2__

34567 1 FEBRUARIE 2011

Cum PUTEM AVEA ˘ o casnicie ˘ trainica?

34567

˘ Tirajul mediu al fiec arei edi tii: ¸ ˆ 42 162 000 IN 185 DE LIMBI

FEBRUARY 1, 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Asa ¸ cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista prezinta ˆ ˆ semnificatia biblice. Ea le aduce mangaiere oamenilor cu ¸ evenimentelor mondiale din perspectiva profetiilor ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune capat rautatii ¸ si¸ va ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ transforma pamantul ın paradis. Revista ısi¸ ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, care a murit pentru ca noi ˘ ˘ ˘ sa avem viat¸ a vesnic ¸ a si¸ care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martorii ˘ ˘ ˘ lui Iehova o publica din 1879, este apolitica si¸ se bazeaza pe Biblie. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu este de vanzare. Ea face parte din lucrarea mondiala de instruire biblica, sus ¸tinuta prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

ARTICOLE PRINCIPALE ˘ ˘ 3 De ce se destrama casniciile?

4 Solutii ¸ la cele mai frecvente nemultumiri ¸ ˆ ˘ ˘ ˙ „Ne ındepartam tot mai mult ˘ unul de celalalt“ ˘ ˘ ˆ ˙ „Aceasta relatie ¸ nu ma mai ımplineste“ ¸

˘ ˙ „Sotia ¸ mea nu este supusa“

˙ „Partenerul meu nu contribuie ˘ prea mult la bunul mers al casniciei“

˙ „Nu-i mai suport obiceiurile enervante“

˙ „Sotul ¸ meu este lipsit ˘ de initiativ a“ ¸

RUBRICI

& 10 Biblia poate schimba via ¸ta oamenilor 14

15 16 18

& 25 27

˘ Apropia ¸ti-va de Dumnezeu „Adu- ¸ti aminte de mine, o, Dumnezeul meu, spre bine!“ ˆ V-ati¸ ıntrebat? ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Sa ınva ¸tam din Cuvantul lui Dumnezeu Cine este Dumnezeu? ˘ ˘ Sfaturi pentru o via ¸ta de familie fericita ˘ ˘ Sa le inculcam copiilor no ¸stri valori morale ˆ ˘ ˘ Invata ¸ ¸ti-va copiii ˘ Ea a fost pre ¸tuita de Dumnezeu si¸ de prieteni ˆ ˘ Cititorii ıntreaba

ALTE ARTICOLE ˘ Sunte ¸ti pregati ¸ti pentru ˘ cea mai importanta zi a anului? ˘ 28 „O zi importanta pentru voi“ 21

De ce

˘ se˘ destrama casniciile?

ˆ „Ni ¸ste farisei s-au apropiat de [Isus], cu gand ˆ ˘ ˘ ˘ sa-l ispiteasca, ¸si au zis: «Ii este permis unui barbat ˘ sa divor ¸teze de so ¸tia sa pentru orice motiv?».“ (Matei 19:3)

ˆ ˘ NII contemporani ai lui Isus se ındoiau ca ˘ ˘ ˘ legatura conjugala putea sau trebuia sa fie ˘ ˆ ˘ ˘ trainica. Insa Isus le-a zis: „N-ati¸ citit ca cel care ˘ ˆ ˘ ˘ i-a creat i-a facut de la ınceput de sex barbatesc ˘ si¸ de sex femeiesc si¸ a spus: «De aceea va lasa ˘ ˘ ˘ barbatul pe tatal sau si¸ pe mama sa si¸ se va alipi ˘ de sotia ¸ sa si¸ cei doi vor fi o singura carne»? Asa ¸ ˘ ˘ ca nu mai sunt doi, ci o singura carne. Deci ce ˆ ˘ a pus Dumnezeu ın acelasi¸ jug omul sa nu des˘ parta“ (Matei 19:4–6).1 Evident, Dumnezeu a ˘ ˘ ˘ ˘ dorit ca legatura conjugala sa fie durabila. ˘ ˆ ˘ ˘ Astazi, ın multe t¸ ari, peste 40 la suta dintre ˘ ˘ ˘ ˆ casatorii se destrama, sfarsind prin divort.¸ Este ¸

U

1 Singurul motiv biblic de divort¸ este imoralitatea sexua˘ la (Matei 19:9).

˘ ˘ ˘ sfatul biblic privitor la casatorie depasit? ¸ Esuea¸ ˘ ˘ ˘ za oare casniciile din cauza faptului ca institu˘ ˘ ˆ ˘ tia ¸ casatoriei este ın sine defectuoasa? ˘ ˆ ˘ ˘ Sa ne gandim la urmatoarea ilustrare: Doua ˘ ˘ ˘ cupluri cumpara acelasi¸ model de masin ¸ a. Unul ˆ ˆ dintre cupluri ısi¸ ıntretine bine masina si¸ con¸ ¸ ˘ ˘ duce cu grija, pentru ca aceasta sa nu se defecte˘ ˆ ˘ ze. Celalalt cuplu ınsa nu investeste ¸ nici timp, ˆ ˆ nici energie ın ıntretinerea masinii si¸ conduce ¸ ¸ ˘ ˘ neglijent, astfel ca masina se strica, iar ei o aban¸ ˘ ˘ ˆ doneaza. Unde trebuie cautate neajunsurile ın ˘ acest caz? La masin ¸ a sau la proprietari? Desigur, ˘ ˘ cea mai mare vina o poarta proprietarii! ˆ ˘ ˘ ˘ In mod similar, faptul ca multe casatorii ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ esueaz a nu ınseamna ca institutia ¸ casatoriei este ¸ ˘ ˘ defectuoasa. Milioanele de casnicii reusite con¸ ˘ firma acest lucru. Ele le aduc fericire si¸ le con˘ ˆ ˆ fera stabilitate atat celor doi parteneri, cat si¸ fa˘ miliilor si¸ comunitatii ¸ din care acestia ¸ fac parte. ˘ ˘ Dar, asemenea unei masini, casnicia trebuie sa ¸ ˆ ˘ fie mereu bine ıntretinut a pentru a nu se des¸ ˘ trama. ˘ ˘ ˘ ˆ Indiferent ca sunteti¸ casatoriti¸ de cateva zile sau de zeci de ani, sfaturile biblice privitoare la ˆ ˘ ˘ mentinerea si¸ ıntarirea legaturii conjugale sunt ¸ ˆ ˘ foarte eficiente. In articolul urmator vom vedea ˆ ˆ cateva exemple ın acest sens.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2011

3

Solutii ¸ la cele mai frecvente nemultumiri ¸ ˘ ˆ ˘ BIBLIA nu spune ca via ¸ta ın doi este u ¸soara. Apostolul Pavel a scris sub inspira ¸tie ˘ ˘ ˘ ˘ divina ca perechile casatorite „vor avea necazuri“ (1 Corinteni 7:28). Dar so ¸tul ¸si ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ so ¸tia pot sa atenueze aceste necazuri ¸si sa- ¸si aduca multa bucurie. Sa analizam ˘ ˘ ¸sase nemul ¸tumiri frecvente ale cuplurilor ¸si sa vedem cum pot fi ele depa ¸site cu ajutorul principiilor biblice.

1

NEMULTUMIRE: ¸

ˆ ˘ ˘ ˘ „Ne ındepartam tot mai mult unul de celalalt.“ PRINCIPIU BIBLIC:

˘ ˘ „Sa va asigurati¸ de lucrurile mai importante.“ (FILIPENI 1:10)

Ne facem timp ˘ unul pentru celalalt?

34567 Dori ti sau un studiu ¸ mai multe informa tii ¸ biblic gratuit la domiciliu? Scrieti-le Martori¸ ˘ lor lui Iehova la una dintre adresele alatura˘ te. Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi ¸ www.watchtower.org/address.

4

˘ Casnicia este unul dintre cele mai importan˘ ˘ te lucruri din via ¸ta voastra si ¸ merita prioritaˆ ˘ ˘ te. De aceea, ıncerca ¸ti sa vede ¸ti daca nu cumva programul vostru zilnic contribuie la accentuarea acestei nemul ¸tumiri. Nu permite ¸ti ca ˘ ˘ ˘ rutina de zi cu zi sa va determine sa duce ¸ti vie ¸ti separate. Fireste, din cauza muncii laice ¸ sau a altor situa ¸tii independente de voin ¸ta ˘ ˆ ˘ voastra nu ve ¸ti putea sta ımpreuna tot timpul. ˘ ˘ Dar pute ¸ti si¸ trebuie sa pune ¸ti o limita timpu-

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Fran ¸ta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex. Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 151 24, Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P-2766-955 Estoril. Republiˆ ˘ ca Moldova: PO Box 472, MD–2005 Chi ¸sinau. Romania: CP 132 ´ OP 39, Bucure ¸sti. Spania: Apartado 132, 28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Vol. 132, No. 3 Semimonthly ROMANIAN

2

NEMULTUMIRE: ¸

˘ ˘ ˆ „Aceasta relatie ¸ nu ma mai ımplineste.“ ¸ PRINCIPIU BIBLIC:

˘ ˘ ˘ lui asupra caruia ave ¸ti control, de exemplu „Fiecare sa caute nu folosul sau, ci folosul altimpului alocat hobbyurilor sau prietenilor. tuia.“ (1 CORINTENI 10:24) ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Insa unii so ¸ti sau unele so ¸tii lucreaza ore O persoana care este interesata doar de ˘ ˘ ˘ suplimentare sau se dedica unor hobbyuri ceea ce poate ob ¸tine din casatorie nu va fi ni˘ ˘ ˘ tocmai pentru a nu fi obliga ¸ti sa stea prea ciodata˘ fericita,˘ chiar daca˘ s-ar cas atori de ˆ ˘ ˘ ˆ mult timp ın compania partenerului lor. Ei mai multe ori. Casatoria este durabila˘ cand ˘ ˘ se distan ¸teaza inten ¸tionat. Fug de probleme. fiecare dintre parteneri este preocupat sa dea, ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Daca tu sau tovarasul ¸ tau de via ¸ta proceda ¸ti nu sa˘ primeasca.˘ „Este mai multa˘ fericire ın ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ astfel, ıncerca ¸ti sa gasi ¸ti cauzele problemei si ¸ a da decat ın a primi“, a spus Isus (Faptele ˘ ˆ sa le solu ¸tiona ¸ti. Doar petrecand mult timp 20:35). ˆ ˘ ˘ ˘ ımpreuna ve ¸ti putea sa va apropia ¸ti unul de Cum au aplicat unii acest sfat: Maria si ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ celalalt, devenind „o singura carne“ ın sen- Martin, din Mexic, sunt cas atori de 39 de ¸ti ˆ sul deplin al cuvantului (Geneza 2:24).

Cum au aplicat unii acest sfat: Andrew1 si ¸ ˘ ˘ Tanji, din Australia, sunt casatori ¸ti de zece ˘ ani. Andrew spune: „Am observat ca prea ˘ ˘ multa munca sau prea multe obliga ¸tii sociale ˆ ˘ ˘ pot pune ın pericol casatoria. De aceea, eu si ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ so ¸tia mea ne facem timp sa stam de vorba si ¸ sa ˘ ne exprimam sentimentele pe care le avem ˘ ˘ unul fa ¸ta de celalalt“. ˘ ˘ Dave si¸ Jane, din Statele Unite, sunt casa˘ ˘ ˆ tori ¸ti de 22 de ani. Seara de seara, ei ısi ¸ rezer˘ ˘ ˘ va o jumatate de ora pentru a-si¸ povesti cele ˆ ˆ ˘ ˆ ıntamplate peste zi si¸ pentru a-si ¸ depana ganˆ durile. Jane spune: „Este un moment atat de ˆ ˆ ˘ ˆ important, ıncat nu permitem sa fie ıntrerupt de nimic“.

1 Unele nume au fost schimbate.

˘ ˆ ˆ PUBLICATA IN PREZENT IN 185 DE LIMBI: afrikaans, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ aimara, albaneza, amharica, araba, armeana, armeana ˘ ˘ de vest, azerbaidjana, azerbaidjana (caractere chirilice), ˘ ˘ baule, bengali, bikol, bislama, bulgara, cambodgeana, ˘ cebuano, ceha7, chiBemba, chiChewa, chiLuba, chineza ˘ ˘ simplificata, chineza traditional a7 (format audio numai ¸ ˆ ın mandarin), chiTonga, chiTumbuka, chuukese, coreea˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ na67, creola haitiana, creola mauritaniana, creola sey˘ ˘ ˘ ˘ ˆ chelles, croata, daneza7, ebraica, efik, engleza67 (si¸ ın ˘ ˘ ˘ ˘ Braille), estona, ewe, fijiana, finlandeza7, franceza687, ga, ˘ ˘ ˘ ˘ georgiana, germana67, greaca, groenlandeza, guarani, ˘ gujarati, gun, hausa, hiligaynon, hindi, hiri motu, igbo, ˘ ˘ ˘ ˘ ilocana, indoneziana, islandeza, isoko, italiana67, japone-

˘ ˘ ˘ ˆ Ma straduiesc sa dau mai mult decat primesc?

˘ ˘ ˆ ˆ ˘ za67, kannada, kazaha, kargaza, kiKaonde, kiKongo, kikuyu, kiluba, kimbundu, kinyaRwanda, kiribati, kiRundi, ˘ ˘ kongo, kwangali, kwanyama, letona, lingala, lituaniana, ˘ luganda, lunda, luNyaneka, luo, luvale, macedoneana, ˘ ˘ ˘ maghiara67, malayalam, malgas¸ a, malteza, marathi, mar˘ shalleza, maya, mizo, more, myanmar, ndebele, ndonga, ˘ ˘ ˘ ˘ nepaleza, niueana, norvegiana67, nzema, olandeza67, ˘ ˘ ˘ oromo, oseta, otetela, palauana, pangasinan, papiamen˘ tu (Curacao), persana, pidgin din Insulele Solomon, po¸ ˘ ˘ loneza67, ponapean, portugheza687, punjabi, quechua (Ancash), quechua (Ayacucho), quechua (Bolivia), queˆ ˘ ˘ chua (Cuzco), quichua, rarotongan, romana, rusa67, sa˘ ˆ ˘ ˆ ˘ moana, sango, sarba, sarba (caractere latine), sePedi,

˘ ˘ seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slovena, spanio˘ ˘ la67, sranantongo, suedeza7, swahili, swati, tagalog, ta˘ ˘ ˘ hitiana7, tamil, tatara, telugu, tetum, thai, tigrinya, tiv, ˘ tok pisin, tongana, totonac, tshiluba, tsonga, tswana, tur˘ ˘ ˘ ca, tuvaluana, twi, tzotzil, ucraineana, uMbundu7, urdu, ˘ ˘ urundi, uzbeka, venda, vietnameza, wallis, waray-waray, ˘ wolaita, xhosa, yapeza, yoruba, zande, zapotec, zulu. ˘ 6 Disponibila si¸ pe CD audio. ˘ ˆ 8 Disponibila si¸ ın format MP3 pe CD. ˆ 7 Pentru materiale ın format audio, vezi www.jw.org.

˘ ˆ ani. Dar casnicia lor nu a fost ıntotdeauna ˘ ˆ fericita. Ei ısi ¸ amintesc de un episod deosebit ˘ de dureros: „Odata ne-am certat foarte tare, povesteste Maria, si¸ i-am spus lui Martin ¸ ˆ ceva total lipsit de respect. El s-a ınfuriat ˘ ˆ ˘ ˘ rau. Am ıncercat sa-i explic ca n-am vorbit ˘ serios, ca au fost doar vorbe aruncate la ˘ ˘ nervi. Dar el n-aˆ vrut sa ma asculte“. Martin ˘ marturiseste: „In timp ce ne certam, m-am ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ gandit ca nu mai puteam trai ımpreuna, ca ˘ ˘ nu mai avea sens sa lupt pentru casnicia ˘ noastra“.

3

NEMULTUMIRE: ¸

„Partenerul meu nu contribuie prea mult la ˘ bunul mers al casniciei.“ PRINCIPIU BIBLIC:

˘ ˆ „Fiecare dintre noi ıi va da socoteala despre sine lui Dumnezeu.“ (ROMANI 14:12) ˘ ˘ O casnicie nu poate sa func ¸tioneze bine ˆ cand doar unul dintre parteneri face eforturi ˆ ın acest sens. Dar situa ¸tia devine si ¸ mai gra˘ ˆ ˘ ˘ va cand ambii parteneri sunt nepasatori sau ˆ ˘ cand dau vina unul pe celalalt. ˘ Daca esti ¸ preocupat numai de ceea ce ar ˘ ˘ ˘ trebui sa faca partenerul tau, nu vei fi fericit. ˘ Nu vei fi fericit nici daca te folosesti ¸ de defectele lui pentru a te sustrage de la propriiˆ ˘ ˘ ˘ ˘ le obliga ¸tii. Insa daca te vei stradui sa fii un ˘ ˘ so ¸t bun sau o so ¸tie buna, rela ¸tia voastra con˘ ˘ jugala ar putea deveni mai puternica (1 Pe˘ ˆ tru 3:1–3). Dar si ¸ mai important este ca ıi vei ˘ ˘ ˘ dovedi Fondatorului casatoriei ca respec ¸ti ˘ ˘ aceasta institu ¸tie divina, iar prin faptele tale ˆ ıi vei aduce bucurie (1 Petru 2:19).

Cum au aplicat unii acest sfat: Kim si ¸ so ¸tul ei ˆ ˘ ˘ locuiesc ın Coreea si¸ sunt casatori ¸ti de 38 de 6

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2011

˘ Martin voia sa fie respectat. Maria voia ˘ ˆ ˘ sa fie ın ¸teleasa. Dar niciunul nu primea ceea ˆ ce ısi¸ dorea. ˘ Cum au reusit ¸ ei sa rezolve problema? „Am ˘ ˘ ˘ asteptat sa ma calmez, spune Martin, dupa ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ care am hotarat amandoi sa punem ın practi˘ ˆ ca sfatul ın ¸telept al Bibliei de a fi respectuosi ¸ si ¸ amabili. De-a lungul anilor am observat ˘ ˆ ˘ ca, indiferent cate probleme ar aparea, putem ˘ ˘ ˘ ˘ sa le depasim daca ne rugam lui Dumne¸ ˘ ˘ zeu si ¸ daca aplicam sfaturile din Biblie.“ (Isaia 48:17, 18; Efeseni 4:31, 32)

˘ ˘ ani. Kim spune: „Uneori, so ¸tul meu se supara ˘ pe mine si¸ nu-mi mai vorbeste. ¸ Si ¸ nici macar ˆ ˘ ˘ ˘ nu stiu de ce. Imi lasa impresia ca nu ma mai ¸ ˆ ˘ ˆ iubeste.

Cateodata ımi spun: «El vrea ca eu ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa-l ın ¸teleg, dar el nu ıncearca sa ma ın ¸teleaga pe mine»“. ˘ ˘ Kim s-ar fi putut sim ¸ti nedrepta ¸tita si¸ s-ar fi putut concentra asupra lucrurilor pe care ˘ ˆ soˆ ¸tul ei nu le facea. Dar ea nu a gandit asa. ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ „In loc sa stau suparata, spune Kim, am ın˘ ˘ ˘ va ¸tat ca cel mai bine este sa fac eu primul pas ˘ pentru a restabili pacea. Acum reusim sa ne ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ pastram calmul si ¸ sa discutam problemele pe ˘ un ton placut.“ (Iacov 3:18)

Fac primul pas ˆ ın rezolvarea ˆ neıntelegerilor? ¸

4

NEMULTUMIRE: ¸

˘ „Sotia ¸ mea nu este supusa.“ PRINCIPIU BIBLIC:

˘ ˘ „Capul oricarui barbat este Cristos.“ (1 CORINTENI 11:3)

˘ ˘ ˆ Un so ¸t care considera ca so ¸tia nu ıi este su˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ pusa ar trebui mai ıntai sa se ıntrebe daca el ˘ ˘ ˘ este dispus sa se supuna Capului sau, Isus ˘ ˘ Cristos. Un so ¸t demonstreaza ca este supus ˘ ˆ ˘ lui Cristos daca ıi urmeaza exemplul.

Apostolul Pavel a scris: „So ¸tilor, continua ¸ti ˘ ˘ sa va iubi ¸ti so ¸tiile, asa ¸ cum si ¸ Cristos a iubit congrega ¸tia si¸ s-a dat pe sine pentru ea“ (Efe˘ ˆ seni 5:25). Isus nu ‘a stapanit peste’ discipolii lui (Marcu 10:42–44). El le-a dat continua˘ ˆ ˘ ˆ torilor sai ındrumari clare si¸ i-a corectat cand ˘ a fost necesar. Dar nu a fost niciodata dur. ˆ Isus a fost bun cu ei si ¸ le-a ın ¸teles limitele (Matei 11:29, 30; Marcu 6:30, 31; 14:37, 38). ˆ El a pus ıntotdeauna interesele lor mai presus de interesele sale (Matei 20:25–28). ˘ ˆ Ar fi bine ca so ¸tul sa se ıntrebe: ‘Este concep ¸tia mea privitoare la autoritatea capului ˘ de familie si ¸ la femei influen ¸tata mai mult ˆ de obiceiurile locale decat de sfaturile si ¸ ˆ exemplele biblice?’ Gandeste-te la Sara, o fe¸ meie din timpurile biblice care nu a fost de acord cu punctul de vedere al so ¸tului ei si ¸ care, cu fermitate si¸ respect, si-a exprimat ¸ deschis opinia. Sara, so ¸tia lui Avraam, este ˘ ˆ prezentata ın Biblie drept un exemplu de so˘ ˆ ¸tie supusa (1 Petru 3:1, 6). Totusi, ¸ cand a fost ˆ ˘ necesar, de exemplu cand Avraam nu a vaˆ zut pericolele ce ıi amenin ¸tau familia, ea a ˆ spus deschis ceea ce a gandit (Geneza 16:5; 21:9–12).

Evident, Avraam nu era un tiran. El nu si-a ¸ ˘ intimidat so ¸tia si nici nu i-a interzis s asi ex¸ ¸

ˆ ˘ ˘ ˘ prime parerea. In mod asemanator, un so ¸t ˘ care respecta sfaturile Bibliei nu-si¸ va teroriˆ ˘ ˘ za so ¸tia impunandu-i sa faca numai ce-i plaˆ ˆ ˘ ˆ ce lui. El ıi va castiga respectul daca ısi¸ va ¸ ˘ exercita autoritatea cu multa compasiune.

Cum au aplicat unii acest sfat: James, care ˘ ˆ ˘ ˘ traieste ¸ ın Anglia si¸ este casatorit de opt ani ˘ ˆ ˘ ˘ marturiseste: „Am ınva ¸tat sa nu iau decizii ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ importante fara sa ma consult cu so ¸tia mea. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Incerc sa nu ma gandesc doar la mine, ci sa pun interesele ei mai presus de interesele mele“. ˘ ˘ George, din Statele Unite, este casatorit de ˆ ˘ 59 de ani. El spune: „Prin felul ın care ma ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ port, ma straduiesc sa-i arat so ¸tiei mele ca o consider un partener capabil si¸ inteligent, nu ˘ ˘ o persoana inferioara“ (Proverbele 31:10). ˘ Tin ¸ cont de parerea sotiei ¸ mele ˆ cand iau o decizie?

5

NEMULTUMIRE: ¸

˘ „Sotul a.“ ¸ meu este lipsit de initiativ ¸ PRINCIPIU BIBLIC:

˘ ˘ ˆ ˆ „Femeia cu adevarat ınteleapt a ısi ¸ ¸ zideste ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ casa, dar cea nebuna o darama cu propriile ˆ ei maini.“ (PROVERBELE 14:1) ˘ ˘ ˘ ˘ Daca so ¸tul tau ezita sa ia decizii sau nu are ˘ ˆ ˘ ini ¸tiativa ın organizarea activita ¸tilor familiei, ˘ ˆ ai putea sa ac ¸tionezi ın cel pu ¸tin trei moduri: ˘ ˆ ˘ 1) sa te plangi mereu de defectele lui, 2) sa-i ˆ ˘ ˆ Rachel, care locuieste ¸ ın Australia si¸ este cauzurpi autoritatea, preluand tu rolul de cap ˘ ˘ ˘ ˘ 21 de ani cu Mark, a fost si¸ ea inal familiei sau 3) sa-l lauzi din inima pentru satorita de ˘ ˆ ˆ ˘ fluen a de mediul ın care a crescut. „Mama ¸tat orice efort pe care ıl face. Daca alegi prima ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ sau a doua op ¸tiune, ı ¸ti vei darama casa cu nu ıi era niciodata supusa tatalui meu“, poˆ ˘ ˆ vesteste ¸ ea. „Certurile si¸ lipsa deˆ respect erau propriile maini. Daca o alegi pe a treia, ı ¸ti vei ˆ ceva obisnuit la noi ın familie. In primii ani ˘ ¸ zidi, sau consolida, casnicia. ˘ de casnicie, m-am comportat si ¸ eu ca mama. ˘ ˘ ˆ ˆ Pentru mul ¸ti barba ¸ti, respectul este chiar Dar cu timpul, am vazut c at de bine este cand ˆ mai important decat iubirea. Prin urmare, aplic sfatul Bibliei de a-mi respecta so ¸tul. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ daca ıi ara ¸ti respect so ¸tului tau — daca ıl faci Acum avem o casnicie mult mai fericit a.“ ˘ ˘ ˆ ˘ sa simta ca eforturile lui de a lua ini ¸tiativa ın familie sunt binevenite si¸ apreciate —, el se va achita tot mai bine de responsabilitatea de cap al familiei. Fireste, nu vei fi de acord cu ¸ ˆ ˘ el ın toate privin ¸tele. Dar trebuie sa discuta ˆ ˘ ¸ti problemele ivite (Proverbele 18:13). Insa cuvintele pe care le folosesti ¸ sau tonul pe care ˆ ˘ ˆ ıi vorbesti vor contribui fie la daramarea, fie ¸ ˘ la zidirea casniciei voastre (Proverbele 21:9; 27:15). Vorbeste-i cu respect si¸ vei avea mai NEMULTUMIRE: ¸ ¸ ˘ ˘ multe sanse sa- ¸ti aju ¸ti so ¸tul sa ia ini ¸tiativa. „Nu-i mai suport obiceiurile enervante.“ ¸ Cum au aplicat unii acest sfat: Michele, din PRINCIPIU BIBLIC: ˘ ˘ ˘ Statele Unite, care este casatorita de 30 de ani, „Continuati¸ sa˘ va˘ suportati¸ unii pe altii ¸ si, ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ spune: „Intrucat ne-a crescut, pe mine si ¸ pe daca˘ cineva are vreun motiv sa˘ se plang a ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ surorile mele, fara sprijinul unui so ¸t, mama ımpotriva altuia, sa va iertati¸ cu marinimie ˘ era o femeie foarte puternica si ¸ independen- unii pe altii.“ (COLOSENI 3:13) ¸ ˘ ˘ ˘ ta. Iar eu am tendin ¸ta sa o imit. De aceea, ma ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ La primele ıntalniri, era ¸ti, probabil, atat de straduiesc mereu sa manifest supunere. De ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ exemplu, am ınva ¸tat sa ma consult cu so ¸tul ıncanta ¸ti de calita ¸tile viitorului vostru parteˆ ˆ ˘ ˘ ner, ıncat nici nu-i vedea ¸ti defectele. Sunte ¸ti meu si ¸ sa nu iau decizii de una singura“.

6

8

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2011

˘ ˆ si¸ azi la fel? Poate ca ave ¸ti motive ıntemeiate ˘ sa fi ¸ti nemul ¸tumi ¸ti de partenerul vostru conˆ ˘ ˘ ˆ jugal. Dar ıntreba ¸ti-va: ‘Asupra caror ınsusiri ¸ ˘ ale partenerului meu ma concentrez? Asupra ˘ calita ¸tilor sau asupra defectelor?’. ˘ Isus a folosit o ilustrare foarte sugestiva ˆ ˘ pentru a sublinia cat de important este sa trecem cu vederea defectele altora: „De ce te ui ¸ti ˘ la paiul din ochiul fratelui tau si¸ nu iei seaˆ ˘ ma la barna din ochiul tau?“ (Matei 7:3). Un ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ pai poate fi un firicel de iarba. O barna ınsa ˘ ˘ este o bucata de lemn lunga si¸ grea care sus˘ ˘ ¸tine acoperisul ¸ unei case. Ce a vrut sa spuna ˆ ˆ ˆ ˘ Isus? „Scoate mai ıntai barna din ochiul tau ˘ si¸ atunci vei vedea clar sa sco ¸ti paiul din ˘ ochiul fratelui tau.“ (Matei 7:5) ˆ Isus si-a ¸ ınceput ilustrarea cu acest avertis˘ ment serios: „Nu mai judeca ¸ti, ca sa nu fi ¸ti ˘ judeca ¸ti, caci cu judecata cu care judeca ¸ti ve ¸ti ˘ fi judeca ¸ti“ (Matei 7:1, 2). Daca vrei ca Dum˘ ˘ nezeu sa treaca cu vederea greselile tale ¸ ˆ ˘ ˘ — barna din ochiul tau — este spre binele tau ˘ sa treci si¸ tu cu vederea defectele partenerului (Matei 6:14, 15).

˘ ˘ Ma concentrez asupra calitatilor ¸ partenerului meu?

Cum au aplicat unii acest sfat: Jenny, din An˘ ˘ ˘ ˘ glia, este casatorita de noua ani cu Simon. Ea ˘ ˘ spune: „Ceea ce ma enerveaza cel mai mult la ˆ so ¸tul meu este obiceiul de a face totul ın ultiˆ ˆ ˘ mul moment. In mod paradoxal, cand ma ˆ ˘ curta, placea foarte mult spontaneitatea ˆ ımi ˘ ˘ lui. Insa recunosc ca si¸ eu am defectele mele, ˆ ˘ de exemplu am tendin ¸ta de a ma impune. In˘ ˘ ˆ ˘ va ¸tam amandoi sa ne trecem cu vederea micile imperfec ¸tiuni“. ˘ Curt, so ¸tul lui Michele, citata anterior, spu˘ ne: „Daca te concentrezi asupra defectelor ˘ ˆ partenerului, ele ¸ti se vor parea din ce ın ce ˘ ˘ ˘ mai enervante. Prefer sa ma uit la calita ¸ti˘ ˘ ˘ ˆ ˘ le care m-au facut sa ma ındragostesc de Michele“.

Secretul unei ˘ casnicii fericite ˆ ˘ ˘ ˆ Aceste cateva exemple arata ca ın ori˘ ˆ ˘ ce casnicie se ivesc probleme, ınsa ele nu sunt imposibil de rezolvat. Care este secretul ˘ ˘ unei casnicii fericite? Cultiva ¸ti iubire fa ¸ta de Dumnezeu si ¸ dorin ¸ta de a aplica sfaturile din ˆ ˘ Cuvantul sau, Biblia. ˘ ˘ Alex si¸ Itohan din Nigeria, care sunt casaˆ ˘ tori ¸ti de peste 20 de ani, au ınva ¸tat acest se˘ cret. Alex spune: „Am constatat ca aproape ˘ ˘ orice problema din casnicie se poate rezolva ˘ ˘ daca cei doi aplica principiile biblice“. La ˆ ˘ ˘ ˆ randul ei, Itohan afirma: „Am vazut cat este ˘ ˘ ˆ ˘ de important sa ne rugam ımpreuna des si ¸ ˘ ˆ ˘ sa punem ın practica sfatul Bibliei de a ne ˘ ˘ iubi din inima si¸ de a avea rabdare unul cu ˘ celalalt. Acum avem mai pu ¸tine probleme ˆ ˆ ˘ ˘ decat ın primii ani de casatorie“. ˘ ˘ ˘ Daca dori ¸ti sa sti ¸ ¸ti cum va pot fi de fo˘ los si ¸ voua sfaturile biblice privitoare la ˘ ˘ casatorie, analiza ¸ti cu Martorii lui Iehova caˆ ˘ ˆ pitolul 14 din cartea Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?1 ˘ 1 Publicata de Martorii lui Iehova.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2011

9

BIBLIA POATE SCHIMBA VIATA ¸ OAMENILOR ˘ ˆ ˆ CUM a reusit ¸ o chelnerit¸ a care ınjura, consuma alcool ın exces si¸ se droga ˘ ˘ sa-si¸ schimbe modul de viat¸ a? Cum a ajuns un fost politician care nu agrea ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ religia sa-i slujeasca lui Dumnezeu? Ce schimbari a trebuit sa faca un instructor ˘ ˘ ˘ ˘ de lupte din politia ¸ rusa pentru a deveni Martor al lui Iehova? Sa-i lasam pe ei ˘ ˘ sa ne povesteasca.

˘ ˆ autoaparare. Totusi, ¸ ın momentele mele de liniste ¸ si ¸ ˘ de reflectie eram cople sit ¸ ¸ a ˘ de tristete. ¸ Atunci ma rugam lui Dumnezeu, imploˆ ˘ ˆ ˘ ˘ randu-l sa ma ajute. „Insa ˘ ˘ nu-mi cere sa ma duc la bi˘ ˆ serica“, ıi spuneam eu. ˆ Mai tarziu, un prieten religios, dar care nu mergea la ˘ biserica, mi-a dat o Biblie.

El consuma droguri, asemenea altor prieteni ai nostri. ¸ ˘ Totusi, spunea c a are o cre¸ ˘ ˘ ˆ dint¸ a sincera ın Dumnezeu ˘ ˘ si ¸ m-a convins sa ma botez. ˆ ˘ Am mers ımpreuna la un lac din apropiere si ¸ m-a botezat. Din acel moment, am ˘ ˘ simtit ¸ ca am o relatie ¸ speciala cu Dumne˘ zeu. Cu toate acestea, nu mi-am facut ni˘ ˘ ciodata timp sa citesc Biblia. ˆ CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: In ¸ ˘ 1988, doi Martori ai lui Iehova au batut la ˆ usa ¸ mea. Unul dintre ei m-a ıntrebat: „Sti ¸ ti¸ care este numele lui Dumnezeu?“ si ¸ mi-a ˘ citit din Biblia lui Psalmul 83:18: „Ca sa se ˘ ˘ stie ¸ ca tu, al carui nume este Iehova, numai ˆ ˘ ˆ tu esti ¸ Cel Preaınalt peste tot pamantul! “. ˘ ˘ ˘ Am ramas uimita! Dupa ce au plecat, am ˆ ˘ mers cu masina 56 de kilometri pana la o ¸

„Mi-am restabilit relatiile cu mama.“ ¸ NATALIE HAM

ANUL NASTERII: 1965 ¸ TARA: AUSTRALIA ¸ ˆ INAINTE: CONSUMA DROGURI

DESPRE TRECUTUL MEU: Am ˆ ˘ crescut ın Robe, un orasel ¸ de ˘ pescari din statul South Australia. Aici, parintii ¸ petrec mult timp la hotel deoarece acesta este si ¸ loc de destindere. Astfel, coˆ ˆ piii cresc ıntr-un mediu ın care se bea alcoˆ ˆ ˘ ol ın exces, se vorbeste ¸ urat si ¸ se fumeaza. ˆ ˘ La 12 ani fumam, ınjuram si ¸ ma certam ˆ tot timpul cu mama. Cand aveam 15 ani, ˘ ˘ ˘ parintii ¸ mei s-au despartit. ¸ Dupa un an si ¸ ˘ ˘ jumatate, am plecat de acasa. Beam mult alcool, consumam droguri si ¸ duceam o via˘ ˘ ˘ ˘ t¸ a imorala. Eram dezorientata si ¸ plina de ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ amaraciune, dar consideram ca pot sa ımi ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ port singura de grija ıntrucat facusem cinci ˆ ˘ tehnici de ani de arte martiale si ¸ ¸ ¸ ınvatasem 10

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2011

˘ ˘ librarie crestin ¸ a pentru a consulta si ¸ alte ˘ traduceri ale Bibliei. Apoi am cautat acest ˆ ˘ nume ıntr-un dictionar.

M-am convins ca ¸ numele lui Dumnezeu este Iehova si ¸ m-am ˆ ˆ ıntrebat cate mai aveam de aflat. ˆ ˘ Mama ımi spusese ca Martorii lui Iehova sunt oameni ciudaˆ ti. ¸ Nu cunosteam ¸ prea multe despre ei. Ii consideram prea ˘ ˘ conservatori si sa se dis¸ credeam ca nu stiu ¸ ˆ ˘ ˆ treze. M-am gandit sa nu le deschid cand ˆ ˘ ˆ vor reveni. Dar, ıntre timp, m-am razganˆ dit. Cand m-au vizitat din nou, i-am inviˆ ˘ ˆ ˘ tat ınauntru si ¸ am ınceput imediat sa studiem Biblia. ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Ii ımpartaseam de fiecare data prietenu¸ ˆ ˘ lui meu, Craig, ceea ce ınvatam la studiu. ¸ ˘ ˆ ˘ Odata, enervat, mi-a smuls din mana carˆ ˘ ˘ tea de studiu si ¸ a ınceput s-o citeasca. Dupa ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ trei saptamani, era convins ca gasise ade-

ˆ ˘ ˘ varul despre Dumnezeu. In cele din urma, ˆ ˘ ˘ ˘ am reusit ¸ amandoi sa ne lasam de droguri si ¸ la serviciul ¸ de alcool, iar eu am renuntat ˆ ˘ de la bar. Pentru a ne ridica la ınaltimea ¸ ˘ ˘ ˘ normelor Bibliei, am decis sa ne casatorim. ˆ ˆ ˘ FOLOASE: Cand am ınceput sa studiem Biblia cu Martorii lui Iehova, eu si ¸ Craig eram ˘ pe punctul de a ne desparti. ¸ Azi Craig este ˆ un sot¸ minunat si binecuvantati¸ cu ¸ suntem ˆ doi copii frumosi. ¸ In plus, avem prieteni ˆ ˘ ˘ dragi care ne ımpartasesc convingerile. ¸ ˆ ˆ Intrucat avea conceptii despre ¸ gresite ¸ ˘ Martorii lui Iehova, mama s-a suparat pe ˆ ˘ mine cand a aflat ca studiam cu ei. Acum ˆ ˘ ınsa mi-am restabilit relatiile cu mama. ¸ ˘ Golul din inima mea a disparut, am un ˆ ˘ ˘ ˘ scop precis ın viat¸ a si ¸ ¸ simt ca necesitatile ˘ mele spirituale sunt satisfacute (Matei 5:3).

pastorilor si familiilor aces˘¸ tora hrana, cazare si ¸ tot˘ ce era mai bun. Chiar daca lo˘ calnicii nu aveau suficienta ˘ hrana pentru familiile lor, ˘ erau obligati¸ sa le furnizeze pastorilor cele necesare.

Pastorul de pe insula mea era directorul scolii si ¸ ¸ preda religia, matematica si ¸ geo˘ ˆ grafia. Mi-l amintesc batanˆ ˘ ˆ du-i ˆ ˘ pe elevi panaˆ la sange. ˘ Insa nimeni nu ındraznea ˘ ˘ ˘ sa protesteze, nici macar parintii. ¸ Pastorul era venerat ˘ de parca ar fi fost Dumnezeu. ˘ La zece ani, m-am mutat pe alta insu˘ ˘ la ca sa urmez cursurile singurei scoli de ¸ ˘ ˆ ˘ stat din acea zona. Dupa absolvire, am ın˘ ceput sa lucrez pentru guvern. Pe atunci,

ˆ ˘ „Am ınvatat ¸ din Biblie multe lucruri interesante.“ ISAKALA PAENIU

ANUL NASTERII: 1939 ¸ TARA: TUVALU ˆ¸ INAINTE: POLITICIAN

DESPRE TRECUTUL MEU: M-am ˘ ˘ nascut pe frumoasa insula Nukulaelae din Pacific care, actualmente, face ˘ parte din Tuvalu. Viata ¸ de pe insula era di˘ ˘ rijata de pastori, instruiti¸ la o scoal a din Sa¸ ˘ moa. Insularii aveau datoria sa le asigure

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2011

11

insulele apartineau coloniei britanice ¸ numite Insulele Gilbert si ¸ Ellice. Am luˆ ˘ crat ın diverse departamente, dupa care ˘ ˘ ˆ am devenit editorul ziarului saptamanal al ˆ ˘ ˆ guvernului. Totul a mers bine pana cand am publicat scrisoarea unui cititor care ˘ dezvaluia sumele cheltuite pentru vizita ˆ ˆ Printului de Wales. Intrucat autorul scri¸ sorii folosise un pseudonim, seful mi-a ce¸ ˘ ˘ rut sa-i dezvalui numele real. Am refuzat, iar refuzul meu a ajuns la urechile tuturor. ˘ Imediat dupa acest incident, am demiˆ ˘ ˆ sionat si ¸ am intrat ın politica. Am castigat ¸ alegerile din Nukulaelae si ¸ am fost numit ministrul comertului si ¸ ¸ al resurselor natuˆ ˆ rale. Mai tarziu, ın timp ce Insulele Kiribati (foste Gilbert) si ¸ Tuvalu (foste Elliˆ ˆ ˘ ce) ısi ¸ fat¸ a de ¸ dobandeau independenta Marea Britanie, guvernatorul mi-a oferit postul din Tuva¸ ¸ al administratiei ˆ de sef ˆ ˘ lu. Intrucat nu voiam sa fiu suspectat ˘ ˘ ˘ de vreo legatura cu guvernarea coloniala, i-am refuzat oferta si, ¸ la alegerile generale, am candidat ca independent pentru ˆ ˘ ˆ ˘ cea mai ınalta functie ¸ din guvern. Insa am pierdut. Apoi m-am retras cu sotia ¸ pe ˘ ˘ ˆ ˘ insula mea natala, hotarati¸ sa ducem o ˘ ˘ viat¸ a simpla.

CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: Pen¸ ˘ tru cei de pe insula, duminica era o zi de ˆ ˘ sabat, o zi sfanta, dar nu si ¸ pentru mine. ˆ Pentru mine era ziua ın care mergeam cu ˘ barca la pescuit. Nu voiam sa fiu conside˘ ˘ rat o persoana religioasa. Actiunile mele ¸ ˘ i-au dezamagitˆ pe tata si ¸ pe unii membri ai ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ comunitatii. ¸ Insa eram hotarat sa nu ma ˘ las influentat ¸ de biserica. ˘ ˆ Odata, cand mi-am vizitat fratele mai ˘ mic pe insula Funafuti (unde se afla capiˆ tala statului Tuvalu), el m-a invitat la o ın12

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2011

ˆ trunire a Martorilor lui Iehova. Mai tarziu, ˘ un misionar Martor mi-a dat sa citesc un teanc de reviste Turnul de veghe si ¸ Tre˘ ziti-v ¸ a!, precum si ¸ o carte care demasca ˘ ˆ originile pagane ale doctrinelor predate de asa-zisele biserici crestine.

Am citit acea ¸ ¸ ˆ carte de cateva ori si ¸ am aflat multe lucruri interesante din Biblie, inclusiv fap˘ ˘ ˘ tul ca un crestin nu este obligat sa tin ¸ a sa¸ ˘ batul.1 I-am aratat si mele ceea ce ¸ ¸ sotiei ˆ ˘ ınvatam si ¸ ¸ de atunci ea nu s-a mai dus la ˘ biserica. ˘ ˘ ˘ Desi ¸ jurasem sa nu am nicio legatura cu ˘ ˆ ˘ religia, nu puteam sa uit cele ınvatate.

De ¸ ˘ aceea, dupa circa doi ani, i-am scris misioˆ ˘ narului din Funafuti spunandu-i ca sunt ˘ ˘ gata sa-mi schimb modul de viat¸ a. El a ˘ ˘ ˘ ˘ luat prima barca si ¸ a venit sa ma ajute sa ˆ ˆ studiez Biblia. Tata s-a ınfuriat cand a aflat ˘ ˘ ca vreau sa devin Martor al lui Iehova. Dar ˘ ˆ ˘ i-am spus ca ınvatasem de la Martori mul¸ ˘ te lucruri cu privire la Biblie si ¸ ca eram ˘ ˆ ˘ ˘ ferm hotarat sa ma botez.

FOLOASE: M-am botezat ca Martor al lui ˆ Iehova ın 1986, iar sotia ¸ mea, un an mai ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ tarziu. Dupa ce au ınteles ınvat¸ aturile Bi¸ ˘ bliei, si ¸ cele doua fiice ale noastre au decis ˘ ˘ sa devina Martore ale lui Iehova. ˆ ˘ ˘ In prezent ma bucur ca apartin unei ¸ ˘ grupari religioase care, asemenea crestini¸ ˆ ˆ ˘ ˆ lor din secolul ıntai, nu este divizata ın clerici si ¸ laici (Matei 23:8–12). De aseme˘ nea, Martorii anunt¸ a Regatul lui Dumneˆ ˘ zeu, urmand cu ˆ umilint¸ a exemplul lui ˘ Isus (Matei 4:17). Ii sunt foarte recunosca˘ tor lui Iehova Dumnezeu ca mi-a permis ˘ ˆ ˘ ˘ sa ınvat¸ adevarul despre el si ¸ despre po˘ porul sau!

1 Pentru mai multe informa ¸tii, vezi articolul „Trebu˘ ˘ ˆ ie sa respectam sabatul?“, publicat ın Turnul de veghe din 1 februarie 2010, paginile 11–15.

ˆ ˘ ˘ nea, am ınteles ca trebuia sa ¸ renunt¸ la fumat si ¸ la consumul abuziv de alcool. Toˆ ˘ tusi, ¸ neavand alta calificare, ˘ ˘ ˘ nu credeam ca pot sa-mi ga˘ sesc alt loc de munca pentru ˆ a-mi ıntretine familia. Toto¸ ˘ ˘ ˆ ˘ data, ma gandeam ca nu voi ˘ ˆ ˘ fi niciodata ın stare sa predic, asa cum fac Martorii. ˆ ¸ ˘ In cele din urma m-am convins de veridicitatea Bibliei. Cuvintele din Ezechiel ˆ 18:21, 22 m-au ıncurajat ˘ ˆ ˘ ˘ mult: „Daca ınsa cel rau se ˆ ˘ ıntoarce de la toate pacatele pe care le-a comis . . ., niciu˘ ˘ na dintre faradelegile lui nu ˘ ˆ va fi amintita ımpotriva lui“. ˘ Am apreciat ca Martorii nu mi-au impus ˆ ˘ ˆ ın ce sa cred, ci m-au ajutat sa ınteleg lo¸ ˆ ˘ gic ceea ce ınvatam.

Am luat cam 40 de re¸ ˆ ˘ ˘ ˆ viste de la ei si ¸ le-am citit ın trei saptamani. ˆ ˘ ˘ ˘ Cele ınvatate m-au convins ca gasisem ade¸ ˘ varata religie. ˆ ˆ ˘ FOLOASE: Inainte de a ıncepe sa studiem ˆ Biblia, eu si ¸ mea eram ın pragul divor¸ sotia ˘ tului.

Acum viata ¸ ¸ noastra de familie s-a ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ımbunatatit. ¸ Am ınceput amandoi sa stu˘ ˆ diem Biblia si ¸ am decis sa ıi slujim lui Ie˘ ˘ hova.

Azi ne bucuram de o casnicie ferici˘ ˆ ˘ ta. In plus, mi-am gasit un serviciu care nu contravine principiilor Bibliei. ˆ ˆ ˘ ˆ La ınceput, cand predicam din casa ın ˘ ˘ casa, ma simteam la fel de tensionat ca si ¸ ¸ ˆ ˆ atunci cand plecam ıntr-o misiune a po˘ ˘ ˘ ˆ litiei.

Acum stiu sigur ca pot sa raman ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ calm cand sunt provocat.ˆ Am ınvatat ¸ sa ˘ ˘ ˘ ˘ fiu rabdator cu oamenii. Imi pare rau ca ˆ ˘ mi-am irosit atatia ¸ ani din viat¸ a! Azi viata ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ mea are ıntr-adevar sens. Ma bucur ca ımi ˘ pot folosi toata energia slujindu-i lui Iehoˆ va Dumnezeu si ¸ ¸ ajutandu-i pe altii.

„Martorii nu ˆ mi-au ˘ impus ın ce sa cred.“ ALEXANDER SOSKOV

ANUL NASTERII: 1971 ¸ TARA DE ORIGINE: RUSIA ¸ ˆ INAINTE: INSTRUCTOR DE LUPTE

DESPRE TRECUTUL MEU: M-am ˘ ˆ nascut ın Moscova, care pe atunci era capitala Uniunii Sovietice. ˆ Locuiam cu familia ıntr-un bloc cu multe apartamente. Majoritatea ˆ vecinilor nostri ¸ ˆ ˘ ˘ lucrau ın aceeasi ¸ fabrica. Imi amintesc ca ˆ ˆ ˘ se plangeau de mine spunand ca eram un ˆ ˘ ˘ ˘ copil neastamparat, care ori avea sa moara ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ de tanar, ori avea sa ajunga la ınchisoare.

La 10 ani, aveam deja probleme cu politia. ¸ ˘ La 18 ani, am fost recrutat si ¸ am facut ar˘ ˘ ˆ mata la graniceri. Dupa doi ani, m-am ın˘ ˆ ˘ ˆ tors acasa si ¸ am ınceput sa lucrez ıntr-o fa˘ ˆ ˘ ˘ brica. Munca de aici ınsa ma plictisea. De ˆ ˘ aceea, am intrat ın Brigada Mobila de Politie ¸ din Moscova, unde am fost instructor de lupte corp la corp. Am contribuit la arestarea multor delincventi¸ din Moscova si ¸ ˆ ˘ am intervenit ın multe zone de violent¸ a ˘ ˆ ˆ ˆ din tar ¸ a. Eram atat de tensionat, ıncat, ˆ ˘ ˆ uneori, cand ma ıntorceam din misiune, ˘ trebuia sa dorm separat de sotia ¸ mea, de ˘ ˘ ˘ ˆ teama sa nu o ranesc ın somn.

CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: ¸

˘ ˆ ˘ Dupa ce am ınceput sa studiez Biblia cu ˆ ˘ Martorii lui Iehova, am ınteles ca stilul ¸ ˘ de viat¸ a violent pe care-l aveam nu era compatibil cu normele Bibliei. De aseme-

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2011

13

˘ APROPIATI-V ¸ A DE DUMNEZEU

„Adu-ti¸ aminte de mine, o, Dumnezeul meu, spre bine!“ ˘ ˘ ONSIDERAM ca Iehova, care ma cunoaste ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ atat de bine, nu ar putea niciodata sa ma ˘ ˘ ˘ iubeasca si¸ sa ma accepte.“ Acestea sunt cu˘ vintele unei crestine fidele care se lupta cu ¸ ˘ ˘ sentimentul inutilitatii. ¸ Ai fost si¸ tu vreodata ˆ coplesit ¸ de astfel de sentimente, gandindu-te ˘ ca nu esti ¸ demn de atentia ¸ lui Dumnezeu ˆ ˆ si, de aprobarea sa? In ¸ cu atat mai putin, ¸ ˘ ˆ ˆ acest caz, vei gasi ıncurajare ın cuvintele din Neemia 13:31.

Neemia, un guvernator al iudeilor din secoˆ ˘ ˘ ˘ lul al V-lea ı.e.n., s-a straduit sa-i fie placut lui ˘ Dumnezeu. El a coordonat lucrarile de reconˆ ˆ struire a zidurilor Ierusalimului ınfruntand opo˘ zitia Totodata, a vegheat la respec¸ dusmanilor. ¸ ˆ tarea Legii lui Dumnezeu, s-a ıngrijit de cei ˘ ˆ ˘ sai. oprimati¸ si¸ a ıntarit credinta ¸ conationalilor ¸ ˘ A remarcat Dumnezeu binele facut de acest om fidel? S-a bucurat Neemia de aprobarea lui ˘ ˘ ˆ ˆ Iehova? Aflam raspunsul ın cuvintele de ın˘ ˆ ˘ cheiere ale cartii ¸ biblice care ıi poarta numele.

Neemia s-a rugat: „Adu-ti¸ aminte de mine, o, Dumnezeul meu, spre bine!“.1 Se temea oare ˘ Neemia ca Dumnezeu nu observa faptele lui ˘ ˘ ˆ bune sau ca avea sa ıl uite? Nicidecum! Din cele ˆ ˘ consemnate de scriitorii de pana atunci ai Bi˘ bliei, Neemia stia ca Iehova manifesta un inte¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ res sincer fat¸ a de ınchinatorii sai fideli si¸ fat¸ a de faptele lor bune (Exodul 32:32, 33; Psalmul ˘ ˘ 56:8). Atunci ce a vrut Neemia sa spuna? O lu˘ ˘ ˘ crare de referint¸ a precizeaza ca termenul ebraic ˆ ˘ traduc prin „a-ti¸ aduce aminte“ ınseamna „a te ˆ gandi cu drag la cineva sau la ceva si¸ a actiona ¸ ˘ ˘ ˆ ın consecint¸ a“. Convins fiind de puterea ruga-

˘ ciunii, Neemia l-a rugat pe Dumnezeu sa-si¸ ˘ ˘ ˆ ˆ aduca aminte de el cu drag si¸ sa ıl binecuvanteze (Neemia 2:4). ˘ ˘ Va raspunde Iehova la rugaciunea lui Neemia ˆ de a-si¸ aduce aminte de el? Intr-un anumit ˘ ˘ sens, Iehova a raspuns deja. Faptul ca Ieho˘ va a considerat rugaciunea lui Neemia dem˘ ˘ ˆ na de a fi consemnata ın Scripturile inspirate ˘ ˘ ˆ demonstreazˆ a ca El ısi¸ aminteste ¸ cu drag de slu˘ ˘ ˘ jitorul sau. Insa, ca raspuns la implorarea lui ˘ ˘ Neemia, ‘Ascultatorul rugaciunii’ va face mai ˆ ˆ mult decat atat (Psalmul 65:2). ˆ ˘ ˘ Iehova ıl va rasplati pe Neemia pentru tot ce ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ a facut ın favoarea ınchinarii adevarate (Evrei ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ 11:6). El ıl va ınvia ın lumea noua si¸ dreapta pe care a promis-o, oferindu-i perspectiva vietii ¸ ˘ ˆ vesnice pe un pamant paradiziac (2 Petru 3:13; ¸ ˘ Revelatia ¸ 21:3, 4).1 Atunci Neemia va vedea ca ˆ ˘ Iehova si-a amintit ıntr-adevar de el pentru bi¸ ˆ ˘ nele ınfaptuit! ˘ Rugaciunea lui Neemia dovedeste ¸ veridicitaˆ tea cuvintelor regelui David: ˆ„Tu, o, Iehova, ıl ˆ ˆ vei binecuvanta pe cel drept! Il vei ınconjura cu aprobarea ta ca si¸ cu un scut mare“ (Psalmul 5:12). Dumnezeu vede si¸ pretuie ¸ ste ¸ eforturile ˘ ˘ ˆ noastre sincere de a-i placea. Fii sigur ca, atat ˆ ˆ ˘ timp cat faci tot ce poti¸ ın serviciul sau, Dumˆ nezeu ısi¸ va aminti cu drag de tine si¸ te va biˆ necuvanta din plin.

ˆ 1 Acesta este ultimul dintre cele patru versete ın care Neˆ ˘ ˘ ˆ emia ıl roaga pe Dumnezeu sa-l binecuvanteze pentru fap˘ tele lui de credint¸ a (Neemia 5:19; 13:14, 22, 31).

ˆ SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN FEBRUARIE: ˛ Neemia 1–13

„C

14

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2011

ˆ 1 Pentru mai multe informatii ¸ despre scopul pe care ıl ˘ ˆ are Dumnezeu cu oamenii fideli aici, pe pamant, vezi caˆ ˘ ˆ pitolele 3 si¸ 7 din cartea Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?, ˘ publicata de Martorii lui Iehova.

ˆ V-ATI ¸ INTREBAT? ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ In ce consta obiceiul de a strange roadele ramase dupa recolta si ¸ cine beneficia de pe urma lui?

De pe urma acestei legi beneficiau ˇ Legea mozaica˘ le interzicea proprie˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ tarilor de pamanturi sa culeaga toate toti¸ israelitii. ¸ Proprietarul pamantului ˆ ˘ ˆ ˆ roadele. Cand strangeau cerealele, nu era ıncurajat sa fie generos si¸ altruist si¸ ˘ ˆ ˘ trebuiau sa secere de tot marginile sa se bazeze pe binecuvantarea lui ˆ ˆ ogorului. Cand culegeau strugurii, nu Dumnezeu. Cei care strangeau roade˘ ˘ ˘ ˆ ˘ trebuiau sa-i stranga pe cei risipiti¸ pe le ramase erau impulsionati¸ sa fie har˘ ˆ ˘ ˆ ˘ nici, deoarece nu aveau o munca˘ usoa¸ jos, nici sa se ıntoarca mai tarziu dupa ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ r a (Rut 2:2–17).

Astfel, cei s araci nu cei necopti.

Iar c and b ateau m aslinii, ¸ ˘ ˘ ˘ sufereau de foame si nu erau o pova¸ nu trebuiau sa culeaga maslinele care ˘ ˆ ˘ nu cadeau (Leviticul 19:9, 10; Deutero- ra˘ pentru comunitate. Muncind, ei ısi¸ ˘ ˘ nefiind nevoiti¸ sa nomul 24:19–21). Astfel, saracii, or- pastrau demnitatea, ˘ ˘ ˘ ˘ cer seasc a sau s a se bazeze pe mila al¸ fanii, vaduvele si¸ locuitorii straini pu˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ tora. teau sa stranga ceea ce ramanea ın urma recoltei.

BASORELIEF ASIRIAN DIN PALATUL LUI SARGON ˆ REPREZENTAND TRANSPORTAREA DE CEDRI DIN LIBAN Erich Lessing/Art Resource, NY

De ce a adus Solomon lemn tocmai din Liban pentru construirea templului din Ierusalim? ˇ Relatarea din 1 Regi 5:1–10 vorbes-¸ folosit la construirea ambarcatiunilor ¸ te despre acordul dintre Solomon si¸ regale, a sicrielor si¸ a altor obiecte fuHiram, regele Tirului. Conform acestui nerare. ˘ acord, urmau sa fie transportati¸ pe Cedrii din Liban erau renumiti¸ pen˘ mare sub forma de plute, din Liban tru durabilitatea, rezistenta ¸ la insecte, ˆ ˘ ˆ pana ın Israel, busteni de cedru si¸ de frumusetea ¸ si parfumul dulce al lem¸ ¸ ˘ ienupar pentru construirea templului. nului lor. Solomon a utilizat deci cel ˆ In antichitate, cedrul era foarte mai bun lemn pentru construirea temˆ ˆ ˘ comercializat ın Orientul Mijlociu. In plului. Desi¸ odinioara˘ padurile de ceˆ ˘ Egipt si¸ ın Mesopotamia se confectio¸ drii acopereau muntii Libanului, astazi ¸ ˘ ˆ nau din el grinzi si¸ lambriuri pentru au ramas doar cateva. temple si¸ palate. Arhivele regale, tex˘ ˘ tele literare si¸ inscriptiile confirma ca ¸ unele orase-state din sudul Mesopota¸ miei achizitionau lemn de cedru sau, ¸ ˆ ˘ uneori, ılˆ luau ca tribut ori ca prada de ˘ razboi. In Egipt, lemnul de cedru era

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2011

15

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ SA INVAT¸ AM DIN CUVANTUL LUI DUMNEZEU

Cine este Dumnezeu?

˘ ˆ ˘ Acest articol analizeaza unele ıntrebari pe care vi ˘ ˘ le-a ¸ti pus, probabil, ¸si dumneavoastra ¸si prezinta ˘ ˆ versetele ce raspund la ele. Citi ¸ti aceste versete ın propria Biblie. Martorii lui Iehova sunt bucuro ¸si ˘ ˆ ˘ ˘ sa le analizeze ımpreuna cu dumneavoastra.

1. Cine este Dumnezeu? ˘ Adevaratul Dumnezeu este Creatorul tuturor lucrurilor. ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Biblia ıl nume ¸ste „Rege al eternita ¸tii“, ceea ce ınseamna ca ˆ ˘ ˆ el nu are ınceput ¸si nu va avea niciodata sfar ¸sit (Revela ¸tia ˆ ˆ ˘ ˆ 15:3). Intrucat Dumnezeu este Sursa vie ¸tii, trebuie sa ne ın˘ chinam numai lui. (Citi ¸ti Revela ¸tia 4:11.)

˘ 2. Cum arata Dumnezeu? ˘ ˘ Nimeni nu l-a vazut vreodata pe Dumnezeu ˘ ˘ ˘ pentru ca Dumnezeu este Spirit, o forma de via ¸ta ˘ ˘ ˆ superioara creaturilor de pe pamant (Ioan 1:18; ˆ 4:24). Dar ıi putem cunoa ¸ste personalitatea prin ˘ ˆ lucrurile pe care le-a facut. De exemplu, cand pri˘ vim forma ¸si varietatea florilor ¸si fructelor, ne dam ˆ ˆ seama cat de iubitor ¸si de ın ¸telept este Dumne-

zeu. Imensitatea universului ne vorbe ¸ste despre puterea sa. (Citi ¸ti Romani 1:20.) ˆ ˘ Dar putem ınva ¸ta ¸si mai multe lucruri despre ˘ personalitatea lui Dumnezeu din Biblie. De pilda, ˆ ˆ ea ne spune ce ıi place ¸si ce ıi displace lui Dumneˆ ˘ zeu, cum ıi trateaza pe oameni ¸si cum reac ¸tionea˘ ˆ za ın diferite situa ¸tii. (Citi ¸ti Psalmul 103:7–10.)

3. Are Dumnezeu un nume? ˘ ˆ ˘ Isus a spus: „Tatal nostru care e ¸sti ın ceruri, sa ˘ ˘ fie sfin ¸tit numele tau“ (Matei 6:9). Chiar daca are multe titluri, Dumnezeu are un singur nume. Pro˘ nun ¸tia numelui lui Dumnezeu difera de la o limˆ ˘ ˆ ˘ ba la alta. In limba romana este Iehova sau Iahve.

(Citi ¸ti Psalmul 83:18.)

Numele divin a fost scos din multe Biblii, fiind ˆ ınlocuit cu titluri precum Domnul sau Dumnezeu. ˆ Totu ¸si, ın textul original, numele lui Dumnezeu ˘ ˘ aparea de aproximativ 7000 de ori. Isus a facut cuˆ noscut numele divin, rostindu-l cand le explica oa˘ ˆ ˘ menilor Scripturile. El i-a ajutat sa ıl cunoasca pe Dumnezeu. (Citi ¸ti Ioan 17:26.)

16

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2011

ˆ ˘ 4. Ii pasa lui Dumnezeu de noi? ˘ ˘ ˆ Iehova manifesta interes fa ¸ta de noi ascultan˘ du-ne personal rugaciunile (Psalmul 65:2). Oare ˘ dovedesc suferin ¸tele prin care trec oamenii ca lui ˆ ˘ ˘ Dumnezeu nu ıi pasa de noi? Unii sus ¸tin ca Dum˘ ˆ nezeu ne face sa ˆsuferim pentru a ne ıncerca, dar nu au dreptate. In Biblie se spune: „Departe de ˘ ˘ ˘ ˘ adevaratul Dumnezeu sa faca ce este rau“ (Iov 34:10). (Citi ¸ti Iacov 1:13.) ˆ ˆ Dumnezeu ne-a acordat onoare, ınzestran˘ du-ne cu liber-arbitru. Nu-i a ¸sa ca apreciem liber˘ tatea de a alege sa-i slujim lui Dumnezeu? (Iosua ˘ ˘ ˘ 24:15) Azi exista multa suferin ¸ta din cauza faptu˘ ˘ ˘ ˘ ˆ lui ca mul ¸ti aleg sa faca raul. Pe Iehova ıl doaˆ ˆ re cand vede atata nedreptate. (Cite ¸ste Geneza 6:5, 6.) ˆ ˆ In curand, prin intermediul lui Isus, Iehova va ˘ ˆ ˆ ˘ pune capat suferin ¸tei ¸si ıi va ınlatura pe cei care o ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ cauzeaza. Pana atunci, El are motive ıntemeiate sa

˘ ˆ Exista motive ıntemeiate pentru a permite temporar suferinta ¸

ˆ ˘ permita temporar suferin ¸ta. Intr-un alt articol din ˘ aceasta serie se va explica de ce permite Dumnezeu suferin ¸ta. (Citi ¸ti Isaia 11:4.)

˘ 5. Ce asteapt a Dumnezeu de la noi? ¸ Iehova ne-a creat cu capacitatea de a-l cunoa ¸ste ¸si de ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ a-l iubi ¸si dore ¸ste sa ınva ¸tam adevarul despre el (1 Timo˘ ˘ tei 2:4). Daca studiem Biblia, vom ajunge sa-l cunoa ¸stem ˘ ˘ ¸si sa devenim prietenii sai. (Citi ¸ti Proverbele 2:4, 5.) ˆ ˆ ˘ ˘ Intrucat Iehova ne-a dat via ¸ta, trebuie sa-l iubim mai ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ mult decat pe oricine altcineva. Putem sa aratam ca ıl ˘ ˘ ˘ iubim daca ne rugam lui ¸si daca facem ceea ce ne ˘ ˘ cere (Proverbele 15:8). Iehova ne cere sa manifestam ˘ iubire fa ¸ta de to ¸ti oamenii. (Citi ¸ti Marcu 12:29, 30; 1 Ioan 5:3.)

Pentru mai multe informatii, ¸ vezi capitolul 1 ˘ al acestei car ti, ¸ publicate de Martorii lui Iehova.

ˆ ˘ CE NE INVAT¸ A ˆ ın realitate BIBLIA?

SFATURI˘ PENTRU ˘ O VIAT¸ A DE FAMILIE FERICITA

˘ ˘ Sa le inculcam copiilor nostri ¸ valori morale ˆ ˆ ˘ ˘ Loida,1 o mama din Mexic, spune: „Intrucat adolescentii a pre¸ primesc la scoal ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ zervative, considera ca nu e gresit ¸ sa aiba relatii ¸ sexuale atat timp cat se prote˘ jeaza“. ˆ ˘ Nobuko, o mama din Japonia, spune: „L-am ıntrebat pe fiul meu ce ar face ˘ ˘ ˆ ˘ daca ar ramane undeva singur cu prietena lui, iar el mi-a raspuns: «Nu stiu»“. ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ AND copilul tau a ınceput sa ˘ ˘ ˆ mearga, probabil ca, ın do-

C

rin ¸ta de a-l ocroti, ai acoperit prizele, ai ascuns obiectele ascu ¸tite ˘ sau ai blocat scarile. ˘ ˘ Ce bine ar fi daca ai putea sa asiguri la fel de usor ¸ co¸ protectia ˘ ˆ pilului tau si ¸ cand este adolescent! Acum ai griji mult mai ˘ ˆ mari. Poate ca te ıntrebi: „Acce˘ seaza fiul meu site-uri pornografice?“, „Trimite fiica mea pe teleˆ ˆ fon fotografii ın care apare ın ipostaze indecente?“ sau, si ¸ mai ˆ grav, „Si-a ınceput copilul meu ¸ ˘ via ¸ta sexuala?“.

˘ Supravegherea stricta nu e o solutie ¸

˘ ˆ ˘ ˘ Unii parin ¸ti ıncearca sa-si ¸ supravegheze ˘ copiii adolescenti¸ 24 de ore din 24, urmarinˆ ˘ du-le fiecare miscare.

Mai tarziu, multi¸ parin ¸ti ¸ ˘ ˘ ˆ constata ca, action and ca niste nu ¸ ¸ politi¸ sti, ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ fac decat sa-l determine pe copil sa se ascunda ˘ ˘ si ¸ sa comita chiar faptele pe care ei le deza˘ proba. ˘ Evident, supravegherea stricta nu este o solu˘ ˘ tie.

Daca Iehova Dumnezeu nu ne urmareste ¸ ¸ ˘ ˘ fiecare pas pentru a vedea daca ascultam de el, ˆ ˘ ˘ ˘ cu atat mai pu ¸tin ar trebui sa faca parintii ¸ acest lucru cu copiii lor! (Deuteronomul 30:19) Deci 1 Unele nume au fost schimbate.

18

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2011

˘ ˘ cum va pute ¸ti ajuta copiii adolescen ¸ti sa ia deciˆ ˆ ˘ zii ın ¸telepte ın privin ¸ta moralitatii? ¸ (Proverbele 27:11) ˘ ˘ O solu ¸tie ar fi sa va faceti¸ obiceiul de a discuta ˆ ˘ ˆ cu copiii vostri ¸ ınca de cand sunt mici (Prover˘ ˆ bele 22:6).1 Continua ¸ti sa vorbi ¸ti cu ei si ¸ cand ˘ ˘ ˘ ajung la adolescen ¸ta. Parin ¸tii trebuie sa fie pri˘ mii care sa le ofere copiilor informa ¸tii demne ˆ ˘ ˘ ˘ de ıncredere. „Mul ¸ti cred ca preferam sa vorbim ˘ despre sex cu prietenii, dar nu-i adevarat, spune Alicia, din Marea Britanie. Noi apreciem ˆ 1 Pentru mai multe sugestii privind modul ın care puˆ teti¸ discuta cu copiii vostri ¸ ¸ despre sexualitate, ın functie ˆ de varsta lor, vezi Turnul de veghe din 1 noiembrie 2010, paginile 12–14.

ˆ ˘ aceste informatii ¸ cand le primim de la parintii ¸ ˘ ˆ ˆ nostri, fiindca avem ıncredere ın ceea ce ne ¸ spun ei.“

Importanta ¸ valorilor morale

˘ ˘ ˘ Pe masura ce cresc, copiii au nevoie sa cu˘ noasca mai multe despre sexualitate, nu doar cum au venit pe lume. De asemenea, ei trebuie ˘ ˆ ˘ ‘sa-si ca sa ¸ ¸ exerseze capacitatea de ıntelegere ˘ ˘ deosebeasca binele si ¸ raul’ (Evrei 5:14). Altfel ˘ ˘ spus, au nevoie de valori morale, la care sa tin ¸ a ˘ cu tarie. Cum le puteti¸ inculca adolescentilor ¸ aceste valori? ˆ ˆ ˆ ˘ In primul rand, analizandu-va propriile va˘ lori. De exemplu, poate ca sunteti¸ ferm con˘ ˆ vinsi sexuale ıntre ¸ ¸ ca fornica ¸tia — relatiile ˘ ˘ ˘ persoane necasatorite — este condamnabila ˘ (1 Tesaloniceni 4:3). Copiii vostri va cunosc, ¸ probabil, aceste convingeri si pe de ¸ chiar stiu ¸ rost anumite pasaje biblice care le sustin.

Iar ¸ ˘ ˘ ˘ daca li s-ar cere parerea, ei ar raspunde imediat ˘ ca rela ¸tiile preconjugale sunt gresite. ¸ ˆ ˘ ˘ Insa nu este suficient. Potrivit cartii ¸ Sex ˘ Smart, unii tineri ar putea spune ca sunt de ˘ ˘ acord cu parerea parintilor despre sexualitate. ¸ ˆ ˆ ˘ In realitate ınsa, „ei sunt prea nesiguri pentru ˆ ˘ a-si ¸ forma opinii proprii. Cand se confrunta cu ˘ ˘ ˘ o situa ¸tie neprevazuta si ce decizie sa ia, ¸ nu stiu ¸ ˆ ˘ ˘ «cat de departe sa mearg a», devin confuzi si ¸ ˆ ˘ ˆ intra ın necazuri“. In astfel de situatii, va¸ ˆ lorile morale sunt vitale. Asadar, cum ıl puteti¸ ¸ ˘ ˆ ajuta pe copilul vostru adolescent sa si ¸ le ınsu˘ seasc a? ¸ Vorbiti-le clar despre valorile voastre ¸ ˘ morale. Considerati¸ ca relatiile sexuale sunt ¸ ˆ ˘ ˘ permise doar ın cadrul casatoriei? Atunci spuneti-i ¸ acest lucru copilului vostru clar si ¸ des. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Cercetarile arata ca „tinerii ai caror parinti¸ s-au ˆ pronun ¸tat clar ımpotriva relatiilor sexuale la ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ varsta adolescen ¸tei tind sa-si ¸ se¸ ınceapa viata ˘ ˆ ˘ xuala mai tarziu“, precizeaza cartea Beyond the Big Talk.

Fireste, anterior, sim¸ ¸ asa ¸ cum s-a mentionat plul fapt de a vorbi despre valorile tale nu con˘ ˘ stituie o garan ˆ ˘ ¸tie ca fiul sau fiica ta va alege sa le urmeze. Insa valorile morale puternice pe care

le are o familie ar putea constitui temelia pe ˆ ˘ care copiii ısi ¸ vor cladi propriile valori. Iar stu˘ ˘ ˘ ˆ diile au dezvaluit ca mul ¸ti tineri adopta ın cele ˘ ˘ ˘ ˆ din urma valorile parin ¸tilor chiar daca ın ado˘ ˘ lescen ¸ta par sa le ignore. ˆ SUGESTIE: Po ¸ti ıncepe o discu ¸tie despre valorile tale pornind de la o stire de actuali¸ ˘ tate. De exemplu, daca la stiri s-a vorbit de¸ ˘ ˘ spre o infrac ¸tiune de natura sexuala, i-ai pu˘ ˆ ˘ ˆ tea spune copilului tau: „Cand ma gandesc ˆ ˘ ˘ ˘ cum ıncearca unii barba ¸ti sa profite de fe˘ ˘ mei, ma ia groaza. De unde crezi ca le vin astfel de idei?“. ˘ ˘ ˆ Dezvaluiti-le ıntregul adevar despre se¸ ˘ ˘ xualitate. Este adevarat, trebuie sa-i avertiza ¸ti cu privire la pericole (1 Corinteni 6:18; Iacov ˘ 1:14, 15). Totusi, sexuale ¸ ¸ Biblia prezinta relatiile ˆ ˆ ın primul rand ca pe un dar de la Dumnezeu, ˘ nu ca pe o capcana a lui Satan (Proverbele ˆ ˆ ˘ ˘ 5:18, 19; Cantarea cantarilor 1:2). Daca le vorbi ¸ti copiilor vostri ¸ adolescen ¸ti doar despre peri˘ cole, ei vor avea o concep ¸tie deformata si ¸ nebi˘ ˘ blica despre sexualitate. Iata ce spune Corrina, ˆ ˘ ˘ ˘ o tanara din Fran ¸ta: „Parin ¸tii mei vorbeau prea ˘ ˘ mult despre latura negativa a sexualita ¸tii, deˆ spre imoralitate, si ¸ mi-am ınsusit ¸ un punct de vedere gresit ¸ cu privire la rela ¸tiile sexuale“. ˆ ˘ Spune ¸ti-le copiilor ıntregul adevar despre se˘ ˆ xualitate. Nadia, din Mexic, afirma: „Am ıncer˘ ˘ ˆ ˘ ˘ cat sa-i ajut pe copiii mei sa ın ¸teleaga ca rela ¸tiile intime sunt ceva frumos si ¸ firesc, un cadou pe ˘ care Iehova Dumnezeu l-a dat oamenilor ca sa ˆ ˘ se bucure de el. Insa acest cadou le este rezervat ˘ ˘ doar celor casatori ¸ti. El poate aduce fericire sau ˘ ˆ ˆ suferin ¸ta, ın func ¸tie de modul ın care este folosit“. ˆ SUGESTIE: Cand vei mai discuta cu copilul ˘ ˆ tau adolescent despre sexualitate, ıncheie ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ discu ¸tia ıntr-o nota pozitiva. Prezinta fara ˘ teama rela ¸tiile sexuale ca pe un dar minu˘ nat de la Dumnezeu. Spune-i ca si¸ el se va ˆ ˆ ˘ ˘ bucura ın viitor de acest dar cand se va casa˘ ˘ ˆ ˘ tori. Asigura-l ca, pana atunci, esti ¸ convins TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2011

19

˘ ˘ ca va reusi¸ sa respecte normele lui Dumnezeu.

Constientiza ti-l pe copilul vostru ado¸ ¸ lescent de consecinte. ¸ Pentru a lua decizii ˆ ˘ ˘ ˘ bune ın via ¸ta, tinerii trebuie sa stie ¸ sa analizeze ˆ ˘ o situa ¸tie, cantarind avantajele si ¸ dezavantajele ˘ ei. Nu este suficient sa stie ¸ ce este bine si ¸ ce este ˘ ˘ ˘ rau. Emma, o crestin ¸ a din Australia, marturises-¸ ˆ ˘ te: „Gandindu-ma la greselile din tinerete, ¸ pot ¸ ˘ spune ca faptul de a cunoaste ¸ normele lui ˆ ˘ ˘ ˘ Dumnezeu nu ınseamna neaparat ca esti ¸ de ˘ ˆ acord cu ele. Trebuie sa fii constient atat de fo¸ ˆ ˆ loasele acestor norme, cat si ın¸ ¸ de consecintele ˘ ˘ calcarii lor“. ˆ Biblia ne poate ajuta, deoarece, ın multe ca˘ zuri, prezinta nu numai poruncile divine, ci si ¸ ˆ ˘ ˘ consecin ¸tele ıncalcarii lor. De exemplu, Proverˆ ˆ ˘ ˘ ˘ bele 5:8, 9 ıi ındeamna pe tineri sa fuga de for˘ nica ¸tie ‘ca sa nu le dea altora demnitatea lor’.

Conform acestor versete, cei care au relatii ¸ seˆ xuale preconjugale ısi ¸ pierd virtutea si ¸ respectul ˆ de sine si integritatea. Astfel, ei vor ¸ ısi ¸ stirbesc ¸ ˘ ˆ scadea ın ochii unui potential ¸ partener conju˘ ˆ gal care are aceste calitati. ¸ Meditand la pericolele spirituale, afective si ¸ fizice pe care le aduce cu sine nerespectarea legilor lui Dumnezeu, copi˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ lul tau ısi ¸ va ıntari hotararea de a trai ın armonie cu ele.1 1 Pentru mai multe informatii, „Tinerii ¸ vezi articolul ˆ ˘ ˘ se ıntreaba . . . Va tine mult la mine daca vom avea ¸ ˘ mai ˘ ˆ relatii ¸ sexuale?“, aparut ın revista Trezi ¸ti-va! din aprilie ˘ 2010, publicata de Martorii lui Iehova.

Principiile Bibliei ˆ s-au dovedit ıntotdeauna practice „Porunca Bibliei referitoare la relatiile sexua¸ le si-a ¸ dovedit valoarea de-a lungul timpu˘ ˆ ˆ ˆ lui. Astazi, ıntrucat si-au ınceput prea devre¸ ˘ me viata ¸ sexuala, tot mai multi¸ tineri ajung ˘ sa sufere din cauza traumelor afective provocate de sarcini nelegitime si¸ de boli cu trans˘ ˆ mitere sexuala, precum SIDA. Cat de potrivit si¸ de practic este, asadar, sfatul Bibliei ¸ ˘ ˘ ˘ de a avea relatii ¸ sexuale doar dupa casatorie, singurele relatii ¸ sexuale ‘sigure’.“ (Parenting Teens With Love and Logic)

SUGESTIE: Pentru a- ¸ti ajuta copilul adoles˘ ˘ ˆ ˆ cent sa vada cat de ın ¸telepte sunt normele ˘ lui Dumnezeu, foloseste ¸ ilustrari. Ai putea ˘ ˘ ˘ spune: „Un foc de tabara este placut, dar un ˘ ˘ incendiu de padure este distrugator. Sesi˘ zezi diferen ¸ta dintre ele? Cum te ajuta ˘ ˘ ˆ aceasta ilustrare sa ın ¸telegi limitele pe care ˆ le-a stabilit Dumnezeu ın privin ¸ta rela ¸tiilor sexuale?“. Cu ajutorul pasajului din Prover˘ ˘ ˆ ˘ bele 5:3–14, ajuta- ¸ti copilul sa ın ¸teleaga consecin ¸tele dureroase ale rela ¸tiilor sexuale ˘ ˘ din afara casatoriei. ˆ ˘ Takao, un tanar de 18 ani din Japonia, afir˘ ˘ ˘ ˘ ma: „Stiu ca trebuie sa fac ce este drept, dar ma ¸ ˆ ˘ ˘ lupt ın permanen ¸ta cu dorin ¸tele carnii“. Tinerii ˆ ˘ ˆ care ıncearca astfel de sentimente se simt ıncu˘ ˘ raja ¸ti sa stie ¸ simt la fel. Chiar si ¸ ca si ¸ altii ¸ apostolul Pavel, un crestin loial si ¸ ¸ statornic, a recunosˆ ˘ ˘ cut: „Cand vreau sa fac ce este drept, raul este ˆ prezent ın mine“ (Romani 7:21). ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Tinerii trebuie sa ın ¸teleaga ca aceasta lupta ˘ ˆ este totusi ¸ binevenita. Ea ıi poate determi˘ ˘ ˘ na sa mediteze la calita ¸tile pe care doresc sa ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ le dobandeasca si ¸ sa se gandeasca serios la ˘ ˆ ˘ ˘ urmatoarele ıntrebari: ‘Vreau sa devin un adult ˘ responsabil? Ce fel de reputatie ¸ vreau sa-mi fac: de om de caracter, de om integru? Sau de om ˘ slab, care cedeaza usor propriilor dorin ¸te?’. ¸ ˘ ˆ Daca fiul sau fiica ta si-a ınsusit ¸ ¸ valori morale ˆ ˘ ˆ ˆ ınalte va raspunde cu ın ¸telepciune la aceste ın˘ trebari.

ˆ ˘ INTREBATI-V A: ¸ ˘

ˇ Ce dovezi ˆam ca fiul sau fiica mea are valori morale ınalte? ˆ

ˇ Cand vorbesc cu copilul meu despre relatii¸ ˆ ˆ le sexuale, le prezint ın primul rand ca pe un ˘ dar de la Dumnezeu sau ca pe o capcana a lui Satan?

˘ SUNTETI ¸ PREGATITI ¸ PENTRU

˘ cea mai importanta zi a anului? ˆ ˆ ˘ ˘ U DOAR cateva ore ınainte sa moara, Isus ˘ ˘ le-a aratat discipolilor cum trebuie sa-i co˘ memoreze moartea. Aceasta comemorare a ˘ ˘ ajuns sa fie cunoscuta drept „cina Domnului“ (1 Corinteni 11:20). Eviden ¸tiind importan ¸ta acestui eveniment, Isus le-a poruncit discipo˘ ˆ lilor: „Continua ¸ti sa face ¸ti lucrul acesta ın ˘ ˘ amintirea mea“ (Luca 22:19). Daca dorim sa ˘ ascultam de Isus, vom considera comemorarea mor ¸tii sale cel mai important eveniment al anului. ˆ ˘ Dar cand trebuie comemorata moartea lui ˘ ˘ ˆ Isus? Cum va pute ¸ti pregati pentru a ın ¸telege si ¸ a aprecia semnifica ¸tia acestui eveniment ˘ deosebit? Fiecare crestin trebuie sa mediteze la ¸ ˆ ˘ aceste ıntrebari.

C

ˆ ˘ Cat de des o celebram? ˘ De obicei evenimentele importante sunt sar˘ batorite anual. De exemplu, locuitorii New ˆ York-ului care au pierdut pe cineva drag ın atentatele de la World Trade Center, din 11 sepˆ tembrie 2001, au mereu ın minte acest tragic ˆ eveniment. Totusi, ¸ ın fiecare an, data de 11 septembrie are pentru ei o semnifica ¸tie aparte.

ˆ Si ¸ ın timpurile biblice evenimentele importante erau comemorate anual (Estera 9:21, 27). ˘ Iehova le-a poruncit israeli ¸tilor sa cele˘ breze anual eliberarea lor miraculoasa din ˘ sclavia egiptenilor. Biblia numeste aceasta ¸ celebrare Paste, iar israeli ¸tii comemorau acest ¸ ˘ ˆ ˆ eveniment o data pe an, exact ın data ın care ˘ fusesera elibera ¸ti (Exodul 12:24–27; 13:10). ˘ ˘ ˘ Dupa ce a sarbatorit Pastele cu apostolii, ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ Isus a instituit o cina speciala, aratandu-le ast˘ fel cum trebuiauˆ sa-i comemoreze moartea ˆ (Luca 22:7–20). Intrucat Pastele era celebrat ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ anual, tragem concluzia ca si ¸ aceasta noua sar˘ ˆ ˘ batoare care a ınlocuit Pastele trebuie ¸tinuta ¸ ˆ anual. Cand?

ˆ ˘ ˘ Cand sa o celebram? ˘ ˘ ˆ Pentru a raspunde la aceasta ıntrebare treˆ ˘ ˆ ˘ buie sa ın ¸telegem doua aspecte. In primul ˆ ˆ ˆ rand, ın timpurile biblice ziua ıncepea seara, ˘ ˆ dupa apusul soarelui, si ¸ se ıncheia a doua zi, ˆ la apusul soarelui. Astfel, ziua ıncepea seara si ¸ ˆ ˘ se ıncheia seara urmatoare (Leviticul 23:32). ˆ ˆ In al doilea rand, calendarul din timpurile ˆ biblice se deosebeste ¸ de cel folosit ın prezent.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2011

21

ˆ ˘ In Biblie, denumirea lunilor este diferita: martie si ¸ aprilie se numesc adar si ¸ nisan (Es˘ ˘ tera 3:7). La evrei, o luna calendaristica ¸tinea ˘ ˘ ˘ ˘ de la luna noua la luna noua. Ei celebrau Pas-¸ ˆ tele ın a 14-a zi a primei luni calendaristice, respectiv luna nisan (Leviticul 23:5; Numere˘ le 28:16). Aceasta zi, de 14 nisan, a fost chiar ˆ ˆ ziua ın care romanii l-au omorat pe Domnul ˘ nostru Isus Cristos. El a murit dupa 1545 de ˆ ˘ ˘ ani de la sarbatorirea primului Paste. ¸ Intr-ade˘ var, data de 14 nisan este deosebit de impor˘ tanta! ˘ Dar ce data din calendarul nostru corespunde datei de 14 nisan? O putem afla printr-un ˆ calcul simplu. Ziua de 1 nisan este ziua ın care ˘ ˘ luna noua cea mai apropiata de echinoc ¸tiul ˘ ˘ ˘ ˆ de primavara (care marcheaza ınceputul pri˘ ˆ ˘ maverii ın emisfera nordica) se vede la Ierusa˘ ˆ lim la apusul soarelui. Numarand apoi 14 zile, ˘ ajungem la data de 14 nisan, data la care, de ˘ ˘ ˘ regula, este luna plina. Conform acestui calˆ cul biblic, ın anul 2011, ziua de 14 nisan ˆ ˘ ˘ ıncepe duminica, 17 aprilie, dupa apusul soarelui.1 ˆ Si ¸ ın acest an Martorii lui Iehova se ˆ ˘ vor ıntruni sa comemoreze moartea lui Isus, ˆ ˘ ˘ ˘ ımpreuna cu to ¸ti cei care doresc sa li se alatu˘ re. Si ¸ dumneavoastra sunte ¸ti bine-venit. Pen˘ ˘ ˘ tru a afla ora si ¸ locul, va rugam sa lua ¸ti ˘ legatura cu Martorii lui Iehova din localita˘ tea dumneavoastra. Acest eveniment va fi ˘ comemorat seara, dupa apusul soarelui, nu ˘ diminea ¸ta sau dupa-amiaza. De ce? Deoarece, ˘ potrivit Bibliei, aceasta este ‘o cina’ (1 Corin˘ teni 11:25). Seara de duminica, 17 aprilie 2011 ˆ ˆ corespunde serii ın care Isus a instituit, ın ˘ ˘ ˘ ˘ urma cu 1978 de ani, aceasta sarbatoare spe˘ ˘ ˘ ˆ ciala. Ea marcheaza totodata ınceputul zilei de ˆ 14 nisan, zi ın care a murit Isus. Este deci ˘ ˘ ˘ ˘ 1 Aceasta data s-ar putea sa nu coincida cu cea a Pastelui ¸ ˆ tinut ın prezent de evrei. De ce? Deoarece majoritatea evrei¸ ˆ ˘ lor tin pe 15 nisan, considerand ca porunca din Exo¸ Pastele ¸ ˘ ˘ ˘ dul 12:6 se refera la aceasta data. (Vezi brosura Articole de ¸ studiu, partea 1, pagina 34). Totusi pe ¸ Isus a celebrat Pastele ¸ ˘ 14 nisan, asa ¸ cum prevedea Legea mozaica.

22

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2011

˘ ˘ SA COMEMOR ˘ AM MOARTEA LUI ISUS DUMINIC A, 17 APRILIE 2011

˘ cea mai potrivita zi pentru a-i comemora moartea!

˘ ˘ Cum sa ne pregatim ˘ Cum ne putem pregati pentru acest eveniˆ ˘ ment unic ın an? Putem, de exemplu, sa me˘ ˘ ditam la ceea ce a facut Isus pentru noi. Carˆ ˘ ˆ tea Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?1 a ajutat ˘ milioane de oameni sa aprecieze valoarea mor ¸tii lui Isus (Matei 20:28). ˘ De asemenea, ne putem pregati inima pen˘ ˘ ˆ tru aceasta ocazie speciala familiarizandu-ne cu evenimentele care au dus la moartea lui ˘ ˘ Isus. Urmatoarele dou ˆ a pagini con ¸tin un tabel ˆ ˘ util ın acest sens. In coloana din dreapta ga˘ sim relatarile biblice paralele ce descriu evenimentele dinaintea mor ¸tii lui Isus, precum si ¸ trimiteri la capitolele din cartea Cel mai mare ˘ ˘ ˘ om care a trait vreodata2 ce explica aceste evenimente. ˘ Coloana din mijloc prezinta succint eveniˆ mentele respective, iar cea din stanga, data la care ele au avut loc, precum si ¸ ziua corespun˘ ˘ ˆ ˘ zatoare din calendarul modern. Va ındemnam ˘ ˘ ˘ ˆ sa va face ¸ti timp sa citi ¸ti cel pu ¸tin cateva frag˘ mente din Biblie care evoca evenimentele pre˘ ˘ mergatoare Cinei Domnului. Astfel va ve ¸ti pu˘ ˘ tea pregati pentru cea mai importanta zi a anului. ˘ 1 Publicata de Martorii lui Iehova. Vezi paginile 47–56, 206–208. ˘ 2 Publicata de Martorii lui Iehova.

˘ ˇ O zi lini ¸stita pe care o petrece cu ˆ discipolii ın Betania ˘ ˇ Iuda pune la cale tradarea lui Isus

˘ ˆ ˘ ˇ Preda ın templu folosind ilustrari ˆ ˘ ˇ Ii condamna pe farisei ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˇ Remarca dona ¸tia facuta de o vaduva ˇ Prezice distrugerea Ierusalimului ˇ Vorbe ¸ste despre semnul prezen ¸tei sale viitoare

˘ ˇ Pleaca devreme spre Ierusalim ˘ ˘ ˇ Cura ¸ta templul ˇ Iehova vorbe ¸ste din cer

ˆ ˘ ˆ ˇ Innopteaza ın Betania

˘ ˆ ˇ Intrarea sa triumfala ın Ierusalim ˘ ˆ ˇ Preda ın templu

˘ ˇ Isus ia masa cu Simon, un bolnav de lepra ˆ ˇ Maria ıl unge pe Isus cu nard ˘ ˘ ˘ ˇ Mul ¸ti iudei vin sa-i vada pe Isus ¸si pe Lazar

ˇ Sabat

˘ ˘ ˆ SAPTAMANA DINAINTEA MORTII ¸ LUI ISUS Mar ¸ti, 12 aprilie 2011

2012 2013 ˆ ˘ dupa apusul soarelui) 9 NISAN (ıncepe ˆ ˆ ˘ In timpurile biblice ziua ıncepea seara, dupa apuˆ sul soarelui, ¸si se ıncheia a doua zi la apusul soarelui.

Miercuri, 13 aprilie 2011

2012 2013 ˆ ˘ dupa apusul soarelui) 10 NISAN (ıncepe

Joi, 14 aprilie 2011

2012 2013 ˆ ˘ dupa apusul soarelui) 11 NISAN (ıncepe

Vineri, 15 aprilie 2011

2012 2013 ˆ ˘ dupa apusul soarelui) 12 NISAN (ıncepe

ˆ ˘ ˘ Sambata, 16 aprilie 2011

2012 2013 ˘ TABELUL CONTINUA PE VERSO

Matei Marcu Luca Ioan 11:55—12:1 gt, cap. 101, par. 2–41 Matei 26:6–13 Marcu 14:3–9 Luca Ioan 12:2–11 gt, cap.101, par. 5–9 Matei 21:1–11, 14–17 Marcu 11:1–11 Luca 19:29–44 Ioan 12:12–19 gt, cap. 102

Matei 21:12, 13, 18, 19 Marcu 11:12–19 Luca 19:45–48 Ioan 12:20–50 gt, cap. 103 si¸ 104

Matei 21:19—25:46 Marcu 11:20—13:37 Luca 20:1—21:38 Ioan gt, cap. 105 — cap. 112, par. 1

Matei 26:1–5, 14–16 Marcu 14:1, 2, 10, 11 Luca 22:1–6 Ioan gt, cap. 112, par. 2–4

˘ 1Simbolul gt reprezinta cartea Cel mai ˘ ˘ ˆ mare om care a trait vreodata. In cartea ˘ ˘ Toata Scriptura este inspirata de Dumnezeu ˘ ¸si de folos, pagina 290, veti¸ gasi un tabel cu referinte ¸ biblice detaliate privind ultima parte a serviciului sacru al lui Isus. Aceste ˘ car ti¸ sunt publicate de Martorii lui Iehova.

˘ ˘ TAIATI ¸ PE LINIA PUNCTATA

2012 2013

Miercuri, 20 aprilie 2011

ˆ ˘ dupa apusul soarelui) 16 NISAN (ıncepe

2012 2013

Mar ¸ti, 19 aprilie 2011

ˆ ˘ dupa apusul soarelui) 15 NISAN (ıncepe

2012 2013

miezul nop ¸tii Luni, 18 aprilie 2011

ˆ ˘ dupa apusul soarelui) 14 NISAN (ıncepe

2012 2013

˘ Duminica, 17 aprilie 2011

ˆ ˘ dupa apusul soarelui) 13 NISAN (ıncepe

ˆ ˇ Este ınviat ˘ ˇ Li se arata discipolilor

ˆ ˇ Pilat este de acord ca mormantul lui Isus ˘ ˘ ˘ sa fie pazit de garzi

ˇ Sabat

ˆ ˇ Este adus din nou ınaintea Sanhedrinului ˇ Este dus la Pilat, apoi la Irod ¸si din nou la Pilat ˆ ˇ Condamnat la moarte ¸si ¸tintuit pe stalp ˆ ˘ ˇ Moare ın jurul orei 3 dupa-amiaza ˆ ˆ ˆ ˇ Trupul lui este dat jos de pe stalp ¸si ınmormantat

˘ ˆ ˘ ˇ Este tradat ¸si arestat ın gradina Ghetsimani ˇ Apostolii fug ˇ Judecat de preo ¸tii principali ¸si de Sanhedrin ˆ ˘ ˇ Petru ıl reneaga pe Isus

˘ ˇ Celebreaza Pa ¸stele ˘ ˇ Le spala apostolilor picioarele ˆ ˆ ˘ ˘ ˇ Il ındeparteaza pe Iuda ˇ Instituie Comemorarea mor ¸tii sale

˘ ˇ Petru ¸si Ioan fac pregatiri pentru Pa ¸ste ˘ ˘ ˇ Isus ¸si ceilal ¸ti zece apostoli li se alatura ˆ ˘ spre sfar ¸situl dupa-amiezii

Matei 28:1–15 Marcu 16:1–8 Luca 24:1–49 Ioan 20:1–25 gt, cap. 127, par.10 — cap.129, par.10

Matei 27:62–66 Marcu Luca Ioan gt, cap.127, par. 8, 9

Matei 27:1–61 Marcu 15:1–47 Luca 22:63—23:56 Ioan 18:28–40 gt, cap. 121 — cap. 127, par.7

Matei 26:36–75 Marcu 14:32–72 Luca 22:39–62 Ioan 18:1–27 gt, cap. 117 — cap. 120

Matei 26:20–35 Marcu 14:17–31 Luca 22:14–38 Ioan 13:1—17:26 gt, cap. 113, par. 2 — cap. 116

Matei 26:17–19 Marcu 14:12–16 Luca 22:7–13 Ioan gt, cap.112, par. 5 — cap.113, par. 1

ˆ ˘ ˘ INVATA ¸ TI-V ¸ A COPIII

˘ Ea a fost pretuit ¸ a de Dumnezeu si¸ de prieteni ˆ IMENI nu ıi stie ¸ azi numele. Este cunos˘ ˘ cuta doar ca fiica lui Iefta. Sa deschi˘ dem Biblia si¸ sa citim despre ea! Vom vedea ˘ ˘ ˆ ca fiica lui Iefta a fost pretuit ¸ a atat de Dumˆ nezeu, cat si¸ de prieteni. ˆ Putem citi despre Iefta si¸ despre fiica sa ˆ ın ˘ ˘ cartea biblica Judecatorii, capitolul 11. Inˆ trucat Iefta era un slujitor fidel al lui Dum˘ nezeu, putem fi siguri ca discuta des cu fiica sa pe marginea Scripturilor. ˘ ˆ Iefta a trait ınainte ca israelitii, ¸ poporul lui ˘ ˘ ˘ Dumnezeu, sa ceara sa fie guvernati¸ de un ˘ rege uman. El era un barbat puternic, desˆ ˘ toinic ın lupta. De aceea, israelitii ¸ l-au rugat ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ sa-i conduca ın razboiul ımpotriva amoniti¸ lor, un popor vecin dusman. ¸ ˆ ˆ Intrucat avea nevoie de ajutorul lui Iehoˆ ˘ va pentru a-i ınvinge pe amoniti, ¸ Iefta i-a facut lui Iehova o promisiune. Iefta i-a promis ˘ ˘ ˆ ˆ lui Iehova ca, daca ıi va da victoria, el ıi va ˘ ˘ ˆ darui prima persoana din casa lui care ıl va ˆ ˆ ˆ ˘ ıntampina la ıntoarcerea din lupta. Acea ˘ ˘ ˘ persoana avea sa slujeasca tot restul vietii ¸ ˆ ˆ la tabernacol — locul ın care israelitii i se ın¸ chinau lui Dumnezeu pe atunci. Stii ¸ cine l-a ˆ ˆ ıntampinat? —1

N

ˆ ˆ ˘ ˘ 1 Cand ıi cititi¸ unui copil, liniuta ¸ va aminteste ¸ sa faceti¸ o ˘ ˘ ˆ ˘ pauza si¸ sa-l ıncurajati¸ sa se exprime.

25

ˆ Chiar fiica lui! Iefta a fost foarte ındurerat. ˆ ˘ Ea era singurul lui copil. Totusi, ¸ el ıi facuse o ˘ promisiune lui Iehova si¸ trebuia sa o resˆ ˘ ˘ ˘ pecte. Fiica lui ınsa i-a spus: „Tata, daca ˘ ˘ ˘ ti-ai deschis gura catre Iehova, fa-mi dupa ¸ ˆ ˘ cuvantul gurii tale“. Apoi i-a cerut sa o lase ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ sa plece singura ın munti¸ ca sa planga. De ˘ ˆ ce era ea trista? Deoarece, pentru a ınde˘ ˘ ˘ ˘ ˘ plini fagaduinta ¸ facuta de tatal ei, trebuia ˘ ˘ ˘ sa renunte ¸ la dreptul de a se casatori si¸ de a avea copii. Dar pentru ea contau mai mult ˘ ˘ ˘ ascultarea de tatal sau si¸ loialitatea fat¸ a de ˘ ˆ Iehova decat dorintele personale. Crezi ca ¸ ˘ Iehova si ¸ tatal ei s-au bucurat? — ˘ ˘ Iefta a lasat-o deci pe fiica lui sa plece ˘ ˆ ˘ ˆ doua luni ımpreuna cu prietenele ei. Cand ˆ ˘ ˘ ea s-a ıntors, Iefta si-a respectat fagaduinta ¸ ¸ ˘ de a o trimite la tabernacolul din Silo ¸ ca sa-i ˘ slujeasca lui Dumnezeu tot restul vietii. ¸ An de an, fetele din Israel mergeau la Silo si¸ o ¸ ˆ ıncurajau. ˘ ˘ Cunosti ¸ tineri care asculta de parintii ¸ lor ˆ ˘ ˘ si sa-i ¸ ıl iubesc pe Iehova? — Straduieste-te ¸ ˘ ˆ cunosti ¸ mai bine si¸ sa te ımprietenesti ¸ cu ei. ˘ Daca urmezi exemplul fiicei lui Iefta, fiind ˘ ˘ ascultator si¸ loial, vei avea prieteni buni. Pa˘ rintii ¸ tai vor fi fericiti, ¸ iar Iehova te va iubi.

ˆ CITESTE IN BIBLIE ¸

Deuteronomul 6:4–6 ˘ Judecatorii 11:30–40 1 Corinteni 7:37, 38

ˆ ˘ CITITORII INTREABA . . . ˘ Accepta Martorii lui Iehova tratamente medicale? ˘ ˘ ˇ Isus a spus: „Nu oamenii san atosi¸ au nevoie de doctor, ci bolnavii“ (Matei 9:12). Din cuvin˘ tele lui Isus reiese deci ca Scripturile nu interzic acceptarea ajutorului acordat de cadrele medi˘ cale. Prin urmare, Martorii lui Iehova accepta medicamente si¸ tratamente medicale deoarece ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ nu vor sa se ımbolnaveasca si¸ sa-si¸ piarda viata. din seco¸ De fapt, la fel ca Luca, un crestin ¸ ˆ ˆ lul ıntai, unii Martori ai lui Iehova sunt medici (Coloseni 4:14). ˘ Totusi¸ Martorii lui Iehova nu accepta tratamentele medicale care contravin principiilor bi˘ blice. De exemplu, ei refuza transfuziile de ˆ sange deoarece Biblia interzice introducerea ˆ ˆ ˆ sangelui ın corp pentru ıntretinerea vietii ¸ ¸ (Geneza 9:4; Leviticul 17:1–14; Faptele 15:28, 29). ˆ De asemenea, Cuvantul lui Dumnezeu interzice tratamentele sau metodele de vindecare ce ˘ ˘ apeleaza la „puterea magica“, sau la spiritism (Isaia 1:13; Galateni 5:19–21). ˘ Multe cadre medicale salveaza vieti¸ prin tratamente care nu contravin principiilor Bibliei.

Aceste tratamente, acceptate si¸ de multi¸ Marˆ tori ai lui Iehova, sunt, deseori, mai bune decat ˆ ˘ tratamentele care ıncalca cerintele lui Dum¸ nezeu. ˆ ˘ Bineınteles, exista multe opinii cu privire la ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ıngrijirea sanatatii. ¸ Un tratament eficient pentru cineva ar putea fi ineficient pentru altcineva. Astfel, pentru a li se stabili mai exact diag˘ nosticul si¸ tratamentul, unii considera necesar ˘ ˘ sa ceara opinia mai multor specialisti ¸ (Proverbele 14:15). ˆ Nu toti¸ Martorii vor lua aceleasi¸ decizii ın pri˘ vinta ¸ tratamentelor medicale. Daca nu este imˆ plicat un principiu biblic, Cuvantul lui Dumneˆ ˘ ˘ ˆ zeu ıi permite unui crestin sa ia hotarari dictate ¸ ˘ de constiin t¸ a (Romani 14:2–4). Prin urmare, fie¸ ˘ care trebuie sa se informeze bine cu privire la

˘ tratamentul propus de medic si¸ sa se asigure ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ca, urmandu-l, nu-si¸ ıncalca constiin ta ¸ ¸ instruita pe baza Bibliei (Galateni 6:5; Evrei 5:14). ˘ Un Martor va privi luarea fiecarei decizii la fel ca un sofer care se apropie de o intersectie ¸ ¸ aglo˘ ˘ ˘ merata. Daca soferul s-ar tine dupa masinile din ¸ ¸ ¸ ˆ ˘ fata ¸ lui si¸ ar intra ın intersectie ¸ cu viteza, ar putea face un accident grav. Un sofer prudent va ¸ ˆ ıncetini, va fi atent la semnele de circulatie ¸ si¸ la ˘ ˆ trafic, si abia dup a aceea va intra ın intersec tie. ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ In mod asemanator, Martorii lui Iehova nu iau ˆ decizii pripite ın privinta ¸ unui tratament medi˘ ˘ cal si¸ nici nu urmeaza orbeste ¸ opinia majorita˘ ˆ ˘ tii. ¸ Din contra, ei cantaresc bine toate optiunile ¸ ˘ si¸ analizeaza principiile biblice implicate. ˘ ˘ Martorii lui Iehova apreciaza daruirea cadreˆ lor medicale si¸ eforturile depuse de ele ın lupˆ ta ımpotriva suferintei. ¸

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2011

27

˘ A 129-A CLASA A SCOLII GALAAD ¸ FESTIVITATEA DE ABSOLVIRE

˘ „O zi importanta pentru voi“ ˘ U OCAZIA festivita ¸tii de absolvire a celei de-a 129-a clase a Scolii Biblice Galaad ¸ ˘ a Societa ¸tii Watchtower, din 11 septembrie 2010, au fost prezente aproximativ 8000 de ˆ persoane. In deschiderea acestui program deosebit, Samuel Herd, membru al Corpului de Guvernare al Martorilor lui Iehova, le-a spus ˘ cursan ¸tilor: „Este o zi importanta pentru voi, ˘ ˆ ˘ ˘ iar noi suntem aici pentru a va ımpartasi ¸ bucuria!“.

C

˘ O ureche receptiva ˘ ˆ Fratele Herd a aratat cat de important este ˘ ˘ ˘ pentru crestini sa aiba o ureche receptiva la ¸ ˆ mesajul Cuvantului lui Dumnezeu (Proverbeleˆ 20:12). Fratele Herd le-a spus cursan ¸tilor: „In ultimele patru luni v-a ¸ti plecat urechea la ˆ cuvintele lui Iehova, lucru pe care ıl ve ¸ti face, de fapt, pentru eternitate“. ˘ ˘ Cum pot noii misionari sa-si ¸ foloseasca ˆ ˆ ˆ ın mod ın ¸telept urechea? „Acordand aten ¸tie ˆ Cuvantului lui Dumnezeu“,ˆ a spus fratele ˘ ˘ Herd, dupa care a adaugat: „In programul de ˘ ˘ azi ve ¸ti auzi multe lucruri care va vor pregati pentru anii de misionariat“. ˆ ˆ ˘ „Increde-te ın Iehova din toata inima“ ˆ Aprofundand acest subiect, fratele Gerrit ¨ Losch, membru al Corpului de Guvernare, a ˆ vorbit despre numeroasele ocazii ın care slujitorii lui Dumnezeu, din vechime si ¸ din pe˘ ˆ ˆ rioada moderna, au dovedit ıncredere ın El. ˘ ˘ Apoi a subliniat ca si ¸ „misionarii trebuie sa ˆ ˆ ˆ manifeste ıncredere ın Iehova ın privin ¸ta reparti ¸tiilor lor“. „De exemplu, a spus fratele ¨ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Losch, poate ca va framanta ıntrebari de ge˘ ˆ ˘ ˘ ˘ nul: «Voi reusi ¸ sa ınva ¸t o limba noua? Voi pu˘ ˘ ˘ ˘ tea sa ma adaptez la o alta cultura? Voi putea 28

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2011

ˆ ˘ ˆ ınvinge dorul Ce ar putea face ei ın ˆ de casa».“ ˘ ˆ ˆ acest caz? „Increde ¸ti-va ın Iehova“, i-a ındemnat el. ˆ ¨ In aceeasi ¸ ordine de idei, fratele Losch a citit Proverbele 14:26: „Cel ce se teme de Iehoˆ ˘ ˆ ˘ va are o ıncredere puternica ın el“. Daca vom ˘ ˆ ˘ reflecta la nenumaratele binecuvantari pe care le primim de la Iehova, vom avea si ¸ mai ˘ ˆ ˆ multa ıncredere ın el. ˆ ˘ ˆ In Biblie se spune ca omul care se ıncrede ˆ ˘ ˆ ˘ ın Iehova „va fi ca un pom sadit langa ape ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ care-si ¸ ıntinde radacinile langa cursul de apa. ˆ ˘ Nu va vedea cand vine caldura, ci frunzisul ¸ lui va fi verde“ (Ieremia 17:7, 8). ¨ Fratele Losch a concluzionat: „Indiferent cu ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ce va ve ¸ti confrunta, trebuie sa va ıncrede ¸ti ın Iehova“.

ˆ „Imitati-i ¸ pe ıngerii fideli“ ˆ ˘ Acesta a fost titlul cuvantarii ¸tinute de Stephen ˆ Lett, membru al Corpului de Guvernare. Ingerii sunt un exemplu remarcabil pentru ˘ ˘ noi. Fratele Lett a spus: „Trebuie sa luam amin˘ ˘ te la ceea ce ne dezvaluie Biblia despre ei si ¸ sa ˆ ˘ punem ın practica“. Apoi a subliniat patru ca˘ ˆ ˘ lita ¸ti ale ıngerilor fideli pe care trebuie sa le ˘ imitam si ¸ noi: perseveren ¸ta, umilin ¸ta, dispozi ¸tia de a ajuta si ¸ integritatea. ˆ Biblie vorbeste ¸ despre un ınger care s-a luptat 21 de zile cu ‘prin ¸tul Persiei’, un demon ˆ puternic (Daniel 10:13). Acest ınger a dat do-

ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ‘Cand cineva ıncearca sa va laude pentru aptitudinile voastre, ˆ ındreptati¸ atentia ¸ spre Iehova’

˘ ˘ vada de perseveren ¸ta. Si ‘au de luptat ¸ crestinii ¸ ˆ . . . ımpotriva for ¸telor spirituale rele’, a subliniat fratele Lett (Efeseni 6:12). Apoi le-a spus ˘ ˘ ˆ cursan ¸tilor: „Lupta ¸ti din greu ca sa va ındepliˆ ˘ ni ¸ti misiunea ıncredin ¸tata“. ˆ ˘ ˆ Cand Manoah, tatal lui Samson, l-a ıntrebat ˆ ˆ pe un ınger cum se numea, ıngerul a refuzat ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa-i spuna. Ingerul a dat dovada de umilin ¸ta ˘ (Judecatorii 13:17, 18). Fratele Lett a afirmat: ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ „Cand cineva ıncearca sa va laude sau sa va elogieze pentru aptitudinile si ¸ talentele voasˆ tre, fi ¸ti umili si ¸ ındrepta ¸ti aten ¸tia spre Iehova si ¸ spre organiza ¸tia sa“ (1 Corinteni 4:7). ˆ ˘ ˘ Cu pu ¸tin timp ınainte sa moara, Isus se afla ˆ ˘ ˘ ˆ ın gradina Ghetsimani. Aici „i-a aparut un ınˆ ˘ ger din cer si ¸ l-a ıntarit“ (Luca 22:43). Acest ˘ ˘ ˆ ˆ ınger a fost dispus sa-i vina ın ajutor. Fratele ˘ ˘ Lett a zis: „Analiza ¸ti sub rugaciune necesita ¸tiˆ le din teritoriul ın care a ¸ti fost repartiza ¸ti si, ¸ ˘ ˘ ˘ cu ajutorul lui Iehova, stradui ¸ti-va sa satisfa˘ ce ¸ti aceste necesita ¸ti“. ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ Intrucat numai ca ¸tiva ıngeri i s-au alaturat ˆ ˘ ˘ ˘ lui Satan ın razvratirea lui, putem spune ca cea mai mare parte a creaturilor ceresti ¸ sunt extraordinare exemple de integritate (Revela ¸tia 12:4). ˆ ˘ „Asemenea acestor ˆ ıngeri fideli,˘ sa nu ceda ¸ti ˆ ın fa ¸ta Diavolului. Impotrivi ¸ti-va lui, iar el va ˆ fugi de la voi“, i-a ındemnat fratele Lett pe cursan ¸ti (Iacov 4:7).

Alte idei importante din program ˘ ˆ ˆ „Iehova sa fie ıntotdeauna stanca inimii tale.“ Prin intermediul acestei teme captivan˘ te ce are la baza Psalmul 73:26, Gary Breaux, membru al Comitetului Filialei din Statele ˘ Unite, i-a ajutat pe cursan ¸ti sa constientizeze ¸ˆ necesitatea de a se bizui pe Iehova. In ce sens ˆ este Iehova asemenea unei stanci? Fratele ˘ ˆ ˘ Breaux a spus: „Pe timp de furtuna, o stanca ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ sau o piatra poate sa ¸tina o hartie astfel ıncat ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ aceasta sa nu fie luata de vant. In mod asema˘ nator, Iehova poate fi un factor de echilibru

ˆ ˘ ˘ ın via ¸ta noastra, pazindu-ne inima“. Inima ne ˆ ˆ ˘ poate ınsela cand perseveren ¸ta ne este pusa la ¸ ˆ ıncercare (Ieremia 17:9). De exemplu, unii s-ar ˆ ˘ putea gandi sa renun ¸te la misionariat din cauza climei diferite, a unei alimenta ¸tii noi sau a misionarilor cu care locuiesc. Fratele Breaux a ˘ ˆ continuat: „Va ve ¸ti confrunta cu situa ¸tii ın ˘ ˆ ˘ ˘ care va trebui sa cantari ¸ti bine lucrurile si ¸ sa ˘ ˘ lua ¸ti decizii. Daca ve ¸ti lua decizii care sa-l ˆ bucure pe Iehova, el va deveni ‘stanca inimii ˘ ˆ voastre’ si ¸ va va ındruma pasii“. ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ „Ave ¸ti suficienta credin ¸ta ıncat sa intra ¸ti cu ˆ ˘ picioarele ın apa?“ Sam Roberson, instructor la Scoala Galaad, a dezvoltat acest subiect ba¸ ˆ ˘ zandu-se pe capitolul trei al car ¸tii biblice Io-

ˆ ˘ „Si ¸ ın viata ¸ voastra ˆ vor fi «rauri Iordan»“ ˘ sua. Cum au putut milioane de israeli ¸ti sa trea˘ ˆ ˆ ˘ ca raul Iordan cand apele lui iesiser a din albie? ¸ ˘ ˘ Iehova i-a spus lui Iosua sa le porunceasca pre˘ ˘ ˆ o ¸tilor sa ‘se opreasca ın Iordan’. Dumnezeu i-a ˆ asigurat: „Cand picioarelor preo ¸tilor . . . se vor ˆ opri ın apele Iordanului, apele Iordanului se ˘ vor despar ¸ti si ¸ apele care vin din amonte vor ˆ sta ın loc ca un dig“ (Iosua 3:8, 13). Fratele ˆ Roberson le-a spus cursan ¸tilor: „Si ¸ ın via ¸ta ˘ ˆ ˘ voastra vor fi «rauri Iordan» care, daca le ve ¸ti ˘ ˆ ˘ ˘ permite, va vor ımpiedica sa va bucura ¸ti de biˆ ˘ necuvantari“. De exemplu, misionarilor le-ar ˘ ˆ ˘ putea fi greu sa se ın ¸teleaga cu al ¸ti misionari. ˆ Ce ar putea face? Fratele Roberson i-a ındem˘ ˘ nat: „Concentra ¸ti-va asupra lucrarii, nu asu˘ ˆ ˘ pra lucratorilor“. Apoi i-a ıncurajat: „Daca ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ave ¸ti suficienta credin ¸ta ıncat sa intra ¸ti cu piˆ ˘ ˘ ˘ cioarele ın apa, Iehova va va ajuta sa traversa ¸ti ˆ ˘ «raurile Iordan» din reparti ¸tia voastra“. ˘ ˘ „Face ¸ti ca planurile voastre sa reuseasc a.“ ¸ ˘ ˘ ˘ Aceasta tema a fost prezentata de fratele William Samuelson, instructor la Scoala Galaad, ¸ TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2011

29

ˆ ˘ ˆ Cursanti¸ ai Scolii Galaad punand ın scena ¸ ˘ o experient¸ a din lucrarea de predicare

ˆ pe baza versetului din Proverbele 16:3: „Incre˘ ˘ ˆ din ¸teaza-i lui Iehova lucrarile tale si ¸ ı ¸ti vor ˆ reusi ¸ planurile“. Fratele Samuelson i-a ıntre˘ bat pe cursan ¸ti: „Sugereaza oare acest verset ˘ ˆ ˆ ˘ ca, din moment ce ‘ıi ıncredin ¸tam lui Iehova ˘ ˘ lucrarile noastre’, noi nu mai trebuie sa contribuim cu nimic la reusita lor? Nu, deoarece ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ın Proverbele 16:1 se arata: «Omul pamantean ˆ ˆ ˆ ısi ¸ pune ın ordine gandurile inimii».“ Fratele ˘ ˆ ˆ a mai spus: „Iehova nu va pune ın ordine ganˆ ˘ durile inimii ın mod miraculos. Voi trebuie sa ˘ ˘ ave ¸ti grija ca motiva ¸tiile voastre sa fie corecte. ˘ ˆ ˘ Prin studiu, rugaciune si ¸ o stransa colaborare ˘ ˘ cu Filiala locala, ve ¸ti putea avea o inima care ˘ ˘ ˆ sa va ındrume corect, iar Iehova va face ca pla˘ ˘ nurile voastre sa reuseasc a“. ¸

Experiente ¸ si ¸ interviuri Instruirea cursan ¸tilor presupune si ¸ partici˘ parea la lucrarea de predicare alaturi de congrega ¸tiile locale ale Martorilor lui Iehova.

Mark Noumair, un alt instructor la Scoala Ga¸ ˆ laad, a intervievat ca ¸tiva cursan ¸ti care au rela30

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2011

tat experien ¸te din lucrarea de predicare. El a ˆ ˘ ˘ subliniat cat de importanta este rugaciunea ˘ pentru a-i gasi pe cei sinceri din teritoriu.

De exemplu, un cuplu lua masa la un res˘ taurant fast-food. Un angajat a observat ca s-au ˆ ˆ ˆ rugat ın gand, s-a apropiat de ei si ¸ i-a ıntrebat ˘ ˘ daca erau Martori. Apoi le-a spus ca si ¸ el cresˆ ˘ cuse ıntr-o familie de Martori, dar cazuse de ˘ la credin ¸ta. El chiar comisese o infrac ¸tiune ˆ ˆ ˘ pentru care ajunsese la ınchisoare. Acest tanar ˘ ˘ ˘ dorea ca Iehova sa faca iarasi ¸ parte din via ¸ta ˘ ˘ ˆ ˘ lui. Le-a marturisit ca, exact ınainte ca ei sa inˆ tre ın restaurant, el se rugase lui Dumnezeu ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa-l ajute sa-si ¸ puna via ¸ta ın ordine. Rugaciu˘ nea lui a fost ascultata. ˆ In cadrul temei „Gusta ¸ti si ¸ vede ¸ti ce bun este Iehova“, Rudi Hartl, de la Departamentul de Redactare a Coresponden ¸tei, i-a intervievat pe Wayne Wridgway, din Mozambic, pe Jason Reed, din Chile si ¸ pe Kenji Chichii, din Nepal.

To ¸ti trei sunt misionari, absolven ¸ti ai Scolii ¸ ˆ Galaad. Ei au vorbit deschis despre cateva dinˆ tre problemele cu care s-au confruntat la ınˆ ˘ ceputul misionariatului: ınva ¸tarea unei limbi ˘ ˘ ˘ noi, adaptarea la alta cultura si ¸ dorul de casa. ˘ ˘ Fratele Chichii marturiseste: ¸ „Faptul ca ne-am ˘ ˆ facut imediat prieteni ın noua congrega ¸tie ˆ ˆ ne-a ajutat enorm, atat pe mine, cat si ¸ pe soˆ ¸tia mea. Cu cat ne apropiam mai mult de ˆ membrii congrega ¸tiei, cu atat ne era mai usor ¸ ˘ ˆ ˘ sa ınvingem dorul de casa“. ˆ ˆ Apoi celor 56 de cursan ¸ti li s-au ınmanat diplomele. La final, unul dintre ei a citit o emo˘ ˘ ¸tionanta scrisoare de recunostin ¸ta din partea ¸ ˘ clasei. Iata pe scurt cuvintele adresate Corpuˆ ˘ lui de Guvernare: „Am observat cu cata iubi˘ ˘ re si ¸ daruire ne-a ¸ti pregatit cursurile, a ¸ti stat de ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ vorba cu noi si ¸ ne-a ¸ti ımpartasit ¸ ınva ¸taturi spirituale profunde. Misca ¸ ¸ti de iubirea pe care ˘ ˘ ˘ ˘ ne-a ¸ti aratat-o, ne vom da toata silin ¸ta sa va ˘ ˆ urmam exemplul, manifestand si ¸ noi iubire, ˘ ˘ ˘ ˆ rabdare, umilin ¸ta si¸ interes fa ¸ta de semeni ın reparti ¸tiile noastre“.

˘ A 129-a promotie Biblice Galaad a Societatii ¸ a Scolii ¸ ¸ Watchtower ˆ ˘ ˆ ˆ Randurile sunt numerotate din fa ¸ta ın spate, iar numele sunt men ¸tionate de la stanga la dreapta. ˜ 1) Munaretto R.; Olofsson Y.; Budden K.; Najdzion L.; Moya G.; Trevino G.; Dion A.; Fleegle A. 2) Smith J.; Michael Raj J.; Smith S.; Paramo A.; McDonald J.; Deans M.; Joyal S.; Watson L. 3) Joyal C.; Crawley T.; Hacker D.; Shynkarenko J.; Knapp T.; Ayling J.; Highley C.; Olofsson B. 4) Fitzpatrick M.; Najdzion B.; Skallerud L.; Harris A.; Harris S.; Budden R.; Paramo Y.; Skallerud K. 5) Crawley B.; Michael Raj J.; Lodge A.; Lodge R.; Herms N.; Fitzpatrick J.; Moya R.; Munaretto P. ˜ 6) Watson S.; Deans M.; Hacker J.; McDonald J.; Trevino J.; Harris S.; Herms C.; Harris P. 7) Shynkarenko V.; Highley T.; Smith A.; Dion J.; Ayling R.; Smith B.; Knapp T.; Fleegle B.

ˆ ˘ Absolventii ¸ au fost repartizati¸ ın 25 de t¸ ari.

GERMANIA

9 56 28 33 17, 9 13,3

STATISTICA PROMOTIEI ¸ ˘ t¸ ari reprezentate cursanti¸ ˘ ˘ cupluri casatorite ˆ ˘ media de varsta media anilor ca Martori botezati¸ ˆ media anilor ın serviciul cu timp integral

POLONIA ˆ ROMANIA

SERBIA MACEDONIA

BULGARIA

INDIA GAMBIA SIERRA LEONE LIBERIA ˆ COTE D’IVOIRE

PANAMA

UGANDA

TANZANIA MOZAMBIC

PERU BOLIVIA

MALAYSIA

KENYA

CONGO (KINSHASA) ZIMBABWE

MADAGASCAR

BOTSWANA

SWAZILAND

REPARTITII ¸

INDONEZIA

˘ ˘ Ce puteti¸ face pentru a va consolida casnicia?

VEZI PAGINA 4.

Are Dumnezeu un nume?

VEZI PAGINA 16.

˘ ˘ ˘ Ar trebui parintii ¸ sa le transmita copiilor lor ˆ valori morale ınalte? VEZI PAGINILE 18–20.

˘ Ce semnifica „Cina Domnului“?

VEZI PAGINILE 21–22.

˘ Apeleaza continuatorii lui Isus la tratamente medicale? VEZI PAGINA 27.

˘ Ati¸ vrea sa fiti¸ vizitat? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Chiar ¸si ın aceasta lume agitata pute ¸ti gasi fericirea cu ajutorul cuno ¸stin ¸tei exacte pe care o ofera Biblia cu privire la Dumnezeu, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Regatul sau ¸si scopul sau minunat referitor la omenire. Daca dori ¸ti mai multe informa ¸tii sau daca dori ¸ti sa fi ¸ti vizitat de cineva ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ care sa studieze gratuit Biblia cu dumneavoastra, va rugam sa scrie ¸ti la urmatoarea adresa: Organiza ¸tia Religioasa „Martorii lui ˘ ˆ ˆ Iehova“, strada Teleajen 84, sector 2, cod 021468, Bucure ¸sti, sau, daca nu locui ¸ti ın Romania, la una dintre adresele de la pagina 4.

www.watchtower.org

wp11 02/01-M