2010 08 by Geo Croi

34567 15 AUGUST 2010

(Paginile 8–16, 21–25, 28–32) ARTICOLE DE STUDIU:

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU

27 septembrie — 3 octombrie

ARTICOLELE DE STUDIU 1, 2 PAGINILE 8–16

˘ Isus preamareste ¸ dreptatea lui Dumnezeu PAGINA 8

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 46, 133

4–10 octombrie

˘ ˘ ˘ Cum ne salveaza r ascumpararea PAGINA 12

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 62, 99

11–17 octombrie

˘ ˘ ˘ Sa reflectam bunatate iubitoare ˆ ın vorbire PAGINA 21

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 77, 79

18–24 octombrie

ˆ ˘ ˘ Cine ıi poate ‘scapa pe cei care striga ˘ dupa ajutor’? PAGINA 28

ˆ ˘ CANTARILE NR. 68, 23

ˆ Vom vedea cum a pus Satan la ındoia˘ la dreptatea lui Dumnezeu. Vom analiza ˘ cum a sustinut si¸ a preamarit Isus conduce¸ ˘ rea dreapta a lui Iehova ca suveran. De asemenea, vom vedea care a fost pretul ¸ ˘ ˘ ˘ platit pentru jertfa de rascumparare a lui ˘ Isus si¸ cum ne salveaza ea. ARTICOLUL DE STUDIU 3 PAGINILE 21–25

ˆ ˘ Vom ıntelege ce este bunatatea iubitoare si¸ ¸ cum ne poate influenta ¸ ea vorbirea. Vom ˆ ˘ analiza cateva modalitati¸ prin care putem ˘ ˘ ˆ manifesta zilnic aceasta calitate divina ın vorbire. ARTICOLUL DE STUDIU 4 PAGINILE 28–32

˘ Psalmul 72 contine prefigurari ale domniei ¸ de O Mie de Ani a lui Isus Cristos, Fiul lui ˆ ˆ ˆ Dumnezeu. Ne vom simti¸ mangaiati¸ si¸ ınˆ curajati¸ ın timp ce vom studia acest articol ˆ si¸ vom medita la modul ın care Iehova ˆ ˘ Dumnezeu ıi va scapa prin intermediul ˘ Mai Marelui Solomon pe cei care striga ˘ dupa ajutor.

5 2010 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate.

wst10 08/15-M

˘ ISUS PREAMARESTE ¸ DREPTATEA LUI DUMNEZEU ˆ ˘ ˘ „Dumnezeu l-a prezentat [pe Cristos] ca ofranda de ımpacare prin credinta ¸ ˆ ˆ ˘ ın sangele lui. Aceasta a fost ca sa-si ¸ demonstreze propria dreptate.“ (ROM. 3:25) ˘ ˘ ˘ ELATAREA biblica despre razvratirea din ˘ Eden este bine cunoscuta. Cu totii ¸ simtim ¸ ˘ ˆ ˘ efectele pacatului adamic, descrise ın urmatoarele cuvinte: „Printr-un singur om a intrat ˘ ˆ ˘ pacatul ın lume si ¸ prin pacat moartea, si ¸ astfel ˘ moartea s-a extins la toti¸ oamenii, fiindca toti¸ ˘ ˘ ˆ au pacatuit“ (Rom. 5:12). Oricat de mult ne ˘ ˘ straduim sa facem ce este drept, tot comitem greseli si ¸ ¸ avem nevoie de iertarea lui Dumneˆ ˆ zeu. Exprimandu-si ¸ mahnirea, apostolul Pavel ˘ a spus: „Nu fac binele pe care-l vreau, ci raul pe care nu-l vreau este ceea ce practic. Nenorocitul de mine! “ (Rom. 7:19, 24). ˆ ˘ 2 In acest articol vom analiza urmatoarele ˆ ˆ ˘ ˆ ıntrebari importante: Intrucat cu totii ¸ ne nas-¸ ˘ ˘ tem pacatosi, ¸ cum a fost posibil ca Isus din Na˘ ˘ ˘ zaret sa nu mosteneasc a pacatul adamic? De ce ¸ ˘ s-a botezat Isus? Cum a preamarit el prin mo˘ ˘ dul sau de via ¸ta dreptatea lui Iehova? Mai mult ˆ ˆ ˆ ˘ decat atat, ce s-a ınfaptuit prin moartea lui Cristos?

Dreptatea lui Dumnezeu ˘ ˆ ˘ este pusa la ındoiala ˘ 3 Primii nostri parin ti, ¸ Adam si ¸ ¸ Eva, au res˘ ˘ pins cu nesabuint¸ a suveranitatea lui Dumneˆ ˘ zeu, preferand sa fie condusi cel ¸ de „sarpele ¸ vechi, cel numit Diavol si ¸ Satan“ (Rev. 12:9). ˘ ˆ ˆ Sa vedem cum s-a ıntamplat acest lucru. Satan ˆ ˘ a pus la ındoiala dreptatea modului de guverˆ ˆ nare al lui Iehova cand a ıntrebat-o pe Eva: ˆ ˘ 1, 2. a) Ce ınva ¸ta Biblia despre starea omenirii? ˆ ˘ ˘ ˆ b) La ce ıntrebari se va raspunde ın acest articol? ˆ 3. Cum a ın ¸selat-o Satan pe Eva? 8

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2010

˘ ˘ ˘ ˆ „Este adevarat ca Dumnezeu a spus sa nu man˘ ˘ ˘ ca ¸ti din to ¸ti pomii din gradina? “. Eva i-a ras˘ ˘ puns ca Dumnezeu le poruncise foarte clar sa ˘ ˘ ˆ ˘ nu se atinga de un anumit pom si ¸ ca ıncalcarea acestei porunci le-ar fi adus pedeapsa cu moartea. Atunci Satan l-a acuzatˆ pe Dumne˘ ˆ zeu ca minte, spunandu-i Evei: „In mod sigur ˆ ˘ nu ve ¸ti muri“. Apoi a ınselat-o pe Eva, fa¸ ˆ ˘ ˘ ˘ cand-o sa creada ca Dumnezeu o priva de ceva ˘ ˆ ˆ bun si ¸ ca, mancand din acel fruct, va deveni ˘ ˘ ˘ ca Dumnezeu, adica independenta, sau libera ˘ ˘ ˘ sa decida ce este bine si ¸ ce este rau (Gen. 3:1–5). ˆ ˘ ˘ 4 In esen a, ¸t Satan a sugerat ca omenirea va ˘ ˘ fi mai fericita daca va ˆ urma ˘ calea independen˘ ¸tei de Dumnezeu. In loc sa sus ¸tina conduce˘ ˆ rea dreapta a lui Dumnezeu ın calitate de suˆ ˆ veran, Adam a ascultat de ¸ ˆ so ¸tia sa, mancand si el din fructul interzis. In acest fel, el a renun˘ ˆ ¸tat la pozi ¸tia perfecta pe care o avea ınaintea ˘ ˘ lui Iehova si ¸ a adus asupra noastra povara apa˘ ˘ ˘ satoare a pacatului si ¸ a mor ¸tii. Totodata, ome˘ nirea a ajuns sub conducerea rivala a lui Satan, „dumnezeul acestui sistem“ (2 Cor. 4:4; Rom. 7:14). ˆ 5 Iehova s-a ¸tinut de cuvant si ¸ i-a condamnat la moarte pe Adam si pe Eva (Gen. ¸ ˆ ˘ 3:16–19). Insemna oare ca scopul lui Dumneˆ zeu esuase? Nicidecum! Cand i-a condamnat ¸ ˘ 4. Cum a ajuns omenirea sub conducerea rivala a lui Satan? ˆ 5. a) Cum s-a ¸tinut Iehova de cuvant? b) Ce spe˘ ran ¸ta le-a dat Dumnezeu descenden ¸tilor lui Adam ¸si ai Evei?

ˆ ˘ 15:45). Aceasta ınsemna ca la nastere Isus tre¸ ˘ buia sa fie perfect. Cum a fost posibil acest luˆ cru? Ingerul Gabriel i-a explicat Mariei, mama ˆ lui Isus: „Spiritul sfant va veni peste tine si ¸ puˆ terea Celui Preaınalt te va acoperi cu umbra sa. ˆ Astfel, si ¸ cel ce se va naste ¸ va fi numit sfant, ˘ ˆ Fiul lui Dumnezeu“ (Luca 1:35). Dupa cat se ˆ ˘ ˘ pare, Isus a aflat de la Maria ınca din copilarie unele lucruri referitoare la nasterea sa. Cu o ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ anumita ocazie, cand Maria si ¸ Iosif, tatal sau ˘ ˆ adoptiv, l-au gasit ın templul lui Dumnezeu, ˆ Isus, care era doar un copil, i-a ıntrebat: „Nu ˘ ˘ ˆ ˘ stia ¸ ¸ti ca trebuie sa fiu ın casa Tatalui meu? “ ˆ ˘ ˆ Ce semnifica ¸tie (Luca 2:49). Asadar, Isus stia ınca de la o var¸ ¸ ˘ ˘ ˘ are botezul lui Isus sta frageda ca era Fiul lui Dumnezeu. Pentru 6 Ca adult, Isus urma sa˘ devina˘ echivalenel era foarte important ca dreptatea lui Dum˘ ˘ ˘ tul omului perfect Adam (Rom. 5:14; 1 Cor. nezeu sa fie preamarita. 7 Isus a dovedit ca˘ era profund interesat de ˘ ˘ 6. De unde ¸stim ca Isus nu a mo ¸stenit pacatul adaˆ lucrurile spirituale participand cu regularitate mic? ˆ ˆ ˆ ˘ la ıntrunirile ın vederea ınchinarii. ˆ ˘ ˘ Avand o minte perfecta, el trebuie sa ˆ ˘ ˘ ˆ Stii ¸ ce a simbolizat fi ınva ¸tat si ¸ sa fi ın ¸teles tot ce auzea botezul lui Isus? si ¸ citea din Scripturile ebraice (Luca 4:16). Un alt lucru de pre ¸t al lui Isus ˘ a fost corpul sau perfect, care putea fi jertfit pentru omenire. La botez, ˆ Isus s-a rugat si ¸ s-a gandit, probabil, la cuvintele profetice din Psalmul 40:6–8 (Luca 3:21). (Cite ¸ste Evrei 10:5–10.)1 ˆ ˘ 8 Cand Isus a venit la Ioan Boteza˘ ˆ torul ca sa fie botezat, acesta a ıncer˘ ˘ cat ini ¸tial sa-l opreasca. De ce? Pen˘ ˆ ˆ ˘ tru ca Ioan ıi scufunda ın apa pe pe Adam si ¸ pe Eva, Iehova le-a dat viitorilor ˘ ˘ descenden ¸ti ai acestora o raza de sperant¸ a. Cum anume? El si-a anuntat ¸ scopul de a adu¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ce o ‘saman ¸ta’. Satan urma ‘sa-i zdrobeasca se˘ ˆ ˆ ˘ ˘ min ¸tei calcaiul’, ınsa rana avea sa se vindece, ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ iar Saman ¸ta promisa urma ‘sa-i zdrobeasca lui ˘ Satan capul’ (Gen. 3:15). Biblia dezvolta acest ˆ subiect spunand despre Isus Cristos: „Pentru ˘ aceasta a fost dezvaluit Fiul lui Dumnezeu: ca ˘ ˘ ˘ sa distruga lucrarile Diavolului“ (1 Ioan 3:8). ˘ Dar cum a preamarit Isus dreptatea lui Dumnezeu prin conduita si ¸ moartea sa?

˘ 1 Apostolul Pavel citeaza Psalmul 40:6–8 ˘ din Septuaginta, o traducere greaca a Scripˆ turilor ebraice, ın care sunt incluse si ¸ cuvin˘ ˘ tele „mi-ai pregatit un corp“. Aceasta expre˘ ˆ sie nu se regaseste ¸ ın manuscrisele cele mai vechi ale Scripturilor ebraice de care dispuˆ nem ın prezent.

7. Ce lucruri de pre ¸t a avut Isus? ˆ ˘ ˘ 8. De ce a ıncercat Ioan Botezatorul sa-l ˆ ˘ ımpiedice pe Isus sa fie botezat? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2010

˘ ˘ iudei ca simbol al cain ¸ lor de pacatele comiˆ tei ˆ ˆ ˆ ˘ se ımpotriva Legii. Intrucat Isus ıi era ruda ˘ ˘ apropiata, Ioan a stiut, mai mult ca sigur, ca ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ Isus era drept si ¸ ca nu trebuia sa se caiasca. Asiˆ ˘ ˘ gurandu-l pe Ioan ca era potrivit sa fie bote˘ ˘ zat, Isus i-a spus: „Fiindca asa ¸ este potrivit sa ˆ ındeplinim tot ce este drept“ (Mat. 3:15). ˆ ˘ 9 Ca om perfect, Isus trebuie sa˘ fi ın teles ca, ¸ ˘ la fel ca Adam, putea deveni tatal unei familii umane perfecte. Totusi, dorit ni¸ Isus nu si-a ¸ ˘ ciodata un astfel de viitor deoarece nu aceasta era voin ¸ta lui Iehova cu privire la el. Dumneˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ zeu ıl trimisese pe pamant sa ındeplineasca ro˘ ˆ ˘ ˘ lul de Samant¸ a promisa, sau Mesia. Pentru Isus, acest rol includea si ¸ faptul de a-si ¸ ˘ ˘ jertfi via ¸ta umana perfecta. (Cite ¸ste Isaia 53:5, ˆ 6, 12.) Bineın ¸teles, botezul lui Isus nu a avut ˆ aceeasi ¸ ca botezul nostru. Nu a ın¸ semnificatie ˆ ˆ semnat dedicarea la Iehova, ıntrucat Isus era ˘ membru al Israelului, o natiune dedicata lui ¸ Dumnezeu. Botezul lui Isus a simbolizat preˆ ˘ zentarea sa pentru a ınfaptui vointa ¸ lui Dumˆ ˘ nezeu, ın conformitate cu ceea ce profetiser a ¸ Scripturile despre Mesia. ˘ 10 Voin ¸ta lui Iehova era ca Isus sa predice ˘ ˘ vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu, sa ˘ ˘ ˘ ˘ faca discipoli si ¸ sa-i pregateasca pentru a lua si ¸ ei parte la lucrarea de facere de discipoli. Preˆ ˆ ˘ ˘ zentandu-se pentru a ınfaptui vointa ¸ divina, ˘ ˘ ˘ ˆ Isus a aratat ca era dispus sa ındure persecutii ¸ ˘ si conducerea ¸ ¸ o moarte cruda pentru a sustine ˘ ˆ dreapta a ˆ lui Iehova Dumnezeu ın calitate de ˆ ˆ ˘ ˘ suveran. Intrucat ıl iubea cu adevarat pe Tatal ˘ ˆ ˆ ˘ sau ceresc, Isus a simtit ¸ bucurie ın a ınfaptui ˆ voin ¸ta lui Dumnezeu si ¸ ın a-si ¸ prezenta corpul ˘ ca jertfa (Ioan 14:31). De asemenea, Isus s-a ˘ ˘ ˘ bucurat sa stie ca putea sa-i ofere lui Dumne¸ ˘ ˘ zeu valoarea vietii ¸ sale perfecte ca rascumpara˘ re pentru a ne elibera din sclavia pacatului si ¸ ˘ a mor ¸tii. A aprobat Dumnezeu faptul ca Isus 9. Ce a simbolizat botezul lui Isus? ˆ ˆ ˘ 10. a) Ce a ınsemnat pentru Isus ınfaptuirea voinˆ ¸tei lui Dumnezeu ın calitate de Mesia? b) Ce a simˆ ˘ ˘ ˘ ¸tit Isus ın legatura cu rolul sau? 10

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2010

ˆ s-a prezentat pentru a ındeplini aceste respon˘ ˆ ˆ sabilita ¸ti atat de mari? Bineın ¸teles! 11 To cei patru evanghelisti au confirmat ca˘ ¸ti ¸ ˆ Iehova Dumnezeu si-a exprimat ın mod clar ¸ ˘ ˆ aprobarea fa ¸ta de Isus cand acesta a iesit ¸ din ˘ apele Iordanului. Ioan Botezatorul a spus: „Am ˘ ˆ vazut spiritul coborand din cer ca un porum˘ ˘ bel; si ¸ a ramas peste [Isus]. . . . Si ¸ eu am vazut ˘ ˘ lucrul acesta si ¸ am depus marturie ˆ ca el este Fiul lui Dumnezeu“ (Ioan 1:32–34). In plus, cu aceeasi ¸ ocazie, Iehova a declarat: „Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care l-am aprobat“ (Mat. 3:17; Mar. 1:11; Luca 3:22).

ˆ ˘ Fidel pana la moarte ˆ ˘ ˘ 12 In urmatorii trei ani si jumatate, Isus s-a ¸ ˘ ˆ ˘ dedicat lucrarii de ınva ¸tare a oamenilor despre ˘ ˘ ˘ Tatal sau si ¸ despre conducerea dreapta a lui ˘ ˘ ˆ ˘ Dumnezeu ca suveran. Fara ındoiala, pentru ˘ ˘ ˘ ˆ Isus a fost obositor sa strabata ın lung si-n lat ¸ ˘ ˘ Tara Promisa, dar nimic nu l-a putut opri sa ¸ ˘ ˘ ˘ depuna marturie despre adevar (Ioan ˆ ˘ 4:6, 34; 18:37). Isus i-a ınva ¸tatˆ pe al ¸tii despre Regatul lui Dumnezeu. In mod mi˘ raculos, el a vindecat bolnavi, a hranit ˆ ˆ mul ¸timi ınfometate si ¸ chiar a ınviat ˆ mor ¸ti, demonstrand astfel ceea ce ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ urma sa ınfaptuiasca Regatul ın folosul omenirii (Mat. 11:4, 5). 13 Isus nu si-a atribuit lui ¸ ˆ ˆ ınsusi ¸ meritul pentru ın˘ ˘ ˘ va ¸taturile si ¸ vindecarile ˆ sale, ci a ındreptat aten˘ ˆ ¸tia spre Iehova, lasand astfel un excelent exem˘ plu de umilin ¸ta (Ioan 5:19; 11:41–44). De aseme˘ nea, Isus a aratat care sunt ˘ ˆ 11. Cum a dovedit Iehova ca ıl ˘ ˆ aproba pe Isus ın calitate de promisul Mesia, sau Cristosul? ˘ 12. Ce a facut Isus timp de trei ˘ ˘ ˘ ani ¸si jumatate dupa botezul sau? ˆ ˘ 13. Ce ne-a ınva ¸tat Isus despre ˘ rugaciune?

cele mai importante lucruri pentru care trebuˆ ˘ ˘ ˘ ie sa ne rugam. In rugaciunile noastre trebuie ˘ ˘ sa cerem ca numele lui Dumnezeu, Iehova, „sa ˘ ˘ fie sfin ¸tit“, iar conducerea sa dreapta sa ia loˆ ˆ cul conducerii rele a lui Satan, astfel ıncat ˘ ˘ ˆ ‘voin ¸ta lui Dumnezeu sa se faca precum ın cer, ˘ ˆ ˘ asa ¸ si ¸ pe pamant’ (Mat. 6:9, 10). Totodata, Isus ˆ ˘ ˘ ˆ ne-a ındemnat sa action am ın armonie cu ast¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ fel de rugaciuni ‘cautand mai ıntai regatul si ¸ dreptatea lui Dumnezeu’ (Mat. 6:33). ˘ ˘ ˘ 14 Pe masur a ce se apropia momentul sa-si ¸ ˘ dea via ¸ta ca jertfa, Isus era tot mai constient ¸ ˘ de responsabilitatea grea ce apasa pe umerii ˘ ˘ ˘ sai. Scopul si ¸ Tatalui sau depindeau ¸ reputatia ˆ ˘ de modul ın care Isus avea sa suporte un pro˘ ces nedrept si ¸ o moarte cruda. Cu cinci zile ˆ ınainte de moartea sa, Isus s-a rugat: „Acum ˆ ˘ sufletul ımi este tulburat. Si ¸ ce voi spune? Tata, ˘ ˘ ˘ salveaza-ma de ceasul acesta! “. Dupa ce si-a ¸ exprimat aceste sentimente umane firesti, ¸ Isus ˆ ˆ si-a ındreptat aten ¸tia ın mod altruist spre ceva ¸ mult mai important si ¸ s-a rugat: „Totusi, ¸ pen˘ tru aceasta am venit la ceasul acesta. Tata, glo˘ ˘ rifica- ¸ti numele! “. Iehova i-a raspuns imediat: ˆ „L-am glorificat si ¸ ıl voi mai glorifica! “ (Ioan ˘ 12:27, 28). Isus era gata sa suporte cel mai greu ˘ ˘ test al integrita ¸tii la care a fost supus vreodata ˘ ˘ un om. Mai mult ca sigur, cuvintele Tatalui sau ˆ ˘ ceresc i-au dat ıncrederea de nezdruncinat ca ˘ ˘ ˘ ˘ va reusi ¸ sa preamareasca si ¸ sa justifice suveraˆ ˘ nitatea lui Iehova. Si, ¸ ıntr-adevar, Isus a reusit! ¸

Ce s-a realizat prin moartea lui Isus ˆ ˘ ˆ 15 Chiar ınainte sa-si ¸ dea ultima suflare ın ˆ ˘ timp ce era ¸tintuit pe stalpul de tortur ˆ a, Isus a ˆ spus: „S-a ımplinit! “ (Ioan 19:30). In trei ani ˘ ˆ ˘ si ¸ jumatate, de la botez pana la moartea sa, Isus ˘ ˘ a reusit ¸ cu ajutorul ¸ sa realizeze lucruri marete ˆ lui Dumnezeu. Cand Isus a murit, a avut loc ˘ ˘ 14. De ¸si era perfect, de ce a trebuit Isus sa depuna ˆ ˆ eforturi pentru a- ¸si ındeplini rolul ın scopul lui Dumnezeu? ˆ 15. De ce, chiar ınainte de a muri, Isus a spus „s-a ˆ ımplinit“?

˘ ˆ un mare cutremur de pamant, iar centurionul ˆ care supraveghea execu ¸tia s-a sim ¸tit ındemnat ˘ ˘ ˆ ˘ sa spuna: „Intr-adevar, acesta era Fiul lui Dum˘ nezeu! “ (Mat. 27:54). Centurionul a vazut, ˘ probabil, cum fusese Isus batjocorit pentru ca ˆ ˘ afirmase ca era Fiul lui Dumnezeu. In pofida ˆ ˘ suferin ¸telor ındurate, Isus si-a pastrat integri¸ ˘ tatea si ¸ a dovedit ca Satan este un mincinos ordinar. Referindu-se la to ¸ti cei care sus ¸tin ˘ suveranitatea lui Dumnezeu, Satan facuse ur˘ matoarea acuza ¸tie: „Omul va da tot ce are pentru sufletul lui“ (Iov 2:4). Prin fidelitatea sa, ˘ ˘ Isus a aratat ca Adam si ¸ Eva, care au fost su˘ pusi si-ar fi putut pas¸ la un test mult mai usor, ¸ ¸ tra integritatea. Iar lucrul cel mai important, prin via ¸ta si ¸ moartea sa, Isus a sus ¸tinut si ¸ a ˘ ˘ preamarit conducerea dreapta a lui Iehova ca ˆ ˘ suveran. (Cite ¸ste Proverbele 27:11.) Insa prin moartea lui Isus s-a mai realizat ceva. ˘ ˆ 16 Mul slujitori ai lui Iehova au trait ınain¸ti ˘ ˆ te de venirea lui Isus pe pamant. Ei s-au bucu˘ ˆ rat de o pozi ¸tie aprobata ınaintea lui Dumneˆ zeu si ¸ au avut speran ¸ta de a ınvia (Is. 25:8; Dan. ˘ ˘ 12:13). Dar pe ce baza legala a putut Iehova, ˆ ˘ ˆ Dumnezeul sfant, sa binecuvanteze niste ¸ oa˘ ˘ ˆ ˆ meni pacatosi ıntr-un mod at at de minunat? ¸ ˘ Iata ce spune Biblia: „Dumnezeu l-a prezen˘ ˆ ˘ tat [pe Isus] ca ofranda de ımpacare prin ˆ ˆ ˘ credin ¸ta ın sangele lui. Aceasta a fost ca sa-si ¸ ˘ ˘ demonstreze propria dreptate, fiindca ierta paˆ ˆ ˘ catele comise ın trecut, cand Dumnezeu arata 16, 17. a) De ce martorii pre-cre ¸stini ai lui Iehova ˘ ˘ ˆ au putut sa se bucure de o pozi ¸tie aprobata ınaintea ˘ ˘ ˘ sa? b) Cum l-a rasplatit Iehova pe Fiul sau pentru fi˘ ˘ ˘ delitatea de care a dat dovada? c) Ce continua sa ˘ faca Domnul Isus Cristos?

˘ Cum a ¸ti raspunde?

˘ ˆ ˘ ˙ Cum a fost pusa la ındoiala dreptatea lui Dumnezeu? ˙ Ce a simbolizat botezul lui Isus? ˙ Ce s-a realizat prin moartea lui Isus? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2010

ˆ ˘ ˘ ˘ ıngaduint¸ a. El a vrut deci sa-si ¸ demonstreze ˆ ˘ ˘ dreptatea ın perioada actuala ca sa fie drept si ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ cand ıl declara drept pe cel ce are credint¸ a ın Isus“ (Rom. 3:25, 26).1 ˘ ˘ ˆ 17 Iehova l-a raspl atit pe Isus ınviindu-l si ¸ ˘ oferindu-i o pozitie ¸ superioara celei pe care o ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ avea ınainte sa vina pe pamant. Isus se bucu˘ ˘ ra acum de nemurire, fiind o creatura spiritua˘ ˘ la glorioasa (Evr. 1:3). Ca Mare Preot si ¸ Rege, ˘ ˘ Domnul Isus Cristos continua sa-si ¸ ajute disci˘ ˘ ˘ polii sa preamareasca dreptatea lui Dumnezeu. ˆ ˘ ˘ ˘ Suntem, ıntr-adevar, foarte recunoscatori ca ˘ ˘ ˘ Iehova, Tatal nostru ceresc, este Rasplatitorul ˆ ˘ 1 Vezi rubrica „Intrebari de la cititori“, de la paginile 6 si ¸ 7.

˘ ˆ celor care preamaresc dreptatea sa si ¸ ıi slujesc ˆ ˘ cu loialitate, imitandu-l astfel pe Fiul sau! (Cite ¸ste Psalmul 34:3; Evrei 11:6.) ˆ ˆ 18 Incepand chiar de la Abel, oamenii fideli ˆ s-au bucurat de rela ¸tii stranse cu Iehova dato˘ ˆ ˆ rita credin ¸tei si ¸ a ıncrederii ın promisiunea re˘ ˆ ˘ ˘ feritoare la Saman ¸ta promisa. Iehova stia ca ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ Fiul sau urma sa-si ¸ pastreze integritatea si ¸ ca ˘ ˆ moartea lui urma sa acopere ın mod perfect ˘ „pacatul lumii“ (Ioan 1:29). Moartea lui Isus ˆ le aduce foloase oamenilor si ¸ ın prezent (Rom. ˘ ˘ ˆ 3:26). Articolul urmator va arata ce binecuvan˘ ˆ ˘ ˘ tari ı ¸ti poate aduce personal rascumpararea lui Cristos. ˆ ˘ 18. Ce se va analiza ın articolul urmator?

˘ CUM A ˘ NE SALVEAZ ˘ R ASCUMPARAREA ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ „Cine manifesta credint¸ a ın Fiul are viat¸ a vesnic a. Cine nu asculta de Fiul ¸ ˆ ˘ ˆ nu va vedea viata, ¸ ci mania lui Dumnezeu ramane peste el.“ (IOAN 3:36) ˘ ICIUN om care studiaza cu aten ¸tie Biblia ˘ ˆ ˘ nu are cum sa nu ınteleag a importanta ¸ ¸ ˆ mor ¸tii lui Cristos“, se spunea ın cel de-al pa˘ ˘ ˆ trulea numar al acestei reviste, aparut ın ocˆ ˘ tombrie 1879. Articolul se ıncheia cu urmatoˆ ˘ rul ındemn foarte serios: „Sa ne ferim de tot ˘ ˘ ceea ce ignora sau minimalizeaza valoarea ˘ ˆ ˘ mor ¸tii lui Cristos de jertfa de ımpacare pentru ˘ pacat“. (Cite ¸ste 1 Ioan 2:1, 2.) ˆ 2 Unul dintre motivele pentru care a ınceput ˘ ˆ sa fie publicat Turnul de veghere al Sionului, ın ˘ ˆ ˘ ˘ iulie 1879, a fost acela de a apara ınvat¸ atura bi˘ ˘ ˘ ˘ ˘ blica a rascumpararii. Revista a oferit „hrana la ˆ ˆ ˆ timpul potrivit“, ıntrucat spre sfarsitul secolu¸

„N

ˆ ˘ 1, 2. Men ¸tiona ¸ti un motiv pentru care a ınceput sa fie publicat Turnul de veghere al Sionului. 12

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2010

lui al XIX-lea tot mai mul ¸ti oameni care se deˆ ˘ ˘ ˆ ˘ clarau crestini au ınceput sa puna la ındoiala ¸ ˘ ˘ ˘ faptul ca moartea lui Isus poate fi o rascumpa˘ rare pentru pacatele noastre (Mat. 24:45). Pe ˆ ˘ ˘ atunci, mul ¸ti au ınceput sa creada teoria evo˘ ˆ ˘ lu ¸tiei, care intra ın contradictie ¸ cu adevarul, ˘ ˘ potrivit caruia omul a decazut de la starea de ˘ perfec ¸tiune. Adep ¸tii acestei teorii sus ¸tin ca ˘ ˆ omul evolueaza ın mod natural si ¸ nu are ne˘ ˘ voie de rascumparare. Sfatul pe care apostolul ˆ Pavel i l-a dat lui Timotei este deci cat se poa˘ ˆ te de potrivit: „Pazeste ¸ fe¸ ce ¸ti s-a ıncredintat, ˘ rindu-te de vorbirile desarte, care profaneaza ¸ ˆ ce este sfant, si ¸ de contradic ¸tiile a ceea ce se ˆ ˘ ˘ numeste ¸ta». Caci, eta¸ ın mod fals «cunostin ¸ ˆ ˘ landu-si ¸ta, unii au deviat ¸ o astfel de cunostin ¸ ˘ de la credin ¸ta“ (1 Tim. 6:20, 21).

˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Fara ındoiala, esti ¸ hotarat ‘sa nu deviezi de ˘ ˘ la credin ¸ta’. Pentru aceasta, ar fi bine sa anali˘ ˆ ˘ zezi urmatoarele ıntrebari: De ce am nevoie de ˘ ˘ ˘ rascumparare? Care a fost pretul ¸ platit pentru ˆ ˘ ea? Si ¸ ce foloase pot avea ın urma acestei ma˘ ˘ ˆ suri pre ¸tioase care ma poate scapa de mania lui Dumnezeu? 3

˘ ˆ Putem scapa de mania lui Dumnezeu ˘ 4 Biblia si realitatile crude ale istoriei arata˘ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ca, dupa caderea ın pacat a lui Adam, mania ˘ lui Dumnezeu ‘a ramas peste’ omenire (Ioan ˆ ˘ 3:36). Aceasta reiese ın mod clar din faptul ca ˘ niciun om n-a putut scapa de moarte. Condu˘ ˘ cerea rivala a lui Satan s-a dovedit incapabila ˘ ˘ ˆ sa ocroteasca omenirea de nesfarsitele dezastre ¸ ˘ care s-au abatut asupra ei. Nicio guvernare ˘ ˘ ˘ ˘ umana n-a reusit ¸ vreodata sa satisfaca necesi˘ ˘ tatile fundamentale ale tuturor supusilor sai ¸ ¸ ˘ ˘ (1 Ioan 5:19). Da, omenirea continua sa sufe˘ ˘ ˘ ˘ re din cauza razboaielor, a faradelegilor si ¸ a sa˘ raciei. ˆ ˘ 5 Indiscutabil, Iehova nu binecuvanteaz a ˘ ˘ ˆ acest sistem rau. Pavel a spus ca „mania lui ˆ ˘ ˆ 3. Ce ıntrebari vom analiza ın continuare? ˘ ˆ 4, 5. Ce anume dovede ¸ste ca mania lui Dumnezeu ˘ ˘ ‘a ramas peste’ acest sistem rau?

˘ ˆ Usa ¸ care duce spre ımpacarea cu ˘ Dumnezeu este larg deschisa

˘ ˆ Dumnezeu se dezvaluie din cer ımpotriva ori˘ ˘ carei impieta ¸ti“ (Rom. 1:18–20). Asadar, cei ¸ ˘ care au un mod de via ¸ta dezaprobat de Dum˘ nezeu si ¸ nu se caiesc nuˆ vor fi scutiti¸ de conˆ secin ¸tele conduitei lor. In prezent, mania lui ˘ Dumnezeu este anun ¸tata prin intermediul ˘ ˘ mesajelor de judecata, ‘varsate’ asupra lumii ˘ lui Satan asemenea unor plagi. Astfel de infor˘ ˆ ma ¸tii se gasesc ın multe dintre publica ¸tiile noastre biblice (Rev. 16:1). ˆ ˆ 6 Inseamna˘ oare ca˘ este prea tarziu pentru ˘ oameni sa se elibereze de sub autoritatea lui ˘ ˘ Satan si ¸ sa primeasca favoarea lui Dumnezeu? ˆ ˘ Nicidecum! Usa ¸ care duce spre ımpacarea cu ˆ ˘ ˘ Iehova este ınca larg deschisa. Crestinii unsi, ¸ ¸ ˆ care sunt „ambasadori ın locul lui Cristos“, ˆ sunt ın fruntea unui serviciu public prin care ˘ oamenilor din toate ¸tiunile li se face urmaˆ na ˘ ˘ toarea invitatie: ¸ „Impaca ¸ti-va cu Dumnezeu!“ (2 Cor. 5:20, 21). 7 Apostolul Pavel a spus ca˘ Isus „ne eliberea˘ ˆ ˘ za de mania viitoare“ (1 Tes. 1:10). Aceasta ma˘ ˆ nifestare finala a maniei lui Dumnezeu va avea ˘ ˘ ˘ drept rezultat distrugerea vesnic a a pacatosilor ¸ ¸ ˘ care nu se caiesc (2 Tes. 1:6–9). Dar cine va ˘ supravie ¸tui? Biblia spune: „Cine manifesta cre˘ ˆ ˘ ˘ ˘ din ¸ta ın Fiul are via ¸ta vesnic a. Cine nu asculta ¸ ˆ de Fiul nu va vedea via ¸ta, ci mania lui ˆ Dumne˘ ˆ ˘ zeu ramane peste el“ (Ioan 3:36). Intr-adevar, ˆ ˆ cand va veni sfarsitul acestui sistem, cei care ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ manifesta credin ¸ta ın Isus si ¸ ın rascumparare ˆ ˆ nu vor fi distrusi ¸ ın ultima zi a maniei lui Dumnezeu.

˘ ˘ ˘ Rolul rascumpararii ˘ Adam si ¸ Eva au fost crea ¸ti perfec ¸ti. Daca ar ˘ ˘ ˆ fi continuat sa asculte de Dumnezeu, pamantul ar fi fost acum plin de urmasii ¸ lor ferici ¸ti, ˘ ˘ ˆ care ar fi trait alaturi de ei ın Paradis. Din 8

ˆ ˘ ˘ ˘ 6, 7. a) In fruntea carei lucrari se afla cre ¸stinii un ¸si? ˆ ˘ b) Ce posibilitate au ınca cei care fac parte din lumea lui Satan? ˘ ˘ 8. a) Ce perspectiva extraordinara aveau Adam ¸si Eva? b) Cum s-a dovedit Iehova un Dumnezeu al ˘ drepta ¸tii perfecte? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2010

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ pacate ınsa, primii nostri ¸ parinti¸ au ıncalcat ın mod voit porunca lui Dumnezeu. Drept urma˘ re, au fost condamnati¸ la moarte vesnic a si ¸ ¸ au ˆ fost expulza ¸ti din Paradisul originar. Cand ˘ Adam si ¸ Eva au avut copii, pacatul afectase ˘ ˆ ˘ deja specia umana; ın cele din urma, primul ˘ ˆ ˘ ˆ barbat si ¸ prima femeie au ımbatranit si ¸ au mu˘ ˆ ˘ rit. Aceasta dovede ste c a Iehova nu si-a ıncal¸ ¸ ˆ ˆ cat cuvantul. In plus, el este un Dumnezeu al ˘ ˆ drepta ¸tii perfecte. Iehova ıl avertizase pe Adam ˘ ˘ ˆ ca va muri daca va manca din fructul interzis, ˆ ˆ ceea ce s-a si ¸ ıntamplat. 9 Ca urmasi ai lui Adam, am mostenit un ¸ ¸ ˆ ˘ corp imperfect, ınclinat spre pacat si ¸ supus mor ¸tii. Condamnarea la moarte pe care a priˆ ˘ ˘ ˆ mit-o Adam ın urma pacatului se aplica si ¸ ın ˆ ˆ ˘ cazul nostru, ıntrucat noi urma sa ne nastem ¸ ˘ ˘ ca descenden ¸ti ai sai. Daca Iehova ar fi anulat ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ procesul ımbatranirii si ¸ fara plata ¸ al mortii ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ unei rascumparari, si-ar fi ıncalcat cuvantul. ¸ ˆ De fapt, Pavel a vorbit si ¸ ın numele nostru ˆ ˘ ˘ cand a spus: „Stim ca Legea este spirituala, dar ¸ ˆ ˘ eu sunt carnal, vandut pacatului. Nenorocitul ˘ ˘ de mine! Cine ma va scapa de acest corp care ˘ ma duce la moarte? “ (Rom. 7:14, 24). 10 Doar Iehova Dumnezeu putea oferi baza ˘ ˘ ˘ legala pentru a ne ierta de pacate si ¸ a ne sca˘ ˘ pa de pedeapsa cu moartea vesnic a. El a facut ¸ ˆ ˘ lucrul acesta trimit¸ andu-l din cer pe Fiul sau iubit pentru a se naste ¸ ca om perfect, care pu˘ ˘ ˘ ˆ tea sa-si ¸ ca rascumparare ın folosul ¸ dea viata ˘ nostru. Spre deosebire de Adam, Isus a ramas ˘ perfect; „el n-a comis pacat“ (1 Pet. 2:22). Isus ˘ ˘ avea deci posibilitatea sa fie tatal unei specii umane perfecte. Cu toate acestea, el a permis ˘ ˆ sa fie omorat de dusmanii lui Dumnezeu, ast¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ fel ıncat sa-i poata adopta pe urmasii ¸ pacatosi ¸ ˘ ˘ ai lui Adam si ¸ sa faca posibil ca toti¸ cei care ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ manifesta credin ¸ta ın el sa primeasca viat¸ a ves¸ ˘ ˘ nica. Scripturile explica: „Este un singur Dumˆ nezeu si ¸ un singur mediator ıntre Dumnezeu si ¸ oameni: omul Cristos Isus, care s-a dat pe 9, 10. a) De ce mor urma ¸sii lui Adam? b) Cum pu˘ ˘ tem scapa de moartea ve ¸snica? 14

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2010

˘ ˘ ˘ sine ca rascumparare corespunzatoare pentru to ¸ti“ (1 Tim. 2:5, 6). ˆ ˘ 11 Pentru a ın ¸telege mai bine rolul rascum˘ ˘ ˘ ˆ pararii, sa ne gandim la situa ¸tia unor persoa˘ ˘ ˘ ne care au ajuns sa aiba datorii pentru ca si-au ¸ ˘ pierdut toate economiile depuse la o banca a ˘ ˘ carei conducere s-a dovedit corupta. Cei din ˆ conducere sunt ın mod justificat condamnati¸ ˆ ˘ ˆ la ınchisoare. Dar cum ramane cu cei care au ˘ ˘ ˘ ˘ ajuns saraci fara nicio vina? Singura lor spe˘ ˘ ran ¸ta este ca un om bogat si ¸ binevoitor sa pre˘ ˘ ia banca si ¸ti, ¸ sa le restituie banii ˆ celor pagubi ˘ ˆ ˘ ˘ scapandu-i astfel de datorii. In mod asemana˘ tor, Iehova Dumnezeu si ¸ Fiul sau mult iubit ˘ ˘ i-au cumparat, ca sa spunem asa, ¸ pe urmasii ¸ ˘ lui Adam si ¸ le-au anulat datoria pacatului pe ˆ ˘ baza sangelui varsat al lui Isus. De aceea, Ioan ˘ ˘ Botezatorul a putut spune despre Isus: „Iata ˆ ˘ ˘ ˘ Mielul lui Dumnezeu care ınlatura pacatul lu˘ ˘ mii! “ (Ioan 1:29). Lumea ale carei pacate sunt ˆ ˘ ˆ ınlaturate ıi include nu numai pe cei vii, ci si ¸ pe cei mor ¸ti.

˘ ˘ ˘ Pre ¸tul platit pentru rascumparare ˘ ˆ Ne este imposibil sa ıntelegem pe deplin ¸ ˘ ˘ ˘ ce pre ¸t au platit Tatal nostru ceresc si ¸ Fiul sau ˘ ˘ ˆ ˘ iubit pentru a ne rascumpara. Dar ın Biblie ga˘ ˘ ˘ ˘ sim relatari care ne ajuta sa meditam la a˘ ˆ ˘ ceasta. Iata un exemplu. Dumnezeu ıi da lui ˘ ˘ Avraam urmatoarea porunca: „Ia-l, te rog, pe ˘ ˘ fiul tau, pe singurul tau fiu, pe care-l iubesti ¸ ˆ mult, pe Isaac. Du-te ın ¸tinutul Moria si acolo ¸ ˘ ˘ adu-l ca ofranda arsa pe unul dintre muntii ¸ pe ˘ ˘ care ¸ti-i voi arata“ (Gen. 22:2–4). Imagineaza- ¸ti ˆ ˘ ˘ cum s-a sim ¸tit Avraam ın timpul calatoriei de ˆ ˘ trei zile pana la Moria! ˆ ˘ 13 Avraam ajunge ın cele din urma la locul ˆ ˘ indicat. Gandeste-te la durerea imensa pe care ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ o simte ın timp ce ıi leaga fiului sau mainile ˆ si ¸ picioarele, iar apoi ıl pune pe altarul pe care 12

˘ ˘ ˘ 11. a) Ilustra ¸ti foloasele rascumpararii. b) Cine sunt ˘ ˘ ˘ ˘ cei care beneficiaza de foloasele rascumpararii? ˆ ˘ ˘ 12, 13. Ce ınva ¸tam din dispozi ¸tia lui Avraam de a-l jertfi pe Isaac?

˘ ˘ Daca meditam la aceste episoade din viata ¸ lui Avraam, a lui Isaac si ¸ a lui Iacob, ˘ ˘ ˘ ˆ vom ıntelege pretul ¸ ¸ foarte mare platit pentru rascumparare

ˆ ˆ ˆ ˘ tot el ıl construise. Cat de sfasietor trebuie sa ¸ ˘ fie pentru Avraam sa ridice cutitul cu care ur¸ ˘ ˘ ˘ ˆ meaza sa-si acum la ¸ ucida fiul! Gandeste-te ¸ ˆ ˘ ˆ sentimentele lui Isaac ın timp ce sta ıntins pe ˆ ˘ altar, astept and durerea cumplit a pe care o va ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ simti¸ ınainte sa moara! Insa ıngerul lui Iehoˆ va ıl opreste ¸ pe Avraam chiar la timp. Ceea ce ˘ au facut Avraam si ¸ Isaac cu acea ocazie ne aju˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ta sa ın ¸telegem ce pret¸ a platit Iehova cand le-a ˘ permis agen ¸tilor lui Satan sa-i omoare Fiul. ˆ Modul ın care a colaborat Isaac cu Avraam ilus˘ treaza foarte bine dispozitia ¸ lui Isus de a suferi si ¸ de a muri pentru noi (Evr. 11:17–19). ˘ ˘ ˘ 14 Pre ¸tul platit pentru rascumparare este ilustrat si ¸ lui Iacob. Dintre ¸ de un episod din viata ˘ ˆ toti¸ fiii sai, Iacob ıl iubea cel mai mult pe Io˘ ˆ ˆ sif. Din pacate, fra ¸tii lui Iosif ıl invidiau si ¸ ıl ˆ ˘ urau. Cu toate acestea, cand Iacob l-a trimis sa ˘ ˘ ˘ vada daca ceilal ¸ti fii ai sai erau bine, Iosif a as˘ ˘ cultat si turmele lui ¸ sai pasteau ¸ a mers. Fratii ¸ Iacob undeva la 100 de kilometri nord de He˘ ˘ ˆ 14. Ce episod din via ¸ta lui Iacob ne ajuta sa ın ¸tele˘ ˘ ˘ gem mai bine pre ¸tul platit pentru rascumparare?

ˆ ˘ bron, unde locuiau ımpreuna cu familia lor. ˘ ˆ ˘ Imagineaza- ¸ti cum s-a simtit ¸ Iacob cand fiii sai ˆ ˆ i-au adus vesm ¸ antul plin de sange al lui Iosif! ˆ „Este vesm ¸ antul cel lung al fiului meu! “, a ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ strigat Iacob. „L-a mancat o fiara! Fara ındoia˘ ˆ ˘ la, Iosif a fost sfasiat! “ Toate acestea au lasat ¸ ˆ ˆ urme adanci ın sufletul lui Iacob, care a ¸tinut ˘ ˘ doliu multe zile dupa fiul sau (Gen. 37:33, 34). ˆ ˘ Bineın ¸teles, Iehova nu reac ¸tioneaza ca oame˘ ˘ nii imperfec ¸ti. Totusi, ¸ daca meditam la acest ˆ episod din via ¸ta lui Iacob, putem ın ¸telege, ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ıntr-o anumita masura, ce trebuie sa fi sim ¸tit ˆ ˘ Dumnezeu cand Fiul sau mult iubit a fost suˆ pus unui tratament foarte crud, fiind ın cele ˘ din urma ucis.

˘ ˘ ˘ Foloasele rascumpararii ˆ ˘ 15 Iehova Dumnezeu l-a ınviat pe Fiul sau ˆ loial, dandu-i un corp spiritual glorios (1 Pet. ˘ ˆ 3:18). Timp de 40 de zile dupa ınviere, Isus s-a ˘ ˘ ˘ 15, 16. a) Cum a aratat Iehova ca a acceptat ras˘ ˆ ˘ cumpararea? b) Ce foloase ai personal ın urma ras˘ ˘ cumpararii? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2010

˘ ˘ ˆ ˘ aratat discipolilor sai, ıntarindu-le credinta ¸ si ¸ ˘ ˘ pregatindu-i pentru lucrarea ampla de evan˘ ˆ ghelizare ce le statea ınainte. Apoi Isus a urcat la cer. Acolo i-a prezentat lui Dumnezeu valoaˆ ˘ ˘ ˘ ˘ rea sangelui sau varsat, ce urma sa fie folosita ˆ ˘ ˘ ın favoarea adevaratilor sai continuatori, care ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ manifesta credint¸ a ın jertfa sa de rascumpara˘ ˘ ˘ ˘ re. Iehova a aratat ca a acceptat rascumpararea ˆ lui Cristos dandu-i responsabilitatea de a turˆ ˘ ˆ na spirit sfant peste discipolii sai, adunati¸ ın Ierusalim cu ocazia Penticostei din 33 e.n. (Fap. 2:33). 16 Acesti continuatori unsi ai lui Cristos au ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ınceput imediat sa-i ındemne pe cei din jur sa ˆ ˆ ˆ scape de mania lui Dumnezeu botezandu-se ın ˘ numele lui Isus Cristos pentru iertarea pacateˆ ˆ lor. (Cite ¸ste Faptele 2:38–40.) Incepand din ˘ acea zi memorabila, milioane de oameni din toate na ¸tiunile sunt atrasi ¸ la Dumnezeu pe ˆ ˘ ˘ baza credin ¸tei lor ın jertfa de rascumparare a ˘ lui Isus (Ioan 6:44). Dar i-a fost data cuiva spe˘ ran ¸ta vie ¸tii vesnice datorita propriilor fapte ¸ ˘ ˘ bune? Am putea pierde aceast ˆ a sperant¸ a minu˘ ˘ nata odata ce am primit-o? In continuare vom ˆ ˘ analiza aceste ıntrebari. ˘ ˘ 17 este un dar nemeritat. ˆ ˘ Rascumpararea ˆ ˘ ˆ Insa, manifestand credint¸ a ın ea, milioane de oameni au ajuns prieteni cu Dumnezeu si ¸ au ˘ ˘ ˆ acum speranta pe un pamant ¸ de a trai vesnic ¸ ˆ transformat ın Paradis. Dar faptul de a fi prieˆ teni cu Iehova ın prezent nu constituie o ga˘ ˘ ˆ ran ¸tie ca vom ramane mereu prieteni cu El. ˘ ˆ 17. Cum ar trebui sa prive ¸sti binecuvantarea minu˘ nata de a fi prieten cu Dumnezeu?

˘ Cum a ¸ti raspunde?

˘ ˘ ˙ De ce avem nevoie de rascumparare? ˘ ˙ Care a fost pretul ¸ platit pentru ˘ ˘ rascumparare? ˘ ˘ ˘ ˙ Care sunt foloasele rascumpararii? ˘ ˘ ˆ ˙ Cum manifestam credint¸ a ın jertfa de ˘ ˘ rascumparare a lui Isus?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2010

ˆ ˆ Pentru a supravie ¸tui cand va sosi ziua maniei ˘ ˘ ˘ ˘ lui Dumnezeu, trebuie sa continuam sa ne ara˘ ˘ ˘ ˘ tam recunostin ¸ta profunda pentru „rascumpa¸ ˘ ˘ rarea platita de Cristos Isus“ (Rom. 3:24). (Cite ¸ste Filipeni 2:12.) ˘ ˘ ˘ ˘ Sa continuam sa manifestam ˘ ˆ ˘ ˘ credin ¸ta ın rascumparare ˆ 18 In Ioan 3:36, mottoul acestui articol, se ˘ ˘ ˘ ˆ arata ca a manifesta credin ¸ta ın Domnul Isus ˆ ˘ Cristos ınseamna, printre altele, a asculta de ˘ ˘ el. Recunostin ¸ pentru rascumparare trebuie ¸ ta ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ sa ne impulsioneze sa traim ın armonie cu ın˘ ˘ va ¸taturile lui Isus, inclusiv cele referitoare la ˆ moralitate (Mar. 7:21–23). „Mania lui Dumne˘ ˘ zeu“ va veni peste to ¸ti cei care refuza sa se ˘ ˘ caiasca de lucruri necurate, cum ar fi fornica˘ ¸tia, glumele obscene sau „necura ¸tia de orice ˘ fel“, inclusiv vizionarea repetata de materiale pornografice (Ef. 5:3–6). ˘ ˘ ˘ 19 Recunostin ¸ta noastra pentru rascumpara¸ ˘ ˘ re ar trebui sa ne impulsioneze sa fim mereu ˆ ˘ ocupa ¸ti cu „fapte de devo ¸tiune sfanta“ (2 Pet. ˘ ˘ 3:11). Asadar, sa ne rezervam suficient timp ca ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa ne rugam din inima si ¸ cu regularitate, sa stu˘ ˘ ˆ diem personal Biblia, sa participam la ıntru˘ ˆ ˆ ˘ niri, sa ¸tinem ınchinarea ın familie si ¸ sa par˘ ticipam cu zel la lucrarea de predicare a ˘ ˘ ˘ Regatului. De asemenea, ‘sa nu uitam sa facem ˘ ˆ ˘ ˘ binele si ¸ sa ımpar ¸tim bunurile cu al ¸tii, caci ˆ astfel de jertfe ıi plac lui Dumnezeu’ (Evr. 13:15, 16). ˆ ˆ 20 Cand mania lui Iehova se va abate asupra ˘ ˘ acestui sistem rau, vom fi foarte ferici ¸ti ca am ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ manifestat credin ¸ta ın rascump arare si ¸ ca nu ˆ ˆ ˘ ˘ am ıncetat sa o pre ¸tuim! In lumea noua pro˘ ˘ misa de Dumnezeu vom fi vesnic recunosca¸ ˘ ˘ ˘ ˘ tori pentru aceasta masura minunata care ne ˆ va fi salvat de mania Sa. (Cite ¸ste Ioan 3:16; Revela ¸tia 7:9, 10, 13, 14.) 18. Ce presupune, printre altele, a manifesta credin˘ ˆ ˘ ˘ ¸ta ın rascumparare? ˘ ˘ ˆ ˘ 19. Cum putem dovedi ca avem credin ¸ta ın rascum˘ parare? ˆ ˘ ˘ ˘ 20. Ce binecuvantari vor primi cei care continua sa ˘ ˆ ˘ ˘ manifeste credin ¸ta ın rascumparare?

˘ ˘ SA˘ REFLECTAM BUNATATE IUBITOARE ˆ IN VORBIRE ˆ ˆ „Isi si ¸ deschide gura cu ıntelepciune ¸ ¸ pe limba ei ˘ ˘ este legea bunatatii ¸ iubitoare.“ (PROV. 31:26)

ESAJUL important pe care regele Lemuel din vechime l-a primit de la ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ mama lui mentioneaz a o trasatura valoroasa ¸ ˆ ˆ a unei sotii ¸ bune. Ea „ısi¸ deschide gura cu ın˘ ˘ telepciune si¸ pe limba ei este legea bunatatii ¸ ¸ iubitoare“, i-a spus lui Lemuel mama sa (Prov. ˘ 31:1, 10, 26). Bunatatea iubitoare este un luˆ cru de pret¸ nu numai pentru o femeie ınte¸ ˘ ˘ ˘ leapta, ci si¸ pentru toti¸ cei care vor sa-i fie placuti¸ lui Iehova Dumnezeu. (Citeste ¸ Proverbele ˆ ˘ ˘ ˘ 19:22.) Intr-adevar, aceasta calitate trebuie sa ˘ ˆ ˆ ˘ fie evidenta ın vorbirea tuturor ınchinatori˘ lor adevarati. ¸ ˘ ˘ 2 Ce este bunatatea iubitoare? Fat¸ a de cine ˘ ˘ ˘ trebuie sa o manifestam? Ce ne va ajuta sa ˘ ˘ ˘ avem ‘pe limba noastra legea bunatatii ¸ iubitoare’? Si ¸ acest lucru comu¸ cum va influenta nicarea cu membrii familiei si¸ cu fratii ¸ de cre˘ dint¸ a?

˘ ˘ ˘ Ce sta la baza bunata ¸tii iubitoare? ˆ 3 Insa˘ si denumirea acestei calita˘ ti arata˘ ca˘ ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ bunatatea iubitoare include atat iubirea, cat ˘ ˘ ˘ si¸ bunatatea. Ea presupune bunatate, adica ˘ un interes sincer fat¸ a de ceilalti, ¸ manifestat ˘ prin fapte si¸ cuvinte binevoitoare. Ea implica ˆ ˘ ˆ 1, 2. a) Ce calitate sunt ındemna ¸ti sa cultive ın˘ ˆ chinatorii lui Iehova? b) Ce vom analiza ın acest articol? ˆ ˘ 3, 4. a) Ce este bunatatea iubitoare? b) In ce fel se ˘ ˘ deosebe ¸ste bunatatea iubitoare de bunatatea mani˘ ˆ festata ın general de oameni?

˘ ˘ si¸ o preocupare plina de iubire pentru bunasˆ ˘ tarea altora. Totusi, ¸ ın limba originara, ter˘ ˆ ˘ menul pentru bunatate iubitoare ınseamna ˆ ˘ ˆ ˘ mai mult decat bunatate izvorata din iubire. ˘ ˘ Aceasta calitate este bunatatea pe care o ma˘ ˆ ˘ nifestam ın mod dezinteresat fat¸ a de o per˘ ˆ ˆ ˘ soana avand ın vedere binele ei si¸ urmarind ˆ ˘ ˆ ˆ acest scop pana cand se ımplineste. ¸ ˘ 4 Bunatatea iubitoare se deosebeste ¸ de bu˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ natate si¸ ın alt sens. Bunatatea aratata ın general de oameni, sau omenia, poate fi expri˘ ˘ mata chiar si¸ fat¸ a de necunoscuti. ¸ Locuitorii ˘ insulei Malta au manifestat acest fel de buna˘ tate fat¸ a de Pavel si¸ ceilalti¸ 275 de naufraˆ ˆ ˘ ˘ giati, a niciodata (Fap. ¸ desi¸ nu-i ˆ ˘ ıntalniser ˘ 27:37–28:2). Insa bunatatea iubitoare presupune un atasament loial manifestat de per¸ ˆ ˘ ˘ soane ıntre care exista deja o anumita rela˘ ˘ tie.1 O astfel de bunatate au aratat chenitii ¸ ¸ ˘ ˆ fat¸ a de „toti¸ fiii lui Israel cand ieseau din ¸ Egipt“ (1 Sam. 15:6).

˘ Meditarea si ¸ rugaciunea sunt esen ¸tiale ˘ ˘ ˆ 5 Faptul de a arata bunatate iubitoare ın vorbire nu este nici pe departe un lucru usor. ¸ Discipolul Iacov a spus: „Limba, niciun om ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ n-o poate ımblanzi. Nesupusa si¸ vatamatoa˘ ˘ re, ea este plina de venin ucigator“ (Iac. 3:8). ˘ ˆ ˘ 1 Pentru o analiza a modului ın care bunatatea iubi˘ toare se deosebeste ¸ de loialitate, iubire si ¸ bunatate, vezi Turnul de veghe din 15 mai 2002, paginile 12, 13, 18, 19.

˘ ˘ ˆ ˆ 5. Ce ne ajuta sa ne ¸tinem limba ın frau? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2010

˘ ˆ ˆ Ce ne poate ajuta sa ne tinem ın frau limba, ¸ ˆ ˘ care este atat de greu de controlat? Raspunˆ ˘ ˆ sul ıl gasim ın cuvintele lui Isus adresate con˘ ducatorilor religiosi¸ din zilele sale: „Din pli˘ natatea inimii vorbeste ¸ gura“ (Mat. 12:34). ˘ ˘ ˘ Pentru ca vorbirea noastra sa reflecte bunata˘ ˆ ˘ ˘ te iubitoare, trebuie sa ıntiparim aceasta caliˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tate ın inima, adica ın persoana noastra laun˘ ˘ ˘ trica. Sa vedem cum ne ajuta meditarea si¸ ˘ ˘ rugaciunea sa facem acest lucru. ˆ ˘ 6 Iehova Dumnezeu este „bogat ın bunataˆ te iubitoare“ (Ex. 34:6). Psalmistul a cantat: ˘ „Bunatatea ta iubitoare, o, Iehova, a umplut ˘ ˆ pamantul! “ (Ps. 119:64). Scripturile contin ¸ ˘ ˆ numeroase relatari despre modul ın care Ie˘ ˘ ˘ ˆ hova a aratat bunatate iubitoare fat¸ a de ınchi˘ ˘ ˘ ˘ ˘ natorii sai. Daca ne facem timp sa meditam ˘ cu recunostin ¸ t¸ a la „faptele“ lui Iehova, ne ˆ ˘ ˘ ˘ vom simti¸ ındemnati¸ sa cultivam aceasta ca˘ litate divina. (Citeste ¸ Psalmul 77:12.) ˆ 7 Sa˘ ne gandim, de exemplu, cum i-a eliberat Iehova pe Lot, nepotul lui Avraam, si¸ pe ˆ ˆ familia sa cand a distrus Sodoma, orasul ¸ ın ˘ ˘ care locuiau acestia. Pe masura ce momentul ¸ ˆ ˘ distrugerii se apropia, ıngerii care venisera la ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Lot l-au ındemnat sa-si ¸ ia familia si¸ sa para˘ ˘ seasca imediat orasul. Iata ce spune Biblia: ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ „Pentru ca el zabovea, [ıngerii], datorita ın˘ ˘ durarii lui Iehova fat¸ a de el, l-au apucat de ˆ ˘ ˘ mana, pe el, pe sotia ¸ lui si¸ pe cele doua fiice ˘ ˆ ale lui, l-au scos si¸ l-au lasat ın afara orasu¸ ˆ ˘ lui“. Nu suntem impresionati¸ cand reflectam la aceste fapte de salvare, dovezi incontesta˘ ˘ bile ale bunatatii ¸ iubitoare a lui Dumnezeu? (Gen. 19:16, 19) ˘ 8 Sa˘ analizam, de asemenea, exemplul lui ˘ David, regele anticului Israel. El a spus ca Ie˘ ˘ ˘ 6. De ce ar trebui sa meditam cu recuno ¸stin ¸ta la ˘ faptele de bunatate iubitoare ale lui Iehova? ˘ ˆ ˘ 7, 8. a) Ce act de bunatate iubitoare a ınfaptuit Ie˘ hova fa ¸ta de Lot ¸si familia sa? b) Ce sentimente a ˘ avut David, care a sim ¸tit bunatatea iubitoare a lui Dumnezeu? 22

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2010

ˆ ˘ ˘ hova este cel „care ıti¸ iarta toata nelegiuirea, ˆ ˘ ˆ care ıti¸ vindeca toate bolile“. Cat de recunos˘ ˘ ˘ cator trebuie sa fi fost David pentru ca Ieho˘ va i-a iertat pacatul cu Bat-Seba! El l-a prea¸ ˘ ˆ ˆ marit pe Iehova spunand: „Pe cat sunt de ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ınalte cerurile fat¸ a de pamant, pe atat de ˘ ˘ mare este bunatatea sa iubitoare fat¸ a de cei ce se tem de el“ (Ps. 103:3, 11). Meditarea la aces˘ te relatari, precum si ¸ la altele, ne umple ini˘ ˘ ma de recunostin ¸ t¸ a pentru bunatatea iubi˘ ˘ toare a lui Iehova si¸ ne impulsioneaza sa-i ˆ aducem laude si¸ multumiri. Cu cat suntem ¸ ˘ ˆ mai recunoscatori, cu atat ne dorim mai ˘ ˘ ˘ mult sa-l imitam pe adevaratul Dumnezeu (Ef. 5:1). 9 Exemplele biblice arata˘ ca˘ Iehova mani˘ ˘ ˘ ˘ festa bunatate iubitoare, sau iubire loiala, fat¸ a ˘ de cei care au deja o relatie ¸ aprobata cu el. Dar ce se poate spune despre cei care nu se ˘ ˆ ˆ ˘ bucura de o relatie ¸ atat de stransa cu Dumnezeul cel viu? Este Iehova aspruˆ si¸ lipsit de ˘ ˘ bunatate fat¸ a de ei? Nicidecum. In Luca 6:35 ˘ se spune ca Dumnezeu este „bun cu cei ne˘ ˘ ˘ ˘ ˘ recunoscatori si¸ rai“. „El face sa rasara soare˘ ˘ le sau si¸ peste cei rai, si¸ peste cei buni si¸ face ˘ ˘ sa ploua si¸ peste cei ˆ drepti, ¸ si¸ peste cei ne˘ ˆ ˘ ˘ drepti.“ (Mat. 5:45) Inainte sa ınvat¸ am ade¸ ˘ ˘ ˆ ˘ varul si¸ sa traim ın armonie cu el, Iehova a ˘ ˘ ˘ ˘ aratat fat¸ a de noi bunatateaˆ pe care o arata ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ fat¸ a de omenire, ın general. Insa, ca ınchina˘ ˘ tori ai sai, simtim iubirea sa loiala, o bu¸ ˘ natate iubitoare de nezdruncinat. (Citeste ¸ ˆ ˘ Isaia 54:10.) Cat de recunoscatori suntem ˘ pentru aceasta! Bunatatea iubitoare a lui Iehova este un motiv serios pentru a manifes˘ ˆ ˆ ta si¸ noi aceasta calitate ın vorbire si¸ ın celelalte aspecte ale vietii ¸ de zi cu zi! ˘ 10 Rugaciunea este un privilegiu nepretuit, ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ care ne ajuta sa cultivam bunatate iubitoare. ˆ ˘ ˘ 9. Ce motiv serios au ınchinatorii lui Iehova ca sa ˘ ˆ arate bunatate iubitoare ın via ¸ta de zi cu zi? ˘ ˘ ˘ ˘ 10. Cum ne ajuta rugaciunea sa facem din bunata˘ ˘ ˘ ˘ tea iubitoare o trasatura a personalita ¸tii noastre?

˘ ˘ David a preamarit bunatatea iubitoare a lui Iehova

˘ Bunatate iubitoare ˆ ˘ ˘ ıntre partenerii de casatorie ˆ ˆ ˘ 11 Apostolul Pavel ıi ındeamna pe soti: ¸ ˘ ˘ „Continuati¸ sa va iubiti¸ sotiile, asa ¸ ¸ cum si¸ Cristos a iubit congregatia ¸ si¸ s-a dat pe sine pentru ea“ (Ef. 5:25). Pavel le aminteste ¸ ¸ sotilor ce le-a spus Iehova lui Adam si¸ Evei. Apos˘ ˘ tolul a scris: „De aceea va lasa barbatul pe ta˘ ˘ tal sau si¸ pe mama sa si¸ se va alipi de sotia ¸ sa ˘ si¸ cei doi vor deveni o singura carne“ (Ef. ˘ ˘ ˘ 5:31). Este clar ca Iehova asteapt a ca sotul ¸ sa ¸

˘ ˆ se alipeasca ın mod loial de sotia ¸ sa, manifesˆ ˘ ˘ tand mereu bunatate iubitoare fat¸ a de ea. Un ˘ ˘ ˘ sot¸ a carui vorbire reflecta iubire loiala nu ˆ vorbeste sotiei ¸ lui si¸ ¸ ın public despre greselile ¸ ˘ ˘ ˆ nici nu o denigreaza. Dimpotriva, el ıi aduce ˘ laude (Prov. 31:28). Daca din anumite motiˆ ˘ ve ıntre ei apar unele probleme, bunatatea iuˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ bitoare ıl ındeamna pe sot¸ sa-si¸ tin ¸ a limba ın ˆ ˆ ˘ ˘ frau, evitand sa-si¸ umileasca sotia ¸ prin vorbirea sa. ˘ 12 Si vorbirea sotiei trebuie sa˘ reflecte buna¸ ¸ ˆ tate iubitoare. Modul ın care vorbeste ¸ nu tre˘ ˆ buie sa fie influentat ¸ de spiritul lumii. Avand ˘ „respect profund fat¸ a de sotul ¸ ei“, ea vorbes-¸ ˆ te pozitiv despre el ın public, sporind ˆ astfel ˘ respectul celorlalti¸ fat¸ a de el (Ef. 5:33). Intruˆ ˘ cat nu doreste ¸ sa diminueze respectul copii˘ ˆ lor pentru tatal lor, ea nu ıl contrazice si¸ nu-i ˆ ˘ ˆ pune la ındoiala opiniile ın prezenta ¸ lor. So˘ ˆ tia ¸ rezolva aceste chestiuni ın particular. Bi˘ ˆ ˘ ˆ blia spune: „Femeia cu adevarat ınteleapt a ısi¸ ¸ ˘ zideste ¸ casa“ (Prov. 14:1). Caminul ei este un ˘ ˆ loc placut si¸ confortabil pentru ıntreaga familie. ˘ ˘ ˘ 13 Partenerii de cas atorie trebuie sa-si¸ vor˘ ˆ ˆ beasca ıntr-un mod respectuos chiar ˆ si˘¸ ın inti˘ mitatea caminului. Pavel a scris: „Inlaturati-le ¸ ˆ ˘ pe toate de la voi: mania, furia, rautatea, vorbirea jignitoare si¸ cuvintele din gura ˆ obscene ˘ ˘ ˘ ˘ voastra“. Si ¸ a cu tan¸ a adaugat: „Imbracati-v ˘ ˘ dra afectiune si¸ cu compasiune, cu bunatate, ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ cu umilint¸ a, cu blandete ¸ si¸ cu ındelunga rabˆ ˘ ˘ ˘ dare. . . . ımbracati-v ¸ a cu iubirea, pentru ca ˘ ˘ ˘ ˘ este o legatura perfecta a unitatii! ¸ “ (Col. 3:8, ˘ ˘ ˆ 12–14). Cand copiii sunt obisnui ti¸ sa-i auda ¸ ˘ pe parinti¸ vorbind cu iubire si¸ amabilitate, ei

˘ ˘ 11. a) De unde ¸stim ca Iehova se a ¸steapta ca so ¸tul ˘ ˘ ˘ sa manifeste bunatate iubitoare fa ¸ta de so ¸tia sa? ˘ ˘ b) Cum poate un so ¸t sa reflecte bunatate iubitoare ˆ ın vorbire?

˘ ˘ ˆ 12. Cum reflecta o so ¸tie bunatate iubitoare ın vorbire?ˆ ˘ ˘ ˘ 13. Indeosebi unde trebuie sa manifestam bunatate iubitoare, ¸si cum putem face acest lucru?

˘ Componentele acesteia, iubirea si¸ bunataˆ tea, sunt fatete ale rodului spiritului sfant ¸ ˘ (Gal. 5:22). Putem cultiva bunatate iubitoare ˆ ˘ ˘ ın inima noastra daca permitem ca spiritul ˘ lui Iehova sa ne influenteze. Iar cel mai usor ¸ ¸ ˆ ˘ mod de a primi spirit sfant este sa i-l cerem ˆ ˘ lui Iehova ın rugaciune (Luca 11:13). Este ˘ ˘ deci potrivit sa ne rugam cu regularitate penˆ ˘ ˘ ˆ tru a primi spiritˆ sfant si¸ sa acceptam ındru˘ marea acestuia. Intr-adevar, meditarea si¸ ru˘ gaciunea sunt esentiale pentru ca vorbirea ¸ ˘ ˘ ˘ noastra sa reflecte bunatate iubitoare.

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2010

˘ ˘ Aveti¸ o seara dedicata ˘ ˆ ˆ ınchinarii ın familie?

˘ ˆ se dezvolta ıntr-un mod armonios si, ¸ foarte ˆ ˘ probabil, vor imita ın vorbire exemplul parintilor. ¸ 14 Psalmistul l-a rugat pe Iehova: „Sa˘ fie, te ˆ ˆ ˘ rog, bunatatea ta iubitoare spre mangaierea ˆ ˆ ˆ mea! “ (Ps. 119:76). Da, Iehova ısi¸ mangaie ˆ ˆ slujitorii ındeosebi prin sfaturi si¸ ındemnuri ˘ (Ps. 119:105). Capii de familie trebuie sa ur˘ meze exemplul Tatalui nostru ceresc, vorbind ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ıntr-un mod care sa le aduca mangaiere celor ˆ ˆ aflati¸ ın grija lor. Cum anume? Oferind ınˆ drumarea si¸ ıncurajarea de care au nevoie ˘ ˆ ˘ membrii familiei. Seara dedicata ınchinarii ˆ ˘ ın familie constituie o ocazie excelenta penˆ tru a dobandi cunostin ¸ biblice pretioase ¸ ¸ te (Prov. 24:4).

˘ ˘ ˘ Iubire loiala fa ¸ta de fra ¸tii de credin ¸ta ˘ ˘ ˘ 15 „Bunatatea ta iubitoare si adevarul tau sa˘ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ma pazeasca ıntotdeauna! “, s-a rugat regele ˘ ˆ David (Ps. 40:11). Cum pot batranii de congregatie, ¸ dar si¸ ceilalti¸ frati¸ maturi spirituali˘ ˘ ˆ 14. Cum pot capii de familie sa vorbeasca ıntr-un ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ mod care sa le aduca mangaiere celor afla ¸ti ın grija lor? ˘ ˆ 15. Cum pot batranii ¸si al ¸ti fra ¸ti maturi spirituali˘ ˘ ˘ ce ¸ste ‘sa-i pazeasca’ pe cei din congrega ¸tie prin vorbirea lor? 24

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2010

˘ ˆ ˘ ˘ ce ¸ sa-l imite pe Iehova ın aceasta privint¸ a? ˆ ste ˆ Indrept ¸ spre Biˆ and prin vorbirea lor atentia ˘ ˘ blie. In felul acesta, ei dau dovada de bunatate iubitoare (Prov. 17:17). 16 Ce trebuie sa˘ facem daca˘ vedem ca˘ un ˘ ˆ ˘ ˆ frate de credint¸ a se ındreapta ıntr-o directie ¸ ˘ gresit ¸ a, care contravine principiilor biblice? ˘ ˆ ˘ Bunatatea iubitoare ne va ındemna sa-i vorˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ bim ın asa ¸ fel ıncat sa-l ajutam sa se corec˘ ˘ ˘ teze (Ps. 141:5). Daca aflam ca un frate a co˘ ˘ ˆ mis un pacat grav, din iubire loiala ıl vom ˆ ˘ ˘ ˆ ındemna „sa-i cheme la el pe batranii congregatiei“. Acestia ‘se vor ruga pentru el, un¸ ¸ ˆ ˆ gandu-l cu ulei ın numele lui Iehova’ (Iac. ˘ ˘ ˘ 5:14). Dar cum ar trebui sa procedam daca ˘ ˘ ˘ ˆ cel care a pacatuit nu merge la batrani? Ar fi ˘ ˘ lipsit de bunatate iubitoare sa nu le aducem ˘ ˘ ˘ ˆ batranilor la cunostin ¸ respectiva. ¸ t¸ a situatia Ce putem spune despre unii frati¸ care sunt descurajati, ¸ se simt singuri, lipsiti¸ de valoa˘ re sau foarte dezamagiti? ¸ O modalitate exce˘ ˘ ˘ lenta de a reflecta bunatate iubitoare este ‘sa le vorbim consolator sufletelor deprimate’ (1 Tes. 5:14). ˘ ˆ 17 Cum ar trebui sa˘ reactionam cand dus¸ ¸ ˘ ˆ manii lui Dumnezeu r asp andesc zvonuri deˆ ˘ ˆ spre fratii In loc sa punem la ındoia¸ nostri? ¸ ˘ ˘ ˘ trebuie sa ignoram la integritatea fratilor, ¸ ˆ ˘ 16, 17. Care sunt cateva modalita ¸ti prin care putem ˘ ˆ reflecta bunatate iubitoare ın vorbire?

Pute ¸ti explica? ˘ ˙ Ce este bunatatea iubitoare? ˘ ˘ ˘ ˙ Ce ne va ajuta sa reflectam bunatate ˆ iubitoare ın vorbire? ˙ Cum pot manifesta partenerii de ˘ ˘ ˘ ˆ casatorie iubire loiala ın vorbirea lor? ˘ ˘ ˙ Cum putem arata bunatate iubitoare ˘ ˆ fa ¸ta de fra ¸ti ın orice situa ¸tie?

˘ ˘ ˆ aceste zvonuri. Daca cei care le raspandesc ˆ sunt persoane rationale, i-am putea ıntreba ¸ ˘ ˘ ˘ daca sunt siguri ca afirmatiile lor au o baza ¸ ˘ ˘ reala. De asemenea, poate ca dusmanii po¸ ˘ ˘ ˘ porului lui Dumnezeu vor sa le faca rau fraˆ ˘ ˆ ˘ tilor nostri si ¸ ¸ ¸ ne ıntreaba unde ıi pot gasi. ˆ ˘ Noi ınsa nu le vom da aceste informatii, ¸ da˘ torita iubirii loiale pentru frati¸ (Prov. 18:24). ˘ ˘ „Cine urmareste iubitoare ¸ . .˘ . bunatatea ˘ va gasi via ¸ta“ ˘ ˘ ˘ ˘ 18 Trebuie sa˘ arat am iubire loiala fat¸ a de fraˆ ˆ ˆ tii Chiar si¸ ın ımpre¸ nostri ¸ ¸ ın toate situatiile. ˘ ˘ ˘ jurari grele, vorbirea noastra trebuie sa reflec˘ ˘ ˘ ˘ 18, 19. De ce trebuie sa aratam bunatate iubitoare ˘ ˆ fa ¸ta de fra ¸ti ın orice situa ¸tie?

˘ ˘ te bunatate iubitoare. Lui Iehova nu i-a plaˆ ˘ cut cand bunatatea iubitoare a fiilor lui Israel ˆ ˘ a devenitˆ „ca roua care dispare ındata“ (Os. ˘ ˘ ˘ ˘ 6:4, 6). Insa El se bucura daca manifestam ˘ ˆ ˆ aceasta calitate ın orice situatie. ¸ Cum ıi bineˆ ˘ ˘ ˘ cuvanteaza Iehova pe cei care arata bunatate iubitoare? ˆ 19 In Proverbele 21:21 se spune: „Cine ur˘ ˘ mareste ¸ dreptatea si¸ bunatateaˆ iubitoare va ˘ ˘ ˘ gasi viat¸ a, dreptate si¸ glorie“. Intr-adevar, o ˘ ˘ ˘ ˘ astfel de persoana va gasi viat¸ a, da, o viat¸ a ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ fara sfarsit, ¸ nu doar o existent¸ a trecatoare! Ie˘ ˆ ˘ hova o va ajuta „sa apuce strans adevarata via˘ ˘ t¸ a“ (1 Tim. 6:12, 19). Prin urmare, sa ne ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ straduim din rasputeri ‘sa aratam bunatate ˘ iubitoare unii fat¸ a de altii’! (Zah. 7:9) ¸

ˆ ˘ CINE II POATE PE CEI CARE ˘ ‘SCAPA ˘ STRIGA DUPA AJUTOR’? ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ „O, Dumnezeule, ınvat¸ a-l pe rege hotararile tale judecatoresti ¸ . . .! ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Caci el ıl va scapa pe saracul care striga dupa ajutor.“ (PS. 72:1, 12) ˆ ˆ ˆ AT de mangaietoare sunt aceste cuvinte, scrise, foarte probabil, de David, un rege ˆ ˆ al Israelului antic! Cu cativa ani ınainte, el ¸ ˘ fusese coplesit ¸ de remusc ¸ ari din cauza adulterului comis cu Bat-Seba. David l-a implorat ¸ ˘ ˘ atunci pe Dumnezeu: „Sterge-mi faradelegi¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ le, dupa bogatia ¸ ındurarilor tale! . . . Pacaˆ tul meu este tot timpul ınaintea mea. . . . ˘ ˘ ˆ Iata ca ın nelegiuire am fost adus pe lume, ˆ ˆ ˘ ın durerile nasterii si¸ ın pacat m-a conceput ¸ ˆ ˆ mama mea“ (Ps. 51:1–5). In marea sa ınduˆ ˘ ˘ ˘ rare, Iehova ısi¸ aminteste ¸ ca suntem pacatosi, ¸ stare pe care am mostenit-o. ¸

ˆ ˘ ˘ ˆ 1. Ce ınva ¸tam din experien ¸ta lui David despre ındurarea lui Dumnezeu? 28

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2010

˘ ˆ Iehova cunoaste starea deplorabila ın ¸ ˘ care ne aflam. Asa ¸ cum a fost prezis, Regele ˆ ˘ ˘ uns al lui Dumnezeu „ıl va scapa pe saracul ˘ ˘ care striga dupa ajutor, pe cel asuprit si¸ pe cel ˘ neajutorat. El va avea mila de cel de conditie ¸ ˘ ˘ ˘ umila si¸ de sarac, va salva sufletele saracilor“ ˘ ˘ (Ps. 72:12, 13). Cum va fi adusa aceasta eli˘ ˆ ˘ ˆ berare? Raspunsul ıl gasim ın Psalmul 72, o ˆ ˆ cantare ın care se vorbeste ¸ despre domnia lui ˘ Solomon, fiul lui David. Aceasta domnie pre˘ figureaza domnia lui Isus Cristos, Fiul lui ˆ ˘ Dumnezeu, cand omenirea va fi eliberata de ˘ suferint¸ a. 2

ˆ ˘ 2. Cum ne ıncurajeaza Psalmul 72?

O prefigurare a domniei lui Cristos 3 Dupa˘ ce a poruncit ca Solomon sa˘ fie uns ˆ ˘ rege, varstnicul David i-a dat fiului sau instructiuni clare, pe care acesta le-a respectat ¸ ˆ ˆ ıntru totul (1 Regi 1:32–35; 2:1–3). Mai tar˘ ˆ ziu, Iehova i s-a aratat lui Solomon ıntr-un ˘ vis si¸ i-a spus: „Cere ce vrei sa-ti¸ dau! “. Solo˘ mon a cerut un singur lucru: „Da-i slujitoru˘ ˘ ˘ ˘ lui tau o inima ascultatoare ca sa judece po˘ ˘ ˘ ˆ ˘ porul tau, ca sa discearna ıntre bine si¸ rau“. ˆ ˘ ˘ Iehova a ındeplinit aceasta cerere umila a lui ˆ Solomon si¸ i-a dat chiar mai mult decat ceruse (1 Regi 3:5, 9–13). ˆ 4 Deoarece a avut binecuvantarea lui Ieho˘ va, domnia lui Solomon a fost o perioada re˘ marcabila de pace si ¸ de prosperitate, cum nu ˘ a mai existat niciodata sub un guvern ome˘ nesc (1 Regi 4:25). Printre cei care au vrut sa ˘ vada cu ochii lor cum era domnia lui Soloˆ mon a fost regina din Seba, care a venit ın¸ ˘ ˘ sotit ¸ a de un mare alai. Iata ce i-a spus ea lui ˘ ˆ Solomon: „Adevarat a fost cuvantul pe care ˆ l-am auzit ın tara mea . . . nu mi s-a spus nici ¸ 3. a) Ce a cerut Solomon? b) Ce i-a dat Dumnezeu lui Solomon? ˘ 4. Cum a descris o regina domnia lui Solomon?

Ce a prefigurat prosperitatea din timpul domniei lui Solomon?

˘ ˆ ˆ ˆ ˆ pe jumatate! Ai ıntrecut ın ıntelepciune si¸ ın ¸ ˘ bogatie ¸ tot ce-am auzit“ (1 Regi 10:1, 6, 7). ˆ Totusi, mult ¸ ¸ Isus a manifestat o ıntelepciune ˘ mai mare. El a putut spune, pe buna dreptate, despre sine: „Aici este unul mai mare deˆ cat Solomon“ (Mat. 12:42). Eliberare sub domnia Mai Marelui Solomon ˆ 5 In continuare vom analiza Psalmul 72, ˆ ˘ pentru a vedea ce binecuvantari vor exista sub domnia lui Isus Cristos, Mai Marele Solomon. (Cite ¸ste Psalmul 72:1–4.) Acest psalm ˘ ˘ arata cum considera Iehova „domnia prin˘ ˘ ˘ ciara“ a Fiului sau, ‘Printul ¸ Pacii’, Isus Crisˆ tos (Is. 9:6, 7). Sub ındrumarea lui Dumne˘ zeu, Mai Marele Solomon ‘va apara cauza ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ napastuitilor si¸ ıi va salva pe fiii saracului’. In ¸ timpul domniei sale va fi pace si¸ dreptate. ˆ ˘ ˘ ˆ Lucrurile ınfaptuite de Isus pe pamant constituie o prefigurare a ceea ce va realiza viitoarea sa Domnie de O Mie de Ani (Rev. 20:4). ˘ ˆ ˆ ˘ 6 Sa˘ analizam cateva dintre lucrurile ınfap˘ tuite de Isus Cristos, care prefigureaza ce va ˆ face el pentru oameni ca ımplinire a Psalmu˘ lui 72. Avem toate motivele sa fim impresio˘ nati¸ de marea sa compasiune fat¸ a de cei aflati¸ ˆ ˘ ın suferint¸ a (Mat. 9:35, 36; 15:29–31). De ˘ exemplu, un om bolnav de lepra s-a apropiat ˘ ˘ ˘ de Isus si ¸ l-a implorat: „Daca vrei, poti¸ sa ma ˘ ˘ cureti“. ¸ Isus i-a raspuns: „Vreau. Fii curatat! ¸ “. ˘ Si, ¸ imediat, barbatul a fost vindecat! (Mar. ˘ ˆ ˆ ˘ 1:40–42) Cu o alta ocazie, Isus a ıntalnit o va˘ ˘ ˘ ˆ duva, al carei unic fiu murise. ‘Facandu-i-se ˘ ˆ ˘ ˘ mila’, Isus i-a spus tanarului: „Scoala-te! “. Iar ˘ el s-a ridicat; traia din nou! (Luca 7:11–15) ˆ ˘ 7 Iehova i-a dat lui Isus puterea de a ınf ap˘ ˘ 5. Ce arata Psalmul 72, ¸si ce prefigurare gasim aici? ˆ ˆ ˘ 6. Care sunt cateva dintre lucrurile ınfaptuite de ˘ ˆ ˘ Isus, care prefigureaza binecuvantarile Regatului? ˆ ˘ 7, 8. Care au fost cateva dovezi ca Isus avea puterea de a vindeca? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2010

ˆ tui miracole. Acest lucru s-a putut observa ın cazul unei femei „care de doisprezece ani ˆ avea o scurgere de sange“. Desi¸ „suferise multe de la multi¸ doctori si¸ cheltuise tot ce ˆ ˘ ˆ avea“, ıi era tot mai rau. Ea a intrat ıntr-o multime si ¸ ¸ l-a atins pe Isus, lucru nepermis de Lege pentru o femeie care avea „o scurgeˆ ˘ re de sange“ (Lev. 15:19, 25). Simtind ca ie¸ ˆ sise o putere din el, Isus a ıntrebat cine l-a ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ atins. „Inspaimantata si¸ tremurand“, femeia ˘ ˆ ˆ ˘ „a cazut ınaintea lui, spunandu-i tot adevaˆ ˘ rul“. Dandu-si¸ seama ca Iehova o vindecase pe femeie, Isus a fost bun cu ea si¸ i-a spus: ˘ ˆ „Fiica, credinta ¸ ta te-a vindecat. Du-te ın pace ˘ si¸ fii vindecata de boala ta chinuitoare“ (Mar. 5:25–27, 30, 33, 34). 8 Datorita˘ puterii de a vindeca, primita˘ de ˆ ˘ ˘ la ¸ pe bolnavi. ˆ Dumnezeu, Isus i-a˘ ınsanatosit ˘ In plus, cei care au vazut vindecarile trebuie ˘ sa fi fost profund impresionati. ¸ De exemplu, ˘ ˆ ˘ multi¸ au ramas uimiti¸ cand l-au vazut pe Isus ˆ ˆ vindecand bolnavi ınainte de celebra sa Pre˘ ˆ dica de pe munte (Luca 6:17–19). Cand Ioan ˘ Botezatorul a trimis doi mesageri pentru a se ˘ ˘ asigura ca Isus era Mesia, ei l-au gasit ‘vindeˆ candu-i pe multi¸ de boli, de suferinte ¸ mari si¸ ˘ de spirite rele, iar multor orbi daruindu-le vederea’. Isus le-a spus mesagerilor: „Spuneti-i ¸ ˘ ˆ lui Ioan ce ati¸ vazut si¸ ati¸ auzit: orbii ısi¸ ca˘ ˘ ˘ pata vederea, ologii umbla, leprosii ¸ sunt ˘ curata ¸ ti¸ si¸ surzii aud, mortii ¸ sunt sculati¸ si¸ ˘ ˘ ˘ saracilor le este anuntat ¸ a vestea buna“ (Luca ˆ ˘ ˆ 7:19–22). Cat de mult trebuie sa-l fi ıncurajat pe Ioan aceste cuvinte! ˘ ˆ ˘ 9 Este adevarat, ın timpul serviciului sau ˘ ˆ pamantesc, Isus a adus doar o eliberare tem˘ ˘ porara de suferint¸ a. Cei pe care i-a vindecat ˆ ˆ sau i-a ınviat au murit mai tarziu. Totusi, ¸ miˆ ˘ racolele ınfaptuite de Isus au prefigurat eli˘ berarea vesnic a de care omenirea se va bucu¸ ˘ ra sub domnia mesianica. ˆ ˘ 9. Ce au prefigurat miracolele ınfaptuite de Isus? 30

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2010

ˆ ˆ In curand, un paradis mondial! ˆ ˘ ˘ 10 Incearca˘ sati¸ imaginezi cum va fi sa ˘ ˆ ˘ ˆ traiesti pe pamant. (Cite ¸ste Psal¸ ın Paradis ˆ ˘ mul 72:5–9.) Inchinatorii singurului Dum˘ ˘ ˆ nezeu adevarat se vor bucura de viat¸ a ın Paraˆ ˘ dis cat timp soarele si ¸ luna vor exista, adica pentru totdeauna! Regele Isus Cristos va fi o ˘ ˆ ˘ sursa de ınviorare, „ca ploaia pe iarba cosita, ˘ ˘ ˆ ca ploile bogate care uda pamantul“. ˆ ˆ 11 Gande ste-te acum la modul ın care se va ¸ ˆ ˘ ımplini acest psalm. Nu-i asa ¸ de ¸ ca speranta ˘ ˘ ˆ ˆ a trai vesnic pe un pamant paradiziac ıti¸ um¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ple inima de bucurie? Cu sigurant¸ a, raufacaˆ ˘ torul tintuit langa Isus a fost nespus de bucu¸ ˆ ˆ ros cand el i-a zis: ˆ „Vei fi cu mine ın Paradis! “ (Luca 23:43). In timpul Domniei de O Mie de Ani a lui Isus, acel om va fi readus la via˘ ˘ t¸ a. Daca se va supune conducerii lui Cristos, ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ el va putea sa traiasca vesnic pe pamant, per¸ ˘ ˘ fect sanatos si¸ fericit. ˆ ˘ 12 „Cel drept va ınflori“, adica va prospera, sub domnia Mai Marelui Solomon, Isus Crisˆ tos (Ps. 72:7). Cristos ısi¸ va manifesta din plin ˘ ˆ iubirea si¸ grija a fost ˆ tandra, ca ˘ atunci cand ˘ ˆ ˘ pe pamant. In lumea noua promisa de Dumnezeu, chiar si¸ „celor nedrepti“, care vor fi ¸ ˆ ˆ ˘ ınviati, ¸ li se va da ın mod iubitor ocazia sa se ˘ ˘ conformeze normelor lui Iehova si¸ sa traias˘ ˆ ˘ ca (Fap. 24:15). Bineınteles, celor care refuza ¸ ˘ ˆ sa actioneze ın armonie cu cerintele lui ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Dumnezeu nu li se va permite sa ramana ın ˘ ˘ viat¸ a si¸ sa tulbure pacea si¸ linistea ce vor ¸ ˆ ˘ domni ın lumea noua. 13 Mai Marele Solomon ıˆ si va exercita dom¸ ˘ ˆ ˘ nia pe tot pamantul, dupa cum reiese din urˆ ˆ ˘ 10, 11. a) Cat timp vor dura binecuvantarile Regatului, ¸si cum va fi domnia lui Isus? b) Cine va fi cu ˆ ˘ ˘ ˘ Cristos ın Paradis, ¸si ce va trebui sa faca pentru a trai ve ¸snic? ˆ 12. In timpul Domniei de O Mie de Ani, ce posibi˘ ˆ lita ¸ti li se vor oferi celor nedrep ¸ti care vor ınvia? ˆ ˘ ˆ 13. a) Pana unde se va ıntinde domnia lui Cristos? ˆ b) De ce ın timpul domniei lui Cristos pacea nu va ˆ avea sfar ¸sit?

˘ matoarele cuvinte: „El va avea supusi¸ de la o ˆ ˘ mare la alta si [Eufrat] pana la ¸ de la Fluviu ˆ ˘ ˆ marginile pamantului. Inaintea lui se vor pleca locuitorii tinuturilor aride si¸ ˆ dusmanii ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ lui vor linge t¸ arana“ (Ps. 72:8, 9). Intr-adevar, ˘ ˆ Isus Cristos va domni peste tot pamantul (Zah. 9:9, 10). Toti¸ cei care vor pretui ¸ domˆ ˘ nia sa si¸ binecuvantarile acesteia „se vor ple˘ ˘ ca“, adica se vor supune de bunavoie. Pe de ˘ ˘ ˘ ˘ alta parte, pacatosii ¸ care nu se vor cai „vor ˘ ˆ ˘ linge t¸ arana“, fiind nimiciti¸ ‘chiar daca vor ˘ avea o suta de ani’ (Is. 65:20). ˘ ˘ Grija iubitoare fa ¸ta de noi ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ 14 Intrucat se afla ıntr-o stare jalnica, ome˘ ˘ ˘ ˘ nirea pacatoasa are nevoie disperata de aju˘ ˆ ˘ ˘ tor. Exista ınsa o sperant¸ a. (Cite ¸ste Psalmul 72:12–14.) Isus, Mai Marele Solomon, are ˘ ˆ compasiune fat¸ a de noi deoarece ıntelege ¸ ˘ ˆ ˘ starea imperfecta ın care ne aflam. Mai mult, Isus a suferit pentru dreptate, iar Dumnezeu ˘ ˘ ˆ ˘ a permis ca el sa treaca singur prin ıncercari. ˆ ˆ ˆ Zbuciumul lui Isus a fost atat de mare, ıncat ˘ ˘ „sudoarea i s-a facut ca niste picaturi de ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ sange care cadeau pe pamant“! (Luca 22:44) ˆ ˆ ˆ Mai tarziu, ın timp ce se afla pe stalpul de ˘ tortura, el a strigat: „Dumnezeul meu, Dum˘ ˘ nezeul meu, de ce m-ai parasit? “ (Mat. ˘ ˆ 27:45, 46). Isus a ramas fidel ın pofida sufeˆ rintelor pe care le-a ındurat si¸ a eforturilor ¸ ˆ ˘ disperate ale lui Satan de a-l ındeparta de Iehova. 15 Putem fi siguri ca˘ Isus vede suferinta ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ noastra si¸ „ıl va scapa pe saracul care striga ˘ dupa ajutor, pe cel asuprit si¸ pe cel neajutoˆ ˘ rat“. Manifestand grija iubitoare asemenea ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Tatalui sau, Isus ‘ıi va asculta pe saraci’ si¸ ‘ıi ˆ ˘ va vindeca pe cei cu inima franta si¸ le va pan˘ sa ranile care dor’ (Ps. 69:33; 147:3). Isus poa˘ ˘ te „avea compatimire pentru slabiciunile ˘ ˆ 14, 15. De unde ¸stim ca Isus ın ¸telege sentimentele ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ umane ¸si ca „ıl va scapa pe saracul care striga dupa ajutor“?

ˆ noastre“ deoarece „ın toate privintele a fost ¸ ˆ ˆ pus la ıncercare ca noi“ (Evr. 4:15). Ce manˆ ˘ ˘ gaietor este sa stim ca Regele Isus Cristos ¸ ˆ ˘ ˘ domneste a cu ne¸ ¸ acum ın cer si¸ ca asteapt ˘ ˘ rabdare sa-i elibereze pe oameni de sufe˘ rint¸ a! ˆ ˆ ˆ 16 Intrucat a avut ıntelepciune si ¸ ¸ perspicaˆ ˘ citate, Solomon a simtit, ¸ ınˆ mod sigur, „mila ˘ de cel de conditie ¸ umila“. In plus, viata ¸ lui a ˘ fost marcata de evenimente triste si¸ trauma˘ tizante. Fratele sau Amnon a violat-o pe sora lui Tamar, iar Absalom, un alt frate al lui Solomon, l-a ucis pe Amnon pentru fapta co˘ misa (2 Sam. 13:1, 14, 28, 29). Absalom a uzurpat tronul lui David, dar uneltirea sa a ˆ ˆ esuat, ıntrucat a fost ucis de Ioab (2 Sam. ¸ ˆ 15:10, 14; 18:9, 14). Mai tarziu, Adonia, un alt ˆ ˘ frate al lui Solomon, a ıncercat sa acapareze ˘ puterea. Daca ar fi reusit, ¸ aceasta ar fi dus, biˆ neınteles, la uciderea lui Solomon (1 Regi ¸ ˘ 1:5). Din rugaciunea pe care Solomon a rostit-o la inaugurarea templului lui Iehova reie˘ ˆ ˘ ˘ se clar ca el a ınteles suferinta ¸ ¸ umana. Iata ce ˘ s-a rugat Solomon cu privire la supusii ¸ sai: ˆ „Fiecare ısi¸ cunoaste ¸ rana si¸ durerea . . . [Ie˘ ˘ ˘ ˘ ˘ hova,] iarta! Si ¸ da-i fiecaruia dupa toate caile lui“ (2 Cron. 6:29, 30). 17 Poate ca˘ suferinta noastra˘ se datoreaza˘ ¸ ˆ unor experiente pe care le-am avut ın trecut. ¸ ˘ ˘ ˘ 16. De ce a putut Solomon sa aiba compasiune fa ¸ta ˘ de supu ¸sii sai? ˘ 17, 18. a) Cu ce sentimente trebuie sa lupte unii ˆ ˘ ˘ slujitori ai lui Dumnezeu? b) Ce anume ıi ajuta sa persevereze?

˘ Cum a ¸ti raspunde?

˘ ˆ ˙ Ce prefigurare gasim ın Psalmul 72? ˙ Cine este Mai Marele Solomon, ¸si ˆ ˘ ˆ pana unde se va ıntinde domnia sa? ˆ ˘ ˆ ˙ Ce binecuvantari prezise ın Psalmul 72 te atrag cel mai mult? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 AUGUS T 2010

˘ O lume noua ˆ ˘ ımbelsugat a! ¸ ˆ ˘ 19 Incearca˘ din nou sati¸ ˘ imaginezi ce viat¸ a vor aˆ vea oamenii drepti¸ ın lu˘ mea noua a lui Dumnezeu, sub domnia Mai Mare˘ lui Solomon. „Va fi bogatie ¸ ˆ ˘ ˆ de grane pe pamant, pe ˆ varful muntilor va fi bel¸ sug mare“, promite Iehova ¸ ˆ ˆ ˆ (Ps. 72:16). Intrucat pe varˆ ful muntilor nu cresc gra¸ ˆ ne, aceste cuvinte scot ın ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Merita sa depunem toate eforturile pentru a trai ın Paradis evident¸ a cat de roditor va ˘ ˆ sub conducerea Mai Marelui Solomon deveni pamantul. „Roadele ˘ lui vor fi asemenea copacilor Libanului“, o Maria1, o Martora a lui Iehova care are peste ˘ ˘ ˘ treizeci de ani, a scris: „Am toate motivele sa regiune manoasa din timpul lui Solomon. ˘ ˆ fiu fericita, dar deseori, din cauza trecutului Gandeste-te! Nu vor mai fi lipsuri de alimen¸ ˆ ˘ meu, sunt cuprinsa de rusine si¸ dezgust. In ¸ te si nimeni nu va mai suferi de foame! Cu ¸ ˘ ˆ ˘ acele momente sunt foarte trista si¸ ımi vine totii ¸ ne vom bucura atunci de „un ospat¸ cu ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ sa plang, de parca totul s-ar fi petrecut ieri. mancaruri cu mult ulei“ (Is. 25:6–8; 35:1, 2). ˆ Amintirile de nesters ımi produc si¸ acum sen¸ ˆ ˆ 20 Cine merita˘ ın primul rand toate laude˘ ˘ timente coplesitoare de vinovatie ¸ si¸ de lipsa ¸ ˆ ˘ le pentru aceste binecuvantari? Regele Etern de valoare“. si ¸ Suveranul Universului, Iehova Dumnezeu. 18 Multi dintre slujitorii lui Dumnezeu au ¸ ˘ Cu totii ¸ ne vom uni atunci glasurile pentru astfel de sentimente. Ce le poate da taria neˆ ˘ ˘ a intona plini de bucurie cuvintele de ıncesara pentru a persevera? Iata ce spune Ma˘ cheiere ale acestei frumoase si¸ emotionante ¸ ria: „Prietenii adevarati, ¸ precum si¸ fratii ¸ si¸ suˆ ˘ ˘ ˘ c ant ari: „Numele lui [al Regelui Isus Cristos] rorile din congregatie ¸ ma fac fericita. De ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ s a tin a pe timp indefinit, numele lui sa dai¸ asemenea, ıncerc sa ma concentrez asupra ˆ ˘ ˘ ˘ nuie ınaintea soarelui si, ¸ prin el, ei sa se bipromisiunilor lui Iehova. Sunt sigura ca stri˘ ˘ ˆ ˘ gatele mele de ajutor vor deveni strigate de necuvanteze, iar toate natiunile sa-l nu¸ ˘ ˘ ˆ ˘ bucurie“ (Ps. 126:5). Cu totii ¸ trebuie sa ne measca fericit! Binecuvantat sa fie Iehova ˆ punem speranta ¸ ın cel numit de Dumnezeu Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel, singurul ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa fie Conducator, Fiul Sau. Cu privire la el care face lucrari minunate! Binecuvantat sa ˘ ˘ a fost prezis: „Va avea mila de cel de condifie gloriosul sau nume pe vesnicie si¸ gloria ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ tie ¸ umila si¸ de sarac, va salva sufletele saralui sa umple ıntregul pamant! Amin si¸ amin“ cilor. Le va elibera sufletul de asuprire si¸ de (Ps. 72:17–19). ˘ ˆ ˆ violent¸ a si¸ sangele lor va fi pretios ın ochii ¸ ˘ ˆ ˘ 19, 20. a) Potrivit cu Psalmul 72, ce problema va sai“ (Ps. 72:13, 14). Ce ıncurajatoare este ˘ ˆ ˆ ˘ rezolva Regatul? b) Cine merit a ın primul r and lauaceasta promisiune! ˆ 1 Numele a fost schimbat.

dele pentru domnia lui Cristos? c) Ce sentimente ı ¸ti ˆ ˘ trezesc binecuvantarile Regatului?