Issuu on Google+

34567 15 SEPTEMBRIE 2010

(Paginile 7–11, 12–20, 21–29) ARTICOLE DE STUDIU:

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU

25–31 octombrie

ARTICOLUL DE STUDIU 1 PAGINILE 7–11

˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Sa cautam staruitor binecuvantarea lui Iehova PAGINA 7

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 95, 38

1–7 noiembrie

Unitatea, semn de identificare ˆ ˘ ˘ al ınchinarii adevarate PAGINA 12

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 20, 121

8–14 noiembrie

˘ Unitatea crestin ¸ a contribuie la glorificarea lui Dumnezeu PAGINA 16

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 119, 73

15–21 noiembrie

˘ „Unul singur este conducatorul vostru, Cristosul“ PAGINA 21

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 84, 25

22–28 noiembrie

˘ Cristos — Conducatorul nostru activ PAGINA 25

ˆ ˘ CANTARILE NR. 120, 98

ˆ Pentru a ındeplini cerintele drepte ale lui ¸ ˆ Dumnezeu, avem nevoie de binecuvanta˘ rea sa. Ce eforturi trebuie sa facem? Cum ˆ ˘ ne poate ajuta spiritul sfant al lui Iehova sa ˘ depasim ¸ obstacole aparent de netrecut? ARTICOLELE DE STUDIU 2, 3 PAGINILE 12–20

˘ ˆ Aceste articole ne vor ajuta sa ıntelegem ce ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ bine si¸ ce placut este sa locuim ımpreuna ˆ ın unitate cu fratii Vom vedea de ce ¸ nostri. ¸ numai Iehova poate uni oameni din toate ˆ natiunile. Apoi vom analiza modul ın care ¸ fiecare dintre noi poate promova unitatea congregatiei, contribuind astfel la glorifi¸ carea lui Dumnezeu. ARTICOLELE DE STUDIU 4, 5 PAGINILE 21–29

˘ ˘ ˆ Aceste doua articole analizeaza modul ın care Cristos, Regele nostru ceresc, ne conˆ ˆ ˘ duce ın mod activ. Vom ıntelege ca el ¸ ˘ ˆ supravegheaza atent tot ce se petrece ın ˘ fiecare congregatie ¸ a discipolilor sai de pe ˘ ˆ pamant.

5 2010 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate.

wst10 09/15-M


˘ ˘ ˘ ˘ SA CAUT ˆ AM STARUITOR BINECUVANTAREA LUI IEHOVA ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ „[Dumnezeu] devine rasplatitorul celor ce ıl cauta staruitor.“ (EVR. 11:6) ˆ ˘ ˆ UMNEZEU sa te binecuvanteze!“ In unele ˘ ˘ ˘ sa spuna aceste ¸tari, oamenii obisnuiesc ¸ ˆ ˘ ˘ cuvinte cand cineva stranuta. Preo ¸tii din diferite ˆ ˘ religii binecuvanteaza adesea oameni, animaˆ le sau obiecte. Pentru a primi o binecuvantare, ˘ ˘ ˆ unele persoane calatoresc ın anumite locuri ˆ ˘ ˘ considerate sfinte. Pana si¸ politicienii si-au facut ¸ ˘ ˘ ˆ obiceiul sa ceara binecuvantarea lui Dumnezeu ˘ asupra na ¸tiunii lor. Crede ¸ti ca astfel de cereri sunt potrivite? Sunt ele ascultate? Cine primeste ¸ ˘ ˆ cu adevarat binecuvantarea lui Dumnezeu si¸ de ce? ˘ ˆ ˘ 2 Iehova a prezis ca, ın ultimele zile, urma sa ˘ ˘ aiba un popor curat si¸ pasnic, alcatuit din oa¸

„D

ˆ ˘ ˘ ˘ 1, 2. a) Cum ıncearca mul ¸ti oameni sa ob ¸tina bineˆ ˘ ˘ cuvantarea divina? b) De ce ar trebui sa ne preocuˆ ˘ pe ob ¸tinerea binecuvantarii lui Iehova?

˘ meni din toate na ¸tiunile. Acesta avea sa predice ˘ ˆ ˘ ˘ vestea buna despre Regat pana la marginile paˆ ˆ mantului ın pofida urii si¸ a opozi ¸tiei (Is. 2:2–4; Mat. 24:14; Rev. 7:9, 14). Noi, cei care am acceptat responsabilitatea de a face parte din acest poˆ por, dorim binecuvantarea lui Dumnezeu si¸ ˆ ˆ ˘ ˘ chiar avem nevoie de ea ıntrucat, fara aceasta, ˘ ˘ ˆ ˘ nu am putea niciodata sa ınfaptuim voin ¸ta divi˘ na (Ps. 127:1). Dar cum putem ob ¸tine binecuˆ vantarea lui Dumnezeu?

ˆ ˆ ˘ Dumnezeu ıi binecuvanteaza ˘ pe cei ascultatori

ˆ (Cite ¸ste Proverbele 10:6, 7.) Chiar ınainte ca ˘ ˆ ˘ na ¸tiunea Israel sa intre ın Tara Promisa, Iehova ¸ ˘ ˘ le-a spus israeli ¸tilor ca aveau sa se bucure de 3

˘ 3. De ce anume puteau fi siguri israeli ¸tii daca ascultau de Dumnezeu? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2010

7


˘ ˘ ocrotire si¸ de prosperitate deosebita daca ascul˘ ˆ ˘ tau de glasul sau (Deut. 28:1, 2). Binecuvantari˘ ˘ ˘ le lui Iehova aveau ‘sa vina peste’ ei si¸ ‘sa-i ajun˘ ˘ ˘ ga din urma’. Cu alte cuvinte, cei ascultatori ˘ ˆ puteau fi siguri ca vor fi binecuvanta ¸ti. ˆ 4 Insa˘ cu ce atitudine trebuiau sa˘ asculte israeˆ ˘ ˘ li ¸tii? In Legea sa, Iehova aratase clar ca poporul ˘ ˘ ˘ avea sa-si¸ atraga dezaprobarea daca nu-i slujea ˘ „cu voie buna si¸ cu bucurie a inimii“. (Cite ¸ste ˘ Deuteronomul 28:45–47.) Iehovaˆ merita mai ˆ ˘ mult decat o ascultare mecanica. In fond, chiar ˆ si¸ animalele si¸ demonii pot asculta ın mod mecanic de porunci concrete (Mar. 1:27; Iac. 3:3). ˘ Ascultarea autentica de Dumnezeu este o expre˘ ˘ sie a iubirii fa ¸ta de el. Ea este caracterizata de ˘ ˘ bucurie, ce izvoraste ¸ din credin ¸ta ca poruncile ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ sale nu sunt ımpovaratoare si¸ ca el „devine ras˘ ˆ ˘ ˘ platitorul celor ce ıl cauta staruitor“ (Evr. 11:6; 1 Ioan 5:3). ˆ 5 Sa˘ ne gandim cum se putea dovedi o astfel de ascultare prin respectarea legii consemnate ˆ ın Deuteronomul 15:7, 8. (Cite ¸ste.) Aplicarea ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ fara tragere de inima a acestei legi ar fi ımbuna˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ta ¸tit ıntr-o oarecare masura situa ¸tia celor saraci. Dar ar fi promovat bune rela ¸tii sau un climat de ˆ prietenie ıntre membrii poporului lui Dumne˘ ˆ zeu? Ar fi reflectat credin ¸ta ın capacitatea lui ˆ ˘ Iehova de a se ıngriji de slujitorii sai si¸ apreciere pentru ocazia de a oglindi generozitatea sa? Nicidecum! Dumnezeu observa starea inimii ˘ celui ce manifesta generozitate autentica si¸ pro˘ ˆ ˆ ˆ ˘ mitea ca ıl va binecuvanta ın toata munca lui si¸ ˆ ˆ ˆ ın tot ce ıntreprindea (Deut. 15:10). Increderea ˆ ˘ ˆ ın aceasta promisiune ındemna la ac ¸tiune si¸ ˆ ˘ avea drept rezultat bogate binecuvantari (Prov. 28:20). ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ 6 Pe lang a credin ¸ta ca Iehova este Rasplatito˘ rul slujitorilor sai, versetul din Evrei 11:6 scoate ˆ ˘ ˆ ˘ ın eviden ¸ta ınca o condi ¸tie pentru a primi bineˆ ˘ ˘ ˘ cuvantarea lui Dumnezeu. Sa observam ca Ieho˘ ˘ 4. Ce implica adevarata ascultare? ˆ ˆ ˆ 5. Cum ıl ajuta pe un israelit ıncrederea ın promi˘ siunea lui Iehova sa dea ascultare legii consemnate ˆ ın Deuteronomul 15:7, 8? ˆ ˘ 6. Ce ıncredere ne insufla versetul din Evrei 11:6? 8

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2010

˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ va ıi rasplateste ¸ pe cei care „ıl cauta staruitor“. ˘ Expresia din limba originala transmite ideea de ˆ eforturi intense, concentrate ın vederea atingeˆ ˘ ˆ ˘ rii unui obiectiv. Cata ıncredere ne insufla acest ˘ ˘ verset: Daca facem eforturi staruitoare putem fi ˘ ˆ siguri ca vom fi binecuvanta ¸ti! Cel ce promite ˆ ˘ binecuvantarea este singurul Dumnezeu adeva˘ ˘ rat, care „nu poate sa minta“ (Tit 1:2). El a de˘ monstrat de-a lungul mileniilor ca promisiunile ˆ ˆ ˘ sale sunt demne de ıncredere. Cuvantul sau nu ˘ ˘ ˆ ˆ da gres¸ niciodata; se ımplineste ¸ ıntotdeauna (Is. ˘ 55:11). Astfel, putem fi pe deplin convinsi¸ ca, ˘ ˘ daca dovedim prin ac ¸tiunile noastre o credin ¸ta ˘ ˘ ˘ autentica, El va deveni si¸ Rasplatitorul nostru. 7 Isus Cristos s-a dovedit a fi partea principala˘ ˘ a „semin ¸tei“ lui Avraam, prin intermediul ca˘ ˆ reia a fost promisa o binecuvantare. Crestinii ¸ ˘ unsi¸ constituie partea secundara a „semin ¸tei“ prezise. Ei au primit misiunea de ‘a anun ¸ta preˆ tutindeni virtu ¸tile celui care i-a chemat din ın˘ tuneric la lumina sa minunata’ (Gal. 3:7–9, 14, ˆ 16, 26–29; 1 Pet. 2:9). Nu putem fi ın rela ¸tii bune ˘ ˆ cu Iehova daca ıi nesocotim pe cei numi ¸ti de ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Isus sa se ıngrijeasca de bunurile sale. Fara ajuto˘ ˘ ˆ rul ‘sclavului fidel si¸ prevazator’ nu am putea ın¸telege pe deplin semnifica ¸tia lucrurilor pe care ˆ ˆ le citim ın Cuvantul lui Dumnezeu si¸ nici nu ˘ ˘ am sti ¸ cum sa le aplicam (Mat. 24:45–47). Puˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ nand ın practica ceea ce ınva ¸tam din Scripturi, ˘ ˆ putem fi siguri ca vom avea parte de binecuvantarea lui Dumnezeu.

˘ ˘ Sa ne concentram asupra voin ¸tei lui Dumnezeu

ˆ ˆ Cand ne gandim la necesitatea de a depune ˆ eforturi sus ¸tinute pentru a ob ¸tine binecuvantaˆ rea lui Dumnezeu, probabil ne vine ın minte exemplul patriarhului Iacob. El nu stia cum ¸ ˘ ˆ ˘ avea sa se ımplineasca promisiunea pe care i-o ˘ ˆ ˘ facuse Dumnezeu lui Avraam, ınsa era convins ˘ ˘ ˘ ca Iehova avea sa faca din urmasii ¸ acestuia o 8

ˆ 7. Cum putem avea parte de binecuvantare prin intermediul „semin ¸tei“ lui Avraam? ˘ 8, 9. Cum a dovedit Iacob prin eforturile sale ca ˆ ˆ avea ıncredere ın promisiunea lui Iehova?


ˆ ˆ mare na ¸tiune. Astfel, ın anul 1781 ı.e.n., Iacob a ˆ ˘ plecat ın Haran pentru a-si¸ gasi o so ¸tie. El nu ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ cauta doar o partenera alaturi de care sa aiba o ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ via ¸ta placuta; el cauta o ınchinatoare a lui Ieho˘ ˘ ˘ va care sa pre ¸tuiasca valorile spirituale si¸ care sa ˘ ˘ ˘ fie o mama buna pentru copiii sai. ˆ ˆ ˆ 9 Stim ca˘ Iacob a ınt alnit-o pe Rahela, care ıi ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ era ruda. S-a ındragostit de ea si, ¸ ca sa o poata lua ˘ de so ¸tie, a acceptat sa lucreze sapte ani pentru ta¸ ˘ tal ei, Laban. Aceasta nu a fost doar o frumoa˘ sa poveste de dragoste. Iacob cunostea foarte ¸ bine promisiunea pe care Atotputernicul Dum˘ ˘ nezeu i-o facuse bunicului sau Avraam si¸ pe ˆ ˘ ˘ care i-o reınnoise tatalui sau, Isaac (Gen. 18:18; ˆ ˘ ˆ 22:17, 18; 26:3–5, 24, 25). La randul sau, Isaac ıi spusese lui Iacob: „Dumnezeul Atotputernic te ˆ ˆ va binecuvanta, te va face roditor, te va ınmul ¸ti ˆ si¸ vei fi o adunare de popoare. El ı ¸ti va da binecuˆ vantarea lui Avraam, ¸tie si¸ semin ¸tei tale cu tine, ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ca sa iei ın stapanire ¸tara ın care locuiesti ¸ ca ˘ strain si¸ pe care Dumnezeu i-a

dat-o lui Avraam“ (Gen. 28:3, 4). Prin urmare, ˘ eforturile depuse de Iacob pentru a-si¸ gasi o so˘ ˆ ¸tie potrivita si¸ pentru a-si¸ ıntemeia o familie ˆ ˆ au reflectat ıncrederea sa ın promisiunea lui Iehova. ˘ ˘ ˘ 10 Iacob nu a cautat sa acumuleze boga ¸tii pentru familia sa. El s-a concentrat asupra mosteni¸ ˆ ˘ rii spirituale si¸ asupra ınfaptuirii voin ¸tei divine. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Iacob a fost hotarat sa faca tot ce-i statea ın pu˘ ˆ tin ¸ta pentru a ob ¸tine binecuvantarea lui Dumˆ nezeu ın pofida obstacolelor. El a manifestat ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ aceasta atitudine pana la anii batrane ¸tii. Iehova ˆ a apreciat atitudinea lui si¸ l-a binecuvantat. (Cite ¸ste Geneza 32:24–29.) 11 Asemenea lui Iacob, nu cunoastem toate ¸ detaliile privind realizarea scopului divin. Toˆ ˆ tusi, ¸ studiind Cuvantul lui Dumnezeu, ın ¸teleˆ ˘ ˘ ˆ gem ın linii mari la ce sa ne astept am ın ce pri¸ ˘ veste ¸ „ziua lui Iehova“ (2 Pet. 3:10, 17). De pilda, ˆ ˘ nu stim cu exactitate cand va veni aceasta zi, ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ınsa stim ca este aproape. De aceea, ın timpul ¸ ˘ ˘ scurt care a mai ramas, depunem o marturie te˘ ˆ ˆ ˆ ˆ meinica, avand ıncredere ın Cuvantul lui Dum˘ ˘ ˆ nezeu, care ne spune ca, facand asa, ¸ ne vom salˆ ˆ ˘ va atat pe noi, cat si¸ pe cei care ne asculta (1 Tim. 4:16). ˆ 10. De ce l-a binecuvantat Iehova pe Iacob? ˘ ˆ 11. Ce eforturi trebuie sa facem ın armonie cu voin˘ ¸ta revelata a lui Dumnezeu?

ˆ Iacob s-a luptat cu un ınger ˆ pentru a primi binecuvantarea lui Iehova. Manifesti ¸ si ¸ tu aceeasi ¸ atitudine ˆ ca a lui Iacob depunand ˘ eforturi staruitoare?


ˆ Spiritul lui Dumnezeu i-a ınzestrat cu pricepere pe Betaleel si ¸ ¸ pe Oholiab ˘ ˘ ˘ ca sa faca o lucrare excelenta

˘ ˆ Stim ca sfarsitul acestui sistem ¸ ¸ ˆ poate veni ın orice moment; timpul fixat de Iehova pentru a interveni nu depinde de faptul de a i se depu˘ ˘ ˘ ne marturie fiecarui om de pe paˆ mant (Mat. 10:23). Mai mult, priˆ ˘ mim ındrumarea necesara pentru a ˆ ındeplini lucrarea de predicare cu ˘ ˘ eficien ¸ta. Plini de credin ¸ta, noi par˘ ˘ ticipam la aceasta lucrare folosinˆ ˘ du-ne cat mai bine capacita ¸tile, precum si¸ resursele de care dispunem. ˆ Nu stim ca ¸ti oameni din teritoriul ¸ nostru vor reac ¸tiona favorabil la meˆ sajul pe care ıl transmitem. (Cite ¸s˘ te Eclesiastul 11:5, 6.) Dar stim ca ¸ ˘ ˘ ˘ misiunea noastra este sa predicam, ˆ ˆ ˘ avand ıncredere ca Iehova ne va biˆ ˘ necuvanta (1 Cor. 3:6, 7). Putem fi siguri ca el ˘ vede eforturile noastre asidue si¸ ca, prin inter˘ ˆ ˆ ˘ mediul spiritului sau sfant, ne va da ındrumarile concrete de care vom avea nevoie (Ps. 32:8). 12

˘ ˘ ˘ ˆ Sa cautam ajutorul spiritului sfant

˘ ˘ Dar ce putem face daca sim ¸tim ca nu sun˘ ˘ ˘ ˘ tem capabili sa ne achitam de o anumita sarcina sau de responsabilitatea de a predica? Trebuie ˘ ˆ sa-i cerem lui Iehova spiritul sfant, care ne va ˘ ˘ ˆ ajuta sa ne folosim mai bine capacita ¸tile ın ˘ serviciul sau. (Cite ¸ste Luca 11:13.) Spiritul lui ˆ ˘ Dumnezeu ıi poate face pe oameni capabili sa ˆ ˘ ındeplineasca o lucrare sau o responsabilitate ˘ teocratica, indiferent de situa ¸tia sau de expe˘ ˘ rien ¸ta lor anterioara. De exemplu, imediat dupa exodul din Egipt, spiritul lui Dumnezeu i-a aju˘ ˘ ˘ tat pe israeli ¸ti, care fusesera pastori si¸ sclavi, sa-si¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ınvinga dusmanii desi¸ nu aveau experien ¸ta ın ¸ 13

12. De ce anume putem fi siguri? ˘ 13, 14. Cum s-a observat de-a lungul timpului ca ˆ ˆ spiritul sfant ıi poate face capabili pe slujitorii lui ˘ ˆ ˘ Dumnezeu sa-i ındeplineasca lucrarea? 10

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2010

˘ ˘ lupta (Ex. 17:8–13). La scurt timp dupa aceea, ˆ ˆ spiritul sfant i-a ınzestrat cu pricepere pe Be ¸ta˘ leel si¸ pe Oholiab ca sa realizeze splendidele proiecte arhitecturale primite de la Dumnezeu pentru tabernacol (Ex. 31:2–6; 35:30–35). 14 Acelasi spirit puternic i-a sus ¸tinut si¸ pe slu¸ jitorii lui Dumnezeu din timpurile moderne ˆ ˘ ˆ ˘ cand a fost nevoie sa fie ınfiin ¸tata o tipogra˘ fie ˆ pentru a satisface necesita ¸tile organiza ¸tiei. Intr-o scrisoare, fratele Robert Martin, supraveghetorul de atunci al tipografiei, relata ce se reaˆ lizase ın 1927. „Exact la momentul potrivit, Domnul a deschis usa ¸ si¸ ne-am pomenit cu o ˘ ˘ ˘ mare [presa] rotativa, despre ale carei componente nu stiam nimic, asa nimic ¸ ¸ cum nu stiam ¸ nici despre modul ei de func ¸tionare. Dar Dom˘ nul stie i s-au ¸ sa dea pricepere ˆ min ¸tiiˆ celor care ˘ ˘ ˆ dedicat cu totul. . . . In doar cateva saptamani, ˘ ˘ ˘ ˘ am reusit ¸ sa facem presa sa mearga struna; si¸ ˘ ˆ merge struna si¸ acum, realizand lucruri pe care ˘ ˘ ˘ nici macar producatorii ei nu stiau ca le poate ¸ ˆ ˘ ˆ face.“ Iehova binecuvanteaza si¸ ın prezent astfel de eforturi sincere.


˘ ˆ Spiritul lui Iehova ac ¸tioneaza ın diferite moduri. To ¸ti slujitorii lui Dumnezeu pot primi ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ acest spirit, care ıi ajuta sa depaseasc a obstacole ¸ ˘ aparent de netrecut. Sim ¸tim uneori ca nu avem ˘ ˘ putere sa rezistam unei tenta ¸tii? Cuvintele lui ˆ Pavel consemnate ın Romani 7:21, 25 si¸ 8:11 ˆ ˆ ˘ sunt foarte ıncurajatoare. Intr-adevar, „spiritul celui ce l-a sculat pe Isus din mor ¸ti“ poate ac ¸tioˆ ˆ ˘ ˆ na ın folosul nostru, dandu-ne putere sa casti¸ ˘ ˆ ˘ gam lupta ımpotriva dorin ¸telor carnii. Aceste cuvinte le-au fost adresate crestinilor unsi¸ de ¸ ˆ ˘ spirit, ınsa principiul ce se desprinde din ele este valabil pentru to ¸ti slujitorii lui Dumnezeu. To ¸ti ˘ ˆ ˘ ˆ ob ¸tinem via ¸ta manifestand credin ¸ta ın Cristos, ˆ luptand pentru a suprima dorin ¸tele nepotrivite ˘ ˆ ˆ ˘ si¸ traind ın armonie cu ındrumarile spiritului. ˘ 16 Dar ne putem astepta sa primim de la Dum¸ ˘ ˘ ˘ ˘ nezeu for ¸ta sa activa fara sa facem vreun efort? ˆ ˘ ˆ ˆ Nu. Pe langa faptul de a cere spiritul sfant ın ru˘ ˘ gaciune, trebuie sa studiem cu constiinciozita¸ ˆ te Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu (Prov. ˆ 2:1–6). In plus, spiritul lui Dumnezeu ac ¸tionea˘ ˆ za asupra congrega ¸tiei crestine. Participand cu ¸ ˆ ˘ ˘ regularitate la ıntruniri demonstram ca dorim ˘ ‘sa auzim ce le spune congrega ¸tiilor spiritul’ ˘ ˘ (Rev. 3:6). Mai mult, trebuie ˆ sa reac ¸tionam cu ˘ ˆ ˘ ˘ umilin ¸ta la ceea ce ınvaˆ ¸tam. In Proverbele 1:23 ˘ ˘ ˘ gasim urmatorul sfat: „Intoarce ¸ti-va si¸ da ¸ti aten˘ ¸tie mustrarii mele! Atunci voi face ca spiritul ˘ meu sa se reverse peste voi“. Da, Dumnezeu le ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ da spirit sfant „celor ce asculta de el ca stapanitor“ (Fap. 5:32). ˆ ˘ ˆ 17 Intr-adevar, pentru a ob ¸tine binecuvanta˘ rea lui Dumnezeu sunt necesare eforturi starui˘ ˘ ˘ toare. Totusi, ¸ sa nu uitam ca lucrurile bune pe ˘ care Iehova le ofera cu generozitate slujitorilor ˘ sai nu pot fi puse doar pe seama muncii lor asiˆ ˆ due. Efectul pe care ıl are binecuvantarea lui Dumnezeu asupra eforturilor noastre poate fi 15

ˆ ˘ 15. Cum ne ıncurajeaza cuvintele din Romani 8:11 ˆ ˘ cand ne confruntam cu tenta ¸tii? ˘ ˆ 16. Ce trebuie sa facem pentru a primi spiritul sfant al lui Dumnezeu? ˆ 17. Cu ce am putea compara efectul pe care ıl are ˆ binecuvantarea lui Dumnezeu asupra eforturilor noastre?

˘ ˆ ˘ ˘ asemanat cu efectul pe care ıl are hrana sanatoa˘ ˘ sa asupra corpurilor noastre. Dumnezeu ne da ˆ ˆ ˆ hrana. De asemenea, el ne-a creat ın asa ¸ fel ıncat ˘ ˘ consumarea hranei sa ne procure placere, iar ˘ ˘ corpul nostru sa-si¸ extraga substan ¸tele nutritive ˆ necesare. Noi nu ın ¸telegem pe deplin nici cum ˘ ˘ ajunge hrana sa con ¸tina substan ¸te nutritive, nici cum produce energie corpul nostru din ali˘ ˘ mentele pe care le consumam. Stim doar ca ¸ ˘ acest proces are loc si¸ ca noi ne facem partea ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ mancand. Daca alegem sa consumam alimente ˆ ˘ hranitoare, rezultatele sunt si¸ mai bune. In mod ˘ ˘ asemanator, Iehova ne face cunoscute cerin ¸tele ˘ ˘ ˘ pentru via ¸ta vesnic ¸ a si¸ ˆ ne ofera ajutorul necesar ˆ pentru a le ındeplini. In realitate, el faceˆ aproape ˆ ˘ totul si, ¸ de aceea, meritele ıi revin lui. Insa, penˆ ˘ tru a fi binecuvanta ¸ti, trebuie sa ne facem parˆ ˆ tea ac ¸tionand ın armonie cu voin ¸ta sa (Hag. 2:18, 19). ˆ 18 Asadar, sa˘ punem suflet ın tot ceea ce facem ¸ ˆ ˘ ˆ ın serviciul lui Iehova! Sa ne bizuim ıntotdeau˘ ˘ na pe El! (Mar. 11:23, 24) Sa fim siguri ca „orici˘ ˘ ne cauta gaseste“ (Mat. 7:8). Crestinii unsi¸ vor fi ¸ ¸ ˆ binecuvanta ¸ti cu „coroana vie ¸tii“ ceresti ¸ (Iac. 1:12). Cei care fac parte dintre „alte oi“ ale lui ˘ ˘ ˆ Cristos si¸ care se straduiesc sa fie binecuvanta ¸ti ˘ ˆ prin saman ¸ta lui Avraam vor avea bucuria de a-l ˘ ˆ ˆ auzi pe Stapanul lor spunand: „Veni ¸ti, binecuˆ ˘ ˘ vanta ¸tii Tatalui meu, si¸ mosteni ¸ti regatul prega¸ ˆ tit pentru voi de la ıntemeierea lumii! “ (Ioan ˆ 10:16; Mat. 25:34). Da, „cei binecuvanta ¸ti de ˘ ˆ ˘ ˆ [Dumnezeu] vor stapani pamantul“ si¸ „vor locui pentru totdeauna pe el“ (Ps. 37:22, 29). ˘ ˘ ˆ ˘ 18. Care ar trebui sa fie hotararea noastra, ¸si de ce?

˘ Pute ¸ti sa explica ¸ti?

˘ ˘ ˙ Ce implica adevarata ascultare? ˆ ˙ Cum putem ob ¸tine binecuvantarea lui Dumnezeu? ˆ ˙ Cum putem primi spiritul sfant al lui Dumnezeu ¸si cum poate ac ¸tiona el ˆ ın folosul nostru? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2010

11


UNITATEA, SEMN ˆ ˘ DE IDENTIFICARE ˘ AL INCHINARII ADEVARATE ˆ ˘ ˘ ˆ „Ii voi pune laolalta si (MICA 2:12) ¸ vor fi ca o turma ın tarc.“ ¸ ˆ ˘ AT de multe sunt lucrarile tale, o, Iehova! ˘ ˆ ˘ Pe toate le-ai facut cu ıntelepciune. Pa¸ ˆ mantul este plin de operele tale!“, a exclamat ˆ un psalmist (Ps. 104:24). Intelepciunea lui ¸ Dumnezeu reiese clar din relatia ¸ de interde˘ ˘ ˆ pendent¸ a existenta ıntre milioanele de varie˘ tati¸ de plante, insecte, animale si ¸ bacterii din ecosistemele uimitor de complexe ale planeˆ tei. In corpul uman, mii de mecanisme, de la organe de dimensiuni mari la minuscule ma˘ ˘ sin ¸ arii moleculare, conlucreaza pentru ca ˘ ˘ ˘ ˘ noi sa putem exista si ¸ sa avem o sanatate ˘ buna. 2 Iehova i-a creat pe oameni ca fiinte in¸ ˘ ˘ terdependente. Trasaturile fizice, tempera˘ ˆ mentul si a foarte mult ın ¸ aptitudinile variaz ˆ ˆ cadrul speciei umane. In plus, Iehova i-a ın˘ zestrat pe primii oameni cu calitati¸ divine, ˘ ˘ ˘ ˘ care sa le permita sa coopereze si ¸ sa se ajute unul pe altul (Gen. 1:27; 2:18). Totusi, ¸ lumea ˆ ˘ ˘ ˆ este ınstrainata de Dumnezeu si, ¸ ca ıntreg, ˘ ˘ ˆ n-a putut niciodat a sa actioneze ın unitate ¸ ˆ (1 Ioan 5:19). In secolul I, congregatia ¸ cresti¸ ˘ ˘ ˘ na era alcatuita din sclavi efeseni, femei de ˘ ˘ seama de origine greaca, iudei instruiti¸ si ¸ ˆ ˘ fosti ¸ ınchinatori la idoli. Prin urmare, unita˘ ˘ tea lor trebuie sa fi parut ceva iesit ¸ din comun (Fap. 13:1; 17:4; 1 Tes. 1:9; 1 Tim. 6:1). ˘ ˆ 3 Adevarata ınchinare le permite oame-

„C

˘ ˆ 1. Cum reflecta crea ¸tia ın ¸telepciunea lui Dumnezeu? 2. De ce unitatea de care se bucurau cre ¸stinii trebu˘ ˘ ie sa fi parut ceva ie ¸sit din comun? (Vezi imaginea de la pagina 13.) 3. a) Cum descrie Biblia unitatea de care se bucu˘ ˘ ˆ ra adevara ¸tii cre ¸stini? b) Ce vom analiza ın acest articol? 12

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2010

˘ nilor sa colaboreze la fel de armonios ca ˘ madularele unui corp. (Cite ¸ste 1 Corinteni ˆ ˆ 12:12, 13.) Dar cum ıi uneste ¸ pe oameni ın˘ ˘ chinarea adevarata? De ce numai Iehova poate uni milioane de oameni din toate natiuni¸ ˆ ˘ ˘ le? Ce obstacole ın calea unitatii ¸ ne ajuta ˘ ˘ Iehova sa depasim? Cum se deosebeste ¸ ¸ ade˘ ˘ ˆ varatul crestinism de crestin ¸ ¸ ¸ atate ın privinta ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ unitatii? ¸ La aceste ıntrebari se va raspunde ın continuare.

ˆ Cum ıi uneste ¸ pe oameni ˆ ˘ ˘ ınchinarea adevarata ˘ ˆ ˆ 4 Cei care practica˘ adevarata ınchinare ıl recunosc pe Iehova ca Suveran de drept al ˆ ˆ ˘ universului, ıntrucat el a creat tot ce exista ˘ (Rev. 4:11). Asadar, desi adevarati¸ ¸ ¸ crestinii ¸ provin din diverse medii culturale si ¸ sociale, ˘ cu totii ¸ respecta aceleasi ¸ legi ale lui Dumne˘ ˆ zeu si tr aiesc ın armonie cu aceleasi ¸ ¸ principii ˘ ˆ biblice. Toti¸ i se adreseaza lui Iehova spunanˆ ˘ du-i ın mod potrivit „Tata“ (Is. 64:8; Mat. 6:9). Astfel, ei sunt frati¸ spirituali si ¸ se pot ˘ bucura de frumoasa unitate descrisa de psal˘ ˘ ˘ mist: „Iata ce bine si ¸ sa ¸ ce placut este ca fratii ˘ ˆ ˘ ˆ locuiasca ımpreuna ın unitate! “ (Ps. 133:1). ˘ ˆ 5 Desi sunt imperfecti, adevara tii ıi ¸ ¸ crestini ¸ ¸ ˆ slujesc lui Dumnezeu ın unitate deoarece au ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ınvatat ¸ sa se iubeasca unii pe altii. ¸ Iehova ıi ˆ ˘ ˆ ˘ ınvat¸ a ıntr-un mod unic cum sa manifeste iuˆ ˘ bire. (Cite Ioan 4:7, 8.) Cuvantul sau ˆ ¸ste 1 ˘ ˘ ˘ spune: „Imbracati-v si ¸ a cu tandra afectiune ¸ ¸ ˘ ˘ cu compasiune, cu bunatate, cu umilint¸ a, cu ˆ ˆ ˘ ˘ 4. Cum ıi une ¸ste pe oameni ınchinarea adevarata? ˘ ˆ 5. Ce calitate contribuie la unitatea adevara ¸tilor ın˘ chinatori?


ˆ ˆ ˘ ˘ blandete ¸ si ¸ cu ındelunga rabdare. Continuati¸ ˘ ˘ ˘ sa va suportati¸ unii pe altii ¸ si, ¸ daca cineva are ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ vreun motiv sa se planga ımpotriva altuia, sa ˘ ˘ va iertati¸ cu marinimie unii pe altii. ¸ Asa ¸ cum ˘ ˘ v-a iertat Iehova cu marinimie, asa ¸ sa faceti¸ ˆ ˘ ˆ ˘ si ¸ voi. Dar, pe langa toate acestea, ımbra˘ ˘ ˘ ˘ cati-v ¸ a cu iubirea, pentru ca este o legatura ˘ ˘ perfecta a unitatii! ¸ “ (Col. 3:12–14). Iubirea, ˘ ˘ ˘ legatura perfecta a unitatii, ¸ este principala ca˘ ˘ litate prin care se identifica adevaratii ¸ cres¸ tini. Nu ai remarcat si ¸ tu, din proprie expe˘ ˘ ˘ ˘ rient¸ a, ca aceasta unitate este o caracteristica ˆ ˘ ˘ a ınchinarii adevarate? (Ioan 13:35) ˘ ˆ ˘ 6 De asemenea, adevara tii ¸ ınchinatori sunt ˘ ˘ uniti¸ deoarece considera ca Regatul lui Dum˘ nezeu este singura sperant¸ a pentru omenire. ˘ ˆ ˆ ˆ Ei stiu ca, ın curand, Regatul va ınlocui gu¸ ˆ ˆ vernele omenesti ¸ si ¸ ıi va binecuvanta pe cei ˘ ˘ ˘ ascultatori cu pace autentica si ¸ durabila (Is. 11:4–9; Dan. 2:44). Asadar, crestinii dau aten¸ ¸ tie ¸ cuvintelor rostite de Isus cu privire la dis˘ cipolii sai: „Ei nu fac parte din lume, asa ¸ cum nici eu nu fac parte din lume“ (Ioan 17:16). ˘ ˘ ˆ ˆ Adevaratii raman neutri ın conflicte¸ crestini ¸ ˘ le lumii. De aceea, ei se bucura de unitate ˆ ˘ chiar si ¸ cand cei din jurul lor se razboiesc.

˘ ˆ celor de acolo hotararile luate de apostolii si ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ de batranii din Ierusalim si-i ¸ ındemnau sa le respecte“ (Fap. 15:6, 19–22; 16:4). ˆ 8 Si ın prezent, la unitatea congregatiei ¸ ¸ mondiale contribuie un Corp de Guvernare, ˘ alcatuit din crestini unsi ¸ ¸ de spirit. Corpul de ˘ ˘ ˆ Guvernare publica literatura ın multe limbi, ˘ ˆ ˘ ˘ prin care ofera ıncurajare. Aceasta hrana spi˘ ˘ ˆ rituala se bazeaza pe Cuvantul lui Dumneˆ ˘ ˘ zeu. Astfel, ınvat¸ aturile predate nu provin de la oameni, ci de la Iehova (Is. 54:13). 9 Si supraveghetorii crestini promoveaza˘ ¸ ¸ ˆ ˘ unitatea fiind ın fruntea lucrarii de predicare. ˘ ˆ Relatiile dintre cei care colaboreaza ın servi¸ ciul lui Dumnezeu sunt mult mai puternice ˆ ˆ decat relatiile dintre alti¸ oameni, care doar ısi ¸ ¸ ˆ ˘ petrec timpul ımpreuna. Congregatia cre sti¸ ¸ ˘ ˆ ˘ na a fost ıntemeiata nu pentru ca oame˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ nii sa aiba unde sa-si ¸ petreaca ımpreuna ˘ ˘ 9. Cum ne ajuta sa fim uni ¸ti lucrarea pe care ne-a ˆ ıncredin ¸tat-o Dumnezeu?

Crestinii din secolul I proveneau ¸ din diverse medii sociale

˘ ˘ O sursa unica ˘ de instruire spirituala 7 Crestinii din secolul I s-au bucurat de ¸ ˆ unitate deoarece au primit cu totii ¸ ındrumare ˘ ˘ ˆ din aceeasi ¸ sursa. Ei erau convinsi ¸ ca Isus ın˘ ˆ vata ¸ si ¸ printr-un corp ¸ ındruma congregatia ˘ ˘ ˆ de guvernare, alcatuit din apostolii si ¸ batranii ˘ ˆ din Ierusalim. Acesti ¸ barbati¸ devotati¸ ısi ¸ ba˘ ˆ ˆ zau hotararile pe Cuvantul lui Dumnezeu ˆ ˘ si din ¸ ¸ transmiteau ındrumari congregatiilor multe regiuni prin intermediul supraveghetorilor itineranti. ¸ Despre unii dintre ei, Biblia ˘ ˘ ˆ spune: „Strabatand orasele, ei le transmiteau ¸ ˘ ˘ ˘ 6. Cum ne ajuta speran ¸ta Regatului sa ne bucuram de unitate? ˆ ˘ 7, 8. In ce fel contribuie instruirea biblica la unita˘ tea noastra? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2010

13


timpul liber, ci pentru a-l onora pe Iehova si ¸ a ˆ ˘ ındeplini o ampla activitate: predicarea vestii ¸ bune, facerea de discipoli si ¸ zidirea membrilor congregatiei (Rom. 1:11, 12; 1 Tes. 5:11; ¸ Evr. 10:24, 25). Astfel, apostolul Pavel se as¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ tepta sa auda despre crestini ca raman „ne¸ ˆ ˆ clintiti¸ ıntr-un singur spirit, luptand cot la cot cu un singur suflet pentru credinta ¸ vestii ¸ bune“ (Filip. 1:27). 10 Prin urmare, ca popor al lui Iehova sun˘ tem uniti¸ deoarece acceptam suveranitatea ˆ Sa, ne iubim fratii, ¸ ne punem speranta ¸ ın Re˘ ˆ ˘ gatul Sau si ¸ ıi respectam pe cei folositi¸ de El pentru a supraveghea congregatia. ¸ Iehova ne ˘ ˘ ˆ ajuta sa ınvingem anumite atitudini, care sunt rezultatul imperfectiunii si ¸ ¸ care ne-ar putea ameninta ¸ unitatea (Rom. 12:2). ˘ ˆ ˆ Sa ınvingem mandria si ¸ gelozia ˆ ˆ ˘ 11 Mandria ıi dezbina pe oameni. O persoa˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ na mandra se considera superioarˆ a si ¸ gaseste ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ o placere egoista ın a se lauda. Insa aceasta ˆ ˘ atitudine este un obstacol ın calea unitatii; ¸ ˘ ˆ cei care aud pe cineva laudandu-se ar putea ˆ deveni gelosi. ¸ Discipolul Iacov ne spune ın ˆ mod clar: „Orice mandrie de acest fel este ˘ ˘ rea“ (Iac. 4:16). Este lipsit de iubire sa-i tratam pe altii ¸ ca si ¸ cum ne-ar fi inferiori. Prin moˆ ˘ dul ın care se poarta cu oamenii imperfecti, ¸ Iehova este un exemplu remarcabil de umi˘ lint¸ a. David a scris: „Umilinta ¸ ta [a lui Ieho˘ ˘ 10. Pe ce se bazeaza unitatea noastra ca popor al lui Dumnezeu? ˆ ˆ ˘ 11. a) De ce mandria ıi dezbina pe oameni? b) Cum ˘ ˘ ˆ ˆ ne ajuta Iehova sa ınvingem mandria?

˘ Cum a ¸ti raspunde?

ˆ ˆ ˘ ˘ ˙ Cum ıi une ¸ste ınchinarea adevarata pe oameni? ˘ ˙ Ce putem face pentru ca gelozia sa nu ne tulbure unitatea? ˆ ˘ ˙ De ce na ¸tionalismul nu ıi dezbina pe ˆ ˘ ˘ ınchinatorii adevara ¸ti?

14

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2010

˘ ˆ va] ma face mare“ (2 Sam. 22:36). Cuvantul ˘ ˘ ˆ ˘ lui Dumnezeu ne ajuta sa gandim corect si ¸ sa ˆ ˆ ınvingem astfel mandria. Sub inspiratie ¸ divi˘ ˆ ˘ na, Pavel a ıntrebat: „Cine te face s a te deoseˆ ˘ besti ¸ de altul? Intr-adevar, ce lucru ai pe care ˘ ˘ sa nu-l fi primit? Deci, daca l-ai primit, de ce te lauzi ca si ¸ cum nu l-ai fi primit? “ (1 Cor. 4:7). ˆ 12 Gelozia este un alt obstacol ın calea uni˘ tatii. mostenite, cu ¸ Din cauza imperfectiunii ¸ ¸ totii ¸ avem ‘un spirit de invidie’. Chiar si ¸ cei ˘ de mult timp la adevar pot fi uneori gelosi ¸ pe ˘ altii ¸ din cauza situatiei ¸ lor personale, a starii ˘ materiale, a responsabilitatilor teocratice sau ¸ ˘ a capacitatilor pe care le au acestia (Iac. 4:5). ¸ ¸ De exemplu, un cap de familie ar putea fi gelos pe un slujitor cu timp integral din cauza privilegiilor de serviciu pe care le are acesta, ˘ ˘ ˘ ˘ fara sa-si ¸ dea seama ca si ¸ slujitorul cu timp integral ar putea fi putin ¸ gelos pe el deoarece are copii. Ce putem face pentru a nu permite ˘ ca gelozia sa ne tulbure unitatea? ˆ 13 Sa˘ ne aducem aminte ca˘ Biblia ıi compa˘ ra pe membrii unsi crestine ¸ ¸ ai congregatiei ¸ ˘ cu madularele corpului uman. (Cite ¸ste 1 Corinteni 12:14–18.) Desi, ¸ spre deosebire de ini˘ ma, ochiul este un organ vizibil, ambele sunt ˆ ˘ ˘ pretioase, nu-i asa? ¸ ¸ In mod asemanator, Ieˆ hova ıi pretuie ¸ ste ¸ pe toti¸ membrii congrega˘ ˆ tiei, chiar daca, pentru un timp, unii ies ın ¸ ˘ ˆ ˘ evident¸ a mai mult decat altii. deci ¸ Sa-i privim ˆ ˆ ˘ pe frati¸ asa ¸ cum ıi priveste ¸ Iehova! In loc sa ˘ ˘ ˘ fim gelosi ¸ sa manifestam grija si ¸ pe alˆ tii, ¸ inte˘ res fat¸ a de ei. In felul acesta vom face ca deo˘ sebirea dintre crestinii adevarati¸ si ¸ cei din bi¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sericile crestin ¸ sa fie si ¸ atatii ¸ mai vizibila. ˘ ˘ Crestin ¸ atatea este dezbinata ˘ 14 Unitatea adevara tilor crestini contrastea¸ ¸ ˘ ˆ za cu dezbinarea din randul bisericilor cresti¸ ˘ 12, 13. a) De ce este u ¸sor sa devenim gelo ¸si? ˘ ˆ b) Care va fi rezultatul daca ıi vom privi pe al ¸tii a ¸sa ˆ cum ıi prive ¸ste Iehova? ˘ ˆ ˆ 14, 15. Cum s-au produs dezbinari ın randul cre ¸stinismului apostat?


ˆ ˘ ˘ natatii. apos¸ In secolul al IV-lea, crestinismul ¸ ˘ ˆ tat se raspandise foarte mult. De aceea, un ˆ ˘ ˘ ˆ ımparat pagan al Imperiului Roman a pre˘ ˘ luat controlul asupra crestin contri¸ ¸ atatii, ˆ buind astfel la dezvoltarea ei. Apoi, ın urma ˘ unor schisme, multe regate s-au despartit ¸ de ˆ Roma, formandu-si ¸ propriile biserici de stat. ˆ 15 Veacuri la rand, multe dintre aceste rega˘ ˆ te au purtat razboaie ıntre ele. De-a lungul seˆ colelor al XVII-lea si ¸ al XVIII-lea, ın Marea Britanie, Franta ¸ si ¸ Statele Unite a fost promo˘ ˘ vata devotiunea fat¸ a de stat, nationalismul ¸ ¸ˆ fiind ridicat la rangul de religie. In secolele ˆ ˘ care au urmat, nationalismul a ınceputˆ sa do¸ ˆ ˘ mine gandirea majoritatii ¸ oamenilor. In cele ˘ ˘ ˘ din urma, bisericile crestin ¸ s-au divizat ¸ atatii ˆ ın numeroase secte, dintre care cele mai mul˘ te tolereaza nationalismul. Enoriasii ¸ ¸ acestor ˆ ˘ ˆ biserici chiar au luptat ın razboaie ımpotriva semenilor de aceeasi ¸ religie cu ei din alte naˆ ˘ ˘ tiuni. In prezent, cre stin ¸ ¸ atatea este divizata ˆ ˆ atat de doctrine sectare, cat si ¸ ¸ de nationalism. ˆ ˆ 16 In secolul al XX-lea, ın efortul de a pro˘ ˘ mova unitatea, sute de secte ale cre stin ¸ ¸ atatii ˘ ˆ ˘ ˘ au initiat miscarea ecumenica. Insa, dupa ¸ ¸ zeci de ani de eforturi, putine biserici s-au ¸ ˆ ˘ unit, enoriasii lor fiind ınc a dezbina ti¸ din ¸ cauza unor chestiuni controversate, cum ar fi ˘ ˘ 16. Din ce motive este dezbinata cre ¸stinatatea?

teoria evolutiei, avortul, ˆ homosexualitatea si ¸ ¸ ˘ hirotonisirea femeilor. In unele grupari ale ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ crestin ¸ conducatorii religiosi ¸ atatii, ¸ ıncearca ˘ ˘ sa-i uneasca pe enoriasii ¸ diverselor confeˆ siuni minimalizand importanta ¸ pe care au ˆ ˆ avut-o doctrinele care ınainte ıi dezbinau. To˘ tusi, ¸ acest lucru le slabeste ¸ oamenilor credin˘ ta ¸ si, ¸ cu sigurant¸ a, nu contribuie la unificarea ˘ ˘ crestin ¸ ¸ atatii. ˘ ˆ Adevarata ınchinare ˘ se ridica deasupra na ¸tionalismului ˆ 17 Desi ın prezent omenirea este mai divi¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ zata ca oricand, adevaratii ¸ ınchinatori conti˘ ˘ ˘ nua sa se distinga prin unitatea care domˆ ˆ neste un profet al lui ¸ ın randul lor. Mica, ˆ ˘ Dumnezeu, a prezis: „Ii voi pune laolalta si ¸ ˘ ˆ vor fi ca o turma ın tarc“ (Mica 2:12). Tot ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ Mica a profetit ¸ ca ınchinarea adevarata urma ˘ ˆ sa se ınalte ¸ deasupra tuturor celorlalte forme ˆ ˘ de ınchinare, adusa dumnezeilor falsi ¸ sau ˆ ˘ Statului. Mica a scris: „In zilele din urma, ˆ ˘ muntele casei lui Iehova va fi ıntarit deasuˆ ˆ ˘ pra varfului muntilor, se va ınalta ¸ ¸ deasupra ˘ dealurilor si ¸ spre el se vor revarsa popoare˘ le. Caci toate popoarele vor umbla fiecare ˘ ˆ ın numele dumnezeului sau, dar noi vom ˆ umbla ın numele lui Iehova, Dumnezeul nostru“ (Mica 4:1, 5). ˘ ˆ 18 Mica a aratat cum avea ınchinarea ade˘ ˘ ˘ ˘ ˆ varata sa-i uneasca pe cei care ınainte fusese˘ ra dusmani. „[Oameni din] multe natiuni se ¸ ¸ ˆ ˘ 17. Potrivit profe ¸tiei, cum urma ınchinarea adevara˘ ˘ ˘ ˆ ta sa-i uneasca pe oameni „ın zile˘ le din urma“? ˘ ˘ 18. Ce schimbari ne-a ajutat sa faˆ ˘ ˘ cem ınchinarea adevarata?

Cum promovezi unitatea ˆ ˘ participand la activitati¸ care ˘ ˘ au legatura cu Sala Regatului?


˘ vor duce si ¸ sa ne suim la ¸ vor spune: «Veniti, muntele lui Iehova, la casa Dumnezeului lui ˆ ˘ ˘ Iacob, si ¸ caile sale, iar noi vom ¸ el ne va ınvata ˘ ˘ ˘ umbla pe cararile sale». . . Din sabiile lor vor ˘ ˘ fauri brazdare si lor, cosoare. Nu ¸ ¸ din sulitele vor mai ridica sabia, natiune contra natiune, ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ si nu vor mai ınv a ta r azboiul“ (Mica 4:2, 3). ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ Cei care parasesc ınchinarea adusa patriei sau ˘ ˆ zeilor facuti¸ de oameni pentru a-i aduce ın˘ chinare lui Iehova se bucura de o unitate ˘ ˆ ˆ ˘ mondiala. Dumnezeu ıi instruieste ¸ ın caile iubirii. ˘ 19 Unitatea mondiala˘ a adevara tilor cres¸ ¸ ˆ 19. Ce dovede ¸ste unitatea din randul milioanelor ˆ ˘ ˘ de ınchinatori adevara ¸ti?

˘ ˘ tini este unica si ¸ constituie o dovada incon˘ ˘ ˘ ˘ ˆ testabila ca Iehova continua sa-si ¸ ındrume ˘ poporul prin spiritul Sau. Oameni din toate ˘ ˘ ˘ natiunile sunt uniti¸ la o scara fara precedent. ¸ ˆ ˘ Aceasta este o ımplinire remarcabila a cuvin˘ ˘ ˆ telor din Revelatia ¸ 7:9, 14 si ¸ arata ca, ın ˆ ˆ curand, ıngerii lui Dumnezeu vor elibera ˆ ‘vanturile’ care vor distruge actualul sistem ˘ rau. (Cite ¸ste Revela ¸tia 7:1–4, 9, 10, 14.) Ce pri˘ vilegiu deosebit este sa facem parte dintr-o ˘ ˆ ˘ comunitate mondiala de frati, ¸ ın mijlocul careia domneste ¸ unitatea! Ce poate face fiecare dintre noi pentru a promova unitatea? La ˘ ˆ ˘ ˆ aceasta ıntrebare se va raspunde ın articolul ˘ urmator.

˘ UNITATEA CRESTIN A CONTRIBUIE ¸ LA GLORIFICAREA LUI DUMNEZEU ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ‘Straduiti-v ¸ a sa pastrati ¸ unitatea spiritului ın legatura pacii.’ (EF. 4:3)

U

NITATEA congregatiei crestine din Efe¸ ¸ sul antic a contribuit la glorificarea adeˆ ˘ ˆ varatului Dumnezeu, Iehova. Intrucat Efesul era un centru comercial prosper, unii crestini ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ erau stapani de sclavi, deci persoane ınstarite, iar altii ¸ erau sclavi si, ¸ prin urmare, foarte ˘ ˆ ˘ saraci (Ef. 6:5, 9). Unii erau iudei care ınvata¸ ˘ ˘ ˆ ˆ sera adevarul ın cele trei luni ın care apostoˆ ˘ ˆ lul Pavel vorbise ın sinagoga. Altii ¸ se ınchina˘ ˘ sera la zeita ¸ Artemisˆ si ¸ practicasera magia ˘ ˘ (Fap. 19:8, 19, 26). Intr-adevar, adevaratul crestinism a unit oameni din multe medii so¸

1. Cum i-au adus cre ¸stinii din Efes glorie lui Dumnezeu? 16

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2010

˘ ˆ ˘ ciale. Aratand ca unitatea congregatiei con¸ tribuia la glorificarea lui Iehova, Pavel a scris: ˘ „A lui [Iehova] sa fie gloria prin congregatie“ ¸ (Ef. 3:21). 2 Totusi, unitatea cu care fusese binecu¸ ˆ ˘ vantata congregatia ¸ din Efes era acum ame˘ ˘ ˆ nintat ¸ a. Pavel i-a avertizat pe batrani: „Se vor ˘ ridica barbati¸ chiar dintre voi care vor vorbi ˘ ˘ lucruri denaturate ca sa-i traga pe discipoli ˘ dupa ei“ (Fap. 20:30). De asemenea, unii frati¸ ˆ ˘ ınca manifestau un spirit dezbinator, despre ˘ ˘ ˆ ˘ care Pavel a spus ca ‘lucreaza ın fiii neascultarii’ (Ef. 2:2; 4:22). 2. Ce amenin ¸ta unitatea cre ¸stinilor din Efes?


O scrisoare despre ˘ importan ¸ta unita ¸tii ˆ ˘ 3 Pavel a ın teles ca toti¸ cres-¸ ¸ ˘ ˘ tinii trebuiau sa depuna eforturi sustinute pentru a pro¸ ˆ mova unitatea. Numai ın felul acesta puteau conti˘ ˆ nua sa colaboreze ın mod armonios. Sub inspiratie ¸ divi˘ na, Pavel le-a scris efesenilor ˆ o scrisoare ın care a vorbit si ¸ despre unitate. De exemplu, el a mentionat scopul lui ¸ Dumnezeu ‘de a aduna din ˆ nou toate lucrurile ın Cristos’ (Ef. 1:10). De asemenea, Pavel i-a comparat pe crestinii unsi ¸ ¸ ˆ cu diferitele pietre din care Uniti¸ ın pofida deosebirilor sociale si ¸ culturale ˆ ˘ ˘ este construita o cladire. „In˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ treaga cladire, armonios ımbinata, creste sa depunem eforturi ın aceasta privint¸ a, sa ne ¸ ca ˆ ˆ ˘ ˆ gandim de ıngeri ai lui Dumnesa fie un templu sfant pentru Iehova“ (Ef. ˆ la milioanele ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ zeu. Intrucat pe pamant nu exista doua fiinte ¸ 2:20, 21). In plus, Pavel a scos ın evident¸ a ˘ ˆ perfect identice, putem deduce ca fiecare ınunitatea dintre crestinii iudei si ¸ ¸ cei din alte ˆ ˘ ger este unic, aceasta fiind o binecuvantare natiuni si ca toti¸ erau cre¸ ¸ ¸ le-a amintit fratilor ˆ din partea lui Iehova (Dan. 7:10). Totusi, ¸ ei ıi ati¸ de Dumnezeu. El l-a numit pe Iehova ‘Taˆ ˘ ˘ ˘ ˘ slujesc ın unitate deoarece toti¸ asculta de el si ¸ tal, caruia orice familie din cer si ¸ de pe paˆ ˆ ˘ fac voin ta sa. (Cite ste Psalmul 103:20, 21.) La ¸ ¸ mant ıi datoreaza numele’ (Ef. 3:5, 6, 14, 15). ˆ ˆ ˘ fel ca ıngerii fideli, noi, oamenii, suntem di4 In timp ce analizam capitolul 4 din Efeferiti. ¸ Dar, spre deosebire de ei, noi avem seni, vom vedea de ce unitatea presupune ˘ ˘ defecte, care ne pot ameninta ¸ unitatea. eforturi, cum ne ajuta Iehova sa fim uniti¸ si ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ 6 Cand ˘ ˘ ˘ oamenii imperfecti¸ ıncearca sa coce calitati¸ contribuie la pastrarea unitatii. ¸ Te ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ laboreze, ar putea aparea cu usurin t¸ a proble¸ invitam sa citesti ¸ ıntregul capitol pentru a ˘ ˆ me. Iat a un exemplu: un frate bl and, care trage si ¸ mai multe foloase de pe urma acestei ˘ ˆ ˆ ˆ obisnuie ste ¸ ¸ sa ıntarzie, ıi slujeste ¸ lui Iehova analize. ˆ ˘ ımpreuna cu un frate foarte punctual, care ˆ ˘ ˆ ınsa ısi ¸ iese usor ¸ din fire. Fiecare ar putea conUnitatea presupune eforturi sus ¸tinute ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ 5 Pavel i-a implorat pe crestinii din Efes ‘sa sidera c a cel alalt are o problema, uitand ınsa ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ca unele aspecte ale propriului comportase straduiasca sa pastreze unitatea spiritului’ ˆ ment sunt la fel de nepotrivite. Cum ar putea (Ef. 4:3). Pentru a ıntelege de ce este necesar ¸ ˆ ˘ sluji ın unitate acesti ¸ Sa vedem cum i-ar ¸ frati? ˆ ˘ ˘ ˘ 3, 4. Cum scoate ın eviden ¸ta scrisoarea lui Pavel caputea ajuta calitatile mentionate de Pavel. ¸ ¸ ˘

tre efeseni importan ¸ta unita ¸tii? ˆ ˆ 5. a) De ce ıngerii lui Dumnezeu slujesc ın unitate? ˘ ˘ b) De ce pastrarea unita ¸tii presupune eforturi?

˘ ˘ ˘ 6. Ce calita ¸ti ne vor ajuta sa colaboram cu fra ¸tii no ¸stri, care, la fel ca noi, au defectele lor? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2010

17


˘ ˘ ˆ Apoi sa reflectam la modul ın care putem promova si ¸ noi ˆ unitatea cultivand aceste ca˘ ˆ litati. ¸ Pavel ne-a ındemnat: ˘ ˘ ˆ „Va implor sa umblati¸ ıntr-un ˘ mod demn . . ., cu toata umiˆ ˆ linta cu ınde¸ si ¸ ¸ blandetea, ˘ ˘ ˆ ˘ lunga rabdare, suportandu-va ˆ ˘ unii pe altii ¸ ın iubire, stra˘ ˘ ˘ duindu-va sa pastrati¸ unitaˆ ˘ ˘ tea spiritului ın legatura pacii“ (Ef. 4:1–3). ˆ ˘ ˘ ˘ 7 Este vital sa˘ ınv at¸ am sa-i ˆ slujim lui Dumnezeu ın unitate cu alti¸ oameni imperfecti¸ ˘ deoarece exist a un singur ˆ ˘ ˘ „corp“ de ınchinatori adevarati. ¸ „Este un singur corp si ¸ un singur spirit, asa ¸ cum este si ¸ o ˘ ˘ singura sperant¸ a la care ati¸ fost chemati. ¸ Este un singur ˘ ˘ Domn, o singura credint¸ a, un singur botez. ˘ Este un singur Dumnezeu si ¸ Tata al tuturor“ (Ef. 4:4–6). Numai comunitatea de frati¸ pe care o foloseste ¸ Dumnezeu are spiritul ˘ ˆ ˘ sau si ¸ binecuvantarea sa. Chiar daca cineva ˘ ˘ din congregatie ¸ ne supara, unde altunde˘ ˆ va ne-am putea duce? Nu exista alt loc ın care putem auzi „cuvintele vietii ¸ vesnice“! ¸ (Ioan 6:68)

„Oameni ca daruri“ ˘ care promoveaza unitatea 8 Pavel a vorbit despre un obicei al soldati¸ ˆ lor din vechime pentru a ilustra modul ın ˘ care Isus a oferit „oameni ca daruri“, care sa ˘ ˘ ˆ contribuie la pastrarea unitatii ¸ ın congrega˘ ˆ tie. unei lupte, un soldat pu¸ Dupa castigarea ¸ ˘ ˘ tea aduce acasa un prizonier strain, care devenea sclav si ¸ soldatului la ¸ o ajuta pe sotia ˘ 7. De ce este vital sa depunem eforturi pentru a fi uni ¸ti cu fra ¸tii no ¸stri? ˘ 8. Pe cine folose ¸ste Cristos pentru a ne ajuta sa ne ˆ ımpotrivim influen ¸telor dezbinatoare? 18

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2010

ˆ ˆ Intelegi cat de periculos este flirtul? ¸

ˆ treburile casei (Ps. 68:1, 12, 18). In mod ase˘ ˘ ˆ manator, ın urma victoriei obtinute asupra ¸ ˘ lumii, Isus a luat multi¸ sclavi dispusi ¸ sa slu˘ jeasca. (Citeste ¸ Efeseni 4:7, 8.) Cum i-a folosit pe acesti „captivi“? „El i-a dat pe unii ca apos¸ toli, pe unii ca profeti, ¸ pe unii ca evangheliza˘ ˆ ˘ ˘ ˆ tori, pe unii ca pastori si ¸ ınvat¸ atori, ın vederea ˆ ˘ ındreptarii sfintilor, pentru a le sluji altora, ¸ ˆ ˘ ˆ pentru a zidi corpul lui Cristos, pana cand ˆ ˘ vom ajunge toti¸ la unitate ın credint¸ a“ (Ef. 4:11–13). ˘ 9 Ca pastori iubitori, acesti ¸ „oameni ca ˘ ˘ daruri“ contribuie la pastrarea unitatii. ¸ De ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ exemplu, daca un batran observa ca doi frati¸ ˆ ‘se iau la ıntrecere’, el poate contribui mult la ˘ ˆ unitatea congregatiei ¸ sfatuindu-i ın particu˘ ˆ ˆ ˆ lar, ‘ca sa-i ındrepte ın spiritul blandetii’ ¸ (Gal. ˆ ˘ ˘ 5:26—6:1). Ca ınvat¸ atori, acesti ¸ „oameni ca ˘ ˘ ˆ ˘ daruri“ ne ajuta sa ne ıntarim credinta ¸ pe ˘ 9. a) Cum contribuie ‘oamenii ca daruri’ la pastra˘ rea unita ¸tii noastre? b) De ce fiecare membru al con˘ ˘ ˘ grega ¸tiei trebuie sa contribuie la pastrarea unita ¸tii?


ˆ ˆ ˘ ˘ baza ınvat¸ aturilor biblice. In felul acesta, ei ˘ ˘ ˘ ˘ promoveaza unitatea si ¸ ne ajuta sa progresam ˘ ˘ spre maturitate spirituala. Pavel a scris ca ei ˘ ˘ actioneaz a astfel „ca sa nu mai fim niste ¸ ¸ copii ˆ ˘ mici, aruncati¸ ın toate partile ¸ ca de valuri si ¸ ˆ ˆ ˆ purtati¸ ıncoace si-ncolo de orice vant de ın¸ ˘ ˘ ˘ vat¸ atura prin siretenia oamenilor, prin vicle¸ ˆ ˘ nie ın nascocirea nelegiuirii“ (Ef. 4:13, 14). ˘ Fiecare crestin trebuie sa contribuie la unita¸ tea congregatiei, asa ¸ ¸ cum fiecare membru al corpului nostru ‘le zideste’ ¸ pe celelalte memˆ bre ‘dandu-le ce este necesar’. (Citeste ¸ Efeseni 4:15, 16.) ˘ ˘ Calita ¸ti care promoveaza unitatea ˘ ˆ 10 Dupa cum am remarcat ın capitolul 4 al ˘ ˘ ˘ scrisorii catre efeseni, Pavel arata ca iubirea ˘ ˘ sta la baza unitatii maturi. Apoi, el ¸ crestinilor ¸ ˘ explica ce presupune iubirea. De exemplu, o ˘ ˘ persoana care urmeaza calea iubirii nu comi˘ ˘ te fornicatie ¸ si ¸ nu adopta o conduita liberti˘ ˘ ˘ ˘ na. Pavel i-a sfatuit pe fratii ¸ sai sa ‘nu mai um˘ ˆ ˘ ble cum umbla natiunile’, care ‘ısi ¸ ¸ pierdusera ˘ ˘ orice simt¸ moral’ si ¸ ‘se dedasera la o conduita ˘ ˘ ˆ libertina’ (Ef. 4:17–19). Lumea imorala ın ˘ ˘ care traim ne amenint¸ a unitatea. Imoralita˘ ˘ ˆ ˆ ˘ tea sexuala este prezenta ın glume, ın muzica ˆ ˘ ˆ si ¸ ın divertismente. Unii o practica ın secret, ˆ ˘ iar altii ¸ ın mod fati¸ s.¸ Chiar si ¸ simplul fapt de a ˘ flirta, adica de a sugera prin comportament ˘ ca esti ¸ ¸ atras de cineva cu care nu intentionezi ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa te casatoresti, ¸ te-ar putea ındeparta de Iehova si flir¸ De ce? ¸ de congregatie. ˆ Deoarece ˆ tul duce usor ¸ In plus, ın cazul ¸ la fornicatie. ˘ ˘ unei persoane casatorite, flirtul poate duce la adulter, iar rezultatul ar putea ¸ si ¸ seˆ fi divor˘ tul ˘ pararea copiilor de parinti. ¸ Intr-adevar, flirtul are un efect dezbinator! Nu este deci de mira˘ ˆ ˘ ˘ re ca Pavel a scris: „Voi n-ati¸ ınvatat ¸ ca asa ¸ este Cristosul“ (Ef. 4:20, 21). 11 Din cuvintele lui Pavel reiese ca˘ trebuie ˘ ˘ 10. Cum poate conduita imorala sa amenin ¸te unita˘ tea noastra? ˆ ˘ ˘ 11. Ce schimbare ne ındeamna Biblia sa facem?

˘ ˘ ˆ ˘ sa renunt¸ am la gandirea dezbinatoare si ¸ sa ˘ ˘ ˘ cultivam calitati¸ care promoveaza unitatea: ˘ ˘ ˘ „Trebuie sa va dezbracati¸ de vechea persona˘ litate care corespunde purtarii voastre de al˘ ˘ ˘ tadata si ei ¸ ¸ care se strica potrivit dorintelor ˘ ˘ amagitoare [ale vechii personalitati] ¸ si ¸ ... ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ trebuie sa fiti¸ ınnoiti¸ ın forta ¸ care va ındruma ˘ ˘ ˆ ˘ mintea si ¸ sa va ımbracati¸ cu noua personali˘ ˘ tate care a fost creata dupa vointa ¸ lui Dumneˆ ˘ ˘ zeu, ın adevarata dreptate si ¸ loialitate“ (Ef. ˆ ˆ 4:22–24). Cum putem ‘fi ınnoiti¸ ın forta ¸ care ˆ ˘ ˘ ne ındruma mintea’? Daca pretuim ceea ce ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ınvat¸ am atat din Biblie, cat si ¸ din exemplul ˘ ˆ bun al crestinilor maturi, vom reusi ¸ ¸ ‘sa ım˘ ˘ ˘ ˘ bracam noua personalitate creata dupa vointa ¸ lui Dumnezeu’. ˘ Vorbirea care promoveaza unitatea 12 Este foarte important ca membrii fami˘ ˘ ˘ ˘ liei si ¸ sa nu minta, ci sa spuna ¸ ai congregatiei ˘ ˘ ˘ adevarul. Vorbirea sincera, deschisa si ¸ amabi˘ ˆ la ıi apropie pe oameni (Ioan 15:15). Dar ce se ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ıntampla daca cineva ısi ¸ minte fratele? Cand ˆ ˘ ˆ acesta ısi ¸ ısi ¸ va da seama ca a fost min ¸ va ˆ tit, ˆ ˆ ˘ pierde ıncrederea ın fratele sau. Intelegem, ¸ ˘ asadar, de ce Pavel a scris: „Spuneti¸ adevarul ¸ ˘ ˘ ˘ fiecare aproapelui sau, pentru ca suntem madulare unii altora“ (Ef. 4:25). Unei persoane ˘ ˘ ˆ ˘ care obisnuie ste ¸ ¸ sa minta, probabil ınca din ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ copilarie, ıi este greu sa ınceapa sa spuna ade˘ varul. Dar Iehova pretuie ¸ ste ¸ eforturile ei si ¸ o ˘ ˘ ˘ va ajuta sa faca schimbarile necesare. ˘ ˘ 12. a) Cum promovam unitatea daca spunem ade˘ ˘ ˘ ˘ varul? b) De ce unora le este greu sa spuna adevarul?

˘ Cum a ¸ti raspunde?

˘ ˘ ˆ ˙ Ce calita ¸ti promoveaza unitatea ın ˆ randul cre ¸stinilor? ˘ ˙ Cum promovam prin conduita noas˘ ˆ tra unitatea ın congrega ¸tie? ˘ ˘ ˙ Cum putem prin vorbirea noastra sa ˘ avem o buna colaborare cu al ¸tii? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2010

19


ˆ ˘ ˘ ˘ Iehova ne ınvat¸ a sa ne controlam vorbi˘ rea, ca sa putem promova respectul si ¸ unitaˆ ˆ ˆ ˆ tea atat ın congregatie, ¸ cat si ¸ ın familie. „Niˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ciun cuvant stricat sa nu va iasa din gura. . . . ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Orice amaraciune rautacioasa, furie, manie, ˘ ˘ ˆ ˘ strigat si ¸ vorbire jignitoare sa fie ınlaturate ˆ ˘ ˘ de la voi, ımpreuna cu orice rautate“ (Ef. 4:29, 31). O modalitate de a evita vorbirea jignitoare este aceea de a cultiva o atitudine mai ˘ ˘ respectuoasa fat¸ a de altii. ¸ De exemplu, pe ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ masura ce ınvat¸ a ca Iehova le onoreaza pe feˆ ˘ mei, un sot¸ care ısi ¸ trebuie sa ¸ jigneste ¸ sotia ˘ ˘ depuna eforturi ca sa-si ¸ schimbe atitudiˆ nea. Dumnezeu chiar le unge cu spirit sfant ˆ pe unele femei, dandu-le perspectiva de a ˆ ˘ domni ca regi ımpreuna cu Cristos (Gal. 3:28; ˆ 1 Pet. 3:7). Lucrurile stau la fel si ¸ ın cazul unei ˘ sotii ste la partenerul ei. ¸ care obisnuie ¸ ¸ ¸ sa tipe ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Dupa ce ınvat¸ a ca Isus nu a raspuns cu ˘ ˆ aceeasi ¸ moneda cand a fost provocat, ea tre˘ buie sa-si ¸ schimbe comportamentul (1 Pet. 2:21–23). ˆ ˆ ˘ 14 Strans ınrudita cu vorbirea jignitoare ˆ ˘ ˆ este mania necontrolata. Si ¸ aceasta ıi poate dezbina pe membrii familiei sau ai congregaˆ ˘ tiei. Mania este ca un foc, care poate scapa ¸ ˆ usor ¸ de sub control, cauzand dezastru (Prov. ˘ ˘ 29:22). O persoana care are motive sa-si ¸ ex˘ ˘ prime nemultumirea trebuie sa-si ¸ ¸ a sub ¸ tin ˆ control mania pentru a nu-si ¸ periclita pre˘ tioasele relatii trebuie sa de¸ ¸ cu altii. ¸ Crestinii ¸ ˘ ˘ puna eforturi pentru a fi iertatori. Ei nu tre˘ ˘ ˘ buie sa aiba resentimente fat¸ a de fratii ¸ lor sau ˘ ˘ ˆ ˘ sa aduca mereu ın discutie ¸ o anumita proble˘ ˘ ma (Ps. 37:8; 103:8, 9; Prov. 17:9). Pavel i-a sfaˆ ˘ ˘ ˘ tuit pe efeseni: „Maniati-v ¸ a, dar nu pacatuiti! ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Sa nu apuna soarele peste mania voastra si ¸ sa nu-i faceti¸ loc Diavolului! “ (Ef. 4:26, 27). O ˘ ˆ ˆ persoana care nu-si mania sub control ıi ¸ ¸ tine ˘ ˘ da Diavolului ocazia de a semana dezbinare ˆ si ¸ ¸ chiar conflicte ın congregatie. 13

13. Ce presupune a renun ¸ta la o vorbire jignitoare? ˘ ˘ ˆ ˆ 14. De ce este periculos sa dam frau liber maniei? 20

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2010

˘ Respectul fat¸ a de bunurile altora contri˘ buie la unitatea congregatiei. Iata ce spune ¸ ˆ ˘ Biblia: „Hotul ¸ sa nu mai fure“ (Ef. 4:28). In ˘ poporul lui Iehova exista un sentiment geneˆ ˘ ral de ıncredere. Daca un crestin ar abuza de ¸ ˘ ˆ ˆ aceasta ıncredere luand ceva ce nu-i apartine, ¸ ˘ ar periclita unitatea de care se bucura membrii congregatiei. ¸ 15

Iubirea pentru Dumnezeu ne uneste ¸ ˆ ˆ ˆ Intrucat ıl iubim pe Iehova, ne simtim ¸ ˆ ˘ ˘ ındemnati¸ sa-i tratam pe altii ¸ cu iubire, iar aceasta contribuie la unitatea congregatiei ¸ ˘ crestine. Aprecierea pentru bunatatea lui Ie¸ ˆ ˘ ˘ hova ne ındeamna sa depunem eforturi asi˘ ˘ ˘ due ca sa aplicam urmatorul sfat: „Niciun cuˆ ˘ ˘ ˘ ˘ vant stricat sa nu va iasa din gura, ci unul bun ˘ ˘ pentru zidire, dupa cum este nevoie, ca sa le dea celor care-l aud ce este folositor. . . . Fiti¸ ˘ buni unii cu altii, ¸ plini de o tandra compasiuˆ ˘ ˘ ne, iertandu-va cu marinimie unii pe altii, ¸ asa ¸ cum si ¸ Dumnezeu, prin Cristos, v-a iertat ˘ ˘ cu marinimie“ (Ef. 4:29, 32). Iehova ne iarta ˘ cu bunatate pe noi, oamenii imperfecti. ¸ Nu ˘ ˘ ˆ ar trebui si ¸ cand le ve¸ noi sa-i iertam pe altii dem imperfec ¸tiunile? 17 Unitatea de care se bucura˘ poporul lui Dumnezeu contribuie la glorificarea lui Ie˘ ˆ ˘ ˆ hova. Spiritul sau ne ındeamn ˆ a ın diverse fe˘ ˘ luri sa promovam unitatea. In mod sigur nu ˘ ˆ ˆ ˘ am vrea sa ne ımpotrivim ındrumarii spirituˆ ˆ lui. Pavel a scris: „Nu ıntristati¸ spiritul sfant al lui Dumnezeu“ (Ef. 4:30). Unitatea este o co˘ ˘ ˘ ˘ moara care merita sa fie ocrotita. Ea le aduce ˘ bucurie celor ce o gasesc si ¸ glorie lui Iehova. „Fiti¸ deci imitatori ai lui Dumnezeu, ca niste ¸ ˆ copii iubiti, ¸ si ¸ umblati¸ mereu ın iubire“ (Ef. 5:1, 2). 16

15. Ce consecin ¸te ar putea avea faptul de a lua ceea ce nu ne apar ¸tine? ˘ 16. Cum putem contribui la unitatea noastr a printr-o vorbire ziditoare? ˘ ˘ ˘ ˘ 17. De ce trebuie sa ne straduim din rasputeri sa ˘ promovam unitatea?


„UNUL ˘ SINGUR ESTE CONDUCATORUL VOSTRU, CRISTOSUL“ ˘ ˘ ˘ ˘ „Sa nu va numiti «conducatori», pentru ca unul singur ˘¸ este Conducatorul vostru, Cristosul.“ (MAT. 23:9, 10) ˘ ˘ ˘ ISERICILE crestin ¸ ata ¸tii au conducatori umani, cum ar fi papa de la Roma, patriarhii sau ˆ mitropoli ¸tii Bisericilor ortodoxe ˘ ˘ ˘ rasaritene. Insa Martorii lui Iehova nu au un ˘ conducator uman. Ei nu sunt discipolii sau ˆ continuatorii vreunui om. Aceasta este ın ar˘ monie cu declara ¸tia profetica a lui Iehova de˘ ˘ spre Fiul sau: „Iata! L-am dat ca martor ˘ pentru popoare, conducator si ¸ comandant pentru popoare“ (Is. 55:4). Crestinii unsi ¸ ¸ si ¸ ˆ ˘ ınso ¸titorii lor, „alte oi“, care alcatuiesc o con˘ ˘ grega ¸tie mondiala, nu doresc alt conducator

B

ˆ ˘ ın afara de cel numit de Iehova (Ioan 10:16). ˘ Ei cred cu tarie cuvintele lui Isus: „Unul ˘ singur este Conducatorul vostru, Cristosul“ (Mat. 23:10).

ˆ Prin ¸tul-ınger al Israelului ˆ ˆ 2 Cu secole ınainte de ıntemeierea congregatiei Iehova a numit un condu¸ crestine, ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ cator ıngeresc peste poporul sau Israel. Dupa ce i-a eliberat pe israeliti¸ din Egipt, Iehova ˘ ˘ ˆ ˆ le-a spus: „Iata ca trimit un ınger ınaintea ta, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ca sa te pazeasca pe drum si ¸ sa te aduca ın lo1. Pe cine recunosc Martorii lui Iehova drept condu˘ ˘ ˆ ˘ cul pe care l-am pregatit. Fii cu grija ınaintea cator, si¸ de ce? ˘ ˘ lui si ¸ asculta de glasul lui. Sa nu ˘ ˘ ˆ ˘ te razvratesti ¸ ımpotriva lui, caci ˘ ˘ ˘ nu va va ierta faradelegile, fi˘ ˆ ˘ ˘ indca numele meu este ın el“ „Iata ca trimit ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ (Ex. 23:20, 21). Fara ındoiala, un ınger ınaintea ta“ ˆ acest ınger, care avea ‘numele ˆ ˆ ˆ lui Iehova ın el’, era Fiul ıntai ˘ nascut al lui Dumnezeu. ˆ 3 Potrivit Bibliei, ınainte de a se naste ¸ ca om, Fiul lui Dumneˆ zeu purta numele Mihael. In cartea Daniel, Mihael este numit „printul“ Israelului (Dan. ¸ ˘ ˘ 10:21). Discipolul Iuda arata ca ˆ Mihael a avut un rol activ ın viata ¸ poporului Israel cu mult 2, 3. Ce rol activ a avut Fiul lui Dumˆ nezeu ın viata ¸ poporului Israel? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2010

21


ˆ ˆ ˘ timp ınainte de perioada ın care a trait Da˘ ˆ niel. Dupa ce Moise a murit, Satan a ıncercat ˘ ˘ sa se foloseasca de corpul acestuia pentru a-si ¸ promova propriile interese, probabil ca ˘ ˘ ˘ sa-i determine pe israeliti¸ sa comita idolaˆ trie. Mihael a intervenit pentru a ımpiedica acest lucru. Iuda spune: „Arhanghelul Miˆ ˆ ˆ hael, cand s-a ımpotrivit Diavolului si ¸ ıl conˆ trazicea cu privire la corpul lui Moise, n-a ın˘ ˘ ˆ draznit sa-l condamne insultandu-l, ci a zis: ˘ «Iehova sa te mustre!»“ (Iuda 9). Putin ¸ mai ˆ ˆ ˘ tarziu, ınainte de asedierea Ierihonului, „ca˘ petenia armatei lui Iehova“ i s-a aratat lui Iosua pentru a-l asigura de sprijinul divin. Cu ˘ ˘ ˘ sigurant¸ a, aceasta ‘capetenie’ a fost Mihael. ˆ (Citeste ¸ Iosua 5:13–15.) Cand un print-de¸ ˆ ˘ ˆ ˆ mon a ıncercat sa-l ımpiedice pe un ınger ˘ ˘ sa-i transmita un mesaj important profetuˆ lui Daniel, arhanghelul Mihael a venit ın ˆ ajutorul ıngerului (Dan. 10:5–7, 12–14). Venirea ˘ prezisului conducator ˆ ˆ 4 Cu pu ¸tin timp ınainte, Iehova ıl trimiseˆ se pe ıngerul Gabriel la profetul Daniel pentru a-i transmite o profe ¸tie despre venirea lui ˆ ˘ „Mesia, Conducatorul“ (Dan. 9:21–25).1 In toamna anului 29 e.n., exact la momentul profe ¸tit, Isus a fost botezat de Ioan. Spiritul ˆ sfant a fost turnat peste Isus, care a devenit ˘ astfel Cristos sau Mesia, adica Unsul (Mat. ˆ 3:13–17; Ioan 1:29–34; Gal. 4:4). In calitate ˘ ˘ ˘ de Mesia, el avea sa devina un conducator ˘ ˘ fara egal. ˘ 5 Isus s-a dovedit a fi „Mesia, Conducatoˆ ˘ ˆ ˘ ˘ rul“, ınca ˆ de la ınceputul serviciului sau paˆ ˆ mantesc. In decurs de cateva zile, el si-a ¸ ales ˘ 1 Pentru o analiza a acestei profetii, ¸ vezi capitolul 11 ˘ ˘ din cartea Sa acordam aten ¸tie profe ¸tiei lui Daniel!

˘ ˘ ˆ ˘ ˘ 4. Ce profetie ¸ a fost facuta ın legatura cu venirea lui Mesia? ˆ ˘ ˆ 5. Cum a ındeplinit Cristos rolul de Conducator ın ˘ ˘ ˆ timpul serviciului sau pamantesc?

22

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2010

ˆ ˘ discipolii si ¸ a ınfaptuit primul miracol (Ioan ˆ 1:35—2:11). Discipolii l-au urmat ın timp ce ˘ ˘ ˆ ˆ strabatea ¸tara ın lung si-n lat predicand ves¸ ˘ tea buna despre Regatul lui Dumnezeu (Luca ˆ ˘ ˘ 8:1). Isus i-a ınva ¸tat cum sa predice. El a fost ˆ ˘ ın fruntea lucrarii de predicare si ¸ de predare, ˆ dand astfel un bun exemplu (Luca 9:1–6). ˘ ˆ ˘ Batranii crestini din prezent trebuie sa-l imi¸ ˆ ˘ ˘ te ın aceasta privin ¸ta. ˆ ˘ 6 Comparandu-se cu un pastor iubitor, ˆ Isus a ındreptat aten ¸tia spre un ˆ alt aspect al ˘ ˘ rolului sau de Conducator. Intr-o carte se ˘ ˆ ˘ arata cum ısi ¸ conduc pastorii din Orient tur˘ ˆ mele: „Pastorul merge ınaintea turmei nu doar pentru a indica drumul, ci pentru a se ˘ ˘ ˘ asigura ca este accesibil si ¸ ca nu exista niciun ˘ ˆ pericol. Cu toiagul sau, el conduce si ¸ ındru˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ma turma spre pasuni verzi, aparandu-le ın ¸ acelasi (The Land and the ¸ timp de dusmani“ ¸ ˘ ˘ Book, de W. M. Thomson). Isus a aratat ca ˘ ˘ ˘ este un Pastor si ¸ un Conducator adevarat, ˆ ˘ ˘ spunand: „Eu sunt pastorul cel bun. Pastorul ˆ ˘ ˆ cel bun ısi ¸ da sufletul ın folosul oilor. Oile ˘ mele asculta glasul meu, eu le cunosc si ¸ ele ˘ ˘ ma urmeaza“ (Ioan 10:11, 27). Fidel proprii˘ ˆ lor cuvinte, Isus si-a ¸ dat via ¸ta ca jertfa ın foloˆ ˘ ˆ ˘ ˘ sul oilor sale. Iehova ınsa „l-a ınal ¸tat ca sa fie ˘ conducator si ¸ Salvator“ (Fap. 5:31, New Jerusalem Bible; Evr. 13:20). Supraveghetor al congrega ¸tiei crestine ¸ ˆ ˆ 7 Dupa˘ ce a ınviat, dar ınainte de a urca la ˘ cer, Isus le-a spus discipolilor: „Toata autori˘ ˆ ˘ ˆ tatea mi-a fost data ın cer si ¸ pe pamant“ ˆ (Mat. 28:18). Iehova i-a ıncredin ¸tat lui Isus ˆ misiunea de a le da discipolilor spirit sfant ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ pentru ca acestia sa fie ıntari ¸ti ın adevarul ¸ ˆ crestin (Ioan 15:26). Isus a turnat spirit sfant ¸ peste primii crestini la Penticosta din 33 e.n., ¸ ˘ 6. Cum s-a dovedit Cristos a fi un Pastor si¸ un Condu˘ cator? ˘ ˘ 7. Cum supravegheaza Isus congregatia ¸ crestin ¸ a?


ˆ tualul timp al sfarsitului, Cristos a ¸ ˆ ıncredin ¸tat „toate bunurile sale“ ˘ ˆ ˘ ˘ de pe pamant, tot ce are legatura ˘ cu Regatul, ‘sclavului sau fidel ˘ ˘ si ¸ prevazator’ si ¸ reprezentantului acestuia, Corpul de Guvernare, ˘ alcatuit din crestini unsi ¸ ¸ (Mat. ˆ 24:45–47). Cei unsi ¸ si ¸ ınso ¸titorii ˘ lor, „alte oi“, sunt convinsi ¸ ca, resˆ pectand conducerea Corpului de ˆ Guvernare din prezent, ıl urmea˘ ˆ za ın realitate pe Cristos, Condu˘ catorul lor.

ˆ ˘ ıntemeind astfel congrega ¸tia crestin ¸ a (Fap. ˘ 2:33). Iehova l-a numit pe Fiul sau condu˘ ˆ cator ceresc peste ıntreaga congrega ¸tie de ˘ ˆ pe pamant. (Cite ¸ste Efeseni 1:22; Coloseni ˆ ˘ ˘ 1:13, 18.) Isus ındruma congrega ¸tia ¸ a ˆ crestin ˆ prin intermediul spiritului sfant. In plus, Ieˆ ˘ hova i-a ‘supus’ lui Isus si ¸ ıngeri, care se afla ˆ ˘ ın serviciul sau (1 Pet. 3:22). ˆ 8 Tot prin intermediul spiritului sfant, Cristos a dat „oameni ca daruri“, „pe unii ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ca pastori si ¸ ınva ¸tatori“ ın congrega ¸tie (Ef. ˆ 4:8, 11). Apostolul Pavel i-a ındemnat pe ˆ supraveghetorii crestini: „Fi ¸ti aten ¸ti la voi ın¸ ˘ ˘ ˆ ˘ siv ¸ a si ¸ la toata turma, ın mijlocul careia spiriˆ ˘ tul sfant v-a numit supraveghetori, ca sa ˘ pastori ¸tiˆ congrega ¸tia lui Dumnezeu“ (Fap. ˆ 20:28). In perioada de ınceput a congrega ¸tiei ˘ crestine, to ¸ti acesti ¸ ¸ supraveghetori erau bar˘ ˆ ba ¸ti unsi ¸ cu spirit. Apostolii si ¸ batranii congrega ¸tiei din Ierusalim formau un corp de guvernare. Prin intermediul acestuia, Cristos ˆ ˘ a condus ıntregul grup de „fra ¸ti“ unsi ¸ ˆai sai ˘ ˆ de pe pamant (Evr. 2:11; Fap. 16:4, 5). In ac-

Cristos pune bazele ˘ lucr arii de predicare ˆ ˆ ˆ 9 Inca˘ de la ınceput, Isus ınsusi ¸ ˘ a coordonat lucrarea mondiala de predicare si ¸ de predare. El a stabilit ordinea ˆ ˘ ˘ ın care vestea buna despre Regat avea sˆ a ˘ ˘ ˆ fie transmisa locuitorilor pamantului. In ˘ timpul serviciului sau, el le-a dat apostolilor ˘ urmatoarele instruc ¸tiuni: „Nu merge ¸ti pe ˆ drumul na ¸tiunilor si ¸ nu intra ¸ti ıntr-un oras¸ ˘ samaritean, ci, mai degraba, merge ¸ti la oile ˆ pierdute ale casei lui Israel. Cand merge ¸ti, ˆ predica ¸ti, zicand: «Regatul cerurilor s-a apropiat!»“ (Mat. 10:5–7). Discipolii le-au prediˆ cat cu zel iudeilor si ¸ prozeli ¸tilor, ın special ˘ dupa Penticosta din 33 e.n. (Fap. 2:4, 5, 10, 11; 5:42; 6:7). ˆ 10 Apoi, prin intermediul spiritului sfant, ˆ ˘ Isus si-a ¸ ındrumat discipolii sa le predice deˆ spre Regat samaritenilor si, ¸ mai tarziu, oamenilor din alte na ¸tiuni (Fap. 8:5, 6, 14–17; ˘ ˘ 10:19–22, 44, 45). Pentru ca vestea buna sa ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ fie raspandita ın randul na ¸tiunilor, Isus ınsusi ¸ i-a sensibilizat inima lui Saul din Tars ca ˘ ˘ sa devina crestin. Isus i-a spus discipolului ¸ ˘ ˘ Anania: „Ridica-te, du-te pe strada numita ˘ ˘ ˆ Dreapta si ¸ cauta-l ın casa lui Iuda pe un om

ˆ 8. Pe cine a folosit Isus ın secolul I pentru a-si¸ conduˆ ce discipolii, si¸ pe cine foloseste ¸ ın prezent?

˘ ˆ ˘ ˆ 9, 10. Ce a facut Isus ın vederea raspandirii vestii ¸ bune despre Regat?

ˆ La fel ca ın trecut, Cristos foloseste ¸ „oameni ca daruri“ ˘ ˘ ˘ ca sa pastoreasca turma sa

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2010

23


˘ numit Saul, din Tars. . . . Du-te, pentru ca omul acesta este un vas pe care l-am ales ˘ ˘ sa-mi duca numele la na ¸tiuni, la regi si ¸ la fiii lui Israel! “ (Fap. 9:3–6, 10, 11, 15). „Omul acesta“ a devenit apostolul Pavel (1 Tim. 2:7). ˆ ˘ 11 Cand a sosit timpul ca vestea buna de˘ ˘ spre Regat sa ajunga si ¸ la na ¸tiuni, spiritul ˆ ˆ ˘ ˘ sfant l-a ındrumat pe Pavel sa faca mai multe ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ calatorii ¸ apoiˆ ın Euˆ misionare ın Asia Mica si ropa. In cartea Faptele, Luca a scris: „In timp ˆ ˘ ˘ ce [profe ¸tii si ai congrega¸ ınva ¸tatorii crestini ¸ ˘ ¸tiei din Antiohia Siriana] slujeau pentru Ieˆ hova si ¸ posteau, spiritul sfant a zis: «Dintre to ¸ti, pune ¸ti-mi-i deoparte pe Barnaba si ¸ pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat». ˆ Atunci au postit si pus mai¸ s-au rugat, si-au ¸ ˘ ˘ nile peste ei si ¸ i-au lasat sa plece“ (Fap. ˆ ˘ 13:2, 3). Isus ınsusi ¸ l-a ales pe Saul din Tars sa ˘ ˘ ˘ fie „un vas“ al sau care sa-i duca numele la ˘ na ¸tiuni. Astfel, noul imbold dat lucrarii de ˘ predicare a venit Conducatorul ˆ de la Cristos, ˘ ˘ ˘ congrega ¸tiei. In a doua calatorie misionara a ˘ ˆ lui Pavel a devenit clar ca Isus ındruma ˘ aceasta lucrare prin intermediul spiritului ˆ ˘ ˘ ˘ sfant. Consemnarea biblica arata ca „spiritul ˘ lui Isus“, adica Isus prin intermediul spirituˆ ˆ lui sfant, i-a ajutat pe Pavel si ¸ pe ınso ¸titorii 11. Cum a extins Cristos lucrarea de predicare prin inˆ termediul spiritului sfant?

˘ Va aminti ¸ti? ˙ Cum s-a dovedit Fiul lui Dumnezeu ˘ ˆ un Conducator activ ın Israel? ˆ ˙ Cum ı ¸si conduce Cristos congrega ¸tia ˘ ˆ de pe pamant? ˘ ˘ ˆ ˙ Cum coordoneaza Cristos raspandirea ve ¸stii bune? ˘ ˘ ˘ ˙ Ce anume arata ca Isus Cristos urmaˆ ˘ re ¸ste ındeaproape starea spirituala a ˘ fiecarei congrega ¸tii?

24

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2010

˘ ˘ lui sa-si ¸ aleaga itinerarul, iar printr-o viziune ˆ ˘ ˘ au fost ındruma ¸ti sa mearga spre Europa. (Cite ¸ste Faptele 16:6–10.) Isus conduce congrega ¸tia Isus a supravegheat atent tot ce se petreˆ ˘ cea ın congrega ¸tiile continuatorilor sai unsi ¸ ˆ din secolul I e.n. El cunostea ındeaproape ¸ ˘ ˘ starea spirituala a fiecarei congrega ¸tii. Acest lucru reiese din Revela ¸tia, capitolele 2 si ¸ ˘ 3. Isus men ¸tioneaza sapte congrega ¸tii din ¸ ˘ ˘ Asia Mica (Rev. 1:11). Avem toate motivele sa ˘ credem ca el cunostea la fel de bine si ¸ ¸ starea ˘ spirituala a celorlalte congrega ¸tii ale conti˘ ˘ ˆ nuatorilor sai de pe pamant. (Cite ¸ste Revela¸tia 2:23.) ˘ ˘ 13 Isus a laudat unele congrega ¸tii pentru ca ˘ ˆ au perseverat, au dat dovada de fidelitate ın ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ıncercari, au pazit cuvantul sau si ¸ i-au ınlatu˘ rat pe cei care deveniser a aposta ¸ti (Rev. 2:2, ˆ 9, 13, 19; 3:8). In schimb, el le-a dat unor congrega ¸tii sfaturi energice deoarece iubirea ˘ lor pentru el se racise, iar unele tolerau idolatria, fornica ¸tia si ¸ sectarismul (Rev. 2:4, 14, 15, 20; 3:15, 16). Ca supraveghetor spiritual, ˆ ˆ care a manifestat iubire chiar si ¸ cand a dat ındemnuri ferme, Isus a spus: „Pe to ¸ti aceia ˆ ˆ pentru care am afec ¸tiune ıi mustru si ¸ ıi disci˘ plinez. Fii deci plin de zel si “ (Rev. ¸ caieste-te! ¸ ˆ 3:19). Desi ¸ se afla ın cer, Isus conducea prin ˆ intermediul spiritului sfant congrega ¸tiile de ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ pe pamant, alcatuite din discipolii sai. In ˆ ıncheierea mesajelor transmise celor sapte ¸ ˘ congrega ¸tii, el a spus: „Cine are urechi sa ˘ auda ce le spune congrega ¸tiilor spiritul“ (Rev. 3:22). ˘ 14 Asa cum am vazut, Mihael (Isus) s-a do¸ ˘ ˆ ˆ vedit un Conducator ıngeresc neınfricat al 12

˘ ˘ 12, 13. Cum arata cartea Revelatia ¸ ca Isus suprave˘ ˆ gheaza atent ce se petrece ın fiecare congregatie? ¸ ˘ ˆ 14–16. a) Cum s-a dovedit Isus un Conducator neın˘ ˆ fricat al poporului lui Iehova? b) Ce rezulta ın urma ˘ ˆ ˘ ˆ faptului ca Isus este „cu“ discipolii „pana la ıncheierea ˆ ˘ sistemului“? c) Ce vom analiza ın articolul urmator?


ˆ Israelului. Mai tarziu, Isus a fost un Condu˘ ˘ cator curajos si ¸ ˆ un Pastor iubitor al primilor ˘ ˘ ˘ sai discipoli. In timpul serviciului sau paˆ ˆ ˘ mantesc, el a fost ın fruntea lucrarii de predi˘ ˆ care, iar dupa ce a fost ınviat a supravegheat ˘ ˆ cu aten ¸tie raspandirea vestii bune despre ¸ Regat. ˆ 15 Prin intermediul spiritului sfant, Isus ˘ ˘ ˆ ˘ avea sa extinda ın cele din urma lucrarea ˆ ˘ ˘ ˆ de ˆ predicare pana la marginile pamantului. Inainte de urcarea sa la cer, Isus le-a spus disˆ cipolilor: „Ve ¸ti primi putere cand spiritul ˆ ˆ sfant va veni peste voi si-mi ve ¸ti fi martori ın ¸ ˆ ˘ ˆ Ierusalim, ın toata Iudeea, ın Samaria si ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ pana ın cea mai ındepartata parte a paman-

tului“ (Fap. 1:8). (Cite ¸ste 1 Petru 1:12.) Astˆ ˆ fel, sub ındrumarea lui Cristos, ın secolul I ˘ ˘ s-a depus marturie la o scara foarte mare (Col. 1:23). ˆ ˘ ˘ 16 Insa˘ Isus a aratat ca lucrarea de predicare ˘ ˆ ˆ ˘ avea sa continue ın timpul sfarsitului. Dupa ¸ ˆ ce le-a ıncredin ¸tat discipolilor misiunea de a ˆ predica si ¸ de a face discipoli ın toate na ¸tiuniˆ le, Isus le-a promis: „Eu sunt cu voi ın toate ˆ ˘ ˆ zilele pana la ıncheierea sistemului“ (Mat. ˆ ˆ 28:19, 20). Din 1914, cand a fost ınvestit ˆ rege, Cristos este mai mult ca oricand „cu“ ˘ ˆ ˘ discipolii sai ın calitate de Conducator al lor. ˘ Articolul urmator va analiza activitatea sa in˘ ˆ ˘ ˆ tensa ınceputa ın 1914.

˘ CRISTOS — CONDUCATORUL NOSTRU ACTIV

ˆ I

˘ ˘ ˆ ˘ „A iesit a victoria.“ (REV. 6:2) ¸ victorios ca sa-si ¸ desavarseasc ¸

ˆ N 1914, Cristos a fost ıntronat Rege al Reˆ gatului mesianic al lui Iehova. Cand te ˆ gandesti ¸ la el, cum ¸ti-l imaginezi? Ca pe un ˘ ˘ rege meditativ, care sta pe tronul sau, priˆ ˆ ˆ ˘ ˆ vind din cand ın cand spre pamant pentru a ˘ vedea starea congrega ¸tiei sale? Daca da, ar ˘ trebui sa- ¸ti schimbi punctul de vedere. Psalˆ mii si ¸ Revela ¸tia ıl descriu pe Cristos drept un ˘ ˆ ˆ rege plin de energie, calare pe cal, ınaintand ˘ ˘ ˆ ˘ „victorios ca sa-si a victoria“ fi¸ desavarseasc ¸ ˘ nala (Rev. 6:2; Ps. 2:6–9; 45:1–4). ˆ ˘ 2 Prima ac ¸tiune ıntreprinsa de Cristos ca ˘ ˆ rege a fost razboiul ın care a iesit ¸ victorios ˆ ˆ ımpotriva ‘balaurului si ¸ a ıngerilor lui’. Aflat ˆ ˆ ˘ ın fruntea ıngerilor sai, arhanghelul Mi-

˘ hael, adica Isus Cristos, i-a aruncat pe Satan ˆ ˘ si ¸ pe demoni din cerurile sfinte ın vecinata˘ ˆ tea pamantului (Rev. 12:7–9). Apoi, ca ‘me˘ ˆ sager al legamantului’ numit de Iehova, ˆ ˘ ˘ ˘ Isus a venit ımpreuna cu Tatal sau pentru a inspecta templul spiritual (Mal. 3:1). Isus a ˘ judecat crestin ¸ atatea, partea cea mai con˘ ˘ damnabila a ‘Babilonului cel Mare’, ga˘ ˘ ˆ sind-o vinovata de varsare de sange si ¸ adulter spiritual cu sistemul politic al lumii (Rev. 18:2, 3, 24). ˆ ˘ ˘ ˆ Cristos ısi ¸ purifica sclavul de pe pamant ˆ 3 In urma inspec ¸tiei lui Iehova si ¸ a ‘mesa˘ ˘ ˘ ˆ gerului’ sau s-a dezvaluit si ¸ ca ın cur ¸tile

1, 2. a) Cum descrie Biblia activitatea de rege a lui ˆ ˆ ˆ Cristos ıncepand din 1914? b) Ce ac ¸tiuni a ıntreprins ˘ ˆ Cristos dupa ce a fost ıntronat rege?

ˆ ˘ 3, 4. a) Ce lucrare a ınfaptuit Cristos ca ‘mesager’ al lui ˘ Iehova? b) Ce a dezvaluit inspec ¸tia templului spiritual, si¸ ˘ ˆ ce numire a facut Isus ın calitate de Cap al congrega ¸tiei? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2010

25


˘ ˆ pamantesti ¸ ale templului spiritual exista un ˘ ˘ grup de crestini adevara ¸ti care nu par¸ ˆ faceau ˘ ˘ ˘ te din bisericile crestin ¸ ata ¸tii. Insa chiar si ¸ acesti unsi, ¸ crestini ¸ ¸ sau „fiii lui Levi“, aveau ˘ ˘ nevoie sa fie purifica ¸ti, dupa cum profe ¸tise Maleahi: „El [Iehova] va sta ca un topitor si ¸ ca un purificator al argintului si-i va purifica ¸ ˆ pe fiii lui Levi. Ii va purifica asa ¸ cum se puri˘ fica aurul si ¸ argintul si ¸ Iehova va avea un poˆ ˘ ˆ por care ıi va aduce o ofranda ın dreptate“ (Mal. 3:3). Iehova l-a folosit pe Cristos Isus, ˘ ˆ ˆ ˘ „mesagerul legamantului“, pentru a ınfaptui o lucrare de purificare a acestor israeli ¸ti spirituali fideli. ˘ ˘ ˆ 4 Cristos i-a gasit pe crestinii unsi ¸ ¸ facand ˘ tot posibilul sa le dea celor din casa ˆ credin ¸tei ˘ ˘ ˆ hrana spirituala la timpul potrivit. Incepand ˆ ˘ din 1879, indiferent de ımprejurari, crestinii ¸ ˆ unsi ¸ au publicat ın paginile acestei reviste ˘ adevaruri biblice despre Regatul lui Dumne˘ ˆ zeu. Isus a profe ¸tit ca ‘la venirea sa’, cand ˘ ˆ urma sa-si ¸ inspecteze servitorii ın timpul ˆ ˘ ˘ „ıncheierii acestui sistem“, avea sa gaseas˘ ˆ ˘ ca un sclav dandu-le „hrana la timpul po˘ trivit“. Isus urma sa-l declare „fericit“ pe ˘ ˘ acel sclav si ¸ sa-l ‘numeasca pesteˆ toate bunurile sale’ (Mat. 24:3, 45–47). In calitate de Cap al congrega ¸tiei cres-¸ tine, Cristos foloseste acest ¸ ˘ ˘ „sclav fidel si ¸ prevazator“ ca ˘ sa administreze toate lucru˘ ˆ rile de pe pamant care au ˘ ˘ ˘ legatura cu Regatul sau. El ˘ ˆ le ofera ındrumare ‘servitori˘ ˆ lor’ sai unsi ¸ si ¸ ınso ¸titorilor acestora, „alte oi“, prin intermediul unui Corp de Guvernare (Ioan 10:16). ˘ ˆ „Seceri sul ¸ pamantului“ ˆ 5 Intr-o viziune, apostolul 5. Ce ac ¸tiune a Regelui Mesianic a ˘ ˆ vazut Ioan ıntr-o viziune?

26

˘ Ioan a mai vazut o ac ¸tiune pe care Regele ˘ ˆ ˘ ˆ Mesianic avea sa o ıntreprinda „ın ziua ˘ ˆ ˆ Domnului“, dupa ce a fost ıntronat ın 1914. ˘ Ioan a scris: „M-am uitat si ¸ iata: un nor alb. ˘ ˘ Pe nor statea cineva care semana cu un fiu al ˘ omului, cu o coroana de aur pe cap si ¸ cu o ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ secera ascu ¸tita ın mana“ (Rev. 1:10; 14:14). ˆ Ioan a auzit un ınger trimis de Iehova spuˆ ˘ ˘ ˘ nandu-i Seceratorului ‘sa-si ¸ treaca secera ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ peste pamant’ pentru ca „secerisul ¸ pamantului este copt“ (Rev. 14:15, 16). ˘ ˆ 6 Acest ‘seceris al pam antului’ ne amin¸ ˆ teste ¸ de parabola lui Isus despre grau si ¸ ne˘ ghina. Isus s-a comparat cu un om care a se˘ ˆ ˆ ˘ ˘ manat grau ın ogorul sau. El a sperat sa ˘ ˘ ˘ ˆ ob ¸tina o recolta bogata de grau bun, care ˆ ˘ ıi reprezinta pe „fiii regatului“, crestinii ¸ ˘ adevara ¸ti, unsi pentru a guverna cu Isus ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ın Regatul sau. Insa, ın timpul nop ¸tii, un ˘ ˆ dusman, „Diavolul“, a semanat ın ogor ne¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ghina, care ıi reprezinta pe „fiii celui rau“. ˘ ˘ ˘ ˘ Semanatorul le-a spus sclavilor sai sa lase ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ graul si ¸ neghina sa creasca ımpreuna pana ˘ ˆ ˘ ˆ la seceris,¸ adica pana la „ıncheierea sistemu˘ ˘ ˆ lui“. Atunci el urma sa-si ¸ trimita ıngerii ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ 6. Ce a spus Isus ca avea sa se ıntample ın ogor ınainte de seceris? ¸


ˆ ˘ pentru a separa graul de neghina (Mat. 13:24–30, 36–41). ˆ 7 Ca ımplinire a viziunii primite de Ioan, ˘ ˆ ˘ Isus se afla ın fruntea lucrarii mondiale de ˘ ˆ ˆ seceris.¸ „Secerisul ¸ pamantului“ a ınceput cu ˆ ˘ ˘ strangerea celor ramasi ¸ dintre cei 144000 de ˆ ‘fii ai regatului’, „graul“ din parabola lui ˘ Isus. Deosebirea dintre crestinii adevara ¸ti si ¸ ¸ ˘ ˘ cei falsi ¸ a devenit mai clara dupa Primul ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ Razboi Mondial, atat de clara, ıncat a contriˆ buit la strangerea altor oi, a doua parte a ‘se˘ ˆ cerisului pamantului’. Cei care fac parte din ¸ clasa „alte oi“ nu sunt „fiii regatului“, ci „o mare mul ¸time“ de oameni care se supun de ˘ ˆ bunavoie acestui Regat. Ei sunt stransi ¸ din toate ‘popoarele, na ¸tiunile si ¸ limbile’. Aces-¸ ˘ tia se supun Regatului Mesianic, alcatuit din Cristos Isus si ¸ 144000 de ‘sfin ¸ti’, care vor lua ˘ parte cu el la guvernarea cereasca (Rev. 7:9, 10; Dan. 7:13, 14, 18). Conducerea congrega ¸tiilor ˘ ˆ Asa ¸ cum am vazut ın articolul precedent, ˆ Cristos cunostea ındeaproape starea spiri¸ ˘ ˘ tual a a fiec arei congrega ¸tii din secolul I e.n. ˆ ˆ ˆ In prezent, ca Rege ın exerci ¸tiu, ınvestit cu ˘ ˆ ˘ ˆ „toata autoritatea . . . ın cer si ¸ pe pamant“, ˘ ˆ ˘ ˆ Cristos, Conducatorul nostru, ısi ¸ exercita ın mod activ conducerea asupra congrega ¸tiilor ˆ ˘ din lumea ıntreaga si ¸ a supraveghetorilor acestora (Mat. 28:18; Col. 1:18). Iehova „l-a ˘ facut cap peste toate lucrurile, spre folosul congrega ¸tiei“ crestinilor unsi ¸ ¸ (Ef. 1:22). Prin ˆ ˆ ˘ ˆ urmare, Isus vede tot ce se ıntampla ın fiecare dintre cele peste 100000 de congrega ¸tii ale Martorilor lui Iehova. ˘ 9 Isus a trimis urmatorul mesaj congrega˘ ¸tiei antice din Tiatira: „Iata ce spune Fiul lui 8

˘ ˆ 7. Cum conduce Cristos „secerisul ¸ pamantului“? ˘ 8, 9. a) De unde stim ca Isus Cristos vede nu numai ¸ ˆ ˘ conduita congrega ¸tiei ca ıntreg, ci si¸ modul de via ¸ta al ˘ ˆ fiecarui membru al acesteia? b) Ce ‘lucruri adanci ale ˘ ˘ lui Satan’ trebuie sa evitam? (Vezi imaginea de la pagina 26.)

˘ ˘ Dumnezeu, ˆ cel ce are ochii ca o flacara de foc . . .: «I ¸ti cunosc faptele»“ (Rev. 2:18, 19). El i-a mustrat pe membrii acelei congrega ¸tii ˘ pentru modul lor de via ¸ta imoral si ¸ axat pe ˘ ˆ placeri, spunandu-le: „Eu cercetez rinichii si ¸ ˆ ˘ ˘ inima, si ¸ ıi voi da fiecaruia dintre voi dupa faptele voastre“ (Rev. 2:23). Cuvintele lui ˘ ˘ Isus arata ca el vede nu numai conduita conˆ ˘ grega ¸tiei ca ıntreg, ci si ¸ modul de via ¸ta al fie˘ ˘ carui membru al acesteia. Isus i-a laudat pe crestinii din Tiatira, „care n-au cunoscut «lu¸ ˆ crurile adanci ale lui Satan»“ (Rev. 2:24). Si ¸ ˆ ˆ ˘ ın prezent Isus ıi aproba pe cei care, indifeˆ ˘ ˘ rent de varsta, se ab ¸tin sa cerceteze „lucruriˆ le adanci ale lui Satan“ prin intermediul internetului, al jocurilor video violente sau al ˆ ra ¸tionamentelor umane permisive. Cat de ˘ ˘ ˘ mult se bucura Isus sa vada eforturile si ¸ sacrificiile multor crestini din prezent, care ¸ ˘ ˘ fac tot posibilul sa se supuna conducerii sale ˆ ın toate aspectele vie ¸tii! ˆ 10 Cristos supravegheaza˘ ın mod iubitor ˘ ˆ congrega ¸tiile sale de pe pamant prin interˆ ˘ ˆ mediul batranilor numi ¸ti (Ef. 4:8, 11, 12). In ˘ secolul I, to ¸ti supraveghetorii erau nascu ¸ti ˆ ˆ ˘ ˘ de spirit. Cartea Revela ¸tia ıi ınfa ¸tiseaz a ca ¸ ˆ ˆ ˘ niste dreapta“ a lui Cristos ¸ stele „ın mana ˆ (Rev. 1:16, 20). In zilele noastre, cei mai ˘ ˆ mul ¸ti batrani de ¸tie fac parte din ˆ congrega ˆ ˘ clasa „alte oi“. Intrucat primesc aceasta nu˘ ˆ mire sub rugaciune si ¸ sub ındrumarea spiriˆ ˘ ˆ tului sfant, se poate spune ca si ¸ ei sunt „ın ˆ ˘ ˆ mana“ lui Cristos, adica sub ındrumarea sa ˘ ˆ ˆ (Fap. 20:28). Totusi, ¸ batranii ın ¸teleg si ¸ ac˘ ˘ cepta faptul ca Isus Cristos foloseste ¸ un mic ˆ grup de crestini unsi ¸ ¸ ın calitate de Corp de ˆ Guvernare pentru a-i conduce si ¸ a-i ındru˘ ˘ ˆ ma pe discipolii sai de pe pamant. (Cite ¸ste Faptele 15:6, 28–30.) ˘ ˘ ˆ 10. a) Prin ce este simbolizat faptul ca batranii de con˘ ˆ grega ¸tie se afla sub ındrumarea lui Cristos? b) Ce trebuie ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ sa ın ¸teleaga si¸ sa accepte batranii? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2010

27


„Vino, Doamne Isus“ ˆ ˘ In revela ¸tia primita de apostolul Ioan, ˘ Isus a spus de mai multe ori ca vine repede (Rev. 2:16; 3:11; 22:7, 20). Isus se referea, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ fara ındoiala, la venirea sa ca sa execute judecata asupra Babilonului cel Mare si ¸ asupra ˘ restului sistemului rau al lui Satan (2 Tes. ˘ ˘ ˘ ˘ 1:7, 8). Nerabdator sa vada minunatele eveˆ nimente profe ¸tite, varstnicul apostol Ioan a exclamat: „Amin! Vino, Doamne Isus! “. Si ¸ ˘ ˆ ˘ noi, care traim la sfarsitul acestui sistem rau, ¸ ˘ ˘ dorim cu ardoare sa-l vedem pe Conducato˘ rul si ¸ Regele nostru venind cu putere regala ˘ ˘ pentru a sfin ¸ti numele Tatalui sau si ¸ pentru a-i justifica suveranitatea. ˆ 12 Inainte ca Isus Cristos sa˘ vina˘ pentru a ˘ distruge organiza ¸tia vizibila a lui Satan, ultimii dintre cei 144000 de membri ai Israelului spiritual vor primi sigiliul final. Biblia ˘ ˘ ˆ arata cu claritate ca vanturile distrugerii care se vor abate asupra sistemului lui Satan ˆ ˆ nu vor fi eliberate ınainte de ıncheierea ˘ acestei sigilari (Rev. 7:1–4). ˆ ˆ 13 ‘Prezen ¸ta’ lui Cristos, care a ınceput ın ˘ 1914, a trecut neobservata de majoritatea loˆ ˘ ˆ cuitorilor pamantului (2 Pet. 3:3, 4). In 11

˘ ˘ ˘ ˘ 11. De ce suntem nerabdatori sa-l vedem pe Conducatoˆ ˆ rul nostru venind cat mai curand? ˆ ˆ ˘ 12. Ce va face Cristos ınainte ca vanturile distrugerii sa fie eliberate? ˆ ˘ ˆ 13. Cum ısi¸ va face Cristos sim ¸tita prezen ¸ta ın prima ˘ etapa a ‘necazului celui mare’?

˘ Va aminti ¸ti?

ˆ ˘ ˙ Ce ac ¸tiune a ıntreprins Cristos dupa ˆ ıntronarea sa? ˙ Prin intermediul cui conduce Cristos congrega ¸tiile? ˆ ˘ ˘ ˙ In ce moduri trebuie sa mai vina ˘ Cristos, Conducatorul nostru? ˘ ˙ Cum va continua Cristos sa ne condu˘ ˆ ˘ ca ın lumea noua?

28

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 SEPTEMBRIE 2010

ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ curand ınsa, Cristos ısi ¸ va face sim ¸tita preˆ ˘ zen ¸ta cand va executa judeca ¸tile lui Iehova asupra diferitelor elemente ale sistemului ˘ ˘ lui Satan. Distrugerea clerului crestin ¸ ata ¸tii, ˘ „omul nelegiuirii“, va fi o dovada incontes˘ ˘ tabila a ‘manifestarii prezen ¸tei sale’. (Cite ¸ste ˘ ˆ ˘ 2 Tesaloniceni 2:3, 8.) Va arata ın mod clar ca ˘ ˘ Isus Cristos ac ¸tioneaza ca Judecator numit de Iehova. (Cite ¸ste 2 Timotei 4:1.) Distruge˘ ˘ rea crestin ¸ ata ¸tii, partea cea mai condamna˘ bila a Babilonului cel Mare, va preceda ˘ distrugerea totala a imperiului mondial al ˆ ˘ religiei false. Iehova le va pune ın inima ˘ ˆ conducatorilor politici gandul de a o „pus˘ ˘ ˘ tii“ pe aceasta prostituata spirituala (Rev. 17:15–18). Ac ¸tiunea aceasta va fi prima eta˘ pa a ‘necazului celui mare’ (Mat. 24:21). 14 Isus a spus ca˘ zilele acelui necaz vor fi ˘ ˘ scurtate „de dragul celor alesi“, ramasi ¸ ¸ ¸ta ˆ ˘ ˘ ˆ crestinilor unsi ¸ ¸ afla ¸ti ınca pe pamant (Mat. 24:22). Iehova nu va permite ca atacul dis˘ ˘ ˘ trugator asupra religiei false sa-i stearg a din ¸ ˘ ˆ existen ¸ta pe crestinii unsi ¸ ¸ si ¸ pe ınso ¸titorii ˘ ˘ lor, alte oi. Isus a mai spus ca, „dupa necazul ˆ ˆ din zilele acelea“, vor fi semne ın soare, ın ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ luna si ¸ ın stele si ¸ ca „atunci va aparea ın cer semnul Fiului omului“. Ca urmare, na ¸tiuni˘ ˆ ˆ ˆ le pamantului „se vor bate ın piept tanguindu-se“. Nu la fel vor face crestinii unsi, ¸ ¸ care ˘ ˘ ˆ au speran ¸ta cereasca, si ¸ nici ınso ¸titorii lor, ˘ ˘ ˆ ˘ care au speran ¸ta pamanteasca. Ei ‘se vor riˆ ˆ ˘ ˘ dica si ¸ ısi ¸ vor ınal ¸ta capul, pentru ca eliberarea lor se apropie’ (Mat. 24:29, 30; Luca 21:25–28). ˆ ˘ ˆ 15 Inainte de a-si desav arsi ¸ ¸ victoria, Fiul ˆ omului va veni si ¸ ıntr-un alt mod. El a profeˆ ˆ ¸tit: „Cand va sosi Fiul omului ın gloria sa cu ˆ ˘ to ¸ti ıngerii, atunci se va aseza pe tronul sau ¸ ˆ glorios. Toate na ¸tiunile vor fi adunate ınain˘ ˘ 14. a) De ce va fi scurtata prima etapa a necazului ceˆ lui mare? b) Ce va ınsemna pentru poporul lui Iehova „semnul Fiului omului“? ˆ 15. Ce va face Cristos cand va veni?


ˆ tea sa si ¸ el ıi va separa pe oameni unii de al˘ ˘ ¸tii, asa ¸ cum separa un pastor oile de capre. Si ¸ ˆ va pune oile la dreapta sa, iar caprele la stan˘ ga sa“ (Mat. 25:31–33). Aceasta se refera la ˘ venirea lui Cristos ca Judecator pentru a-i ˆ separa pe oamenii ‘tuturor na ¸tiunilor’ ın ˘ doua categorii: „oile“, cei care i-au sus ¸tinut ˆ ˘ ın mod activ pe fra ¸tii sai spirituali (crestinii ¸ ˘ ˆ unsi ¸ de pe pamant), si ¸ „caprele“, ‘cei care ˘ n-au ascultat de vestea buna despre Domnul ˘ nostru Isus’ (2 Tes. 1:7, 8). Oile, adica „cei ˘ ˘ ˘ drep ¸ti“, vor primi „via ¸ta vesnic a“ pe pa¸ ˆ ˘ mant, dar caprele „vor merge la taiere vesni¸ ˘ ˘ ca“, adica vor fi distruse (Mat. 25:34, 40, 41, 45, 46). ˆ ˘ ˆ Isus ısi ¸ desavarse ¸ ste ¸ victoria ˆ ˘ ˆ ˘ 16 Cristos ‘ısi va desav arsi ¸ ¸ victoria’ dupa ce ˘ numarul complet al celor care vor fi regi si ¸ ˆ ˘ preo ¸ti ımpreuna cu el va fi sigilat, iar oile ˆ ˆ vor fi identificate si ın mana sa ¸ asezate ¸ ˆ ˘ dreapta pentru salvare (Rev. 5:9, 10; 6:2). In ˆ fruntea unei armate de ıngeri puternici ˆ ˘ ˆ ˘ 16. Cum ısi¸ va desavarsi¸ victoria Cristos, Conducatorul nostru?

˘ Distrugerea sistemului rau ˘ al lui Satan va fi o dovada ˘ clara a prezentei ¸ lui Cristos

˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ si, ¸ fara ındoiala, a fra ¸tilor sai ınvia ¸ti, Isus ˆ va distruge ıntregul sistem politic, militar si ¸ comercial al lui Satan (Rev. 2:26, 27; ˘ ˆ 19:11–21). Victoria lui Cristos va fi desavar˘ ˘ ˘ sit ¸ a dupa distrugerea sistemului rau al lui ˆ Satan. Apoi, el ıi va arunca pe Satan si ¸ pe de˘ ˆ monii sai ın abis pentru o mie de ani (Rev. 20:1–3). ˆ 17 Cand a vorbit despre ‘marea mul ¸time’ de alte oi, care va supravie ¸tui necazului celui ˘ mare, apostolul Ioan a profe ¸tit ca „Mielul, ˆ ˆ ˘ care este ın mijlocul tronului, ıi va pastori si ¸ ˆ ˘ ˘ ıi va calauzi la izvoarele apelor vie ¸tii“ (Rev. ˆ 7:9, 17). Da, ın timpul Domniei de O Mie de ˘ ˘ Ani, Cristos va continua sa-i conduca pe ˘ ˘ membrii clasei alte oi, care asculta cu adeva˘ ˘ ˆ ˘ rat glasul sau, si ¸ sa-i ındrume spre via ¸ta ves¸ ˘ ˘ nica. (Cite ¸ste Ioan 10:16, 26–28.) Asadar, sa ¸ ˘ ˘ ˘ continuam sa-l urmam cu fidelitate pe Re˘ ˆ ˆ gele si ¸ Conducatorul nostru atat acum, cat ˆ ˘ ˘ si ¸ ın lumea noua promisa de Iehova! ˆ 17. a) Spre ce ıi va conduce Cristos pe membrii clasei ˆ alte oi ın timpul Domniei de O Mie de Ani? b) Care tre˘ ˘ ˆ ˘ buie sa fie hotararea noastra?


2010 09