2__

34567 1 FEBRUARIE 2012

ARMAGHEDONUL ˆ CE ESTE? CAND VA VENI?

34567

˘ Tirajul mediu ¸ ˆ al fiec arei edi tii: 42 182 000 IN 194 DE LIMBI

1 FEBRUARIE 2012

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ A ¸sa cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista prezinta ˆ ˆ semnifica ¸tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe ¸tiilor biblice. Ea le aduce mangaiere oamenilor cu ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune capat rauta ¸tii ¸si va ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ transforma pamantul ın paradis. Revista ı ¸si ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, care a murit pentru ca noi ˘ ˘ ˘ sa avem via ¸ta ve ¸snica ¸si care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martorii ˘ ˘ ˘ lui Iehova o publica din 1879, este apolitica ¸si se bazeaza pe Biblie. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

ARTICOLE PRINCIPALE 3 Ce cred unii despre Armaghedon? ˘ 5 Adevarul despre Armaghedon ˆ 8 Cand va veni Armaghedonul?

RUBRICI 10 14 15 16 18

25 26

˘ Biblia schimba viata ¸ oamenilor ˆ V-a ¸ti ıntrebat? ˘ Apropia ¸ti-va de Dumnezeu „Eu nu te voi uita“ Lec ¸tii din Biblie ˘ ˘ Sfaturi pentru o viat¸ a de familie fericita ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ Cand copilul tau adolescent ıti¸ pune la ındoiala convingerile religioase ˆ ˘ Cititorii ıntreaba ˘ ˘ ˆ Va fi vreodata distrus Pamantul? ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Sa ınva ¸tam din Cuvantul lui Dumnezeu De ce are Dumnezeu o organizatie? ¸

ALTE ARTICOLE 22 28

ˆ Via ¸ta ın timpurile biblice Muzicienii si¸ instrumentele lor ˘ ˆ ˘ ‘Face ¸ti-l pe Iehova sa zambeasca’ ˘ Imaginea de pe coperta: U.S. Department of Energy

CE CRED UNII DESPRE

ARMAGHEDON? ˆ ˆ ˆ „Si¸ i-au strans ın locul care ın evreieste ¸ se numeste ¸ Armaghedon.“ (APOCALIPSA 16:16, Cornilescu, 1996) ˘ ˆ ˆ ˆ LA CE va ganditi¸ cand auziti¸ cuvantul ˘ „Armaghedon“ sau „Apocalipsa“? Probabil ˘ ˘ ˆ ca va vin ın minte imagini ale unei catastrofe ˆ de propor tii. ¸ Cuvantul „Armaghedon“ apare ˘ ˘ ˆ ˆ o singura data ın Biblie, ın cartea ˘ Apocalipsa, numita si¸ Revelatia. ¸ Ambii termeni sunt folositi¸ frecvent de mass-media ˘ si¸ de conducatorii religiosi. ¸ ˘ ˆ Corespund conceptiile larg raspandite ¸ ˆ ˘ ˘ despre Armaghedon cu ınvat¸ aturile Bibliei? ˘ ˘ ˘ ˘ Merita sa cunoastem raspunsul la aceasta ¸ ˆ ıntrebare. De ce? Deoarece cunoasterea ¸ ˘ ˘ adevarului despre Armaghedon poate sa ne ˘ ˘ ˘ elibereze de o teama nejustificata, sa ne ˘ ˘ ˘ ofere o perspectiva luminoasa de viitor si¸ sa ˆ ˆ ne influenteze modul ın care ıl privim pe ¸ Dumnezeu. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Sa analizam urmatoarele trei ıntrebari si¸ ˘ ˘ ˘ ˆ sa comparam conceptiile larg raspandite ¸ ˆ ˘ ˆ despre Armaghedon cu ceea ce ne ınvat¸ a ın realitate Biblia.

1. ESTE ARMAGHEDONUL UN DEZASTRU CAUZAT DE OAMENI?

˘ Jurnalistii ¸ si ¸ cercetatorii folosesc deseori ter˘ menii „Armaghedon“ si ¸ „Apocalipsa“ cu referire la catastrofe cauzate de oameni. De exemˆ ˘ ˘ plu, aceste cuvinte au fost folosite ın legatura ˘ ˘ cu Primul si ¸ al Doilea Razboi Mondial. Dupa ˘ ˘ aceste razboaie, omenirea s-a temut ca Statele ˘ ˆ Unite si ¸ Uniunea Sovietica se vor ınfrunta folosind arme atomice. Mass-media a numit acel posibil ˆ conflict „un Armaghedon termonu˘ ˘ clear“. In prezent, cercetatorii care se tem ca ˘ poluarea va produce schimbari dramatice ale ˘ ˘ climei avertizeaza cu privire la o iminenta ˘ ˘ „Apocalipsa climatica“. ˘ Ce implica aceasta: Potrivit acestei concep ¸tii, ˘ oamenii de ¸tin controlul asupra viitorului paˆ ˘ mantului si ¸ a tuturor formelor de via ¸ta de pe ˘ ˆ ˆ el. Daca guvernele nu vor ac ¸tiona ın mod ın˘ ˆ ¸telept, pamantul va suferi daune ireparabile. ˆ ˘ Ce ne ınvat¸ a Biblia: Dumnezeu nu le va per˘ ˘ ˘ ˆ mite oamenilor sa distruga pamantul. Biblia ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ne asigura ca Iehova1 nu a creat pamantul „ın ˘ ˆ ˘ zadar“. Dimpotriva, el l-a ıntocmit ca „sa fie locuit“ (Isaia 45:18). Dumnezeu nu va permi˘ ˆ ˘ te ca pamantul sa fie complet distrus de oaˆ ˘ meni, ci ‘ıi va distruge pe cei ce distrug paˆ mantul’ (Revela ¸tia 11:18).

2. ESTE ARMAGHEDONUL UN DEZASTRU NATURAL? Jurnalistii ¸ folosesc uneori termenii „Arma˘ ghedon“ si ¸ „Apocalipsa“ cu referire la dezastrele naturale de propor ¸tii. De exemplu, ˘ ˘ 1 Biblia arata ca Iehova este numele personal al lui Dumnezeu.

34567 Doriti¸ mai multe informatii ¸ sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Scrieti-le Martori¸ ˘ lor lui Iehova la una dintre adresele alaturate. ˘ Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi ¸ www.watchtower.org/address.

4

ˆ ˘ ˆ ıntr-un raport dat publicita ¸tii ın 2010 se foloˆ ˘ ˆ sea expresia „Apocalipsa ın Haiti“. In raport se vorbea despre suferin ¸tele, pagubele si ¸ pierderile de vie ¸ti cauzate de puternicul cutremur care a devastat ¸tara. De asemenea, reporterii si ¸ cineastii ¸ folosesc acesti ¸ termeni nu numai ˆ ˘ ˘ ın legatura cu evenimente care deja au avut ˘ loc, ci si ¸ cu evenimente de care se tem ca vor ˆ ˘ ˆ avea loc ın viitor. De pilda, ei folosesc cuvanˆ tul „Armaghedon“ cand vorbesc despre posi˘ ˆ bilele efecte ale ciocnirii pamantului cu un asteroid. ˘ Ce implica aceasta: Potrivit acestei concep ¸tii, Armaghedonul este un eveniment impreviziˆ ˆ ˆ ˆ bil, care face victime la ıntamplare ın randul celor nevinova ¸ti. Oamenii nu pot face aproa˘ pe nimic pentru a se pune la adapost. ˆ ˘ Ce ne ınvat¸ a Biblia: Armaghedonul nu va disˆ ˆ ˆ truge oamenii la ıntamplare. In Armaghedon ˘ vor fi distrusi ¸ numai cei rai. Biblia promite ˘ ˆ ˆ ˘ ca ın curand „cel rau nu va mai fi, te vei uita la locul unde era si ¸ nu va mai fi“ (Psalmul 37:10).

3.˘ VAˆ DISTRUGE DUMNEZEU PAMANTUL LA ARMAGHEDON?

˘ ˘ ˆ Mul ¸ti oameni religiosi ¸ sunt de parere ca ın ˘ ˆ viitor va avea loc o confruntare finala ıntre ˘ ˘ bine si ¸ rau, urmata de distrugerea planetei ˆ noastre. Potrivit unui sondaj efectuat ın Statele Unite de Princeton Survey Research Asso˘ ciates, 40 la suta dintre adul ¸tii intervieva ¸ti ˘ ˆ ˆ ˘ cred ca lumea se va sfarsi ¸ ın „razboiul de la Armaghedon“. ˘ Ce implica aceasta: Potrivit acestei concep ¸tii, ˘ ˘ ˘ oamenii nu au fost crea ¸ti sa traiasca vesnic pe ¸

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Fran ¸ta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex.

Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 15124, Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P-2766-955 Estoril. Republica Moldova: PO Box 472, MD–2005 ˆ ˘ Chisin ¸ au. Romania: CP 132 OP 39, Bucuresti. ¸ Spania: Apartado 132, ´ 28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2012 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Vol. 133, nr. 3

Semimonthly

ROMANIAN

˘ ˆ ˘ ˆ ˘ pamant, iar pamantul nu a fost proiectat sa ˆ existe pentru totdeauna. Cand i-a creat pe oameni, Dumnezeu a avut inten ¸tia ca, mai deˆ ˘ ˘ vreme sau mai tarziu, to ¸ti sa moara. ˆ ˘ ˘ Ce ne ınvat¸ a Biblia: Biblia afirma cu claritate ˘ ˘ ˆ ca Dumnezeu ‘a asezat pamantul pe temeliile ¸ ˘ lui si ¸ el nu se va clatina pe timp indefinit, da,

˘ ˆ ˘ ˘ niciodata’ (Psalmul 104:5). Iar ın legatura ˘ ˆ cu locuitorii pamantului, Biblia spune: „Cei ˘ ˆ drep ¸ti vor mosteni pamantul si ¸ ¸ vor locui pentru totdeauna pe el“ (Psalmul 37:29).

Este limpede, Biblia contrazice multe dintre ˘ ˆ concep ¸tiile larg raspandite despre Armaghe˘ don. Atunci, care este adevarul?

˘ ADEVARUL DESPRE

ARMAGHEDON

ˆ ˘ ˆ „Duhuri de demoni . . . se duc la ımparatii ¸ ıntregii lumi . . . ˆ ˆ ˆ si¸ i-au strans ın locul care ın evreieste ¸ se numeste ¸ Armaghedon.“

˘ (APOCALIPSA 16:14, 16, Cornilescu, 1996, sublinierea noastr a)

T

ERMENUL Armaghedon, redat uneori „Harmaghedon“, este numele unui loc. Se ˆ ˘ ˘ ˘ pare ınsa ca acest loc nu a existat nicaieri pe ˘ ˆ pamant. ˘ Atunci care este adevarata semnifica ¸tie a cuˆ vantului „Armaghedon“? De ce este el asociat ˘ foarte des cu un eveniment, cum ar fi un razboi?

ˆ ˆ Stransi¸ ın locul numit Armaghedon ˆ Cuvantul ebraic din original, Har-Magheˆ ˘ don, ınseamna literalmente „Muntele Meghido“. Desi ¸ nu a existat niciun munte cu acest ˘ nume, exista totusi ¸ un loc numit Meghido. ˘ ˘ Acesta se afla la intersec ¸tia a doua drumuri imˆ portante din nord-vestul regiunii locuite ın ve-

˘ ˆ ˆ PUBLICATA IN PREZENT IN 194 DE LIMBI: acholi, afri˘ ˘ ˘ ˘ kaans, aimara7, albaneza, amharica, araba, armeana, ar˘ ˘ ˘ meana de vest, azerbaidjana, azerbaidjana (caractere ˘ chirilice), baule, bengali, bikol, bislama, bulgara, cam˘ ˘ ˘ bodgeana, catalana, cebuano, ceha7, chiBemba, chiChe˘ ˘ wa, chineza simplificata, chineza traditional a7 (format ¸ ˆ audio numai ın mandarin), chiTonga, chiTumbuka, chuu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ kese, coreeana67, creola haitiana, creola mauritaniana, ˘ ˘ ˘ ˘ creola seychelles, croata, daneza7, ebraica, efik, engle˘ ˆ ˘ ˘ ˘ za67 (si¸ ın Braille), estona, ewe, fijiana, finlandeza7, fran˘ ˘ ˘ ˘ ceza687, ga, georgiana, germana67, greaca, groenlande˘ ˘ za, guarani68, gujarati, gun, hausa, hiligaynon, hindi, hiri ˘ ˘ ˘ motu, igbo, ilocana, indoneziana, islandeza, isoko, italia-

ˆ chime de na ¸tiunea Israel. In apropierea acestui ˘ ˘ loc s-au dat multe batalii decisive. De aceea, ˘ ˘ numele Meghido a ajuns sa fie asociat cu razboiul.1 ˘ Cu toate acestea, adevarata semnifica ¸tie a ˘ ˘ numelui Meghido nu are legatura cu luptele date acolo, ci cu motivul pentru care s-au dat ˘ acele lupte. Meghido se afla pe teritoriul T¸ arii Promise, pe care Iehova Dumnezeu le-a dat-o israeli ¸tilor (Exodul 33:1; Iosua 12:7, 21). El le-a ˘ ˆ ˘ ˘ jurat ca ıi va apara de atacatori si ¸ a facut acest ˘ 1 Nu este ceva neobi ¸snuit ca un anumit loc sa fie aso˘ ciat cu razboiul. De exemplu, ora ¸sul japonez Hiroshima, ˘ ˆ ˘ care a fost ¸sters de pe fa ¸ta pamantului de o bomba atomi˘ ˆ ˘ ˘ ca, este ın prezent un simbol al amenin ¸tarii unui razboi nuclear.

˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ na67, japoneza67, kannada, kazaha, kargaza, kiKaonde, kiKongo, kikuyu, kiluba, kimbundu, kinyaRwanda, kiri˘ bati, kiRundi, kongo, kwangali, kwanyama, letona, lin˘ gala, lituaniana, luganda, lunda, luNyaneka, luo, luvale, ˘ ˘ ˘ macedoneana, maghiara67, malayalam, malgas¸ a, malte˘ ˘ ˘ ˘ za, marathi, marshalleza, maya, mixteca, mizo, mongola, ˘ more, myanmar, ndebele, ndonga, nepaleza, ngabere, ˘ ˘ ˘ niueana, norvegiana67, nzema, olandeza67, oromo, ose˘ ˘ ˘ ta, otetela, palauana, pangasinan, papiamentu (Aruba), ˘ papiamentu (Curacao), persana, pidgin din Insulele So¸ ˘ ˘ lomon, poloneza67, ponapean, portugheza687, punjabi, quechua (Ancash), quechua (Ayacucho), quechua (Boˆ ˘ livia)7, quechua (Cuzco), quichua, rarotongan, romana,

˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ rusa67, samoana, sango, sarba, sarba (caractere latine), ˘ ˘ sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slovena, ˘ ˘ spaniola67, sranantongo, suedeza7, swahili, swati, taga˘ ˘ ˘ log7, tahitiana, tamil, tatara, telugu, tetum, thai, tigrinya, ˘ tiv, tok pisin, tongana, totonac, tshiluba, tsonga, tswa˘ ˘ ˘ na, turca, tuvaluana, twi, tzotzil, ucraineana, uMbundu, ˘ urdu, urundi, venda, vietnameza, wallis, waray-waray, ˘ wolaita, xhosa, yapeza, yoruba, zande, zapotec, zulu. ˘ ˆ 6 Disponibila si¸ ın format audio pe CD. ˘ ˆ 8 Disponibila si¸ ın format MP3 pe CD. ˘ ˆ 7 Disponibila ın format audio si¸ pe www.jw.org.

lucru (Deuteronomul 6:18, 19). De exemplu, la ˘ Meghido, Iehova i-a aparat pe israeli ¸ti de armatele invadatoare ale regelui canaanit Iabin, ˘ aflate sub conducerea lui Sisera (Judecatorii 4:14–16).

Asadar, termenul „Har-Maghedon“, sau „Ar¸ ˘ maghedon“, are o semnifica ¸tie simbolica de ˘ mare importan ¸ta. El este asociat cu o confrunˆ ˘ ˘ ˆ tare ın care doua armate puternice intra ın conflict.

Profe ¸tia din Revela ¸tia vorbeste despre un ¸ ˆ timp din viitorul apropiat cand Satan si ¸ demo˘ nii vor determina guvernele omenesti ¸ sa-si ¸ ˆ ˘ ˆ stranga armatele, amenin ¸tand astfel poporul ˘ lui Dumnezeu si ¸ lucrarea pe care o efectueaza acesta. Atacul se va solda cu moartea a milioaˆ ˆ ˆ ne de oameni, cand Dumnezeu ıi va ınvinge pe invadatori (Revela ¸tia 19:11–18).

Dar de ce ar cauza Dumnezeu, pe care Biblia ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ıl descrie ca fiind „ındurator, ıncet la manie si ¸ ˆ ˘ ˆ bogat ın bunatate iubitoare“, moartea atator ˆ oameni? (Neemia 9:17) Pentru a ın ¸telege ac˘ ˘ ˘ ¸tiunile lui Dumnezeu, trebuie sa gasim raspunˆ ˘ ˘ sul la trei ıntrebari: 1) Cine porneste ¸ razboiul? ˆ ˘ 2) De ce intervine Dumnezeu ın acest razboi? ˘ 3) Care va fi efectul de durata al acestei con˘ ˘ ˆ fruntari asupra pamantului si ¸ a locuitorilor ˘ sai?

˘ 1. CINE PORNESTE RAZBOIUL? ¸

˘ Razboiul Armaghedonului nu este un act de agresiune din partea lui Dumnezeu. De fapt, ˆ ˘ Dumnezeu ıi va apara ˆ pe oamenii buni de cei ˘ ˘ care vor sa-i distruga. In acest conflict, agresoˆ ˘ ˆ rii sunt „regii ıntregului pamant locuit“, sau ˘ conducatorii acestei lumi. De ce pornesc ei ˘ acest atac? Deoarece, asemenea unui papusar, ¸ Satan va manevra organiza ¸tiile guvernamenta˘ ˆ le si ¸ militare pentru a porni un razboi total ımˆ ˘ potriva ınchinatorilor lui Iehova Dumnezeu (Revela ¸tia 16:13, 14; 19:17, 18). ˆ ˆ ˆ Avand ın vedere accentul care se pune ın preˆ ˘ zent ın unele ¸tari pe libertatea de exprimare si ¸ ˘ ˘ pe libertatea religioasa, ideea ca guvernele ar ˆ ˘ ˘ ıncerca sa restric ¸tioneze sau chiar sa elimine ˘ ˘ ˘ misc ¸ arile religioase poate parea nerealista. Cu ˆ toate acestea, astfel de atacuri au avut loc ın seˆ colul al XX-lea si ¸ au loc si ¸ ın prezent.1 Totusi, ¸ ˆ ıntre aceste atacuri si ¸ atacul de la Armaghedon ˆ ˘ ˘ exista cel pu ¸tin doua deosebiri importante. In ˆ ˘ primul rand, atacul acesta va avea loc la scara ˘ 1 Un exemplu de tentativa a unui guvern de a extermina grupuri etnice ¸si religioase este Holocaustul. De asemeˆ nea, ın timpul regimului sovietic, mai multe grupuri religioase din URSS au fost aspru persecutate. Vezi articolul ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ „Un popor pa ¸snic ı ¸si apara reputa ¸tia“, aparut ın revista ˘ Turnul de veghe din 1 mai 2011, publicata de Martorii lui Iehova.

ˆ ˘ ˆ In trecut, Iehova Dumnezeu i-a ınvins pe du ¸smanii poporului sau, ocrotindu- ¸si astfel slujitorii

˘ ˆ ˆ mondiala. In al doilea rand, Iehova va reac ¸tio˘ ˘ ˆ na cu mai multa for ¸ta ca oricand (Ieremia ˘ 25:32, 33). Biblia numeste ¸ aceasta confruntare ˘ „razboiul zilei celei mari a Dumnezeului cel Atotputernic“.

ˆ 2. DE CE˘ INTERVINE DUMNEZEU IN ACEST RAZBOI?

ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Iehova ıi ınva ¸ta pe cei care i se ınchina sa fie ˘ ˘ pasnici si (Mica 4:1–3; ¸ ¸ sa-si ¸ iubeasca dusmanii ¸ ˆ Matei 5:43, 44; 26:52). De aceea, ın momentul ˆ ın care se va declansa ¸ acest atac violent, ei nu ˆ ˘ ˘ vor pune mana pe arma pentru a se apara. ˘ ˘ Daca Dumnezeu nu ar interveni ca sa-si ¸ salve˘ ze poporul, acesta ar fi sters din existen ¸ta. Prin ¸ ˆ urmare, ın joc este numele, sau reputa ¸tia, lui ˘ ˘ Iehova Dumnezeu. Daca dusmanii ar reusi ¸ ¸ sa ˘ ˘ distruga poporul lui Dumnezeu, Iehova ar parea sau neputincios. ˆ ˘ lipsit de iubire, nedrept ˆ ˆ ˘ Insa acest lucru nu se va ıntampla niciodata!

(Psalmul 37:28, 29) ˘ ˘ Dumnezeu nu vrea sa distruga pe nimeni. ˆ ˆ ˘ De aceea, ın dreptatea sa, el ıi avertizeaza pe oameni cu privire la ceea ce va face (2 Petru ˘ 3:9). Prin intermediul relatarilor consemnate ˆ ˘ ˆ ın Biblie, Iehova le aminteste ¸ tuturor ca, ın treˆ ˘ cut, cand poporul sau a fost atacat, el a reac-

¸tionat (2 Regi 19:35). De asemenea, Biblia aver˘ ˘ ˆ ˆ tizeaza ca, ın viitor, cand Satan si ¸ oamenii care ˘ se lasa manevra ¸ti de el vor ataca poporul lui Dumnezeu, Iehova va interveni din nou si ¸ va ˆ ˘ folosi for ¸ta ımpotriva celor ce-i amenin ¸ta sluˆ jitorii. De fapt, Cuvantul lui Dumnezeu a preˆ ˘ ˘ ˆ zis cu mult timp ın urma ca Iehova ıi va ˘ distruge pe cei raiˆ (Proverbele 2:21, 22; 2 Tesaˆ loniceni 1:6–9). In acel moment, ın mintea ˆ ˘ ˘ atacatorilor nu va exista nicio ındoiala ca lup˘ ˆ ta ımpotriva Dumnezeului Atotputernic (Ezechiel 38:21–23).

˘ 3. CARE VA FI EFECTUL ˘ DE DURATA AL ACESTEI CONFRUNTARI?

˘ Razboiul Armaghedonului va avea ca rezultat salvarea a milioane de vie ¸ti. De fapt, acesta ˆ ˘ va fi ınceputul unei perioade de pace pe paˆ mant (Revela ¸tia 21:3, 4).

Cartea Revela ¸tia vorbeste despre „o mare ¸ ˘ ˘ mul ¸time“, ce nu poate fi numarata, care va supravie ¸tui acestui conflict (Revela ¸tia 7:9, 14). ˆ Sub ındrumarea lui Dumnezeu, supravie ¸tuitorii vor contribui la restabilirea Paradisului pe ˘ ˆ pamant, potrivit scopului ini ¸tial al lui Iehova. ˆ Putem sti ¸ cand va avea loc acest atac asupra poporului lui Dumnezeu?

ˆ ˘ ˆ In timpul razboiului de la Armaghedon, Iehova ı ¸si va ocroti din nou poporul

7

ˆ CAND VA VENI

ARMAGHEDONUL? ˆ I

˘ „M-am uitat si¸ iata: o mare multime, pe care nimeni nu putea s-o numere, ¸ din toate natiunile, triburile, popoarele si¸ limbile . . . Acestia sunt ¸ ¸ cei care vin din necazul cel mare.“ (REVELATIA 7:9, 14) ¸

˘ ˘ N PREZENT, totul este preg ˆ atit pentru razboiul Armaghedonului. In ce sens? ˘ ˘ ˘ Exista deja o organizatie ¸ mondiala alcatui˘ ˆ ta din oameni care ıi slujesc lui Iehova si¸ ˘ ˆ traiesc potrivit normelor morale ınalte ale Bibliei. Cu ajutorul lui Dumnezeu, milioane de oameni din toate natiunile, triburile si ¸ ¸ limbiˆ ˘ ˆ le se strang laolalta, formand o familie de frati¸ ˘ ˘ armonioasa si¸ iubitoare. Aceasta fraternitate ˘ ˆ exista ın mijlocul Martorilor lui Iehova (Ioan 13:35). ˆ ˆ ˆ ˆ In curand, Satan ısi¸ va strange armatele si¸ va porni cel mai mare atac asupra acestui po˘ por pasnic si¸ aparent lipsit de aparare (Eze¸ chiel 38:8–12; Revelatia ¸ 16:13, 14, 16). De ce putem fi siguri de lucrul acesta? Biblia men˘ ˆ tioneaz a ın mod concret unele evenimente ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ care ne ajuta sa ıntelegem cand va veni Arma¸ ˆ ghedonul. Multe dintre acestea au loc ın prezent.

Evenimente pe care ˆ le vedeti¸ ın prezent ˆ Discipolii l-au ıntrebat pe Isus cum aveau ˘ ˘ ˆ sa stie oamenii ca se apropia ‘ıncheierea aces¸ ˘ tui sistem’ (Matei 24:3). Isus a raspuns indiˆ ˆ cand spre un timp cand, potrivit cuvintelor sale, „se va ridica natiune contra natiune si¸ ¸ ¸ regat contra regat, vor fi lipsuri de alimente si¸ ˘ ˆ ˆ cutremure de pamant dintr-un loc ın altul“. ˆ Apoi a zis: „Toate acestea sunt ınceputul durerilor“ (Matei 24:7, 8). Apostolul Pavel a nu8

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2012

˘ ˘ ˘ mit aceasta perioada „zilele din urma“, spuˆ ˘ ˘ nand ca acestea vor fi „timpuri critice, carora ˘ cu greu li se va face fat¸ a“ (2 Timotei 3:1). Nu ˘ ˘ ˘ sunteti¸ de parere ca aceste profetii ¸ prezinta ˆ evenimente care au loc ın zilele noastre? ˘ ˆ ˘ ˘ De ce avea sa fie atat de dificila aceasta pe˘ ˘ rioada? Apostolul Ioan arata motivul. El a pre-

Nu este oare lucrarea ˆ Martorilor lui Iehova o ımplinire a profetiilor Bibliei? ¸

67 345 2011 MAY 1,

6

BIBLE ECIESg PROPH Ar u e Seein Yo u

Fulfilled

˘ zis ca, pentru „putin ¸ timp“, activitatea lui Sa˘ ˘ ˘ tan si¸ a demonilor sai avea sa fie limitata la ˘ ˆ ˘ ˆ domeniul pamantesc. Ioan spune ca, ın aceas˘ ˘ ˆ ta perioada, Satan este „cuprins de o manie mare“ (Revelatia 12:7–12). Ati¸ observat si¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ dumneavoastra ca ın lumea de astazi exista ˘ ˘ o atitudine predominanta caracterizata prin ˆ ˘ ˘ ˆ manie si¸ violent¸ a? Aceasta atitudine nu se ınˆ ˆ ˘ ˆ talneste ¸ ıntr-un singur loc, ci pe tot pamantul. ˘ ˆ ˘ De asemenea, Isus a spus ca ın aceasta pe˘ ˘ ˘ ˘ rioada foarte dificila avea sa se desfasoare o ¸ ˘ ˘ lucrare extraordinara. El a zis: „Aceasta veste ˘ ˘ ˘ buna despre regat va fi predicata pe tot paˆ ˘ mantul locuit ca marturie pentru toate natiu¸ ˆ nile.

Si atunci va veni sf ar situl“ (Matei 24:14). ¸ ¸ ˆ ˘ In prezent, Martorii lui Iehova predica vestea ˘ ˆ buna despre Regatul lui Dumnezeu ın peste ˘ ˆ 235 de t¸ ari si¸ teritorii si¸ ın mai bine de 500 de ˘ ˘ limbi. Ei publica doua periodice bazate pe Bi˘ blie, Turnul de veghe si¸ Trezi ¸ti-va!, care sunt, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ fara ındoiala, cele mai raspandite reviste din lume. De asemenea, Martorii lui Iehova au ˆ tradus Biblia ın aproximativ 100 de limbi. Lu˘ crarea lor este efectuata de voluntari si¸ este ˘ ˆ ˆ sustinut a ın ıntregime prin donatii. ¸ ¸ Nu este ˘ ˘ oare aceasta remarcabila campanie de prediˆ care o ımplinire a profetiei ¸ lui Isus? ˘ ˘ Biblia prezinta si¸ evenimentele premerga˘ toare razboiului dintre Iehova Dumnezeu si¸ ˘ ˘ cei ce i se opun. Sa analizam trei profetii ¸ pe ˆ care le veti¸ vedea ımplinindu-se.

Evenimente pe care ˆ ˆ le veti¸ vedea ın curand ˘ Profetia vor ¸ ¸ nr. 1. Biblia spune ca natiunile ˘ face o declaratie ¸ importanta de „pace si¸ secu˘ ritate“. Ele vor crede probabil ca sunt pe punctul ˆ ˘ de a rezolva marile probleme ale lumii.

Insa evenimentele care vor urma nu vor fi nici pe departe pasnice (1 Tesaloniceni 5:1–3). ¸ ˘ Profetia ¸ nr. 2. Dupa aceea, mai multe guver˘ ne vor decide sa atace organizatiile religioase ¸ ˆ ale lumii. In Biblie, aceste guverne sunt repre-

˘ zentate printr-o fiara, iar religiile false ale lu˘ ˘ ˘ mii printr-o femeie care sta pe aceasta fiara ˘ ˘ ˘ (Revelatia ¸ 17:3, 15–18). Fara sa-si¸ dea seama, ˘ fiara simbolica va face ceea ce doreste ¸ Dum˘ ˆ nezeu, adica va distruge religiile care sustin ¸ ın ˘ ˆ ˘ mod fals ca ıl reprezinta pe Dumnezeu.

Folosind un limbaj simbolic, apostolul Ioan descrie situatia ¸ astfel: „Cele zece coarne ˘ ˆ pe care le-ai vazut si¸ fiara o vor urı pe prosti˘ ˘ ˘ ˆ ˆ tuata, o vor pustii, o vor lasa goala, ıi vor man˘ ˆ ca partile de carne si¸ o vor arde complet ın ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ foc. Caci Dumnezeu le-a pus ın inima sa ˘ ˆ ˆ duca la ındeplinire gandul lui“ (Revelatia ¸ 17:16, 17). ˘ ˆ Profetia ¸ nr. 3. Dupa acest atac reusit ¸ ımpotriˆ va religiei false, Satan va strange natiunile ¸ ˆ ˘ pentru a-i ataca pe cei ce i se ınchina lui Iehova Dumnezeu (Revelatia ¸ 7:14; Matei 24:21).

Ce veti¸ face? ˘ ˘ Daca nu ati¸ avut ocazia sa studiati¸ cu aten˘ ˘ ˘ tie ¸ Biblia, probabil va este greu sa credeti¸ ca evenimentele prezentate mai sus vor avea loc. ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Insa avem motive ıntemeiate sa credem ca ˆ ˆ fiecare detaliu se va ımplini ıntocmai si¸ ˘ ˆ ca aceste evenimente se vor derula ın viitorul apropiat. Numeroasele profetii ¸ biblice care ˆ ˆ s-au ımplinit deja sunt o asigurare ın acest sens.1 ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Va ındemnam sa va faceti¸ timp pentru a ˘ afla de ce sunt convinsi ¸ Martorii lui Iehova ca ˘ „razboiul zilei celei mari a Dumnezeului cel Atotputernic“ este foarte aproape si¸ de ce nu ˘ ˘ ˘ trebuie sa va temeti¸ de acest razboi. Rugati-i ¸ ˘ ˘ ˘ pe Martori sa va arate ce spune Biblia ca tre˘ ˘ ˘ buie sa faceti¸ pentru a va numara printre ˆ oamenii pe care Iehova Dumnezeu ıi va ocroti (Revelatia ¸ 16:14). Ceea ce veti¸ afla s-ar pu˘ ˘ ˆ tea sa va schimbe modul ın care priviti¸ viitorul. ˘ ˆ 1 Pentru dovezi ca profe ¸tiile biblice s-au ımplinit, vezi ˆ ˘ ˆ capitolele 2 ¸si 9 din cartea Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?, ˘ publicata de Martorii lui Iehova.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2012

9

˘ BIBLIA SCHIMBA VIATA ¸ OAMENILOR ˘ CE L-A motivat pe un cultivator de tutun sa-si¸ schimbe nu numai ocupatia, ¸ ci si¸ convingerile religioase la care tinea mult?

Cum a reu sit o femeie ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ dependenta de alcool sa-si¸ schimbe modul de viat¸ a? Sa-i lasam pe ei ˘ ˘ sa ne povesteasca.

ˆ In anii adolescen ¸tei am ˘ ˆ plecat de acasa. Cand aveam ˘ ˘ 23 de ani m-am casatorit ˆ ˆ ˆ cu Saime. Intrucat aman˘ ˘ doi eram musulmani, casato˘ ˘ ria noastra a fost oficiata la moscheea din localitate. Un˘ chii, matusile si mei ¸ ¸ verisorii ¸ ˘ erau si ¸ ei de religie islamica.

Am citit Coranul si¸ o carte despre via ˆ ¸ta profetului Mahomed. In paralel am citit si ¸ o Biˆ blie ın format mic. Coranul vorbeste ¸ despre mul ¸ti profe ¸ti ˆ men ¸tiona ¸ti ın Biblie, iar citi˘ ˆ rea Bibliei m-a ajutat sa ın ¸teˆ ˘ leg cand au trait acestia. ¸ Martorii lui Iehova ne vizi˘ tau cu regularitate si ¸ ne lasau ˘ ˆ ˆ reviste si atat eu, cat si ¸ car ¸ti, pe care ¸ Saime le ˆ ˘ ˘ citeam cu placere. Imi aduc aminte ca purtam discu ¸tii interesante cu ei si ¸ vorbeam despre diferite subiecte religioase.

Martorii nu vorbeau ˆ de la ei. Intotdeauna foloseau Biblia pentru ˘ ˆ ˘ a-mi raspunde la ıntrebari. Asta m-a impresionat mult.

˘ „Sunt fericit ca fac ˘ parte din aceasta mare familie.“ DINO ALI

ANUL NASTERII: 1949 ¸ TARA: AUSTRALIA ˆ¸ INAINTE: CULTIVATOR DE TUTUN

DESPRE TRECUTUL MEU: ˆ ˘ In 1939, parin ¸tii mei au emiˆ grat din Albania ın Australia ˆ ˘ si din ¸ s-au stabilitˆ ın Mareeba, un orasel ¸ ˘ ˘ Queensland. In aceasta zona s-au mutat si ¸ ˆ mul ¸ti bosniaci, greci, italieni, sarbi, precum si ¸ ˘ oameni de alte na ¸tionalita ¸ti, care au adus cu ei ¸ valorile lor morale. ˆ obiceiurile, cultura si In Mareeba erau multe planta ¸tii de tutun, ˘ ˘ ˆ ˘ asa ¸ ca parin ¸tii mei au ınceput si ¸ ei sa cultive tutun. ˘ ˘ Nu dupa mult timp s-a nascut sora mea, ˆ apoi au urmat cei doi fra ¸ti ai mei si, ¸ ın cele ˘ ˆ din urma, eu. Din nefericire, tata a murit ın ˆ ˆ urma unui infarct cand eu n-aveam decat un ˘ ˘ ˆ ˘ an. Mama s-a recasatorit si ¸ a avut ınca patru ˘ ˘ baieti. ¸ Cu to ¸tii am crescut la ferma tatalui meu vitreg, care cultiva si ¸ el tutun.

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2012

˘ Martorii mi-au propus sa studiez Biblia cu ei si ¸ m-au invitat de multe ori ˆ ˆ ˘ la ıntrunirile lor, ınsa eu am refuzat de ˘ fiecare data. Pe atunci, prioritatea mea ˘ ˘ era sa am propria ferma si ¸ o familie ˘ ˘ numeroasa. N-am avut niciodata o fer˘ ˘ ˆ ma, dar sunt fericit ca, ın cele din ˘ ˘ urma, am devenit tatal a cinci copii.

CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIA˘ ˘ TA: Trecusera noua ani de la prima vi¸ ˘ ˆ ˘ zita a Martorilor lui Iehova, ınsa eu nu-mi schimbasem convingerile religioase. Totusi, cu ¸ primeam si ¸ citeam ˆ ˘ placere toate publica ¸tiile lor. In fieca˘ ˘ re duminica, eu si ¸ Saime ne faceam ˘ ˘ timp sa le citim. Am pastrat toate revistele pe ˘ care le primiseram de-a lungul anilor. Ele ˆ mi-au fost de mare ajutor cand credin ¸ta care ˆ ˆ ˘ ˘ crestea ın inima mea a ınceput sa-mi fie pusa ¸ ˆ la ıncercare. ˘ ˆ ˆ De exemplu, cu o anumita ocazie am ıntal˘ nit un pastor evanghelist care a insistat sa-l ac˘ cept pe Isus ca Salvator. El reusise sa-l convin¸ ˘ ga pe fratele lui Saime si ¸ pe unul dintre fra ¸tii

˘ Mi-am dat seama ca ˘ era timpul sa actionez ¸ ˘ ˘ ˘ mei vitregi sa i se alature. Nu dupa mult timp, unii dintre cunoscu ¸tii nostri, care erau de di¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ferite religii, au ıncercat sa ma convinga sa ˆ ader la religia lor. Ca ¸tiva mi-au dat publica ¸tii care-i denigrau pe Martorii lui Iehova. I-am ru˘ ˘ gat pe acesti ¸ cunoscu ¸ti sa-mi demonstreze ca ˆ ˘ doctrinele lor se bazau pe Biblie, ınsa nu ˘ ˆ ˘ mi-au putut raspunde la ıntrebari. ˆ Impotrivirea cu care m-am confruntat m-a ˘ ˘ determinat sa aprofundez studiul Bibliei si ¸ sa ˘ ma documentez si ¸ mai mult, folosind publiˆ ca ¸tiile pe care le primisem de la Martori. In ˘ ˘ cele din urma, mi-am dat seama ca era timpul ˆ ˆ ˘ ˘ ın armonie cu ceea ce ınva ¸tam. sa actionez ¸

˘ Nu am facut un studiu biblic cu un Martor ˆ ˘ ˆ al lui Iehova; am ınceput doar sa merg la ınˆ trunirile lor. La primele ıntruniri am fost foarˆ ˆ te stresat si ıntalnit mul ¸ti oa¸ re ¸tinut, ˆ dar am ˘ ˆ ˘ meni prietenosi. ¸ Imi placea ce ınva ¸tam. Am ˘ ˆ ˘ luat hotararea sa devin Martor al lui Iehova, ˆ iar ın 1981 mi-am simbolizat dedicarea la Dumnezeu prin botez. ˆ So ¸tia mea nu s-a opus, desi ¸ uneori se ıntre˘ ˆ ba daca nu cumva fusesem ınselat.

Cu toate ¸ acestea, a asistat la botezul meu. Am continuat ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa-i ımpartasesc multe dintre adevarurile pe ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ care le ınva ¸tam. Dupa un an de la botez, cand ˘ ˆ ne ıntorceam cu masina din vacan ¸ta, Saime ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ mi-a spus ca dorea sa devina Martora. Am fost ˆ ˆ ˆ ˘ atat de surprins, ıncat era sa pierd controlul ˆ volanului! So ¸tia mea s-a botezat ın 1982. ˘ ˘ Nu ne-a fost usor ¸ sa ne schimbam modul de ˘ via ¸ta. Am renun ¸tat la cultivarea tutunului, deoarece lucrul acesta contravine principiilor biblice (2 Corinteni 7:1; Iacov 2:8). Mi-a luat ˘ ˘ ˘ ceva timp sa-mi gasesc un loc de munca po˘ trivit, care sa ne asigure un venit constant.

Unele vizitat ani de zile. ˆ ˘ rude nu ˘ ne-au mai ˘ ˘ ˘ Insa ne-am straduit saˆ le aratam iubire, asa ¸ ˆ ˘ ˘ cum ne ınva ¸ta Biblia. In cele din urma, barie˘ rele dintre noi au disparut, iar acum rudele ˘ noastre apropiate nu ne mai evita.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2012

11

˘ FOLOASE: Faptul ca am trecut prin diferite ˆ ˘ ˘ ıncercari, fie ca a fost vorba de timiditate, de ˆ ımpotrivirea familiei sau de grijile cauzate de ˘ ˘ ˆ problemele financiare, m-a facut sa ın ¸teleg cu ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ cata rabdare ma ajuta Iehova sa fac fa ¸ta difi˘ ˆ culta ¸tilor. De exemplu, ın prezent slujesc ca ˘ ˆ ˘ batran de congrega ¸tie si ¸ deseori trebuie sa ¸tin ˆ teme de pe podium. Aceasta este si ¸ acum o ınˆ cercare pentru mine, deoarece cand am emo˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ¸tii ma balbai. Dar ma rog ıncontinuu lui Ie˘ ˘ hova si, sa ma achit de ¸ cu ajutorul lui, reusesc ¸ ˘ aceasta responsabilitate.

Eu si ¸ so ¸tia mea ne-am apropiat foarte mult unul de altul, iar acum avem o rela ¸tie foarte ˘ ˆ ˘ frumoasa. Am facut unele greseli ¸ ın ce prives-¸ ˆ ˘ ˘ te educarea copiilor nostri, ınsa ne-am straduit ¸

˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ din rasputeri sa le ıntiparim ın inima adevarurile din Biblie (Deuteronomul 6:6–9). De fapt, fiul nostru cel mai mare si ¸ so ¸tia lui slujesc ca misionari. ˆ ˆ ˆ Imi amintesc de o ıntamplare care a avut loc ˘ ˆ ˘ la scurt timp dupa ce am ınceput sa mergem ˆ ˘ ˆ ımpreuna cu copiii la ıntrunirile Martorilor. ˆ ˘ Am parcat masina si ¸ ¸ m-am uitat ın sala. ˆ Mi-am ˆ ˘ ıntrebat so ¸tia si ¸ copiii: „Ce vede ¸ti?“. Inauntru erau oameni care proveneau din diferite culturi si ¸ medii sociale — aborigeni, albanezi, ausˆ ˘ ˆ tralieni, croa ¸ti —, ınsa ın mijlocul lor domnea ˘ ˘ bucuria. Sunt fericit ca fac parte din aceasta ˘ mare familie de fra ¸ti spirituali, care exista nu ˆ ˆ ˘ doar ın Australia, ci ın toata lumea (1 Petru 5:9).

„Sora mea nu m-a ˘ considerat ˘ o cauza pierduta.“ ELENA VLADIMIROVNA SIOMINA

ANUL NASTERII: 1952 ¸ TARA: RUSIA ˆ¸ ˘ INAINTE: DEPENDENT A DE ALCOOL, ˆ ˘ ˘ A INCERCAT SA SE SINUCIDA

DESPRE TRECUTUL MEU: ˘ ˆ M-am nascut ın Krasnogorsk, ˘ ˆ ˘ un orasel ¸ linistit ¸ de langa Mos˘ cova. Parin ¸tii mei erau profeˆ ˘ ˘ ˘ sori. Inva ¸tam bine si a de mu¸ am facut o scoal ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ zica. Viitorul parea sa-mi surada. ˆ ˘ ˘ Cand m-am casatorit, eu si ¸ so ¸tul meu ne-am ˆ ˘ ˆ ˘ mutat ıntr-o zona unde ınjuraturile, con12

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2012

sumul de alcool si ¸ fumatul erau ceva obisnuit.

Atunci nu ¸ ˆ ˘ mi-am dat seama, ınsa mediul acela a avut un efect negativ ˆ asupra mea. La ınceput mer˘ geam la petreceri doar ca sa ˆ ˘ cant, vocal si ¸ la chitara. Dar, ˘ ˘ odata ajunsa acolo, oamenii ˘ ˘ ˘ ma invitau sa fumez si ¸ sa beau ˆ cu ei. In scurt timp am ajuns ˘ dependenta de alcool. ˆ ˘ Acest viciu a ınceput sa-mi ˘ distruga via ¸ta. Nu a trecut ˆ mult si ¸ am ajuns ıntr-o stare ˆ ˘ ˆ ˆ atat de deplorabila, ıncat abia ˆ ˘ ˘ ˆ mai puteam sa mananc. Imi ˘ doream sa mor. Cu o anumi˘ ˆ ˘ ta ocazie, chiar am ıncercat sa ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ma sinucid, ınsa ma bucur ca

n-am reusit. ¸ ˆ In tot acest timp, sora mea m-a vizitat cu re˘ gularitate. Ea devenise Martora a lui Iehova si ¸ ˆ ˘ ˘ a ıncercat sa-mi explice cum ma putea ajuta

ˆ Sora mea m-a ınconjurat cu ˆ ˘ ˆ ˆ atata rabdare si¸ iubire, ıncat, ˆ ˘ ın cele din urma, am acceptat ˘ sa studiez Biblia ˘ ˘ ˆ Biblia. Nu ma interesa Biblia, asa ¸ ca la ınceput ˘ ˘ ˆ i-am spus sa ma lase ın pace. Dar sora mea nu ˘ ˘ ˆ m-a considerat o cauza pierduta. Ea m-a ınˆ ˘ ˆ ˆ ˆ conjurat cu atata rabdare si ¸ iubire, ıncat, ın ˘ ˘ cele din urma, am acceptat sa studiez Biblia. ˘ CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: Dupa ¸ ˆ ˘ ˘ ce am ınceput sa studiez Biblia, am luat hotaˆ ˘ ˆ rarea sa renun ¸t la alcool. Cam ın acea perioa˘ ˘ ˘ ˘ da am fost atacata si ¸ batuta de un vecin, care ˆ ˘ era beat. Am ajuns la spital ın stare grava.

Aveam patru coaste rupte, iar la un ochi mi-a ˘ ˆ fost afectata retina. Totusi, ¸ perioada ın care a ˘ ˆ ˘ trebuit sa stau ın spital m-a ajutat sa suport simptomele sevrajului alcoolic. ˆ ˆ In acel timp m-am rugat ıncontinuu. Un paˆ ˆ ˘ saj biblic care mi-a adus multa mangaiere a ˆ fost cel din Plangerile 3:55, 56, unde se spu˘ ne: „Am chemat numele tau, o, Iehova, din ˆ ˘ ˘ groapa cea mai adanca. Asculta-mi glasul! ˘ Nu- ¸ti astupa urechea la rugamintea mea de ali˘ nare, la strigatul meu de ajutor!“. ˘ ˘ ˘ Sunt ferm convinsa ca Iehova mi-a raspuns ˘ ˘ ˘ la rugaciuni. El mi-a dat puterea sa nu ma mai ˆ ıntorc la obiceiurile din trecut. Uneori am sim-

˘ ˘ ˘ ¸tit dorin ¸ta sa beau, dar sunt fericita sa pot spu˘ ˘ ne ca niciodata n-am cedat tenta ¸tiei. ˆ ˘ ˘ Studiind Biblia am ınteles ca trebuia sa-mi ¸ ˆ ˘ sustin ¸ sotul ¸ ın rolul sau de cap al familiei ˘ (1 Petru 3:1, 2). Nu mi-a fost usor, pentru ca ¸ ˆ ˘ ˘ tot timpul ıi spuneam sotului meu ce sa faca. ¸ ˘ ˘ M-am rugat lui Iehova sa ma ajute. N-am reu˘ ˘ sit ¸ sa ma schimb peste noapte, dar, treptat, ˘ am devenit o sotie ¸ mai buna si ¸ ¸ l-am sustinut tot mai mult pe sotul ¸ meu. ˘ El a fost foarte uimit de schimbarile pe care ˘ ˆ ˘ le-am facut. Pana atunci nu l-a interesat Biblia. ˆ ˘ ˘ Dar, cand am decis sa ma las de fumat, el mi-a ˘ ˆ ˘ spus: „Daca tu te lasi ¸ de fumat, eu ıncep sa stuˆ ˘ diez Biblia!“. Amandoi ne-am lasat de fumat ˆ ın aceeasi ¸ zi.

FOLOASE: So ¸tul meu si-a ¸tinut promisiunea ¸ ˆ ˘ ˆ si ¸ a ınceput sa studieze Biblia. Acum citim ım˘ ˆ ˘ preuna din Biblie ın fiecare zi, meditam la ˆ ˘ ˘ ˘ ceea ce citim si ¸ ıncercam sa aplicam sfaturile ˆ ˘ Bibliei ın via ¸ta noastra. ˘ ˆ ˆ N-am cuvinte sa spun cat de mult s-a ımbu˘ ˘ ˘ ˘ nata ¸tit via ¸ta noastra de familie, ca sa nu mai vorbesc de ˆfoloasele pe care le-am avut pe plan ˘ personal. Ii sunt recunoscatoare lui ˆ Iehova ˘ pentru ca m-a atras la el (Ioan 6:44). Ii sunt, de ˘ asemenea, recunoscatoare surorii mele pen˘ ˘ ˘ tru ca nu m-a considerat o cauza pierduta. ˘ ˆ ˘ Am constatat personal ca, ıntr-adevar, Biblia ˘ schimba via ¸ta oamenilor.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2012

13

ˆ V-ATI ¸ INTREBAT? ˘ ˘ ˆ ˆ Obisnuiau ıntr-adevar oamenii din zilele lui Isus sa cante ¸ ˆ ˘ ˆ la flaut cu ocazia ınmormantarilor? ˆ ˆ ˇ Biblia spune ca˘ la ocazii festive se ın Palestina, sunetul tanguitor al flautuˆ ˆ canta la flaut (1 Regi 1:40; Isaia 5:12; lui era ın mod invariabil asociat cu ˘ ˘ ˆ 30:29). Ea arata ca s-a cantat la flaut ¸si moartea ¸si cu evenimentele tragice“. ˆ ˆ ˆ la o ınmormantare, flautele fiind singu- Potrivit Talmudului, ın primele secole ˘ rele instrumente muzicale folosite cu ale erei noastre, chiar ¸si cel mai sarac ˆ ˘ acea ocazie. In evanghelia lui Matei se evreu care ajungea vaduv angaja doi ˘ ˘ spune ca un conducator iudeu l-a ru- flauti ¸sti ¸si o bocitoare pentru a- ¸si jeli sogat pe Isus s-o vindece pe fiica lui, care ¸tia. Josephus Flavius, un istoric din seˆ ˘ ˆ era pe moarte. Dar, cand a sosit la casa colul I, spune ca, atunci cand la Ierusa˘ acestuia, Isus „a vazut flauti ¸stii ¸si mul- lim a ajuns vestea despre cucerirea ˘ ˘ ˘ ¸timea zgomotoasa“, caci feti ¸ta deja mu- ora ¸sului galileean Iotapata de catre rorise (Matei 9:18, 23). mani ¸si despre masacrarea locuitorilor ˆ ˆ A oferit Matei informa ¸tii exacte cand lui ın 67 e.n., ‘foarte mul ¸ti au fost cei ce a scris despre acest obicei? William Bar- au tocmit flauti ¸sti drept acompaniatori ˘ ˆ clay, un traducator al Bibliei, spune: pentru cantecele lor de jale’ (Istoria ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ „Aproape ın toata lumea antica, ın razboiului iudeilor ımpotriva romanilor, ˆ ˆ ˆ Roma, ın Grecia, ın Fenicia, ın Asiria ¸si Ed. Hasefer, Bucure ¸sti, 1997, pag. 283). ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Ce infractiune comisesera raufacatorii executati ¸ ¸ ımpreuna cu Isus? ˘ ˘ ˘ ˘ ˇ Biblia ıiˆ numeste pe acesti ¸ ¸ raufaca- le-am facut“ (Luca 23:41). Aceasta ar puˆ tori „talhari“ (Matei 27:38; Marcu15:27). ˘ ˘ Unele dictionare biblice arata ca Scriptu¸ rile folosesc cuvinte diferite pentru a face ˆ distinctie ¸ ıntre tipurile de infractori. Cuˆ vantul grecesc kleptes se referea la cine˘ va care fura pe ascuns ca sa nu fie prins. ˆ ˆ ˘ ˘ Acest cuvant a fost folosit ın legatura cu ˆ Iuda Iscariot, care fura ın secret din caseta cu bani a discipolilor (Ioan 12:6). Pe ˘ ˆ ˆ de alta parte, cuvantul lestes se referea ın general la cineva care fura folosind violenta, un re¸ sau chiar la un revolutionar, ¸ ˘ ˆ ˆ bel sau un rasculat. Talharii executati¸ ım˘ ˘ ˘ preuna cu Isus faceau parte din aceasta categorie. De fapt, potrivit Bibliei, unul dintre ei a spus: „Noi . . . primim din plin ˘ ce meritam pentru lucrurile pe care

14

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2012

˘ tea sugera ca ei nu erau vinovati¸ numai de furt. ˆ Asemenea celor doi talhari, si¸ Baraba este numit lestes (Ioan 18:40). Din Luca ˘ 23:19 reiese clar ca Baraba nu era un sim˘ plu hot.¸ Aici se spune ca el „fusese arunˆ ˆ cat ın ınchisoare pentru o rebeliune care ˆ avusese loc ın oras¸ si¸ pentru omor“. ˘ ˘ ˘ ˆ Asadar, raufacatorii executati¸ ımpreu¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ na cu Isus au comis talharii; ınsa este po˘ sibil ca ei sa fi fost vinovati¸ si¸ de rebeliu˘ ne sau chiar de crima. Indiferent cum au stat lucrurile, guvernatorul roman Pontiu ¸ ˘ ˘ Pilat a considerat ca acestia ¸ meritau sa fie ˆ tintui ti¸ pe stalp. ¸

˘ APROPIATI-V ¸ A DE DUMNEZEU

„Eu nu te voi uita“

ˆ I

˘ ˆ ˘ ˘ ˘ I PASA ıntr-adevar lui Iehova de slujitorii sai? Daca ˆ ˘ da, cat de mult se intereseaza de ei? Numai Dum˘ ˘ ˆ nezeuˆ ne poate dezvalui raspunsul la aceste ıntre˘ ˘ ˆ bari. In Biblie, Iehova ne explica ın mod clar ce sim˘ ˘ te. Sa analizam cuvintele sale din Isaia 49:15.

Pentru a ilustra profunzimea sentimentelor pe ˘ ˘ ˘ care le are fa ¸ta de slujitorii sai, Iehova ne da prin intermediul lui Isaia unul dintre cele mai emo ¸tioˆ nante exemple la care ne-am putea gandi. Pentru ˆ ˆ ˆ ˘ ınceput, el pune o ıntrebare care ındeamna la re˘ flec ¸tie: „Poate o femeie sa- ¸si uite copilul pe care-l ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ alapteaza ¸si sa n-aiba mila de fiul pantecelui ei?“. ˘ La prima vedere, raspunsul pare evident. Cum ar ˘ ˘ ˘ ˘ putea o mama care alapteaza sa uite de copila ¸sul ei? Acesta este complet dependent de mama lui; zi ˆ ˘ ˆ ¸si noapte, ˆ ˘ elˆ ıi da de veste ˘ cand are nevoie de aten¸tia ei. Insa ıntrebarea pusa de Iehova are scopul de ˘ a ne transmite o idee ¸si mai importanta. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ De ce ı ¸si alapteaza o mama copilul ¸si se ıngrije ¸s˘ te de toate necesita ¸tile lui?

Doar pentru ca acesta ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ sa nu mai planga? Nu. In mod firesc, o mama are ˘ ˆ mila de „fiul pantecelui ei“. Verbul ebraic tradus ˘ ˘ ˆ prin „a avea mila“ este redat ¸si prin „a arata ınduˆ rare“ sau „a se ındura“ (Exodul 33:19; Isaia 54:10). ˆ ˘ In limba ebraica, acest termen poate transmite ide˘ ˘ ˘ ˘ ea de compasiune tandra aratata fa ¸ta de cineva vulnerabil sau neajutorat. Compasiunea unei mame ˆ ˘ ˘ pentru copilul pe care ıl alapteaza este unul dintre cele mai puternice sentimente la care ne-am putea ˆ gandi. ˆ ˘ ˘ Din nefericire ınsa, nu toate mamele au mila de ˆ ˘ ˘ copilul pe care ıl alapteaza. ‘Acestea ar putea uita ˆ [de copilul lor]’, spune Iehova ın Isaia 49:15 (Cor˘ ˆ ˆ nilescu, 2001). Traim ıntr-o lume ın care mul ¸ti oa˘ ˘ ˘ meni sunt „neloiali [ ¸si] fara afec ¸tiune naturala“ (2 Timotei 3:1–5). Uneori auzim despre mame care ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ı ¸si neglijeaza, ı ¸si maltrateaza sau chiar ı ¸si abando˘ ˘ ˆ neaza copiii nou-nascu ¸ti. Comentand pe marginea ˘ textului din Isaia 49:15, o lucrare de referin ¸ta afir˘ ˘ ma: „Mamele sunt supuse pacatului, iar iubirea lor ˘ ˘ este uneori sufocata de rautate. Chiar ¸si cea mai

˘ ˘ puternica iubire pe care o simte un om poate sa ˘ dispara“ (The Book of Isaiah, de Edward Young). ˆ ˘ ˘ Insa Iehova ne asigura: „Eu nu te voi uita“. Acum ˆ ˆ ˘ ın ¸telegem mai bine scopul ıntrebarii puse de Iehoˆ ˆ va ın Isaia 49:15. In acest verset nu se face o com˘ para ¸tie, ci mai degraba un contrast. Spre deosebi˘ re de mamele imperfecte, care uneori nu arata ˘ compasiune fa ¸ta de copila ¸sul lor neajutorat, Ieho˘ ˘ ˘ va nu va uita niciodata sa arate compasiune fa ¸ta de ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ınchinatorii sai afla ¸ti ın nevoie. In acest sens, lucra˘ ˘ ˘ rea de referin ¸ta men ¸tionata anterior face urmatorul comentariu pe marginea textului din Isaia 49:15: ˘ „Aceasta este una dintre cele mai sugestive, daca ˘ nu chiar cea mai sugestiva expresie a iubirii lui ˘ ˆ Dumnezeu men ¸tionata ın Vechiul Testament“. ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Nu este ıncurajator sa ınva ¸tam despre ‘compa˘ siunea tandra a Dumnezeului nostru’? (Luca 1:78) ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Nu ne sim ¸tim ındemna ¸ti sa ınva ¸tam cum ne putem apropia mai mult de Iehova? Acest Dumnezeu plin ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ de iubire le da ınchinatorilor sai urmatoarea asigu˘ rare: „Nicidecum nu te voi lasa ¸si nicidecum nu te ˘ ˘ voi parasi“ (Evrei 13:5).

ˆ SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN FEBRUARIE: ˛ Isaia 43–62

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2012

15

marea,

Dar spune-mi, cine?

pe

mine si¸ pe tine?

Si ¸ cine ne-a creat

˘ ˆ pamantul?

˘ Cine a facut

Lectii ¸ din Biblie

P PA ˆENT N ˘ RU A ˆ C IN O 3 PI AN II I

˘ PENTRU PARINTI ¸

aripi colorate?

˘ Roaga-l stelele barca marea

˘ ˘ pe copilul tau sa arate: norii soarele ˘ ˆ pamantul casa fluturele

fluturelui

Cine i-a dat

ˆ ˘ ˘ Invat¸ a-l pe copilul tau: Care este numele lui Dumnezeu?

Unde locuieste ¸ Iehova?

Ce a creat el?

Revelatia ¸ 4:11

le-a creat pe toate!

Iehova Dumnezeu

17

SFATURI˘ PENTRU ˘ O VIAT¸ A DE FAMILIE FERICITA

ˆ ˘ Cand copilul tau adolescent ˆ ˆ ˘ ıti¸ pune la ındoiala convingerile religioase

˘ ˘ Pe masura ce cresc, mul ¸ti tineri ˘ ˘ adopta religia parin ¸tilor lor (2 Timotei ˆ ˘ ˘ ˘ 3:14). Unii ınsa aleg sa nu faca acest ˘ lucru. Ce po ¸ti face daca fiul sau fiica ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ta ıncepe sa puna la ındoiala convingerile tale religioase? Acest ˘ ˘ articol va arata cum trateaza Martorii ˘ lui Iehova o astfel de problema.

ˆ ˘ ˘ ˘ „Nu mai vreau sa urmez religia parintilor mei. Imi vine sa renunt.“ ¸ ¸ (Corina1, 18 ani) ˘ A PARINTE, esti ¸ convins ˘ ca religia ta detine ade¸ ˘ varul despre Dumnezeu si ¸ ˘ ˘ crezi ca Biblia arata care este ˘ cel mai bun mod de viat¸ a. ˘ ˆ Este firesc, asadar, sa ıncerci ¸ ˘ ˘ sa-i transmi ¸ti copilului tau valorile la care tii ¸ (Deuteronomul 6:6, 7). Dar ce poti¸ ˘ ˘ ˘ face daca, pe masura ce cres-¸ ˘ ˆ te, copilul tau ısi ¸ pierde inte˘ resul fa ¸ta de lucrurile spiriˆ ˘ ˘ tuale si ¸ ıncepe sa puna la ˆ ˘ ˘ ˘ ındoiala chiar convingerile pe care parea sa le ˆ fi acceptat cu bucurie cand era mic?2 (Galateni 5:7) ˆ ˘ ˆ In acest caz, nu trage concluzia ca nu ti-ai ın¸ ˘ deplinit cum se cuvine rolul de parinte crestin. ¸ ˘ Asa ¸ cum vom vedea, exista si ¸ alti¸ factori care ˘ pot contribui la aceasta situatie. ¸ Totusi, ¸ e bine ˘ ˘ ˆ sa nu ui ¸ti urmatorul lucru: Modul ın care reacˆ ˘ tionezi la ındoielile copilului tau adolescent ¸ ˘ poate avea o mare influent¸ a asupra alegerii lui de a se apropia mai mult de religia ta sau de a ˆ ˘ ˘ se ındeparta ¸si mai mult de ea. Daca vei intra ˆ ˘ ın conflict cu copilul tau pe marginea acestui

C

1 Numele din acest articol au fost schimbate. ˆ 2 Pentru simplitate, ın acest articol vomˆ folosi genul ˘ masculin cu referire la copiii adolescenti. ¸ Insa principii˘ le analizate se aplica ambelor sexe.

18

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2012

ˆ ˘ ˘ subiect, vei ıncepe o lupta istovitoare, o lupta ˘ pe care este aproape sigur ca o vei pierde (Coloseni 3:21). ˘ Este mult mai bine sa urmezi sfatul apostolului Pavel. El a scris: „Sclavul Domnului nu ˘ ˘ ˆ trebuie sa se certe, ci sa fie bland cu to ¸ti, capa˘ ˘ ˆ bil sa predea, stapanindu-se“ (2 Timotei 2:24). ˘ ˆ Cum te po ¸ti dovedi ‘capabil sa predai’ ın cazul ˆ ˘ ˆ ˆ ın care copilul tau adolescent ı ¸ti pune la ın˘ doiala convingerile religioase? ˘ ˘ ˘ ˆ Da dovada de discernamant ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ Pentru ınceput, ıncearca sa ın ¸telegi ce fac˘ tori ar putea influen ¸ta atitudinea copilului tau.

De exemplu: ˘ ˆ ˇ Se simte singur si¸ nu-ˆsi¸ gase ste ¸ prieteni ın ˆ ˆ ˘ ˘ congregatia ¸ crestin ¸ a? „Intrucat ımi doream sa

ˆ ˆ am prieteni, m-am ımprietenit cu ca ¸tiva colegi de ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ¸scoala. Insa aceasta m-a ımpiedicat sa progresez pe plan spiritual ani de zile. Mi-am pierdut ˆ ˆ interesul pentru lucrurile spirituale ın primul rand din cauza anturajului nepotrivit, iar acum am multe regrete.“ (Lena, 19 ani) ˆ ˆ ˆ ˇ Ii lipseste ¸ ıncrederea ın sine si, ¸ din acest ˆ ˘ ˘ motiv, ıi este greu sa vorbeasca despre creˆ ˘ dinta ¸ lui? „Cand eram la ¸scoala, nu le vorbeam ˘ colegilor despre convingerile mele. Mi-era teama ˘ ˘ ˘ ˆ ca ma vor considera un ciudat sau ca ımi vor zice ˘ «pocaitul». To ¸ti copiii care se purtau diferit erau ˘ ˆ ˆ respin ¸si ¸si n-am vrut sa mi se ıntample ¸si mie asta.“ (Remus, 23 de ani) ˇ Se simte coplesit ¸ de responsabilitatea de a ˘ ˘ ˆ ˘ trai la ınaltimea normelor crestine? „Mi se pa¸ ¸ ˘ rea ca promisiunea Bibliei referitoare la via ¸ta ve ¸s˘ ˘ ˘ ˆ nica se afla la capatul unei scari foarte ınalte, iar ˘ ˘ eu nu urcasem nici macar prima treapta; eram ˆ ˘ ˘ foarte, foarte departe. Mi-era atat de teama sa ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ urc aceasta scara, ıncat ma gandeam sa renun ¸t la credin ¸ta mea.“ (Renata, 16 ani)

˘ Vorbeste ¸ deschis cu copilul tau ˘ ˘ Care este adevarata problema cu care se con˘ ˘ frunta copilul tau? Cel mai bun mod de a afla ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ este sa-l ıntrebi! Fii atent ınsa ca discutia ¸ sa nu ˆ ˘ ˘ degenereze ın cearta. Urmeaza sfatul din Iacov ˆ 1:19: „[Fii] prompt la ascultare, ıncet la vorbiˆ ˆ ˘ ˘ re, ıncet la manie“. Ai rabdare cu el. Da dova˘ ˆ ˘ ˘ da de ‘ındelunga rabdare’ si ¸ foloseste ¸ „arta de a preda“, asa ¸ cum ai face cu cineva din afara familiei (2 Timotei 4:2). ˘ De exemplu, daca fiul sau fiica ta nu mai ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ vrea sa mearga la ıntrunirile crestine, ıncearc ¸ ˆ ˘ a˘ ˘ ˘ sa afli daca nu cumva alta e problema. Insa fa ˘ ˘ ˆ acest lucru cu rabdare. Iata un scenariu ın care ˘ ˘ un parinte nu reuse ¸ ste ¸ sa-si ¸ ajute copilul: ˘ Fiul: Pur si ¸ simplu nu-mi mai place sa merg ˆ la ıntruniri. ˘ ˘ Tatal: [pe un ton ostil] Cum adica nu-ti¸ mai place? ˆ Fiul: Mi se par plictisitoare, atata tot. ˘ ˘ Tatal: Da? Asta simti¸ tu fat¸ a de Dumnezeu? ˆ ˘ Ti ¸ se pare plictisitor? Atunci ımi pare rau pen-

˘ Le spala Martorii lui Iehova creierul copiilor lor? ˆ ˘ ˘ Mit: Martorii lui Iehova ısi¸ obliga copiii sa adopte religia lor. ˘ ˘ Realitate: Martorii se straduiesc sa cultive ˆ ˘ ın inima copiilor lor iubire fat¸ a de Dumnezeu, asa ¸ cum le porunceste ¸ Biblia (Efeseni 6:4). Cu toate acestea, ei sunt ˘ constien ti¸ ca, la maturitate, fiul sau fiica lor ¸ ˘ ˆ va face o alegere personala ın ce priveste ¸ ˆ ınchinarea (Romani 14:12; Galateni 6:5).

ˆ ˆ ˆ tru tine! Iti¸ place sau nu, cat timp stai ın casa ˆ asta, vei merge cu noi la ıntruniri! ˘ ˘ ˆ Dumnezeu le cere parintilor sa-i ınve ¸te pe ¸ ˘ copii despre el, iar copiilor ˆ ˘ le cere sa asculte de ˘ parin ¸ti (Efeseni 6:1). Insa tu nu vrei ca fiul sau ˘ fiica ta sa urmeze orbeste ¸ programul vostru spi˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ritual si ¸ sˆ a mearga fara tragere de inima la ın˘ ˆ ˆ truniri. In masura ın care este posibil, ı ¸ti do˘ ˆ resti ¸ ca el sa fie prezent acolo atat cu mintea, ˆ cat si ¸ cu inima. ˘ ˘ ˆ Vei avea sanse mai mari de reusit ¸ ¸ a daca ın˘ ˘ ˘ ¸telegi care este adevarata problema ce sta la ˘ ˆ ˆ ˘ baza atitudinii lui. Pastrand ın minte aceasta ˘ idee, sa vedem cum ar fi putut decurge mai ˘ bine conversa ¸tia anterioara. ˘ Fiul: Pur si ¸ simplu nu-mi mai place sa merg ˆ la ıntruniri. ˘ ˘ Tatal: [pe un ton calm] Ce te face sa sim ¸ti asta? ˆ Fiul: Mi se par plictisitoare, atata tot. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Tatal: E adevarat, sa stai o ora sau doua pe scaun poate fi plictisitor. Ce anume ¸ti se pare cel mai greu? ˘ ˘ Fiul: Nu stiu.

Cred ca pur si ¸ ¸ simplu mi-ar pla˘ ˆ ˘ cea sa fiu ın alta parte. ˘ ˘ Tatal: Asta cred si ¸ prietenii tai? ˘ Fiul: Pai, tocmai asta e problema! Nu am niciun prieten sau, cel pu ¸tin, nu mai am. Mai ˆ ales de cand prietenul meu cel mai bun s-a mu˘ ˘ tat, mi se pare ca nu mai am cu cine sa stau de TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2012

19

˘ ˆ ˘ ˘ vorba! To ¸ti ceilalti¸ se simt bine, ınsa eu ma ˘ ˘ simt lasat pe dinafara! ˆ ˘ ˘ Ajutandu-l pe fiul sau adolescent sa-si ¸ des˘ ˘ chida inima, tatal din acest scenariu nu numai ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ca afla care este adevarata problema — ın acest ˘ ˆ ˘ ˆ caz, singuratatea —, dar si ¸ castig ¸ a ıncrederea ˘ ˘ ˆ fiului sau, lasand astfel loc si ¸ pentru alte con˘ ˘ versa ¸tii. (Vezi chenarul „Fii rabdator!“.) ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ In timp, multi¸ tineri constata ca, daca depaˆ ˆ ˘ ˘ sesc problemele care ıi ımpiedica sa se apropie ¸ ˘ ˘ de Dumnezeu, ajung sa aiba mai mult respect ˘ ˘ ˘ de sine, dar ¸si o credin ¸ta mai puternica. Sa ne ˆ ˆ ˘ gandim la Remus, tanarul citat mai devreme,

˘ ˘ Fii rabdator! ˘ ˘ ˘ S-ar putea sa ai nevoie de foarte multa rab˘ ˘ ˘ dare ca sa stai de vorba cu copilul tau ˘ adolescent. Dar merita efortul, deoarece ˘ ˘ ˆ astfel copilul tau va avea mai multa ıncreˆ ˘ ˘ dere ın tine. Iata ce a spus o adolescenta: ˆ ˘ ˘ ˘ „Intr-o seara, i-am marturisit tatalui meu ˘ ˆ ˆ ˘ ca, ın secret, ımi facusem un cont pe o ˘ ˘ retea prieten si¸ ca ¸ de socializare, ca aveam ˘ ˘ ˘ ˆ planuiam sa fug de acasa. In timp ce i-am ˘ vorbit despre toate acestea, el a ramas foar˘ te calm. Nu stiu care tata ar fi reusit ¸ ¸ pur ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ si¸ simplu sa stea si¸ sa nu ınceapa sa tipe ¸ ˆ ˘ ˘ cand ar fi aflat ca fiica lui se sarutase cu ˘ ˘ ˆ un baiat, caruia ıi trimitea mesaje non-stop. ˘ ˘ ˘ Simt ca pot sa-i spun orice tatalui meu. Si ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ stiu ca el vrea cu adevarat sa ma ajute“. ¸

ˆ care tremura la gandul de a le ˆ spune colegilor ˘ ˘ ca era Martor al lui Iehova. In cele din urma, ˘ Remus si-a dat seama ca faptul de a vorbi de¸ ˆ ˆ spre convingerile lui nu era un lucru atat de ın˘ ˆ ˆ fricos¸ ator cum ısi ¸ imaginase, chiar si ¸ cand ˆ ˘ aceasta ar fi starnit batjocurile colegilor sai. El spune: ˘ „Odata, un coleg m-a luat peste picior din cauza religiei mele. M-am intimidat si ¸ am ob˘ ˘ ˘ servat ca toata clasa se uita la noi. Asa ¸ ca m-am ˆ ˘ ˘ ˆ gandit sa schimb direc ¸tia discu ¸tiei si ¸ sa-l ıntreb pe el despre religia lui. Spre surprinderea mea, ˆ el s-a intimidat si ¸ mai mult decat mine! Atunci ˘ mi-am dat seama ca mul ¸ti tineri cred anumite ˆ doctrine, dar nu le ın ¸teleg. Cel pu ¸tin, eu pot ˆ ˘ ˆ explica ın ce cred. Sincer sa fiu, cand e vorba de sus ¸tinerea convingerilor religioase, colegii ˘ ˘ ˆ mei ar trebui sa se simta stanjeni ¸ti, nu eu!“. ˘ ˘ ˘ SUGESTIE: Ajuta-l pe copilul tau sa se des˘ ˆ ˆ chida ıntrebandu-l ce crede despre faptul ˘ ˘ de a fi Martor al lui Iehova. Dupa parerea ˘ lui, care sunt foloasele? Dar dificultatile? ¸ ˆ ˘ Sunt foloasele mai mari decat dificultatile? ¸ ˘ ˆ Daca da, ın ce fel? (Marcu 10:29, 30) Copi˘ ˘ lul tau si-ar putea nota ideile pe doua co¸ ˆ ˆ ˘ ˆ loane: ın stanga dificultatile, iar ın dreapta ¸ ˘ foloasele. Faptul de a vedea aceasta evalua˘ ˆ ˘ re asternut a ın scris l-ar putea ajuta sa iden¸ ˘ ˘ tifice problema cu care se confrunta si¸ sa ˘ ˘ gaseasca o solutie. ¸

˘ „Puterea ra ¸tiunii“ copilului tau ˆ ˘ ˆ ˘ Atat parin ¸tii, cat si ¸ specialistii ¸ au observat ca ˘ ˘ ˆ ˆ exista o deosebire clara ıntre modul de gandire al unui copil mai mic ˆsi ¸ cel al unui adolescent (1 Corinteni 13:11). In general, copiii mai ˆ ˆ ˘ mici gandesc ın termeni concre ¸ti si ¸ vad lucruˆ ˆ ˘ ˘ rile ın alb si ¸ ınsa tind sa ¸ negru. Adolescentii ˆ ˘ ˆ gandeasca ın termeni mai abstrac ¸ti. De exemˆ ˘ ˘ plu, un copil poate ınva ¸ta ca Dumnezeu a creat toate lucrurile (Geneza 1:1). Totusi, ¸ un adoles˘ ˆ ˆ ˘ cent ar putea fi framantat de ıntrebari precum: ˘ ˘ De unde stiu ca Dumnezeu exista? De ce ar ¸ ˘ permite raul un Dumnezeu al iubirii? Cum

˘ poate Dumnezeu sa existe dintotdeauna? (Psalmul 90:2) ˆ ˘ ˆ ˘ Te-ai putea gandi ca astfel de ıntrebari repre˘ ˆ ˆ zinta un pasˆ ınapoi ın ce priveste ¸ co¸ credinta ˘ ˆ ˘ pilului tau. In realitate ınsa, ele ar putea foarˆ ˘ te bine sa reprezinte un pas ınainte. La urma ˆ ˘ urmei, faptul de a pune ıntrebari poate fi un factor important care contribuie la progresul spiritual al unui crestin (Faptele 17:2, 3). ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ In plus, adolescentul ınvat¸ a astfel sa-si ¸ folo˘ seasca „puterea ratiunii“ (Romani 12:1, 2). ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ Drept urmare, el va fi capabil sa ınteleag a „la¸ ˆ ˘ ˆ timea, lungimea, ınaltimea si ¸ ¸ ¸ adancimea“ creˆ ˆ dintei ıntr-un mod ın care nu reusea ¸ crestine ¸ ¸ ˆ cand era mai mic (Efeseni 3:18). Mai mult ca ˆ ˘ oricand, acum este momentul sa-ti¸ ajuti¸ copi˘ ˆ ˆ ˘ ˘ lul sa ra ¸tioneze, astfel ıncat sa-si ¸ poata forma convingeri religioase ferme (Proverbele 14:15; Faptele 17:11). ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ SUGESTIE: Analizati¸ ımpreuna ınvat¸ aturile ˆ fundamentale ale Bibliei, reluand subiecte pe care si¸ tu, si¸ el le-ati¸ acceptat probabil ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ fara sa va ganditi¸ prea mult la ele. De ˆ ˘ ˘ ˘ exemplu, ındeamna-l pe copilul tau sa se ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ gandeasca la ıntrebari cum ar fi: Ce ma con˘ ˘ vinge pe mine ca Dumnezeu exista? Ce do˘ ˆ ˘ vezi am eu ca lui Dumnezeu ıi pasa de ˘ ˆ mine? De ce sunt convins ca este ıntotdeau˘ na spre binele meu sa respect legile lui ˘ Dumnezeu? Fiiˆ atent sa nu-i impui copilului ˘ ˘ ˘ parerile tale. In schimb, ajuta-l sa-si¸ formeze ˆ convingeri proprii. Astfel, ıi va fi mai usor ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa-si¸ cladeasca o credint¸ a puternica.

˘ ‘Convins sa crezi’ ˆ ˘ Biblia vorbeste ¸ despre un tanar pe nume Timotei, care cunostea scrierile sfinte „din prun¸ ˆ cie“. Cu toate acestea, apostolul Pavel l-a ın˘ ˆ ˆ demnat: „Ramai ın lucrurile pe care le-ai ˘ ˆ ˘ ınva ¸tat ¸si pe care ai fost convins sa le crezi“ (2 Ti˘ motei 3:14, 15). La fel ca Timotei, copilul tau ˆ ˘ adolescent a ınva ¸tat probabil de mic normele ˆ ˘ ˘ Bibliei. Acum ınsa trebuie sa-i aduci argumen˘ ˘ ˘ ˘ te convingatoare cu ajutorul carora sa-si ¸ poata forma convingeri proprii.

Importanta ¸ unui mentor ˆ Uneori tinerii pot fi ıncurajati¸ de un adult care nu face parte din familie. ˘ ˘ Cunoaste al carui mod de viat¸ a ¸ ti¸ un crestin ¸ ar puteaˆ fi un model pentru copilul ˘ ˆ ˆ ˆ vostru? Incercati¸ sa faceti¸ ın asa ¸ fel ıncat ˘ ˘ ˘ fiul sau fiica voastra sa petreaca timp cu ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ aceasta persoana. Asta nu ınseamna ca va ˘ neglijati¸ responsabilitatile ¸ pe care le aveti¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ın calitate de parinti. ¸ Ganditi-v ¸ a la Timotei. ˆ ˆ El a avut mult de castigat fiind ın ¸ compania apostolului Pavel, dar si¸ Pavel a ˆ ˘ avut mult de castigat pentru ca Timotei a ¸ ˆ fost ınsotitorul lui (Filipeni 2:20, 22).1 ¸ ˆ ˘ ˘ 1 Din cartea Tinerii se ıntreaba — Raspunsuri practice, vo˘ lumul I, editia ¸ 2011, pagina 318, publicata de Martorii lui Iehova.

ˆ ˆ ˘ ˘ In cartea Tinerii se ıntreaba — Raspunsuri ˆ practice, volumul I, se spune: „Cat timp copi˘ ˘ lul locuieste ¸ti sa ¸ cu voi, ave ¸ti dreptul sa-i ˆ cere ˘ respecte programul vostru spiritual. Insa trebu˘ ˘ ˆ ˘ ie sa ave ¸ti obiectivul de a-i sadi ın inima iubi˘ rea pentru Dumnezeu, nu de a-l determina sa ˆ ˘ ˆ ˆ ac ¸tioneze ın mod mecanic“. Pastrand ın minˆ ˘ te acest obiectiv, ı ¸ti poti¸ ajuta copilul sa ajun˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ga ‘tare ın credint¸ a’, astfel ıncat aceasta sa de˘ ˘ ˘ vina modul lui de via ¸ta, nu doar al tau (1 Petru 5:9).1 1 Pentru mai multe informatii, veghe ¸ vezi Turnul de ˆ ˘ din 1 mai 2009, paginile 10–12, si ¸ Tinerii se ıntreaba ˘ — Raspunsuri practice, volumul I, paginile 315–318.

ˆ ˘ INTREBATI-V A: ¸ ˆ

ˆ

ˇ Cum reac cand copilul meu ımi ˆ ¸tionez ˘

pune la ındoiala convingerile religioase? ˇ Cum a ¸s putea folosi informa ¸tiile din acest ˆ ˘ ˘ articol pentru a ınva ¸ta sa reac ¸tionez mai bine?

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2012

21

ˆ VIATA ¸ IN TIMPURILE BIBLICE

Muzicienii si¸ instrumentele lor

˘ ˘ „Lauda ¸ti-l [pe Dumnezeu] cu sunet de corn! Lauda ¸ti-l cu lirele ¸si cu harpa! ˘ ˘ Lauda ¸ti-l cu tamburina ¸si cu dansul! Lauda ¸ti-l cu sunet de coarde ¸si de fluier! ˘ ˘ ˘ ˘ Lauda ¸ti-l cu cimbale cu sunet melodios! Lauda ¸ti-l cu cimbale rasunatoare!“ (PSALMUL 150:3–5)

M

UZICA si ¸ muzicienii au avut dintotdeauˆ ˆ na un rol important ın ınchinarea adu˘ ˆ sa lui Iehova Dumnezeu. De exemplu, cand Ieˆ hova i-a eliberat ın mod miraculos pe israeli ¸ti la Marea Rosie, Miriam, sora lui Moise, a fost ¸ ˆ ˆ ın fruntea femeilor care au cantat si ¸ au dansat ˆ ˆ ın cinstea victoriei. In timp ce dansau, femeile se acompaniau la tamburine. Acest eveniment ˘ ˆ ˘ arata cat de importanta era muzica pentru is˘ ˘ raeli ¸ti. Desi abia scapasera de armata ¸ acestia ¸ ˘ ˆ egipteana, multe dintre femei aveau la ındeˆ ˘ ˘ mana instrumentele muzicale, fiind pregatite ˘ ˆ ˆ sa cante (Exodul 15:20). Mai tarziu, regele Da˘ ˘ ˆ vid a luat masuri ca mii de muzicieni sa cante ˆ ˆ ˘ la instrumente ın cadrul ınchinarii de la taber˘ nacol. Muzica a fost folosita si ¸ la templul con˘ struit de fiul sau Solomon (1 Cronici 23:5).

22

˘ Din ce erau facute aceste instrumente? Cum ˘ aratau ele? Ce fel de sunete produceau? Si ¸ cu ˆ ce ocazii se canta la ele?

Tipuri de instrumente muzicale ˆ Instrumentele descrise ın Biblie erau confec¸tionate din diferite materiale: lemn pre ¸tios, ˆ ˘ piele de animal bine ıntinsa, metal si ¸ os. Unele instrumente aveau incrusta ¸tii de fildes.¸ ˘ Coardele erau facute din fibre vegetale sau ˆ din intestine de animale. Desi ¸ ın prezent nu ˘ mai exista aproape niciun instrument muzical ˘ antic, s-au pastrat imagini cu acestea.

(Instrumentele nu sunt ˘ reprezentate la scara)

ˆ Instrumentele muzicale folosite ın timpurile bibliˆ ˘ ˆ ce pot fi ımpar ¸tite ın trei mari categorii: instrumen˘ te cu coarde, cum ar fi harpa, lira (1) si ¸ lauta (2), instrumente de suflat, cum ar fi cornul, sau sofarul (3), ¸ ˆ ˘ trompeta (4), mult ındragitul flaut sau fluierul (5) si ¸ instrumente de percu ¸tie, cum ar fi tamburina (6), sistrul (7), cimbalele (8) si ¸ clopotele (9). Muzicienii foloseau aceste instrumente pentru a acompania ˆ ˘ poemele ˆlirice, dansurile vioaie si ¸ cantarile (1 Samuel ˘ ˆ 18:6, 7). Insa, cel mai important, ei le foloseau ın caˆ ˘ drul ınchinarii aduse lui Dumnezeu, care le oferise ˘ acest dar minunat: muzica (1 Cronici 15:16). Sa ana˘ ˆ lizam mai ındeaproape fiecare categorie de instrumente.

1

2

Instrumentele cu coarde. Harpa si ¸ lira erau inˆ strumente usoare, portabile, cu coarde ıntinse pe un ¸ ˆ cadru de lemn. David a cantat la un instrument cu ˆ coarde pentru a-l linisti ¸ pe regele Saul ın momentele de zbucium sufletesc (1 Samuel 16:23). Aceste inˆ strumente au fost folosite si ¸ de orchestra care a can˘ tat cu ocazia dedicarii templului lui Solomon. Ele ˆ ˘ erau folosite si ¸ ın alte ocazii de bucurie, cum ar fi sar˘ batorile (2 Cronici 5:12; 9:11). ˘ ˘ ˆ Lauta semana cu harpa, dar avea ın general o for˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ma diferita. De obicei, ea era alcatuita din cateva ˆ ˘ coarde ıntinse pe un cadru de care era fixata o cutie ˘ ˆ de rezonan ¸ta. Cand vibrau, coardele produceau sune˘ ˘ te melodioase, asemanatoare celor ale chitarei clasice din prezent. Coardele erau confec ¸tionate din fibre ˘ vegetale rasucite sau din intestine de animale.

Instrumentele de suflat. Aceste instrumente sunt ˆ men ¸tionate de multe ori ın Biblie. Unul dintre cele mai vechi instrumente de suflat ale evreilor era cornul, cunoscut si Acest corn ¸ sub denumirea de sofar. ¸ ˘ ˘ de berbec bine cura ¸tat pe dinauntru producea sune˘ ˘ te puternice, patrunzatoare. Israeli ¸tii foloseau sofarul ¸ ˘ ˆ pentru a convoca armata la lupta si ¸ pentru a ındem˘ na poporul la ac ¸tiune (Judecatorii 3:27; 7:22).

Un alt tip de instrument de suflat era trompeta cu ˘ tub metalic. Un document gasit printre Sulurile de la ˘ ˘ ˘ Marea Moarta arata ca muzicienii puteau intona cu ˘ ˘ aceste instrumente o gama foarte larga de sune˘ ˘ ˘ te. Iehova i-a spus lui Moise sa faca doua trompete de argint pentru a fi folosite la tabernacol

3

4

6 5

7

8

9

ˆ (Numerele 10:2–7). Mai tarziu, cu ocazia inau˘ gurarii templului lui Solomon, s-a auzit si ¸ sunetul puternic a 120 de trompete (2 Cronici 5:12, 13). Trompetele aveau lungimi diferite.

Unele aveau chiar si ¸ peste 90 de centimetri de ˘ ˆ ˘ la ambusur ¸ a pana la extremitatea pavilionului. ˆ ˘ Un instrument de suflat ındragit de israeli ¸ti era flautul. Sunetul melodios si ¸ vesel al acestuia sporea bucuria celor ce participau la reu˘ ˘ niuni de familie, la sarbatori si ¸ la nun ¸ti (1 Regi 1:40; Isaia 30:29). De asemenea, sunetul nosˆ ˆ talgic al flautului putea fi auzit la ınmorman˘ ˆ tari, unde muzicienii intonau cantece de jale (Matei 9:23). (Vezi pagina 14.) ˘ Instrumentele de percutie.

Cu ocazia sar¸ ˘ batorilor, israeli ¸tii foloseau mai multe instrumente de percu ¸tie. Sunetele ritmice trezeau ˆ ın oameni sentimente puternice. Tamburina, ˘ ˆ ˘ confec ¸tionata dintr-o piele de animal ıntinsa ˘ ˘ pe o rama rotunda de lemn, producea un su˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ net asemanator batailor de toba cand instruˆ mentistii sau dansatorii o loveau cu mana. ¸ ˆ Cand o scuturau, clopo ¸teii de pe rama ei produceau un clinchet ritmic.

Un alt instrument de percu ¸tie era sistrul.

Acesta era format dintr-un cadru metalic de ˘ ˘ ˆ ˆ forma ovala si ¸ un maner. Cadrul avea cateva ˆ bare transversale pe care erau ınsirate mai mul¸

ˆ te discuri metalice. Cand era scuturat, sistrul ˘ producea un zornait puternic. ˘ Cimbalele de arama erau discuri care produceau un sunet si ¸ mai puternic. Ele puteau fi de ˘ ˘ doua marimi. Cimbalele mari erau lovite cu ˘ putere unul de altul si ¸ produceau un sunet ra˘ ˘ sunator. Cimbalele mici erau ac ¸tionate cu doua degete si ¸ produceau un sunet melodios. Ambele tipuri de cimbale produceau sunete ascu ¸tite, ˆ ˘ ˘ ınsa de intensitate diferita (Psalmul 150:5). ˆ Urmand modelul din trecut ˆ ˆ ˆ ˆ In prezent, Martorii lui Iehova ısi ¸ ıncep si ¸ ısi ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ıncheie ıntrunirile ın vederea ınchinarii cu ˆ ˘ ˘ ˆ cantari acompaniate de muzica. La ıntrunirile ˘ mai mari, orchestra care asigura acompaniaˆ mentul muzical ınregistrat foloseste ¸ versiuni moderne ale instrumentelor cu coarde, ale instrumentelor de suflat si ¸ ale celor de percu ¸tie. ˘ ˆ Martorii lui Iehova folosesc muzica si ¸ can˘ ˆ ˆ ˘ ˘ tari ın cadrul ınchinarii lor. Astfel, ei urmeaza ˘ ˆ ˆ modelul lasat atat de israeli ¸tii din vechime, cat si din secolul I (Efeseni 5:19). Ase¸ de crestinii ¸ menea slujitorilor lui Dumnezeu din timpuriˆ ˘ le biblice, Martorii ımbina versurile cu muzica ˘ pentru a-l lauda pe Iehova.

ˆ ˘ CITITORII INTREABA . . . ˘ ˘ ˆ Va fi vreodata distrus Pamantul? ˘ ˇ Unii oameni au crezut ca˘ Pa-

ˆ ˘ ˆ mantul urma sa fie distrus ın 21 octombrie 2011. Dar acest ˆ ˆ lucru nu s-a ıntamplat. Prin urmare, profetia ¸ realizatorului de radio american Harold Camˆ ping nu s-a ımplinit. El a prezis ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ca Ziua Judecatii ¸ avea sa vina ın ˆ 21 mai 2011, cand un cutremur ˘ puternic urma sa zguduie tot ˘ ˆ ˆ pamantul, iar cinci luni mai tarˆ ziu, ın 21 octombrie, planeta ˘ ˘ avea sa fie complet distrusa. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Insa Pamantul nu va fi distrus niciodata. Crea˘ ˆ torul Pamantului nu va permite acest lucru. Biˆ ˘ ˘ blia spune despre Dumnezeu: „Tu ai ıntarit paˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ mantul ca sa ramana ın picioare“ (Psalmul 119:90).

Cu toate acestea, unii oameni care citesc Bi˘ ˘ ˘ blia spun ca planeta noastra va fi distrusa prin ˆ foc. Pentru a-si¸ sustine punctul de vedere, ei ın¸ ˘ dreapta atentia ¸ spre 2 Petru 3:7, 10, unde citim: ˆ ˘ ˆ „Prin acelasi¸ cuvant, cerurile si¸ pamantul de ˘ acum sunt pastrate pentru foc si¸ sunt rezervate ˘ pentru ziua de judecata si¸ de distrugere a oamenilor lipsiti¸ de pietate. . . . Totusi, ¸ ziua lui Ieˆ hova va veni ca un hot¸ si¸ ın ziua aceasta cerurile ˘ vor trece cu un zgomot suier ator, iar elemente¸ ˆ ˘ le, fiind foarte ıncinse, vor fi descompuse, si¸ paˆ ˘ mantul si¸ lucrarile de pe el vor fi descoperite“. ˆ ˆ Ar trebui ıntelese ın mod literal cuvintele apos¸ tolului Petru? ˆ In niciun caz. De ce? Deoarece interpretarea ˘ ˆ acestor versete trebuie sa fie ın armonie cu contextul scrisorii lui Petru si¸ cu restul Bibliei. O in˘ ˆ ˘ terpretare literala a acestui pasaj ar ınsemna ca cerurile, sau universul — miliarde si¸ miliarde de stele si¸ de alte corpuri ceresti ¸ —, vor fi distruse ˘ ˘ ˆ ˘ prin foc doar pentru ca pe o farama din

˘ ˘ aceasta imensitate traiesc oa˘ ˆ ˘ meni rai. Ganditi-v ¸ a: Ati¸ distruˆ ˘ ge kilometri ıntregi de plaja ˘ ˘ doar pentru ca nu va place un singur fir de nisip? Ar fi ceva lipsit de sens! Nici Iehova nu ar distruge tot universul doar pen˘ ˘ tru ca pe una dintre lucrarile ˘ ˘ ˘ sale de creatie ¸ a aparut razvratirea. ˆ ˘ ˘ ˆ In plus, ideea ca Pamantul va ˆ fi distrus este ın contradictie ¸ cu ceea ce a spus Isus Cristos: „Feˆ ˘ ˘ ˆ riciti¸ sunt cei blanzi, caci ei vor mosteni paman¸ tul!“ (Matei 5:5; Psalmul 37:29). Ar construi un ˘ ˘ ˘ tata iubitor o locuint¸ a confortabila pentru fami˘ lia sa, ca apoi sa-i dea foc? (Psalmul 115:16) Ar fi de neconceput! Iehova nu este doar Creato˘ rul, ci si¸ Tatal nostru plin de iubire (Psalmul 103:13; 1 Ioan 4:8). ˘ ˆ ˆ Petru foloseste ¸ termenul „pamant“ ın sens fi˘ ˆ gurat, referindu-se la societatea umana, ın acest ˘ ˘ ˘ ˘ caz la oamenii rai. Sa observam ca Petru face o ˘ paralela cu Potopul din zilele lui Noe (2 Petru ˘ 3:5, 6). Atunci, numai oamenii rai au fost disˆ ˘ ˆ ˆ trusi; ¸ dar atat pamantul, catˆ si¸ dreptul Noe si¸ fa˘ ˘ milia sa au supravietuit.

In mod asemanator, ¸ ˆ Petru ¸ termenul „ceruri“ ın sens simboˆ foloseste ˘ lic. In acest caz, „cerurile“ se refera la conduce˘ ˘ ˘ rea umana. Astfel, cei rai care nu vor sa se co˘ ˆ ˆ recteze vor disparea si¸ la fel se va ıntampla cu ˆ toate guvernele rele, care vor fi distruse si¸ ınlocuite de Regatul ceresc al lui Dumnezeu (Daniel 2:44). ˘ ˘ ˆ Asadar, va fi vreodata distrus Pamantul? Nu. ¸ ˘ ˆ ˘ Va fi distrus pamantul simbolic, adica oamenii ˘ ˘ ˆ ˆ rai. Planeta Pamant si¸ oamenii care ıi vor fi de˘ ˆ votati¸ lui Dumnezeu vor ramane pentru totdeauna! (Proverbele 2:21, 22) TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2012

25

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ SA INVAT¸ AM DIN CUVANTUL LUI DUMNEZEU

De ce are Dumnezeu o organizatie? ¸

˘ ˆ ˘ Acest articol analizeaza unele ıntrebari pe care vi le-a ¸ti pus, probabil, ˘ ˘ ¸si dumneavoastra ¸si prezinta versetele ˘ ce raspund la ele. Citi ¸ti aceste versete ˆ ın propria Biblie. Martorii lui Iehova ˘ ˆ ˘ sunt bucuro ¸si sa le analizeze ımpreuna ˘ cu dumneavoastra.

1. De ce i-a organizat Dumnezeu pe israeliti? ¸ Dumnezeu i-a organizat pe urma ¸sii patriarhului ˆ Avraam ıntr-o na ¸tiune ¸si le-a dat un cod de legi. El ˆ i-a dat acestei na ¸tiuni numele Israel ¸si i-a ıncredin˘ ˆ ˘ ¸tat responsabilitatea de a apara ınchinarea adeva˘ ˆ ˘ rata ¸si Cuvantul sau, Sfintele Scripturi (Psalmul 147:19, 20). Astfel, oameni din toate na ¸tiunile urmau ˘ ˘ ˆ ˘ sa aiba parte de binecuvantari. (Citi ¸ti Geneza 22:18.) ˘ ˆ Dumnezeu i-a ales pe israeli ¸ti sa-i fie martori. Atat ˆ timp cat au respectat legile lui Dumnezeu, ei au avut parte de foloase (Deuteronomul 4:6). Studiind istoˆ ˘ ria poporului Israel, putem ınva ¸ta mai multe despre ˘ adevaratul Dumnezeu. (Citi ¸ti Isaia 43:10, 12.)

˘ 2. De ce sunt organizati ¸ adevaratii ¸ crestini? ¸ ˆ ˘ Cu timpul ınsa, israeli ¸tii au pierdut favoarea lui Dumˆ nezeu. De aceea, Iehova a ınlocuit na ¸tiunea ˆIsrael cu ˘ congrega ¸tia cre ¸stina (Matei 21:43; 23:37, 38).ˆ In trecut, israeli ¸tii au fost martori ai lui Dumnezeu. In prezent, ˘ ˆ adevara ¸tii cre ¸stini slujesc ın calitate de martori ai lui Iehova. (Citi ¸ti Faptele 15:14, 17.) ˘ Isus i-a organizat pe continuatorii sai pentru a depu˘ ne marturie despre Iehova ¸si pentru a face discipoli ˆ din toate na ¸tiunile (Matei 10:7, 11; 24:14; 28:19, 20). In zile˘ le noastre, aceasta lucrare se apropie de apogeu. Pentru ˘ ˆ prima oara ın istorie, Iehova a unit milioane de oameni ˆ ˆ ˘ ˘ din toate na ¸tiunile ın cadrul ınchinarii adevarate (Reve˘ la ¸tia 7:9, 10). Adevara ¸tii cre ¸stini sunt ¸si ei organiza ¸ti, ast˘ ˘ ˆ ˆ fel ca pot sa- ¸si ofere ıncurajare ¸si ajutor unii altora. La ın˘ trunirile lor, ei se bucura de acela ¸si program de instruire ˘ ˆ biblica pretutindeni ın lume. (Citi ¸ti Evrei 10:24, 25.)

26

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2012

ˆ 3. Cum si-au ınceput activitatea Martorii ¸ lui Iehova din timpurile moderne? ˆ Martorii lui Iehova din timpurile moderne ¸si-au ınˆ ceput activitatea ın anii ’70 ai secolului al XIX-lea. ˆ ˘ Atunci, un mic grup de oameni au ınceput sa stu˘ ˘ ˘ ˘ dieze Biblia ¸si sa scoata la lumin a adevaruri care fuˆ ˘ ˆ ˆ ˘ sesera mult timp ascunse. Intrucat au ın ¸teles ca Isus ˘ organizase congrega ¸tia cre ¸stina pentru a predica, ei ˘ au ini ¸tiat o campanie interna ¸tionala de predicare a ˆ Regatului lui Dumnezeu. In 1931, ei au adoptat numele de Martori ai lui Iehova. (Citi ¸ti Faptele 1:8; 2:1, 4; 5:42.)

4. Cum sunt organizati ¸ Martorii ˆ lui Iehova ın prezent? ˆ In secolul I, congrega ¸tiile cre ¸stine din mul˘ te regiuni au avut parte de foloase datorita ac˘ ˘ tivita ¸tii unui corp de guvernare central, alca˘ ˆ ˆ tuit din apostoli ¸si batrani. Ei ıl recuno ¸steau pe ˆ Isus ın calitate de Cap al congrega ¸tiei (Fapteˆ ˘ ˘ le 16:4, 5). In mod asemanator, Martorii lui Ieˆ ˆ hova din prezent ıl recunosc pe Isus ın cali˘ tate de Conducator (Matei 23:9, 10). De ˆ ˆ asemenea, ei au parte de foloase ın urma ın˘ drumarii pe care o primesc din partea unui ˘ ˘ ˆ Corp de Guvernare, alcatuit din batrani cu ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ multa experien ¸ta, care ıncurajeaza ¸si ındruma cu ajutorul Scripturilor cele peste ˆ 100000 de ˘ ˆ congrega ¸tii de pe tot pamantul. In fiecare con˘ ˘ grega ¸tie exista barba ¸ti califica ¸ti din punct de ˆ ˘ vedere spiritual care slujesc ın calitate de baˆ ˘ ˆ trani, sau supraveghetori. Ace ¸sti barba ¸ti se ıngrijesc cu iubire de turma lui Dumnezeu. (Citi ¸ti 1 Petru 5:2, 3.) ˘ Martorii lui Iehova sunt organiza ¸ti ca sa pre˘ ˘ ˘ dice vestea buna ¸si sa faca discipoli. Pentru a ˘ ajuta oameni de pretutindeni, ei traduc, tiparesc ¸si distribuie materiale de studiere a Bibliei ˆ ın peste 500 de limbi. Asemenea apostolilor,

˘ ˘ ˆ ˘ ei predica din casa ın casa (Faptele 20:20). Ei ˘ ˘ se ofera sa studieze Biblia cu persoanele care ˆ ˆ ˘ ˆ iubesc ın mod sincer adevarul. Intrucat sluji˘ ˘ torii lui Iehova vor sa-i fie placu ¸ti lui Dumne˘ ˘ zeu ¸si sa-i ajute pe al ¸tii, ei alcatuiesc o organiza ¸tie de oameni ferici ¸ti. (Citi ¸ti Psalmul 33:12; Faptele 20:35.)

Pentru mai multe informatii, ¸ vezi capitolul 19 ˘ ˘ din aceasta carte, publicata de Martorii lui Iehova.

ˆ ˘ CE NE INVAT¸ A ˆ ın realitate BIBLIA?

˘ A 131-A CLASA A SCOLII GALAAD ¸ — FESTIVITATEA DE ABSOLVIRE

‘Faceti-l ¸ pe Iehova ˘ ˆ ˘ sa zambeasca’

F

AMILIILE, prietenii si ¸ al ¸ti invita ¸ti ai cursanˆ ˆ ¸tilor s-au ıntrunit ın 10 septembrie 2011 cu ˘ ocazia festivita ¸tii de absolvire a celei de-a 131-a ˆ clase a Scolii Biblice Galaad. La ınceputul zi¸ ˆ ˆ lei, atat vorbitorii, ¸ cursan ¸tii erau foarte ˆ ˘ catˆ si ˘ emo ¸tiona ¸ti. Insa, la sfarsitul festivita ¸tii, to ¸ti cei ¸ ˆ 9063 de participan ¸ti zambeau relaxa ¸ti si ¸ erau ˆ ˆ ˘ bucurosi ¸ ın urma cuvantarilor, a demonstra¸tiilor si ¸ a interviurilor din program.

Stephen Lett, membru al Corpului de Guvernare al Martorilor lui Iehova si ¸ presedinte¸ ˆ le programului, a ¸tinut cuvantarea de deschidere. El a analizat mai multe versete biblice ˆ ˘ care ıl prezinta pe Iehova Dumnezeu ca si ¸ cum ar avea un corp fizic si ¸ s-a concentrat asupra ˘ ˆ pasajelor care arata cum ısi ¸ Iehova ¸ foloseste ˆ ochii, urechile, mainile si ¸ bra ¸tele simbolice. ˆ Pentru ınceput, vorbitorul a analizat 2 Cro˘ nici 16:9, unde se spune ca „ochii lui Iehova ˘ ˘ ˆ ˘ strabat tot pamantul ca sa-si ¸ arate puterea pen˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tru cei a caror inima este ıntreaga fa ¸ta de el“. ˆ ˘ ˘ Cursan ¸tii au fost ıncuraja ¸ti sa-si ¸ pastreze ini˘ ma complet devotata lui Iehova. Fratele Lett a ˘ ˆ mai spus ca ei ıl puteau imita peˆ Dumnezeu ˘ ˆ ˆ cautand ce este bun ın oameni. In continua˘ re, el a analizat 1 Petru 3:12, unde se spune ca ˆ ˆ ˘ Iehova ısi ¸ ındreapta urechile spre implorarea ˆ ˘ celor drep ¸ti. El i-a ındemnat pe cursan ¸ti sa comunice mereu cu Iehova prin intermediul ru˘ ˘ ˘ ˘ gaciunii si ¸ sa nu uite ca Iehova doreste ¸ sa le ˘ asculte rugaciunile.

Vorbitorul a analizat si ¸ Isaia 41:13, unde Ie˘ hova face urmatoarea promisiune: „Eu, Ieho˘ ˆ ˘ va, Dumnezeul tau, te iau de mana dreapta, eu, Cel care- ¸ti spune: «Nu te teme! Eu te voi ˘ ˘ ajuta!»“. Fratele Lett a spus cu caldura: „Ima˘ ˆ gina ¸ti-va acest gest emo ¸tionant pe care ıl face ˆ ˆ ˆ ˘ Iehova. El ısi ¸ ıntinde mana spre noi ca sa ne 28

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2012

ˆ ˆ ˘ ajute, luandu-ne de mana“. Apoi, vorbitorul ˆ ˘ ˘ ˆ i-a ındemnat pe cursan ¸ti sa-i permita ıntot˘ ˘ deauna lui Iehova sa-i sprijine si ¸ sa nu respin˘ ˘ ˘ ˘ ga niciodata ajutorul sau. El le-a mai spus ca ˆ ˆ ˆ ˆ ıl puteau imita pe Iehova ‘ıntinzandu-si ¸ mana’ pentru a-i ajuta pe al ¸tii. ˆ ˆ In ıncheiere, fratele Lett a citit Isaia 40:11. ˘ El i-a invitat pe cei din auditoriu sa vizualizeˆ ˘ ze modul ın care manifesta Iehova afec ¸tiune ˘ ˘ tandra. El a spus: „Iehova ne aduna cu bra ¸tul ˘ ˘ ˆ ˘ sau. El ne poarta la sanul sau“. Care ar trebui ˘ ˘ ˆ sa fie reac ¸tia noastra? Cursan ¸tii au fost ıncu˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ raja ¸ti sa ramana ascultatori si ¸ blanzi asemenea ˆ ˆ ˘ ˘ unui mielusel, ¸ astfel ıncat Iehova sa doreasca ˘ ˆ ˘ sa-i poarte la sanul sau. „Comoara aceasta ˆ o avem ın vase de lut“ David Splane, membru al Corpului de Guˆ vernare, a analizat acest subiect biblic ın caˆ ˘ drul cuvantarii sale (2 Corinteni 4:7). Ce este ˆ „comoara“? Cunostin ¸ta sau ın ¸telepciunea? ¸ „Nu“, a spus vorbitorul. „Comoara despre care a vorbit apostolul Pavel este «serviciul» care ˘ ˘ contribuie la «dezvaluirea adevarului»“ (2 Corinteni 4:1, 2, 5). Fratele Splane le-a amintit ˘ ˘ a i-au precursan ¸tilor ca cele cinci luni de scoal ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ gatit pentru o ınsarcinare speciala ın serviciul ˆ ˘ lui Dumnezeu, o ınsarcinare care trebuie pre˘ ¸tuita foarte mult. ˘ Vorbitorul a explicat ca ‘vasele de lut’ se re˘ fera la corpurile noastre. El a comparat un vas de lut cu unul deˆ aur. Vasele de aur nu sunt ˘ ˘ folosite frecvent. Insa vasele de lut sunt facu˘ te pentru a fi folosite zi de zi. Daca punem o ˘ ˆ ˘ comoara ıntr-un vas de aur, s-ar putea sa ne ˘ concentram asupra vasului la fel de mult ca ˘ asupra comorii. „Voi nu vre ¸ti sa atrage ¸ti aten˘ ¸tia asupra voastra“, le-a spus fratele Splane

ˆ cursan ¸tilor. „In calitate de misionari, voi vre ¸ti ˘ ˆ sa-i ındruma ¸ti pe oameni spre Iehova. Voi sunte ¸ti simple vase de lut.“ ˆ ˘ Continuand aceasta compara ¸tie, vorbitorul ˘ ˆ a spus ca, ın timpurile biblice, unele vase de lut erau rezistente la foc, iar unele aveau un ˘ ˘ smal ¸t rezistent, ca sa nu se ciobeasca. Care era ˆ aplicarea? In primele luni ale reparti ¸tiei lor, ˆ ˘ misionarii vor dobandi cu siguran ¸ta un „smal ¸t rezistent“. Vor deveni mai pu ¸tin sensibili la ˘ critici si ¸ nu se vor mai supara la fel de usor ¸ ca ˆ ˘ ınainte. „Ve ¸ti vedea ca sunte ¸ti mai rezisten ¸ti ˆ decat credea ¸ti“, le-a spus fratele Splane. Iehoˆ ˘ ˘ ˆ va nu le-a ıncredin ¸tat aceasta comoara ıngeri˘ ˘ lor, ci unor „vase de lut“. „Aceasta arata ca Ieˆ ˆ hova are ıncredere ın voi“, a spus vorbitorul ˆ ˆ ın ıncheiere.

‘A ¸ti alergat cu cei ce merg ˘ ˘ pe jos . . . Ve ¸ti putea sa va lua ¸ti ˆ la ıntrecere cu caii?’ ˆ ˆ ˘ „Cat de mult si ¸ cat de repede pute ¸ti sa alerˆ ga ¸ti?“, i-a ıntrebat pe cursan ¸ti fratele Samuel Herd, membru al Corpului de Guvernare. De ˘ ˆ ˘ ce a pus el aceasta ıntrebare? Vorbitorul a faˆ cut o compara ¸tie ıntre situa ¸tia cursan ¸tilor si ¸ ˘ cea a profetului Ieremia. Acest barbat fidel se cu unele probleme dificile. ˆ confruntase ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ Insa ınainte ıi stateau ıncercari si ¸ mai mari. De ˆ ˘ aceea, Iehova l-a ıntrebat: „Daca ai alergat cu cei ce merg pe jos si ¸ te-au obosit, cum vei pu˘ ˆ tea sa te iei la ıntrecere cu caii?“ (Ieremia 12:5). ˆ ˘ Aplicand aceasta idee la situa ¸tia cursan ¸tilor, ˘ ˘ ˘ fratele Herd a spus: „S-ar putea sa vi se para ca ˆ ˆ ˆ v-a ¸ti luat la ıntrecere cu caii avand ın vedere toate examenele pe care le-a ¸ti dat. Dar voi ˆ a ¸ti alergat, de fapt, cu cei ce merg pe jos. In reˆ ˘ ˘ ˆ parti ¸tiile voastre ınsa, va ve ¸ti lua la ıntrecere ˘ ˘ ˘ cu caii, adica va ve ¸ti confrunta cu dificulta ¸ti ˆ ˘ ˆ mai mari decat va gandi ¸ti acum. Cum le ve ¸ti ˘ putea face fa ¸ta? Instruirea de la Galaad v-a pre˘ ˘ ˘ ˆ ˘ gatit ca sa va lua ¸ti la ıntrecere cu caii si ¸ sa nu ˆ ˘ obosi ¸ti“. El i-a ıncurajat pe cursan ¸ti sa conti˘ ˘ nue sa se instruiasca din punct de vedere spi-

˘ ˘ ˘ ritual, adica sa-si ¸ pastreze un bun program de ˘ studiere a Bibliei si ¸ sa se roage cu regularitate. ˘ ˆ Fratele Herd a spus ca, ın viitor, unii misionari vor trece prin momente de descurajare sau se vor confrunta cu indiferen ¸ta oamenilor. Al ¸tii vor avea de luptat cu boala sau cu ˘ sentimentul de incompeten ¸ta. Dar el i-a asigu˘ ˘ rat pe cursan ¸ti ca au la dispozi ¸tie o sursa de ˆ ˘ ˘ ˘ putere care ıi va ajuta sa depaseasc a orice si¸ ˘ ˘ ˘ ˘ tua ¸tie grea, fara sa oboseasca. Vorbitorul a ˘ spus: „Indiferent ca ve ¸ti alerga cu cei ce merg ˘ ˘ ˆ pe jos sau ca va ve ¸ti lua la ıntrecere cu caii, puˆ ˘ ˆ ˘ te ¸ti avea ıncredere ca mana puternica a lui Ie˘ ˘ hova va va ajuta sa trece ¸ti linia de sosire. Astˆ fel, ve ¸ti avea succes ın serviciul vostru ca misionari, spre lauda si ¸ onoarea lui Iehova“.

Alte idei importante din program ˘ „Sa nu fie pu ¸tine.“ John Ekrann, membru al Comitetului Filialei din Statele Unite, a ana˘ lizat relatarea despre profetul Elisei si ¸ vaduva ˘ ˆ ˘ ai carei fii urmau sa fie lua ¸ti si ¸ vandu ¸ti ca ˘ ˆ sclavi (2 Regi 4:1–7). Vaduva nu avea decat un ˘ ˆ ˘ urcior mic de ulei. Elisei i-a spus sa stranga ˘ ˆ ˘ vase de la vecinii ei, adaugand: „Sa nu fie pu¸tine“. Prin intermediul lui Elisei, Iehova a umˆ plut ın mod miraculos cu ulei toate vasele ˆ ˘ ˘ ˆ stranse de vaduva. Ea a vandut apoi uleiul si ¸ ˘ a avut suficien ¸ti bani pentru a-si ¸ plati datorii˘ le si ¸ pentru a avea grija o vreme de familia ei. ˆ ˘ ˘ Ce ınva ¸taminte puteau desprinde viitorii ˘ ˆ ˘ misionari din aceasta relatare? Cand vaduva a ˆ ˘ strans vasele, foarte probabil ca ea nu a fost ˘ ˆ preten ¸tioasa. „Ea a luat orice vas ın care putea ˆ pune ulei“, a spus vorbitorul. „Probabil, cu cat ˆ erau mai mari, cu atat era mai bine.“ Fratele ˆ ˘ Ekrann i-a ındemnat pe cursan ¸ti sa accepte ˆ ˆ ˘ orice ınsarcinare care li se va ıncredin ¸ta, fie ea ˘ mica sau mare. „Nu fi ¸ti preten ¸tiosi“, ¸ le-a zis el. ˘ ˘ ˆ El le-a mai spus cursan ¸tilor ca masura ın care ˘ ˆ ˘ ˘ vaduva a fost binecuvantata a depins de maˆ sura ın care a respectat instruc ¸tiunile lui Eliˆ ˘ ˘ sei. Ce puteau ınva ¸ta de aici cursan ¸tii? Masuˆ ˆ ra ın care suntem binecuvanta ¸ti de Iehova ˘ ˆ ˘ ˘ depinde de masura ın care dam dovada de zel TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2012

29

˘ ˘ va aceste calita ¸ti, este foarte probabil ca aces-¸ ˆ ˘ tia vor cultiva un atasament strans fa ¸ta de ¸ ˆ ˘ Iehova. Astfel, ei vor rezista ın fa ¸ta oricarei ˆ „furtuni“ care le-ar putea pune la ıncercare credin ¸ta.

Doi cursan ¸ti ˘ ˆ pun ın scena ˘ o experien ¸ta din lucrarea de predicare

˘ ˘ si ¸ de credin ¸ta. „Nu va menaja ¸ti“, a spus vorbitorul. ˆ „Ei sunt paine pentru noi!“ William Samuelson, supraveghetorul Departamentului scolilor teocratice, a dezvoltat acest su¸ ˆ biect, bazat pe Numerele 14:9. El a scos ın evi˘ den ¸ta exemplul bun dat de Iosua si ¸ de Caleb. ˆ ˆ ˆ ˘ In acest caz, termenul „paine“ ınsemna ca loˆ cuitorii Canaanului puteau fi ınvinsi ¸ cu usu¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ rin ¸ta si ¸ ca acest lucru avea sa-i ıntareasca pe israeli ¸ti. Ce lec ¸tie puteau desprinde cursan ¸tii? ˘ Vorbitorul a spus: „Privi ¸ti dificulta ¸tile pe care ˆ ˆ ˆ le ve ¸ti ıntampina ın serviciul vostru ca pe ceva ˘ ˆ ˘ ce va poate ıntari“. ˘ ˆ „Va fi credin ¸ta lor bine ancorata ın timpul furtunilor ce vor veni?“ Sam Roberson, unul dintre instructori, a analizat avertismentul ˆ ˘ ˘ apostolului Pavel ın legatura cu unii crestini ¸ ˆ care „au naufragiat ın ce priveste ¸ credin ¸ta“ ˆ (1 Timotei 1:19). El i-a ındemnat pe cursan ¸ti ˘ ˘ ˘ ˘ sa-i ajute pe al ¸tii sa aiba o credin ¸ta bine anco˘ ˆ rata ın Iehova Dumnezeu. El a spus: „Activita˘ ˘ tea voastr ˆ a poate fi comparata cu cea˘ a unui fierar“. In ce sens? Un fierar sudeaza verigile ˘ unui lan bine ancorata o coˆ ¸t care poate˘ ¸tine ˘ ˆ ˘ rabie. In mod asemanator, misionarii ıi ajuta ˘ ˘ ˘ pe cei cu care studiaza Biblia sa cultive calita ¸ti ˆ ˘ spirituale necesare ın vederea salvarii.

Vorbitorul a comparat verigile unui lan ¸t cu ˘ ˆ cele opt calita ¸ti men ¸tionate ın 2 Petru 1:5–8. ˘ Fratele Roberson le-a spus misionarilor ca, ˘ ˆ daca ıi vor ajuta pe cei cu care vor studia Bi˘ ˆ ˘ blia sa observe modul ın care manifesta Ieho30

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 FEBRUARIE 2012

Experien ¸te si ¸ interviuri Michael Burnett, un alt instructor, i-a rugat ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ pe ca ¸tiva cursan ¸ti sa relateze si ¸ sa puna ın sce˘ ˆ na unele experien ¸te pe care le-au avut ın luˆ crarea de predicare ın timpul petrecut la Ga˘ ˘ laad. Cei din auditoriu s-au bucurat sa auda ˆ cum au predicat cursan ¸tii ıntr-un centru coˆ ˘ ˘ mercial, ıntr-un aeroport, de la us¸ a la us¸ a si ¸ chiar la telefon unei persoane care gresise nu¸ ˘ marul.

Apoi, Michael Hansen, membru al familiei Betel din Statele Unite, a intervievat trei fra ¸ti care au slujit mul ¸ti ani ca misionari: Stephen ˆ ˆ McDowell, ın Panama, Mark Noumair, ın Keˆ nya, si ¸ William Yasovsky, ın Paraguay. Cuvinˆ ˘ ˘ tele lor au scos ın eviden ¸ta tema acestei par ¸ti ˘ ˘ ˘ ˆ din program, intitulate „Sa gasim placere ın ˆ ˘ ınfaptuirea voin ¸tei lui Iehova“ (Psalmul 40:8).

De exemplu, Mark Noumair a vorbit despre ˘ unele lucruri concrete care le-au adus multa ˆ ˆ bucurie lui si ¸ so ¸tiei sale ın perioada ın care au slujit ca misionari. Unul dintre acestea au fost prieteniile pe care le-au legat cu Martorii lo˘ ˆ cali. De asemenea, ei s-au bucurat vazandu-i ˘ ˘ pe fra ¸ti ca urmeaza instruc ¸tiunile primite si ¸ ˆ ˘ ˘ observand schimbarile mari pe care le-au faˆ ˆ cut ın via ¸ta lor, precum si ¸ modul ın care Iehoˆ va le-a binecuvantat eforturile. El i-a asigurat ˘ pe cursan ¸ti ca bucuriile cele mai mari le vor ˆ sim ¸ti abia ın viitor. ˘ Dupa aceea, unul dintre cursan ¸ti a citit o ˘ frumoasa scrisoare de apreciere din partea claˆ ˆ sei. Apoi, fratele Lett a ıncheiat programul ınˆ ˘ ˆ demnandu-i pe absolven ¸ti sa ac ¸tioneze cu ın˘ ˆ ˆ ¸telepciune. El a spus ca, procedand astfel, „ıl ˘ ˆ ˘ vor face pe Iehova sa zambeasca“. Cu siguran˘ ˆ ˘ ¸ta, acesti ¸ misionari ıl vor face pe Iehova sa ˆ ˘ ˆ ˆ zambeasca ın timp ce ıi vor sluji cu fidelitate ˆ ın reparti ¸tiile lor (Isaia 65:19).

A 131-a promotie Biblice Galaad ¸ a Scolii ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ Randurile sunt numerotate din fa ¸ta ın spate, iar numele sunt men ¸tionate de la stanga la dreapta.

1) Lesch C.; Lesch N.; Shakarjian P.; Shakarjian T.; Budden R.; Budden K.; Nash T.; Nash L. 2) Tremblay E.; Tremblay C.; Garvey D.; Garvey G.; Gaunt R.; Gaunt P.; Lau J.; Lau J. 3) Davis S.; Davis S.; Sargeant J.; Sargeant J.; Fonseca C.; Fonseca S.; Thenard E.; Thenard A. 4) Petratyotin A.; Petratyotin R.; Reyes N.; Reyes N.; Eisiminger B.; Eisiminger S.; Hacker J.; Hacker C. 5) Hartman E.; Hartman T.; Goolia W.; Goolia K.; Thomas J.; Thomas E.; Okazaki N.; Okazaki M. 6) Mills C.; Mills A.; Benning L.; Benning T.; Sobiecki S.; Sobiecki T.; Gagnon L.; Gagnon E. 7) Hansen B.; Hansen M.; Fahie A.; Fahie M.; Dalgaard J.; Dalgaard J.; Andersson M.; Andersson R.

ˆ ˘ Absolventii mai jos. ¸ au fost repartizati¸ ın t¸ arile mentionate ¸

LITUANIA

CANADA

GERMANIA SLOVACIA

STATELE UNITE ALE AMERICII

STATISTICA PROMOTIEI ¸ ˘ T¸ ari reprezentate: 10 ˆ ˘ Media de varsta: 34,7 Media anilor ca Martori boteza ¸ti: 19 ˆ Media anilor ın serviciul cu timp 13,5 integral:

BULGARIA NEPAL

PANAMA

VENEZUELA

BRAZILIA

GHANA SIERRA BENIN LEONE LIBERIA CAMERUN

REPUBLICA CENTRA-˘ FRICANA KENYA BURUNDI MOZAMBIC

PARAGUAY AFRICA DE SUD

REPARTITII ¸

HONG KONG MALAYSIA INDONEZIA

Este Armaghedonul un dezastru natural?

VEZI PAGINA 4.

˘ ˘ De ce ar alege un Dumnezeu al iubirii sa-i distruga pe unii ˆ ˘ ˘ oameni ın batalia Armaghedonului? VEZI PAGINA 6.

Potrivit Bibliei, care sunt trei evenimente importante ce vor avea ˆ ˆ loc ın curand? VEZI PAGINA 9.

˘ ˘ ˘ Cum a reusit ¸ o persoana dependenta de alcool sa-si¸ schimbe ˘ modul de viat¸ a? VEZI PAGINILE 12, 13.

˘ ˆ Va fi distrus Pamantul?

VEZI PAGINA 25.

˘ Ati¸ vrea sa fiti¸ vizitat? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Chiar ¸si ın aceasta lume agitata pute ¸ti gasi fericirea cu ajutorul cuno ¸stin ¸tei exacte pe care o ofera Biblia cu privire la Dumnezeu, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Regatul sau ¸si scopul sau minunat referitor la omenire. Daca dori ¸ti mai multe informa ¸tii sau daca dori ¸ti sa fi ¸ti vizitat de cineva ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ care sa studieze gratuit Biblia cu dumneavoastra, va rugam sa scrie ¸ti la urmatoarea adresa: Organiza ¸tia Religioasa „Martorii lui ˘ ˆ ˆ Iehova“, strada Teleajen 84, sector 2, cod 021468, Bucure ¸sti, sau, daca nu locui ¸ti ın Romania, la una dintre adresele de la pagina 4.

www.watchtower.org/m

wp12 02/01-M