3 s by Geo Croi

34567 15 MARTIE 2011

E D I T¸ I E D E S T U D I U ARTICOLE DE STUDIU: 2–8 mai

˘ ˘ ˘ Sa ne lasam influenta ¸ ti¸ de spiritul lui Dumnezeu, nu de spiritul lumii PAGINA 8

ˆ ˘ C ANTARILE: 60, 71

9–15 mai

˘ ˆ ˆ Sa ne ıncredem ın Iehova ˆ ˆ ın acest timp al sfarsitului ¸ PAGINA 12

ˆ ˘ C ANTARILE: 125, 48

16–22 mai

Fiti¸ gata! PAGINA 24

ˆ ˘ C ANTARILE: 54, 135

23–29 mai

˘ ˘ Sa stam treji, la fel ca Ieremia! PAGINA 28

ˆ ˘ C ANTARILE: 65, 43

34567

15 MARTIE 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ universului. Asa ¸ cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista ˘ ˆ ˆ prezinta semnificatia biblice. Ea le aduce mangaiere ¸ evenimentelor mondiale din perspectiva profetiilor ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ oamenilor cu vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ capat rautatii ¸ si¸ va transforma pamantul ın paradis. Revista ısi¸ ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, ˘ ˘ ˘ care a murit pentru ca noi sa avem viat¸ a vesnic ¸ a si¸ care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista ˘ ˘ ˘ Turnul de veghe, pe care Martorii lui Iehova o publica din 1879, este apolitica si¸ se bazeaza pe Biblie. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu este de vanzare. Ea face parte din lucrarea mondiala de instruire biblica, sus ¸tinuta prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU ARTICOLUL DE STUDIU 1 PAGINILE 8–12 ˘ Oamenii din jurul nostru reflecta spiritul lumii. ˘ Prin urmare, este posibil sa fim diferi ¸ti? Acest ˘ ˘ ˆ articol ne ajuta sa ın ¸telegem cum ne-ar putea influen ¸ta spiritul lumii. De asemenea, prezin˘ ˆ ˘ ˘ ta exemplul lui Isus, din care ınva ¸tam ce puˆ tem face pentru a primi spiritul sfant. ARTICOLUL DE STUDIU 2 PAGINILE 12–16 ˆ ˘ ˆ ˆ Ce ınseamna a ne ıncrede ın Iehova? Din acest ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ articol ın ¸telegem ca ınseamna mai mult decat a credeˆ promisiunile sale referitoare la lumea ˘ ˘ ˘ noua. Inseamna a sus ¸tine din toata inima nor˘ ˘ mele ¸si caile sale ¸si a respinge caile lumii. ARTICOLELE DE STUDIU 3, 4 PAGINILE 24–32 ˘ Aceste articole arata cum Noe ¸si familia sa, ˘ ˘ precum ¸si Moise ¸si Ieremia au fost pregati ¸ti sa ˆ ˘ ˆ ındeplineasca sarcinile ce le-au fost ıncredin ¸taˆ te, devenind astfel martori oculari la ımplinirea promisiunilor lui Dumnezeu. Studiind ˆ ˘ aceste articole, vom vedea ce putem ınva ¸ta din exemplul lor.

ALTE ARTICOLE ˘ ˘ 3 Sa nu ne amagim cu ra ¸tionamente false ˆ ˘ 6 Intrebari de la cititori

17 Avem motive de bucurie )

˘ ˘ ˘ 20 Sa nu-i parasim ˘ niciodata pe colaboratorii ˆ nostri ¸ ın ˘ credin ¸ta )

The Watchtower (ISSN 0043–1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201–2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. ˘ 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany. Vol. 132, nr. 6

Semimonthly

ROMANIAN

˘ ˘ Sa nu ne amagim cu rationamente false ¸ ˘ ˆ E-AI facut?“, a ıntrebat-o Dumnezeu pe ˘ ˆ Eva dupa ce aceasta a mancat din pomul ˘ ˆ interzis. „Sarpele m-a amagit si ¸ ¸ am mancat“, a ˘ raspuns ea (Gen. 3:13). Satan, sarpele perfid ¸ ˆ ˘ care a ındemnat-o pe Eva sa nu asculte de ˆ Dumnezeu, a fost numit mai tarziu „sarpele ¸ ˆ ˆ ˘ cel vechi, . . . care induce ın eroare ıntregul paˆ mant locuit“ (Rev. 12:9). ˘ ˘ ˆ Relatarea din Geneza ne ajuta sa ıntelegem ¸ ˘ ˘ ca Satan este viclean si ¸ nascoceste ¸ minciuni ˘ ˘ pentru a-i amagi pe cei lipsiti¸ de experient¸ a. ˘ Un exemplu evident a fost Eva, care a cazut ˘ ˆ ˘ ˘ victima ınsel ¸ atoriei lui. Totusi, ¸ sa nu credem ˘ ca Satan este singurul care ne-ar putea induce ˆ ˘ ın eroare. Biblia ne avertizeaza si ¸ cu privire la ˘ pericolul de ‘a ne amagi singuri cu rationa¸ mente false’ (Iac. 1:22). ˘ ˘ Ideea de a ne amagi singuri ni s-ar putea pa˘ ˘ rea prea pu ¸tin probabila, ba chiar imposibila. Totusi, ¸ avertismentul divin de mai sus nu a fost ˆ ˘ ˘ dat degeaba. De aceea, este ın ¸telept sa analizam ˘ cum ne-am putea amagi singuri si¸ ce ra ¸tionaˆ ˆ mente false ne-ar putea induce ın eroare. In acest sens ne poate ajuta un exemplu biblic.

„C

˘ Israeli ¸tii s-au amagit singuri ˆ ˆ In jurul anului 537 ı.e.n., Cirus cel Mare, regele Persiei, a dat un decret prin care li se perˆ ˘ ˆ ˘ mitea evreilor exila ¸ti ın Babilon sa se ıntoarca ˘ ˘ la Ierusalim si ¸ sa reconstruiasca templul (Ezra ˆ ˘ ˆ 1:1, 2). In anul urmator, ın armonie cu scopul lui Iehova, poporul a pus temelia unui nou ˆ templu. Evreii ıntorsi ¸ s-au bucurat si ¸ i-au adus ˘ ˆ laude lui Iehova pentru ca binecuvantase pri˘ ma etapaˆ a acestui proiect important (Ezra 3:8, ˘ ˆ ˘ ˘ 10, 11). Insa, ın scurta vreme, lucrarile de reˆ ˘ ˆ ˆ construc ¸tie au ınceput sa ıntampine opozitie, ¸ ˆ iar poporul s-a descurajat (Ezra 4:4). In cele din

˘ ˘ ˆ urma, dupa aproximativ 15 ani de la ıntoarce˘ rea evreilor din exil, autorita ¸tile persane au in˘ terzis lucrarile de reconstruc ¸tie din Ierusalim. ˆ In acest scop, demnitarii din acea regiune au venit la Ierusalim si ¸ „i-au oprit [pe evrei] cu armele“ (Ezra 4:21–24). ˆ ˆ evreii In fa ¸ta acestei opozi ¸tii ınversunate, ¸ ˘ s-au amagit cu un ra ¸tionament fals: „N-a venit ˆ ˘ ˘ ˘ ınca timpul, timpul sa fie construita casa lui ˘ Iehova“ (Hag. 1:2). Ei au tras concluzia ca ˘ Dumnezeu nuˆ voia ca templul sa fie construit ˘ chiar atunci. In loc sa caute o modalitate de a ˆ ˘ ˘ ˘ ınfaptui voin ¸ta divina, evreii au lasat deoparˆ ˘ ˆ ˘ te misiunea sfanta ce le fusese ıncredin ¸tata si ¸ ˆ ˘ ˆ au ınceput sa se preocupe de ınfrumuse ¸tarea propriilor locuin ¸te. Hagai, un profet al lui Dumnezeu, le-a spus direct: „Oare este timpul ˘ ˆ ca voi sa locui ¸ti ın casele voastre cu lambriuri, ˆ ın timp ce casa aceasta [templul lui Iehova] ˘ zace devastata?“ (Hag. 1:4). ˆ ˘ ˘ Ce ınva ¸tam din acest exemplu? O concep ¸tie ˘ ˆ gresit ¸ a cu privire la timpul fixat pentru ımpli˘ nirea scopului divin ne-ar putea face sa nu mai ˘ ˆ ˘ consideram atat de importante activita ¸tile spi˘ ˘ ˘ rituale si ¸ sa ne lasam distrasi ¸ de realizarea unor ˆ obiective personale. Pentru a ın ¸telege mai bine ˘ ˘ ˘ ideea, sa facem o ilustrare. ˆ Imagina ¸ti-va ca ur˘ ˘ ˆ ˆ meaza sa primi ¸ti oaspe ¸ti. Intrucat ıi astepta ti¸ ¸ ˘ ˘ ˘ cu nerabdare, va ocupa ¸ti din plin cu pregatirile legate de vizita lor. Dar apoi sunte ¸ti anun˘ ˆ ˆ ˘ ¸ta ¸ti ca oaspe ¸tii vor ıntarzia. Oare renun ¸ta ¸ti sa ˘ mai face ¸ti pregatiri? ˘ ˘ Sa ne amintim ca Hagai si ¸ Zaharia i-au aju˘ ˆ ˘ ˘ tat pe evrei sa ın ¸teleaga ca Iehova voia ca tem˘ ˘ ˘ ˆ ˆ plul sa fie reconstruit fara ıntarziere. „Fi ¸ti tari, ˘ ˆ voi, to ¸ti cei din tar ¸ a si ¸ lucra ¸ti!“, i-a ındemnat ˘ Hagai (Hag. 2:4). Evreii trebuiau sa contiˆ ˘ nue lucrarea ce le fusese ıncredin ¸tata, fiind TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

ˆ ˆ ˘ ˘ care ıncetasera lucrarile de reconstruc ¸tie: „In˘ ˘ drepta ¸ti-va inima spre caile voastre!“ (Hag. ˆ 1:5). Pentru a le stimula capacitatea de gandire, profetul le-a reamintit scopurile si ¸ promisiunile lui Dumnezeu cu privire la poporul ˘ ˘ Sau (Hag. 1:8; 2:4, 5). La pu ¸tin timp dupa ace˘ ˆ ea, evreii au reluat lucrarile de construcˆ tie ¸ ın ˘ pofida interdic ¸tiei impuse de autorita ¸ti. Impoˆ ˘ ˆ trivitorii au ıncercat din nou sa ımpiedice reaˆ ˘ lizarea proiectului, ınsa n-au reusit. ¸ ¸ Interdictia ˘ ˆ a fost anulata, iar templul a fost terminat ın cinci ani (Ezra 6:14, 15; Hag. 1:14, 15).

ˆ Hagai ¸si Zaharia i-au ıncurajat ˘ ˘ pe evrei sa construiasca

˘ ˘ convinsi ¸ ca spiritul lui Dumnezeu avea sa-i ˘ ˘ sus ¸tina (Zah. 4:6, 7). Nu ne ajuta oare acest ˘ ˘ ˘ exemplu sa evitam sa tragem concluzii gresite ¸ cu privire la ziua lui Iehova? (1 Cor. 10:11)

˘ ˆ Sa ınlocuim ra ¸tionamentele false ˆ ˘ ˘ ˘ cu o gandire sanatoasa ˆ ˘ In a doua sa scrisoare, apostolul Petru a ara˘ tat ca Iehova are un timp stabilit pentru a aduˆ ˘ ˘ ˆ ce ın existen ¸ta „ceruri noi si¸ un pamant nou“ ˘ (2 Pet. 3:13). El a men ¸tionat ca unii batjocoriˆ ˘ ˘ tori puneau la ındoiala faptul ca Dumnezeu va ˘ ˆ interveni vreodata ın treburile omenirii. Acestia ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ sus ¸tineau ın mod eronat ca nu se va ıntampla ˘ nimic, ca ‘toate lucrurile vor continua exact ˆ ca de la ınceputul crea ¸tiei’ (2 Pet. 3:4). Dorind ˘ ˘ sa combata acest ra ¸tionament fals, Petru a scris: ˘ „Va stimulez printr-o aducere-aminte capacitaˆ tea de a gandi clar“. El le-a spus colaboratorilor ˘ ˆ crestini ca acei batjocoritori se ınselau si¸ le-a ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ amintit ca Dumnezeu intervenise si¸ ın trecut ın ˆ treburile omenirii, aducand un potop devasta˘ ˆ tor pe tot pamantul (2 Pet. 3:1, 5–7). ˆ ˘ ˘ ˆ In mod asemanator a procedat si ¸ Hagai ın ˆ ˘ 520 ı.e.n. El i-a sfatuit pe evreii descurajati, ¸ 4

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

˘ ˆ ˘ Sa ne ındreptam inima ˘ spre caile noastre Ce putem spune despre noi? Ne-am putea si ¸ ˆ ˘ noi descuraja cand apar dificult a ti, asemenea ¸ ˆ evreilor din timpul lui Hagai? In acest caz, s-ar ˘ ˘ ˘ ˘ putea sa ne fie greu sa ne pastram zelul pentru predicarea vestii ¸ bune. Ce lucruri ne-ar pu˘ tea descuraja? De pilda, am putea avea de ˘ suferit din cauza nedrepta ¸tilor caracteristice ˘ acestui sistem. Sa ne amintim de Habacuc, ˆ ˆ ˘ ˆ care a ıntrebat: „Pana cand, o, Iehova, voi stri˘ ˆ ˘ ˆ ga dupa ajutor si ¸ tu nu vei auzi? Pana cand te ˆ voi chema ın ajutor din cauza violentei ¸ si ¸ tu ˆ ˆ nu vei salva?“ (Hab. 1:2). Avand ın vedere ˘ ˆ ˆ ˘ aceasta „ıntarziere“, cum o considera unii, un ˘ ˘ crestin ar putea sa-si ¸ ¸ piarda sentimentul urgen˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ¸tei si ¸ sa caute mai degraba sa duca o via ¸ta ˘ ˘ ˘ confortabila. Daca ne-am lasa influen ¸ta ¸ti de ˆ un asemenea mod de gandire gresit, ne-am ¸ ˘ ˘ ˘ amagi singuri. Prin urmare, este vital sa dam ˆ ascultare sfaturilor biblice de ‘a ne ındrepta ˘ ˘ inima spre caile noastre’ si ¸ de a permite sa ne ˘ ˆ ˘ fie ‘stimulata capacitatea de a gandi clar’. Sa ne ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ıntrebam: Ar trebui sa ma surprinda ca acest ˘ ˘ ˆ sistem rau dureaza mai mult decat m-am asteptat? ¸ ˘ O perioada de asteptare ¸ ˘ prezisa de Biblie ˘ Sa ne oprim acum asupra cuvintelor lui Isus ˆ referitoare la ıncheierea actualului sistem. Po˘ ˆ ˘ trivit relatarii lui Marcu, ın aceasta profetie ¸

ˆ ˘ ˘ ˆ Isus ne-a ındemnat de repetate ori sa ramanem ˆ ˘ vigilen ¸ti (Mar. 13:33–37). Un ındemn asema˘ nator apare si ¸ care descrie ¸ la mijlocul profetiei ziua cea mare a lui Iehova de la Armaghedon (Rev. 16:14–16). De ce aceste avertismente repetate? Astfel de aduceri-aminte sunt necesare ˆ ˘ ˘ cand oamenii asteapt a de o perioada ce pare ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ prea lunga si ¸ exista riscul ca ei sa-si ¸ piarda sentimentul urgen ¸tei. Isus a ilustrat necesitatea de a nu ne pierde ˘ ˆ ˘ ˆ nicio clipa vigilen ¸ta ın timp ce astept am sfar¸ situl actualului sistem. El a vorbit despre un ¸ ˘ ˘ om caruia i-a fost sparta casa. Cum ar fi putut ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ el evita sˆ a fie jefuit? Ramanand treaz toata ˆ ˘ noaptea. In ıncheiere, Isus ne-a dat urmatorul ˘ sfat: „Fi ¸ti si ¸ voi gata, pentru ca Fiul omului ˘ ˆ ˘ vine la o ora la care nu va gandi ¸ti“ (Mat. 24:43, 44). ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta ilustrare arata ca trebuie sa fim gata ˘ ˘ ˆ sa astept am chiar si ¸ ¸ un timp mai ındelungat. ˘ Cu alte cuvinte, n-ar trebui sa ne preocupe pes˘ ˘ ˘ ˘ ˘ te masura faptul ca acest sistem rau dureaza, ˆ ˘ poate, mai mult decat ne-am asteptat. Sa nu ne ¸ ˘ ˘ amagim cu ra ¸tionamentul fals ca „n-a venit ˆ ˘ ˘ ınca timpul“ ca Iehova sa actioneze. Acest mod ¸ ˘ Ce ar fi facut proprietarul casei ˘ ˘ daca ar fi ¸stiut ca vine ho ¸tul?

ˆ ˘ de gandire ne-ar putea slabi dorin ¸ta de a pre˘ dica vestea buna despre Regat (Rom. 12:11).

˘ ˆ ˘ ˘ Sa ınlaturam ra ¸tionamentele false ˆ ˘ In privinta ¸ ra ¸tionamentelor false se aplica ˘ foarte bine principiul din Galateni 6:7: „Nu va ˘ ˆ ˘ ˘ lasa ¸ti indusi ¸ ın eroare: . . . ce seamana omul, ˘ aceea va si ¸ secera!“. Daca un teren nu este seˆ ˘ ˘ ˘ manat, este napadit imediat de buruieni. In ˘ ˘ ˘ ˘ mod asemanator, daca nu ne este stimulata caˆ pacitatea de a gandi clar, ra ¸tionamentele false ˘ ˘ ˆ ˘ pot prinde radacini ın mintea noastra. De exemplu, ne-am putea spune: Ziua lui Iehova ˆ va veni ın mod sigur, dar nu chiar acum. ˘ ˆ ˘ Aceasta schimbare ın ce priveste arile ¸ astept ¸ ˘ noastre ne-ar putea face sa avem o atitudine ˘ ˘ ˘ mai relaxata fa ¸ta de activita ¸tile teocratice, iar ˆ ˘ ˘ cu timpul am putea ıncepe sa le neglijam. ˘ Drept urmare, ziua lui Iehova ne-ar putea gasi ˘ nepregati ¸ti (2 Pet. 3:10). ˆ ˘ ˘ ˘ Insa ra ¸tionamentele false nu vor prinde radaˆ ˘ ˘ ˘ cini ın mintea noastra daca ne asiguram mereu ˘ ˘ ˘ ˘ care este „voin ¸ta cea buna, placut ˆ a si¸ perfecta a lui Dumnezeu“ (Rom. 12:2). In acest sens ne este de foarte mare ajutor citirea cu regularitate ˆ a Cuvantului lui Dumnezeu. Scripturile ne pot ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ıntari convingerea ca Iehova ac ¸tioneaza ıntotdeauna la timpul fixat (Hab. 2:3). ˘ Studiul, rugaciunile, participarea cu regulaˆ ritate la ıntruniri, predicarea, precum si ¸ fapte˘ ˆ le de bunatate izvorate din iubire ne vor ajuta ˘ ˘ ˘ ˆ ‘sa pastram viu ın minte prezen ¸ta zilei lui Ie˘ ˘ hova’ (2 Pet. 3:11, 12). Iehova va vedea ca raˆ ˆ ˘ manem statornici ın ce priveste astept arile ¸ ¸ ˘ noastre. Apostolul Pavel ne aminteste: „Sa nu ¸ ˘ ˘ ˘ renun ¸tam deci sa facem ce este bine, caci la ˘ ˘ timpul potrivit vom secera, daca nu vom ca˘ dea de oboseala“ (Gal. 6:9). ˘ ˘ Cu siguran ¸ta, acum nu este timpul sa ne ˘ ˘ amagim cu ra ¸tionamentul fals ca ziua lui Ieˆ ˘ ˘ hova a fost amanata. Mai degraba, este timpul ˘ ˆ ˘ sa ne ıntarim inima, deoarece ziua lui Iehova s-a apropiat. TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

ˆ ˘ Intrebari de la cititori ˆ Cand Isus Cristos i-a trimis pe cei 12 apos˘ ˘ toli sa predice, le-a spus el sa-si¸ ia toiege si¸ sandale? ˘ ˘ ˆ Unii sustin ¸ ca exista o contradictie ¸ ıntre cele ˘ ˆ trei relatari din evanghelii ce descriu episodul ın ˆ care Isus i-a trimis pe apostoli ın predicare. Anaˆ ˆ ˘ ˘ lizand ınsa aceste relatari vom observa un lucru ˘ ˘ ˆ ˆ interesant. Sa compar am mai ıntai ce au scris ˆ Marcu si¸ Luca. In relatarea lui Marcu se spune: ˘ „[Isus] le-a dat instructiuni sa nu ia nimic pen¸ ˘ ˘ ˆ ˆ tru calatorie, decat un toiag; nici paine, nici ˘ ˘ ˆ traista, nici bani de arama ın pungile lor de la ˆ ˘ ˘ ˘ brau, ci sa-si¸ lege sandalele si¸ sa nu poarte doua ˘ ˘ ˆ ˘ camasi“ ¸ (Mar. 6:7–9). La randul sau, Luca a ˘ ˘ ˘ consemnat: „Sa nu luati¸ nimic pentru calatorie, ˘ ˆ nici toiag, nici traista, nici paine, nici arginti¸ si¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa nu aveti¸ doua camasi“ ¸ (Luca 9:1–3). Sa re˘ marcam aparenta contradictie: ¸ Potrivit cuvinte˘ lor lui Marcu, apostolilor li s-a spus sa-si¸ ia un ˘ ˆ ˆ toiag si¸ sa-si¸ lege sandalele, ın timp ce ın rela˘ ˘ tarea lui Luca se arata ca apostolilor li s-a spus ˘ ˘ sa nu ia nimic cu ei, nici macar un toiag. Spre deosebire de Marcu, Luca nu aminteste ¸ de sandale. ˆ ˘ ˘ Pentru a ıntelege ce a vrut sa spuna Isus cu ¸ ˘ acea ocazie, sa vedem care este elementul coˆ ˆ ˘ mun al celor trei evanghelii. Atat ın relatarile ciˆ ˆ ˘ ˘ tate mai sus, cat si¸ ın Matei 10:5–10 se arata ca ˘ ˘ apostolilor li s-a spus sa nu poarte sau sa nu ˘ ˘ ˘ ˘ aiba „doua camasi“. Foarte probabil, fiecare ¸ ˘ ˘ apostol purta o camas¸ a. Prin urmare, ei nu tre˘ ˘ ˘ buiau sa-si¸ mai ia una pentru calatorie. Totoda˘ ta, fiecare purta o pereche de sandale. Marcu a ˘ ˘ mentionat ca trebuiau „sa-si¸ lege sandalele“, pe ¸ ˆ care le aveau deja ınˆ picioare. Dar ce putem spune despre toiag? In The Jewish Encyclopedia ˘ ˘ se afirma: „Se pare ca evreii din vechime obis¸ ˘ nuiau sa poarte un toiag“ (Gen. 32:10). ˘ Marcu a consemnat ca apostolii nu tre˘ ˘ ˘ ˆ buiau ‘sa ia nimic pentru calatorie’, decat 6

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

ˆ ˆ toiagul pe care ıl aveau deja cand Isus i-a trimis ˘ sa predice. Asadar, scriitorii evangheliilor au ¸ ˆ ˘ ˘ scos ın evident¸ a faptul ca Isus le-a dat instruc˘ tiuni apostolilor sa nu-si¸ ia provizii si¸ lucruri de ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ schimb ın vederea calatoriei, ci sa porneasca imediat la drum. ˘ Aceeasi¸ idee este subliniata si¸ de Matei, care ˘ a fost de fat¸ a cu acea ocazie. El a consemnat po˘ ˘ runca lui Isus: „Nu va luati¸ [lit. nu va procurati] ¸ ˘ ˆ nici aur, nici argint, nici arama ın punga de la ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ brau, nici traista pentru calatorie, nici doua ca˘ ˘ masi, ¸ nici sandale, nici toiag, caci vrednic este ˘ lucratorul de hrana lui“ (Mat. 10:9, 10). Ce puˆ teau ıntelege apostolii cu privire la sandalele pe ¸ care le purtau si¸ la toiegele pe care le aveau? ˘ Le-a spus cumva Isus sa le arunce? Nu, ci doar ˘ ˘ sa nu-si¸ procure altele. De ce a dat el aceasta ˘ ˘ porunca? Deoarece „vrednic este lucratorul de hrana lui“. Acesta era deci sensul poruncii lui ˆ ˆ Isus, porunca sa fiind ın armonie cu ındemnul ˆ ˘ ˆ dat ın Predica de pe munte: „Nu va mai ıngriˆ jorati¸ . . . ce veti¸ manca sau ce veti¸ bea sau . . . ˘ ˆ ˘ cu ce va veti¸ ımbraca“ (Mat. 6:25–32). ˘ ˘ Desi¸ la prima vedere s-ar putea parea ca re˘ ˆ latarile din evanghelii se contrazic, ın realitate ˘ ele transmit aceeasi¸ idee: Apostolii trebuiau sa ˘ ˘ ˘ ˘ porneasca la drum cu ce aveau la ei, fara sa piar˘ ˆ da timp pentru a-si¸ procura ceva ın plus. Ieho˘ ˆ ˘ ˘ va avea sa se ıngrijeasca de necesitatile ¸ lor.

La cine s-a referit Solomon prin cuvintele „o femeie, ba chiar multe femei“? (Ecl. 2:8) Nu ¸stim cu certitudine, dar e posibil ca So˘ ˘ lomon sa se fi referit la femei de seama pe care ˆ ˆ ˆ ˘ le-a ıntalnit ın diverse ocazii la curtea regala. ˆ ˘ In capitolul doi din cartea biblica Eclesiastul, Solomon a men ¸tionat diferite lucruri pe care le-a realizat, printre care ¸si vastele sale proiec˘ te de construc ¸tii. Apoi a adaugat: „Mi-am ˆ strans argint ¸si aur, precum ¸si bunuri pe care ˆ le au doar regii ¸si provinciile. Mi-am adus can˘ ˆ ˘ ˘ tare ¸ti ¸si cantare ¸te ¸si desfatarea fiilor oamenilor: o femeie, ba chiar multe femei“ (Ecl. 2:8). ˘ ˘ Mul ¸ti bibli ¸sti considera ca aceste „femei“ la care face referire Solomon erau numeroasele ˘ ˆ so ¸tii straine ¸si concubine pe care le-a avut ın ˆ ˆ ultima parte a vie ¸tii lui ¸si care l-au ˆ ˘ atras ın˘ ın˘ chinarea falsa (1 Regi 11:1–4). Ins ˆ a aceasta ex˘ ˆ plica ¸tie ridica unele probleme. In perioada ın care a scris cuvintele citate mai ˆ sus ¸si ın care, evident, cuno ¸stea deja „o femeie, ba chiar ˆ ˘ multe femei“, Solomon ınca se bucura de aprobarea lui Iehoˆ ˆ ˘ va, ıntrucat a fost inspirat sa ˘ scrie unele car ¸ti biblice. Dar acest lucru nu se poate spune ˆ despre perioada de mai tarziu, ˆ ˘ cand a avut sute de so ¸tii strai˘ ˆ ne ¸si concubine ¸si a cazut ın ˆ ˘ capcana ınchinarii false. ˆ In cartea Eclesiastul, Solo˘ ˘ ˘ mon a spus ca „s-a straduit sa ˘ ˘ ˘ ˘ gaseasca cuvinte placute si¸ sa ˆ ˘ scrie ıntocmai cuvintele adeva˘ ˘ ˆ rului“ (Ecl. 12:10). Fara ındoia˘ la, el cunostea termenii pentru ¸ ˘ „sotie“, „regina“ si¸ „concubi¸ ˘ ˆ na“ deoarece i-a folosit ın scrierile sale inspirate (Prov. 5:18; ˆ 12:4; 18:22; ˆ ˘ ˆ Ecl. 9:9; Cant. 6:8, 9). Insa ın Eclesiastul 2:8 el nu foloseste acesti ¸ ¸ termeni uzuali.

ˆ ˆ Cuvantul folosit ın Eclesiastul 2:8 este traducerea unui termen ebraic mai pu ¸tin obi ¸snuit, ˆ care ın Biblie apare (la singular ¸si la plural) ˆ ˘ doar ın acest context. Erudi ¸tii recunosc ca senˆ sul acestui termen nu este ın ¸teles pe deplin. ˘ ˘ Mul ¸ti traducatori ai Bibliei cred ca termenul ˘ ebraic se refera la femei ¸si e folosit la singular ¸si apoi la plural, care ar putea fi un plural obi ¸s˘ nuit sau un plural al maiesta ¸tii. ˆ ˘ ˆ ˘ In plus, sa ne gandim ca Solomon ajunsese ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ atat de faimos, ıncat pana ¸si o regina a prosperului regat Seba a auzit de el ¸si l-a vizitat ¸ ˘ (1 Regi 10:1, 2). Vizita acestei regine ofera un indiciu asupra sensului pe care l-ar putea avea cuvintele lui Solomon „o femeie, ba chiar mul˘ te femei“. E posibil ca Solomon sa se fi referit ˆ ˆ la femeile ilustre pe care le-a ıntalnit la curtea ˆ ˘ ˆ sa ın lunga perioada ın care s-a bucurat de favoarea lui Dumnezeu.

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

˘ ˘ ˘ SA NE L ASAM INFLUEN TA ¸ TI ¸ DE SPIRITUL LUI DUMNEZEU, NU DE SPIRITUL LUMII ˘ „Noi nu am primit spiritul lumii, ci spiritul care vine de la Dumnezeu, ca sa ˘ ˘ cunoastem lucrurile care ne-au fost date cu bunavoint¸ a de Dumnezeu.“ (1 COR. 2:12) ¸ ˘ ˆ ˘ DEVARATII sunt ın razboi! Dusma¸ crestini ¸ ¸ nul nostru este puternic, viclean si ¸ experiˆ ˘ ˘ ˘ mentat ın lupta. El de ¸tine o arma eficienta, cu ˘ ˘ care a reusit ¸ sa-i supuna pe majoritatea oameni˘ ˘ lor. Cu toate acestea, nu trebuie sa credem ca ˘ suntem prea slabi pentru a lupta sau ca nu avem ˆ ˘ sanse de izbanda (Is. 41:10). Noi dispunem de ¸ ˘ un mijloc de aparare care poate contracara orice atac. ˘ ˆ ˘ 2 Desigur, razboiul pe care ıl purtam nu este fizic, ci spiritual. Dusmanul nostru este Satan Dia¸ volul, iar una dintre cele mai puternice arme ale lui este „spiritul lumii“ (1 Cor. 2:12). Principalul ˘ ˆ nostru mijloc de aparare ın fa ¸ta atacurilor Diavolului este spiritul lui Dumnezeu. Pentru a supra˘ ˘ ˆ vie ¸tui acestui razboi si ¸ a ramane fermi pe pozi ¸tiile ˘ noastre spirituale, trebuie sa-i cerem lui Dumne˘ ˘ ˘ zeu spiritul sau si ¸ sa manifestam rodulˆ acestui spiˆ ˘ ˘ rit ın via ¸ta noastra (Gal. 5:22, 23). Insa ce este ˘ spiritul lumii si ¸ cum a ajuns el sa exercite o in˘ ˆ ˘ fluen ¸ta atat de mare? Cum putem sti ¸ daca sunˆ ˘ tem influen ¸ta ¸ti de acest spirit? Si ¸ ce ne ınva ¸ta Isus ˘ ˘ ca trebuie sa facem pentru a primi spiritul lui ˆ Dumnezeu si ¸ a ne ımpotrivi spiritului lumii?

De ce este spiritul lumii ˆ ˘ ˆ atat de raspandit? 3 Spiritul lumii provine de la Satan, „condu˘ ˆ catorul acestei lumi“, si ¸ este ın opozi ¸tie cu spiˆ ritul sfant al lui Dumnezeu (Ioan 12:31; 14:30; ˆ ˘ 1 Ioan 5:19). El este ınclina ¸tia dominanta a lu˘ ˘ ˘ ˆ 1, 2. a) Ce razboi poarta adevaratii b) Ce ın¸ crestini? ¸ ˘ trebari vom analiza? 3. Ce este spiritul lumii?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

˘ mii si ¸ determina modul de ac ¸tiune al oameni˘ ˘ ˘ ˘ lor. Aceasta for ¸ta imprima societa ¸tii umane o diˆ rec ¸tie care este ın opozi ¸tie cu scopul si ¸ voin ¸ta lui Dumnezeu. 4 Cum a ajuns spiritul promovat de Satan sa˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ fie atat de raspandit? Mai ıntai, Satan a amagit-o ˆ ˘ ˘ pe Eva ın gradina Edenului. El a convins-o ca in˘ ˘ ˆ dependen ¸ta fa ¸ta de Dumnezeu avea sa ınsemne ˘ ˘ pentru ea o via ¸ta mai buna (Gen. 3:13). Ce min˘ ˘ ciuna sfruntata! (Ioan 8:44) Apoi, folosindu-se ˘ de femeie, l-a determinat si ¸ pe Adam sa nu as˘ culte de Iehova. Din cauza alegerii facute de ˆ ˘ ˘ Adam, omenirea a fost vanduta pacatului, mos¸ ˘ 4, 5. Cum a ajuns spiritul promovat de Satan sa fie ˆ ˘ ˆ atat de raspandit?

ˆ Cum au devenit unii ıngeri demoni?

tenind astfel tendin ¸ta spre neascultare promova˘ ta de spiritul lui Satan. (Cite ¸ste Efeseni 2:1–3.) ˘ ˆ 5 Satan a influen ¸tat si ¸ un numar mare de ıngeri, care au devenit demoni (Rev. 12:3, 4). Acest ˘ ˆ act de tradare ımpotriva lui Dumnezeu a avut ˆ ˆ loc cu catva timp ınainte de Potopul din zilele ˆ ˘ ˘ lui Noe. Acei ıngeri au crezut ca avea sa le fie mai ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ bine daca ısi ¸ paraseau locul stabilit ın cer si ¸ ve˘ ˆ ˆ neau pe pamant pentru ˆ a da frau liber unor ˘ dorin ¸te nefiresti ¸ (Iuda 6). Impreuna cu acesti ¸ deˆ ˆ moni, ıntorsi ¸ ın domeniul spiritual, Satan „inˆ ˆ ˘ ˆ duce ın eroare ıntregul pamant locuit“ (Rev. 12:9). Din nefericire, majoritatea oamenilor nu ˘ ˘ sunt constien ¸ti de aceasta influen ¸ta demonica ¸ (2 Cor. 4:4).

Esti ¸ influen ¸tat de spiritul lumii? Mul ¸ti oameni nu sunt constien ¸ti de influen¸ ˆ ˘ ˘ stiu din Bi¸ta lui Satan, ınsa adevara ¸tii crestini ¸ ¸ blie care sunt tacticile lui (2 Cor. 2:11). De fapt, ˘ spiritul lumii ne poate influen ¸ta numai daca noi ˘ ˘ ˆ permitem acest lucru. Sa analizam ın continuaˆ ˘ ˘ ˘ re patru ıntrebari care ne vor ajuta sa ne dam ˘ seama daca suntem influen ¸ta ¸ti de spiritul lui Dumnezeu sau de spiritul lumii. ˘ 7 Ce dezvaluie despre mine divertismentele pe ˆ care le aleg? (Cite ¸ste Iacov 3:14–18.) Satan ın˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ cearca sa ne ınstraineze de Dumnezeu cautand ˘ ˘ ˆ ˘ sa trezeasca ın inima noastra iubire pentru vio˘ ˘ ˆ ˘ len ¸ta. Diavolul stie ca Iehova ıi uraste ¸ ¸ pe cei ce ˘ iubesc violen ¸ta (Ps. 11:5). De aceea, el vrea sa ˆ ˘ ne starneasca dorin ¸tele carnale folosindu-se de ˘ ˘ car ¸ti, reviste, filme, muzica si ¸ jocuri electronice, ˆ ˘ ˆ ın unele dintre acestea jucatorii simuland acte ˘ ˆ ˘ de o imoralitate crasa si ¸ de o cruzime ınfioratoa˘ ˆ re. Chiar daca noi iubim ceea ce este drept, atat ˆ ˆ ˘ timp cat ın inima noastra este loc si ¸ pentru iu˘ birea fa ¸ta de lucrurile rele promovate de el, Satan este mul ¸tumit (Ps. 97:10). ˆ ˆ ˆ 8 In schimb, spiritul lui Dumnezeu ıi ındeam˘ ˆ ˘ na pe cei ce ıl primesc sa fie casti, si ¸ pasnici ¸ ¸ plini 6

6. Numai cum ne poate influenta ¸ spiritul lumii? ˘ 7. Care este una dintre modalitatile prin care Satan ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ıncearca sa ne ınstraineze de Iehova? ˆ ˘ 8, 9. Ce ıntrebari referitoare la divertismente ar tre˘ bui sa ne punem?

ˆ ˘ ˆ de ındurare. Prin urmare, este potrivit sa ne ın˘ ˘ ˘ trebam: Ma ajuta divertismentele ˆ pe care le aleg ˘ ˘ sa manifest calita ¸ti frumoase? In ¸telepciunea de ˘ sus nu este ipocrita. Cei ce sunt influen ¸ta ¸ti de ˘ spiritul lui Dumnezeu nu le predica altora ˘ ˘ despre pace si ¸ castitate, iar acasa vizioneaza sce˘ ˘ ne imorale si ¸ de o violen ¸ta sadica. ˘ 9 Iehova pretinde devo ¸tiune exclusiva. Satan ˆ ˘ ˆ ınsa se mul ¸tumeste ¸ si ¸ cu un singur act de ınchinare, asa ¸ cum reiese din ceea ceˆ i-a cerut lui Isus ˘ ˆ ˘ (Luca 4:7, 8). Sa ne ıntrebam: Imi permit diver˘ tismentele pe care le aleg sa-i acord lui Dumne˘ ˘ ˆ ˘ ˘ zeu devo ¸tiune exclusiva? Ma ımpiedica sau ma ˘ ˘ ˘ ˆ ajuta sa ma ımpotrivesc spiritului lumii? Trebu˘ ˘ ie sa fac unele schimbari? 10 Ce atitudine am fa a˘ de lucrurile materiale? ¸t (Cite ¸ste Luca 18:24–30.) Spiritul lumii promo˘ ˘ ˆ veaza „dorin ¸ta ochilor“ prin faptul ca ıncurajea˘ ˘ ˘ za lacomia si ¸ materialismul (1 Ioan 2:16). El saˆ ˆ ˘ deste ¸ ın mul ¸ti dorin ¸ta de a se ımboga ¸ti cu orice pre ¸t (1 Tim. 6:9, 10). Acest spirit ne-ar putea face ˘ ˘ ˘ sa credem ca lucrurile materiale ne garanteaza o ˘ ˘ ˘ via ¸ta sigura (Prov. 18:11). Totusi, ¸ daca permitem ˆ ˘ ˘ ca ın inima noastra iubirea de bani sa ia locul ˆ ˘ ˘ iubirii pentru Dumnezeu, ınseamna ca Satan ˆ ˆ ˘ ˆ ne-a ınfrant. Prin urmare, ar fi bine sa ne ıntre˘ ˘ ˘ ˘ bam: A devenit via ¸ta mea o goana dupa placeri ˘ si ¸ dupa lucruri materiale? ˆ ˆ 11 In schimb, Cuvantul inspirat de spiritul lui ˆ ˘ ˘ Dumnezeu ne ındeamna sa avem un punct de ˘ vedere echilibrat cu privire la bani si ¸ sa muncim ˆ ˘ ˘ cu sarguin ¸ta pentru a asigura cele necesare noua si ¸ familiei noastre (1 Tim. 5:8). Spiritul lui Dumˆ ˘ ˆ ˘ nezeu ıi ajuta pe cei care ıl primesc sa imite generozitatea lui Iehova. Ei sunt cunoscu ¸ti ca ˘ oameni care daruiesc. Slujitorii lui Iehova con˘ ˆ sidera mai importan ¸ti oamenii decat lucrurile ˘ materiale si, ¸ daca le permite situa ¸tia, sunt bucu˘ ˆ ˘ rosi ¸ sa ımparta cu al ¸tii ceea ce au (Prov. 3:27, 28). ˆ ˘ Ei sunt aten ¸ti ca nu cumva castigarea banilor sa ¸ ˆ ˆ ocupe un loc mai important ın via ¸ta lor decat serviciul adus lui Dumnezeu. ˘ 10, 11. a) Ce atitudine fat¸ a de lucrurile materiale pro˘ ˆ ˘ moveaza spiritul lumii? b) Ce atitudine ne ındeamna ˘ ˆ sa avem Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

Satan se folose ¸ste de spiritul lumii pentru a-i controla pe oameni, ˆ ˘ ınsa noi ne putem elibera de sub influen ¸ta lui

˘ Ce spirit reflecta personalitatea mea? (Cite ¸ste Coloseni 3:8–10, 13.) Spiritul lumii ˆ ˘ ˘ ˘ ıncurajeaza lucrarile carnii (Gal. 5:19–21). Spiritul care ˘ ˘ ne influen ¸teaza cu adevarat ˘ ˆ se observa nu cand lucrurile ˆ ˆ ˆ merg bine, ci cand ıntampi˘ ˘ ˆ nam probleme, de pilda cand ˘ ˘ un frate sau o sora ne ignora, ˘ ˘ ne jigneste sau chiar paca¸ ˆ ˘ tuieste ¸ ımpotriva noastra. De asemenea, spiritul care ne in˘ ˆ fluen ¸teaza se vede clar ın modul cum ne comˆ ˘ ˘ portam acasa, cu membrii familiei. In acest sens ˘ ˘ ˘ ˆ este necesar sa ne facem o autoanaliza. Sa ne ınˆ ˘ ˘ ˆ ˘ trebam: In ultimele sase luni, am facut ımbuna¸ ˆ ˘ ˘ sau am ta ¸tiri ın manifestarea calita ¸tilor crestine ¸ ˆ ˆ ˆ revenit ıncet-ıncet la unele obiceiuri rele ın ce priveste ¸ vorbirea si ¸ conduita? 13 Spiritul lui Dumnezeu ne poate ajuta ‘sa˘ ˘ ˘ ne dezbracam de vechea personalitate cu prac˘ ˆ ˘ ˘ ticile ei’ si ¸ sa ne ımbracam cu „noua personalitate“. Astfel, vom deveni oameni mai buni si ¸ ˘ ˘ mai iubitori. Vom fi mai dispusi ¸ sa ne iertam ˘ ˆ ˘ unii pe altii ¸ cu marinimie chiar si ¸ cand exista ˆ ˘ ˆ ˘ motive ıntemeiate sa ne plangem. Daca ni se ˘ face o nedreptate, nu vom reactiona cu „ama¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ raciune rautacioasa, furie, manie, strigat si ¸ vor˘ ˘ bire jignitoare“. Mai degraba, ne vom stradui ˘ ˘ sa fim „plini de o tandra compasiune“ (Ef. 4:31, 32). 14 Respect eu ¸si iubesc normele morale ale Bibliei? (Cite ¸ste Proverbele 3:5, 6.) Spiritul lumii ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ reflecta o atitudine de razvratire fa ¸ta de Cuvan˘ tul lui Dumnezeu. Cei ce se lasa influen ¸ta ¸ti de 12

˘ 12, 13. Spre deosebire de spiritul lumii, ce influent¸ a ˘ are asupra noastra spiritul lui Dumnezeu? ˘ 14. Ce atitudine au multi¸ oameni din lume fat¸ a de ˆ Cuvantul lui Dumnezeu?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

˘ ˘ acest spirit ignora acele par ¸ti ale Bibliei care nu ˆ ˘ le convin, aderand mai degraba la tradi ¸tiile si ¸ filozofiile omenesti ¸ (2 Tim. 4:3, 4). Unii resping ˆ ˆ ˆ Cuvantul lui Dumnezeu ın ıntregime. Acestia ¸ ˆ ˘ pun la ındoiala valoarea si ¸ autenticitatea Bibliei, ˆ ˆ devenind ın ¸telep ¸ti ın propriii lor ochi. Ei nesoˆ ˆ cotesc normele ınalte ale Bibliei ın ce priveste ¸ ˆ ˆ adulterul, homosexualitatea si ¸ divor ¸tul si ¸ ıi ın˘ ˘ ˘ ˘ ˘ va ¸ta pe al ¸tii „ca binele este rau si ¸ ca raul este bine“ (Is. 5:20). Suntem si ¸ noi influen ¸ta ¸ti de ˆ ˘ acest spirit? Cand ne confruntam cu probleme, ˆ ˘ ne bizuim cumva pe ın ¸telepciunea umana, prin ˆ ˆ aceasta ın ¸telegand inclusiv propriile noastre ˘ ˘ ˘ ˆ concep ¸tii? Sau ne straduim sa urmam ındrumarea Bibliei? 15 Spiritul lui Dumnezeu ne insufla˘ respect ˘ fa ¸ta de Biblie. La fel ca psalmistul, noi conside˘ ˆ ˘ ram Cuvantul lui Dumnezeu o lampa pentru ˘ ˘ piciorul nostru si ¸ o lumina pe calea noastra (Ps. ˘ ˆ 119:105). Noi nu ne bazam pe ın ¸telepciunea ˘ ˆ ˆ noastra, ci ne bizuim ın totalitate pe Cuvantul scris al lui Dumnezeu pentru a deosebi binele ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ de rau. Noi ınva ¸tam nu numai sa respectam Bi˘ blia, ci si ¸ sa iubim legea lui Dumnezeu (Ps. 119:97). ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ 15. In loc sa ne bazam pe ıntelepciunea noastra, ce ¸ ˘ trebuie sa facem?

˘ ˆ ˘ ˘ Sa ınva ¸tam din exemplul lui Isus 16 Pentru a putea primi spiritul lui Dumne˘ ˘ ˘ ˆ zeu, trebuie sa ne straduim sa ne ınsusim „minˆ ˘ ¸ ˘ tea lui Cristos“ (1 Cor. 2:16). Insa, ca sa avem ˆ ˆ „acelasi ¸ mod de gandire pe care ıl avea Cristos ˘ ˆ Isus“, este nevoie sa cunoastem cum gandea si¸ ¸ ˘ ˘ cum actiona el si ¸ ¸ apoi sa-i urmam exemplul ˘ ˆ (Rom. 15:5; 1 Pet. 2:21). Sa vedem ın continuaˆ ˘ re cateva modalitati¸ prin care putem face acest lucru. ˆ ˘ 17 Sa˘ cerem ın rugaciune spiritul lui Dumneˆ ˆ ˘ zeu. Inainte de a se confrunta cu ıncercari, Isus ˆ ˘ a cerut ın rugaciune ajutorul spiritului lui ˘ Dumnezeu (Luca 22:40, 41). Si ¸ noi trebuie sa-i ˆ cerem lui Dumnezeu spiritul sfant. Iehova li-l ˘ ˆ da ın mod generos tuturor celor care i-l cer cu ˘ credint¸ a (Luca 11:13). Isus a spus: „Continuati¸ ˘ ˘ ˘ sa cereti¸ si¸ vi se va da, continuati¸ sa cautati¸ si¸ ˘ ˘ veti¸ gasi, continuati¸ sa bateti¸ si¸ vi se va deschi˘ ˘ ˘ de. Caci oricine cere primeste, ¸ oricine cauta gaseste ¸ si ¸ oricui bate i se va deschide“ (Mat. 7:7, 8). 18 Daca˘ dorim sa˘ primim spiritul si ajutorul ¸ ˘ ˘ ˆ lui Iehova, nu trebuie sa ne rugam doar de ca˘ ˆ ˘ ˘ teva ori si ¸ apoi sa ıncetam sa le mai cerem. S-ar ˘ ˘ ˘ putea sa fie necesar sa ne rugam mai des si¸ mai ˘ ˘ ˘ ˘ staruitor. Uneori, Iehova ar putea lasa sa treaca ˆ ˘ ˘ ˘ un anumit timp pana raspunde la rugaciuni ˘ ˘ ˘ pentru ca noi sa demonstram ca ne dorim cu ˘ ˘ adevarat lucrul pe care i-l cerem si¸ ca avem o ˘ ˘ credint¸ a sincera.1 ˆ ˘ ˘ 19 Sa˘ ascultam de Iehova ıntru totul. Isus a faˆ ˆ ˘ ˘ ˘ cut ıntotdeauna ceea ce ıi placea Tatalui sau. Cel ˆ ˘ putin el ar fi dorit sa actioneze ¸ ıntr-o situatie, ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ altfel decat dorea Tatal sau. Cu toate acestea, el ˆ ˘ ˘ i-a spus plin de ıncredere: „Sa se faca nu vointa ¸ ˆ ˘ mea, ci a ta!“ (Luca 22:42). Intreaba-te: Ascult ˆ 1 Pentru mai multe informatii, ¸ vezi cartea Ce ne ınva˘ ˆ ¸ta ın realitate Biblia?, paginile 170–173.

˘ 16. Ce trebuie sa facem pentru a avea „mintea lui Cristos“? ˆ ˘ ˘ ˘ 17, 18. a) Ce ınvat¸ am de la Isus despre rugaciune? ˘ ˘ ˘ b) De ce trebuie ‘sa continuam sa cerem’? ˘ ˆ ˘ 19. Ce a facut Isus ıntotdeauna, si¸ de ce ar trebui sa-i ˘ urmam exemplul?

ˆ eu de Dumnezeu chiar si¸ atunci cand nu-mi ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ este usor ¸ sa fac lucrul acesta? Sa nu uitam ca ın˘ ˘ ˆ sasi¸ viata ¸ noastra depinde de ascultare. Noi ıi ˘ ˘ datoram lui Iehova ascultare absoluta deoarece ˘ el este Creatorul nostru, Sursa si¸ Sustin ¸ atorul ˆ vietii ¸ (Ps. 95:6, 7). Nimic nu poate ınlocui as˘ ˘ ˆ cultarea. Fara ea nu putem castiga favoarea lui ¸ Dumnezeu. ˆ ˘ ˘ 20 Sa˘ dobandim o cuno ¸stin ¸ta temeinica din Biˆ ˆ blie. Cand s-a ımpotrivit atacurilor directe ale lui Satan la adresa credintei ¸ sale, Isus a citat ˆ din Scripturi (Luca 4:1–13). Cand a discutat cu ˘ opozantii ¸ sai religiosi, ¸ el a folosit ca autoritate ˆ ˆ Cuvantul lui Dumnezeu (Mat. 15:3–6). Prin ın˘ ˘ ˘ tregul sau mod de viat¸ a, Isus a dovedit ca avea ˘ ˘ ˘ o cunostin ¸ t¸ a temeinica a Legii divine si¸ ca era ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ hotarat sa o ımplineasca (Mat. 5:17). Si ¸ noi do˘ ˘ ˆ ˘ ˆ rim sa ne hranim ın permanent¸ a mintea cu ın˘ ˘ ˆ vat¸ aturile din Cuvantul lui Dumnezeu, care ne ˆ ˘ ˘ ıntaresc credinta ¸ (Filip. 4:8, 9). Poate ca unora ˘ ˘ ˘ dintre noi nu le este usor ¸ sa gaseascaˆ timp penˆ ˘ tru a studia personal sau ın familie. Insa nu tre˘ ˘ ˘ ˘ ˘ buie sa astept am sa gasim timp, trebuie sa ne fa¸ cem timp (Ef. 5:15–17). ˘ ˘ 21 „Sclavul fidel si prevaz ator“ ne-a ajutat ¸ ˘ sa avem mai mult timp pentru studiul persoˆ ˆ ˘ ˆ nal si¸ studiul ın familie, luand masuri ca, ın ˆ ˘ ˘ 20. Ce a dovedit Isus prin ıntregul sau mod de viat¸ a, ˘ si¸ cum putem urma exemplul sau? ˘ ˘ ˘ ˘ 21. Ce masura a fost luata pentru ca noi sa putem ˆ aprofunda si¸ aplica cunostin din Cuvantul lui ¸ ¸ tele Dumnezeu?

˘ Va aminti ¸ti?

ˆ ˙ De ce este spiritul lumii atat de ˘ ˆ raspandit? ˆ ˘ ˙ Care sunt cele patru ıntrebari ˘ pe care ar trebui sa ni le punem fiecare? ˙ Men ¸tiona ¸ti trei lucruri pe care ˆ ˘ ˘ le ınva ¸tam de la Isus ¸si pe care ˘ trebuie sa le facem pentru a primi spiritul lui Dumnezeu. TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ fiecare saptamana, sa putem dedica o seara ın˘ ˆ chinarii ın familie (Mat. 24:45). Folosesti ¸ cu ˆ ˘ ˘ ˆ ıntelepciune aceasta seara? Pentru a-ti¸ ınsusi¸ ¸ ˘ ˆ mintea lui Cristos ar putea fi util sa incluzi ın ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ studiul tau o analiza sistematica a ınvat¸ aturilor lui Isus privitoare la subiectul pe care ti-ai pro¸ ˘ pus sa-l analizezi. Ai putea folosi Indexul publi˘ ca ¸tiilor Watch Tower pentru a gasi informatii ¸ cu ˆ privire la subiectul ales. De exemplu, ın perioaˆ da 2008—2010, ın editia ¸ pentru public a acestei ˘ reviste au aparut 12 articole la rubrica „Ce ˆ ˘ ˘ ınvat¸ am de la Isus“. Aceste articole ar putea fi ˘ ˘ o baza excelenta de studiu. Din 2006, revista ˘ ˘ Trezi ¸ti-va! contine rubrica „Cum ati¸ raspun¸ ˘ ˘ de?“. Acest chestionar ne ajuta sa ne sporim cuˆ ˘ nostin ¸ din Cuvantul lui Dumnezeu si¸ sa o ¸ ta ˘ ˆ ˆ ˆ aprofundam. Din cand ın cand ai putea incluˆ ˆ ˘ ˆ de ın programul ınchinarii ın familie si¸ mate˘ ˘ riale de la aceasta rubrica.

ˆ Putem ınvinge lumea 22 Pentru a fi condusi de spiritul lui Dumnezeu ¸ ˘ ˆ trebuie sa ne ımpotrivim spiritului lumii. E ade˘ ˘ varat, nu este deloc usor sa facem acest lucru. ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Uneori poate fi oˆ adevarata lupta, o lupta din ras˘ ˆ ˘ puteri (Iuda 3). Insa putem ˆ iesi¸ ınvingatori! Isus ˘ le-a spus discipolilor sai: „In lume ve ¸ti avea necaˆ zuri, dar curaj! Eu am ınvins lumea“ (Ioan 16:33). ˆ ˆ 23 Si noi putem ınvinge lumea daca˘ ne ımpo¸ ˘ ˆ trivim spiritului ei si¸ facem tot ce ne sta ın ˆ putin˘ ¸ta pentru a primi spiritul lui Dumnezeu. Intr-ade˘ ˘ var, „daca Dumnezeu este cu noi, cine va fi ˆ ˘ ˆ ımpotriva noastra“? (Rom. 8:31) Cand primim ˘ ˆ ˘ spiritul lui Dumnezeu si¸ urmam ındrumarile sale ˆ ˘ consemnate ın Biblie, vom gasi mul ¸tumire, pace ˘ si¸ fericire si¸ vom avea speran ¸ta sigura de a ˘ ˆ ˘ trai pentru totdeauna ın lumea noua, care este aproape. ˘ ˆ 22, 23. Ce trebuie sa facem pentru a ınvinge lumea?

˘ ˆ SA NE INCREDEM ˆ ˆ IN IEHOVA ˆIN ACEST TIMP AL SFARSITULUI ¸ ˆ ˘ ˆ „Incredeti-v ¸ a ın Iehova pentru totdeauna.“ (IS. 26:4) ILIOANE de oameni din prezent nu stiu ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ın cine sau ın ce sa mai aiba ıncredere, ˘ ˘ probabil deoarece au fost raniti¸ sau dezamagiti¸ ˆ ˘ ˆ de prea multe ori. Insa cat de diferit stau lucruˆ ˘ ˆ rile ın cazul slujitorilor lui Iehova! Lasandu-se ˆ ˆ ˘ ˘ ındrumati¸ de ıntelepciunea divina, ei stiu ca nu ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ trebuie sa-si¸ puna ıncrederea ın aceasta lume ˆ ˆ ˆ sau ın ‘nobilii’ ei (Ps. 146:3). Ei ısi¸ ıncredintea¸

˘ ˆ ˆ ˆ za viata ¸ si¸ viitorul ın mainile lui Iehova, avand ˘ ˆ ˆ ˆ certitudinea ca el ıi iubeste ¸ si¸ ısi¸ ındeplines-¸ ˆ ˆ te ıntotdeauna promisiunile, consemnate ın ˆ ˘ Cuvantul sau (Rom. 3:4; 8:38, 39). 2 Iosua, un slujitor din vechime al lui Dum˘ nezeu, a confirmat ca Iehova este demn de toa˘ ˆ ˆ ta ıncrederea. Spre sfarsitul vietii, ¸ el le-a spus ¸ ˘ conationalilor s ai israeli ti: „Voi recunoa ste ¸ ¸ ¸ ti¸ din

˘ ˆ 1. Ce deosebire exista ıntre slujitorii lui Dumnezeu si¸ oamenii din lume?

˘ 2. Cum a confirmat Iosua ca Dumnezeu este demn ˘ ˆ de toata ıncrederea?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

˘ ˘ toata inima voastra si¸ din tot sufle˘ ˆ tul vostru ca niciun cuvant dintre toate cuvintele bune pe care vi le-a spus Iehova, Dumnezeul vostru, ˘ ˆ n-a ramas neımplinit. Toate vi s-au ˆ ımplinit“ (Ios. 23:14). ˆ 3 Iehova ıˆ si ımpline ste promi¸ ¸ ˘ siunile nu numai din iubire fat¸ a ˘ de slujitorii sai, ci mai ales de dra˘ gul numelui sau (Ex. 3:14; 1 Sam. 12:22). Referitor la numele divin, ˆ ın introducerea versiunii The Emphasized Bible, de J. B. Rotherham, se spune: „[Acesta] constituie o ˘ ˘ ˘ promisiune sublima; [reflecta] caRespectarea normelor lui Dumnezeu ne garanteaza fericirea pacitatea lui Dumnezeu de a se ˘ ˆ ˆ ˆ adapta la orice ımprejurare, la orice situaSa ne ıncredem ın Dumnezeu ˆ ˘ ˘ ˘ cand ne confruntam cu tenta ¸tii tie ¸ dificila, la orice necesitate ar aparea . . . ˘ ˆ ˆ ˆ 5 Nu este greu sa ne ıncredem ın Iehova cand [Constituie] o promisiune, . . . o revelatie, o ¸ ˆ e vorba despre promisiunea Paradisului sau a aducere-aminte, o garantie. ¸ Dumnezeu va fi ınˆ ˘ ˆ ınvierii, dupa care tanjim cu totii. ¸ Dar cum stau totdeauna fidel acestui Nume; Lui nu-i va fi niˆ ˘ ˆ ˆ ˘ lucrurile cand trebuie sa ne ıncredem ın Iehociodata rusine cu el“. ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ 4 Intreaba-te: Il cunosc eu pe Iehova suficient va ın chestiuni de ordin moral? Suntem noi pe ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ deplin convinsi¸ ca este drept sa umblam pe caide bine pentru a avea ıncredere deplina ın el? ˘ ˘ ˆ ˘ le lui Dumnezeu si¸ sa respectam normele sale? Privesc cu ıncredere viitorul, stiind ca Dumne¸ ˆ ˆ ˘ ˆ Avem ıncredere ca, procedand astfel, vom fi cu zeu detine ¸ ˆ controlul absolut? In Isaia 26:4 se ˘ ˘ ˘ ˆ adevarat fericiti? ¸ ˆ Regele Solomon a dat urmaspune: „Incredeti-v ¸ a ın Iehova pentru totdeauˆ ˆ ˘ ˘ ˆ torul ındemn: „Increde-te ın Iehova din toata na, caci Iah Iehova este Stanca timpurilor inde˘ ˆ inima ta si¸ nu te bizui pe priceperea ta. Tine ¸ finite!“. E adevarat, ın prezent Dumnezeu nu ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ seama de el ın toate caile tale, si¸ el ıti¸ va netezi intervine ın mod miraculos ın viata ¸ oamenilor, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ cararile“ (Prov. 3:5, 6). Sa observam ca verseteasa ¸ cum a facut uneori ın timpurile biblice. To˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ le fac referire la „caile“ si¸ „cararile“ noastre. Da, tusi, ¸ ıntrucat Iehova este „Stanca timpurilor inˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ıntregul nostru mod de viat¸ a, nu doar sperandefinite“, putem sa ne ıncredem ın el „pentru ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ta totdeauna“. Dar cum ıi ajuta Iehova pe slujito¸ noastra crestin ¸ a, trebuie sa reflecte ıncredeˆ ˘ ˘ ˘ ˆ rea pe care o avem ın Dumnezeu. Cum putem rii sai din prezent? Sa analizam ın continuare ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ dovedi ca avem o astfel de ıncredere cand ne trei situatii: 1) ne ınt are ste c and ıi cerem ajuto¸ ¸ ˘ ˆ rul pentru a ne ımpotrivi tentatiilor, 2) ne susconfruntam cu tentatii? ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ 6 Indepartarea tine cand ne confruntam cu apatie si ¸ ¸ ¸ opozitie de rau ıncepe la nivelul min˘ ˆ ˆ si coplesi ¸ ¸ 3) ne sprijina cand ne simtim ¸ ti¸ de ıntii. ¸ (Cite ¸ste Romani 8:5; Efeseni 2:3.) Asadar, ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ grijorari. Pe masura ce vom examina aceste sicum po ti s ati ınt are sti hot ar area de a respin¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ tuatii, ¸ sa meditam la modul ın care ne putem ge gandurile rele? Iata cinci modalitati: ¸ 1) cere ˆ ˘ ˆ ˆ ıntari ıncrederea ın Iehova. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ 3. Ce dezvaluie despre Dumnezeu numele sau? ˆ ˆ 4. a) Ce ındemn primim ın Isaia 26:4? b) Ce vom ˆ analiza ın acest articol?

5. In ce privint¸ a ne-ar putea fi mai greu sa ne ıncreˆ dem ın Dumnezeu? ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ 6. Cum ne putem ıntari hotararea de a respinge gandurile rele? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

ˆ ˘ ajutorul lui Iehova ın rugaciune (Mat. 6:9, 13); ˘ 2) mediteaza la exemple biblice de persoane care au ascultat si¸ care n-au ascultat de Iehova ˘ ˘ si¸ observa apoi ce urmari au avut actiunile fie¸ ˘ ˆ ˆ ˘ careia (1 Cor. 10:8–11)1; 3) gandeste-te cat rau ¸ ˆ ˘ pe plan mintal si¸ afectiv ıti¸ poate face pacatul ˆ tie ce simte Dum¸ si¸ celor dragi; 4) gandeste-te ¸ ˆ ˘ nezeu cand unul dintre slujitorii sai comite un ˘ pacat grav; (Cite ¸ste Psalmul 78:40, 41.) 5) ima˘ ˆ ˘ ˆ gineaza-ti¸ cat de mult se bucura Iehova cand ˘ ˘ ˘ ˆ vede ca un slujitor al sau ramane loial, respinˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ gand raul si¸ facand binele, ın public si¸ ın particular (Ps. 15:1, 2; Prov. 27:11). Da, si¸ tu poti¸ do˘ ˆ ˆ vedi ca te ıncrezi ın Iehova.

˘ ˆ ˆ ˆ Sa ne ıncredem ın Dumnezeu cand ˘ ne confruntam cu apatie si ¸ opozi ¸tie ˆ ˆ 7 Multi frati slujesc ın teritorii ın care nu este ¸ ¸ ˘ usor sa perseverezi. Profetul Ieremia a slujit ¸ ˆ ˆ ıntr-un astfel de teritoriu. El a slujit ın regatul ˆ ˘ lui Iuda ın perioada tumultoas a dinaintea disˆ ˆ trugerii Ierusalimului. In fiecare zi credinta ¸ ıi ˘ ˆ era pusa la ıncercare deoarece asculta de Dum˘ nezeu si¸ anunta ¸ mesajele sale de judecata. La ˘ un moment dat, chiar si¸ secretarul sau loial, Baˆ ˘ ruc, s-a plans ca era „istovit“ (Ier. 45:2, 3). A avut Ieremia momente de descurajare? Da, oda˘ ˘ ˘ ta, el s-a simtit ¸ deprimat. „Blestemata sa fie ziua ˆ ˘ ın care m-am nascut!“, a exclamat el. „De ce ˆ ˘ ˘ am iesit ¸ din pantecele mamei sa vad truda si¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ mahnirea si¸ zilele sa mi se sfarseasc a ın rusi¸ ¸ ne?“ (Ier. 20:14, 15, 18) 8 Totusi, Ieremia n-a renuntat. El a continuat ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ sa se ıncreada ın Iehova. Drept urmare, acest ˘ profet fidel a simtit ¸ personal adevarul cuˆ vintelor lui Iehova consemnate ın Ieremia ˆ ˘ 17:7, 8: „Binecuvantat este barbatul viguros ˆ ˆ ˘ ˆ care-si¸ pune ıncrederea ın Iehova si¸ a carui ın˘ ˘ ˆ 1 Vezi cartea „Pastra ¸ti-va ın iubirea lui Dumnezeu“, paginile 102–106.

ˆ ˘ 7. Cu ce ıncercari s-a confruntat Ieremia, si¸ cum s-a simtit ¸ el ˆ uneori? 8, 9. In armonie cu Ieremia 17:7, 8 si¸ cu Psalmul ˘ ˘ 1:1–3, ce trebuie sa facem pentru a continua sa ˘ dam rod?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

˘ credere a ajuns sa fie Iehova. El va fi ca un pom ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ sadit langa ape care-si¸ ıntinde radacinile langa ˘ ˆ ˘ cursul de apa. Nu va vedea cˆ and vine caldura, ci frunzisul ¸ lui va fi verde. In anul secetos nu ˆ ˆ ˘ se va ıngrijora si¸ nu va ınceta sa dea rod“. ˘ 9 Asemenea unui pom cu frunzisul verde „sa¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ dit langa ape“, sau ıntr-o livada irigata, Ieremia ˆ ˘ ˘ ˘ ‘nu a ıncetat niciodata sa dea rod’. El nu s-a la˘ ˘ sat influentat ¸ de batjocurile rautacioase ale ce˘ lor din jur, ci a ramas aproape de Sursa ‘apei’ ˆ ˆ care ıntretine viata, ¸ ¸ permit¸ and ca tot ce i-a spus ˘ ˘ Iehova sa-i atinga inima (Ier. 20:9). (Cite ¸ste Psalmul 1:1–3.) Ce exemplu minunat este Ieˆ remia pentru noi, ındeosebi pentru aceia care ˆ ˘ slujesc ın teritorii dificile! Daca si¸ tu predici ˆ ˘ ˘ ıntr-un astfel de teritoriu, continua sa te bizui ˆ ˘ ıntru totul pe Iehova, iar el te va ajuta sa perˆ ˘ severezi ın timp ce ‘marturisesti ¸ public nume˘ le sau’ (Evr. 13:15). 10 Iehova ne-a pus la dispozitie multe lucruri ¸ ˘ ˘ ˆ pentru a ne ajuta sa perseveram ın aceste zile ˘ ˆ din urma. De exemplu, el ne-a dat Cuvantul ˘ ˆ sau, care este tradus cu exactitate ın tot mai ˘ multe limbi. De asemenea, ne ofera din abun˘ ˘ ˘ dent¸ a hrana spirituala la timpul potrivit prin ˘ ˘ intermediul clasei sclavului fidel si¸ prevazator. El ne-a dat si¸ o mare familie de frati¸ si¸ surori, ˘ astfel ca ne putem bucura de asocieri ziditoare ˆ la ıntruniri si¸ la congrese. Profiti¸ din plin de ˆ aceste ıngrijiri? Toti¸ cei care fac asa ¸ „vor striga ˘ ˘ de bucurie datorit a st arii bune a inimii lor“. ˆ ˘ ˘ Insa cei care nu asculta de Dumnezeu ‘vor scoa˘ te strigate din cauza durerii inimii lor si¸ vor ˘ urla din cauza prabusirii spiritului lor’ (Is. ¸ 65:13, 14).

˘ ˆ ˆ Sa ne ıncredem ın Dumnezeu ˆ ˘ ˆ ˘ cand ne apasa ıngrijorarile 11 Asa cum s-a profetit, asupra omenirii se ¸ ¸ abat tot mai multe necazuri, asemenea unor re˘ ˘ varsari mari de ape (Mat. 24:6–8; Rev. 12:12). ˆ ˘ ˆ 10. De ce ıngrijiri avem parte, si¸ ce ar trebui sa ne ın˘ trebam? ˆ ˆ 11, 12. Avand ın vedere problemele omenirii, care ˘ ˆ este calea adevaratei ıntelepciuni? ¸

ˆ „Iehova este Stanca timpurilor indefinite“

ˆ ˘ ˘ Cand au loc inundatii, ¸ reactia ¸ fireasca este sa te ˘ ˆ refugiezi oriunde gasesti ¸ un loc ınalt: pe acope˘ ˘ risul ¸ unei case sau pe o colina. Tot la fel, pe ma˘ ˘ sura ce problemele acestei lumi se agraveaza, ˘ milioane de oameni cauta refugiu la institutii¸ le religioase, politice si¸ financiare, care par ˆ ˘ ˆ ˘ „locuri ınalte“, sau se refugiaza ın stiin t¸ a si¸ teh¸ ˘ nologie. Dar niciuna dintre acestea nu ofera o ˆ ˘ ˘ sigurant¸ a reala (Ier. 17:5, 6). In schimb, slujito˘ ˆ rii lui Iehova au gasit un refugiu sigur: „Stanca timpurilor indefinite“ (Is. 26:4). Psalmistul a ˆ scris: „[Iehova] este stanca si¸ salvarea mea, turnul meu tare“. (Cite ¸ste Psalmul 62:6–9.) ˘ ˘ ˆ ˘ Cum dovedim ca facem din aceasta Stanca refugiul nostru? ˆ ˘ 12 Noi ne alipim de Iehova cand respectam ˆ ˘ ceea ce spune Cuvantul sau, care de multe ori ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ da ındrumari contrare celor pe care le da ınte¸ ˘ lepciunea umana (Ps. 73:23, 24). De exemplu, ˘ ˘ ˆ oamenii care se ghideaza dupa ıntelepciunea ¸ ˘ ˆ ˘ umana ar putea spune: „N-ai decat o viat¸ a, ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ traieste-o din plin“, „Fa-ti¸ o cariera“, „Castig ¸ ¸ a ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ multi¸ bani“, „Cumpara cat mai mult“, „Calatoˆ ˘ ˘ ˘ ˘ reste ¸ si¸ vezi lumea“. Insa cei ce se lasa calauziti¸ ˆ ˘ ˘ ˘ de ıntelepciunea divina se conduc dupa urma¸ ˘ torul sfat: „Cei ce se folosesc de lume [sa fie] ca ˘ aceia care nu se folosesc din plin de ea, fiindca

ˆ scena acestei lumi este ın schimbare“ (1 Cor. ˆ ˘ ˘ ˆ 7:31). In mod asemanator, Isus ne-a ındemnat ˘ ˆ ˆ sa punem ıntotdeauna ınchinarea la Iehova pe ˆ ˘ ˘ ˆ primul plan ın viat¸ a si¸ sa ne strangem „comori ˆ ˆ ın cer“, ın cel mai sigur loc posibil (Mat. 6:19, 20). 13 Dovedesti prin atitudinea ta fata˘ de „lu¸ ¸ ˘ ˘ ˆ me“ si¸ fat¸ a de „lucrurile din lume“ ca te ıncrezi ˆ ˆ ıntru totul ın Dumnezeu? (1 Ioan 2:15–17) ˘ Sunt pentru tine bogatiile spirituale si¸ privile¸ giile teocratice mai importante si¸ mai de dorit ˆ ˘ decat lucrurile pe care le ofera lumea? (Filip. ˘ ˘ ˘ 3:8) Te straduiesti ¸ sa-ti¸ pastrezi ‘ochiul simplu’? ˘ (Mat. 6:22) Desigur, Dumnezeu nu vrea sa fii ˘ imprudent sau iresponsabil, mai ales ˆ ˘ daca ai o ˆ familie de ıntretinut (1 Tim. 5:8). Ins a el asteap¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ta din partea slujitorilor sai sa se ıncreada ın ˆ ˆ ˘ mod deplin ın el, nu ın lumea muribunda a lui Satan (Evr. 13:5). ˆ 14 Sa˘ ne gandim la exemplulˆ lui Richard si¸ ˆ Ruth, care au trei copii mici. „In adancul ini˘ mii stiam ca puteam face mai mult pen¸ ˘ tru Iehova“, spune Richard. „Duceam o viat¸ a ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ confortabila, ınsa simteam ca ıi daruiam lui ¸ ˘ Dumnezeu doar din surplusul meu, ca sa spun ˘ ˘ asa. ¸ Dupa ce ne-am rugat si¸ ne-am facut cal˘ culele, eu si¸ Ruth am decis sa-i cer sefului meu ¸ ˘ ˘ sa-mi reduca programul de lucru la patru zile ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ pe saptamana — si¸ asta ın conditiile ın care tara ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ era ın plina criza economica. Cererea mea a fost ˘ ˆ ˘ ˆ aprobata si, ¸ de o luna, am ınceput ¸ ın mai putin ˘ ˘ ˆ sa lucrez dupa noul program.“ Ce a ınsemnat ˘ aceasta decizie pentru Richard? 15 „Acum am un salariu cu 20% mai mic“, ˆ ˘ spune el, „dar am ın plus 50 de zile pe an ca sa ˘ ˘ fiu cu familia si¸ sa ma ocup de copii. Am pu˘ ˘ ˆ tut sa-mi dublez numarul de ore petrecute ın ˘ ˘ serviciul de teren, sa-mi triplez numarul de stu˘ ˘ ˆ ˘ dii biblice si¸ sa ma implic mai mult ın activitaˆ ˆ tile Si, ¸ congregatiei. ¸ ¸ ıntrucat am mai mult timp ˆ ˆ 13. Tin ¸ and cont de ceea ce se spune ın 1 Ioan ˘ ˆ ˘ 2:15–17, ce ar trebui sa ne ıntrebam? ˘ ˆ 14–16. De ce foloase s-au bucurat unii pastrandu-si¸ ˆ ˆ ‘ochiul simplu’ si¸ punand ınchinarea la Iehova pe primul plan? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

˘ ˆ ˆ sa stau cu copiii, Ruth poate face din cand ın ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ cand pionierat auxiliar. Sunt hotarat sa pastrez ˆ acest program de lucru cat mai mult timp posibil“. ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ 16 Roy si Petina, a caror fiica este ınca ın ın¸ ˘ ˘ tretinerea lor, au reusit ¸ ¸ sa reduca timpul alocat ˘ ˆ ˘ muncii laice si¸ astfel sa ınceapa serviciul cu ˘ ˘ ˆ ˘ timp integral. „Lucrez trei zile pe saptamana“, ˘ ˘ spune Roy, „iar Petina lucreaza doua. De aseme˘ ˆ nea, ne-am mutat dintr-o casa ıntr-un apar˘ tament, care necesita mai putine cheltuieli. ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ Amandoi am facut pionierat ınainte sa se nas˘ ˘ ca fiul si¸ fiica noastra si¸ nu ne-am pierdut ni˘ ciodata dorinta ¸ de a sluji ca pionieri. Astfel, ˆ ˘ ˆ cand copiii nostri ¸ s-au facut mari, am reınceput ˘ serviciul cu timp integral. Nicio suma de bani ˆ ˘ nu se poate compara cu binecuvantarile de care avem parte“.

„Pacea lui Dumnezeu“ ˘ ne va pazi inima ˆ 17 Nimeni nu poate sti ce aduce ziua de mai¸ ˆ ˆ ˘ ne, ıntrucat „timpul si¸ evenimentele neprevazute“ ne ajung pe toti¸ (Ecl. 9:11). Totusi, ¸ nesiˆ ˘ ˘ ˘ guranta ¸ zilei de maine nu trebuie sa ne rapeasca ˘ pacea mintii astazi, asa ¸ pe care o simtim ¸ ¸ cum ˆ ˆ ˘ ˘ li se ıntampla deseori celor care nu se bucura ˆ ˘ de siguranta ¸ pe care o aduce o relatie ¸ stransa cu Dumnezeu (Mat. 6:34). Apostolul Pavel a scris: ˘ ˆ ˆ „Nu va ıngrijorati¸ de nimic, ci ın orice lucru, ˘ ˘ ˆ ˘ prin rugaciuni si¸ implorari ımpreuna cu multumiri, faceti-i ¸ ¸ cunoscute lui Dumnezeu cereriˆ le voastre, iar pacea lui Dumnezeu, care ıntreˆ ˘ ˆ 17. Cum te ıncurajeaza pe tine Scripturile, ın pofida nesigurantei ¸ vietii? ¸

Pute ¸ti explica?

ˆ ˆ Cum ne putem ıncrede ın Iehova ˆ ˘ ˙ cand ne confruntam cu tenta ¸tii? ˆ ˘ ˙ cand ne confruntam cu apatie ¸si opozi ¸tie? ˆ ˘ ˆ ˘ ˙ cand suntem apasa ¸ti de ıngrijorari? 16

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

ˆ ˘ ˘ ce orice gandire, va va pazi inima si¸ mintea“ (Filip. 4:6, 7). ˆ 18 Multi frati si surori aflati ın situatii ¸ ¸ ¸ ¸ ¸ grele au ˘ ˘ simtit si¸ pacea interioara pe care le da ¸ linistea ¸ ˘ ˘ ˆ Iehova. Iata ce spune o sora: „Un chirurg a ın˘ ˘ ˘ ˘ cercat de repetate ori sa ma intimideze si¸ sa ma ˘ ˆ determine sa accept transfuzia de sange. «Ce e ˆ si¸ prostia asta cu sangele?» au fost cuvintele cu ˆ ˘ care m-a «salutat». Atunci, dar si¸ ın alte dati, ¸ ˆ ˆ m-am rugat ın gand lui Iehova si¸ am avut un profund sentiment de pace. M-am simtit ¸ tare ca ˆ ˘ ˘ ˘ o stanca. Desi¸ eram slabita din cauza nivelului ˘ ˆ scazut al hemoglobinei, i-am putut explica ın mod clar motivele biblice pentru care nu acˆ ceptam sange“. 19 Uneori Dumnezeu ne ofera˘ sprijinul neceˆ ˘ ˆ sar printr-un colaborator ın credint¸ a care ne ın˘ ˘ ˘ curajeaza sau prin hrana spirituala oportuna. ˘ ˘ Probabil ca si¸ tu ai auzit un frate sau o sora spuˆ nand: „Acest articol este exact ce aveam nevoie! ˆ ˘ ˘ Parca a fost scris pentru mine!“. Intr-adevar, inˆ ˘ diferent de situatia ¸ ın care ne aflam sau de ne˘ ˆ ˘ cesitatile ¸ pe care le avem, Iehova ısi¸ va arata iu˘ ˘ ˆ ˆ birea fat¸ a de noi daca ne ıncredem ın el. La urma urmei, suntem „oile“ sale si¸ suntem nu˘ miti¸ cu numele sau! (Ps. 100:3; Ioan 10:16; Fap. 15:14, 17) ˆ ˆ 20 In „ziua maniei lui Iehova“, ce se apropie ˆ cu repeziciune, toate lucrurile ın care lumea lui ˆ ˆ Satan ısi¸ pune ıncrederea vor fi distruse. Aurul, argintul si¸ alte lucruri de pret¸ nu vor oferi nici˘ decum sigurant¸ a (Tef. 1:18; Prov. 11:4). Singu¸ ˆ rul refugiu va fi „Stanca timpurilor indefinite“ ˘ ˘ ˆ (Is. 26:4). Asadar, sa dovedim ca ne ıncredem ¸ ˆ ˆ ˘ pe deplin ın Iehova umbland pe caile sale drepˆ ˆ te, anunt¸ and mesajul despre Regat ın pofida ˆ ˆ apatiei si¸ opozitiei ¸ si¸ aruncandu-ne toate ıngri˘ ˘ jorarile asupra lui! Daca vom proceda asa, ¸ ‘vom ˆ ˘ locui ın sigurant¸ a si¸ frica de nenorocire nu ne va tulbura’ (Prov. 1:33). ˆ ˆ ˘ 18, 19. In ce moduri ne ıncurajeaza Dumnezeu? Dati¸ exemple. ˆ ˘ 20. De ce slujitorii lui Iehova ‘vor locui ın sigurant¸ a’ ˆ ˘ cand lumea lui Satan va fi distrusa?

Avem motive de bucurie ˆ I

˘ ˘ ˘ N TOATA creatia, ¸ de la cea mai mica celula vie ˆ ˘ ˆ pana la imensele galaxii grupate ın roiuri si¸ ˘ ˘ ˆ superroiuri, se observa o organizare desavarsi¸ ˘ ˘ ta. Acest fapt nu este deloc surprinzator, deoarece Creatorul nostru „nu este un Dumnezeu al ˆ dezordinii“ (1 Cor. 14:33). Dar si¸ modul ın care ˆ ˆ ˘ a organizat Iehova lucrurile ın vederea ınchina˘ ˆ rii este impresionant. Sa ne gandim: Iehova a ˘ ˘ ˘ format o organizatie ¸ universala, alcatuita din ˆ sute de milioane de creaturi inteligente, atat fiˆ ˆ ˘ ˘ zice, cat si¸ spirituale, ınzestrate cu voint¸ a libera ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ si¸ unite ın ınchinarea pura. Cata maretie! ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ In Israelul antic, partea pamanteasca a orga˘ nizatiei ¸ lui Dumnezeu era reprezentata de Ierusalim, unde se afla templul lui Iehova si¸ unde ˘ ˘ locuia regele sau uns. Iata cum si-a ¸ exprimat un ˆ ˘ israelit captiv ın Babilon sentimentele fat¸ a de ˆ ˘ ˘ orasul ¸ sfant: „Sa mi se lipeasca limba de cerul ˘ ˘ gurii daca nu-mi voi aduce aminte de tine, daca nu voi ridica Ierusalimul mai presus de cea dinˆ tai dintre bucuriile mele!“ (Ps. 137:6). ˘ Ai si¸ tu aceleasi¸ sentimente fat¸ a de organizatia ¸ lui Dumnezeu din prezent? Este aceasta ‘mai ˆ ˆ presus de cea dintai dintre bucuriile tale’? Inte¸ ˘ ˘ ˘ ˆ leg copiii tai istoria partii ¸ pamantesti ¸ a organiˆ zatiei ¸ lui Dumnezeu si¸ modul ın care functio¸ ˘ neaza ea? Pretuiesc ei privilegiul de a face parte ¸ ˘ din comunitatea mondiala a Martorilor lui Iehova? (1 Pet. 2:17) Pentru ca membrii familiei ˘ ˘ ˘ tale sa cunoasca si¸ sa aprecieze mai mult orgaˆ nizatia ¸ lui Iehova, ai putea folosi la ınchinarea ˆ ˆ ın familie unele dintre sugestiile prezentate ın continuare.

˘ Istoriseste ¸ despre „zilele de odinioara“ ˆ In fiecare an, familiile israelite se adunau ˆ pentru a celebra Pastele. Cand a fost institui¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ta aceasta sarbatoare, Moise a spus poporului:

˘ ˘ ˆ ˆ ˆ „Daca fiul tau te va ıntreba mai tarziu, zicand: ˆ ˘ ˘ ˘ «Ce ınseamna aceasta?», sa-i spui: «Prin taria ˆ mainii sale ne-a scos Iehova din Egipt, din casa ˆ sclavilor»“ (Ex. 13:14). Modul ın care actionase ¸ ˆ ˘ Iehova ın folosul israelitilor nu trebuia sa devi¸ ˘ ˘ ˘ ˘ na istorie moarta. Cu sigurant¸ a, multi¸ parinti¸ ˆ israeliti¸ au respectat porunca lui Moise. Cateva ˆ generatii ¸ mai tarziu, un israelit s-a rugat astfel: „O, Dumnezeule, am auzit cu urechile noastre, ˘ stramosii ne-au istorisit despre lucrarea ¸ nostri ¸ ˘ ˆ ˆ pe care ai facut-o ın zilele lor, ın zilele de odi˘ nioara!“ (Ps. 44:1). Pentru tinerii de azi, si¸ istoria Martorilor lui ˘ Iehova din ultimii 100 de ani ar putea parea ca ˘ o istorie din „zilele de odinioara“. Ce poti¸ face ˘ ˘ ˘ deci ca evenimentele din aceast ˆ a perioada sa fie ˘ pentru copiii tai o istorie vie? In acest sens, unii ˘ parinti¸ folosesc Anuarul, cartea Martorii lui Iehova — Proclamatori ai Regatului lui Dumne˘ ˘ ˆ zeu, relatari autobiografice aparute ın publica˘ tiile noastre si¸ alte materiale care prezinta ¸ ˘ istoria teocratica, inclusiv noul DVD despre poporul lui Dumnezeu din timpurile moderne. ˆ De exemplu, vizionand documentarele despre persecutarea fratilor nostri ¸ ¸ din fosta Uniune So˘ ˘ ˆ vietica si¸ din Germania nazista, familiile ınva˘ ˘ ˆ ˆ ˘ t¸ a sa se bizuie pe Iehova ın ıncercari. Analizea˘ ˆ ˆ za aceste materiale la ınchinarea ın familie. ˘ ˆ ˘ ˆ Astfel, copiii tai vor fi mai tari ın credint¸ a cand ˘ ˆ integritatea le va fi pusa la ıncercare. ˆ ˘ ˘ ˘ Nu uita ınsa ca, daca le vei tine un discurs ¸ despre istorie, copiii se vor plictisi repede. De ˆ aceea, cand analizezi astfel de subiecte, este ˘ ˘ bine sa-i implici si¸ pe ei. De pilda, i-ai putea cere ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ copilului tau sa-si¸ aleaga o tar ¸ a, sa faca cerce˘ ˘ ˘ tari cu privire la istoria teocratica a acelei t¸ ari si¸ ˘ ˘ sa prezinte familiei informatiile pe care le-a ga¸ ˘ ˆ ˘ sit. De asemenea, daca ın congregatia ¸ voastra TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

Organizatia ¸ lui Dumnezeu ˘ Un subiect ce merita studiat

˘ Astazi dispunem de numeroase publicatii ¸ care ˘ ˘ ˘ ne ajuta sa aflam mai multe despre istoria organizatiei ¸ lui Iehova si¸ despre modul ei de ˘ functionare. De exemplu, ai putea face cercetari ¸ ˘ ˆ ˘ cu privire la urmatoarele ıntrebari: ˆ Cum a ınceput lucrarea supraveghetorilor itineran ¸ti din zilele noastre? (Martorii lui Iehova — Proclamatori ai Regatului lui Dumnezeu, paginile 222–227.)

X X X

Ce s-a petrecut cu ocazia congresului ˆ din 1941, ın „Ziua copiilor“? (Martorii lui Iehova — Proclamatori ai Regatului lui Dumnezeu, paginile 86, 88.) Cum ia decizii Corpul de Guvernare? ˘ ˘ ˘ (Sa depunem „o marturie temeinica“ despre Regatul lui Dumnezeu, paginile 108–114.)

˘ ˆ exista crestini care ıi slujesc de mult timp lui Ie¸ ˘ hova cu fidelitate, i-ai putea invita sa participe ˆ ˆ cu voi la ınchinarea ın familie. Fiul sau fiica ta ˘ i-ar putea intervieva si¸ i-ar putea ruga sa relateze unele experiente ¸ din viata ¸ lor. Sau l-ai putea ˘ ˘ ˘ ˘ pune pe copilul tau sa faca un desen care sa re˘ prezinte evenimente sau activitati¸ importante ˘ ˘ din istoria teocratica, de pilda construirea unei filiale, un congres international sau folosirea ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ fonografului ın lucrarea din casa ın casa.

˘ ˆ ˘ ˘ Sa ın ¸telegem „lucrarea fiecarei par ¸ti“ Apostolul Pavel a comparat congregatia ¸ cres-¸ ˘ ˘ ˆ tina cu „trupul, bine alcatuit si¸ strans legat, prin ˘ ˆ ˘ ˆ ceea ce da fiecare ıncheietura, [care] ısi¸ face ˘ ˘ ˆ cresterea potrivit cu lucrarea fiecarei parti¸ ın ¸ ˘ ˆ masura ei si¸ se zideste ¸ ın dragoste“ (Ef. 4:16, ˆ ˘ Cornilescu, 1996). Cand aflam mai multe deˆ ˘ spre modul ın care functioneaz a corpul uman, ¸ ˘ ne creste si¸ respectul fat¸ a de Creato¸ aprecierea ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ rul nostru. In mod asemanator, cand analizam ˆ ˘ modul ın care functioneaz a congregatia ¸ ¸ mon˘ ˘ ˆ ˆ ˆ diala, ramanem uimiti¸ de „ıntelepciunea atat ¸ ˘ de felurita a lui Dumnezeu“ (Ef. 3:10). ˘ ˘ Iehova ne arata cum func ¸tioneaza organiza ¸tia ˘ sa, inclusiv partea ei cereasca. De exemplu, el ne ˘ spune ca i-a dat o revela ¸tie lui Isus Cristos, care, ˆ ˆ ˘ la randul lui, „l-a trimis pe ıngerul sau si, ¸ prin ˆ ˘ el, i-a prezentat-o ın simboluri sclavului sau ˘ ˘ Ioan, care a depus marturie“ (Rev. 1:1, 2). Daca ˘ ˘ Dumnezeu ne dezvaluie cum func ¸tioneaza par˘ ˘ tea invizibila a organiza ¸tiei sale, nu este logic sa ˘ ˘ ˆ credem ca el doreste ¸ ca noi sa ın ¸telegem si ¸ „lu˘ ˘ ˘ ˆ crarea fiecarei par ¸ti“ de pe pamant? ˆ ˆ Ce am putea face pentru a ıntelege modul ın ¸ ˘ care este organizat poporul lui Iehova? Daca ˆ supraveghetorul de circumscriptie ¸ va vizita ın ˆ ˘ curand congregatia ¸ voastra, ai putea analiza cu ˘ familia responsabilitatile supraveghetorilor iti¸ ˆ ˘ neranti¸ si¸ binecuvantarile de care au parte, preˆ ˆ ˘ cum si¸ modul ın care ıi ajuta ei pe membrii ˆ ˘ congregatiei. Sau ati¸ putea analiza ımpreuna ¸ ˘ alte subiecte, cum ar fi: De ce este important sa ˘ ˘ dam raport de activitate? Cum este finantat ¸ a organizatia ¸ lui Dumnezeu? Cum este organizat

˘ Corpul de Guvernare si¸ cum ne da el hrana ˘ spirituala? ˆ ˆ Intelegerea modului ın care este organizat ¸ ˘ ˆ poporul lui Iehova ne ajuta ın cel putin ¸ trei pri˘ vinte: ¸ 1) ne sporeste ¸ aprecierea fat¸ a de cei care ˘ ˆ lucreaza din greu ın folosul nostru (1 Tes. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ 5:12, 13), 2) ne motiveaza sa urmam ındruma˘ ˘ rile primite de la fratii ¸ cu raspundere si¸ sa co˘ ˆ ˘ laboram cu ei (Fap. 16:4, 5) si¸ 3) ne ıntareste ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ıncrederea ın cei aflati¸ ın fruntea noastra, deoa˘ rece vedem ca toate deciziile pe care le iau si¸ tot ˘ ce fac se bazeaza pe Scripturi (Evr. 13:7).

„Cerceta ¸ti-i turnurile de locuit“ ˆ ˆ „Mergeti¸ ın jurul Sionului si¸ ınconjurati-l, ¸ ˆ ˘ ˘ numarati-i ¸ turnurile! Indreptati-v ¸ a inima spre meterezele lui. Cercetati-i ¸ turnurile de locuit, ca ˘ sa istorisiti¸ generatiei viitoare!“ (Ps. 48:12, 13) ¸ ˆ ˘ ˘ Psalmistul i-a ındemnat pe israeliti¸ sa mearga si¸ ˘ ˘ ˆ sa vada Ierusalimul de aproape. Cate amintiri ˘ ˆ dragi aveau familiile israelite care mersesera ın ˆ ˘ ˘ ˘ orasul ¸ sfant cu ocazia sarbatorilor anuale si¸ va˘ ˘ zusera templul impozant! Ele trebuie sa se fi ˆ ˘ ˘ simtit ¸ ındemnate ‘sa istoriseasca generatiei ¸ vii˘ toare’ cele vazute acolo. ˘ ˆ Sa ne gandim si¸ la regina din Seba, care la ¸ ˆ ˆ ˘ ınceput a fost neıncrezatoare cu privire la ceea ˆ ce auzise despre marea ıntelepciune a lui Solo¸ ˘ mon si¸ despre conducerea sa extraordinara. ˘ Cum s-a convins ea ca lucrurile pe care le auzi˘ se erau adevarate? Ea a spus: „N-am dat crezare ˆ ˘ ˘ ˘ cuvintelor lor pana n-am venit sa vad cu ochii ˆ ˘ mei“ (2 Cron. 9:6). Intr-adevar, ceea ce vedem ˘ ‘cu ochii nostri’ ne influenteaz ¸ a profund. ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Cum ıi poti¸ ajuta pe copiii tai sa vada ‘cu ochii lor’ lucrurile extraordinare din organiza˘ ˆ ˆ tia ¸ lui Iehova? Daca ın zona ın care locuiti¸ exis˘ ˘ ta o filiala a Martorilor lui Iehova, faceti¸ un ˘ efort sa o vizitati. ¸ De exemplu, Mandy si¸ Beˆ ˘ ˆ thany au locuit ın copilarie ıntr-o localitate ˘ aflata la 1500 de kilometri de filiala din tara lor. ¸ ˘ Cu toate acestea, parintii ¸ lor au organizat de multe ori excursii pentruˆ a vizita Betelul, mai ˆ ales cand ele erau mici. „Inainte de a vizita Be˘ ˘ telul“, spun ele, „credeam ca acolo lucreaza TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

ˆ ˆ ˘ ˘ numai persoane ın varsta si¸ ca domneste ¸ o at˘ ˘ ˆ ˆ mosfera sobra. Dar acolo am ıntalnit tineri care lucrau din greu pentru Iehova si¸ care erau plini ˆ ˘ de bucurie. Am ınteles ca organizatia ¸ ¸ lui Iehoˆ ˆ ˆ va ınsemna mai mult decat ceea ce vedeam ın ˘ ˘ mica noastra localitate. Fiecare vizita la Betel ne ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ dadea o doza de energie spirituala“. Vazand organizatia ¸ lui Dumnezeu de aproape, Mandy si¸ ˆ ˘ ˆ ˘ Bethany s-au simtit ¸ ındemnate sa ınceapa pioˆ ˘ nieratul. Mai tarziu, ele chiar au fost invitate sa lucreze temporar la Betel. ˆ In prezent dispunem de mijloace de a „vedea“ organizatia care nu existau pe ¸ lui Iehova ˆ vremea Israelului antic. In ultimii ani, poporul lui Dumnezeu a primit casete video si¸ DVD-uri ˘ ˘ ce prezinta diferite activitati¸ ale organizatiei ¸ lui ˘ ˘ Iehova. Printre acestea se numara Martorii lui

˘ ˘ ˆ ˘ Iehova —ˆ Organiza ¸ti sa raspandeasca vestea ˘ ˆ buna si¸ Intreaga comunitate a fra ¸tilor. Cand tu si¸ familia ta veti¸ vedea eforturile pe care le fac betelistii, misionarii, fratii ¸ care iau parte la ac¸ ˘ tiunile de ajutorare si¸ fratii ¸ ¸ care pregatesc si¸ or˘ ˆ ganizeaza congresele, ın mod sigur veti¸ aprecia ˘ ˆ ˘ si¸ mai mult comunitatea mondiala a ınchinatorilor lui Iehova. Fiecare congregatie ¸ din cadrul poporului lui ˆ Dumnezeu are un rol important ın ce priveste ¸ sustinerea crestinilor si¸ predicarea vestii ¸ ¸ ¸ bune ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ pe plan local. Sa ne rezervam ınsa timp ca, ımˆ ˘ ˘ preuna cu familia, sa ne amintim de „ıntreaga comunitate a fratilor . . . din lume“. Lucrul ¸ ˘ acesta ne va ajuta pe noi si¸ pe copiii nostri sa ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ramanem „tari ın credint¸ a“, convinsi¸ ca avem motive de bucurie (1 Pet. 5:9).

˘ ˘ ˘ ˘ Sa nu-i parasim niciodat a ˆ ˘ pe colaboratorii nostri ın credint¸ a ¸ ˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙

˘ IMP de zece ani ne-am lasat distrasi ¸ de opor˘ tunitatile pe care le oferea lumea afaceri¸ ˆ ˆ lor, bucurandu-ne de castiguri materiale foarte ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ mari. Desi ¸ fuseseram crescuti¸ ın adevar, ne ın˘ ˘ ˘ departaseram de Iehova si ca nu mai ¸ ¸ simteam ˘ ˆ aveam putere sa ne ıntoarcem“, povestesc Jarosław si ¸ sa, Bety.1 ¸ sotia ˆ Un alt frate, Marek, ısi¸ aminteste: „Din cau¸ ˘ za schimbarilor sociale si¸ politice din Polonia, ˘ ˘ ˘ ˘ am ramas de mai ˆmulte ori fara loc de munca. ˘ ˘ Eram descurajat. Imi era teama sa-mi deschid ˘ ˆ ˆ propria firma ıntrucat nu aveam aptitudini

„T

1 Unele nume au fost schimbate.

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

ˆ ˘ ˆ ˘ pentru afaceri. In cele din urma ınsa, am porˆ ˘ ˘ ˘ nit o afacere, gandindu-ma ca astfel ma voi puˆ ˘ tea ıngriji mai bine de necesita ¸tile materiale ale ˘ ˘ ˘ ˘ familiei mele fara sa-mi fie afectata spiritualita˘ ˆ tea. Dar timpul a dovedit ca m-am ınselat“. ¸ ˆ ˆ Intr-o lume ın care costul vie ¸tii este tot mai ˆ ˘ ridicat, iar somajul este ın continua crestere, ¸ ¸ ˘ ˘ mul ¸ti oameni ajung, din cauza disperarii, sa ia ˆ ˘ ˘ decizii neın ¸telepte. Unii fra ¸ti accepta sa lucreze ˆ ˆ ˘ peste orele de program, al ¸tii ısi¸ iau ınca un loc ˘ ˘ ˆ ˘ de munca sau decid sa ınceapa o afacere pe ˘ ˘ cont propriu, chiar daca nu au experien ¸ta. Ei se ˆ ˘ ˆ gandesc ca un venit ın plus va fi de folos fami-

˙˙˙˙

˘ liei si¸ ca spiritualitatea lor nu va avea de sufe˘ rit. Totusi, ¸ situa ¸tiile neprevazute si¸ instabilita˘ tea economica le pot da peste cap planurile, ˘ ˘ chiar daca sunt facute cu cele mai bune motiˆ ˘ va ¸tii. Drept urmare, unii cad ın capcana laco˘ miei si¸ sacrifica lucrurile spirituale pentru cele materiale (Ecl. 9:11, 12). ˘ ˆ ˆ Unii frati¸ si ¸ surori se lasa atat de prinsi ¸ ın ˘ ˆ ˆ activitati¸ laice, ıncat nu mai au timp pentru ˆ studiu personal, pentru ıntruniri sau pentru ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ predicare. Fara ındoiala ca neglijarea acestor ˘ lucruri le afecteaza spiritualitatea si ¸ cu ¸ relatia Iehova. De asemenea, ei ar putea renunta ¸ si ¸ la

˘ ˘ ˘ unora sa le lipseasca lucruri de stricta necesita˘ ˆ te. Apostolul Ioan ne aminteste ¸ ca, ıntr-o astfel ˘ de situa ¸tie, avem posibilitatea sa dovedim iubi˘ re. El a spus: „Cine are mijloacele de existen ¸ta ˆ ˘ ˆ ale acestei lumi si¸ ıl vede pe fratele sau ın neˆ ˆ ˘ voie si¸ totusi¸ ısi¸ ınchide fa ¸ta de el usa ¸ tandrei ˘ ˆ ˆ sale compasiuni, cum mai ramane ın el iubirea de Dumnezeu?“ (1 Ioan 3:17). ˘ ˘ Probabil ca ai fost atent la astfel de necesit ˆ ˘ a ¸ti si¸ ¸ti-ai oferit cu generozitate ajutorul. Insa grija ˘ ˘ fa ¸ta de fra ¸ti nu se limiteaza la aspectul material. ˘ ˘ Unii ar putea ‘sa strige dupa ajutor’ deoarece ˘ sunt singuri sau descuraja ¸ti. Poate ca se simt ne˘ ˘ demni sa-i slujeasca lui ˘ ˘ Iehova, poate ca sufera ˘ ˘ de o boala grava sau au ˆ pierdut pe cineva drag ın moarte. O modalitate de ˆ ˘ a-i ıncuraja este sa-i ascul˘ ˘ tam si¸ sa le vorbim con˘ solator, dovedind astfel ca suntem sensibili la nece˘ sita ¸tile lor afective si¸ spirituale (1 Tes. 5:14). De cele mai multe ori, acest ˘ ˘ lucru consolideaza lega˘ ˆ tura de iubire ce exista ıntre noi si¸ fra ¸tii nostri. ¸ ˘ Ca p astori spirituali, ˆ ˘ ˘ I ¸ti afecteaza cumva munca laica supraveghetorii crestini ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ participarea la ıntruniri? sunt si¸ mai ın masura ˘ ˘ sa asculte cu empatie, sa ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ alta relatie manifeste ın ¸telegere si¸ sa ofere cu iubire sfaturi ¸ importanta: relatia ¸ cu ‘cei ınruditi¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ın credint¸ a’ (Gal. 6:10). Treptat, unii ajung sa biblice (Fap. 20:28). Ac ¸tionand astfel, ei urmea˘ ˘ ˘ ˘ nu mai aiba nicio legatura cu comunitatea za exemplul apostolului Pavel, care a avut „o ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ crestin ¸ a. Sa analizam ın continuare acest astandra afec ¸tiune“ fa ¸ta de colaboratorii lui ın ˘ ˘ ˘ ˘ pect, la care trebuie sa meditam cu toata secredin ¸ta (1 Tes. 2:7, 8). ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ riozitatea. Insa, daca un crestin se ındeparteaza de tur¸ ˘ ˘ ma, cum se mai poate achita el de responsabiDatoria noastra ˘ ˘ ˆ ˘ litatea pe care o are fa ¸ta de fra ¸ti? Nici chiar fa ¸ta de colaboratorii ın credin ¸ta ˆ ˘ supraveghetorii nu sunt imuni ın fa ¸ta tenta ¸tiei Ca fra ¸ti si¸ surori, avem multe ocazii de a araˆ ˘ de a urma obiective materialiste. Ce se poate ınta iubire unii fa ¸ta de al ¸tii (Rom. 13:8). Probabil ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ tampla cand un crestin cedeaza ın fa ¸ta unei astca si¸ ın congrega ¸tia ta sunt fra ¸ti ‘napastui ¸ti care ¸ ˘ ˘ fel de tenta ¸tii? striga dupa ajutor’ (Iov 29:12). S-ar putea ca TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

ˆ ˘ Coplesi ¸ ¸ti de ıngrijorarile vie ¸tii ˘ ˆ Asa ¸ cum am vazut, ın timp ce facem efor˘ turi istovitoare pentru a satisface necesita ¸tile materiale ale familiei, putem ajunge foarte stresa ¸ti, iar aprecierea pentru valorile spiritua˘ le ne poate slabi (Mat. 13:22). Marek, men ¸tioˆ nat anterior, povesteste: „Cand firma mea a ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ dat faliment, m-am hotarat sa plec ın straina˘ ˘ ˘ ˘ tate ca sa-mi gasesc un loc de munca bine platit. Am plecat pentru trei luni, apoi pentru alte ˘ ˘ trei luni, si ¸ tot asa. ¸ Deoarece stateam acasa foarte pu ¸tin timp, so ¸tia mea, care nu este Mar˘ tora, a suferit pe plan afectiv“. ˆ ˘ Insa nu doar via ¸ta de familie i-a fost afecta˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ta. Marek adauga: „Pe langa faptul ca munˆ ˆ ˘ ˘ ceam ore ındelungate ıntr-o caldura sufocan˘ ˆ ta, eram si ¸ ın compania unor oameni vulgari, ˘ ˆ ˘ care nu faceau altceva decat sa-i exploateze pe ˘ al ¸tii. Se purtau ca niste Ma sim ¸team ¸ gangsteri. ˆ ˆ asuprit si ¸ eram deprimat. Intrucat nu aveam ˘ ˘ ˆ ˘ timp sa ma ıngrijesc nici macar pe mine, am ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ınceput sa ma ındoiesc ca as¸ fi capabil sa le slujesc altora“. Consecin ¸tele triste ale deciziei lui Marek ar ˘ ˆ ˘ trebui sa ne dea de gandit. Chiar daca plecarea ˆ ˘ ˘ ın strainatate ar putea fi o solu ¸tie la problemele financiare, nu ar crea ea alte probleme? De ˘ ˘ pilda, care vor fi efectele asupra starii spirituale si ¸ afective ale familiei tale? Vei ajunge cum˘ ˘ va sa rupi legaturile cu congrega ¸tia? Te vei mai putea oare bucura de privilegiul de a le sluji ˆ ˘ colaboratorilor ın credin ¸ta? (1 Tim. 3:2–5) ˘ ˆ Desigur, nu doar cei care pleaca la lucru ın ˘ ˘ ˘ strainatate ajung sa fie absorbi ¸ti de munca lai˘ ˘ ca. Sa revenim la Jarosław si ¸ la Bety. „Totul a ˆ ˆ ˆ ınceput ıntr-un mod cat se poate de inocent“, ˘ ˘ ˘ spune el. „La scurt timp dupa ce ne-am casaˆ torit, am deschis un chioˆsc ¸ ıntr-un loc cu vad ˆ ˆ bun si vindeam hot-dog. Intruc at castigam din ¸ ¸ ˆ ˘ ce ın ce mai mult, am decis sa ne extindem ˆ ˘ ˆ ˆ afacerea. Am devenit ınsa atat de ocupa ¸ti, ınˆ ˆ ˘ cat lipseam de la ıntruniri. Nu dupa mult timp, eu am renun ¸tat la pionierat si ¸ la privilegiul de slujitor auxiliar. Entuziasma ¸ti de profi22

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

turile pe care le ob ¸tineam, ne-am deschis un magazinˆ mare si ¸ ne-am asociat cu un om din ˘ ˆ lume. In scurta vreme, ıncheiam contracte ˆ ˘ ˘ de milioane de dolari ın strainatate. Deoarece ˘ ˘ ˘ ˘ calatoream mult, stateam pu ¸tin timp acasa, iar ˘ legaturile de familie, cu so ¸tia si ¸ cu fiica mea, ˆ ˘ s-au deteriorat. In cele din urma, absorbi ¸ti de ˘ ˘ ˆ ˘ afacerea noastra prospera, am ıncetat sa-i slujim lui Iehova. Fiind rup ¸ti de congrega ¸tie, nu ˆ ˘ ne-am mai gandit nicio clipa la fra ¸tii nostri.“ ¸ ˆ ˘ Ce putem ınva ¸ta din experien ¸ta acestei faˆ milii? In dorin ¸ta de a-si ¸ crea propriul „para˘ dis“, un crestin ar putea ajunge sa manifeste ¸ ˘ ˘ un spirit de automul ¸tumire si ¸ chiar sa-si ¸ piarda ˘ ˘ „vesmintele“, adica identitatea crestin ¸ ¸ a (Rev. 16:15). Lucrul acesta l-ar putea izola de fra ¸tii ˘ ˘ ˘ pe care altadata avea posibilitatea sa-i ajute. ˘ Sa ne facem ˘ ˘ o autoanaliza sincera ˆ ˆ „Mie nu mi se va ıntampla asa ¸ ceva“, am putea spune. Totusi, ¸ fiecare dintre noi ar tre˘ ˆ ˘ ˆ ˆ bui sa se gandeasca ın mod serios: Cate lucruri ˆ ˘ ne sunt, de fapt, necesare ın via ¸ta? Pavel a scris: ˆ „N-am adus nimic ın lume si ¸ nici nu putem ˘ ˆ ˘ sa ducem ceva din ea. Astfel, avand hrana si ¸ ˘ ˆ acoperamant, vom fi mul ¸tumi ¸ti cu acestea“ ˘ (1 Tim. 6:7, 8). Este adevarat, nivelul de trai di˘ ˘ fera de la o ¸tara la alta. Ceea ce e considerat ˆ ˘ ˘ strictul necesar ıntr-o ¸tara dezvoltata, poate fi ˆ ˘ considerat ın multe alte ¸tari un lux. ˆ ˘ Insa, indiferent care este standardul de via˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ¸ta ın ¸tara ın care traim, sa reflectam la urmatoarele cuvinte ale lui Pavel: „Cei care sunt ho˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ tara ¸ti sa fie boga ¸ti cad ın ispita, ın cursa si ¸ ın ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ multe dorin ¸te nesabuite si ¸ vatamatoare, care ıi ˘ ˆ ˆ ˘ cufunda pe oameni ın distrugere si ¸ ın ruina“ ˘ ˘ ˘ (1 Tim. 6:9). O cursa este ascunsa ca sa nu fie ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ vazuta de prada. Ea este conceputa sa ia victi˘ ma prin surprindere. Cum putem evita sa fim ˆ ˘ ˘ ˘ prinsi ¸ ın cursa ‘dorin ¸telor vatamatoare’? ˘ ˘ ˆ Daca ne stabilim priorita ¸ti, ne vom sim ¸ti ın˘ ˘ ˘ demna ¸ti sa acordam mai mult timp activita ¸tilor spirituale, inclusiv studiului personal. Stu-

˘ ˘ ˆ diul facut sub rugaciune ıl ˘ poate ajuta pe un crestin sa de¸ ˘ vina „pe deplin competent, ˘ ˘ complet pregatit“ sa-i ajute pe al ¸tii (2 Tim. 2:15; 3:17). ˆ ˘ ˆ Timp de ca ¸tiva ani, batranii au depus cu iubire eforturi ˆ pentru a-l zidi si ¸ ıncuraja pe ˆ Jarosław. El s-a sim ¸tit ındem˘ ˘ ˘ nat sa faca schimbari radicale ˆ ˘ ˘ ın via ¸ta. ˆ Iata ce spune˘ Jaroˆ sław: „Intr-o discu ¸tie, batranii ˆ ˘ mi-au vorbit despre tanarul ˆ bogat men ¸tionat ın Biblie care Apreciezi ocaziile pe care le ai ˘ ˘ ˘ dorea sa traiasca vesnic, dar ¸ de a- ¸ti ajuta fra ¸tii ¸si surorile? ˘ ˘ nu voia sa renun ¸te la boga ¸tiile lui materiale. Plini de tact, ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ei m-au facut sa ma gandesc daca nu cumva prezent, Marek aspira la sarcina de supravegheˆ acesta era si tor ın congrega ¸tie, dorind astfel „o lucrare ¸ cazul meu. Acea discu ¸tie a fost ho˘ ˆ ˘ taratoare; mi-a deschis ochii!“ (Prov. 11:28; buna“ (1 Tim. 3:1). ˘ ˘ ˆ ˘ Mar. 10:17–22) Iata ce sfat le da el celor care se gandesc sa ˆ ˘ ˘ ˆ Jarosław si-a analizat cu sinceritate situa ¸tia ¸ plece ın strainatate pentru a castiga mai bine: ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ si ¸ a decis sa nu se mai ocupe cu afaceri mari. „C and e sti departe de cas a, este foarte usor ¸ ¸ sa ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ Dupa doi ani, el si ¸ familia lui erau din nou ın cazi ın capcanele acestei lumi rele. Intrucat nu ˆ ˘ ˘ rela ¸tii stranse cu Iehova. Acum el le slujeste ¸ cunosti ¸ bine limba locala, nu reuse ¸ sti ¸ sa co˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ fra ¸tilor ca batran. Jarosław spune: „Cand unii munici cu ceilal ¸ti. Poate ca te ıntorci acasa cu ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ fra ¸ti se lasa atat de absorbi ¸ti de afaceri, ıncat bani, dar te ıntorci si¸ cu rani spirituale, care ˆ ˘ ˘ ısi ¸ neglijeaza spiritualitatea, le povestesc expenecesita mult timp pentru a se vindeca“. ˘ ˆ ˆ rien ¸ta mea pentru a le arata cat de neın ¸teleap˘ ˆ ˘ Pastrarea unui echilibru ıntre munca laica si¸ ˘ ˆ ta este decizia de a ne ınjuga la un jug inegal ˘ ˘ ˘ datoria fa ¸ta de fra ¸ti ne va ajuta sa-i fim placu ¸ti ˘ cu cei necredinciosi. sa refuzi ¸ Nu este usor ¸ ˘ ˆ ˆ lui Iehova. Totodata, exemplul nostru ıi va ın˘ oferte tentante si ¸ sa evi ¸ti practici necinstite“ ˘ ˆ curaja si¸ pe al ¸tii sa ia decizii ın ¸telepte. Cei care (2 Cor. 6:14). ˆ ˘ sunt coplesi¸ ¸ti de ıngrijorari au nevoie de spriˆ ˘ Si ¸ Marek a ınva ¸tat o lec ¸tie din experien ¸ta jin, de compasiune si¸ de exemplul bun al fra˘ ˆ ˆ ˘ prin care a trecut. Chiar daca, lucrand ın strai˘ ˆ ˘ si¸ al ¸ti fra ¸ti ¸tilor si¸ surorilor. Batranii crestini ¸ natate, el si-a putut ajuta familia pe plan fi¸ ˆ maturi ıi pot ajuta pe membrii congrega ¸tiei nanciar, rela ¸tiile lui cu Dumnezeu si ¸ cu fra ¸tii ˘ ˘ ˘ s asi p astreze echilibrul si s a nu se lase distra si¸ ¸ ¸ au avut de suferit. Cu timpul, Marek si-a ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ de ıngrijor arile vie (Evr. 13:7). ¸tii schimbat priorita ¸tile. „Ani la rand am fost ase˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Asadar, sa nu-i parasim niciodata pe colabo¸ menea lui Baruc din vechime, care «c auta luˆ ˘ ˆ ˘ ratorii nostri crestini lasandu-ne absorbi ¸ti de ¸ ¸ cruri mari pentru el». In cele din urma, mi-am ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ munca laica (Filip. 1:10). Mai degraba, sa fim varsat inima ınaintea lui Iehova, vorbindu-i ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ‘boga ¸ti fa ¸ta de Dumnezeu’, punand Regatul pe despre ıngrijorarile mele. Acum simt ca mi-am ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ primul plan ın via ¸ta! (Luca 12:21) recapatat echilibrul spiritual“ (Ier. 45:1–5). In TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

FITI ¸ GATA! ˘ „Fiti ¸ si ¸ voi gata, pentru ca Fiul omului ˘ ˘ ˆ vine la o ora la care nu va ganditi.“ (MAT. 24:44) ¸ ˆ NI la rand, un bine-cunoscut artist de circ a dat spectacole cu tigrii bengalezi, impreˆ ˘ sionand publicul prin colaborarea pasnic a din¸ ˘ tre el si¸ aceste animale salbatice. El a spus: ˆ ˆ ˘ ˆ „Cand un animal ıti¸ acorda ıncrederea sa, ai ˘ sentimentul ca ti¸ s-a cel mai frumos caˆ oferit ˘ dou din lume“. Insa, la 3 octombrie 2003, ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ aceasta ıncredere a disparut. Aparent fara motiv, una dintre felinele sale, un tigru alb de 172 de kilograme, l-a atacat. Acest atac a venit pe ˘ ˘ neasteptate, iar dresorul nu a fost pregatit sa-i ¸ ˘ ˘ faca fat¸ a. 2 Biblia vorbeste si ea despre atacul unei ‘fia¸ ¸ ˘ re’, un atac pentru care toti¸ trebuie sa fim pre˘ gatiti. ¸ (Cite ¸ste Revela ¸tia 17:15–18.) Cine este ˘ ˘ aceasta fiara si¸ pe cine va ataca ea? Fiara ˘ reprezinta Organizatia Natiunilor Unite, iar ¸ ¸ ˘ „cele zece coarne“ reprezint a toate puterile poˆ ˘ ˘ litice. In urma unei incredibile rasturnari de si˘ tuatie, ¸ lumea condusa de Diavol se va dezbina ˆ din interior. Fiara si¸ cele zece coarne se vor ınˆ toarce ımpotriva Babilonului cel Mare — impe˘ riul mondial al religiei false, asemanat cu o ˘ ˆ ˆ prostituata — si¸ ıl vor distruge ın mod violent. ˆ Cand va avea loc acest atac? Nu stim nici ziua, ¸ ˘ nici ora (Mat. 24:36). Dar stim ca va avea loc ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ıntr-un moment ın care nu ne astept am si¸ ca ¸ ˆ ˘ ˘ pana atunci a mai ramas putin timp (Mat. ¸ ˘ 24:44; 1 Cor. 7:29). Prin urmare, este vital sa ˘ fim pregatiti¸ din punct de vedere spiritual penˆ tru ca, atunci cand se va declansa ¸ acest atac, iar ˆ ˘ Cristos va veni ın calitate de Executor, El sa se ˘ dovedeasca Eliberatorul nostru! (Luca 21:28) ˘ ˆ Pentru a fi pregatiti¸ ın orice moment, este util

˘ ˘ sa analizam exemplul unor slujitori fideli ai lui Dumnezeu care ‘au fost gata’ si¸ care au putut ˆ vedea astfel ımplinirea promisiunilor Sale. Vom medita noi cu seriozitate la aceste experiente ¸ de ˘ viat¸ a?

ˆ 1, 2. a) Ce evenimente profe ¸tite ın Biblie ar putea fi comparate cu atacul unui tigru? b) Ce presupune ˘ ˘ din partea fiecaruia dintre noi faptul de a ¸sti ca va avea loc un atac?

ˆ 3. In ce condi ¸tii grele i-a slujit Noe cu fidelitate lui Dumnezeu? ˆ ˘ ˘ 4, 5. In ce privin ¸te se aseamana zilele noastre cu zilele lui Noe?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

Fi ¸ti gata, asemenea lui Noe ˆ ˘ ˘ ˆ In pofida degradarii existente pe pamant la ˘ vremea aceea, Noe era pregatit pentru momenˆ ˘ ˆ ˘ tul cand avea sa se ımplineasca promisiunea lui ˆ ˘ Dumnezeu. Cat de greu trebuie sa-i fi fost lui ˘ ˘ ˆ ˆ Noe sa-i slujeasca lui Dumnezeu ıntr-o lume ın ˆ care ıngerii rebeli si-au luat corpuri omenesti ¸ ¸ si¸ ˘ ˘ au trait cu femei frumoase! Din aceste legaturi ˘ nefiresti ¸ s-au nascut descendenti¸ cu puteri ˆ supraomenesti, „puternicii“ care ısi¸ foloseau ¸ ˘ forta ¸ superioara pentru a-i teroriza pe altii ¸ ˆ ˘ ˆ (Gen. 6:4). Ganditi-v ¸ a cat de mare era violenta ¸ ˘ ˆ ˘ pe pamant din cauza acestor uriasi, ¸ ce faceau ˘ ˘ ravagii oriunde mergeau! Rautatea umpluse paˆ ˆ mantul, iar gandirea si¸ comportamentul oamenilor erau complet degradate. Atunci Domnul Suveran Iehova a dat un decret care a marcat ˆ ˆ ınceputul sfarsitului pentru acea lume nelegiui¸ ˘ ta. (Cite ¸ste Geneza 6:3, 5, 11, 12.)1 ˆ ˘ 4 In una dintre profetiile sale, Isus a asema¸ nat situatia ¸ din zilele noastre cu cea din zilele lui Noe (Mat. 24:37). De exemplu, si¸ noi obser˘ ˘ vam influenta ¸ rea pe care o exercita spiritele ˆ rele asupra omenirii (Rev. 12:7–9, 12). In zilele ˆ lui Noe, acei ıngeri deveniti¸ ulterior demoni 3

˘ ˘ ˆ 1 Privitor la cei „o suta douazeci de ani“ men ¸tiona ¸ti ın Geneza 6:3, vezi Turnul de veghe din 15 decembrie 2010, pagina 30.

ˆ ˘ ˆ ˆ si-au luat corpuri umane. Acum ınsa, ıntrucat ¸ ˘ nu li se mai permite sa se materializeze, ei cau˘ ˘ ˘ ta cu orice pret¸ sa-i aduca sub controlul lor pe ˆ ˘ oameni, tineri si¸ varstnici deopotriva. Actio¸ ˆ ˘ ˆ ˘ nand din umbra, acesti ¸ perversi¸ sexual ısi¸ ga˘ ˆ ˆ sesc placerea ın nelegiuirile si¸ ın faptele depra˘ ˘ vate ale oamenilor pe care reusesc sa-i corupa ¸ (Ef. 6:11, 12). ˆ ˆ 5 Cuvantul lui Dumnezeu ıl numeste ¸ pe Dia˘ vol „ucigas“ ¸ si¸ spune despre el ca are „mijloacele de a cauza moartea“ (Ioan 8:44; Evr. 2:14). ˆ ˘ ˘ Aceasta nu ınseamna ca Diavolul are puteri neˆ ˘ ˘ ˘ ˆ limitate sa ucida. Insa el ıi poate determina pe ˘ ˘ ˘ oameni sa faca lucruri care le provoaca suferin˘ ˘ ˘ t¸ a si¸ moarte. Totodata, acest spirit malefic saˆ ˆ ˘ ˆ deste ¸ ın mintea si¸ ın inima lor ura si¸ ganduri ˘ criminale. De exemplu, 1 din 142 de copii nasˆ cuti¸ ın Statele Unite va ajunge victima unei criˆ ˘ ˘ me. Intr-adevar, violenta ¸ nejustificata a atins ˘ ˆ cote alarmante! Daca Iehova a intervenit ın ˘ ˆ zilele lui Noe, nu crezi ca va interveni si¸ ın pre˘ zent? Se va retine Dumnezeu sa actioneze? ¸ ¸ ˆ ˆ 6 Mai tarziu, Dumnezeu l-a ınstiintat pe Noe ¸ ¸ ˘ 6, 7. Cum au dovedit Noe ¸si familia sa credin ¸ta ¸si ˘ ˆ ˘ teama sfanta?

Noe ¸si familia lui au dat mereu ˘ ˆ ˆ ıntaietate lucrarii lui Iehova

˘ ˘ ˆ ca va aduce pe pamant un potop prin care va nimici „orice carne“ (Gen. 6:13, 17). Iehova i-a ˘ ˘ ˘ poruncit sa construiasca o arca asemenea unei ˘ ˘ ˆ lazi gigantice, iar Noe si¸ familia lui au facut ın˘ tocmai. Ce i-a ajutat sa dea ascultare poruncii ˘ ˆ divine si¸ ‘sa fie gata’ cand a sosit judecata lui Dumnezeu? 7 Noe si familia sa au fost motivati de o cre¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ dint¸ a profunda si¸ de teama sfanta (Gen. 6:22; ˘ Evr. 11:7). Noe, capul familiei, a ramas vigilent ˘ din punct de vedere spiritual si¸ nu s-a lasat ˆ atras ın practicile nelegiuite ale oamenilor din ˘ ˘ timpul sau (Gen. 6:9). El era constient ca mem¸ ˘ ˘ brii familiei lui trebuiau sa fie atenti¸ sa nu adopte comportamentul ˆ violent si¸ atitudinea ˘ sfidatoare a celor din jur. In plus, era important ˘ ˘ ca ei sa nu se lase absorbiti¸ de activitatile ¸ cotiˆ diene. Dumnezeu le ıncredintase o lucrare si¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ era vital ca ıntreaga familie sa dea ıntaietate ace˘ lei lucrari. (Cite ¸ste Geneza 6:14, 18.)

Noe si ¸ familia lui ‘au fost gata’ ˘ ˘ Desi¸ relatarea biblica se concentreaza asuˆ pra lui Noe, capul familiei, ın mod sigur si¸ soˆ tia acestora erau ınchi¸ lui Noe, fiii lui si¸ sotiile ¸ ˘ natori ai lui Iehova. Acest lucru este confirmat ˘ de profetul Ezechiel. El a spus ca nici chiar Noe, ˘ ˘ ˆ ˘ daca ar fi trait ın timpul sau, nu si-ar fi putut ¸ ˆ ˘ salva copiii prin dreptatea lui. Intr-adevar, aces-¸ ˘ ˘ ˘ tia erau suficient de maturi ca sa decida daca vor asculta sau nu. Prin urmare, fiecare dintre ˘ ˆ ˘ ei a dovedit ca ıl iubea pe Dumnezeu si¸ caile sale (Ezec. 14:19, 20). Membrii familiei lui Noe ˆ ˘ ˘ au acceptat instructiunile lui, i-au ımpartasit ¸ ¸ ˘ ˆ credinta ¸ si¸ s-au concentrat asupra lucrarii ın˘ ˘ ˘ credintate de Dumnezeu, fara a se lasa influen¸ ta ¸ ti¸ de cei din jur. ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ 9 Cat de ıncurajator este sa vedem astazi ın ˘ comunitatea mondiala de frati¸ capi de familie ˘ ˘ care se straduiesc sa urmeze exemplul lui Noe! ˘ ˘ Ei sunt constien ti¸ ca nu este suficient sa le asi¸ 8

˘ ˘ 8. Ce confirma ca membrii familiei lui Noe au pracˆ ˘ ticat devo ¸tiunea sfanta? ˘ ˆ 9. Cine urmeaza ın zilele noastre exemplul de cre˘ din ¸ta al lui Noe? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

Promisiunile sigure ale lui Dumnezeu l-au ajutat pe Moise ˘ ˘ ˆ ˘ sa ramana vigilent

˘ gure membrilor familiei hrana, ˆ ˘ ˘ ˘ ımbracaminte, adapost si¸ in˘ ˘ struire. Ei stiu ca trebuie sa se ¸ ˆ ˘ ˘ ıngrijeasca si¸ de necesitatile ¸ lor ˆ ˆ spirituale. Action and ın felul ¸ ˘ acesta, dovedesc ca ‘sunt gata’ ˆ pentru ceea ce va face Iehova ın ˆ curand. ˆ 10 Din cate se pare, Noe si¸ familia lui au lucrat la construirea arcei aproximativ 50 de ani. ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Sa ne gandim cata munca a necesitat acest proiect. Au izolat arca cu catran, au ˘ ˆ facut provizii de alimente, au adus animalele ın ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ arca. Fara ındoiala ca au intrat si¸ au iesit ¸ din ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ arca de nenumarate ori. Dupa toata aceasta ˘ ˆ munca, ın a 17-a zi a lunii ˆa doua din anul 2370 ˆ ˆ ı.e.n. a ınceput potopul. In ziua aceea, Noe si¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ familia lui au intrat ın arca si¸ au ramas ınaunˆ ˆ tru. Iehovaˆ a ınchis usa ¸ arcei si¸ apoi a ınceput ˘ ˘ ˘ ˘ sa ploua. Insa nu era o ploaie obisnuit a, pe o ¸ ˆ ˘ ˆ arie restransa. Atunci s-a rupt ınvelisul ¸ de ape, ˘ ˆ ˘ sau oceanul ceresc. Imagineaza-ti¸ cu cata pu˘ ˘ tere era lovita arca de acea mare revarsare de ˘ ape! (Gen. 7:11, 16) Totusi, ¸ cei din arca se aflau ˆ ˘ ın sigurant¸ a, dar toti¸ cei din afara arcei au muˆ rit. Ce au simtit ¸ Noe si¸ familia lui ın acele mo˘ ˘ ˘ mente? Cu sigurant¸ a, o recunostin ¸ t¸ a profunda ˘ ˆ ˘ fat¸ a de Dumnezeu. Cat de mult trebuie sa se fi ˘ ˘ bucurat ei ca au umblat cu adevaratul Dumne˘ zeu si¸ ‘au fost gata’! (Gen. 6:9) Te vezi si¸ tu dupa ˘ ˘ Armaghedon, cu inima plina de recunostin ¸ t¸ a, asemenea lui Noe? 11 Nimic nu-l poate opri pe Cel Atotputernic ˘ ˆ ˘ ˘ sa-si¸ ımplineasca promisiunea de a pune capat ˆ ˘ ˆ acestui sistem satanic. Intreaba-te: Am ıncrede˘ ˘ re absoluta ca toate promisiunile lui Dumnezeu ˘ ˆ 10, 11. a) Ce trebuie sa fi sim ¸tit Noe ¸si familia lui ın ˆ ˘ ˆ ˘ timp ce se aflau ın arca? b) Ce ıntrebare trebuie sa ne punem? 26

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

ˆ ˆ se vor ımplini ın cele mai mici detalii la timpul ˘ ˘ ˆ ˆ fixat? Daca da, ‘fii gata’ pastrand viu ın minte ‘ziua lui Iehova’, care se apropie cu repeziciune! (2 Pet. 3:12)

˘ Moise a ramas vigilent ˘ ˆ 12 Sa ne gandim la un alt exemplu. Privind ˘ ˘ ˘ lucrurile din perspectiva umana, Moise parea ˘ ˘ ˆ ca avea o pozi ¸tie extrem de avantajoasa ın so˘ cietatea egipteana. Ca fiu adoptiv al fiicei fa˘ ˘ raonului, cu siguran ¸ta ca era foarte respectat ˆ ˘ si ¸ se bucura de cele mai alese mancaruri, de cele mai frumoase vesminte si ¸ ¸ de condi ¸tii ˆ ˘ de lux. El a primit si ¸ o instruire ınalta si ¸ pro˘ ˘ ˘ babil ca urma sa mosteneasc a o avere consi¸ ˘ derabila. (Cite ¸ste Faptele 7:20–22.) ˘ 13 Sistemul educa ¸tional din Egipt si ¸ boga ¸tii˘ ˘ ˘ le de la curtea regala nu l-au facut pe Moise sa ˘ ˆ ˘ renun ¸te la adevarata ınchinare. Se pare ca in˘ ˘ ˆ struirea pe care i-au dat-o parin ¸tii sai la o var˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ sta frageda l-a ajutat sa ın ¸teleaga cat de ira˘ ˆ ˘ ¸tionala era ınchinarea la idoli, practicata de ˘ egipteni (Ex. 32:8). El trebuie sa fi meditat profund la promisiunile pe care Dumnezeu li ˆ ˘ 12. Ce ar fi putut ınce ¸to ¸sa vederea spirituala a lui Moise? ˘ ˆ 13. Cum a pastrat Moise viu ın minte promisiunile lui Dumnezeu?

˘ ˘ ˘ le facuse stramosilor sai si ¸ ¸ a dorit cu ardoare ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ‘sa fie gata’ sa ınfaptuiasca voin ¸ta lui Dumne˘ zeu. Iata ce le-a spus Moise fiilor lui Israel: „Iehova, . . . Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si ¸ Dumnezeul lui Iacob, m-a trimis la voi“. (Cite ¸ste Exodul 3:15–17.) 14 Spre deosebire de to ¸ti zeii Egiptului, care ˆ ˘ erau idoli neınsufle ¸ti ¸ti, Iehova, adevaratul ˆ Dumnezeu, era pentru Moise cat se poate de ˘ ˘ real. Moise si-a trait via ¸ta ca si ¸ ¸ cum l-ar fi va˘ ˆ zut pe „Cel nevazut“. El nu s-a ındoit nicio cli˘ ˘ ˘ pa ca Dumnezeu avea sa-si ¸ elibereze poporul, ˆ ˆ ˘ ˆ ınsa nu stia cand (Evr. 11:24, 25, 27). In do¸ rin ¸ta fierbinte de a-i vedea pe evrei elibera ¸ti, ˘ el i-a luat apararea unui sclav israelit care era ˆ ˘ maltratat (Ex. 2:11, 12). Dar ınca nu sosise timpul stabilit de Iehova pentru eliberare, ast˘ ˘ ˘ ˆ ˆ fel ca Moise a trebuit sa fuga ıntr-un ¸tinut ın˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ departat. Fara ındoiala ca i-a fost foarte greu ˘ ˘ sa renun ¸te la confortul de la curtea egipteana ˘ ˘ ˘ ˆ si ¸ sa duca o via ¸ta de fugar ın pustiu. Cu toate ˘ ˆ acestea, Moise a ramas vigilent acordand aten˘ ¸tie fiecarei instruc ¸tiuni de la Iehova. Astfel, ˘ ˆ dupa ce Moise a locuit 40 de ani ın Madian, Dumnezeu l-a putut folosi pentru a-i elibera pe fra ¸tii lui. La porunca lui Iehova, Moise s-a ˆ ˆ ˘ ˆ ıntors ın Egipt. Sosise timpul ca el sa ındepli˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ neasca o misiune divina si ¸ sa ınfaptuiasca luˆ crarea lui Dumnezeu ınˆ maniera lui Dumneˆ zeu (Ex. 3:2, 7, 8, 10). Intors ın Egipt, Moise, „cel mai smerit dintre to ¸ti oamenii“, a avut ˘ ˘ ˆ ˘ nevoie de credin ¸ta si ¸ curaj ca sa se ınfa ¸tiseze ¸ ˆ ınaintea faraonului (Num. 12:3). El a mers la ˘ ˘ faraon nu o data, ci de repetate ori, pe masu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ra ce ¸tara era lovita de plagi, fara sa stie de la ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ o ınfa ¸tisare la alta de cate ori trebuia sa mai ¸ ˘ ˆ apara ınaintea faraonului. ˆ ˘ ˆ 15 In urmatorii 40 de ani (1513 ı.e.n. — 1473 ˆ ˘ ı.e.n.), Moise a avut multe dezamagiri. Cu toaˆ 14. Cum au fost puse la ıncercare credin ¸ta ¸si curajul lui Moise? ˘ 15. Ce l-a motivat pe Moise sa profite de orice oca˘ ˘ ˆ zie pentru a-l onora pe Tatal sau ceresc ın pofida tuturor obstacolelor?

te acestea, el s-a folosit de orice ocazie pentru ˆ ˘ a-l onora pe Iehova si ¸ i-a ıncurajat din toata ˘ ˘ ˘ inima pe cona ¸tionalii sai israeli ¸ti sa faca la fel ˘ (Deut. 31:1–8). Ce l-a motivat sa ac ¸tioneze astfel? El iubea numele si ¸ suveranitatea lui Iehoˆ ˆ va mai mult decat ısi nume ¸ iubea propriul ˆ (Ex. 32:10–13; Num. 14:11–16). In pofida dez˘ ˘ amagirilor si ¸ a obstacolelor, si ¸ noi trebuie sa ˘ ˘ continuam sa sus ¸tinem guvernarea lui Dum˘ ˘ nezeu, fiind convinsi ¸ ca modul sau de a ac ¸tioˆ na este cel mai ın ¸telept, cel mai drept si ¸ cel ˘ mai bun cu putin ¸ta (Is. 55:8–11; Ier. 10:23). Esti ¸ si ¸ tu convins de acest lucru?

˘ ˘ ˆ Sa ramanem treji! ˘ ˆ ˘ „Fi ¸ti aten ¸ti, ramane ¸ti treji, pentru ca nu ˆ sti ¸ ¸ti cand este timpul fixat.“ (Mar. 13:33) Isus ˆ a dat acest avertisment cand a vorbit despre ˘ ˆ semnul care avea sa marcheze ıncheierea ac˘ ˘ ˘ tualului sistem rau. Sa observam ultimele cuvinte ale profe ¸tiei lui Isus, asa ¸ cum le-a con˘ semnat Marcu: „Veghea ¸ti deci, fiindca nu sti ¸ ¸ti ˆ ˘ ˆ cand vine stapanul casei: seara, la miezul ˆ nop ¸tii, la cantatul cocosului sau dis-de-dimi¸ ˘ ˆ nea ¸ta, pentru ca, atunci cand va sosi pe neas-¸ ˘ ˘ ˘ ˘ teptate, sa nu va gaseasca dormind. Dar ce ˘ ˘ va zic voua le zic tuturor: Veghea ¸ti!“ (Mar. 13:35–37). ˆ ˆ 17 Indemnul lui Isus ne da˘ de gandit. El a 16

16, 17. De ce cuvintele din Marcu 13:35–37 au o ˘ semnifica ¸tie deosebita pentru noi?

˘ Va aminti ¸ti?

˘ ˙ De ce a trebuit Noe sa acorde priori˘ tate necesita ¸tilor spirituale ale familiei lui? ˘ ˘ ˘ ˆ ˙ Ce asemanari izbitoare exista ıntre zilele noastre ¸si zilele lui Noe? ˆ ˙ Cum a reu ¸sit Moise ca, ın pofida ˘ ˘ ˘ ˆ dezamagirilor, sa pastreze viu ın minte promisiunile lui Iehova? ˘ ˘ ˘ ˆ ˙ Ce profe ¸tii biblice te ajuta sa ramai treaz spiritualice ¸ste? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

˘ ˘ facut referire la patru straji ale noptii. ¸ Ultima ˘ ˘ ˆ ˆ straja era cea mai dificila, ıntrucat dura de la ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ trei diminea ¸ta pana la rasaritul soarelui, ore ın ˘ ˘ ˆ care este greu sa ramai treaz. Strategii militari ˘ ˘ considera ca acesta este cel mai potrivit timp pentru a-i ataca pe dusmani, deoarece este ¸ ˆ ˘ ˘ foarte probabil ca vor fi gasiti¸ „dormind“. In ˆ ˆ prezent, cand lumea doarme adanc din punct ˘ de vedere spiritual, ar putea fi necesar sa lup˘ ˘ ˘ ˘ ˆ tam din rasputeri ca sa ramanem treji. Suntem ˘ ˘ ˘ ˆ noi pe deplin convinsi ¸ ca trebuie ‘sa ramanem ˘ ˆ ˆ treji’ si and sfarsitul pre¸ astept ¸ ‘sa fim atenti’, ¸ ¸ ˘ zis si ¸ eliberarea noastra? ˆ 18 Dresorul mentionat la ınceput a supravie¸ ˘ tuit atacului acelui tigru. Dar profetia ¸ ¸ biblica ˆ 18. In calitate de Martori ai lui Iehova, ce privilegiu inestimabil avem?

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ arata fara echivoc ca nici religia falsa, nici ce˘ lelalte elemente ale acestui sistem rau nu vor ˆ supravie ¸tui iminentului sfarsit ¸ (Rev. 18:4–8). De aceea, to ¸ti slujitorii lui Dumnezeu, tineri si ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ varstnici, trebuie sa ın ¸teleaga ca este vital ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa faca tot ce le sta ın putint¸ a ca sa fie pregati ¸ti pentru ziua lui Iehova, asa ¸ cum au fost Noe ˘ ˆ ˆ si familia lui. Tr aim ıntr-o lume care ıl dezo¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ noreaza pe Dumnezeu, o lume ın care ınvat¸ atorii religiei false, precum si ¸ ateii si ¸ agnosticii, ˆ ıl batjocoresc pe Creator prin ideile pe care le ˘ ˆ sus ¸tin. Sa ne ımpotrivim energic influen ¸tei ˘ ˘ lor! Sa reflectam cu seriozitate la exemplele pe ˘ ˘ care le-am analizat si ¸ sa profitam de orice oca˘ zie pentru a-l apara si ¸ a-l onora pe Iehova, „Dumnezeul dumnezeilor“, da, „Dumnezeul cel mare, puternic si ¸ de temut“! (Deut. 10:17)

˘ ˘ SA STAM TREJI, LA FEL CA IEREMIA! ˆ ˘ ˆ „Eu [Iehova] stau treaz cu privire la cuvantul meu, ca sa-l ımplinesc.“ (IER. 1:12) ˆ NUL dintre primii pomi care ınfloresc pe colinele Libanului si¸ ale Israelului este migdalul. Delicatele lui flori albe sau roz pot fi ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ vazute ınca de la sfarsitul lunii ianuarie sau ın¸ ˆ ˘ ceputul lunii februarie. In limba ebraica, cuˆ ˆ ˘ vantul „migdal“ ınseamna literalmente „cel care se trezeste“. ¸ 2 Aceasta˘ caracteristica˘ a migdalului a fost fo˘ ˆ losita ın mod potrivit pentru a ilustra un fapt ˆ important cu privire la Iehova. Cand l-a numit ˘ ˘ pe Ieremia ca profet al sau, Iehova i-a aratat ˆ ˘ ıntr-o viziune un vlastar de migdal. Ce semni˘ ficatie ¸ avea aceasta viziune? Iehova a explicat:

˘ ˘ 1, 2. De ce migdalul ilustreaza foarte bine faptul ca ˘ ˆ ˘ Iehova ‘sta treaz’ cu privire la cuvantul sau? 28

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

ˆ „Eu stau treaz cu privire la cuvantul meu, ca ˘ ˆ sa-l ımplinesc“ (Ier. 1:11, 12). Asa ¸ cum migdaˆ lul „se trezea“ devreme, tot asa ¸ Iehova, ın sens figurativ, ‘se scula devreme’ pentru a-i trimite ˘ ˘ pe profetii ¸ sai sa avertizeze poporul cu privire ˘ la consecintele neascultarii (Ier. 7:25). Iehova ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ urma ‘sa stea treaz’, sa n-aiba odihna, pana ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ cand cuvantul sau profetic avea sa se ımplineas˘ ˆ ˆ ca. Astfel, ın 607 ı.e.n., exact la timpul stabilit, el si-a aposta¸ ¸ executat judecata asupra natiunii te a lui Iuda. ˘ ˘ ˘ 3 Si astazi Iehova ‘sta treaz’, mereu atent sa-si¸ ¸ ˘ ˆ ˘ duca la ındeplinire vointa. ¸ Este cu neputint¸ a ca ˘ ˆ ˘ el sa neglijeze realizarea cuvantului sau! Cum 3. De ce anume putem fi siguri cu privire la Iehova?

˘ ar trebui sa ne influenteze viata ¸ ¸ cunoasterea ¸ ˘ ˆ acestui lucru? Suntem convinsi¸ ca si¸ ın acest an, ˘ ˆ 2011, Iehova ‘sta treaz’ pentru a-si¸ ımplini pro˘ ˆ ˘ misiunile? Daca avem vreo ındoiala cu privire la promisiunile sigure ale lui Iehova, acum este ˘ ˘ timpul sa ne trezim din starea de somnolent¸ a ˘ spirituala (Rom. 13:11). Ca profet al lui Iehova, ˘ ˘ ˆ Ieremia a stat treaz. Sa analizam ın continuare ˆ cum si¸ de ce a stat treaz Ieremia ın ce priveste ¸ ˘ misiunea primita de la Dumnezeu. Exemplul ˘ ˆ lui ne va ajuta sa ıntelegem cum putem si¸ noi ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ sa perseveram ın lucrarea pe care ne-a ıncredintat-o Iehova. ¸

Un mesaj urgent ˘ ˆ Probabil ca Ieremia avea ın jur de 25 de ani ˆ ˘ cand a primit de la Iehova misiunea de strajer al lui Iuda (Ier. 1:1, 2). Totusi, ¸ ca un ¸ el se simtea ˘ ˘ ˆ copil, total nepregatit pentru a le vorbi batrani˘ ˆ ˆ ˘ ˆ lor natiunii, barbati¸ ın varsta aflati¸ ın pozitii ¸ ¸ de ˘ ˘ autoritate (Ier. 1:6). El trebuia sa le transmita ˘ ˆ mesaje aspre de condamnare si¸ judecati¸ ınfrico˘ ˆ s¸ atoare ındeosebi preotilor, profetilor falsi¸ si¸ ¸ ¸ ˘ conducatorilor, precum si¸ celor ce umblau pe „calea pe care o urmau ceilalti“, ¸ dovedindu-se ˆ ‘infideli de atata timp’ (Ier. 6:13; 8:5, 6). Gloriosul templu construit de regele Solomon, care ˆ ˘ de aproape patru secole era centrul ınchinarii ˘ ˘ ˘ ˆ adevarate, avea sa fie daramat. Ierusalimul si¸ ˘ ˆ Iuda aveau sˆ a fie pustiite, iar locuitorii, dusi¸ ın captivitate. In mod cert, mesajul pe care trebuia ˘ ˘ sa-l transmita Ieremia era urgent! 5 Din iubire pentru omenire, Iehova a numit ˆ ˘ si¸ ın timpurile noastre un strajer figurativ, un ˘ grup de crestini unsi¸ care sa avertizeze cu pri¸ ˘ vire la judecata ce va fi executata asupra lumii. ˆ ˆ De zeci de ani, acest grup, clasa Ieremia, ıi ın˘ ˘ ˆ deamna pe oameni sa dea atentie ¸ timpurilor ın ˘ ˘ ˘ care traim (Ier. 6:17). Biblia subliniaza ca Iehoˆ va „nu este ıncet cu privire la promisiunea sa“. 4

˘ ˆ 4. Ce dificulta ¸ti avea de ınfruntat Ieremia pentru ˆ a- ¸si ındeplini misiunea, ¸si de ce era urgent mesajul ˘ sau? 5, 6. a) Cum folose ¸ste Iehova clasa Ieremia? b) Ce ˆ vom analiza ın acest articol?

˘ Ziua sa va veni exact la timpul stabilit, la o ora ˘ la care oamenii nu se asteapt a (Tef. 3:8; Mar. ¸ ¸ 13:33; 2 Pet. 3:9, 10). 6 Convingerea ca˘ Iehova sta˘ treaz si ca˘ va adu¸ ˘ ˘ ˆ ce lumea sa noua si¸ dreapta la timpul fixat ıi ˆ ˘ ˆ ındeamna pe membrii clasei Ieremia si¸ pe ın˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sotitorii lor loiali sa ramana treji si¸ sa predice ¸ ˘ mesajul cu sentimentul urgentei. ca nu ¸ Ei stiu ¸ ˘ ˘ mai este mult timp si¸ ca oamenii trebuie sa ˘ ˘ ˘ auda mesajul acum. Isus a aratat ca toti¸ trebuie ˘ ˘ ˘ sa decida ce pozitie ¸ vor lua fat¸ a de Regatul lui ˘ Dumnezeu. Cum te influenteaz ¸ a pe tine acest ˆ ˘ lucru? Te simti¸ ındemnat sa-ti¸ intensifici eforˆ ˘ ˘ ˘ turile ın predicare? Sa analizam trei calitati¸ care ˘ l-au ajutat pe Ieremia ‘sa stea treaz’ cu privire la ˘ misiunea sa si¸ care ne vor ajuta si¸ pe noi sa facem la fel.

˘ Iubirea fa ¸ta de oameni ˆ 7 Ce l-a motivat pe Ieremia sa˘ predice ın pofi˘ ˘ da dificultatilor? Iubirea fat¸ a de oameni. Stiind ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ca pastorii falsi¸ cauzau multa suferint¸ a poporuˆ lui, Ieremia si-a ındeplinit lucrarea cu iubire si¸ ¸ ˘ compasiune (Ier. 23:1, 2). El dorea ca iudeii sa ˘ ˘ ˘ ˘ auda cuvintele lui Dumnezeu si¸ sa traiasca. Era ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ atat de ıngrijorat pentru ei, ıncat a plans din ˘ ˘ cauza nenorocirii ce avea sa se abata asupra lor. (Cite ¸ste Ieremia 8:21; 9:1.) Iubirea lui profun˘ ˘ da pentru Iehova si¸ pentru poporul Sau se ob˘ ˆ ˆ ˆ serva clar ın cartea Plangerile (Plang. 4:6, 9). ˆ ˘ ˘ Cand vezi astazi ca oamenii sunt ‘jupuiti¸ si¸ ˆ ˘ ˘ ˘ aruncati¸ ıncoace si-ncolo ca niste ¸ ¸ oi fara pastor’, nu simti¸ si¸ tu dorinta ¸ de a le transmite meˆ ˆ sajul mangaietor despre Regatul lui Dumnezeu? (Mat. 9:36) ˆ 8 Ieremia a ındurat suferinte ¸ chiar din partea ˘ celor pe care dorea sa-i ajute. Totusi, ¸ el nu s-a ˘ razbunat, nici nu a nutrit resentimente. De pil˘ ˆ ˘ ˘ ˘ da, el a manifestat ındelunga rabdare si¸ buna˘ tate fat¸ a de regele Zedechia, care a fost foarte ˘ ˆ corupt. Chiar si¸ dupa ce Zedechia l-a predat ın 7. Explica ¸ti cum l-a motivat iubirea pe Ieremia se ˆ ˘ predice ın pofida dificulta ¸tilor. ˘ ˆ ˘ 8. De unde ¸stim ca suferin ¸tele ındurate nu l-au fa˘ ˘ cut pe Ieremia sa nutreasca resentimente? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

ˆ ˆ mana printilor pentru a fi omorat, Ieremia l-a ¸ ˘ implorat sa asculte de glasul lui Iehova (Ier. ˘ ˘ 38:4, 5, 19, 20). Este si¸ iubirea noastra fat¸ a oa˘ meni la fel de profunda ca a lui Ieremia?

Curajul dat de Dumnezeu ˆ ˘ Cand Iehova i-a vorbit prima oara lui Iere˘ ˘ mia, acesta a ezitat sa-si¸ asume responsabilitaˆ ˘ ˘ ˆ tile ıncredintate. De aici ne dam seama ca ın¸ ¸ ˘ drazneala si¸ fermitatea pe care le-a dovedit ˘ ˆ profetul ulterior nu erau nicidecum calitati¸ ın˘ ˘ ˘ nascute. Taria extraordinara de care Ieremia a ˘ ˘ dat dovada pe tot parcursul serviciului sau de ˘ ˆ profet s-a datorat faptului ca s-a bizuit ıntru toˆ ˘ tul pe Dumnezeu. Intr-adevar, Iehova a fost cu ˘ profetul „ca un razboinic puternic si¸ de temut“, ˆ ˆ ˘ sustin ¸ andu-l si¸ dandu-i forta ¸ necesara pentru ˆ ˆ a-si¸ ındeplini lucrarea (Ier. 20:11). Curajul si¸ ın˘ ˆ drazneala lui Ieremia au devenit atat de cunosˆ ˆ ˆ ˘ cute, ıncat, ın timpul serviciului lui Isus pe paˆ ˘ mant, unii au crezut ca Isus era Ieremia revenit ˘ la viat¸ a (Mat. 16:13, 14). ˆ 10 Ca „Rege al natiunilor“, Iehova i-a ıncredin¸ tat ¸ lui Ieremia sarcina de a le transmite un mesaj ˘ de judecata natiunilor si¸ regatelor (Ier. 10:6, 7). ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Dar ın ce sens este pusa ramasi¸ ta ¸ unsa „peste natiuni si ¸ ¸ peste regate“? (Ier. 1:10) Asemenea proˆ fetului din vechime, clasa Ieremia a primit o ın˘ sarcinare de la Suveranul universului. Astfel, ˆ slujitorii unsi¸ ai lui Iehova au ın mod legitim au˘ ˆ toritatea de a anunta ¸ pe tot pamantul sentin ¸ ˆ teˆ le divine ımpotriva regatelor si¸ natiunilor. Inves¸ ˘ ˆ tita cu autoritate de Dumnezeul Preaınalt si¸ ˆ ˘ folosind limbajul clar al Cuvantului Sau inspi˘ ˘ rat, clasa Ieremia anunt¸ a ca natiunile si¸ regatele ¸ ˘ ˘ ˘ din prezent vor fi ‘smulse din radacina si¸ distruse’ la timpul stabilit de Iehova si¸ prin mijloacele alese de El (Ier. 18:7–10; Rev. 11:18). Clasa Iere˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ mia este hotarata sa continue sa-si¸ ındeplineasca ˆ cu zel neobosit misiunea de a anunta ¸ pe ıntre˘ ˆ ˘ gul pamant mesajele de judecata ale lui Iehova. 9

˘ ˘ 9. De unde ¸stim ca taria ¸si curajul lui Ieremia erau de la Dumnezeu? ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ 10. De ce se poate spune ca rama ¸si ¸ta unsa este pusa „peste na ¸tiuni ¸si peste regate“? 30

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ Cand ıntampinam opozitie ¸ si¸ indiferent¸ a ˆ sau cand trecem prin situatii ¸ dificile, este firesc ˘ ca uneori sa ne simtim descurajati¸ (2 Cor. 1:8). ¸ ˘ Dar sa nu ne pierdem curajul! La fel ca Ieremia, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa nu renunt¸ am! Sa continuam sa ne rugam ˘ ˘ lui Iehova, sa ne bizuim pe el si¸ ‘sa prindem ˆ ˆ curaj’ ındreptandu-ne spre el pentru ajutor ˆ ˘ ˘ (1 Tes. 2:2). Ca ınchinatori adevarati¸ ai lui Ieˆ ˘ ˘ hova, trebuie sa stam treji pentru a ne ındeplini ˘ ˘ ˘ responsabilitatile ¸ primite de la el. Sa fim hotaˆ ˘ ˆ rati¸ sa le vorbim ın continuare oamenilor de˘ ˘ spre distrugerea crestin ¸ eveniment prefi¸ atatii, gurat de distrugerea Ierusalimului infidel. Clasa ˘ ˘ Ieremia va continua sa vesteasca nu doar „anul ˘ ˘ ˘ de bunavoint¸ a al lui Iehova“, ci si¸ „ziua de razbunare a Dumnezeului nostru“ (Is. 61:1, 2; 2 Cor. 6:2). 11

„Bucuria inimii“ ˘ ˆ ˘ Ieremia a gasit bucurie ın serviciul sau. El i-a spus lui Iehova: „Cuvintele tale au ajuns la ˆ ˆ ˘ mine si¸ eu le-am mancat. Cuvantul tau este ˘ exultarea si¸ bucuria inimii mele, caci numele ˘ tau este chemat peste mine, o, Iehova!“ (Ier. ˘ 15:16). Ieremia considera un privilegiu sa-l re˘ ˘ prezinte pe adevaratul Dumnezeu si¸ sa predice ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ cuvantul Sau. Sa observam ca, atunci cand si-a ¸ concentrat atentia celor din ¸ asupra batjocurilor ˆ ˘ ˆ jur, profetul si-a ¸ pierdut bucuria. Insa, cand si-a ¸ ˆ ındreptat atentia si¸ valoarea ¸ spre frumusetea ¸ ˆ ˘ ˘ mesajului pe care ıl transmitea, el si-a ¸ recapatat bucuria (Ier. 20:8, 9). ˆ ˘ ˆ 13 In prezent, pentru a ne pastra bucuria ın ˘ ˘ lucrarea de predicare, trebuie sa ne hranim cu ˘ ˘ ˘ ‘hrana tare’, adica cu adevaruri profunde din ˆ Cuvantul lui Dumnezeu (Evr. 5:14). Un studiu ˘ ˘ ˆ profund ne zideste ¸ si¸ ne ajuta sa ınte¸ ¸ credinta ˆ legem ce simte Iehova cand vede actiunile ¸ ˘ ˘ noastre (Col. 2:6, 7). Daca ne gasim cu greu 12

˘ ˘ ˘ ˘ ˆ 11. Ce ne va ajuta sa continuam sa predicam cand trecem prin situa ¸tii dificile? ˘ ˘ ˘ 12. Ce l-a ajutat pe Ieremia sa continue sa slujeasca cu bucurie? ˘ ˘ ˘ 13. De ce este important sa ne hranim cu adevaruri ˘ spirituale profunde pentru a ne pastra bucuria?

˘ Vei continua sa predici ˆ ın pofida opozi ¸tiei?

˘ timp pentru a citi si¸ a studia Biblia, trebuie sa ˘ ˆ facem schimbari ın programul nostru. Faptul ˆ de a studia si¸ de a medita chiar si¸ numai cateva minute pe zi ne va apropia mai mult de Iehova si¸ va contribui la „exultarea si¸ bucuria iniˆ mii“ noastre, la fel ca ın cazul lui Ieremia. ˆ ˘ ˘ ˆ 14 In timp ce a anuntat far a ıncetare avertis¸ ˘ mentele si¸ mesajele de judecata ale lui Iehova, ˆ ˘ Ieremia a ındeplinit din toata inima si¸ misiunea de ‘a construi si¸ a planta’ (Ier. 1:10). Aceas˘ ˆ 14, 15. a) Ce roade a dat faptul ca Ieremia ¸si-a ındeˆ plinit cu fidelitate misiunea? b) Ce ın ¸teleg slujitorii ˘ de astazi ai lui Dumnezeu cu privire la lucrarea de predicare?

˘ ta lucrare a dat roade. Unii iudei, precum si¸ unii neisraeliti¸ au supravietuit distrugerii Ierusali¸ ˆ ˆ mului care a avut loc ın 607 ı.e.n. Ne aducem aminte de recabiti, ¸ de Ebed-Melec si¸ de Baruc (Ier. 35:19; 39:15–18; 43:5–7). Atitudinea aces˘ tor prieteni loiali si¸ tematori de Dumnezeu ai ˘ lui Ieremia o regasim la slujitorii din prezent ˘ ˘ ˆ ˘ ai lui Iehova care au sperant¸ a pamanteasca si¸ ˆ ˘ ˘ sustin ¸ clasa Ieremia. Cata bucurie gaseste ¸ clasa ˆ Ieremia ın construirea, sau zidirea, credintei ¸ ˆ membrilor ‘marii multimi’! (Rev. 7:9) La r an¸ ˆ ˘ dul lor, acesti loiali ai clasei unse ga¸ ¸ ınsotitori ˆ sesc o mare satisfactie ¸ ın a-i ajuta pe oamenii ˘ ˘ ˘ sinceri sa cunoasca adevarul. TURNUL DE VEGHE ˙ 15 MARTIE 2011

ˆ ˘ Slujitorii lui Iehova ınteleg ca predicarea ¸ ˆ vestii ¸ bune nu este doar un serviciu public ın ˆ ˘ folosul oamenilor, ci si¸ un act de ınchinare fat¸ a ˘ ˘ de Dumnezeu. Indiferent ca gasim sau nu oameni receptivi la mesajul nostru, predicarea ne ˆ aduce o mare bucurie, deoarece prin ea ındeplinim un serviciu sacru pentru Iehova (Ps. 71:23). (Cite ¸ste Romani 1:9.) 15

˘ ˘ ‘Sa stam treji’ cu privire la ˘ misiunea noastra! ˆ 16 Pentru a ın telege si¸ mai bine urgenta ¸ ¸ timˆ ˘ ˘ ˘ purilor ın care traim, sa observam ce se spune ˆ ın profetia rege ¸ din Revelatia ¸ 17:10. Al saptelea ¸ la care face referire profetia ¸ este puterea mon˘ ˘ ˆ diala anglo-americana, care a venit deja ın exis˘ ˆ tent¸ a. Despre al saptelea rege se spune: „Cand ¸ ˘ ˆ va veni, va ramane putin ¸ timp“. Acest „putin ¸ ˘ ˆ timp“ trebuie sa fie acum pe sfarsite. Profetul ¸ ˘ ˘ Habacuc ne da urmatoarea asigurare cu privire ˆ ˘ la sfarsitul actualului sistem rau: „Viziunea este ¸ ˆ ˘ ˘ ınca pentru timpul fixat . . . Continua s-o as-¸ ˘ ˆ ˆ ˆ tepti, ¸ caci se va ımplini negresit. ¸ Nu va ıntarzia“ (Hab. 2:3). ˆ ˘ ˘ ˘ 17 Intreaba-te: Arat eu prin faptele mele ca ˆ sunt constient de urgenta ¸ timpurilor ın care ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ traim? Reflecta modul meu de viat¸ a ca sunt ˘ ˆ convins ca sfarsitul este aproape? Sau deciziile ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ si¸ prioritatile ca sfar¸ mele arata ca nu ma astept ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ situl sa vina prea curand sau ca nici macar nu ¸ ˘ ˘ sunt sigur daca va veni vreodata? ˆ ˘ 16, 17. Cum scot ın eviden ¸ta profe ¸tiile din Revelaˆ ¸tia 17:10 ¸si din Habacuc 2:3 urgen ¸ta timpurilor ın ˘ care traim?

˘ Va aminti ¸ti?

˘ ˙ Cum l-a ajutat iubirea pe Ieremia ‘sa stea treaz’ cu privire la misiunea sa? ˙ De ce avem nevoie de curaj de la Dumnezeu? ˘ ˙ Ce l-a ajutat pe Ieremia sa continue ˘ ˘ sa slujeasca cu bucurie? ˘ ˙ De ce dore ¸sti ‘sa stai treaz’?

www.watchtower.org

˘ ˆ ˘ ˆ Lucrarea clasei strajerului ınca nu s-a ınˆ cheiat. (Cite ¸ste Ieremia 1:17–19.) Cat de mult ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ne bucuram ca ramasi ¸ ¸ta unsa ramane de neˆ clintit, asemenea unui „stalp de fier“ si ¸ a unui ˆ „oras¸ fortificat“! Crestinii unsi ¸ ¸ au ‘mijlocul ın˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ cins cu adevarul’ ın sensul ca se lasa ıntari ¸ti de ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ Cuvantul lui Dumnezeu pana cand ısi ¸ vor ınˆ ˘ ˆ cheia lucrarea ıncredintat ¸ a (Ef. 6:14). Dand do˘ ˘ ˆ vada de aceeasi ¸ hotarare, membrii marii mul˘ ˘ ¸timi ajuta plini de zel clasa Ieremia sa-si ¸ ˆ ˘ ındeplineasca misiunea. ˆ 19 Acum nu este timpul sa˘ ıncetinim ritmul ˆ ˘ ˘ ın lucrarea Regatului. Dimpotriva, trebuie sa ˘ reflectam cu seriozitate la cuvintele din Ieremia 12:5. (Cite ¸ste.) Fiecare dintre noi se con˘ ˆ ˘ ˘ frunta cu ıncercari care pretind perseveren ¸ta. ˆ ˘ A trece prin aceste ıncercari ale credintei ¸ este ˆ ca si ıntr-o competi „cu cei ¸tie ¸ cum am alerga ˆ ˘ ˘ ˘ ce merg pe jos“. Insa, pe masura ce se apro˘ pie ‘marele necaz’, ne putem astepta sa ne ¸ ˘ ˘ confruntam cu dificulta ¸ti si ¸ mai mari (Mat. ˘ 24:21). Biblia compara efortul pe care va tre˘ ˘ ˆ ˘ bui sa-l depunem pentru a face fa ¸ta ıncercarilor mult mai mari din viitor cu efortul intens ˘ ˘ pe care trebuie sa-l faca cineva pentru a alerga ˆ ˆ ˆ ˘ ıntr-o „ıntrecere cu caii“. Un om care ıncearca ˘ ˘ ˆ sa ¸tina pasul cu caii ın galop are nevoie de foar˘ te multa putere pentru a persevera! Asadar, ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ este spre folosul nostru sa perseveram ın ıncer˘ ˆ ˆ ˘ carile actuale, ıntrucat astfel ne putem pregati ˆ ˘ pentru cele ce ne stau ın fat¸ a. ˘ ˘ 20 Cu to ¸tii putem sa urmam exemplul lui Ie˘ ˆ remia si ¸ sa ne ındeplinim cu succes misiunea de a predica. Iubirea, curajul si ¸ bucuria ˘ ˘ l-au ajutat pe Ieremia sa slujeasca cu fideliˆ tate 67 de ani. Frumosul migdal care ınflores-¸ ˘ ˘ te devreme ne aminteste ¸ ca Iehova ‘sta treaz’ ˆ ˆ pentru a-si ¸ ındeplini cuvantul. Prin urmare, ˘ ˘ avem toate motivele sa stam si ¸ noi treji. Iere˘ mia a reusit ¸ ‘sa stea treaz’, deci si ¸ noi putem reusi! ¸ 18

˘ ˆ 18, 19. De ce acum nu este timpul sa ıncetinim ritmul? ˘ ˆ ˘ 20. Ce suntem hotara ¸ti sa facem?

w11 03/15-M