˘ sa vizitam congrega ¸tii si ¸ grupe de limbajul ˘ semnelor, alcatuite din Martori ai lui Iehova ˆ ˘ surzi. In Rusia exista peste 170 de popoare si ¸ ˘ de grupuri etnice care vorbesc aceeasi limba, ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ rusa. Insa surzii din aceasta ¸tara mai au ceva ın ˘ comun: limbajul semnelor rusesc. Surzii alcatuiesc un grup foarte unit. Mul ¸ti dintre cei pe ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ care ıi ıntalnim ne primesc cu caldura si ¸ sunt ˘ ˘ dornici sa ne povesteasca via ¸ta lor. Acest lucru ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ este valabil, fara ındoiala, si ¸ ın Republica Altai. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ In orasul ¸ Gorno-Altaisk aflam ca exista ca ¸tiˆ ˘ va surzi ıntr-un satuc situat la 250 de kilometri ˘ ˘ ˆ departare. Stim ca acolo sunt si ¸ ¸ ca ¸tiva Martori, ˆ ˘ ınsa niciunul dintre ei nu cunoaste ¸ limbajul

E

24

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2012

ˆ semnelor. Ne gandim la aceste persoane surde ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ si ¸ ne hotaram sa mergem sa le cautam. Entu˘ ziasmul nostru este molipsitor, astfel ca Iuri si ¸ ˘ ˘ Tatiana, un cuplu de surzi, decid sa vina cu noi. ˆ ˘ ˆ Punem ın camioneta publica ¸tii ın limbajul ˘ semnelor pe DVD si ¸ un DVD player. Ne luam ˆ si ¸ un termos mare, sandviciuri din paine de se˘ ˆ ˘ cara cu carnaciori afuma ¸ti, dar si ¸ piroste ¸ proas˘ pete — niste ¸ placin ¸tele delicioase umplute cu ˆ ˘ ˘ ˘ varza si ¸ cartofi, specifice bucatariei rusesti. ¸ In ˘ ˆ ˘ ˘ final, ne dam pe piele, pe haine si ¸ pe ıncal ¸taˆ ˘ ˆ minte cu un spray ımpotriva capuselor, ıntru¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ cat ın aceasta zona este raspandita o forma de ˘ ˘ ˘ encefalita cauzata de capuse. ¸ Drumul pe care mergem serpuie ste prin ¸ ¸ ˆ mun ¸ti. Peisajul este extraordinar, iar ın aer plutesc arome de iasomie si ¸ de liliac. Ne sim ¸tim ˆ ˆ ˆ ˘ ınviora ¸ti! Suntem foarte ıncanta ¸ti sa vedem o ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ turma de caprioare pascand linistite. In aceas¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ta zona, asez ¸ arile omenesti ¸ constau ın grupuri ˘ de case facute din lemn, cu acoperis¸ neted de ˘ ˆ ˘ ˘ tabla. Multe case au langa ele si ¸ o casu˘ ˘ ¸ta hexagonala din lemn, cu acoperis¸ conic,


ˆ ˘ ˘ ˘ numita aiıl. Aceste casu ¸te seama˘ na cu niste colibe acoperite cu ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ scoar ¸ta de copac. Din mai pana ın septembrie, multe familii locuiesc ˆ ˆ ˆ ın aiıl, iar toamna si ¸ iarna stau ın ˘ casa. ˆ ˆ Cand ajungem ın sat, Martorii locali ne pri˘ ˘ mesc cu caldura si ¸ ne conduc la casa unei faˆ ˆ ˘ milii altaice de surzi. Acestia sunt ıncanta ¸ti sa ¸ ˘ ˘ ne vada si ¸ sunt curiosi ¸ sa afle de unde suntem ˆ ˆ si ¸ ce facem ın satul lor. Cand scoatem un DVD, ˘ ˘ ˘ gazdele ne spun ca au computer si ¸ insista sa ˆ punem DVD-ul ın computerul lor. Imediat, conversa ¸tia se opreste, ca si ¸ ¸ cum nici n-am fi acolo. Cu ochii „lipi ¸ti“ de monitor, cei doi re˘ ˆ ˆ ˆ ˘ peta din cand ın cand semnele pe care le vad ˘ si ¸ta. Cu greu reusim ¸ dau din cap cu recunostin ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ sa-i facem aten ¸ti ca sa putem opri DVD-ul si ¸ sa ˆ ˘ revenim la scenele de la ınceput, care prezinta ˘ ˆ imagini cu un frumos paradis pamantesc. Ne ˘ ˘ oprim la una dintre scene ca sa discutam despre ce va face Dumnezeu pentru omenire si ¸ ˘ ˆ ce fel de oameni vor trai vesnic ın acele con¸ di ¸tii. Interesul manifestat de ei ne produce ˆ ˘ ˘ ˘ multa bucurie. Inainte sa plecam, ei ne spun ˘ ˆ ca mai este o familie de surzi ıntr-un alt sat, ˆ ˘ aflat la cateva ore distan ¸ta. ˘ Pornim din nou la drum si, ¸ dupa ce trecem printr-un defileu impresionant, mergem pe o ˘ ˘ ˆ ˘ poteca serpuit a si ¸ ¸ ajungem ıntr-un satuc. Aco˘ lo gasim acea familie de surzi — so ¸tul, so ¸tia, ˘ ˘ baie ¸telul lor si ¸ mama so ¸tiei —, care se bucura ˘ ˘ ˘ de musafirii neastepta ¸ti. Intram pe o us¸ a mica ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ ın aiılul lor, unde suntem ıntampina ¸ti de un

˘ miros placut de lemn si ¸ de ˘ ˘ lapte batut. Casu ¸ta are o ˘ ˘ ˆ gaura rotunda ın acoperisul ¸ ˘ conic, pe unde intr a lumiˆ ˘ na. Intr-un col ¸t se afla cup˘ ˘ ˘ torul si ¸ soba din caramida ˘ ˘ ˆ varuita ın alb. Pere ¸tii sunt decora ¸ti cu frumoase co˘ voare rosii. ¸ Gazdele ne ofera o gusta˘ ˆ re tradi ¸tionala: gogosi ¸ si ¸ ceai ˆ ˆ servit˘ ın ˆ boluri mici, ın stil asiatic. Ii ıntrebam ˘ ˆ ˘ ˘ daca s-au gandit vreodata ca este po˘ sibil sa fim prieteni cu Dumnezeu. Ei ˆ stau si ¸ se gandesc la acest lucru. ˘ ˘ ˆ Mama so ¸tiei ne spune ca odata, ın ˘ ˆ ˆ copilarie, a dus mancare ıntr-un loc ˘ din mun ¸ti ca ofranda pentru zei. ˆ „Nu stiu ce-a ınsemnat asta“, ne spune ea ridi¸ ˆ ˆ cand din umeri si ¸ zambind. „Asa ¸ era obiceiul.“ ˘ ˘ ˘ ˘ Le aratam un DVD pe aceasta tema, iar fa ¸ta ˆ ˘ ˘ ˘ li se ınsenineaza. La final, ne spun ca vor sa ˆ ˘ continuam discu ¸tia. Dar cum? In general, ¸ti˘ nem legatura cu surzii prin intermediul mesaˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ jelor scrise, ınsa ın aceasta zona nu exista ni˘ ˘ cio antena de telefonie mobila. De aceea, le ˘ ˘ promitem ca vom ¸tine legatura prin scrisori. ˆ ˘ ˘ Soarele deja apune ın timp ce ne luam ramas ˘ ˆ ˆ bun. Dupa un drum lung, ajungem ınapoi ın ˘ Gorno-Altaisk, obosi ¸ti, dar mul ¸tumi ¸ti. Dupa ˆ un timp, i-am ıntrebat pe Martorii locali de˘ ˘ ˘ spre aceasta familie si ¸ am aflat ca, o data la ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ doua saptamani, so ¸tul merge ıntr-un oras,¸ ˘ ˘ ˆ unde studiaza Biblia si ¸ asista la una dintre ıntruniri, cu ajutorul unei surori de acolo, care ˘ stie limbajul semnelor. Ne bucuram foarte ¸ ˘ mult ca eforturile noastre au dat roade! ˘ ˘ Cautarea surzilor cu inima sincera poate fi ˘ ˘ ˆ ˘ asemanata cu ıncercarea de a gasi comori asˆ ˆ ˘ cunse ın adancul mun ¸tilor. Orele lungi de cau˘ ˘ ˆ ˆ ˆ tare sunt rasplatite cand, aparent din ıntampla˘ ˘ re, gasim o nestemata. Pentru noi, mun ¸tii Altai vor fi mereu „de aur“ si ¸ ne vor aminti de oaˆ ˆ ˆ menii sinceri pe care i-am ıntalnit ın acest ¸tiˆ nut stancos.


˘ Culori si¸ tes ¸ aturi DIN TIMPURILE BIBLICE

ˆ I

˘ N BIBLIE gasim multe detalii despre stilurile vestimentare, culorile si ¸ materialele din care erau confec ¸tionaˆ ˘ te hainele ce se purtau cu sute de ani ın urma. ˘ Desigur, Biblia nu este o carte despre moda si ¸ stiluri ˘ ˆ vestimentare. Totusi, ¸ detaliile pe care le gasim ın rela˘ ˘ tarile Bibliei pot face ca evenimentele men ¸tionate sa ˘ ˘ ˆ prinda via ¸ta ın mintea cititorului. ˆ ˘ ˘ De exemplu, citim despre ımbracamintea improviza˘ ta de Adam si ¸ Eva pentru a-si ¸ acoperi goliciunea, resˆ ˘ pectiv niste ¸ ınvelitori pentru coapse facute din frunze ˘ ˆ ˆ ˘ de smochin cusute laolalta. Mai tarziu ınsa, acestea au ˆ fost ınlocuite cu vesmintele pe care li le-a dat Dumne¸ zeu: „vesminte lungi de piele“, care erau mai rezistente ¸ (Geneza 3:7, 21). ˆ ˘ De asemenea, ın capitolele 28 si ¸ 39 din Exodul gasim ˘ consemnari detaliate referitoare la vesmintele purtate ¸ ˘ de marele preot al Israelului. Acestea includeau o cama˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ s¸ a de in, o roba alba, o esarf ¸ a ¸tesuta, o tunica fara ma˘ neci, de culoare albastra, efodul brodat, pectoralul, pre˘ ˘ cum si ¸ un turban cu o placa stralucitoare de aur. Simpla ˆ ˆ citire a descrierii modului ın care au fost ımbinate numeroasele materiale pre ¸tioase folosite pentru confec ¸tio˘ ˘ narea acestor vesminte ne ajuta sa ne facem o imagine ¸ ˆ despre cat de impresionant era aspectul acestora (Exodul 39:1–5, 22–29). ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Sa ne gandim si ¸ la ımbracamintea profetului Ilie. Ea ˆ ˆ ˘ ˘ se deosebea atat de mult de ımbracamintea celorlal ¸ti ˆ ˆ ˘ oameni, ıncat Ilie era recunoscut imediat dupa descrieˆ ˘ ˘ ˆ ˘ rea ınfa ¸tis¸ arii sale: „Un om care avea un vesm ¸ ant de par ˆ ˘ ıncinse cu o centura de piele“. Sute de ani mai si ¸ salele ¸ ˆ ˘ ˘ tarziu, unii au crezut ca Ioan Botezatorul era Ilie, pro26

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2012

ˆ Lana si¸ inul

ˆ In timpurile biblice, oamenii cre ¸sˆ ˆ ˘ teau oi ın special pentru lapte ¸si lana. ˆ De la cateva oi, un agricultor ob ¸tinea ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ suficienta lana pentru ımbracamintea ˆ ˘ ıntregii familii. Daca avea multe oi, agricultorul putea vinde surplusul de ˆ ˘ ˘ lana la ¸tesatoriile locale. Unele ora ¸se ¸si ˘ sate ˆ ˘ aveau propriile ˘bresle de ¸tesatori. Inca din vremuri stravechi, tunsul oilor ˘ ˘ a facut parte din activita ¸tile obi ¸snuite ale anului (Geneza 31:19; 38:13; 1 Samuel 25:4, 11).


ˆ ˘ ‘FIR ALBASTRU SI ¸ L ANA ˘ ˆ VOPSITA IN PURPURIU’ (EXODUL 26:1)

Torsul ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ babil si ¸ pentru ca ımbracamintea lui Ioan semana cu cea a lui Ilie (2 Regi 1:8; Matei 3:4; Ioan 1:21).

˘ Tes ¸ aturi si ¸ culori. Biblia vorbeste ¸ de multe ori despre ˆ ˘ ˘ tipurile de materiale folosite pentru ımbracaminte, despre culori si ¸ vopsele, precum si ¸ despre tors, ¸tesut si ¸ cu˘ ˆ sut.1 Principalele ¸tesaturi men ın Biblie erau din ¸tionate ˆ ˆ ˘ ˘ lana de oaie si ¸ ˆ din in. In Biblie, Abel este numit „pastor“ ˘ ˘ (Geneza 4:2).ˆ Insa Biblia nu spune ca Abel ar fi crescut oi ˆ ˘ ˘ pentru lana. In ce priveste ¸ inul, prima men ¸tiune biblica ˘ ˘ referitoare la inul fin are legatura cu vesmintele cu care ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ l-a ımbracat faraonul pe Iosif ın secolul al XVIII-lea ı.e.n. ˘ (Geneza 41:42). Biblia nu spune ca evreii au folosit bumˆ ˘ ˘ ˆ ˘ bacul pentru ımbracaminte, ınsa acesta se folosea din ˘ ˆ ˘ vremuri stravechi ın ¸tarile din Orientul Mijlociu. ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ Intrucat atat inul, cat si ¸ lana aveau fibre sub ¸tiri, acestea erau toarse mai multe la un loc pentru a forma fire de diferite grosimi. Apoi, firele erau ¸tesute si ¸ se ob ¸tineau ˆ 1 Pentru detalii cu privire la modul ın care se efectuau aceste opera¸tii, vezi chenarele.

PLANTE ˆ DE IN USCATE INAINTE DE A FI PUSE LA TOPIT

˘ ˘ ˆ Tes ¸ atura de in, folosita ın mod frecvent ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ pentru ımbracaminte, era facuta din fibre ˆ de in (Exodul 9:31). Inul se culegea cand era aproape ajuns la maturitate. Tulpinile se uscau la soare, apoi se puneau la topit, ˘ ˆ ˘ ˆ adica erau ¸tinute ın apa pentru a se ın˘ ˘ muia partea lemnoasa. Dupa ce se uscau, tulpinile erau zdrobite cu meli ¸ta pentru a separa, sau sorta, fibrele. Apoi, acestea se ˆ torceau, ob ¸tinandu-se firele pentru ¸tesut. Membrii familiei regale ¸si demnitarii prefeˆ ˘ ˘ ˘ rau ımbracamintea confec ¸tionata din in.

Fibra — de in, de ˆ ˘ ˘ lana sau de par de ˘ capra — este prea ˘ ˘ fragila si¸ prea scurta ˘ ˘ ca sa poata fi folosi˘ ta. Astfel, pentru a se obtine firul, sau tor¸ tul, de grosimea si¸ lungimea dorite, se ˘ rasucesc, sau se torc, mai multe fibre la un loc. Biblia spune de˘ spre ¸ capabila’: ˆ ˆ ‘sotia ˆ „Isi¸ ıntinde mainile ˘ ˘ ˆ ˘ dupa furca si¸ mainile ei apucˆ a fusul“ (Proverbele 31:10, 19). In acest pasaj se vorbeste ¸ despre tors, uneltele folosite fiind furca si¸ fusul, care ˘ erau de fapt doua bete. ¸ ˆ ˆ ˘ Intr-o mana, femeia tine furca, ¸ ˆ ˘ pe care sunt ınfasurate lejer fibrele. ¸ ˘ ˆ ˘ Cu cealalta mana, ea trage mai ˘ multe fibre si¸ le rasuceste ¸ pentru a ˘ forma un fir. Ea leaga acest fir de ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ un carlig sau ıl agat¸ a ıntr-o crestatu˘ ˘ ˘ ra de la un capat al fusului. La cela˘ ˘ lalt capat al fusului se afla un disc ˘ mai greu, numit rotit¸ a, care serveste ¸ ˆ ˘ ˆ drept sfarleaza. Tin ¸ and fusul vertical ˆ ˆ ˘ si¸ ınvartindu-l, femeia rasuceste ¸ fiˆ ˘ brele formand un fir de o anumita ˆ ˘ grosime. Firul tors este ınfasurat pe ¸ ˘ fus ca pe o bobina, iar procesul se ˘ ˆ ˘ ˆ repeta pana cand toate fibrele de ˘ pe furca devin un singur fir lung, numai bun pentru a fi vopsit sau tesut. ¸

27


˘ ˆ ˘ ˘ ˆ buca ¸ti de panza. Firele si ¸ ¸tesaturile erau vopsite ıntr-o ˘ ˘ ˘ ˘ mul ¸time de culori. Dupa aceea, ¸tesatura era taiata penˆ ˘ ˘ tru a se confec ¸tiona vesminte. Articolele ˆ de ımbraca¸ ˆ minte erau adesea ımpodobite cu broderii. In aceste bro˘ derii se combinau fire de diverse culori, ceea ce facea ca ˘ ˘ vesmintele sa arate mai bine si ¸ ¸ sa fie mai scumpe (Ju˘ decatorii 5:30). ˘ Biblia men ¸tioneaza de multe ori albastrul, purpuriul ˘ si ¸ stacojiul drept culori folosite pentru vopsirea ¸tesatu˘ ˘ rilor. Israeli ¸tilor li s-a poruncit sa-si al¸ puna „un snur ¸ bastru“ la vesminte, „deasupra marginii cu franjuri“, ca ¸ aducere-aminte a rela ¸tiei speciale pe care o aveau cu Dumnezeul lor, Iehova (Numerele 15:38–40). Cuvinte´ ´ ˘ le ebraice tekelet, o nuan ¸ta de albastru, si ¸ ’argaman, tradus de obicei prin „purpuriu“, denumesc culorile folosite pentru vesmintele marelui preot si ¸ ¸ pentru alte articole decorative din tabernacol si ¸ din templu.

Decorarea tabernacolului si ¸ a templului. Taberˆ nacolul din pustiu si, ¸ mai tarziu, templul din Ierusalim ˆ ˘ au fost centrul ınchinarii pentru israeli ¸ti. Asadar, este fi¸ ˘ ˆ ˘ ˘ resc ca Biblia sa furnizeze multe detalii ın legatura cu ˘ pregatirea si ¸ decorarea tabernacolului si ¸ a templului lui ˆ ˘ ˘ ˘ Solomon. Pe langa faptul ca men ¸tioneaza materiale si ¸ ˘ culori, Biblia ofera detalii cu privire la ¸tesutul, vopsitul, ˆ cusutul si ¸ brodatul panzelor de cort si ¸ al perdelelor. ˆ ˘ Sub ındrumare divina, Be ¸taleel si ¸ Oholiab, doi mes-¸ ˘ ˆ tesugari iscusi ¸ti, precum si ¸ ¸ al ¸ti barba ¸ti si¸ femei au ındeˆ ˆ ˘ ˘ ˆ plinit ın mod fidel o ınsarcinare unica, realizand un cort ˆ ˆ ˆ al ıntalniriiˆ demn de ınchinarea la Iehova (Exodul ˘ 35:30–35). In capitolul 26 din Exodul gasim o descriere ˘ ˆ foarte detaliata a materialelor si ¸ a modului ın care trebuiau construite toate elementele tabernacolului. De ˆ exemplu, panzele de cort ale acestuia, foarte mari si ¸ co˘ lorate, erau ¸tesute „din in fin rasucit, din fir albastru, ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ din lana vopsita ın purpuriu si ¸ din fire vopsite ın stacojiu“. O mare parte din aceste materiale au fost, probaˆ bil, aduse din Egipt ın timpul exodului. O aten ¸tie spe˘ ciala s-a acordat perdelei groase si¸ colorate, care era ˘ ˘ ˆ ˆ brodata cu heruvimi si ¸ despar ¸tea „Sfanta de Sfanta Sfintelor“ din interiorul tabernacolului (Exodul 26:1, 31–33). Detalii similare le-au fost repetate celor ce au lucrat cu astfel de materiale la templul din Ierusalim, sub ˆ ındrumarea regelui Solomon (2 Cronici 2:1, 7). 28

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 MARTIE 2012

Vopsitul ˘ ˘ Dupa ce se torc ¸si se spala, firele ˆ ˘ de in ¸si de lana — sau materialul ¸tesut ˆ — sunt vopsite ın fel de fel de culori. ˘ ˆ Daca se introduc de mai multe ori ın ˆ vopsea, se ob ¸tine o culoare mai ınchi˘ ˆ ˆ ˘ sa. Intrucat vopseaua era scumpa, materialul scos din bazinul de vopsit era ˘ ˘ stors bine, iar vopseaua ramasa era fo˘ losita din nou. Firele sau materialul vopsit erau apoi puse la uscat. Deoarece nu dispuneau de culori sintetice, oamenii din vechime produceau pigmen ¸ti permanen ¸ti, de origine ˘ ˘ animala ¸si vegetala, de tot felul de culori ¸si de nuan ¸te. De exemplu, pigmentul galben era ob ¸tinut din frunze ˘ de migdal ¸si din coji de rodii macinate, iar pigmentul negru din scoar ¸ta ro˘ diului. Pigmentul ro ¸su se extragea din ˘ ˘ ˘ radacinile de roiba sau din insecta nu˘ ˘ mita co ¸senila. Pigmentul albastru era ob ¸tinut din floarea plantei de indigo. de la mai Prin combinarea pigmentilor ¸ ˘ multe varieta ¸ti de melci murex se pu-


ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ Analizand detaliile pastrate ın Biblie, ın ¸telegem ca ˘ ˘ ˘ evreii din vechime au dat dovada de multa ini ¸tiativa si ¸ ˆ ingeniozitate ın ce priveste ¸ folosirea materialelor de care ˘ dispuneau. Asadar, Biblia nu prezinta imaginea unor oa¸ ˘ ˆ meni care traiau de pe o zi pe alta, purtand haine moˆ horate si ¸ lipsite de culoare, ci a unor oameni care purˆ tau diferite stiluri vestimentare si¸ diferite culori, ın ˘ ˘ func ¸tie de ocazie, de anotimp si ¸ de posibilita ¸tile fiecarei familii. ˘ ˘ ˘ Biblia ne spune ca israeli ¸tii au primit ca locuin ¸ta o ¸tara ˘ ˘ ˆ buna, ‘o ¸tara ın care curgea lapte si ¸ miere’ (Exodul 3:8; ˆ ˆ Deuteronomul 26:9, 15). Cat timp au practicat ınchina˘ ˘ ˆ rea adevarata, ei au fost binecuvanta ¸ti de Iehova. Popo˘ ˘ ˘ rul ducea o viat¸ a buna, fiind fericit si ¸ mul ¸tumit. Iata ce ˆ ˆ spune Biblia ın acest sens: „Iuda si ¸ Israel au locuit ın si˘ guran ¸ta, fiecare sub vi ¸ta lui si ¸ sub smochinul lui, de la ˆ ˘ ˆ Dan pana la Beer-Seba, ın toate zilele [regelui] Solomon“ ¸ (1 Regi 4:25).

Tesutul ¸

The Tel Dor Project

teau ob ¸tine nuan ¸te ¸si culori de la pur˘ ˘ pura regala la albastru ¸si la stacojiu. ˆ De ca ¸ti melci marini era nevoie ˆ pentru vopsirea unui ve ¸smant? Melcul ˘ marin produce o cantitate foarte mica de pigment. Potrivit unui studiu, era nevoie de aproximativ 10 000 de melci ˘ ˘ ca sa se ob ¸tina suficient pigment pentru vopsirea unei robe sau a unei ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ mantii ıntr-o nuan ¸ta ınchisa, care sa ˘ ˘ ˘ ˘ poata fi considerata purpura regala. ˘ ˆ Se spune ca, ın timpul domniei regelui ˆ ˘ ˆ babilonian Nabonid, lana vopsita ın ˘ purpuriu era de 40 de ori mai scump a ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ decat lana vopsita ın alte culori. Intruˆ ˘ cat Tirul era renumit pentru faptul ca ˘ ˘ furniza aceasta vopsea scumpa, culoa˘ rea purpurie a devenit cunoscuta ˘ drept purpura de Tir.

COCHILIE DE MELC MARIN

BAZIN CU VOPSEA PURPURIE, DIN SECOLELE AL III-LEA ˆ SAU AL II-LEA˘ I.E.N., ˆ DESCOPERITA IN TEL DOR (ISRAEL)

Firele toarse sunt ¸tesute cu ajutorul ˘ ˆ unui razboi de ¸tesut, ob ¸tinandu-se ˘ ¸tesaturi de diferite dimensiuni. Din ˘ ele se confec ¸tioneaza haine sau alte ˆ ˆ lucruri. Unele fire sunt ıntinse ın lun˘ ˆ gime pe razboiul de ¸tesut, formand urzeala; printre acestea se trece trans˘ ˘ ˘ ˘ versal firul de batatura. Firele de ba˘ ˘ ˆ ˘ tatura se ıntre ¸tes cu firele de urzeala ˆ ˆ ˆ ın mod repetat, ob ¸tinandu-se ın final ˘ ¸tesatura. ˘ ˆ Razboiul de ¸tesut folosit ın timpurile biblice era fie un cadru orizontal, ˆ ıntins pe podea, fie un cadru vertical, ˆ ˘ ınalt. La unele razboaie de ¸tesut ver˘ ticale se puneau niste ¸ greuta ¸ti la ca˘ petele de jos ale firelor de urzeala. ˘ ˘ ˆ Astfel de greuta ¸ti s-au gasit ın multe ˘ localita ¸ti din Israel. ˆ De ¸si ¸tesutul era ın general o acti˘ ˆ vitate casnica, au existat ¸si locuri ın ˆ care acest me ¸ste ¸sug era practicat ın comun de to ¸ti locuitorii anumitor ˆ sate. De exemplu, ın 1 Cronici 4:21 ˘ se vorbe ¸ste despre ‘casa lucratorilor ˘ ˘ ˆ de ¸tesaturi fine’, dupa cat se pare o asocia ¸tie de me ¸ste ¸sugari care efec˘ ˘ tuau aceasta munca.


ˆ ˘ ˘ INVATA ¸ TI-V ¸ A COPIII

„El s-a alipit de Iehova“ ˘ ˘ ˆ TII ce ınseamn a sa te alipesti ¸ de o persoaˆ ˘ ˘ ˘ na? —1 Inseamna sa o consideri importanˆ ˘ ˘ ˘ ta, sa o iubesti ¸ foarte mult si¸ sa o respecti. ¸ In Biblie se vorbeste ¸ despre cineva care „s-a ali˘ pit de Iehova“, adevaratul Dumnezeu. Nume˘ le acestei persoane este Ezechia. Sa vedem ce ˆ ˘ ˘ putem ınvata ¸ din exemplul sau. ˘ ˘ ˘ Ezechia a avut o copilarie nefericita. Tatal ˘ ˘ ˆ sau, Ahaz, regele lui ˆ Iuda, s-a abatut de la ın˘ ˆ chinarea la Iehova. Inca de cand Ezechia era ˆ ˘ ˆ copil, Ahaz a ınceput sa se ınchine la dumne˘ zei falsi. ¸ Pe cel putin ¸ unul dintre fiii sai — un ˘ frate al lui Ezechia — l-a ucis si¸ l-a adus jertfa ˆ unui zeu la care se ınchina! ˘ ˆ ˘ ˘ Chiar daca Ahaz n-a ıncetat sa faca ce este ˘ ˘ rau, Ezechia a continuat sa asculte de Iehova. ˘ ˘ Crezi ca i-a fost greu sa asculte ˆ ˘ de Dumne˘ zeu? — Sigur ca i-a fost greu. Insa Ezechia nu ˘ ˘ a renuntat! Sa vedem cum a reusit ¸ ¸ el sa se ali˘ peasca de Iehova si¸ cum putem face si¸ noi acest lucru. ˆ ˘ Ezechia a ınvatat ¸ despre unii oameni care s-au alipit de Iehova. Unul dintre acestia ¸ a fost ˘ ˆ David. Desi¸ David a trait cu sute de ani ınainˆ ˘ tea sa, Ezechia a ınvatat ¸ despre el din Scrip˘ ˘ turi. „Daca tatal meu si¸ mama mea m-ar ˘ ˘ ˆ parasi“, a scris David, „Iehova ınsusi¸ m-ar primi“. ˘ Stii ¸ ce l-a ajutat pe David sa asculte de Ie˘ ˘ hova? — Credinta! ¸ David a fost sigur ca, daca ˘ ˘ era ascultator, Iehova urma sa-l ajute. David

ˆ ˆ ˘ ˘ 1 Cand ıi cititi¸ unui copil, liniuta ¸ va aminteste ¸ sa faceti¸ o pau˘ ˘ ˆ ˘ za si¸ sa-l ıncurajati¸ sa se exprime.

30


ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ nu avea nicio ındoiala ın aceasta privint¸ a! Ezechia a meditat la exemplul lui David. Cu ˘ ˘ sigurant¸ a, acest lucru l-a ajutat sa se alipeas˘ ˘ ca de Iehova si¸ sa asculte de El. Si ¸ tu poti¸ fi si˘ ˘ gur ca Iehova te va ajuta daca te alipesti ¸ de ˆ el si¸ ıl asculti. ¸ ˘ ˘ ˘ Dar ce poti¸ face daca tatal tau sau mama ˘ ˆ ta nu i se ınchina lui Iehova? — Dumnezeu ˘ ˘ ˘ le spune copiilor ca trebuie sa asculte de pa˘ ˘ ˘ rin trebuie sa asculti¸ de parintii ¸ Asadar, ¸ ¸ tai. ˆ ti. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Insa, daca parintii ¸ ıti¸ spun sa faci un lucru pe ˆ care Dumnezeu ıl interzice, le-ai putea explica de ce nu poti¸ face lucrul respectiv. Nu tre˘ ˘ ˘ buie sa minti, ¸ sa furi sau sa faci vreun alt lucru ˆ ˘ pe care Dumnezeu ıl condamna, indiferent ˘ ˘ cine ti-ar spune sa-l faci. Este bine sa asculti¸ ¸ de Dumnezeu! ˘ Exista multe exemple bune pe care le puˆ ˘ tem urma. Ezechia a putut ınvata ¸ nu numai din exemplul lui David, ci si¸ din exemplul bu˘ ˆ nicului sau Iotam. Desi¸ Iotam a murit ınainte ˘ ˘ ca Ezechia sa se nasca, Ezechia a putut afla ˆ ˘ multe lucruri despre el; si¸ noi putem ınvata ¸ despre el din Biblie. Stii ¸ si¸ alte exemple bune pe care le-am putea urma? — ˘ Este adevarat, din Biblie poti¸ afla si¸ despre ˘ unele greseli ¸ pe care le-au facut Ezechia, David, Iotam si¸ alti¸ oameni imperfecti. ¸ Dar ei l-au iubit pe Iehova, si-au recunoscut greseli¸ ¸ ˘ ˘ ˘ le si¸ s-au straduit sa faca ce este drept. Nu ˘ uita ca numai Isus, Fiul lui Dumnezeu, a fost ˘ ˆ ˘ ˘ perfect. De aceea, este important sa ınvat¸ am ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ın primul rand despre el si¸ sa ne straduim sa-i ˘ urmam exemplul. ˆ CITESTE IN BIBLIE ¸

2 Regi 18:6; 2 Cronici 28:1–3 Psalmul 27:10; Efeseni 6:1; Coloseni 3:20 2 Cronici 27:1, 2; 1 Petru 2:21


CUM VI-L IMAGINATI ¸ PE

ISUS?

ˆ ˘ ˆ Cand va ganditi¸ la Isus, cum vi-l imaginati? ¸ ˘ Ca pe un nou-nascut? Ca pe un om aflat pe punctul de a muri? Sau ca pe un rege glorios? ˆ Potrivit Bibliei, Isus este un rege puternic. Dar ce ınsem˘ natate are aceasta pentru noi? ˘ Multi¸ cred ca Isus a murit pentru ei. Dar cum poate ˘ moartea unui om, care a avut loc cu aproape doua mii de ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ani ın urma, sa ınsemne viat¸ a pentru oamenii din prezent? ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Va invitam cu caldura sa aflati¸ ce raspunsuri ofera Biˆ ˘ blia la ıntrebarile de mai sus. Aceste informatii ¸ vor fi pre˘ zentate cu ocazia Comemorarii mor tii ¸ lui Isus, celebrate anual de Martorii lui Iehova. Anul acesta, ea va avea loc ˘ joi, 5 aprilie, dupa apusul soarelui. ˘ ˘ ˘ ˘ Pentru a afla ora si ¸ locul Comemorarii, va rugam sa luati¸ ˘ ˆ legatura cu Martorii lui Iehova din zona ın care locuiti. ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ La sfarsitul saptamanii ın care se va tine Comemorarea ¸ ¸ ˆ mor tii ¸ lui Isus, Martorii lui Iehova vor prezenta o cuvan˘ ˘ ˘ ˆ tare biblica foarte interesanta, intitulata: „Sfarsitul este ¸ ˆ ˘ ˆ mai aproape decat credeti“. Aceasta cuvantare are un ¸ ˆ rol-cheie ın cadrul campaniei mondiale efectuate de Martorii lui Iehova pentru a ajunge la toti¸ cei care iubesc ade˘ ˘ ˘ ˘ ˘ varul si ¸ vor sa afle mai multe despre Isus. Va invitam sa asistati. ¸

www.watchtower.org/m

wp12 03/01-M


3__