2010 11

Page 1

34567 15 NOIEMBRIE 2010

(Paginile 3–16, 24–32) ARTICOLE DE STUDIU:

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU

27 decembrie — 2 ianuarie

ARTICOLELE DE STUDIU 1–3 PAGINILE 3–16

˘ ˘ ˆ Tineri, va lasati¸ ındrumati¸ de ˆ Cuvantul lui Dumnezeu? PAGINA 3

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 37, 57

3–9 ianuarie

Tineri, nu cedati¸ la presiunile celor din jur! PAGINA 7

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 24, 52

10–16 ianuarie

˘ Tineri, ce veti¸ face cu viata ¸ voastr a? PAGINA 12

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 95, 89

17–23 ianuarie

Iehova este Domnul nostru Suveran! PAGINA 24

Aceste articole au fost concepute special pen˘ ˘ tru tineri. Primul arata cum pot ei sa se lase ˆ ˆ ındruma ¸ti de Cuvantul lui Dumnezeu, Biblia. ˘ Al doilea articol arata ce pot face tinerii pentru a nu ceda la presiunile celor din jur. Cel ˘ ˆ de-al treilea articol analizeaza cateva obiective realiste pe care ¸si le pot fixa tinerii. ARTICOLELE DE STUDIU 4, 5 PAGINILE 24–32 ˘ Aceste articole arata ce putem face pentru a sus ¸tine suveranitatea lui Iehova Dumnezeu ¸si ˆ ˘ ce ınseamna a fi integru. De asemenea, anali˘ ˆ zeaza cateva caracteristici ale vie ¸tii lui Iov, un om drept. Vom vedea cum putem, la fel ca ˘ Iov ¸si al ¸ti slujitori ai lui Iehova din trecut, sa ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ umblam ın integritate ¸si sa-i ramanem loiali lui Iehova, Domnul nostru Suveran.

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 23, 91

24–30 ianuarie

˘ ˘ ˆ Sa umblam ın integritate! PAGINA 28

ˆ ˘ CANTARILE NR. 29, 45

5 2010 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate.

wst10 11/15-M


˘ ˘ ˆ TINERI, ˆ VA LASATI ¸ INDRUMATI ¸ DE CUVANTUL LUI DUMNEZEU? ˆ ˆ ˆ „Dobandeste dobandeste ¸ ıntelepciune, ¸ ¸ pricepere.“ (PROV. 4:5) ˆ ˘ ˘ AND vreau sa fac ce este drept, raul este ˆ prezent ın mine.“ Stii ¸ cine a rostit acesˆ te cuvinte? Nimeni altul decat apostolul Paˆ vel. Desi ¸ ¸ ıl iubea pe Iehova, erau situatii ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ cand Pavel trebuia sa duca o adevarata lup˘ ˘ ˘ ta ca sa faca ce este drept. Cum se simtea ¸ el ˘ din cauza acestei lupte launtrice? „Nenorocitul de mine!“, a scris el ˆ(Rom. 7:21–24). ˆ Intelegi sentimentele sale? Iti¸ este si ¸ ¸ greu ¸ tie ˘ ˘ uneori sa faci ce este drept si e sti dezam agit ¸ ¸ ˘ la fel ca Pavel? Daca da, nu te descuraja! Paˆ ˘ vel a iesit ¸ ınvingator din lupta pe care o duˆ ˘ cea. Si ¸ tu poti¸ iesi ¸ ınvingator! ˘ ˘ ˘ 2 Ce l-a ajutat pe Pavel? El s-a lasat calau˘ ˘ zit de ‘cuvintele sanatoase’ (2 Tim. 1:13, 14). ˆ ˆ Ca urmare, a dobandit ıntelepciunea si ¸ ¸ pri˘ ˆ ˘ ceperea necesare pentru a face fat¸ a ıncercarilor si ¸ pentru a lua decizii bune. Iehova ˘ Dumnezeu te poate ajuta si ¸ pe tine sa doˆ ˆ bandeˆ sti si ¸ ¸ ıntelepciune ¸ pricepere (Prov. ˆ ˘ ˘ 4:5). In Cuvantul sau, Biblia, el ne ofera cele mai bune sfaturi. (Citeste ¸ 2 Timotei ˆ 3:16, 17.) In continuare vei vedea cum te ˘ ˆ ajuta unele principii biblice ın relatiile cu ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ parintii, ¸ cand ıti¸ administrezi banii si ¸ cand esti ¸ singur. ˆ ˘ In rela ¸tiile cu parin ¸tii ˆ ˘ 3 Iti este greu sa respecti regulile stabilite ¸ ¸ ˘ de parinti? ¸ Unul dintre motive ar putea fi

„C

˘ ˘ ˆ 1, 2. a) Ce l-a ajutat pe apostolul Pavel sa iasa ınvin˘ ˘ ˘ ˆ ˆ gator din lupta sa launtrica? b) Cum poti¸ dobandi ıntelepciune si¸ pricepere? ¸ ˘ 3, 4. a) De ce ti-ar putea fi greu sa respecti¸ regulile ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ stabilite de parinti? ¸ b) De ce ıti¸ fixeaza parintii ¸ reguli?

˘ dorinta ¸ ta de a avea mai multa libertate. ˘ ˘ ˘ Aceasta dorint¸ a este normala si ¸ face parte ˆ din procesul de maturizare. Totusi, ¸ cat timp ˘ ˘ locuiesti ¸ ai obligatia ¸ sa asculti¸ ¸ cu parintii, de ei (Ef. 6:1–3). ˆ ˘ ˆ ˘ 4 Daca˘ ın telegi de ce parintii ¸ ¸ ıti¸ fixeaza reˆ guli si ¸ ıti¸ este mai usor ¸ au anumite cerinte, ¸ ˘ ˘ sa le respecti. ¸ E adevarat, uneori te-ai putea ˆ ˘ ˘ simti¸ asemenea Cristinei1, o tanara de 18 ˘ ani, care a spus despre parintii ¸ ei: „Au uitat ˘ ˆ complet cum e sa ai varsta mea. Pur si ¸ sim˘ ˘ ˘ ˘ plu nu accepta sa-mi spun si eu p arerea, sa ¸ ˘ fac si ¸ eu alegeri, sa fiu si ¸ eu adult“. Aseme˘ nea Cristinei, probabil si ¸ tu ai impresia ca ˘ ˆ ˆ ˘ parintii ¸ ıti¸ ıngradesc libertatea mai mult deˆ ˆ cat ar trebui. Dar de ce ıti¸ impun ei reguli? ˘ ˘ ˘ Fiindca le pasa de tine! Mai mult, parintii ¸ ˘ ˆ crestini sunt constien ti¸ ca ıi vor da socotea¸ ¸ ˘ ˆ ˘ la lui Iehova pentru modul ın care au grija de tine (1 Tim. 5:8). ˘ 5 Respectarea regulilor stabilite de parin ti¸ ˘ se poate asemana cu restituirea banilor pe ˆ ˘ ˆ care ıi datorezi unei banci. Cu cat esti ¸ mai ˆ ˆ serios ın ce priveste ¸ plata ratelor, cu atat ˘ ˘ ˆ banca va fi mai dispusa sa ıti¸ acorde credit ˘ ˘ ˆ suplimentar, adica sa-ti¸ ımprumute si ¸ alti¸ ˆ ˘ ˘ ˘ bani. In mod asemanator, tu le datorezi parintilor respect si ¸ ¸ Prover¸ ascultare. (Citeste ˆ ˘ ˆ bele 1:8.) Cu cat vei fi mai ascultator, cu atat ˘ ˆ ˘ parintii ¸ ıti¸ vor acorda mai multa libertate ˘ (Luca 16:10). Dar ce se poate spune daca 1 Numele au fost schimbate.

˘ ˘ 5. Ce foloase poti¸ avea daca asculti¸ de parinti? ¸ TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

3


˘ ˆ obisnuie sti ¸ ¸ sa ıncalci regulile fixate de ei? ˘ ˆ ˆ Nu te mira daca ıti¸ vor reduce sau chiar ıti¸ ˆ vor ınchide „linia de credit“. ˘ 6 Care este o modalitate prin care parin tii ¸ ˆ ˘ ˘ ıi pot ajuta pe copii sa fie ascultatori? Fiind ˆ ˘ ei ınsi ¸ si ¸ un bun exemplu de ascultare. Daca ˘ ˘ ˘ respecta de bunavoie cerintele divine, pa¸ ˘ ˘ rintii ¸ le vor arata copiilor ca regulile lui Ieˆ hova sunt rezonabile. Aceasta ıi va ajuta pe ˘ ˘ copii sa considere la fel regulile parintilor ¸ ˆ ˘ (1 Ioan 5:3). In plus, parintii ¸ le pot da ˘ ˘ copiilor posibilitatea sa-si ¸ exprime pare˘ rea. Biblia chiar mentioneaz a unele situa¸ ˆ ˘ tii ¸ ın care Iehova le-a dat slujitorilor sai ˘ ˆ ˘ ˘ ocazia sa-si ¸ exprime opinia ın legatura cu anumite chestiuni (Gen. 18:22–32; 1 Regi 22:19–22). 7 Tinerilor le-ar putea fi greu sa˘ accepte ˘ ˆ criticile parintilor cand acestea li se par ne¸ ˆ ˘ drepte. Un tanar pe nume Alex a spus: ˆ ˘ „Mama era ca un politist: ımi cauta greseli¸ ¸ ˆ le cu lumanarea“. Simti¸ si ¸ tu uneori acelasi ¸ lucru? ˆ 8 In general, critica este o forma˘ de corecˆ ˘ ˘ tare sau de disciplinare. In Biblie se arata ca ˘ disciplinarea, chiar si ¸ cea justificata, nu este usor ¸ de acceptat (Evr. 12:11). Dar ce te poa˘ ˆ ˘ te ajuta sa tragi foloase ın urma disciplinaˆ ˆ rii primite? In primul rand, aminteste¸ ti¸ un ˘ ˘ lucru: sfaturile parintilor tai sunt motivate, ¸ foarte probabil, de iubirea pe care ti-o poar¸ ˘ ˘ ˘ ta (Prov. 3:12). Ei vor sa te ajute sa eviti¸ obi˘ ceiurile rele si ¸ sa cultivi obiceiuri bune. Proˆ ˘ ˘ babil, ei ınteleg ca, daca nu te-ar corecta, ¸ ˆ e ca si ¸ Proverbele ¸ ˆ cum te-ar urı! (Citeste ˆ ˘ 13:24.) In al doilea rand, nu uita ca greseli¸ ˆ ˘ le fac parte din procesul de ınvatare. Prin ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ urmare, ıncearca sa descoperi ıntelepciunea ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ 6. Cum pot parintii ¸ sa-si¸ ajute copiii sa fie ascultatori? ˘ 7, 8. a) Ce le-ar putea fi greu unor tineri sa accepte? ˘ ˆ b) Ce te poate ajuta sa tragi foloase ın urma discipli˘ narii primite?

4

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

˘ ˘ pe care se bazeaza disciplinarea primita. ˆ ˆ ˘ „Castigarea [ıntelepciunii] este mai buna ¸ ¸ ˆ ˆ decat castigarea argintului si ¸ ¸ rodul ei este ˆ mai de pret¸ decat aurul.“ (Prov. 3:13, 14) ˘ ˘ 9 E adevarat, si uneori ¸ gresesc ¸ parintii ¸ ˆ ˘ (Iac. 3:2). Cand te disciplineaza, ei ar putea ˆ vorbi ın mod necugetat (Prov. 12:18). De ce? ˘ ˘ ˘ ˆ Poate ca sunt stresati¸ sau ˆ poate ca vad ın gre˘ ˆ selile tale un esec ¸ ¸ al lor. In loc sa te gandesti ¸ ˆ ˘ ıntruna la nedreptatea care crezi ca ti-a ¸ fost ˘ ˘ ˘ ˘ facuta, ar trebui sa le fii recunoscator pen˘ ˘ ˘ tru ca doresc din toata inima sa te ajute. Disˆ pozitia ¸ de a accepta disciplinarea ıti¸ va fi de ˆ mare folos cand vei deveni adult. 10 Ti-ai dori sa˘ accepti mai usor regulile si ¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ corectarea parintilor? Atunci ınvat¸ a sa co¸ munici ˆ mai bine.ˆ Cum poti¸ ˘ face acest lucru? In primul rand, asculta. Biblia spune: ˘ „Orice om trebuie sa fie prompt la ascultaˆ ˆ ˆ re, ıncet ıncet la manie“ (Iac. ˆ la vorbire, ˘ ˆ 1:19). In loc sa cauti¸ imediat scuze, ıncear˘ ˘ ˘ ˘ ca sa-ti¸ pastrezi calmul si ¸ sa asculti¸ ce au de ˘ ˘ spus parintii. ¸ Concentreaza-te asupra mesaˆ jului, nu a modului ın care este transmis. ˘ ˆ Apoi repeta ın mod respectuos ce ti-au ¸ ˆ spus ˘ ˆ ˘ parintii, ¸ ınsa cu propriile cuvinte. In felul ˆ ˘ ˆ ce ti-au acesta ıi vei asigura ca ai ınteles ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ spus. Ce poti¸ face ınsa daca doresti ¸ sa le exˆ plici de ce aiˆ vorbit sau ai actionat ıntr-un ¸ ˆ anumit fel? In majoritatea cazurilor, este ın˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ telept ‘sa-ti¸ ınfranezi buzele’ pana cand le ¸ ˘ ˘ dovedesti ca tii ¸ ¸ cont de dorintele ¸ ¸ parintilor ˘ ˆ ˘ lor (Prov. 10:19). Daca vor ıntelege ca ai fost ¸ ˘ atent la ce ti-au spus, vor fi mai dispusi ¸ ¸ sa te asculte. Acest mod matur de a proceda ˘ ˘ ˆ ˆ arata ca te lasi ¸ ındrumat de Cuvantul lui Dumnezeu. ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ 9. Ce ar trebui sa faca tinerii ın loc sa se gan˘ ˆ ˘ ˘ deasca ıntruna la nedreptatea care cred ca le-a fost fa˘ cuta? 10. Ce poti¸ face pentru a accepta mai usor ¸ regulile si¸ ˘ corectarea parintilor? ¸


ˆ ˆ Cand ı ¸ti administrezi banii ˘ Biblia spune ca „banul aduce ocrotire“. ˘ ˘ ˆ Totusi, ¸ ¸ acelasi ¸ verset arata ca ıntelepciunea ˘ ˆ este mult mai pretioas a decat banii (Ecl. ¸ ˆ ˆ 7:12). Cuvantul lui Dumnezeu ne ındeam˘ ˘ na sa fim constien ti¸ de valoarea banilor, dar ¸ ˘ ˘ sa nu-i iubim. De ce nu ar trebui ˆ sa ajun˘ ˘ ˘ ˆ gem sa iubim banii? Sa ilustram. In mana ˘ unui bucatar priceput, un cutit ¸ ascutit ¸ este ˆ ˆ un instrument util. Dar ın mainile unei persoane neatente, acelasi ¸ poate provoca ¸ cutit ˆ ˘ ˘ ˘ mult rau. In mod asemanator, banii pot fi ˘ folositori daca sunt administrati¸ cu pricepe˘ ˆ ˘ re. Totusi, ¸ cei care „sunt hotarati¸ sa fie bo˘ ˆ gati“ ¸ ısi ¸ sacrifica uneori prieteniile, familia si cu Dumnezeu. Ca urmare, ¸ ¸ chiar relatiile ˘ ei se strapung „peste tot cu multe dureri“. (Citeste ¸ 1 Timotei 6:9, 10.) ˆ ˘ ˘ 12 Cum poti ınv ata ¸ ¸ sa-ti¸ administrezi cu ˆ ˘ ˘ ˘ ıntelepciune banii? Roaga-iˆ pe parinti¸ sa-ti¸ ¸ ˆ dea sfaturi ın acest sens. „Inteleptul va as¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ culta si va dob andi si mai mult a ınv a t atura, ¸ ¸ ¸ ˆ iar omul cu pricepere va primi o ındrumaˆ ˘ re ınteleapt a“, a scris Solomon (Prov. 1:5). ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ O tanara pe nume Anna a cerut ındruma˘ ˘ rea parintilor ei. Iata ce spune ea: „Tata m-a ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ınvatat ¸ sa ıntocmesc un buget si ¸ mi-a aratat ˆ ˘ ˆ cat este de important sa fii organizat cand 11

ˆ ˘ ˆ 11, 12. a) Ce ne ındeamna Cuvantul lui Dumnezeu ˘ sa facem cu privire la bani, si¸ de ce? b) Cum te-ar pu˘ ˘ ˆ tea ajuta parintii ¸ sa-ti¸ administrezi cu ıntelepciune ¸ banii?

˘ Cum a ¸ti raspunde?

˘ ˙ Ce pot face tinerii ca sa accepte ˘ ˘ regulile ¸si corectarea parin ¸tilor ¸si sa beneficieze de pe urma lor? ˘ ˙ De ce este important sa ai un punct de vedere echilibrat cu privire la bani? ˘ ˘ ˆ ˙ Cum po ¸ti sa-i ramai loial lui Iehova ˆ chiar ¸si cand e ¸sti singur?

administrezi banii familiei“. Si ¸ mama ei i-a ˆ dat sfaturi practice: „Ea mi-a demonstrat cat ˆ ˘ ˆ este de ıntelept sa compari preturile ınain¸ ¸ ˘ te de a cumpara ceva“. Ce foloase a tras ˘ Anna? „Acum stiu sa-mi administrez singu¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ra banii. Ii dramuiesc bine ca sa nu-mi fac ˘ datorii si a ¸ ¸ sa nu-mi pierd pacea mintii“, spus ea. 13 Daca˘ ıˆ ti cumperi lucruri sub impulsul ¸ momentului sau cheltuiesti ¸ bani doar ca ˘ sa-ti¸ impresionezi prietenii, te vei trezi, proˆ ˆ babil, ınglodat ın datorii. Ce putea ajuˆ te-ar ˘ ˘ ˘ ta sa eviti¸ aceste capcane? Invat¸ a sa fii chibˆ zuit ın privinta ¸ cheltuielilor. Ellena, care are putin peste 20 de ani, face exact acest lucru: ¸ ˆ ˘ ˆ „Cand ies cu prietenii, m ˆ a gandesc dinainˆ te cat pot cheltui. . . . In plus, mi se pare ˆ ˘ ˘ ˘ ıntelept sa merg la cumparaturi numai cu ¸ ˘ ˆ acele prietene care au grija cum ısi ¸ chel˘ ˆ ˘ ˘ tuiesc banii si care m a ıncurajeaz a s a com¸ ˘ ˘ par preturile, nu sa cumpar primul lucru pe ¸ ˘ care-l vad“. 14 Caˆ stigarea si administrarea banilor sunt ¸ ¸ aspecte importante ale vietii. ¸ Cu toate aces˘ tea, Isus a spus ca numai „cei constien ti¸ de ¸ ˘ ˘ necesitatile ¸ lor spirituale“ sunt cu adevarat ˘ fericiti¸ (Mat. 5:3). El a avertizat ca o persoa˘ ˆ ˘ na ısi ¸ poate pierde interesul fat¸ a de lucruri˘ le spirituale din cauza ‘puterii amagitoare a ˘ ˆ bogatiilor’ (Mar. 4:19). Cat de important ¸ ˘ ˆ ˆ este deci sa te lasi ¸ ındrumat de Cuvantul lui ˘ ˘ Dumnezeu si ¸ sa-ti¸ pastrezi un punct de vedere echilibrat cu privire la bani! ˆ Cand esti ¸ singur ˆ 15 Cand anume crezi ca˘ ıˆ ti va fi testata˘ cel ¸ ˘ mai mult loialitatea fat¸ a de Dumnezeu: ˆ 13. Cum poti¸ fi chibzuit ın privinta ¸ cheltuielilor? ˘ ˘ 14. De ce trebuie sa te feresti ¸ de „puterea amagitoare ˘ a bogatiilor“? ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ 15. Cand ıti¸ va fi testata cel mai mult loialitatea fat¸ a de Dumnezeu? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

5


ˆ ˆ ˆ cand esti ¸ sau cand esti ¸ cu altii ¸ singur? Ganˆ ˘ deste-te putin. Cand esti a sau la lo¸ ¸ ¸ la scoal ¸ ˘ ˘ cul de munca, esti ¸ cu garda ridicata din punct de vedere spiritual. Esti ¸ mai atent la ˆ ceea ce ti-ar putea ın pericol prietenia ¸ ˆ pune ˘ ˆ cu Dumnezeu. Insa, cand te relaxezi sau te ˘ destinzi, esti ¸ cu garda jos, adica esti ¸ mai vulnerabil la un atac asupra normelor tale morale. ˘ ˘ 16 De ce ar trebui sati¸ doresti ¸ sa asculti¸ de ˆ Iehova chiar si ¸ cand esti ¸ singur? Nu uita ni˘ ˘ ˘ ciodata ca, prin actiunile tale, poti¸ fie sa-l ¸ ˆ ˘ mahnesti ¸ pe Iehova, fie sa-i bucuri inima (Gen. 6:5, 6; Prov. 27:11). Si ¸ aceasta, pentru ˘ ˘ ca el „se intereseaza“ de tine (1 Pet. 5:7). Ie˘ ˆ ˆ hova vrea sa-l asculti, ¸ ıntrucat astfel vei avea parte de multe foloase (Is. 48:17, 18). De ˘ exemplu, unii dintre slujitorii sai din Israeˆ lul antic l-au ındurerat nesocotindu-i sfaturile (Ps. 78:40, 41). Lucrurile au stat diferit ˆ ın cazul lui Daniel. Iehova l-a iubit mult ˆ profet; un ınger chiar l-a numit „om preaiu˘ bit“ (Dan. 10:11). De ce? Daniel i-a ramas ˆ loial lui Dumnezeu nu numai ın public, ci ˆ si ¸ Daniel 6:10.) ¸ cand a fost singur. (Citeste ˘ ˆ 17 Pentru a-i ram ane loial lui Dumnezeu ˆ ˆ ˆ ˘ cand esti ¸ singur, trebuie mai ıntai sa-ti¸ dezˆ ˘ volti¸ ‘capacitatea de ıntelegere ca sa deose¸ ˘ ˘ besti ¸ binele si ¸ raul’, iar apoi sa-ti¸ exersezi ˘ ˘ ˆ aceasta capacitate „prin folosire“, facand ˘ ceea ce stii ca este drept (Evr. 5:14). De ¸ ˆ ˘ ˘ exemplu, cand alegi ce muzica sa asculti, ¸ la ˘ ˘ ce filme sa te uiti¸ sau ce site-uri sa accesezi, ˘ ˆ ˘ ˘ urmatoarele ıntrebari te vor ajuta sa iei de˘ ˆ cizii corecte: „Ma va ındemna acest mate˘ ˘ rial sa fiu plin de tandra afectiune sau, ¸ ˘ ˘ ˘ dimpotriva, «sa ma bucur de nenorocirea al˘ ˘ tuia»? “ (Prov. 17:5). „Ma va ajuta «sa iubesc ˘ ˘ 16. De ce ar trebui sa-ti¸ doresti ¸ sa asculti¸ de Iehova ˆ chiar si¸ cand esti ¸ singur? ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ 17. Ce ıntrebari ai putea sa-ti¸ pui cand alegi cum sa te destinzi?

6

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

ˆ ˘ ˆ ˆ Ii vei ramane loial lui Iehova cand vei fi singur?

ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ binele» sau ımi va slabi hotararea de «a urı ˘ raul»? “ (Am. 5:15). Nu uita: ceea ce faci ˆ ˘ cand esti ¸ sti ¸ singur arata ce valori pretuie ¸ cu ˘ adevarat (Luca 6:45). ˆ 18 Dar ce ar trebui sa˘ faci daca˘ practici ın ˘ secret un lucru despre care stii ¸ ca este gre˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sit? Adu-ti¸ aminte ca „cine ısi ¸ ¸ acopera fara˘ delegile nu va prospera, dar celui ce le mar˘ ˘ turiseste si ¸ ¸ se lasa de ele i se va arata ˆ ˆ ındurare“ (Prov. 28:13). Ce neıntelept ar fi ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ sa persisti ¸ ıntr-o conduita gresit ¸ a si ¸ ‘sa ınˆ tristezi spiritul sfant al lui Dumnezeu’! (Ef. ˆ ˘ ˘ 4:30) Ai, ıntr-adevar, datoria fat¸ a de Iehova, ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ fat¸ a de parinti¸ si ¸ fat¸ a de tine ınsuti¸ sa mar˘ ˘ ˆ turisesti ¸ ¸ orice pacat. „Batranii congregatiei“ ˆ te pot ajuta ın acest sens. Discipolul Iacov a ˘ ˆ spus: „Ei sa se roage pentru el, ungandu-l cu ˆ ˘ ulei ın numele lui Iehova. Rugaciunea creˆ dintei ¸ ıl va vindeca pe cel bolnav, iar Iehoˆ ˘ ˘ ˆ va ıl va ridica. Si, ¸ daca a comis pacate, ıi vor ˘ ˘ ˆ 18. Ce ar trebui sa faci daca practici ın secret un lu˘ cru despre care stii ¸ ca este gresit, ¸ si¸ de ce?


˘ fi iertate“ (Iac. 5:14, 15). Este adevarat, poa˘ ˘ te ca te vei simti¸ jenat sau poate ca va tre˘ ˘ bui sa suporti¸ unele consecinte ¸ neplacute. ˘ ˘ Dar, daca ai curajul sa ceri ajutor, vei fi scutit de orice alte prejudicii si ¸ vei simti¸ linis-¸ ˆ tea pe care ti-o aduce redobandirea unei ¸ constiin te ¸ curate (Ps. 32:1–5). ¸ ˘ Bucura inima lui Iehova 19 Iehova este ‘fericitul Dumnezeu’ si vrea ¸ ˘ ca si ¸ tu sa fii fericit (1 Tim. 1:11). Lui Iehoˆ ˘ ˘ ˘ va ıi pasa cu adevarat de tine. Chiar daca ni˘ meni din jur nu observa eforturile tale de a ˘ ˘ 19, 20. a) Cum doreste ¸ Iehova sa fii? b) Ce trebuie sa faci?

face ce este drept, el nu le trece cu vederea; ˘ nimic nu este ascuns ochilor sai. Iehova te ˘ ˘ priveste ¸ nu ca sa-ti¸ caute vreo greseal ¸ a, ci ca ˘ ˘ ˆ sa te ajute sa perseverezi ın a face binele. ˘ ˘ ˆ „Ochii lui Iehova strabat tot pamantul ca ˘ ˘ ˘ sa-si ¸ arate puterea pentru cei a caror inima ˆ ˘ ˘ este ıntreaga fat¸ a de el.“ (2 Cron. 16:9) ˘ ˆ 20 Prin urmare, lasa-te ındrumat de ˆ ˆ Cuvantul lui Dumnezeu si ¸ pune ın aplicaˆ ˆ re sfaturile sale. In felul acesta vei dobandi ˆ ˆ ıntelepciunea si de care ai ne¸ ¸ ¸ ıntelegerea ˘ ˆ ˘ voie ca sa ınfrunti¸ problemele si ¸ sa iei deˆ ˘ cizii grele ın viat¸ a. De asemenea, vei bucu˘ ˘ ra inima parintilor tai si ¸ ¸ a lui Iehova si ¸ vei ˘ ˘ ˘ avea o viat¸ a cu adevarat fericita!

TINERI, NU CEDATI ¸ LA PRESIUNILE CELOR DIN JUR! ˘ ˘ ˘ „Vorbirea voastra sa fie . . . dreasa cu sare, ˘ ˘ ˘ ˘ ca sa sti ¸ ti ¸ cum trebuie sa-i raspundeti ¸ fiecaruia.“ (COL. 4:6) ˘ ˘ ROBABIL ca stii ¸ din proprie experient¸ a ce ˆ ˘ ˘ ınseamna sa te confrunti¸ cu presiuni din ˘ partea altor tineri. Poate ca, la un moment ˆ ˘ dat, cineva te-a ındemnat sa faci ceva ce stiai ¸ ˘ ca era gresit. ¸ atunci? Christo¸ Ce ai simtit ˘ pher, un baiat de 14 ani, a spus: „Uneori ˘ ˘ mi-as¸ dori sa dispar pur si¸ simplu sau, daca ˘ ˘ nu, sa fiu la fel ca ceilalti¸ colegi, ca sa nu mai ˘ ˘ ˘ trebuiasca sa ma deosebesc de ei“. ˘ ˘ ˘ 2 Au si colegii tai o influent¸ a puternica ¸ ˘ asupra ta? Daca da, de ce? Probabil pentru ˘ ˆ ˘ ˘ ca ıti¸ doresti ¸ sa fii acceptat de ei. Aceasta do˘ ˆ ˘ rint¸ a nu este ıntotdeauna gresit ¸ a. De fapt, ˘ chiar si¸ adultii vor s a fie accepta ti¸ de altii; ¸ ¸ ni-

Presiunile celor din jur Uneori, din dorinta ¸ de a nu fi dezapro˘ bat de alti¸ tineri, ai putea fi tentat sa te conformezi normelor promovate de ei. Aceasta ˆ ˘ ˘ ˘ ınsa ar fi o greseal nu trebuie sa ¸ a. Crestinii ¸

ˆ 1, 2. Ce sentimente trezeste ¸ ın unii tineri faptul de a fi diferiti¸ de altii, ¸ si¸ de ce?

˘ 3. De ce este gresit ¸ sa te conformezi normelor promovate de alti¸ tineri?

P

˘ ˘ manui nu-i place sa fie respins. Dorinta ¸ ta de a face ce este drept nu-ti¸ va aduce mereu aprobarea celorlalti. ¸ Chiar si¸ Isus a simtit ¸ ˘ acest lucru. Totusi, ¸ el a facut mereu ce este drept. Unii l-au urmat, devenind discipolii ˘ ˆ sai, ın timp ce altii ‘socotin¸ l-au dispretuit, ¸ du-l un nimic’, desi¸ era Fiul lui Dumnezeu (Is. 53:3). 3

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

7


De ce a acceptat Aaron ˘ ˘ sa faca un vitel ¸ de aur?

ˆ fie „copii mici, aruncati¸ ın toa˘ te partile ¸ ca de valuri“ (Ef. 4:14). Copiii mici sunt usor ¸ ¸ influentaˆ ˘ ˆ bili. Tu ınsa esti ¸ un adult ın de˘ ˘ venire. Asadar, daca esti ¸ ¸ sigur ca normele lui Iehova sunt spre bi˘ ˆ ˆ nele tau, ıti¸ datorezi tie ¸ ınsuti¸ ˘ ˘ ˆ ˘ sa traiesti proprii¸ ¸ la ınaltimea lor convingeri (Deut. 10:12, 13). ˘ ˆ Daca nu procedezi asa, ¸ ınseam˘ ˘ ˘ ˆ na ca nu maiˆ esti ¸ stapan pe ˘ ˆ propria viat¸ a. In realitate, cand cedezi la presiunile celorlalti, ¸ ajungi marioneta lor. (Citeste ¸ 2 Petru 2:19.) ˘ 4 Odata, Aaron, fratele lui Moise, a cedat la presiunile is˘ raelitilor, care au insistat sa le ¸ ˘ faca un dumnezeu. Aaron nu avea o fire sla˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ba. Mai ınainte, ımpreuna cu Moise, ıl ınfruntase pe faraon, cel mai puternic om din ˆ Egipt, transmit¸ andu-i plin de curaj mesajul ˆ lui Dumnezeu. Totusi, ¸ l-au su¸ cand israelitii ˆ pus la presiuni, Aaron a cedat. Cat de puternice pot fi presiunile celor din jur! Lui Aa˘ ˆ ron i-a fost mai usor ¸ sa-l ınfrunte pe faraon ˆ ˘ ˆ decat sa-si¸ ınfrunte conationalii (Ex. 7:1, 2; ¸ 32:1–4). 5 Dupa˘ cum reiese din exemplul lui Aaron‚ ˆ nu numai tinerii si¸ cei cu ınclinatii ¸ rele sunt expusi¸ la presiunile altora, ci si¸ cei care do˘ ˘ resc din tot sufletul sa faca ce este drept, in˘ clusiv tu. Prin provocari, acuzatii ¸ sau insul˘ te, alti¸ tineri te-ar putea determina sa faci ˘ ceva gresit. ¸ Indiferent sub ce forma se mani˘ ˆ festa, presiunile celor din jur sunt greu de ın˘ ˆ ˆ fruntat. Pentru a le face fat¸ a trebuie mai ıntai 4, 5. a) Cum a cedat Aaron la presiunile israelitilor, ¸ ˆ ˘ ˘ si¸ ce ınvat¸ am de aici? b) Sub ce forme s-ar putea manifesta presiunile celor din jur?

8

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

˘ ˆ ˘ ˘ sa-ti¸ ıntaresti ¸ convingerea ca ceea ce crezi ˘ este adevarat.

ˆ „Dovedeste ¸ mereu ce esti ¸ tu ınsu ¸ti“ 6 Pentru a nu ceda la presiunile altor tiˆ ˆ ˘ ˘ neri, trebuie ın primul rand sa fii convins ca ˆ ˘ lucrurile ın care crezi sunt adevarate si¸ ˘ ca normele pe care le respecti¸ sunt corecte. (Citeste ¸ 2 Corinteni 13:5.) Aceasta te va ajuta ˘ ˘ sa fii curajos, chiar dac ¸ poate, timid din ˆ a˘ esti, fire (2 Tim. 1:7, 8). Insa, chiar si¸ unei persoa˘ ne curajoase i-ar putea fi destul de greu sa ˘ ˘ ˘ ˆ sustin ¸ a sau sa faca un lucru ın care crede nu˘ ˘ ˘ mai pe jumatate. Asadar, verifica dacaˆ ceea ¸ ˆ ˘ ˘ ce ai ınvatat ¸ din Biblie este adevarat. Incepe ˆ ˘ ˘ ˘ cu ınvat¸ aturile de baza. De exemplu, tu crezi ˆ ˆ ın Dumnezeu si¸ i-ai auzit si¸ pe altii ¸ explicand ˘ ˘ 6, 7. a) De ce este important sa fii convins ca lucruˆ ˘ ˆ rile ın care crezi sunt adevarate, si¸ cum ıti¸ poti¸ conso˘ ˆ ˘ ˘ lida aceasta convingere? b) Ce ıntrebari ai putea sa-ti¸ ˆ ˘ ˘ pui pentru a-ti¸ ıntari convingerea ca ceea ce crezi este ˘ adevarat?


ˆ ˆ de ce cred ın existenta ¸ lui. Atunci, ıntrea˘ ˘ ba-te: „De ce sunt eu convins ca Dumnezeu ˘ ˆ ˘ ˘ exista?“. Scopul acestei ıntrebari nu este sa-ti¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ starneasca ındoieli, ci sa-ti¸ ıntareasca credinˆ ˘ ta. ¸ De asemenea, ıntreaba-te: „De unde stiu ¸ ˘ ca Scripturile sunt inspirate de Dumnezeu?“ ˘ ˘ ˆ (2 Tim. 3:16). „De ce sunt sigur ca traim ın ˘ «zilele din urma»?“ (2 Tim. 3:1–5) „De ce ˘ sunt convins ca normele lui Iehova sunt spre binele meu?“ (Is. 48:17, 18) ˘ ˆ ˘ 7 Daca˘ eziti sati¸ pui astfel de ıntrebari de ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ teama ca nu vei sti ¸ sa raspunzi, ar fi ca si¸ ˘ cum ai ezita sa te uiti¸ la indicatorul de com˘ ˘ bustibil de la bordul masinii, de teama ca va ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ arata ca rezervorul e gol. Trebuie sa stii ¸ daca ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ai ramas ca sa poti¸ lua maˆ fara combustibil ˘ ˘ suri. In mod asemanator, cel mai bine este ˘ ˘ ˆ sa depistezi orice fisura ın convingerile tale ˘ ˆ ˘ si¸ sa ıncerci sa o repari (Fap. 17:11). 8 Biblia ıˆ ti porunceste, de exemplu, ‘sa˘ fugi ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ de fornicatie’. Intreaba-te mai ıntai de ce este ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ aceasta o porunca ınteleapt a. Apoi gan¸ deste-te la motivele pentru care alti¸ tineri ¸ ˘ ˘ ˘ adopta o conduita imorala. De asemenea, ˆ ˘ ˘ gandeste-te de ce o persoana care practica ¸ ˘ ˘ ˆ fornicatia ¸ „pacatuieste ¸ ımpotriva propriului ˘ corp“ (1 Cor. 6:18). Dupa ce analizezi toate ˆ ˘ aceste motive, ıntreaba-te: „Care este cea mai ˘ ˘ ˘ ˘ buna cale de urmat? Merita cu adevarat sa ˘ ˘ ˆ adopt o conduita imorala?“. Gandeste-te ¸ ˆ ˘ acum si¸ mai profund si¸ ıntreaba-te: „Cum ˘ m-as¸ simti¸ daca as¸ comite imoralitate?“. Poa˘ te ca vei obtine aprobarea unor tineri. Dar ¸ ˆ ˆ ˆ cum te vei simti¸ mai tarziu, cand vei fi ım˘ ˘ ˘ preuna cu parintii ¸ ori alaturi de frati, ¸ la Sala ˆ ˆ ˘ Regatului? Ce vei simti¸ cand vei ıncerca sa te rogi lui Dumnezeu? Chiar ai fi dispus ˘ ˘ ˆ sa renunti¸ la pozitia ¸ ta aprobata ınaintea Lui ˘ doar ca sa le faci pe plac colegilor? ˘ ˆ ˘ ˘ 8. Cum ai putea sa-ti¸ ıntaresti ¸ convingerea ca porunˆ ca lui Dumnezeu de a fugi de fornicatie ¸ este ınte¸ ˘ leapta?

ˆ 9 Daca˘ esti adolescent, te afli ıntr-o perioa¸ ˘ ˆ da a vie ¸tii ın care „puterea ra ¸tiunii“ ¸ti se dez˘ volta foarte mult. (Cite ¸ste Romani 12:1, 2.) ˘ ˘ ˘ Profita de aceasta perioada pentru a medita ˆ ˘ ˘ cu seriozitate la ce ınseamna pentru tine sa fii Martor al lui Iehova. Aceasta te va ajuta ˘ ˆ ˘ ˘ sa- ¸ti ıntaresti ¸ convingerea ca ceea ce crezi ˘ ˆ este adevarat. Apoi, cand te vei confrunta cu ˘ presiuni din partea altor tineri, vei putea sa ˘ raspunzi cu promptitudine si ¸ convingere. Te vei sim ¸ti asemenea unei surori tinere, care a ˆ spus: „Cand nu cedez la presiunile colegilor, ˘ ˆ le arat, de fapt, cine sunt si ¸ ın ce cred. Nu e vorba despre «o religie oarecare», ci despre ˆ esen ¸ta gandirii mele, a obiectivelor si ¸ a norˆ melor mele morale si, ¸ de fapt, a ıntregii mele vie ¸ti“. ˆ ˘ ˆ 10 Intr-adevar, pentru a tine strans la ceea ¸ ˘ ˘ ce stii ¸ ca este drept, trebuie sa depui multe ˆ ˘ eforturi (Luca 13:24). Te ıntrebi cumva daca ˘ ˘ merita? Atunci nu uita un lucru: Daca cei ˘ ˘ ˆ ˘ din jur vad ca ıti¸ este rusine pentru ca esti ¸ ¸ ˘ ˆ diferit sau ca ıti¸ ceri scuze din acest motiv, foarte probabil vor exercita si¸ mai multe pre˘ siuni asupra ta. Dar, daca vei vorbi cu con˘ ˆ vingere, vei fi surprins sa vezi cat de repede ˘ ˆ ˘ te vor lasa ın pace. (Compara cu Luca 4:12, 13.)

ˆ ˘ ˘ ‘Gandeste-te ce sa raspunzi’ ¸ 11 Un alt pas important pentru a nu ceda la presiunile altor tineri este acela de a fi pre˘ ˘ ˆ gatit sa le ınfrunti. ¸ (Citeste ¸ Proverbele 15:28.) ˆ ˘ ˘ Aceasta ınseamna sa anticipezi situatiile care ¸ ˘ ˘ ar putea aparea. Uneori, putin a precau tie ¸ ¸ te ˘ ˆ ˆ ˘ va ajuta sa preıntampini o confruntare. Sa ˘ ˘ presupunem ca vezi de la distant¸ a un grup ˘ ˘ de colegi care fumeaza. Exista posibilitatea ˘ ˘ ˘ 9, 10. Cum te ajuta sa faci fat¸ a presiunilor faptul de ˘ ˆ ˘ a fi convins ca lucrurile ın care crezi sunt adevarate? ˘ ˘ ˘ ˆ 11. De ce este util sa fii pregatit sa ınfrunti¸ presiunile altor tineri? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

9


ˆ Gandeste-te dinainte ce vei spune! ¸

˘ ˘ ˘ sa-ti¸ ofere si¸ tie a? Daca da, ce ai putea ¸ o tigar ¸ ˆ face? In Proverbele 22:3 se spune: „Cel pre˘ ˘ vazator vede nenorocirea si¸ se ascunde“ ˘ (Prov. 22:3). Asadar, ai putea sa-i ocolesti. ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ Evitand sa te ıntalnesti ¸ cu ei nu ınseamna ca ˘ ˘ ˘ ˆ ti-e frica, ci doar ca dai dovada de ıntelep¸ ¸ ciune. ˆ 12 Dar ce poti face daca˘ esti pus ın fata ¸ ¸ unei ¸ ˘ situatii pe care nu o po ti evita? S a presupu¸ ¸ ˘ ˆ ˘ nem ca un coleg te ıntreaba cu uimire: „Esti ¸ ˆ ˘ ˘ ınca virgin? “. Secretul este sa urmezi sfatul ˘ ˘ ˆ din Coloseni 4:6: „Vorbirea voastra sa fie ın˘ ˘ ˘ ˘ totdeauna placuta, dreasa cu sare, ca sa sti ¸ ti¸ ˘ ˘ ˘ ˘ cum trebuie sa-i raspundeti¸ fiecaruia“. Dupa ˆ cum reiese din acest verset, felul ın care vei ˘ ˆ ˘ raspunde depinde de ımprejurari. Probabil ˘ ˘ ca acum nu este momentul sa tii ¸ o prelege˘ ˘ re biblica. Un raspuns simplu, dar ferm ar ˆ putea fi de ajuns. De exemplu, la ıntrebarea ˘ de mai sus ai putea raspunde simplu: „Da“ ˘ sau „E o chestiune personala“. ˆ 13 Deseori, cand multe cuvinte n-ar fi ajuˆ 12. Cum ai putea reactiona cand esti ¸ ¸ expus presiunii colegilor? ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ 13. Cum te ajuta discernamantul sa raspunzi la ta˘ chinarile colegilor?

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

˘ tat la nimic, Isus dadea un ˘ ˆ raspuns scurt. De fapt, cand ˆ ˘ Irod i-a pus ıntrebari, Isus ˘ nu i-a raspuns nimic (Luca ˆ ˘ 23:8, 9). In general, tacerea ˘ ˆ este un bun raspuns la ın˘ trebarile impertinente (Prov. 26:4; Ecl. 3:1, 7). Pot exista ˆ si¸ situatii ¸ cand cineva, care ˘ ˘ ˆ alta data a vorbit urat despre tine, este sincer interesat de convingerile tale, de exemplu cele referitoare la moralitatea ˆ ˘ sexuala (1 Pet. 4:4). In acest ˘ caz ar fi potrivita o explicatie ¸ ˘ mai detaliata a pozitiei ¸ tale bazate pe Biblie. ˆ ˆ Prin urmare, nu da ınapoi, ci ınvinge-ti¸ tea˘ ˘ ma si¸ fii mereu ‘gata sa prezinti¸ o aparare’! (1 Pet. 3:15) ˆ 14 In unele situatii ai putea sa˘ respingi pro¸ ˆ vocarea, redirection and-o spre cei care te ¸ ˘ ˘ ˘ provoaca. Totusi, ¸ trebuie sa dai dovada de ˘ ˘ tact. De exemplu, daca un coleg de clasa te ˘ ˘ ˘ provoaca sa iei o tigar a, ai putea spune: „Nu, ¸ multumesc. Te credeam mai inteligent; nu ¸ ˘ ˆ ˘ ma gandeam c-o sa te-apuci de fumat! “. Obˆ ˘ servi cum este redirectionat a provocarea? In ¸ ˘ ˘ loc sa explici tu de ce nu fumezi, colegul tau ˆ ˆ este pus ın situatia ¸ de a se gandi la motivul ˘ pentru care fumeaza.1 ˘ ˆ 15 Dar ce ai putea face daca, ın ciuda efor˘ turilor tale, presiunile continua? Cel mai ˘ ˆ bine este sa pleci. Cu cat stai mai mult, cu ˆ atat riscul de a face compromis este mai ˆ mare. Asadar, iesi¸ cat mai repede dintr-o ast¸ 1 Vezi chenarul „Presiuni din partea colegilor — plan“, ˆ ˘ ˘ din Tinerii se ıntreaba — Raspunsuri practice, volumul II, paginile 132, 133.

˘ 14. Cum ai putea uneori sa redirectionezi cu tact o ¸ provocare? ˆ ˘ 15. Cand este mai bine sa pleci, si¸ de ce?


˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ fel de situatie, ¸ fara sa te simti¸ ınsa ınvins. La urma urmei, tu ai preluat controlul asupra ˘ situatiei. Nu ai ajuns marioneta colegilor tai ¸ si, ¸ mai mult, i-ai bucurat inima lui Iehova (Prov. 27:11). ˘ ˆ Fa- ¸ti ‘planuri care ı ¸ti aduc folos’ 16 Uneori, presiunile de a face un lucru nepotrivit ar putea veni din partea unor tineri ˘ ˘ care pretind ca-i slujesc lui Iehova. Sa presu˘ ˘ punem ca sosesti ¸ la o reuniune organizata ˘ de o astfel de persoana. Cum reactionezi ¸ ˆ ˆ ˘ cand ıti¸ dai seama ca nu este prezent niciun ˘ adult care sa supravegheze reuniunea? Sau ˘ ˆ ˘ ce ai putea face daca un tanar care pretinde ˘ ˘ ca este crestin aduce la o reuniune bauturi ¸ alcoolice, iar tu si¸ alti¸ tineri prezenti¸ nu aveti¸ ˆ ˘ varsta legala pentru a consuma alcool? Exis˘ ˆ ˘ ta si¸ alte situatii ¸ ın care va trebui sa actionezi ¸ potrivit constiin tei ¸ tale instruite biblic. O ¸ ˘ ˘ sora adolescenta spune: „Eu si¸ sora mea mai ˘ ˆ mica am iesit ¸ din sala de cinema ın timpul ˆ ˘ unui film care continea multe ınjuraturi. ¸ ˘ Ceilalti¸ tineri din grupul nostru au decis sa ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ramana.ˆ Parintii ¸ ne-au laudat pentru decizia ˘ ˘ ˘ ˘ luata. Insa ceilalti¸ s-au suparat pentru ca ˆ ˘ ˘ i-am pus ıntr-o lumina negativa“. 17 Asa cum arata˘ experienta mentionata˘ ¸ ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ anterior, cand ıti¸ urmezi constiin ta ¸ instruita ¸ ˆ ˘ biblic ai putea fi pus ıntr-o situatie ¸ dificila. ˘ ˘ Dar nuˆ renunta s a faci ceea ce stii ¸ ¸ ca este ˘ drept! In plus, este important sa fii mereu ˘ ˘ ˘ pregatit. De exemplu, daca intentionezi sa ¸ ˆ mergi la o reuniune, gandeste-te dinainte la ¸ ˆ ˘ un „plan de evacuare“ ın caz ca lucrurile iau ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ o ıntorsatura neasteptat a. Unii tineri s-au ın¸ ˘ ˆ ˆ ˘ teles cu parintii ¸ ¸ lor ca, ın cazul ın care vor sa ˘ plece mai repede de la o reuniune, sa le dea ˘ ˘ un telefon scurt, pentru ca acestia sa vina ¸ 16. Ce presiuni ar putea veni din partea unor tineri ˘ care pretind ca sunt crestini? ¸ ˘ 17. Ce masuri practice poti¸ lua pentru a respecta norˆ mele divine cand participi la o reuniune?

˘ ˆ dupa ei (Ps. 26:4, 5). Astfel de ‘planuri ıti¸ aduc folos’ (Prov. 21:5). ˘ ˆ ‘Bucura-te ın tinere ¸tea ta’ 18 Iehova te-a creat cu capacitatea de a te ˘ ˘ bucura de viat¸ a si¸ vrea sa fii fericit. (Citeste ¸ ˘ Eclesiastul 11:9.) Nu uita ca multi¸ tineri se ˘ ˘ ˘ ˘ bucura doar de „placerea trecatoare a paca˘ tului“ (Evr. 11:25). Adevaratul Dumnezeu ˘ ˆ vrea sa te bucuri de mult mai mult decat ˆ ˘ atat. El vrea sa fii fericit pentru vesnicie. Asa¸ ¸ ˆ ˆ dar, cand te afli ın fata ¸ tentatiei ¸ de a face un ˘ ˆ lucru despre care stii ¸ ca este gresit ¸ ın ochii ˘ lui Iehova, amintestesale ¸ ¸ ti¸ ca toate cerintele ˘ sunt spre binele tau pe termen lung. ˆ 19 In plus, chiar daca˘ ai obtine aprobarea ¸ altor tineri, cei mai multi¸ dintre ei nu-si¸ vor ˘ ˘ mai aminti peste ani nici macar numele tau. ˘ ˆ Totusi, ¸ Iehova observa cand nu cedezi la preˆ siunile celor din jur si¸ ısi¸ va aminti mereu ˆ de tine si¸ de loialitatea ta. El ‘ıti¸ va deschide ˘ ˘ ˆ zagazurile cerurilor si¸ va revarsa binecuvan˘ ˘ tari peste tine. Nimeni nu va duce lipsa de ˆ ˆ ˆ nimic’ (Mal. 3:10). Mai mult decat atat, el ıti¸ ˘ ˆ ˘ da cu generozitate spirit sfant, ca sa poti¸ ˆ ˆ compensa orice ıti¸ lipseste ¸ ın prezent. Da, Ie˘ hova te poate ajuta sa nu cedezi la presiunile celor din jur! ˘ ˘ 18, 19. a) De ce poti¸ fi sigur ca Iehova vrea sa fii fe˘ ricit? b) Ce sentimente are Dumnezeu fat¸ a de cei care ˘ nu cedeaza la presiunile celor din jur?

ˆ I ¸ti amintesti? ¸

ˆ ˙ Cat de puternice pot fi presiunile celor din jur? ˘ ˘ ˘ ˙ Cum te ajuta sa faci fa ¸ta presiunilor ˘ ˆ faptul de a fi convins ca lucrurile ın ˘ care crezi sunt adevarate? ˘ ˘ ˘ ˙ Cum te po ¸ti pregati sa faci fa ¸ta presiunilor? ˘ ˙ De unde ¸stii ca Iehova pre ¸tuie ¸ste loialitatea ta? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

11


TINERI, CE VETI ¸ FACE ˘ CU VIATA ¸ VOASTR A? ˆ ˆ ˘ ˆ „Imi dirijez loviturile nu ca sa lovesc ın vant.“ (1 COR. 9:26) ˘ ˘ ACA vrei sa faci o drumetie, ¸ dar nu cu˘ nosti prinde bine o harta ¸ ¸ traseul, ti-ar ˘ ˘ si ¸ o busola. Harta te-ar ajuta sa-ti¸ dai seama ˘ unde te afli si ¸ sa-ti¸ stabilesti ¸ traseul dorit, ˆ ˘ iar ˘ busola te-ar ajuta sa te orientezi. Insa nici harta, nici busola nu ti-ar fi de prea mare fo¸ ˘ ˘ los daca nu ai sti unde vrei sa ajungi. Asadar, ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ca sa nu umbli fara nicio tint ¸ a, trebuie sa ai ˘ ˆ o destinatie ¸ clara ın minte. ˘ ˘ ˆ 2 Pe masur a ce ınaintezi spre maturitate, te ˘ ˘ confrunti¸ cu o situatie ¸ asemanatoare. Ai la ˆ ˘ ˘ ˆ dispozitie ¸ atat o harta demna de ıncredere, ˆ ˘ cat si¸ o busola. Biblia este asemenea unei ˘ ˆ ˘ ˘ harti¸ care ıti¸ arata ce cale sa urmezi (Prov. ˘ ˘ ˆ 3:5, 6). Iar constiin ta, ¸ daca este instruita ın ¸ ˘ ˘ ˘ mod corespunzator, se aseamana cu o buso˘ ˘ ˘ ˆ la, care te poate ajuta ˆ ˘ sa ramai pe traseul corect (Rom. 2:15). Insa, pentru a avea o via˘ ˘ ˘ ˆ ˆ t¸ a plina de succes, trebuie sa stii ¸ ıncotro te ın˘ drepti. ¸ Trebuie sa ai obiective spirituale clare. ˘ 3 Apostolul Pavel a aratat de ce este impor˘ ˘ ˘ ˘ tant sa ne fixam obiective si ¸ sa ne straduim ˘ ˆ ˆ sa le atingem. „Eu nu alerg la ıntamplare, ˆ ˘ ˆ ˆ ımi dirijez loviturile nu ca sa lovesc ın vant“, ˘ ˆ a scris el (1 Cor. 9:26). Daca ıti¸ vei fixa obiecˆ ˆ ˆ tive, nici tu ‘nu vei alerga la ıntamplare’. In ˆ curand vei avea de luat decizii importante ˆ ˘ ˆ ın viat¸ a, de exemplu cu privire la ınchinare, ˘ ˘ ˘ serviciul laic, casatorie si ¸ familie. Poate ca ˆ uneori te simti¸ ca ıntr-un labirint, pentru

˘ ˆ ca esti ¸ mai multor alegeri si ¸ pus ın fata ¸ nu ˘ ˘ ˆ stii ce decizie sa iei. Daca ıti¸ stabilesti ¸ ¸ din ˆ ˘ timp traseul bazandu-ti¸ deciziile pe adevaruˆ rile si ¸ principiile din Cuvantul lui Dumneˆ zeu, nu vei fi tentat s-o apuci ıntr-o directie ¸ ˘ gresit ¸ a (2 Tim. 4:4, 5). 4 Daca˘ nu ıˆ ti fixezi obiective, probabil ca˘ ¸ ˆ ˘ profesorii si ¸ colegii te vor ındemna sa faci ce ˘ ˘ li se pare lor ca este bine. Cu sigurant¸ a, chiar ˆ ˆ si ¸ cand ai ˆ obiective clare, unii tot ıti¸ vor oferi ˆ ˘ sugestii. In timp ce le asculti, ¸ ıntreaba-te: ˘ „Ma vor ajuta obiectivele recomandate de ei ˘ ˆ sa-mi aduc aminte de Creator ın tineretea ¸ ˘ mea sau ma vor distrage de la acest obiectiv?“. (Citeste ¸ Eclesiastul 12:1.) ˆ ˘ ˘ 5 Deciziile tale ın viat¸ a ar trebui sa reflec˘ te dorin ¸ de a-i fi placut lui Dumnezeu. De ˆ ta ˆ ˘ ce? In primul rand, pentru ca Iehova ne-a dat toate lucrurile bune pe care le avem (Iac. ˘ 1:17). Indiscutabil, cu totii ¸ trebuie sa-i fim ˘ recunoscatori lui Iehova (Rev. 4:11). Cea mai ˘ buna modalitate de a-ti¸ manifesta recunos-¸ ˘ ˆ ˆ tinta ¸ este sa tii ¸ cont de El cand ıti¸ fixezi ˘ ˆ obiective. Sa vedem ın continuare ce obiec˘ ˘ ˘ ˘ tive merita sa urmaresti ¸ si ¸ ce trebuie sa faci pentru a le atinge.

˘ ˘ ˘ 1, 2. Ce trebuie sa ai pentru ca via ¸ta ta sa fie plina de succes? 3. Potrivit cu 1 Corinteni 9:26, de ce este important ˘ ˘ sa ne fixam obiective?

ˆ ˆ ˘ 4, 5. a) Ce s-ar putea ıntampla daca nu- ¸ti fixezi ˘ obiective? b) De ce ar trebui ca deciziile tale sa re˘ flecte dorin ¸ta de a-i fi placut lui Dumnezeu? 6. Ce obiectiv important ¸ti-ai putea fixa, ¸si de ce?

D

12

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

Ce obiective ¸ti-ai putea fixa? ˘ ˘ ˆ Dupa cum s-a aratat ın articolul precedent, un obiectiv important pe care ti-l ¸ poti¸ ˘ fixa e acela de a te convinge singur ca ceea 6


˘ ce spune Biblia este adevarat (Rom. 12:2; ˘ ˆ 2 Cor. 13:5). Colegii tai cred, probabil, ın ˆ ˆ ˘ ˘ evolutie ¸ sau ın multe ınvat¸ aturi religioase ˘ ˘ false pentru ca altii ¸ le-au spus ca asa ¸ trebuie ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa creada. Tu ınsa nu trebuie sa crezi ceva ˘ doar pentru ca asa ¸ Iehova dores-¸ ¸ spun altii. ˘ ˘ te sa-i slujesti ¸ Ma¸ cu toata mintea ta. (Citeste ˘ ˘ tei 22:36, 37.) Tatal nostru ceresc vrea sa-ti¸ ˘ cladesti ¸ pe dovezi (Evr. 11:1). ¸ credinta ˘ 7 Vrei sa˘ ai o credinta˘ mai puternica? Fi¸ ˘ xeaza-ti¸ obiective pe termen scurt. De exem˘ ˆ plu, propune-ti¸ sa te rogi ın fiecare zi. Dar ce ˘ ˘ poti¸ face pentru ca rugaciunile tale sa fie ˘ concrete si ¸ sa nu repeti¸ mereu aceleasi ¸ lu˘ ˆ cruri? Aminteste¸ ti¸ sau noteaza-ti¸ unele ınˆ ˘ ˘ tamplari de peste zi pe care vrei sa le menˆ ˘ tionezi ın rugaciune. Vorbeste-i lui Iehova ¸ ¸ nu doar despre problemele cu care te-ai con7, 8. a) Ce obiective pe termen scurt te vor ajuta ˘ ˆ ˘ ˘ sa- ¸ti ıntare ¸sti credin ¸ta? b) Ce foloase vei avea dupa ce vei atinge unele obiective pe termen scurt?

fruntat, ci si adus ¸ ¸ despre lucrurile care ti-au ˘ bucurie (Filip. 4:6). Un alt obiectiv este sa ciˆ ˘ ˘ testi ca, daca ¸ din Biblie ın fiecare zi. Stiai ¸ ˆ citesti ¸ ın jur de patru pagini pe zi,ˆ vei termiˆ ˆ na ıntreaga Biblie ıntr-un an?1 In Psalmul 1:1, 2 se spune: „Fericit este omul care . . . ˆ ˘ ˘ ˆ ısi ¸ gaseste ¸ placerea ın legea lui Iehova si ¸ zi si ¸ ˆ ˘ noapte citeste a din legea lui“. ¸ ın soapt ¸ 8 Un al treilea obiectiv pe care ti l-ai putea ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ fixa este sa te pregatesti ¸ sa raspunzi la fiecaˆ ˆ ˘ re ıntrunire. Pentru ınceput, ai putea sa ci˘ testi ¸ raspunsul sau un verset biblic. Apoi pro˘ ˘ pune-ti¸ sa raspunzi cu propriile cuvinte. De ˘ fapt, fiecare raspuns e ca un dar pe care i-l ˘ oferi lui Iehova (Evr. 13:15). Odata atinse ˆ unele dintre aceste obiective, vei dobandi ˘ ˘ ˆ mai multa sigurant¸ a de sine, ıi vei fi mai re˘ ˘ ˘ cunoscator lui Iehova si ¸ vei fi pregatit sa-ti¸ fixezi obiective pe termen lung. 1 Vezi Turnul de veghe din 1 august 2009, paginile 15–18.

Ti-ai fixat obiectivul de ¸ ˆ a citi din Biblie ın fiecare zi?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

13


Ce obiective pe termen lung ti-ai putea ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ fixa? Daca nu ai ınceput ınca sa predici ves˘ tea buna, un obiectiv pe termen lung ar putea fi acela de a deveni vestitor al Regatului. ˘ Dupa ce vei atinge acest obiectiv nobil, pro˘ ˘ pune-ti¸ sa predici cu eficient¸ a si ¸ cu regulari˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ tate, nelasand sa treaca nici macar o luna ˘ ˘ ˘ ˆ fara sa iesi ¸ ın lucrare. De asemenea, propu˘ ˆ ˘ ˆ ne-ti¸ sa ınveti¸ sa folosesti ¸ Biblia ın predicare. ˘ ˘ Pe masura ce vei reusi ¸ acest lucru, probabil ˘ ˆ ˘ ˘ ca ıti¸ va placea si ¸ mai mult sa predici. Apoi ˆ ai putea petrece mai mult timp ın lucrarea ˘ ˘ ˘ din casa-n casa sau chiar te-ai putea stradui ˘ sa conduci un studiu biblic. Care este cel mai ˘ bun obiectiv pe care ti¸ l-ai putea fixa dupa ˘ ce devii vestitor nebotezat? Sa te califici pen˘ tru botez si, ¸ astfel, sa devii un Martor al lui Iehova dedicat si ¸ botezat. 10 Daca˘ esti deja un slujitor botezat al lui ¸ ˘ ˆ Iehova, iata cateva obiective pe termen lung ˘ ˆ ˆ ˆ pe care le poti¸ urmari. Din cand ın cand ti-ai ¸ ˘ ˘ putea propune sa ajuti¸ o congregatie ¸ sa preˆ dice ıntr-un teritoriu parcurs mai rar. De ase˘ menea, ai putea alege sa-ti¸ folosesti ¸ vigoarea ˘ ˘ si ¸ sanatatea slujind ca pionier auxiliar sau regular. Zeci de mii de frati¸ si ¸ surori care slujesc cu bucurie ca pionieri ti-ar putea spune ¸ ˘ ˆ ca serviciul cu timp integral ıti¸ aduce multe ˆ satisfactii, ¸ fiind o modalitate prin care ıti¸ ˘ ˆ amintesti ¸ ¸ de Creatorul tau ın anii tineretii. ˘ Acestea sunt obiective pe care le poti¸ urmari ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ cat ınca locuiesti ¸ Iar daca le vei ¸ cu parintii. ˆ ˆ atinge, atat tu, cat si¸ membrii congregatiei ¸ tale veti¸ trage foloase. ˆ ˘ 11 Insa˘ poti sati¸ fixezi si ¸ ¸ alte obiective pe ˆ ˘ ˘ termen lung, ın urma carora sa beneficieze si ¸ nu doar cei din congregatia ¸ ta. ¸ alti¸ frati, ˘ De exemplu, ti-ai putea propune sa slujesti ¸ ¸ 9

˘ ˆ ˘ 9. Daca nu e ¸sti ınca vestitor al Regatului, ce obiective pe termen lung ¸ti-ai putea fixa? ˆ 10, 11. Ce obiective pe termen lung ı ¸si pot fixa tinerii boteza ¸ti? 14

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

ˆ ˘ ˆ ˘ ıntr-o zona sau ıntr-o tar ¸ a unde este nevoie mai mare de vestitori. De asemenea, ai pu˘ tea ajuta la construirea de sali ale Regatului ˘ ˆ ˘ sau a unor cladiri de filiale ın alte t¸ ari. Ai pu˘ tea chiar sa slujesti ¸ la Betel sau ca misionar. ˆ Bineınteles, botezul este primul obiectiv im¸ ˘ ˆ portant pe care va trebui sa-l atingi ınain˘ tea majoritatii ¸ obiectivelor pe termen lung. ˘ ˆ ˘ ˆ Daca nu te-ai botezat ınca, ın continuare vei ˆ ˘ ıntelege ce trebuie sa faci pentru a ajunge la ¸ ˆ ˘ acest pas important ın viat¸ a. ˘ Cum sa ajungi la pasul botezului 12 Care crezi ca˘ este scopul botezului? Unii ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ considera ca botezul ıi va ımpiedica sa paca˘ ˆ ˘ ˘ tuiasca. Altii ¸ s-ar putea gandi ca trebuie sa se ˘ ˆ boteze pentru ca multi¸ tineri de varsta lor au ˘ ˘ facut acest pas. Iar unii tineri vor, poate, sa ˘ ˘ le faca pe plac parintilor. Totusi, ¸ ¸ botezul nu ˘ este un contract prin care te obligi sa nu faci ˘ ˘ ˆ unele lucruri pe care ti-ar placea sa le faci ın ¸ ascuns. Decizia de a te boteza nu trebuie lua˘ ˆ ˘ ta ın urma presiunilor altora. Ar trebui sa te ˆ ˆ ˆ botezi numai cand ıntelegi pe deplin ce ın¸ ˘ ˘ ˆ seamna sa fii Martor al lui Iehova si ¸ cand ˘ ˘ ˘ simti¸ ca esti ¸ pregatit si ¸ dispus sa-ti¸ asumi ˘ aceasta responsabilitate (Ecl. 5:4, 5). 13 Un motiv pentru a te boteza este acela ˘ ˆ ˘ ca Isus le-a ıncredintat ¸ continuatorilor sai ˆ misiunea ‘de a face discipoli, botezandu-i’. ˆ ˆ ˆ In plus, el ınsusi ¸ s-a botezat, dandu-ne astfel un exemplu. (Citeste ¸ Matei 28:19, 20; Marcu 1:9.) Mai mult, botezul este un pas impor˘ ˘ tant pentru cei care vor sa fie salvati. ¸ Dupa ˆ ce a vorbit despre construirea arcei ın care ˆ Noe si ¸ familia sa au fost salvati¸ ın timpul Potopului, apostolul Petru a spus: „Ceea ce co˘ ˘ respunde acestui lucru va salveaza acum si ¸ ˆ pe voi, si ¸ anume botezul . . . prin ınvierea lui ˆ Isus Cristos“ (1 Pet. 3:20, 21). Bineınteles, ¸ ˘ 12. De ce se boteaza unii tineri, ¸si de ce nu sunt suficiente astfel de motive? ˘ 13. De ce ar trebui sa te botezi?


˘ Ce te va ajuta sa atingi obiectivul de a te boteza?

ˆ ˘ ˘ aceasta nu ınseamna ca botezul este asemeˆ nea unei polite ¸ de asigurare ın caz de dezas˘ tru. Dimpotriva, motivul pentru care te bo˘ ˆ ˘ tezi este ca ıl iubesti ¸ pe Iehova si ¸ vrei sa-i ˘ slujesti ¸ cu toata inima, cu tot sufletul, cu toa˘ ˘ ta mintea si ¸ (Mar. 12:29, 30). ¸ cu toata forta 14 Unii ezita˘ sa˘ se boteze de teama˘ ca˘ mai ˆ ˘ tarziu ar putea fi exclusi. ¸ Este si ¸ cazul tau? ˘ ˘ ˘ Daca da, o astfel de teama nu este neaparat ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ nepotrivita. Ea ar putea arata ca ıntelegi cat ¸ ˘ de serioasa este responsabilitatea de a fi Mar˘ ˆ ˘ tor al lui Iehova. Exista ınsa si ¸ alte motive ˘ pentru care ai putea ezita sa te botezi. De pil˘ ˆ ˘ ˘ ˘ da, ınca nu esti ¸ convins ca a trai conform normelor divine este cel mai bun mod de ˘ ˘ 14. a) De ce ezita unii sa se boteze? b) De ce anume po ¸ti fi sigur?

˘ ˆ viat¸ a. Pentru a lua o decizie, gandeste-te la ¸ ˘ consecintele pe care trebuie sa le suporte cei ¸ ˘ ˘ care ignora normele Bibliei. Sau poate ca iu˘ ˆ besti ¸ normele divine, dar nu crezi ca esti ¸ ın ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ stare sa traiesti lor. Acesta ınsa ¸ ¸ la ınaltimea ˘ ˘ este un semn bun, deoarece arata ca esti ¸ ˘ umil. La urma urmei, Biblia spune ca inima ˘ ˘ omului imperfect este tradatoare (Ier. 17:9). ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Insa vei avea succes daca ‘ramai vigilent, ˘ ˆ dupa cuvantul lui Dumnezeu’. (Citeste ¸ Psalmul 119:9.) Indiferent de motivele pentru ˘ ˘ ˆ care eziti¸ sa te botezi, trebuie sa-ti¸ ınvingi ˆ aceste temeri si ¸ ındoieli.1 15 Care este o modalitate prin care ıˆ ti poti ¸ ˆ ¸ ˘ ˘ da seama daca esti ¸ pregatit pentru botez? In˘ ˆ ˘ ˘ treaba-te: „Le pot explica altora ınvat¸ aturile ˘ de baza ale Bibliei? Particip la lucrarea de ˆ ˘ predicare, chiar si ¸ mei ¸ atunci cand parintii ˘ ˘ ˘ nu fac acest lucru? Ma straduiesc sa fiu preˆ ˆ zent la toate ıntrunirile? Imi amintesc uneˆ le situatii ¸ ın care nu am cedat la presiunile ˘ ˘ colegilor? I-as¸ mai sluji lui Iehova daca pa˘ ˘ ˘ rintii ¸ si ¸ prietenii mei l-ar parasi? Ma rog lui ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Iehova sa ma ajute sa-mi ıntaresc prietenia ˆ cu el? M-am dedicat complet lui Iehova ın ˘ rugaciune?“. 16 Botezul este un pas care ıˆ ti schimba˘ via¸ ˘ ta ¸ si ¸ de aceea nu trebuie sa-l privesti ¸ cu superficialitate. Esti ¸ suficient de matur pentru ˆ a te gandi cu seriozitate la acest pas? A fi maˆ ˘ ˆ ˘ tur nu ınseamna doar a tine cuvantari fru¸ ˘ ˆ moase sau a da raspunsuri foarte bune la ınˆ ˘ ˘ truniri. Inseamna a fi capabil sa iei decizii ˆ bazate pe ıntelegerea principiilor biblice. (Ci¸ ˆ teste Evrei 5:14.) Ai ajuns la un moment ın ¸ ˘ ˆ viat¸ a ın care poti¸ face si ¸ tu acest lucru? ˆ ˘ ˆ Atunci ıti¸ sta ınainte cel mai mare privilegiu: ˘ ˘ ˘ sa-i slujesti ¸ lui Iehova cu toata inima si ¸ sa 1 Pentru mai multe informatii, ¸ vezi cartea Tinerii se ˆ ˘ ˘ ıntreaba — Raspunsuri practice, volumul II, capitolul 34.

˘ ˘ 15, 16. Cum po ¸ti ¸sti daca e ¸sti pregatit pentru botez? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

15


ˆ Ce ınveti¸ din ˘ aceasta ilustrare?

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ traiesti ¸ ıntr-un mod care arata ca ıi esti ¸ cu ˘ adevarat dedicat. 17 Dupa˘ botez, vei fi, probabil, plin de enˆ ˘ ˆ tuziasm ın serviciul lui Dumnezeu. Insa, nu ˘ dupa mult timp, te-ai putea confrunta cu si˘ ˘ ˆ tuatii ¸ care sa-ti¸ puna la ıncercare credinta ¸ si ¸ ˘ ˘ perseverenta ¸ (2 Tim. 3:12). Sa nu crezi ca tre˘ ˆ ˆ ˘ buie sa ınfrunti¸ singur aceste ıncercari. Cere ˘ ˘ sfatul parintilor. Cauta ajutorul celor maturi ¸ ˘ ˆ pe plan spiritual din congregatie. Ramai ¸ ˘ ˘ prieten cu cei care sunt gata sa te sustin ¸ a. Nu ˘ ˘ ˆ ˘ uita niciodata ca lui Iehova ıi pasa de tine! ˆ ˘ El ıti¸ va da puterea necesara pentru a face ˘ ˘ ˆ ˘ fat¸ a oricarei ıncercari (1 Pet. 5:6, 7). ˆ Cum ı ¸ti po ¸ti atinge obiectivele? ˘ ˆ 18 Simti uneori ca, ın ciuda bunelor tale in¸ ˘ tentii, n-ai niciodata suficient timp pen¸ ˆ ˘ tru ce-ti¸ doresti ¸ sau ce trebuie sa faci? In ˘ ˘ acest caz, ar trebui sa-ti¸ analizezi prioritatile. ¸ ˆ ˘ Gandeste-te la urmatorul experiment. Pune ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ıntr-o galeata cateva pietre mari. Umple apoi ˘ ˆ galeata cu nisip. Ce ai obtinut? Bineınteles, ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ o galeata plina cu pietre si ¸ nisip. Goleste ¸ ˘ ˘ ˘ acum galeata, dar pastreaza pietrele si ¸ ni˘ ˆ sipul. Umple din nou galeata punand mai ˘ ˘ ˆ ˘ 17. Ce anume te va ajuta sa faci fa ¸ta ıncercarilor care ˘ ˘ pot aparea dupa botez? 18, 19. Cum te va ajuta faptul de a- ¸ti analiza prio˘ rita ¸tile? 16

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ıntai nisipul. Incearca apoi sa pui si ¸ pietrele. ˘ Nu mai e loc, nu-i asa? ¸ De ce? Pentru ca ai ˆ ˆ pus mai ıntai nisipul. ˆ 19 In ce priveste administrarea timpului, te ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ afli ıntr-o situatie ¸ asemanatoare. Daca pui pe primul plan lucruri cum ar fi destinderea, ti¸ ˘ ˘ se va parea mereu ca nu ai suficient timp ˘ pentru ceea ce este cu adevarat important: ˘ ˘ ˆ activitatile spirituale. Dar, daca urmezi ın¸ demnul Bibliei de ‘a te asigura de lucrurile ˘ ˆ mai importante’, vei vedea ca ai timp atat ˆ pentru a-i sluji lui Dumnezeu, cat si ¸ pentru a te destinde (Filip. 1:10). ˘ ˘ ˘ ˘ 20 Pe masur a ce te straduiesti ¸ sa-ti¸ atingi obiectivele, inclusiv acela de a te boteza, s-ar ˘ putea ca uneori sa te confrunti¸ cu temeri si ¸ ˆ ˆ ˘ ındoieli. In astfel de momente, „arunca-ti¸ povara asupra lui Iehova si ¸ ¸ el te va sustine“ ˆ ˘ (Ps. 55:22). Si ¸ nu uita, ın prezent ai ocazia sa ˘ participi la o lucrare extraordinara, cea mai ˘ importanta din istoria omenirii: o campanie ˘ mondiala de predicare si ¸ predare (Fap. 1:8). ˘ ˘ ˘ ˘ Ai doua posibilitati: ¸ sa stai pe margine si ¸ sa ˘ ˘ ˆ privesti ¸ sau, dimpotriva, sa ai un rol activ ın ˘ ˘ aceasta lucrare. Nu ezita sa contribui cu tot ce ai la promovarea intereselor Regatului! ˘ ˘ ˘ Nu vei regreta niciodata ca ai ales sa-l slujesti ¸ ˘ ˆ pe „Marele tau Creator acum, ın zilele tineretii ¸ tale“ (Ecl. 12:1). ˘ ˘ 20. Ce ar trebui sa faci daca te confrun ¸ti cu temeri ˆ ¸si ındoieli?

˘ Cum ai raspunde?

˘ ˙ De ce ar trebui sa- ¸ti fixezi obiective? ˆ ˙ Care sunt cateva obiective pe care ˘ ˘ merita sa le atingi? ˘ ˙ Ce trebuie sa faci pentru a atinge obiectivul de a te boteza? ˙ Cum te poate ajuta examinarea ˘ ˘ priorita ¸tilor sa- ¸ti atingi obiectivele?


IEHOVA ESTE DOMNUL NOSTRU SUVERAN! ˘ „Pe Domnul Suveran Iehova l-am facut refugiul meu.“ (PS. 73:28) ˆ CENA acestei lumi este ın schimbare“, a ˘ spus Pavel (1 Cor. 7:31). Da, el a asemanat ˘ ˆ lumea cu o scena, pe care actorii ısi¸ interpre˘ ˆ ˘ teaza rolurile, fie pozitive, fie negative, pana ˆ ˆ cand piesa de teatru se ıncheie, iar decorul este schimbat. ˆ ˘ 2 In prezent se desfa˘ soara, figurativ vor¸ ˘ ˘ bind, o piesa de teatru extrem de importanta, ˘ ˘ ˘ ˆ care te vizeaza si¸ pe tine. Ea are legatura ın priˆ ˘ mul rand cu justificarea suveranitatii ¸ lui Ieˆ hova Dumnezeu. Pentru a ıntelege mai bine ¸ ˆ subiectul acestei piese de teatru, g ande ste-te ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ la urmatoarea situatie. ¸ Intr-o tar ¸ a exista o gu˘ ˘ ˘ vernare ˆ ˘ legal instituit˘ a, care pastreaza ordi˘ nea. Insa tot aici exista si¸ o organizatie ¸ ilegala, ˆ ˘ care comite multe ınsel ¸ atorii, acte de vio˘ ˘ lent¸ a si¸ crime. Aceasta organizatie ¸ contes˘ ˘ ˘ ta conducerea suverana a t¸ arii si¸ pune la ˆ ˘ ˘ ıncercare loialitatea cetatenilor fat¸ a de guver¸ nul lor. ˘ ˘ ˘ 3 La scara˘ universala, situatia ¸ este asemanaˆ ˘ toare. In univers exista conducerea legal insti˘ tuit ˆ a˘ a ‘Domnului˘ Suveran Iehova’ (Ps. 71:5). Insa omenirea traieste unei ¸ ¸ sub amenintarea ˘ organizatii ¸ malefice, conduse de ‘cel rau’ ˘ ˘ (1 Ioan 5:19). Aceasta organizatie ¸ contesta ˘ conducerea suverana a lui Dumnezeu si¸ pune ˆ ˘ la ıncercare loialitatea oamenilor fat¸ a de ea. ˘ Cum s-a ajuns aici? De ce tolereaza Dumne˘ ˆ zeu aceasta situatie ¸ si¸ ce putem face fiecare ın ˘ ˘ legatura cu ea?

„S

˘ 1. La ce a facut referire Pavel prin cuvintele din 1 Corinteni 7:31? ˘ 2, 3. a) Cu ce anume poate fi comparata contesta˘ ˆ ˘ rea suveranitatii ¸ lui Iehova? b) Ce ıntrebari vom analiza?

24

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

˘ O „piesa de teatru“ de propor ¸tii universale ˆ 4 In aceasta˘ „piesa˘ de teatru“ de propor ¸tii ˘ universale sunt implicate doua chestiuni aflaˆ ˆ ˘ ˘ ˘ te ın stransa legatura: suveranitatea lui Iehova ˆ si¸ integritatea oamenilor. In Biblie, Iehova este deseori numit „Domnul Suveran“. De exemˆ ˆ ˘ ˆ plu, avand ıncredere deplina ın el, psalmistul ˆ ˘ a cantat: „Pe Domnul Suveran Iehova l-am faˆ cut refugiul meu“ (Ps. 73:28). Dar ce se ın ¸teleˆ ge prin „suveranitate“? Suprema ¸tie ın privin¸ta puterii sau a conducerii, suveranul fiind ˘ cel care de ¸tine autoritatea suprema. Avem ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ 4. Ce chestiuni aflate ın stransa legatura sunt imˆ plicate ın „piesa de teatru“ de proportii ¸ universale?

Satan i-a determinat pe Adam si ¸ pe Eva ˘ sa nu-i mai fie loiali lui Iehova


˘ ˘ deci toate motivele sa-l consideram pe Iehova Dumnezeu drept Cel Suprem (Dan. 7:22). ˆ 5 In calitate de Creator, Iehova Dumnezeu ˘ ˆ ˆ este Suveranul pamantului si¸ al ıntregului univers. (Cite ¸ste Revela ¸tia 4:11.) Iehova este ˘ si¸ Judecatorul, Legislatorul si¸ Regele nostru, ˘ ˘ deoarece el de ¸tine puterea judecatoreasca, le˘ ˘ ˆ gislativa si¸ executiva ınˆ cadrul conducerii sale ˆ ˆ ˘ universale (Is. 33:22). Intrucat ıi datoram lui ˘ Dumnezeu existen ¸ta noastra si¸ depindem de ˘ ˘ el, trebuie sa-l consideram Domnul nostru Su˘ veran. Vom fi mereu impulsiona ¸ti sa sus ¸tinem ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ pozi ¸tia sa ınalta daca nu uitam niciodata ca ˆ ˘ ˆ „Iehova si-a ıntarit tronul ın ceruri si¸ rega¸ ˘ ˆ tul sau se ıntinde peste toate lucrurile“ (Ps. 103:19; Fap. 4:24). 6 Pentru a sus ¸tine suveranitatea lui Iehova ˘ ˘ trebuie sa fim mereu integri fa ¸ta de el. „A fi ˆ ˘ ˘ ˆ integru“ ınseamna a fi desavarsit ¸ sau impecabil din punct de vedere moral. Un om integru este ireprosabil si ¸ ¸ drept, patriarhul Iov fiind un ˆ exemplu ın acest sens (Iov 1:1). ˆ Inceputul „piesei de teatru“ ˆ ˘ 7 Cu aproximativ 6000 de ani ın urma, o ˘ ˘ creatura spirituala a contestat legitimitatea su˘ veranita ¸tii lui Iehova. Dar ce a stat la baza cu˘ ˘ vintelor si¸ ac ¸tiunilor acelui razvratit? Dorin ¸ta ˘ ˆ egoista de a i se aduce ınchinare. El i-a deter˘ minat pe primii oameni, Adam si¸ Eva, sa nu ˘ ˘ ˆ mai sus ¸tina suveranitatea divina si¸ a ıncercat ˘ ˘ ˆ sa pateze numele lui Iehova acuzandu-l de ˘ minciuna. (Cite ¸ste Geneza 3:1–5.) Acea creatu˘ ˘ ˆ ra rebela a devenit marele Adversar, Satan (ımˆ potrivitor), Diavol (calomniator), sarpe (ınse¸ ¸ ˘ lator) si¸ balaur (devorator) (Rev. 12:9). ˆ 8 In felul acesta, Satan a devenit un condu˘ ˘ ˘ cator rival. Ce avea sa faca Domnul Suveran Ie˘ ˆ ˘ hova ın fa ¸ta acestei sfidari? Urma el sa-i distru-

ˆ ˘ ˘ ˘ ga pe cei trei razvratiti, ¸ Satan, Adam si¸ Eva? In ˘ ˘ mod sigur avea puterea sa faca acest lucru, iar ˘ ˘ o astfel de ˆ actiune ar fi aratat ca detinea puterea ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ suprema. In plus, ar fi fost o dovada ca spusese ˘ ˆ ˘ ˘ adevarul ın legatura cu pedeapsa pe care aveau ˘ ˆ ˘ s-o primeasca cei care ıncalcau legea sa. Dar de ˆ ce nu a procedat Iehova ın acest fel? ˆ 9 Cand a min ¸tit si¸ i-a determinat pe Adam si¸ ˘ ˆ ˘ pe Eva sa-i ıntoarca spatele lui Dumnezeu, Saˆ ˘ tan a pus la ındoiala dreptul lui Iehova de a le ˘ ˆ pretinde oamenilor ascultare. Mai mult, facan˘ du-i pe primii oameni sa nu mai asculte de ˆ ˘ Dumnezeu, Satan a pus la ındoiala loialitatea tuturor creaturilor inteligente. Asa ¸ cum s-a puˆ tut observa ın cazul lui Iov, care a sus ¸tinut su˘ ˆ veranitatea lui Iehova, Satan a pretins ca ıi ˆ ˘ poate ındeparta pe to ¸ti oamenii de Dumnezeu (Iov 2:1–5). ˆ ˘ ˘ 10 Iehova a amanat sa demonstreze ca este ˘ ˆ ˘ Suveran, lasandu-i astfel lui Satan timp sa-si¸ ˘ dovedeasca afirma ¸tia. De asemenea, Dumne˘ zeu le-a oferit oamenilor ocazia sa-si¸ arate loia˘ ˆ ˆ litatea fa ¸ta de suveranitatea sa. Ce s-a ıntam˘ plat odata cu trecerea timpului? Satanˆ a adus ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ın existen ¸ta o organiza ¸tie puternica. Insa, ın ˘ ˆ cele din urma, Iehova Dumnezeu ıl va distru˘ ge pe Satan, precum si¸ organiza ¸tia sa malefica, ˘ ˘ dovedind astfel, o data pentru totdeauna, ca ˘ suveranitatea Sa este legitima. Iehova a fost ˆ ˘ ˆ ˆ atat de sigur de acest deznodamant pozitiv, ınˆ ˘ ˘ ˘ cat l-a profe ¸tit imediat dupa razvratirea din Eden (Gen. 3:15). 11 Mul oameni si-au manifestat credin ¸ti ¸ta si¸ ¸ ˘ ˆ si-au pastrat integritatea, sus ¸tinand suveranita¸ tea lui Iehova si¸ contribuind la sfin ¸tirea nume˘ ˘ ˘ lui sau. Printre acestia se numara Abel, Enoh, ¸ Noe, Avraam, Sara, Moise, Rut, David, Isus, ˘ primii sai discipoli si¸ milioane de oameni in˘ tegri din prezent. Acesti ¸ sus ¸tinatori ai suvera-

˘ ˘ 5. De ce ar trebui sa fim impulsionati¸ sa sustinem ¸ suveranitatea lui Iehova? ˆ ˘ 6. Ce ınseamna „a fi integru“? 7, 8. Cum a contestat Satan legitimitatea suverani˘ tatii ¸ lui Iehova?

ˆ ˘ 9. Ce a pus Satan la ındoiala? ˘ ˆ ˘ 10. Ce a permis Iehova prin faptul ca a amanat sa ˘ demonstreze ca este Suveran? ˘ ˆ 11. Ce au facut multi¸ oameni ın ce priveste ¸ suveranitatea lui Iehova? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

25


˘ nita ¸tii divine contribuie la demascarea lui Saˆ ˘ tan drept mincinos si¸ la ındepartarea oprobriului pe care acesta l-a adus asupra numelui ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ lui Iehova cand s-a laudat ca ıi poate ındeparta pe to ¸ti oamenii de Dumnezeu (Prov. 27:11).

Cunoastem finalul „piesei de teatru“ ¸ ˘ ˆ Putem fi siguri ca Iehova va demonstra ın ˆ ˘ curand ca el este Suveran. Stim aceasta deoa¸ ˆ ˘ rece el nu va tolera la nesfarsit ¸ rautatea. De ase˘ ˆ ˘ ˆ menea, stim ¸ ˆ ca ın prezent ne aflam ın zilele ˘ ˘ ˆ din urma. In plus, Iehova a luat masuri ımpo˘ triva celor rai la Potop. El a distrus Sodoma si¸ Gomora, pe faraon si¸ for ¸tele sale militare, iar Sisera si¸ armata sa, precum si¸ Sanherib si ¸ tru˘ ˆ pele sale n-au avut nicio sans a ın fa ¸ta Celui ¸ ˆ Preaınalt (Gen. 7:1, 23; 19:24, 25; Ex. 14:30, 31; Jud. 4:15, 16; 2 Regi 19:35, 36). Asadar, putem ¸ ˘ fi siguri ca Iehova Dumnezeu nu va tolera la ˘ ˘ infinit lipsa de respect fa ¸ta de numele sau si¸ ˆ ˘ modul ın care sunt trata ¸ti Martorii sai. De aseˆ ˆ menea, ın prezent vedem cum se ımplineste ¸ ˆ semnul prezen ¸tei lui Isus si¸ al ıncheierii aces˘ tui sistem rau (Mat. 24:3). ˆ ˘ 13 Pentru a nu fi distrusi ımpreun a cu dus-¸ ¸ ˘ manii lui Dumnezeu, trebuie sa do˘ vedim ca sus ¸tinem suveranitatea lui Iehova. Cum putem face acest lu˘ ˆ cru? Pastrandu-ne separa ¸ti de con˘ ducerea malefica a lui Satan si¸ reˆ ˘ ˘ ˘ fuzand sa ne lasam intimida ¸ti de ˘ agen ¸tii sai (Is. 52:11; Ioan 17:16; Fap. ˆ ˘ 5:29). Doar ın acest fel putem sa sus˘ ¸tinem suveranitatea Tatalui nostru ˘ ˘ ˘ ˘ ceresc si¸ sa speram ca vom scapa cu ˘ ˆ ˆ ˘ via ¸ta cand Iehova ısi¸ va cura ¸ta nu12

˘ 12. De ce putem fi siguri ca Dumnezeu ˆ ˘ nu va tolera la nesfarsit ¸ rautatea? ˘ 13. Ce trebuie sa facem pentru a nu fi ˆ ˘ distrusi lui Ie¸ ımpreuna cu dusmanii ¸ hova?

˘ ˆ ˘ Fii hotarat sa sustii ¸ suveranitatea lui Iehova!

˘ ˘ mele de orice pata si¸ va demonstra ca el este Suveranul Universului. ˆ 14 Intreaga Biblie con ¸tine detalii despre con˘ ˘ troversa care are legatura cu omenirea si¸ cu suveranitatea lui Iehova. Primele trei capitole ne ˘ vorbesc despre creare si¸ despre caderea omuˆ ˘ lui ın pacat, iar ultimele trei, despre restabili˘ rea omenirii. Restul Bibliei ne ofera detalii ˘ despre masurile luate de Domnul Suveran Ieˆ hova pentru a-si¸ ındeplini scopul privitor la ˘ ˆ omenire, pamant si¸ univers. Geneza descrie ˘ ˘ intrarea lui Satan si¸ a rauta ¸tii pe scena lumii, ˘ iar ultima parte a Revela ¸tiei dezvaluie modul ˆ ˘ ın care raul va fi eliminat, Diavolul va fi disˆ ˘ ˘ trus, iar voin ¸ta lui Iehova aptuita pe ˆ va fi ınf ˘ ˆ ˆ ˘ pamant, la fel ca ın cer. Intr-adevar, Biblia dez˘ ˘ ˘ valuie cauza pacatului si¸ a mor ¸tii si¸ arata cum ˆ ˘ vor fi ındepartate ele de pe scena lumii, pen˘ ˘ tru ca oamenii integri sa aiba parte de o bucu˘ ˘ ˘ ˘ rie fara egal si¸ de via ¸ta vesnic ¸ a. ˘ ˆ 15 Dupa veacuri ıntregi, scena lumii se va ˘ ˆ 14. Ce se dezvaluie ın diferite locuri din Biblie? ˘ 15. Ce trebuie sa facem pentru a trage personal foˆ ˆ loase cand se va ıncheia „piesa de teatru“ care vi˘ zeaza suveranitatea lui Iehova?


ˆ ˆ ˘ schimba complet. In curand, cortina va cadea, ˘ iar „piesa de teatru“ care vizeaza suveranitatea ˆ lui Iehova se va ıncheia. Voin ¸ta lui Dumnezeu ˆ ˘ se va ınfaptui, iar Satan va fi alungat de pe sce˘ ˆ ˘ na si, ¸ ın cele din urma, va fi pur si¸ simplu sters ¸ ˘ ˘ din existen ¸ta! Dar ce trebuie sa faci pentru a ˆ ˘ ˆ ˆ te bucura de binecuvantarile prezise ın Cuvantul lui Dumnezeu? Sus ¸tine suveranitatea lui Ie˘ hova acum! Si ¸ nu uita: nu exista cale de mij˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ loc! Fara ındoiala, si ¸ tu ı ¸ti doresti ¸ sa po ¸ti spune: „Iehova este de partea mea“. De aceea, trebu˘ ˘ ˆ ie sa ramai mereu de partea sa (Ps. 118:6, 7).

˘ ˘ Po ¸ti sa- ¸ti pastrezi integritatea! ˘ 16 Cu to ¸tii putem sa sus ¸tinem suveranitatea ˘ ˘ ˘ ˘ lui Iehova si¸ sa ne pastram integritatea. Iata ce ˆ a scris Pavel ın acest sens: „Nu v-a ajuns nicio ˘ ˆ ispita, decat ceea ce este comun oamenilor. ˘ ˘ Dar Dumnezeu este fidel si ¸ nu va lasa sa fi ¸ti isˆ ˆ ˘ piti ¸ti peste ceea ce pute ¸ti ındura, ci, ımpreuna ˘ cu ispita, va pregati si¸ calea de iesire, ca s-o pu¸ te ¸ti suporta“ (1 Cor. 10:13). Dar de unde pro˘ vine „ispita“ men ¸tionata de Pavel si¸ cum ne ˘ pregateste ¸ Dumnezeu „calea de iesire“? ¸ ˆ 17 Asa cum ın ¸telegem din experien ¸tele prin ¸ ˆ care au trecut israeli ¸tii ın desert, „ispita“ apa¸ ˆ ˆ ˘ re ın diferite ımprejurari care ne-ar putea face ˘ ˆ ˘ ˘ sa ıncalcam legea lui Dumnezeu. (Cite ¸ste 1 Corinteni 10:6–10.) Israeli ¸tii ar fi putut rezista isˆ ˘ pitelor. Insa ei au dorit „lucruri rele“, desi¸ Ieˆ hova le oferise ın mod miraculos prepeli ¸te ca ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ hrana, care sa le ajunga o luna. Cu toate ca isˆ ˘ raeli ¸tii nu mai mancasera carne de mult timp, ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Dumnezeu le daduse suficienta mana. Ei ınsa ˘ ˘ au cedat ispitei si¸ au dat dovada de o mare laˆ ˆ comie cand au strans prepeli ¸tele (Num. 11:19, 20, 31–35). ˆ ˆ 18 Mai ınainte, ın timp ce Moise era pe muntele Sinai pentru a primi Legea, israeli ¸tii au de˘ 16. De ce suntem siguri ca noi, oamenii, ne putem ˘ ˘ pastra integritatea fat¸ a de Dumnezeu? ˘ ˆ 17–19. a) Carei tentatii ¸ au cedat israelitii ¸ ın pustiu? ˘ ˘ b) De ce suntem convinsi ¸ ca ne putem pastra si ¸ noi ˘ integritatea fat¸ a de Iehova?

ˆ ˆ venit idolatri, practicand ınchinarea la vi ¸tel si¸ ˆ ˘ ˘ ˆ avand o conduita libertina. In absen ¸ta condu˘ catorului lor uman, ei au cedat ispitei (Ex. ˆ ˆ 32:1, 6). Chiar ınainte de a intra ın Tara Pro¸ ˘ misa, mii de israeli ¸ti au fost ademeni ¸ti de femei moabite, cu care au avut rela ¸tii imorale. ˘ Din cauza pacatului comis, cu acea ocazie au murit mii de israeli ¸ti (Num. 25:1, 9). Uneori, poporul a cedat tenta ¸tiei de a murmura si¸ de ˘ ˘ ˘ ˆ a se razvrati. Odata, israeli ¸tii au vorbit ımpoˆ triva lui Moise si¸ chiar ımpotriva lui Dumnezeu (Num. 21:5). Israelul a murmurat chiar si¸ ˘ dupa distrugerea lui Core, Datan, Abiram si¸ a ˘ ˆ ˆ celor care li s-au alaturat, considerand ın mod ˘ ˘ ˘ ˘ gresit ¸ ca ˆ acei razvrati ¸ti fusesera executa ¸ti pe ˘ nedrept. In consecin ¸ta, 14700 de israeli ¸ti si-au ¸ ˘ pierdut via ¸ta din cauza plagii trimise de Dumnezeu (Num. 16:41, 49). 19 Niciuna dintre ispitele men ¸tionate nu a ˘ fost prea mare pentru ca israeli ¸tii sa nu i se ˘ ˆ poata ımpotrivi. Ei au cedat tenta ¸tiei deoarece si-au pierdut credin ¸ta si¸ l-au uitat pe Iehova, ¸ ˘ precum si¸ grija sa iubitoare si¸ dreptatea cailor ˆ sale. La fel ca ın cazul israeli ¸tilor, ispitele cu ˘ care ne confruntam sunt comune oamenilor. ˘ Daca depunem eforturi pentru a nu ceda ispiˆ ˆ telor si¸ ne ıncredem ın ajutorul lui Dumnezeu, ˘ ˘ suntem ferm convinsi¸ ca ne putem pastra integritatea, deoarece „Dumnezeu este fidel“ si¸ ˘ nu va permite ‘sa fim ispiti ¸ti peste ceea ce puˆ ˘ ˘ tem ındura’. Da, Iehova nu ne va parasi

˘ Cum a ¸ti raspunde?

˘ ˙ De ce trebuie sa-l recunoastem pe ¸ Iehova drept Domnul nostru Suveran? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˙ Ce ınseamna sa ne pastram ˘ integritatea fat¸ a de Dumnezeu? ˘ ˆ ˆ ˙ De unde stim ca, ın curand, Iehova va ¸ ˘ demonstra ca el este Suveranul? ˆ ˙ In armonie cu 1 Corinteni 10:13, de ce ˘ ˘ suntem convinsi¸ ca ne putem pastra integritatea?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

27


˘ ˆ ˘ ˘ ˘ niciodata si ¸ nu va ıngadui sa ne confruntam ˆ cu situa ¸tii ın care, din punct de vedere uman, ˘ ne-ar fi imposibil sa facem voin ¸ta sa (Ps. 94:14). ˘ ˆ 20 Iehova ne pregate ste dan¸ „calea de iesire“ ¸ ˘ ˘ du-ne putere sa nu cedam ispitei. De exemplu, ˆ ˘ ˘ ın efortul de a ne face sa renun ¸tam la credin˘ ne-ar putea supune la abuzuri ¸ta, persecutorii ˆ fizice. In urma unui astfel de tratament, am ˘ ˘ putea fi tenta ¸ti sa facem compromis ca sa nu ˆ ˘ ˘ ˘ mai ˆ ˘ ındur˘ am batai, torturi sau chiar moartea. Insa, daca ¸tinem cont de asigurarea pe care ˘ ˆ ne-o da Pavel sub inspira ¸tie ın 1 Corinteni ˘ ˆ 10:13, nu vom uita ca situa ¸tia ın care suntem ˘ supusi¸ ispitei este doar temporara. Iehova nu ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ va permite ca lucrurile sa se ınrauta ¸teasca atat ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ de mult, ıncat sa ne fie imposibil sa-i rama˘ nem fideli. Dumnezeu ne poate ajuta sa avem ˘ ˘ ˘ o credin ¸ta puternica si¸ sa fim tari din punct de ˘ ˘ ˘ vedere spiritual, ca sa ne pastram integritatea. ˘ 20, 21. Cum ne pregateste ¸ Dumnezeu „calea de ieˆ sire“ cand suntem supusi ¸ ¸ ispitelor?

Iehova ne sustine prin intermediul spiri¸ ˘ ˆ tului sau sfant, care ne reaminteste ¸ idei bibliˆ ce, atat de necesare pentru a nu ceda ispitei ˆ ˆ ˘ (Ioan 14:26). In acest fel, nu vom fi ınsela ¸ ti¸ sa ˘ ˘ ˆ urmam o cale gresit ¸ ¸ a. De exemplu, noi ıntele˘ ˆ ˘ gem legatura stransa dintre suveranitatea lui ˆ Iehova si ¸ integritatea oamenilor. Cunoscand ˆ acest lucru si¸ avand ajutorul lui Dumnezeu, ˘ ˆ ˘ mul pastrat fidelitatea pana la moarte. ¸ ˆ ˘ ti¸ si-au Insa nu moartea a fost „calea de iesire“ pen¸ ˘ tru ei; doar cu ajutorul lui Iehova au putut sa ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ persevereze pana la sfarsit, ¸ fara sa cedeze ispitei. Iehova ne poate sustine si¸ pe noi! De fapt, ¸ ˆ ˆ ˘ pentru a ne ajuta, el ıi foloseste ¸ pe ıngerii sai ˆ fideli ‘pentru un serviciu public, trimit¸ andu-i ˘ ˘ sa le slujeasca celor care vor mosteni salvarea’ ¸ ˆ ˘ (Evr. 1:14). Asa ¸ cum vom vedea ın urmatorul ˆ ˘ ˘ articol, doar cei care ısi¸ pastreaza integritatea ˘ ˘ pot spera sa aiba privilegiul de a sustine ves-¸ ¸ nic suveranitatea lui Dumnezeu. Si tu te po ti¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ numara printre ei daca ramai strans atasat de ¸ Iehova, Domnul nostru Suveran! 21

˘ ˘ ˆ SA UMBLAM IN INTEGRITATE! ˆ „Eu voi umbla ın integritatea mea.“ (PS. 26:11)

ˆ I

N VECHIME, instrumentul folosit pentru a ˆ ˘ cantari diferite lucruri era balan ¸ta. Aceasta ˘ ˘ ˘ ˘ consta dintr-o bara orizontala mobila, prinsa ˆ ˘ la mijloc de un carlig. La fiecare capat al barei era suspendat un taler. Pe unul dintre ele ˆ ˘ se punea obiectul care trebuia cantarit, iar pe ˘ celalalt, o greutate. Slujitorii lui Dumnezeu ˘ ˘ ˘ trebuiau sa foloseasca balan ¸te si¸ greuta ¸ti corecte (Prov. 11:1). ˆ 2 Cand a fost tinta unui atac din partea lui ¸

˘ 1, 2. Ce a spus Iov despre integritatea sa si¸ ce aflam despre el din cartea Iov, capitolul 31?

28

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

˘ Satan, Iov, un om cu teama de Dumnezeu, a ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ spus: „[Iehova] ma va cantari ıntr-o balant¸ a ˘ ˆ exacta si¸ Dumnezeu ımi va cunoaste ¸ integriˆ ˘ ˘ tatea“ (Iov 31:6). In legatura cu aceasta, Iov a enumerat mai multe situatii ¸ care ar fi putut ˆ pune la ıncercare integritatea unei persoane. ˆ ˘ Insa, asa cum reiese din cuvintele sale con¸ ˆ semnate ın cartea Iov, capitolul 31, el si-a ¸ ˘ ˘ pastrat integritatea. Exemplul sau bun ne ˆ ˘ ˘ ˘ ındeamna sa-l imitam si, ¸ asemenea psalmis˘ tului, sa spunem cu convingere: „Voi umbla ˆ ın integritatea mea“ (Ps. 26:11).


ˆ ˘ Desi¸ a fost supus unor ıncercari cumplite, ˘ ˘ Iov i-a ramas fidel lui Dumnezeu. Datorita in˘ ˆ tegrita ¸tii sale remarcabile, ın ochii multora el ˘ ˘ ar putea parea un om excep ¸tional, un adevaˆ ˘ rat erou. Noi nu ınduram aceleasi¸ suferin ¸te ca ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Iov, ınsa, pentru a arata ca umblam ın integritate si¸ sus ¸tinem suveranitatea lui Iehova, ˘ ˆ ˆ trebuie sa-i fim fideli atat ın chestiuni majoˆ ˆ re, cat si¸ ın chestiuni minore. (Cite ¸ste Luca 16:10.) 3

˘ ˘ Integritatea morala este esen ¸tiala ˘ ˘ 4 Pentru a ne pastra integritatea fa a de Ie¸t ˘ hova, trebuie sa sus ¸tinem normele sale mora˘ ˘ le, la fel ca Iov, care a spus: „Am facut legaˆ ˘ mant cu ochii mei. Cum sa-i dau o aten ¸tie ˘ ˘ necuvenita unei fecioare? . . . Daca inima ˘ mi-a fost ademenita spre vreo femeie si¸ am ˆ ˘ pandit la poarta tovarasului meu, atunci so ¸tia ¸ ˘ ˘ ˘ mea sa macine pentru alt barbat si¸ peste ea sa ˆ ˘ ıngenuncheze al ¸ti barba ¸ti“ (Iov 31:1, 9, 10). ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ 5 Intrucat era hotarat sa-i ramana integru ˘ lui Dumnezeu, Iov a evitat sa se uite cu inten˘ ˘ ¸tii imorale la o femeie. Fiind casatorit, el nu ˘ ˘ ˘ a flirtat cu o femeie necˆ asatorita si¸ nici cu so˘ ¸tia vreunui alt barbat. In Predica de pe mun˘ ˘ ˘ te, Isus a facut o afirma ¸tie plina de for ¸ta cu ˘ 3. De ce este important sa-i fim fideli lui Dumnezeu ˆ ˆ ˆ ˆ atat ın chestiuni majore, cat si¸ ın chestiuni minore? ˘ ˘ 4, 5. Ce conduita a evitat Iov pentru a-si¸ pastra integritatea?

˘ ˘ Iov si-a pastrat integritatea fat¸ a de Iehova. ¸ ˘ ˆ Si ¸ noi putem ramane integri!

˘ privire la moralitatea sexuala, de care oame˘ ˘ nii integri trebuie sa ¸tina cont. (Cite ¸ste Matei 5:27, 28.) ˘ ˘ Sa nu fim niciodata perfizi ˘ ˘ 6 Daca vrem sa fim considera ¸ti oameni in˘ tegri, nu trebuie sa fim perfizi. (Cite ¸ste Prover˘ bele 3:31–33.) Iov a spus: „Daca am umblat cu ˘ oamenii mincinosi¸ si¸ piciorul meu se grabes-¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ te spre ınsel ¸ atorie, el [Iehova] ma va cantari ˆ ˘ ˘ ˆ ıntr-o balan ¸ta exacta si¸ Dumnezeu ımi va cuˆ noaste ¸ integritatea“ (Iov 31:5, 6). Iehova ıi ˆ ˘ ˆ ˘ cantareste pe to ¸ti oamenii „ıntr-o balan ¸ta ¸ ˘ ˆ ˆ exacta“. La fel ca ın cazul lui Iov, El ısi¸ foloseste ¸ normele perfecte de dreptate pentru a ˆ ˘ ne „cantari“ integritatea. ˆ ˘ 7 Daca˘ am deveni perfizi sau ın sel ¸ atori, ar ˆ ˘ ˆ ınsemna ca nu ıi mai suntem integri lui Dum˘ nezeu. Oamenii integri ‘s-au lasat de lucruri˘ le ascunse care sunt rusinoase si¸ nu umbla cu ¸ ˆ ˆ viclenie’ (2 Cor. 4:1, 2). Dar ce s-ar ıntampla ˘ ˘ ˆ daca am adopta o vorbire si¸ o conduita ınse¸ ˘ ˆ latoare, determinandu-l pe un colaborator ˘ crestin sa se roage lui Dumnezeu pentru aju¸ tor? Consecin ¸tele ar fi foarte grave! „Pe Iehoˆ va l-am chemat ın necazul meu si¸ el mi-a ˘ ˆ raspuns“, a cantat psalmistul. „O, Iehova, sca˘ pa-mi sufletul de buzele mincinoase, de lim˘ ˘ ˘ ba vicleana!“ (Ps. 120:1, 2) E bine sa nu uitam ˘ ˆ ca Dumnezeu ne poate examina ın profunziˆ ˆ me, ‘ıncercandu-ne inima si¸ rinichii’ pentru a ˘ ˘ stabili daca suntem cu adevarat oameni integri (Ps. 7:8, 9). ˘ ˘ Sa ne purtam cu ceilal ¸ti ˆ ın mod exemplar ˘ 8 Pentru a ne pastra integri˘ ˘ tatea, trebuie sa-l imitam pe ˆ 6, 7. a) La fel ca ın cazul lui Iov, ce foloseste Dumnezeu pentru a ne ¸ ˆ ˘ „cantari“ integritatea? b) De ce nu ˘ ˆ ˘ trebuie sa fim perfizi sau ınsel ¸ atori? 8. Cum s-a purtat patriarhul Iov cu ceilalti? ¸ TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

29


Iov, care a fost drept, umil si¸ plin de consideˆ ˘ ra ¸tie ın rela ¸tiile cu ceilal ¸ti. El a spus: „Daca ˘ n-am vrut sa-l judec cu dreptate pe sclavul ˆ meu sau pe sclava mea cand se judeca cu ˆ mine, atunci ce voi face cand se va ridica ˆ ˘ Dumnezeu? Cand el va cere socoteala, ce-i voi ˘ ˘ ˆ raspunde? Oare Cel care m-a facut pe mine ın ˆ ˘ pantece nu l-a facut si¸ pe el si¸ oare nu Unul ˘ ˆ ˆ singur ne-a pregatit ın pantecele mamei?“ (Iov 31:13–15). ˆ ˆ 9 Dupa˘ cat se pare, ın zilele lui Iov nu existau proceduri complicate pentru rezolvarea ˘ ˆ cazurilor judiciare. Procesele se desfasurau ın ¸ ˆ mod ordonat, chiar si¸ sclavii avand posibilita˘ ˘ ˘ ˘ tea sa apeleze la o instan ¸ta judecatoreasca. Iov ˘ ˘ i-a tratat pe slujitorii sai cu dreptate si¸ mila. ˘ ˘ ˆ ˘ Ca sa umblam ın integritate, si¸ noi trebuie sa ˘ ˘ ˘ manifestam astfel de calita ¸ti, mai ales daca ˘ ˆ slujim ca batrani de congrega ¸tie. ˘ ˘ ˘ ˘ Sa fim generosi ¸ si ¸ sa evitam lacomia ˘ 10 Iov a fost generos si dispus sa-i ajute pe ¸ ˘ al ¸tii, nu egoist si¸ lacom. El a zis: „Daca . . . am ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ lasat sa se stinga ochii vaduvei, daca mi-am ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ mancat buca ¸tica singur, fara sa manance din ˘ ˘ ˘ ea si¸ orfanul de tata, . . . daca am vazut pe ci˘ ˘ ˘ neva ca piere din lipsa de vesminte, . . . daca ¸ ˆ ˘ l-am amenin ¸tat cu mana pe orfanul de tata ˆ ˘ cand vedeam ca era nevoie de ajutorul meu ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ la poarta, sa-mi iasa omoplatul din umar, sa ˘ mi se rupa bra ¸tul din osul de deasupra!“. Iov ˘ nu s-ar ˆ fi dovedit integru ‘daca ar fi spus au˘ ˆ rului: «In tine ma ıncred!»’ (Iov 31:16–25). 11 Cuvintele expresive ale lui Iov ne duc cu ˆ ˆ gandul la ceea ce a spus discipolul Iacov: „In˘ ˆ ˘ ˆ chinarea curata si¸ neıntinata ın ochii Dumne˘ ˘ ˆ zeului si¸ Tatalui nostru este aceasta: sa te ın˘ ˆ grijesti ¸ de orfani si¸ de vaduve ın necazul lor ˘ ˆ 9. a) Ce calitati¸ a manifestat Iov ın relatiile cu sluji¸ ˘ ˆ torii sai? b) Cum ıl putem imita pe Iov? ˘ 10, 11. a) De unde stim ca Iov a fost generos si¸ dis¸ ˘ ˆ pus sa-i ajute pe altii? ¸ b) Cand citim Iov 31:16–25, ce ˆ sfaturi biblice ne vin, probabil, ın minte?

30

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

˘ ˘ ˘ si¸ sa te pastrezi nepatat de lume“ (Iac. 1:27). De asemenea, ne-am putea aminti avertis˘ ˘ mentul lui Isus: „Deschide ¸ti ochii si¸ pazi ¸ti-va ˘ ˘ ˘ de orice fel de lacomie, caci, chiar daca cineva are din belsug, via ¸ta lui nu depinde de lu¸ ˘ crurile pe care le are“. Apoi Isus a facut o ilustrare despre un om bogat si¸ lacom, care a ˘ ˘ ˘ ˘ murit fara sa fie „bogat fa ¸ta de Dumnezeu“ ˘ (Luca 12:15–21). Pentru a fi integri, trebuie sa ˘ ˘ ˘ ˘ evitam pacatul lacomiei. Lacomia este idola˘ trie deoarece lucrul pe care o persoana si-l ¸ doˆ reste cu aviditate ıi distrage aten de la Ie¸tia ¸ hova si¸ devine astfel un idol (Col. 3:5). ˘ Integritatea si¸ lacomia sunt incompatibile! ˘ ˘ ˆ ˆ Sa ramanem strans atasa ˆ ˘ ¸ ˘ ¸ti de ınchinarea adevarata ˆ 12 Oamenii integri nu deviaza˘ de la ınchi˘ ˘ narea curata. Nici Iov nu a facut acest lucru, ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ıntrucat a spus: „Daca am vazut lumina stra˘ ˘ ˆ ˆ lucind sau luna marea ¸ta ınaintand si¸ inima ˘ ˘ ˆ ˆ mea s-a lasat ademenita ın ascuns, iar mana ˘ ˘ mea s-a ridicat la gura pentru un sarut, atunci ˘ si¸ aceasta ar fi o nelegiuire ce trebuie adusa ˆ ˘ ˘ ınaintea judecatorilor, caci l-am renegat pe ˘ adevaratul Dumnezeu de sus“ (Iov 31:26–28). ˆ ˆ 13 Iov nu s-a ınchinat la lucruri neınsufle ¸ti˘ te. Daca la vederea lunii sau a unui alt corp ˘ ˆ ceresc s-ar fi lasat ademenit ın ascuns si¸ si-ar ¸ ˆ ˘ ˘ fi dus mana la gura ‘pentru un sarut’, probabil ˆ ıntr-un gest idolatru, el l-ar fi renegat pe Dumˆ nezeu, comi ¸tand idolatrie (Deut. 4:15, 19). ˘ ˘ Pentru a ne pastra integritatea fa ¸ta de Dum˘ ˘ ˘ nezeu, trebuie sa evitam orice forma de idolatrie. (Cite ¸ste 1 Ioan 5:21.) ˘ ˘ ˘ Sa nu fim razbunatori sau ipocri ¸ti ˘ 14 Iov nu a fost un om rau sau crud. El stia ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ca astfel de trasaturi ar fi aratat ca nu este in˘ tegru. De aceea, a spus: „Daca m-am bucurat ˆ 12, 13. Ce exemplu ne-a dat Iov ın ce priveste ¸ evitarea idolatriei? ˘ ˘ 14. De ce putem spune ca Iov nu a fost un om rau?


˘ ˆ de pieirea celui ce ma ura cu ınversunare sau ¸ ˘ ˘ daca am jubilat ca l-a ajuns nenorocirea . . . ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Eu n-am ıngaduit cerului gurii mele sa paca˘ ˆ ˘ ˆ ˆ tuiasca cerand un juramant ımpotriva sufle˘ tului sau“ (Iov 31:29, 30). 15 Iov, un om drept, nu s-a bucurat nicioda˘ ˆ ˆ ta cand peste vreunul dintre cei care ıl urau ˘ ˆ se abatea necazul. Un proverb scris mai tarziu ˘ ˆ ne avertizeaza: „Nu te bucura cand dusmanul ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ tau cade si¸ sa nu ¸ti se ınveseleasca inima cand ˘ ˘ se poticneste, ca nu cumva Iehova sa vada ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ acest lucru, sa fie rau ın ochii sai si¸ sa-ˆ si¸ ın˘ ˆ toarca mania de la el“ (Prov. 24:17, 18). Intruˆ ˘ ˆ cat Iehova poate citi inima, El stie daca ın si¸ ˘ ˘ nea noastra ne bucuram de necazul cuiva si, ¸ ˘ ˘ cu siguran ¸ta, nu aproba o astfel de atitudine (Prov. 17:5). Dumnezeu ne va trata ca atare, ˆ ˆ ˘ ıntrucat el spune: „Razbunarea este a mea si, ¸ ˘ ˘ la fel, rasplatirea“ (Deut. 32:35). 16 Iov a fost ospitalier (Iov 31:31, 32). Si noi ¸ ˘ ˘ ˘ trebuie ‘sa urmam calea ospitalita ¸tii’, chiar ˘ daca, poate, nu suntem boga ¸ti (Rom. 12:13). ˆ De exemplu, ıi putem invita pe al ¸tii la o ˘ ˘ ˘ masa simpla, amintindu-ne urmatorul proˆ verb: „Mai bine o mancare de legume si¸ iubiˆ ˆ ˘ ˘ re, decat un taur ıngrasat ¸ si¸ ura“ (Prov. 15:17). ˘ Faptul de a lua masa cu un frate sau cu o sora ˘ ˆ ˘ ˘ de credin ¸ta ıntr-o atmosfera plina de iubire ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ poate sa ne aduca multa bucurie si¸ sa ne ın˘ ˘ tareasca pe plan spiritual. ˆ 17 Trebuie sa˘ fi fost foarte ıncurajator pe ˘ plan spiritual sa te bucuri de ospitalitatea lui ˆ ˆ Iov, ıntrucat el nu era un om ipocrit. Iov nu era asemenea ‘oamenilor lipsi ¸ti de pietate’, ˘ ˆ care se strecurasera ın congrega ¸tia din secoˆ lul I si¸ care ‘admirau persoane pentru castig’ ¸ ˆ (Iuda 3, 4, 16). In plus, Iov nu si-a „acoperit ¸ ˘ ˘ ˆ faradelegile“ si¸ ‘nu si-a ascuns nelegiuirea ın ¸ ˘ ˘ ˆ 15. De ce este gresit ¸ sa ne bucuram cand se abate ne˘ cazul asupra cuiva care ne uraste? ¸ ˘ 16. Cum putem fi ospitalieri chiar daca nu suntem bogati? ¸ ˘ ˘ 17. De ce nu ar trebui sa ascundem un pacat grav?

˘ ˘ ˘ ˘ buzunarul de la camas¸ a’ de teama ca ceilal ¸ti ar fi aflat despre ea si¸ l-ar fi dispre ¸tuit. El era ˘ dispus sa se lase examinat de Dumnezeu, ˆ ˘ ˘ ˘ ınaintea caruia si-ar fi marturisit orice pacat ˆ¸ ˘ ˘ ˘ (Iov 31:33–37). In mod asemanator, daca am ˘ comite un pacat grav, nu trebuie nicidecum ˘ ˘ ˘ ˘ sa-l ascundem, de teama ca ne vom pata re˘ ˘ ˘ ˘ puta ¸tia. Cum putem arata ca ne straduim sa ˘ ˘ ˆ ne pastram integritatea? Recunoscandu-ne ˘ ˘ ˘ ˆ pacatul, caindu-ne, cautand ajutor spiritual si¸ ˘ ˆ ˘ ˘ facand tot posibilul sa facem schimbari (Prov. 28:13; Iac. 5:13–15). Un om integru ˘ cere sa fie judecat 18 Iov a fost cinstit si corect. De aceea, el a ¸ ˘ ˘ ˆ putut spune: „Daca pamantul meu a strigat ˆ ˘ ımpotriva mea dupa ajutor si¸ brazdele lui au ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ plans ımpreuna, daca i-am mancat rodul fara ˘ ˘ ˘ sa dau bani si¸ am facut sa suspine sufletul proˆ ˆ ˘ ˘ prietarilor lui, atunci ın loc de grau sa iasa ˆ ˆ spini si¸ ın loc de orz, buruieni urat mirositoa˘ ˘ re“ (Iov 31:38–40). Iov nu a luat niciodata paˆ ˘ mantul altora si¸ nici nu si-a ¸ exploatat lucrato˘ rii. Prin urmare, la fel ca Iov, si¸ noi trebuie sa ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ne pastram integritatea fa ¸ta de Iehova atat ın ˆ ˆ chestiuni majore, cat si¸ ın chestiuni minore. ˆ 19 Inainte ca cei trei tovara˘ si ai lui Iov, pre¸ ˘ ˆ cum si ¸ Elihu, sa ia cuvantul, Iov a vorbit ˘ 18, 19. a) De ce se poate spune ca Iov nu a exploatat ˘ ˘ ˘ pe nimeni? b) Ce era dispus sa faca Iov daca ar fi fost ˘ gasit vinovat?

˘ Cum a ¸ti raspunde? ˘ ˙ Cum ar trebui sa privim normele morale ale lui Iehova? ˘ ˆ ˙ Ce calita ¸ti ale lui Iov ı ¸ti plac mai mult? ˆ ˙ In armonie cu Iov 31:29–37, ce fel de ˘ conduita a avut Iov? ˘ ˙ De ce suntem convin ¸si ca ne putem ˘ ˘ pastra integritatea fa ¸ta de Dumnezeu?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 NOIEMBRIE 2010

31


ˆ ˆ ˘ despre modul ın care ısi ¸ traise viata. ¸ El l-a invitat pe cel ˘ ˘ care ‘se judeca cu el’ sa aduca ˆ ˘ ˘ acuzatii ¸ ın legatura cu viata ¸ ˆ ˘ sa de pana atunci, care, figu˘ rativ vorbind, purta „semna˘ ˘ tura“ lui. Daca ar fi fost gasit vinovat, Iov era dispus ˘ sa suporte pedeapsa. Astfel, ˆ el si-a prezentat cazul ınain¸ ˆ tea lui Iehova, astept and ju¸ decata sa. Apoi, „cuvintele lui Iov s-au terminat“ (Iov 31:35, 40).

˘ pam la lucrarea de predica˘ ˘ re si ¸ anunt¸ am „vestea buna ˘ a salvarii lui“ (Ps. 96:1–3). ˘ Toate acestea ne vor ajuta sa ˘ ˘ ne pastram integritatea, la ˆ fel ca psalmistul, care a can˘ tat: „Este spre binele meu sa ˘ ma apropii de Dumnezeu. Pe Domnul Suveran Iehova ˘ l-am facut refugiul meu“ (Ps. 73:28). 22 De-a lungul veacurilor, Iehova le-a dat oamenilor inˆ ˘ ˘ tegri diferite ınsarcinari. Noe ˘ ˘ ˘ a construit o arca si¸ a fost „un Po ¸ti sa- ¸ti pastrezi ˘ predicator al drepta ¸tii“ (2 Pet. integritatea ˘ ˘ 20 Iov a putut sa-si pastreze 2:5). Iosua i-a condus pe is¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Putem sa ne pastram raeli ¸ti ın Tara Promisa. El a ¸ integritatea deoarece l-a iuintegritatea! reusit ¸ acest lucru numai penbit pe Iehova, iar Iehova, la ˘ ˆ tru ca a citit din ‘cartea legii randul lui, l-a iubit si ¸ l-a aju˘ ˘ ˆ zi si¸ noapte’ si¸ a ac ¸tionat ın armonie cu aceastat. „Mi-ai dat viat¸ a si ¸ bunatate iubitoare, iar ˘ ˘ ta (Ios. 1:7, 8). Primii crestini au facut discigrija ta mi-a pazit spiritul“, a spus Iov cu pri¸ ˆ ˆ vire la Iehova (Iov 10:12). Mai mult decat poli si¸ s-au ıntrunit cu regularitate pentru a ˆ ˆ ˆ ˘ atat, Iov si-a iubit semenii, ın teleg and c a oristudia Scripturile (Mat. 28:19, 20). ¸ ¸ ˘ 23 Si noi putem sa˘ sustinem suveranitatea cine nu manifesta bunatate iubitoare, sau iu¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ bire loiala, fat¸ a de altii ¸ avea ‘sa paraseasca lui Iehova si ¸ sa ne pastram integritatea fiind ˘ ˘ ˆ teama de Cel Atotputernic’ (Iov 6:14). Oamepredicatori ai dreptatii, ¸ facand discipoli, apliˆ ˆ ˆ nii integri ıl iubesc pe Dumnezeu si ¸ ısi ¸ iucand sfaturile Bibliei si ¸ ¸ asociindu-ne cu fratii ˆ besc aproapele (Mat. 22:37–40). si ¸ surorile noastre la ıntruniri si ¸ congrese. ˘ ˘ 21 Putem cultiva iubire fata˘ de Dumnezeu Astfel de activitati¸ ne vor ajuta sa fim cura¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ josi, citind zilnic din Cuvantul sau si ¸ sa ne pastram tari pe plan spiritual si ¸ sa ¸ meditand ˆ ˘ ˘ ˘ ınfaptuim vointa asupra lucrurilor pe care le dezvaluie acesta ¸ lui Dumnezeu. Si ¸ sa nu cre˘ ˘ ˘ ˆ dem ca ne va fi prea greu sa facem toate acesdespre El. Prin rugaciunile noastre sincere, ıi ˘ tea. De ce? Deoarece avem sprijinul Tataputem aduce laude si pentru bu¸ ¸ multumiri ˘ ˘ lui nostru ceresc si natatea sa (Filip. 4:6, 7). De asemenea, putem ¸ ˆal Fiului sau! (Deut. ˘ ˆ ˘ ˘ 30:11–14; 1 Regi 8:57) In plus, avem de partea sa-i cantam lui Iehova si s a tragem foloase ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ noastra „ıntreaga comunitate a fratilor“, care asociindu-ne ın mod regulat cu slujitorii sai ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ (Evr. 10:23–25). Astfel, iubirea noastra pentru umbla ın integritate si ¸ ıl onoreaza pe Iehova ˘ ˘ Dumnezeu va creste ca Domn Suveran (1 Pet. 2:17). ¸ pe masura ce partici˘ ˘ 20, 21. a) Cum a reusit ¸ patriarhul Iov sa-si¸ pastreze integritatea? b) Cum putem cultiva iubire pentru Dumnezeu?

ˆ 22, 23. In timp ce sustinem suveranitatea lui Iehova, ¸ ˘ ˘ ˘ cum se aseamana activitatile ¸ noastre cu cele ale oamenilor integri din vechime?


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.