2010 06 by Geo Croi

34567 15 IUNIE 2010

(Paginile 6–14, 15–24, 25–29) ARTICOLE DE STUDIU:

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU

26 iulie — 1 august

ARTICOLELE DE STUDIU 1, 2 PAGINILE 6–14

˘ ˘ ˘ Sa gasim ocrotire si¸ sigurant¸ a ˆ ın mijlocul poporului lui Iehova PAGINA 6

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 107, 122

2–8 august

˘ Continuati¸ sa ziditi¸ congregatia! ¸ PAGINA 10

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 124, 53

9–15 august

˘ ˆ ˘ ‘Sa ınvingem r aul prin bine’ ˆ ˆ tin ¸ andu-ne sub control mania PAGINA 15

ˆ ˘ C ANTARILE NR. 83, 76

16–22 august

˘ ˘ Vorbirea placuta ˘ promoveaza relatii ¸ bune PAGINA 20

ˆ ˘ CANTARILE NR. 80, 77

23–29 august

˘ ˘ ˆ Sa gasim ınviorare ˆ ˘ ın activitatile ¸ spirituale PAGINA 25

Aceste articole ne vor spori aprecierea penˆ ˘ tru binecuvantarile pe care le primim ca membri ai congregatiei Vom vedea ¸ crestine. ¸ si¸ ce putem face personal pentru a-i zidi si¸ a-i ajuta pe frati. ¸ ARTICOLELE DE STUDIU 3, 4 PAGINILE 15–24 ˘ ˘ ˆ Aceste doua articole prezinta modul ın care ˘ ˘ ˘ aplicarea principiilor biblice ne ajuta sa raˆ ˆ manem ın pace cu fratii ¸ si¸ cu semenii nostri ¸ ˆ ın pofida imperfectiunii. De asemenea, arti¸ ˘ ˆ colele arata cat de mult contribuie vorbirea ˘ ˘ placuta la promovarea unor relatii ¸ bune. ARTICOLUL DE STUDIU 5 PAGINILE 25–29 ˆ ˘ ˘ Lumea crede ın mod gresit ¸ ca activitatile ¸ ˘ ˆ care satisfac dorin tele c arnii aduc ınviorare. ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ Insa slujitorii lui Iehova gasesc ınviorare ın ˘ ˘ activitatile ¸ spirituale. Acest articol arata cum putem avea un sentiment profund si¸ durabil de bucurie si¸ satisfactie. ¸

ˆ ˘ CANTARILE NR. 57, 48

5 2010 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate.

wst10 06/15-M

˘ ˘ SA GASIM ˘ OCROTIRE ˆ SI ¸ SIGURAN T¸ A IN MIJLOCUL POPORULUI LUI IEHOVA ˘ ˆ „Te voi preamari ın adunarea cea mare.“ (PS. 35:18) ˆ ˘ OE si¸ sotia ¸ sa sunt ın vacant¸ a la tropice si¸ ˘ facˆ scufundari deasupra unui recif de co˘ rali. In jurul lor misun ¸ a pesti ¸ de toate culori˘ ˆ ˆ le si¸ marimile. Admirand reciful, ei se ınde˘ ˘ ˆ ˘ ˆ parteaza ıncet de t¸ arm. Brusc, adancimea apei ˘ creste ¸ foarte mult, iar fundul marii se pierde ˆ ˘ ˆ ˘ ın abisul albastru. „Cred ca ne-am ındepartat ˘ prea mult“, spune sotia ¸ lui Joe. „Stai linistit ¸ a, ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ stiu ce fac“, ıi raspunde el. Imediat ınsa ıi ¸ ˆ ˆ vine ın minte o ıntrebare: „Oare de ce au dis˘ ˘ ˆ parut toti¸ pestii?“. Cu groaza, ıntelege moti¸ ¸ ˆ ˆ ˘ vul. Din adancuri, un rechin se ındreapta ˘ ˘ chiar spre el. Joe pare o victima sigura! La nici ˆ doi metri de el, rechinul se ıntoarce brusc si¸ ˘ se face nevazut. ˆ 2 Un crestin poate fi atat de captivat de ¸ atractiile sistemului lui Satan — divertismen¸ ˘ ˆ ˆ ˘ te, munca laica, lucruri materiale —, ıncat sa ˘ ˆ ˘ nu-si¸ dea seama ca se ındreapta spre „ape“ ˆ adanci si¸ periculoase. „Experienta ¸ prin care ˘ ˘ ˘ ˆ am trecut m-a facut sa ma gandesc mai mult ˘ la persoanele cu care ma asociez“, spune Joe, ˘ ˆ ˘ care slujeste ¸ ca batran. „Cel mai bine este sa ˆ ˆ ˘ ˘ ınoti¸ ın ape sigure si¸ plˆ acute, ca sa spun asa, ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ adica ın congregatie.“ Intr-adevar, nu este ın¸ ˘ ˆ ˆ ˆ telept „sa ınoti“ ¸ ¸ ın ape adanci, unde ai putea ajunge izolat din punct de vedere spiritual si¸ ˆ ˘ ˘ ˆ deci ıntr-o situatie ¸ periculoasa. Daca ıti¸ dai ˘ ˆ ˘ ˆ seama ca te-ai ındepartat, ıntoarce-te imediat

ˆ 1–3. a) Cum ar putea ajunge unii cre ¸stini ıntr-o si˘ tua ¸tie periculoasa din punct de vedere spiritual? ˘ b) Unde pot gasi ocrotire slujitorii lui Iehova? 6

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

ˆ ın „apele sigure“ din congregatie! ¸ Altfel, risti ¸ ˘ sa fii devorat pe plan spiritual. ˆ ˘ 3 In aceasta˘ lume, crestinii adevara ti¸ se con¸ ˘ frunta cu tot felul de pericole (2 Tim. 3:1–5). ˘ ˆ ˘ Satan stie ¸ ca zilele ıi sunt numarate si¸ face tot ˘ posibilul sa-i devoreze pe cei care nu sunt vigilenti¸ (1 Pet. 5:8; Rev. 12:12, 17). Totusi, ¸ noi ˘ ˆ nu suntem lipsiti¸ de aparare. Iehova ısi¸ ocroˆ teste ¸ slujitorii ıntr-un refugiu spiritual: con˘ gregatia ¸ crestin ¸ a. ˆ ˘ ˘ 4 Societatea de azi ofera˘ ıntr-o mica masu˘ ˘ ˘ ˘ ra sigurant¸ a fizica sau afectiva. Infractiunile, ¸ violenta, ¸ costul ridicat al vietii ¸ sau problemele de mediu contribuie la nesiguranta ¸ vietii. ¸ ˆ Mai devreme sau mai tarziu, toti¸ oamenii se ˘ ˘ ˘ confrunta cu probleme de sanatate sau cu ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ cele specifice ınaintarii ın varsta. Iar cei care ˘ ˘ au un serviciu, o casa, o situatie ¸ materiala sa˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tisfacatoare si¸ o sanatate relativ buna s-ar puˆ ˆ tea ıntreba cat timp se vor mai bucura de toate acestea. ˘ ˘ 5 Din pacate, multi¸ oameni n-au gasit sigu˘ ˘ ˘ rant¸ a nici pe plan afectiv. Desi¸ sperau sa ga˘ ˆ ˆ seasca pace si¸ ımplinire prin ıntemeierea ˆ unei ˘ ˆ familii, astept arile le-au fost ınselate. In plus, ¸ ¸ ˘ multi¸ oameni care merg la biserica sunt dezorientati¸ din punct de vedere spiritual. Ei pun ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ la ındoiala valoarea ındrumarii primite, ın ˆ special din cauza conduitei ındoielnice a con˘ ˆ ˘ ˘ ducatorilor religiosi¸ si¸ a ınvat¸ aturilor nebiblice predate de acestia. De aceea, multi¸ ¸ 4, 5. Cum privesc mul ¸ti oameni viitorul, ¸si de ce?

ˆ ˘ ˆ Inoata ın ape sigure! ˘ ˆ ˆ Ramai ın congregatie! ¸

˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ considera ca nu le ramane decat sa-si¸ puna ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ speranta t¸ a sau ın bunavointa ¸ ın stiin ¸ si¸ ın bu¸ nul simt¸ al semenilor. Nu este deci de mira˘ ˆ re ca multe persoane nu se simt deloc ın si˘ ˘ ˘ gurant¸ a sau ca, pur si¸ simplu, aleg sa nu se ˆ ˘ gandeasca prea mult la viitor. ˆ 6 Intre atitudinea celor care fac parte din ˘ congregatia ¸ crestin ¸ a si¸ atitudinea celorlalti¸ ˘ oameni exista un contrast evident! Desi, ¸ ca ˘ slujitori ai lui Iehova, ne confruntam cu ˆ 6, 7. a) De ce atitudinea celor care ıi slujesc lui Dumnezeu se deosebe ¸ste de a celorlal ¸ti? b) Ce vom ˆ analiza ın continuare?

aceleasi¸ probleme ca toti¸ ceilalti, ¸ reactia ¸ ˘ ˘ noastra este foarte diferita. (Citeste ¸ Isaia 65:13, 14; Maleahi 3:18.) De ce? Deoarece cunoastem explicatia ¸ Bibliei referitoare la ¸ ˆ ˘ starea ın care se afla omenirea si¸ suntem ˘ ˘ ˘ pregatiti¸ sa facem fat¸ a problemelor vieˆ ˘ ˘ tii. ¸ De aceea, nu ne ıngrijoram peste ma˘ sura cu privire la viitor. Suntem feriti¸ de ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ gandirea nesanatoasa si¸ nescripturala, de practicile imorale si¸ de consecintele aces¸ tora. Astfel, membrii congregatiei ¸ crestine ¸ simt o pace pe care ceilalti¸ n-o cunosc (Is. 48:17, 18; Filip. 4:6, 7). 7 Biblia prezinta˘ exemple care ne ajuta˘ sa˘ ˘ ˘ meditam la siguranta ¸ de care se bucura cei ˆ care ıi slujesc lui Iehova, spre deosebire de ceilalti¸ oameni. Aceste exemple, pe care le ˆ ˆ vom analiza ın continuare, ne pot ındemna ˘ ˘ ˆ ˘ sa ne examinam gandirea si¸ conduita si¸ sa ve˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ dem daca trebuie sa aplicam ıntr-o masura si¸ ˘ mai mare sfaturile lui Dumnezeu, menite sa ˘ ne ocroteasca (Is. 30:21).

˘ ˘ „Era sa mi se abata piciorul“ ˆ ˘ ˆ 8 Inca de la ınceputul istoriei omenirii, cei ˘ ˘ ˘ care au ales sa-i slujeasca lui Iehova si¸ sa as˘ ˘ ˘ ˘ culte de El s-au straduit sa nu aiba legaturi ˆ ˆ str Lui. ˆ anse cu˘ cei care nu˘ i se ˘ ınchinau ˆ ˆ ˘ Intr-adevar, Iehova a aratat ca ıntre ınchina˘ ˆ ˘ torii sai si¸ cei care ıl urmau pe Satan avea sa ˘ fie dusm ¸ anie (Gen. 3:15). Deoarece nu se abat de la principiile divine, membrii po˘ porului lui Dumnezeu actioneaz a diferit de ¸ ˘ ˘ ˆ 8. Ce au trebuit sa faca ıntotdeauna slujitorii lui Iehova? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

cei din jurul lor (Ioan 17:15, 16; 1 Ioan 2:15–17). Acest lucru nu este mereu usor. Unii ¸ ˆ ˘ slujitori ai lui Iehova s-au ıntrebat daca me˘ ˘ ˘ ˘ ˘ rita sa duca o viat¸ a plina de sacrificii. ˆ 9 Unul dintre slujitorii lui Iehova care a ın˘ ˆ ˘ ˆ ceput sa se ıntrebe daca luase decizii ıntelep¸ te a fost scriitorul Psalmului 73, probabil un ˆ urmas¸ al lui Asaf. Psalmistul s-a ıntrebat de ce ˘ ˘ ˘ ˘ oamenii rai par deseori sa aiba succes, sa fie ˘ ˆ fericiti¸ si¸ sa prospere, ın vreme ce oamenii ˘ ˘ ˘ care se straduiesc sa-i slujeasca lui Dumnezeu ˆ ˘ ˘ trec prin ıncercari si¸ greutati. ¸ (Citeste ¸ Psalmul 73:1–13.) ˆ ˘ ˘ ˘ 10 Ti-ai pus si tu ıntreb ari asemanatoare ce¸ ¸ ˘ ˘ lor puse de psalmist? Daca da, nu trebuie sa ˘ ˘ ˘ te simti¸ peste masura de vinovat sau sa crezi ˘ ˘ ca nu mai ai credint¸ a. De fapt, si¸ alti¸ slujitori ai lui Iehova, dintre care unii au fost folositi¸ ˆ de El pentru a scrie Biblia, au avut gan˘ ˘ duri asemanatoare (Iov Ps. 37:1; Ier. ˆ 21:7–13; ˘ 12:1; Hab. 1:1–4, 13). Intr-adevar, cei care do˘ ˘ ˘ resc sa-i slujeasca lui Iehova trebuie sa medi˘ ˘ teze cu seriozitate si¸ sa accepte raspunsul la ˘ ˆ urmatoarea ıntrebare: Este faptul de a-i sluji lui Dumnezeu si¸ de a asculta de El cea mai ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ buna cale de viat¸ a? Aceasta ıntrebare vizeaza ˆ controversa pe care Satan a ridicat-o ın Eden, ˘ referitoare la suveranitatea universala a lui Iehova (Gen. 3:4, 5). Prin urmare, cu totii ¸ ar ˘ ˘ ˘ trebui sa meditam la problema ridicata de ˘ psalmist. Ar trebui sa-i invidiem pe oamenii ˘ ˘ ˘ ˘ rai si¸ laudarosi, ¸ carora, aparent, le merge ˘ ˘ ˘ ˆ bine? Ar trebui sa-i imitam, ‘abatandu-ne’ de ˆ ˘ la ınchinarea adusa lui Iehova? Este exact ce ˘ si-ar dori Satan sa facem! ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ 11 Ce l-a ajutat pe psalmist sasi¸ ınvinga ın9. Descrie ¸ti zbuciumul sufletesc al scriitorului Psalmului 73. ˆ ˘ 10. De ce ıntrebarile puse de psalmist sunt importante ¸si pentru noi? ˆ ˆ 11, 12. a) Cum ¸si-a ınvins psalmistul ındoielile? ˆ ˘ ˘ b) Ce ınva ¸tam din exemplul psalmistului? c) Ce ˘ anume te-a ajutat ¸si pe tine sa ajungi la concluzia psalmistului? 8

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

˘ ˆ ˘ doielile? Desi¸ a recunoscut ca era cat pe ce sa ˘ ˘ se abata de la calea dreptatii, schimbat ¸ el si-a ¸ ˆ ˆ atitudinea cand a intrat ın „grandiosul sanc˘ ˆ tuar al lui Dumnezeu“, adica atunci cand a ˘ ˆ cautat ın templul lui Iehova compania persoanelor spirituale si¸ a meditat la scopul lui ˘ ˘ ˘ Dumnezeu. El s-a convins ca nu dorea sa aiba ˆ ˘ ˆ parte de acelasi¸ sfarsit ¸ ¸ ca oamenii rai. A ınte˘ ˘ ˆ les ca modul lor de viat¸ a si ¸ deciziile lor ıi duc pe „un teren alunecos“. De asemenea, si-a ¸ dat ˘ ˆ ˘ ˘ seama ca toti¸ oamenii care ‘ıl parasesc pe Ieˆ ˆ ˘ ˆ hova comit¸ and imoralitate’ ısi¸ vor gasi ın ˆ ˆ ˘ mod inevitabil sfarsitul ıntr-o ‘groaza neas-¸ ¸ ˘ ˆ teptata’, ın timp ce slujitorii lui Iehova vor ˘ primi ajutorul Sau. (Citeste ¸ Psalmul 73:16–19, ˘ 27, 28.) Cu sigurant¸ a, si¸ tu te-ai convins de ˘ ˘ ˘ acest adevar. Multi¸ ar putea fi tentati¸ sa traias˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ca pentru ¸ a cont de legile ¸ fara sa tin ˆ ei˘ ınsi¸ si, divine. Insa consecintele unei astfel de con¸ duite nu pot fi evitate (Gal. 6:7–9). ˆ ˘ 12 Ce mai putem ınv ata ¸ din exemplul psal˘ ˘ ˆ mistului? El a gasit sigurant¸ a si¸ ıntelepciune ¸ ˆ ın mijlocul poporului lui Dumnezeu. Psalˆ ˘ ˆ ˘ mistul a ınceput sa gandeasca logic si¸ clar ˘ ˆ ˆ dupa ce a mers ın locul ınˆ unde i se aducea ˘ ˘ chinare lui Iehova. In mod asemanator, si¸ ˘ ˘ ˆ ˘ noi putem gasi sfatuitori ıntelep ti¸ si¸ hrana ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ spirituala sanatoasa la ıntrunirile congregaˆ ˆ ˘ ˘ tiei. Asadar, Iehova ısi¸ ındeamna pe buna ¸ ¸ ˘ ˆ dreptate slujitorii sa participe la ıntruniri. ˆ Aici primesc ıncurajare si¸ sunt impulsionati¸ ˆ ˘ cu ıntelepciune (Is. 32:1, 2; Evr. sa actioneze ¸ ¸ 10:24, 25).

ˆ Alege- ¸ti cu ın ¸telepciune prietenii 13 Dina, fiica lui Iacob, a avut mult de su˘ ˘ ˆ ferit din cauza ca s-a ımprietenit cu persoane care nu-i slujeau lui Iehova. Relatarea din Ge˘ ˘ ˘ neza spune ca Dina obisnuia sa petreaca timp ¸ ˆ cu tinerele canaanite din regiunea ın care lo˘ ˆ 13–15. a) Prin ce experien ¸ta a trecut Dina? b) Ce ın˘ ˘ va ¸tam din experien ¸ta Dinei? c) De ce asocierea cu ˘ fra ¸tii de credin ¸ta constituie o protec ¸tie?

cuia. Canaanitii ¸ nu aveau aceleasi¸ norme moˆ ˆ ˘ rale ınalte ca ınchinatorii lui Iehova. Potrivit unor descoperiri arheologice, Canaanul era ˆ plin de idolatrie, imoralitate, ınchinare de˘ ˘ pravata si¸ violent¸ a (Ex. 23:23; Lev. 18:2–25; Deut. 18:9–12). Ce consecinte ¸ a suportat Dina ˘ pentru ca s-a asociat cu acesti ¸ oameni? 14 Un canaanit, pe nume Sihem, „cel mai ˘ ˘ ˘ ˘ respectat din toata casa tatalui sau“, a vazut-o pe Dina, „a luat-o, s-a culcat cu ea si¸ a violat-o“ (Gen. 34:1, 2, 19). Ce tragedie! Si-a ima¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ginat vreodata Dina ca i s-ar putea ıntampla ˘ ˘ asa ¸ ceva? Probabil ca ea cauta doar prietenia ˆ ˘ tinerilor canaaniti, ¸ care, ın ochii ei, pareau ˆ inofensivi. Cu toate acestea, Dina s-a ınselat ¸ amarnic. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ 15 Ce ınv at¸ am din aceasta relatare? Ca nu ˆ ne putem ımprieteni cu persoane care nu-i ˘ ˘ ˘ slujesc lui Iehova fara sa suferim consecinte ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ grave. Scripturile arata ca „tovarasiile rele stri¸ ˆ ˘ ca obiceiurile folositoare“ (1 Cor. 15:33). In ˘ schimb, daca ne asociem cu persoane care ˆ ˘ ˘ ne ımpartasesc convingerile, normele mora¸ ˆ le ınalte si¸ iubirea pentru Iehova, suntem pro˘ ˘ ˘ ˘ tejati. ¸ Astfel de tovarasii ¸ bune ne ajuta sa ac˘ ˆ tion am cu ıntelepciune (Prov. 13:20). ¸ ¸

˘ „A ¸ti fost spala ¸ti“ ˘ 16 Congregatia crestina i-a ajutat pe multi sa˘ ¸ ¸ ¸ ˆ renunte ¸ la practicile necurate. In prima scri˘ soare catre crestinii din Corint, apostolul Pa¸ ˘ ˘ vel a vorbit despre schimbarile pe care le fa˘ cusera acestia pentru a-si¸ armoniza viata ¸ cu ¸ ˘ normele divine. Unii fusesera fornicatori, idolatri, ˆ ˘ adulteri, homosexuali, hoti¸ sau be-˘ tivi. Insa Pavel a spus despre acesti ca ¸ ¸ crestini ¸ ˘ ‘au fost spalati’. (Cite ste 1 Corinteni 6:9–11.) ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ 17 Oamenii far a credint¸ a nu au principii de ˘ ˘ ˘ viat¸ a sanatoase. Ei fac numai ce vor sau, pur 16. Ce a spus apostolul Pavel despre unii cre ¸stini din Corint? 17. Cum s-a schimbat via ¸ta multor oameni care au ˆ ˘ ınceput sa respecte normele Bibliei?

˘ ˘ si¸ simplu, adopta conduita imorala a celor ˘ ˆ din jur, la fel cum faceau unii corinteni ınaˆ ˘ ˘ ˘ inte sa devina crestini (Ef. 4:14). Insa cunoas-¸ ¸ ˘ ˆ terea exacta a Cuvantului lui Dumnezeu si¸ a ˆ scopurilor Sale are puterea de a schimba ın ˘ ˆ ˘ bine viata ¸ celor care aplica ceea ce ınvat¸ a din Scripturi (Col. 3:5–10; Evr. 4:12). Multi¸ frati¸ ˘ ˆ si¸ surori recunosc ca, ınainte de a cunoaste ¸ si¸ de a adopta normele drepte ale lui Iehova, ˘ ˘ ˘ traiau fara restrictii ¸ de ordin moral. Totusi¸ se ˆ ˘ simteau neımpliniti¸ si¸ nefericiti. ¸ ¸ Ei au gasit ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ pace launtrica numai dupa ce au ınceput sa ˘ se asocieze cu poporul lui Dumnezeu si¸ sa respecte principiile Bibliei. ˘ ˘ 18 Unii dintre cei care au decis sa˘ par aseas˘ ca „apele sigure“ ale congregatiei cre stine re¸ ¸ ˘ ˘ greta acum amarnic aceasta decizie. De exem˘ plu, o sora, pe care o vom numi Tania, spune ˘ ˘ ˘ ˆ ca „a cunoscut adevarul de mica“, dar, cand ˘ ˘ ˘ ˆ avea 16 ani, a parasit congregatia, ¸ lasandu-se ˘ „atrasa de ispitele acestei lumi“. Printre con˘ secintele pe care le-a suferit au fost o sarcina ¸ ˘ nedorita si¸ un avort. Ea spune: „Cei trei ani ˘ ˆ petrecuti¸ departe de congregatie ¸ au lasat ın ˆ ˘ sufletul meu urme adanci, care nu vor dispa˘ ˆ ˘ rea. Si ¸ acum ma chinuie gandul ca mi-am ˘ ucis copilasul nenascut. . . . Celor care ar ¸ ˘ dori «sa guste» chiar si¸ numai putin ¸ din ceea ˘ ce ofera lumea le spun un singur lucru: Nu ˘ ˆ ˘ ˘ faceti¸ asta! La ınceput s-ar putea sa va placa, ˘ ˆ ˆ ˘ ınsa veti¸ ramane cu un gust foarte amar. Lu˘ ˆ ˘ ˘ ˆ 18. a) Prin ce experien ¸ta a trecut o tanara? b) Ce ın˘ ˘ ˘ ˘ va ¸tam din aceasta experien ¸ta?

˘ Cum a ¸ti raspunde? ˆ ˘ ˘ ˙ Ce ınva ¸tam din experien ¸ta scriitorului Psalmului 73? ˆ ˘ ˘ ˙ Ce ınva ¸tam din experien ¸ta Dinei? ˘ ˘ ˆ ˙ De ce gasim siguran ¸ta ın ˘ congrega ¸tia cre ¸stina? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

˘ ˆ ˘ mea nu poate sa-ti¸ ofere decat suferint¸ a. Stiu ¸ ˘ ˆ asta. Am simtit-o pe propria piele. Ramaneti¸ ¸ ˆ ın organizatia ¸ lui Iehova! Este singura cale de ˘ viat¸ a care aduce fericire“. 19 Unde ai ajunge daca˘ ai abandona congre˘ ˆ ˘ gatia ¸ crestin ¸ a, care ıti¸ ofera ocrotire spiritua˘ ˘ ˘ ˆ la? Mediteaza la aceasta ıntrebare! Multi¸ dinˆ ˘ tre cei care ısi¸ amintesc viata ¸ lipsita de sens ˆ ˘ pe care au dus-o ınainte de a accepta adevaˆ ˆ rul se ıngrozesc la acest gand (Ioan 6:68, 69). ˘ ˘ ˆ ˆ Daca vei ramane strans atasat ¸ de cre¸ de fratii ˘ ˆ dint¸ a, te vei bucura ın continuare de siguran˘ ˆ t¸ a si¸ ocrotire si¸ vei fi scutit de suferinta ¸ atat ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ de raspandita ın lumea lui Satan. Continua sa ˘ 19, 20. Cum ne asigura ocrotire congrega ¸tia cre ¸s˘ tina?

˘ te asociezi cu membrii congregatiei ¸ si¸ sa parˆ ticipi cu regularitate la ıntruniri. Astfel nu vei ˆ ˘ ˆ ˘ uita cata ıntelepciune vadesc normele drepte ¸ ˆ ˘ ale lui Iehova si¸ te vei simti¸ ındemnat sa le respecti. ¸ La fel ca psalmistul, ai toate motive˘ ˘ ˆ le ‘sa-l preamaresti ¸ pe Iehova ın adunarea cea mare’ (Ps. 35:18). ˘ 20 E adevarat, din diverse motive, toti¸ cres-¸ ˆ tinii trec prin momente ın care le este greu ˘ ˘ ˘ sa-si¸ pastreze integritatea. Poate ca e nevoie ˘ ˘ ca cineva sa le arate directia ¸ corecta. Ce poti¸ ˆ ˆ face tu si, ıntreaga congregatie, ¸ ¸ ¸ bineınteles, ˆ pentru a-i ajuta pe colaboratorii crestini ın ¸ ˆ ˘ astfel de momente? In articolul urmator vom ˘ ˆ ˆ vedea cum putem ‘continua sa ne mangaiem ˘ unii pe altii ¸ si¸ sa ne zidim’ fratii ¸ (1 Tes. 5:11).

˘ CONTINUATI ¸ SA ZIDITI ¸ CONGREGATIA! ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ „Continuati ¸ sa va mangaiati ¸ unii pe altii ¸ ˘ ˘ si (1 TES. 5:11) ¸ sa va ziditi ¸ unii pe altii.“ ¸ ˆ ˘ E BINECUVANTARE extraordinara este ˘ sa fii membru al congregatiei crestine! ¸ ¸ ˆ ˘ Te bucuri de o prietenie stransa cu Iehova. Esti grave ale unui ¸ ¸ scutit de consecintele ˘ ˘ mod de viat¸ a nescriptural, fiindca te bizui pe ˆ ˆ ındrumarea Bibliei. Esti ¸ ınconjurat de prie˘ ˆ teni adevarati, ¸ care ıti¸ vor binele. Da, te ˆ ˘ bucuri de multe binecuvantari! Totusi, ¸ ma˘ joritatea crestinilor se confrunta cu tot felul ¸

ˆ ˘ ˘ 1. a) De ce binecuvantari ne bucuram ca membri ˆ ˘ ai congregatiei b) Ce probleme avem ınca ¸ crestine? ¸ ˆ de ınfruntat? 10

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

de probleme. Unii au, poate, nevoie de ajuˆ tor pentru a ıntelege lucrurile mai profunde ¸ ale Bibliei. Altii ¸ sunt bolnavi, deprimati¸ sau ˘ ˆ suport unor decizii neıntelep¸ ¸ ˆ a consecintele ˘ ˆ ˆ ˘ te. In plus, cu totii ¸ traim ıntr-o lume ınstrai˘ nata de Dumnezeu. ˘ ˘ 2 Niciunul dintre noi nu vrea sa-i vada pe ˘ ˆ fratii ¸ de credint¸ a suferind sau confruntanˆ du-se cu probleme. Comparand congregatia ¸ ˘ cu un corp, apostolul Pavel a spus: „Daca un ˘ ˆ 2. Ce ar trebui sa facem cand fratii ¸ trec prin situatii ¸ dificile, si¸ de ce?

ˆ ˘ Cand un frate de credint¸ a ˘ trece printr-o situatie ¸ dificila, ˘ putem sa-l sustinem ¸

˘ ˘ ˘ madular sufera, toate celelalte madulare su˘ ˆ fera cu el“ (1 Cor. 12:12, 26). Cand fratii ¸ si ¸ surorile trec prin situatii ¸ dificile, cu totii ¸ treˆ ˘ buie sa depunem eforturi pentru a-i ajuta. In ˘ ˆ Biblie gasim episoade ın care membrii con˘ ˘ ˘ gregatiei ¸ s-au ajutat unii pe altii ¸ sa faca fat¸ a ˘ ˘ problemelor. Pe masura ce vom analiza aces˘ ˆ te relatari, gandeste-te cum ti-ai putea oferi ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ si ¸ tu ajutorul ıntr-un mod asemanator. Cum ˘ poti¸ sa-ti¸ ajuti¸ fratii ¸ pe plan spiritual, ‘zidind’ astfel congregatia ¸ lui Iehova?

„L-au luat cu ei“ ˆ ˆ Cand Apolo s-a stabilit ˆ ın Efes, era deja un evanghelizator zelos. In relatarea din Fap˘ ˆ ˘ ˘ tele se spune: „Pentru ca era ınflacarat de spirit, vorbea si ¸ preda corect lucrurile referitoare la Isus, dar cunostea numai botezul lui ¸ ˆ ˆ ˘ Ioan“. Avand ın vedere ca Apolo nu cunos-¸ ˆ ˘ tea botezul „ın numele Tatalui, al Fiului si ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ al spiritului sfant“, se pare ca ıi depusesera 3

3, 4. Cum l-au ajutat Aquila si¸ Priscila pe Apolo?

˘ ˘ marturie fie discipolii lui Ioan Botezatorul, ˆ fie continuatorii lui Isus ınainte de Penticosta din 33 e.n. Desi ¸ Apolo era zelos, existau ˆ unele lucruri importante pe care nu le ınte¸ ˆ ˘ ˘ legea. Insa asocierea cu fratii ¸ de credint¸ a l-a ajutat foarte mult (Fap. 1:4, 5; 18:25; Mat. 28:19). ˆ 4 Cand Aquila si ¸ Priscila, un cuplu de cres-¸ tini, l-au auzit pe Apolo vorbind plin de curaj ˆ ˘ ˆ ˘ ın sinagoga, l-au luat cu ei si ¸ mai ¸ l-au ınvatat multe lucruri. (Citeste Faptele 18:24–26.) Un ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ gest de iubire, nu-i asa? ¸ Fara ındoiala, Aquila si ¸ Priscila l-au ajutat pe Apolo cu mult tact ˘ ˘ ˘ si ¸ nu l-au facut sa se simta criticat. El pur si ¸ ˆ simplu nu cunostea perioada de ınceput a ¸ ˆ congregatiei Apolo le-a fost, ın mod ¸ crestine. ¸ ˘ ˘ sigur, recunoscator noilor sai prieteni pen˘ ˆ ˘ ˘ tru ca i-au ımpartasit ¸ pre¸ aceste informatii ˘ tioase. Astfel, Apolo a putut ‘s a-i ajute mult’ ¸ ˘ ˘ ˘ pe fratii ¸ din Ahaia si ¸ sa depuna o marturie ˘ temeinica (Fap. 18:27, 28). ˆ 5 In prezent, multi frati le sunt foarte re¸ ¸ ˘ ˘ ˆ cunoscatori celor care i-au ajutat sa ıntelea¸ ˆ ˘ ga Biblia. Intre ei s-au legat prietenii durabiˆ le. In majoritatea cazurilor, pentru a-i ajuta ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ pe altii a adevarul este nevoie sa ¸ sa ınteleag ¸ studiem Biblia cu ei pe parcursul mai multor luni. Proclamatorii Regatului sunt dis˘ ˘ pusi ¸ sa depuna aceste eforturi deoarece sunt ˘ ˘ constien ti¸ ca fac o lucrare vitala (Ioan 17:3). ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ Este, ıntr-adevar, o mare bucurie sa vezi ca ˆ ˘ ˘ ˆ oamenii ınteleg adevarul, traiesc ın armonie ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ cu el si ¸ ınfaptuirii vointei ¸ lui ¸ ısi ¸ dedica viata Iehova! ˘ ˘ „Avea o buna marturie“ ˆ 6 Cand apostolii Pavel si Sila au vizitat Lis¸ ˆ ˘ ˘ ˘ tra ın cea de-a doua calatorie misionara, l-au ˘ 5. Ce ajutor plin de iubire ofera mii de proclamatori ai Regatului, si¸ cu ce rezultat? ˆ 6, 7. a) De ce l-a ales Pavel pe Timotei ca ınsotitor ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ın calatoriile sale? b) Ce progrese a facut Timotei ın urma ajutorului primit? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

ˆ ˆ ınt alnit pe Timotei, care ˆ avea probabil ın jur de 20 de ˘ ˘ ani. „El avea o buna marturie din partea fratilor din ¸ Listra si ¸ din Iconium.“ Eunice, mama lui Timotei, si ¸ ˘ Lois, bunica sa, faceau par˘ te din congregatia ¸ crestin ¸ a, ˆ ˘ ˘ ˘ ınsa nu si ¸ tatal sau (2 Tim. ˘ 1:5). Se pare ca Pavel cu˘ noscuse aceasta familie cu ˆ ˆ ˆ cativa ani mai ınainte, ın ¸ ˆ timpul primei sale vizite ın ˆ ˘ acea regiune. Acum ınsa, Pavel a manifestat un inte˘ res deosebit fat¸ a de Timotei, ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ In congregatii ¸ exista tineri si ¸ tinere cu un mare potential ¸ ıntrucat acesta parea un ta˘ nar remarcabil. Cu aproba˘ ˆ ˆ ˘ rea corpului de batrani, Timotei a devenit veghetori itineranti. ¸ Cum ıi poti¸ ajuta sa ˆ ˘ ˘ ajutorul lui Pavel ın lucrarea misionara. (Ciatinga astfel de obiective? 9 Martin, care slujeste la Betel de 20 de teste ¸ Faptele 16:1–3.) ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ 7 Timotei a avut multe de ınv atat ¸ de la ani, ısi ¸ aminteste ¸ cu recunostin ¸ t¸ a interesul ˘ ˆ ˆ ˘ prietenul sau mai ın varsta. El a progresat pe care un supraveghetor de circumscriptie ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ atat de mult, ıncat, dupa un timp, Pavel l-a l-a ar atat fa t a de el cu 30 de ani ın urm a, ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ trimis cu toata ıncrederea sa viziteze congreın timp ce predicau ımpreuna. Fratele i-a ˘ gatiile ca reprezentant al sau. El a colaborat ¸ vorbit cu entuziasm despre anii din tinereˆ ˆ cu Pavel aproximativ 15 ani. Astfel, dintr-un te ¸ ın care slujise la Betel. El l-a ındemnat pe ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ tanar fara experient¸ a si, ¸ probabil, timid, TiMartin sa se gandeasca la posibilitatea de a ˆ ˘ ˘ motei a ajuns un supraveghetor foarte bun se pune la dispozitie ¸ ıntr-un mod asemana˘ ˘ (Filip. 2:19–22; 1 Tim. 1:3). tor. Martin considera ca acea conversatie, ¸ ˆ 8 In congregatii exista˘ tineri si tinere cu un ˘ ¸ ¸ pe care n-o va uita niciodat a, i-a influen tat ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ mare potential. Daca sunt ıncurajati¸ si ¸ ¸ ındrufoarte mult deciziile de mai t arziu. Intr-ade˘ ˘ mati¸ de prieteni cu o buna spiritualitate, ei var, si ¸ tu le poti¸ face mult bine prietenilor ˘ ˘ se pot califica pentru a primi responsabilitati¸ tai tineri vorbind cu ei despre obiective spiˆ ˆ mai mari ın poporul lui Iehova. Gandeste-te ¸ ˆ rituale! ˆ acum la congregatia ¸ ta. Iti¸ vin ın minte ti˘ „Sa le vorbi ¸ti consolator neri care, la fel ca Timotei, s-ar putea pune ˆ ˘ sufletelor deprimate“ la dispozitie ¸ ın organizatia ¸ lui Iehova? Daca ˆ ˆ 10 Cand ˆ ˆ ˆ apostolul Pavel era ıntemnitat ¸ la ıi vei sustine si ¸ ¸ ıi vei ıncuraja, ar putea deRoma din cauza credin tei sale, Epafrodit a ¸ veni pionieri, betelisti, ¸ misionari sau supra˘ ˘ ˘ ˘ facut o calatorie lunga si ¸ obositoare pentru ˆ ˆ

8, 9. Cum ıi pot ıncuraja membrii congregatiei ¸ pe tineri? Dati¸ un exemplu. 12

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

10. Cum s-a simtit ¸ Epafrodit, si¸ de ce?

a-l vizita. El a venit la Pavel ca mesager al fratilor din Filipi si ¸ ¸ i-a adus un dar din parˆ ˘ ˘ ˆ ˘ tea acestora. In plus, intentiona sa ramana ¸ ˘ ˆ alaturi de Pavel pentru ajuta ın aceasˆ ˘ a-l ˘ ˆ ta situatie grea. Insa, ın timpul sederii ¸ ¸ ˆ ˘ la Roma, Epafrodit s-a ımbolnavit si ¸ „era ˘ ˘ ˘ ˆ aproape sa moara“. Simtind ca nu si-a ın¸ ¸ ˆ deplinit misiunea, s-a mahnit foarte mult (Filip. 2:25–27). 11 Multi oameni sunt deprimati din cauza ¸ ¸ presiunilor la care sunt supusi. ¸ Potrivit unei ˘ ˘ ˘ statistici a Organizatiei ¸ Mondiale a Sanatatii, ¸ ˆ 1 din 5 oameni sunt deprimati¸ ıntr-o anu˘ ˘ ˘ mita perioada din viat¸ a. Si ¸ slujitorii lui Iehova pot trece printr-o astfel de stare. O persoa˘ ˘ ˘ na poate ajunge sa fie deprimata din cauza ˘ ˘ ˘ ˘ greutatilor materiale, a sanatatii ¸ ¸ precare sau ˘ ˆ a propriilor greseli si ¸ ¸ slabiciuni. Cum ıl puteau ajuta filipenii pe Epafrodit? Pavel a scris: ˘ ˘ ˆ „Primiti-l ¸ cu caldura, asa ¸ cum ıi primiti¸ de ˆ obicei pe cei care ıi slujesc Domnului, cu toa˘ ˘ ta bucuria. Continuati¸ sa-i pretui ¸ ti¸ pe astfel ˘ de oameni, fiindca pentru lucrarea Domnuˆ lui a fost el aproape de moarte, punandu-si ¸ ˆ ˘ ˆ sufletul ın pericol, ca sa compenseze ıntru ˘ ˘ ˘ ˆ totul absenta ¸ voastra si ¸ sa-mi slujeasca ın locul vostru“ (Filip. 2:29, 30). ˘ ˆ ˘ 12 Si noi trebuie sa-i ıncurajam pe fra¸ ˘ ˘ ˆ ˘ tii ¸ descurajati¸ sau deprimati. ¸ Fara ındoiala, ˘ ˘ ˘ avem motive sa-i laudam pentru serviciul ˘ ˘ adus lui Iehova. Poate ca au facut mari ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ schimbari ın viat¸ a ca sa vina la adevar sau ca ˘ ˘ sa slujeasca cu timp integral. Noi le pretuim ¸ ˆ ˘ eforturile si ¸ ıi putem asigura ca si ¸ Iehova le ˆ ˆ pretuie Din cauza varstei ınaintate sau a ¸ ste. ¸ ˘ ˘ problemelor de sanatate, unii frati¸ fideli nu ˆ mai pot face la fel de mult ca ınainte. Totusi, ¸ ˘ ei merita respectul nostru pentru anii petre˘ ˘ 11. a) De ce n-ar trebui sa fim surprinsi¸ daca unii ˘ frati¸ sunt deprimati? ¸ b) Ce i-a sfatuit Pavel pe fili˘ ˘ peni sa faca pentru a-l ajuta pe Epafrodit? ˆ ˆ ˆ 12. Cum ıi putem mangaia pe cei deprimati? ¸

ˆ cuti¸ ın serviciul lui Iehova. Indiferent de si˘ ˘ tuatie, ¸ Iehova le da urmatorul sfat slujitori˘ ˘ lor sai fideli: „Sa le vorbiti¸ consolator sufle˘ ˘ telor deprimate, sa-i sprijiniti¸ pe cei slabi, sa ˆ ˘ ˘ ˘ fiti¸ ındelung rabdatori fat¸ a de toti“ ¸ (1 Tes. 5:14). ˘ ˘ ˘ „Sa-l ierta ¸ti cu bunavoin ¸ta ˘ ˆ ˆ si ¸ sa-l mangaia ¸ti“ ˆ ˆ 13 In secolul I, ın congregatia ¸ din Corint a ˘ ˘ aparut o problema: unul dintre membrii ei practica fornicatia. Conduita lui ameninta ¸ ¸ ˘ ˆ curatenia congregatiei, soc ¸ ¸ ¸ andu-i chiar si ¸ pe cei din afara ei. De aceea, Pavel le-a spus co˘ ˆ ˘ rintenilor sa-l ınlature din congregatie ¸ pe ˘ ˘ ˘ acel pacatos care nu se caia (1 Cor. 5:1, 7, 11–13). 14 Disciplinarea a dat rezultate. Congrega˘ ˆ tia ¸ a fost ocrotita ımpotriva influentei ¸ coru˘ ˘ ˘ ˆ patoare, iar ˆ pacatosul si-a venit ın fire si ¸ ¸ s-a ˘ cait sincer. In cea de-a doua scrisoare adresa˘ ˆ ta congregatiei, Pavel i-a ındemnat pe corin¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ teni sa-l primeasca ınapoi pe acel bˆ arbat, ınˆ ˘ ˘ ˘ trucat conduita sa dovedea caint¸ a. Insa Pavel ˆ ˘ ˘ i-a mai ındemnat ceva: „Sa-l iertati¸ cu buna˘ ˘ ˆ ˆ voint¸ a si ¸ ca nu cumva omul ¸ sa-l mangaiati, ˘ acela sa fie coplesit ¸ lui nespus de ¸ de tristetea mare“. (Citeste ¸ 2 Corinteni 2:5–8.) ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ 15 Ce ınv at¸ am din aceasta relatare? Fara ın˘ ˆ ˘ ˆ ˘ doiala, ne ıntristam cand cineva trebuie sa ˘ fie exclus din congregatie. Probabil ca per¸ ˘ soana respectiva a dezonorat numele lui ˘ Dumnezeu si ¸ congregatiei. ¸ ¸ a patat reputatia ˘ ˘ ˘ ˆ Sau poate ca a pacatuit chiar ımpotriva ˆ ˘ ˆ unuia dintre noi. Totusi, ¸ cand batranii care ˘ ˆ ˆ analizeaza cazul decid ın armonie cu ındru˘ ˘ ˘ ˘ ˘ marea divina ca un pacatos care se caieste ¸ ˘ ˘ poate fi reintegrat, aceasta arata ca Iehova l-a ˘ 13, 14. a) Ce decizie importanta a luat congregatia ¸ din Corint, si¸ de ce? b) Ce efect a avut excluderea ˘ ˘ pacatosului din congregatie? ¸ ˘ ˘ ˘ 15. Cum ar trebui sa ne purtam cu o persoana care ˘ a fost reintegrata? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

˘ ˘ iertat (Mat. 18:17–20). N-ar trebuiˆ sa ne stra˘ ˘ ˘ duim sa-l imitam pe Iehova? Intr-adevar, ˘ ˘ ˆ ˘ daca am fi aspri si ¸ neiertatori, ar ınsemna ca ˆ ˘ ne ımpotrivim lui Iehova. De aceea, ‘sa-l asi˘ ˘ ˘ guram de iubirea noastra’ pe cel care se caies-¸ ˘ te cu adevarat si ¸ este reintegrat! Astfel, vom contribui la pacea si ¸ ¸ unitatea congregatiei lui Dumnezeu si ¸ vom avea aprobarea sa (Mat. 6:14, 15; Luca 15:7). ˆ „Imi este de folos“ ˘ 16 O alta relatare biblica˘ arata˘ ca˘ nu tre˘ ˘ buie sa nutrim resentimente fat¸ a de cei care ˘ ne-au dezamagit. Ioan Marcu, de exemplu, ˘ ˆ l-a dezamagit profund pe Pavel. Cand Pavel ˆ ˘ ˘ si ınceput prima calatorie mi¸ Barnaba si-au ¸ ˘ ˆ sionar a, Marcu i-a ınsotit ¸ pentru a-i ajuta. ˆ ˘ Insa, la un moment dat, dintr-un motiv pe ˘ ˘ care nu-l cunoastem, Ioan Marcu i-a para¸ ˆ ˘ ˆ sit si ¸ s-a ıntors acasa. Pavel a fost atat de ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ dezamagit, ıncat, atunci cand pregatea a ˘ ˘ ˘ doua calatorie misionara, s-a certat cu Barˆ ˆ ˘ naba, ıntrucat acesta voia sa-l ia din nou cu ˆ ˆ ˆ ei pe Marcu. Din cauza celor ıntamplate ın ˘ ˘ ˘ prima calatorie, Pavel nu voia ca Marcu sa ˘ mai vina cu ei. (Citeste ¸ Faptele 13:1–5, 13; 15:37, 38.) 17 Marcu a continuat activitatea de misioˆ ˘ nar ıntr-un alt de Barnaba ˆ teritoriu, alaturi ˘ (Fap. 15:39). Intelegem deci ca Marcu nu s-a ¸ ˘ ˘ ˘ lasat descurajat din cauza ca Pavel refuzase ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa-l ia ın calatoria misionara. Marcu s-a doˆ vedit un crestin fidel si ¸ ¸ demn de ıncredere, ˘ lucru care reiese din cuvintele scrise dupa ˆ ˆ ˆ cativa ani de Pavel ın timp ce era ınchis la ¸ Roma. Pavel i-a trimis lui Timotei o scrisoaˆ ˘ re ın care l-a chemat la el si ¸ i-a cerut ‘sa-l ˘ ˘ ˆ aduca pe Marcu, caci ıi era de folos pentru ˘ 16. De ce a fost Pavel dezamagit de Marcu? ˘ ˆ 17, 18. a) De unde stim ca neıntelegerea dintre Pa¸ ¸ ˆ ˘ vel si¸ Marcu s-a rezolvat? b) Ce putem ınvata ¸ din acest episod? 14

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

slujire’ (2 Tim. 4:11). Asadar, Pavel era con¸ ˘ ˘ vins ca Marcu facuse progrese. ˆ ˘ 18 Din acest episod putem ınv ata ¸ o lectie. ¸ ˘ Marcu a cultivat calitatile unui bun misio¸ ˘ nar. El nu s-a poticnit pentru ca initial fu¸ ˆ ˆ ˆ sese respins de Pavel. Intrucat amandoi ˘ ˘ erau barbati¸ spirituali, n-au pastrat resenti˘ ˘ ˘ mente unul fat¸ a de celalalt. Dimpotriva, ˆ mai tarziu, Pavel l-a considerat pe Marcu un ˘ ˘ ajutor pretios. Asadar, dupa ce ne rezolvam ¸ ¸ ˆ neıntelegerile, iar problemele dispar, cel ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ mai bun lucru este sa lasam totul ın urma ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ si ¸ sa faca ¸ sa continuam sa-i ajutam pe altii ˘ progrese spirituale. Daca ne vom concentra ˘ asupra calitatilor pe care le au fratii ¸ ¸ nostri, ¸ vom contribui la zidirea congregatiei. ¸ ˘ ˆ Rolul fiecaruia ın congrega ¸tie ˆ ˘ 19 In aceste ‘timpuri critice, carora cu greu ˘ li se face fat¸ a’, ai nevoie de ajutorul fratilor si¸ ¸ al surorilor din congregatie, ¸ iar ei au nevoie ˘ ˘ de ajutorul tau (2 Tim. 3:1). Poate ca un frate ˘ ˆ ˘ ˘ se afla ıntr-o situatie ce sa ¸ dificila si¸ nu stie ¸ ˘ ˆ ˘ faca. Iehova ınsa stie si¸ se poate folosi de di¸ feriti¸ membri ai congregatiei, inclusiv de tine, ¸ ˘ ˘ ˘ ca sa-l ajute pe acel frate sa ia cea mai buna ˘ ˘ decizie (Is. 30:20, 21; 32:1, 2). Sa urmam deci ˆ ˘ ˘ ˆ ındemnul lui Pavel: „Continuati¸ sa va manˆ ˘ ˘ gaiati¸ unii pe altii ¸ si¸ sa va ziditi¸ unii pe altii, ¸ asa ¸ (1 Tes. 5:11) ¸ cum de fapt si¸ faceti“! ˘ 19. Cum pot membrii congregatiei ¸ sa se ajute unii pe altii? ¸

˘ Cum a ¸ti raspunde?

˘ ˙ De ce este nevoie ‘sa ne zidim unii pe al ¸tii’? ˙ Ce fel de probleme i-am putea ajuta ˘ ˘ ˘ pe al ¸tii sa depa ¸seasca? ˙ De ce avem nevoie de ajutorul fra ¸tilor din congrega ¸tie?

˘ ˆ ˘ ‘SA INVINGEMˆ RAUL PRIN BINE’ TIN ¸ ANDU-NE ˆ SUB CONTROL MANIA ˆ ˘ ˘ ˘ ‘Nu va razbunati ¸ singuri, ci ınvingeti ¸ raul prin bine.’ (ROM. 12:19, 21)

N GRUP de 34 de Martori ai lui Iehova ˘ ˘ calatoreau cu avionul pentru a participa la dedicarea unei filiale. La un moment dat, avionul a aterizat pe un aeroport izolat pentru realimentare. Din motive tehnice, escala, ˘ ˘ care trebuia sa dureze doar o ora, s-a transforˆ mat ıntr-oˆ asteptare chinuitoare de aproape ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ doua zile. Intrucat nu aveau mancare si ¸ apa si ¸ ˘ nici toalete corespunzatoare, mul ¸ti pasageri ˆ ˘ si-au iesit ¸ ¸ din fire si ¸ au ınceput ˆ ˘ sa-i amenin˘ ¸te pe angaja ¸tii aeroportului. Insa fra ¸tii si-au pas¸ trat calmul. ˆ ˘ 2 In cele din urma, ei au ajuns la destina ¸tie, ˘ reusind sa asiste la ultima parte a programu¸ ˘ ˘ lui spiritual. Desi ¸ erau obosi ¸ti, au ramas dupa ˆ ıntrunire pentru a se bucura de compania fraˆ ˘ ˘ ¸tilor locali. Mai tarziu au aflat ca rabdarea si ¸ ˘ ˆ stapanirea de sine pe care le-au manifestat n-au trecut neobservate. Unul dintre pasageri i-a spus reprezentantului companiei aeriene: ˘ „Daca n-ar fi fost cei 34 de crestini, pasagerii ¸ ˘ ˘ ar fi sarit la bataie“. ˘ ˆ O lume cuprinsa de manie 3 Din cauza presiunilor exercitate de acest ˘ ˘ ˘ sistem rau, mul ¸ti oameni ajung sa-si ¸ piarda ˆ ˘ calmul (Ecl. 7:7). Adesea, mania duce la ura ˘ ˆ ˘ si ¸ chiar la violen ¸ta. Intre unele ¸tari izbucˆ ˘ nesc conflicte armate, iar ın altele au loc razˆ boaie civile. Deseori, tensiunile starnesc con1, 2. Ce exemplu bun au dat unii frati? ¸ ˆ ˆ 3, 4. a) De cat timp face mania ravagii printre oaˆ ˘ ˘ ˆ meni, si¸ ın ce mod? b) Ar fi putut Cain sa-si¸ tin ¸ a ın ˆ ˆ frau mania? Explicati. ¸

ˆ ˆ ˆ flicte si ¸ ın sanul familiei. De fapt, mania si ¸ vioˆ ˘ len ¸ta au o istorie ındelungata. Cain, primul ˆ fiu al lui Adam si ¸ al Evei, l-a omorat pe Abel, ˘ fratele sau mai mic, deoarece a fost cuprins de ˆ ˆ ˆ ˆ gelozie si ¸ de manie. Mai ınainte, Iehova ıl ın˘ ˘ ˆ ˆ demnase sa-si ¸ ¸tina sub control mania si ¸ ıi pro˘ ˆ ˆ ˘ misese ca ıl va binecuvanta daca va da asculˆ ˘ tare ındemnului sau. Totusi, ¸ Cain a comis ˘ ˘ acea fapta josnica. (Cite ¸ste Geneza 4:6–8.) ˆ 4 In pofida imperfec Cain ¸tiunii mostenite, ¸ a avut libertate de alegere; si-ar fi putut ¸tine ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ın frau mania. De aceea, el a fost r aspunz ator ˘ ˆ ˘ ˘ pentru fapta sa violenta. In mod asemanator, ˘ fiind imperfec ¸ti, si ¸ noua ne este uneori greu ˘ ˆ sa ne ¸tinem sub control mania. Problemele ˘ ˘ specifice ‘zilelor din urma’ sunt si ¸ ele o sursa ˘ ˘ de stres (2 Tim. 3:1). De pilda, greuta ¸tile materiale ne-ar putea provoca o stare de tensiu˘ ne. Organiza ¸tiile de consiliere familiala si ¸ poˆ ˘ ˘ ˆ li ¸tia pun ın legatura ınmul ¸tirea cazurilor de ˘ ˆ ˆ violen ¸ta ın familie si ¸ a izbucnirilor de manie ˘ cu criza financiara. ˘ ˆ 5 Mul ¸ti dintre oamenii cu care intram ın contact sunt „iubitori de sine“, „trufasi“ ¸ si ¸ ˘ ˘ „cruzi“. Astfel de trasaturi rele s-ar putea dez˘ ˆ volta cu usurin ¸ta si ¸ ¸ ın noi si ¸ ne-ar putea face ˘ ˘ ˆ ˆ sa dam frau liber maniei (2 Tim. 3:2–5). De ˘ ˘ fapt, multe filme si ¸ programe TV prezinta razˆ ˘ ˘ bunarea ıntr-o lumina favorabila, iar violen˘ ˘ ¸ta, ca pe o solu ¸tie fireasca si ¸ justificata la proˆ bleme. Scenariul este conceput ın asa ¸ fel, ˆ 5, 6. Ce punct de vedere lumesc cu privire la ma˘ nie ar putea sa ne influenteze? ¸ TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

˘ ˘ ˆ ˆ ˆ Simeon si ¸ Levi s-au ıntors acasa dupa ce au dat frau liber maniei

Exemple pozitive si ¸ exemple negative ˆ ˘ In Biblie gasim multe sfaturi care ne aju˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ta sa ne ¸tinem ın frau mania. De asemenea,

˘ ˆ ˆ ˆ din ea aflam ce se poate ıntampla cand nu ne ˘ ˆ ˆ ˆ stapanim mania, dar si ¸ ce foloase avem cand ˘ ˆ ˘ o ¸tinem sub control. Sa ne gandim, de pilda, ˆ ˆ ˆ ce s-a ıntamplat cand Simeon si ¸ Levi, doi fii ˘ ˘ ai lui Iacob, s-au razbunat pe Sihem pentru ca acesta o violase pe sora lor Dina. Cei doi „s-au ˆ sim ¸tit jigni ¸ti si ¸ s-au maniat foarte tare“ (Gen. 34:7). Apoi, ceilal ¸ti fii ai lui Iacob au atacat orasul ¸ lui Sihem, l-au jefuit si ¸ au luat captivi ˘ ˘ copiii si ¸ femeile. Probabil ca ei au facut toate ˘ acestea nu doar ca s-o razbune pe Dina, ci si ¸ ˘ ˘ pentru ca orgoliul le fusese ranit. Ei au consi˘ ˆ ˘ derat ca Sihem ıi jignise pe ei si ¸ pe tatal lor. Dar cum a privit Iacob ac ¸tiunile lor? ˆ 8 Experien ¸ta ıngrozitoare prin care a trecut ˘ ˆ Dina trebuie sa-l fi ıntristat profund pe Iacob. ˘ Totusi, ¸ el i-a mustrat aspru pe fiii sai pentru ˘ ˘ ˆ ca s-au razbunat. Dar Simeon si ¸ Levi au ıncer˘ ˆ cat sa se justifice, spunand: „Se cuvenea ca

ˆ ˆ ˘ ˘ 7. Ce s-a ıntamplat din cauza ca Simeon si¸ Levi nu ˆ si-au tinut sub control mania? ¸ ¸

˘ 8. Ce lectie ¸ referitoare la razbunare se desprinde din relatarea despre Simeon si¸ Levi?

ˆ ˆ ˘ ˘ ıncat spectatorii sa astepte cu nerabdare mo¸ ˆ mentul ın care personajul negativ „primeste ¸ ˘ ˆ ceea ce merita“, de obicei fiind ucis ın mod violent de personajul pozitiv. 6 O astfel de propaganda˘ nu promoveaza˘ ˘ caile lui Dumnezeu, ci „spiritul lumii“ si ¸ al lui ˘ ˆ Satan, conducatorul ei cuprins de manie (1 Cor. 2:12; Ef. 2:2; Rev. 12:12). Acest spirit ˆ ˘ ˘ ıncurajeaza satisfacerea dorin ¸telor carnii imˆ ˆ perfecte si¸ este ın opozi ¸tie cu spiritul sfant si ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ cu rodul acestuia. O ınva ¸tatura fundamenta˘ ˘ ˘ ˆ la a crestinismului este sa nu te razbuni cand ¸ esti ¸ provocat. (Cite ¸ste Matei 5:39, 44, 45.) Asa¸ ˆ ˘ ˘ dar, cum am putea respecta, ıntr-o masura si ¸ ˆ ˘ ˘ mai mare, ınva ¸taturile lui Isus? 7

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

˘ ˘ ˘ ˘ sora noastra sa fie tratata ca o prostituata?“ (Gen. 34:31). Lucrurile nu s-au oprit aici, pen˘ ˘ tru ca nici Iehova nu a aprobat fapta lor. Dupa ˘ mul ¸ti ani, Iacob a profe ¸tit ca, din cauza ac ¸ti˘ ˆ ˆ unilor violente savarsite sub impulsul ma¸ niei de Simeon si ¸ de Levi, descenden ¸tii lor ˘ ˆ ˘ ˆ aveau sa fie ımprastia ¸ ¸ti ın Israel. (Cite ¸ste Ge˘ neza 49:5–7.) Pentru ca nu si-au ¸tinut sub con¸ ˆ trol mania, cei doi si-au atras dezaprobarea lui ¸ ˘ Dumnezeu si ¸ a tatalui lor. 9 Spre deosebire de Simeon si de Levi, Da¸ ˘ vid a avut o alta atitudine. Desi ¸ au existat mulˆ ˘ ˘ te ocazii ın care ar fi putut sa se razbune, el ˘ ˆ n-a facut-o (1 Sam. 24:3–7). Totusi, ¸ ıntr-o anu˘ mita situa ¸tie, David a fost pe punctul de a da ˆ ˆ frau liber maniei. Nabal, un om bogat, a ¸tipat la oamenii lui David si ¸ i-a insultat, desi ¸ aces-¸ ˆ ˘ ˘ tia ıi ocrotisera turmele si ¸ pastorii. Sim ¸tin˘ du-se probabil si ¸ el jignit, David a vrut sa se ˘ ˆ ˘ razbune si, ¸ ımpreuna cu oamenii lui, ˆ s-a dus ˘ sa-l atace pe Nabal si ¸ casa acestuia. Intre timp, ˆ ˘ un tanar a venit la Abigail, so ¸tia lui Nabal, si ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ i-a povestit cele ıntamplate, rugand-o sa inter˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ vina. Fara ıntarziere, aceasta femeie prevaza˘ ˘ toare a pregatit un dar generos si ¸ a mers sa-l ˆ ˆ ˘ ıntampine pe David. I-a cerut cu umilin ¸ta ier˘ tare pentru insolen ¸ta so ¸tului ei si ¸ a facut apel la teama de Dumnezeu a lui David. Acesta si-a ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ recapatat calmul si ¸ i-a spus: „Binecuvantata sa ˘ ˘ ˘ fii tu, care m-ai oprit astazi sa-mi atrag vina ˆ de sange“ (1 Sam. 25:2–35).

˘ ˘ ˆ vel. „Nu va razbuna ¸ti singuri, ci face ¸ti loc ma˘ ˘ niei, caci este scris: «Razbunarea este a mea, ˘ ˘ ˘ eu voi rasplati, zice Iehova». Ci, «daca dusma¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ nului tau ıi este foame, da-i sa manance, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ daca-i este sete, da-i sa bea, fiindca, daca vei ˆ ˘ ˘ ˘ face asa, ¸ vei ıngramadi carbuni aprinsi ¸ pe ˘ ˆ ˘ ˆ capul lui». Nu te lasa ınvins de rau, ci ınvin˘ ge raul prin bine.“ (Rom. 12:18–21)1 11 Si noi putem aplica sfatul lui Pavel. De ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ exemplu, o sora s-a plans unui batran de con˘ ˘ ˆ grega ¸tie ca noua ei sef ¸ a se purta urat cuˆ ea. ˘ ˘ ˘ ˘ Sora era suparata si ¸ voia sa-si ¸ dea demisia. Insa ˘ ˘ ˘ fratele a sfatuit-o sa nu se pripeasca. El si-a ¸ dat ˘ ˆ ˆ seama ca, ıntrucat reac ¸tionase sub impulsul ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ maniei cand a fost nedrepta ¸tita, sora n-a faˆ ˘ cut decat sa agraveze situa ¸tia (Tit 3:1–3). Fra˘ ˘ tele i-a mai spus ca trebuia sa-si ¸ schimbe moˆ ˘ dul ın care reac ¸tioneaza la nedreptate, chiar ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ daca ısi ¸ gasea alt loc de munca. Apoi a sfa˘ ˆ ˘ ei asa tuit-o sa se poarte cu sefa ¸ ¸ cum ea ınsasi ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ voia sa fie tratata, respectand astfel ındemnul ˘ lui Isus. (Cite ¸ste Luca 6:31.) Sora a spus ca va ˆ ˘ ˆ ıncerca. Rezultatul? Dupa un timp, sefa a ın¸ ˘ ˘ ˘ ceput sa fie mai amabila cu ea si ¸ chiar a laudat-o pentru munca ei. ˘ ˆ 12 Poate ca˘ nu ne miram cand avem astfel de probleme cu cineva din afara congrega ¸tiei. ˘ ˆ Stim ca via ¸ta ın sistemul lui Satan este deseori ¸ ˘ ˘ ˘ nedreapta si ¸ ca nu trebuie sa le permitem ce˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ lor rai sa ne faca sa dam frau liber maniei (Ps. ˆ 37:1–11; Ecl. 8:12, 13; 12:13, 14). Totusi, ¸ neın˘ ¸telegerile cu un frate sau cu o sora ne pot ˘ ˘ ˘ ˆ cauza multa suferin ¸ta. O sora ısi¸ aminteste: ¸ ˘ ˘ „Dupa ce am venit la adevar, cel mai greu a

˘ Atitudinea potrivita pentru un crestin ¸ 10 Din relatarea despre Simeon si Levi si cea ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ despre David si ¸ Abigail ınva ¸tam ca Iehova dez˘ ˆ aproba izbucnirile de manie si ¸ violen ¸ta, dar ˆ ˘ binecuvanteaza eforturile de a restabili pacea. ˘ ˆ ˆ „Daca este posibil, atat cat depinde de voi, fi ¸ti ˆ ın pace cu to ¸ti oamenii“, a scris apostolul Pa-

˘ ˘ 1 Expresia „carbuni aprinsi“ ¸ face referire la o metoda ˘ ˆ ˘ antica de obtinere a metalelor prin ıncalzirea minereu¸ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ lui atat deasupra, cat si ¸ dedesubt, pana se topea. In mod ˘ ˘ ˘ ˘ asemanator, daca suntem buni cu cei care ne trateaza cu ˘ asprime, i-am putea determina sa-si ¸ schimbe atitudinea ˘ ˘ ˘ ˆ si ¸ sa scoata la iveala ce au mai bun ın ei.

ˆ ˆ 9. In ce ocazie a fost David pe punctul de a da frau ˆ liber maniei? ˘ ˘ ˘ ˘ 10. Ce atitudine trebuie sa aiba crestinii fat¸ a de raz¸ bunare?

ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ 11. Cum a ınvatat ¸ o sora sa-si¸ tin ¸ a sub control mania? ˆ ˘ 12. De ce neıntelegerile cu fratii ¸ ¸ pot cauza multa su˘ ferint¸ a? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

˘ Daca suntem buni cu altii, ¸ ˘ i-am putea face sa-si ¸ schimbe atitudinea

˘ ˘ fost sa accept ca slujitorii lui Iehova nu sunt perfec ¸ti“. Noi am iesit ¸ dintr-o lume rece si ¸ ne˘ ˘ ˆ ˘ pasatoare, sperand ca to ¸ti membrii congregaˆ ¸tiei vor fi buni unii cu al ¸tii. Prin urmare, cand ˘ vedem ca un frate, mai ales cineva cu respon˘ sabilita ¸ti teocratice, este lipsit de considera ¸tie sau are un comportament nepotrivit, proba˘ ˆ bil ca suferim sau chiar ne maniem. „Cum se ˆ ˆ ˆ poate ıntampla asa ¸ ceva ın poporul lui Iehoˆ va?“, ne-am putea ıntreba. Totusi, ¸ astfel de luˆ ˆ ˆ cruri s-au ıntamplat chiar si ın zilele aposto¸ lilor, printre crestinii unsi¸ (Gal. 2:11–14; 5:15; ¸ ˘ ˘ ˆ Iac. 3:14, 15). Cum ar trebui sa reac ¸tionam ın situa ¸tii de acest fel? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ 13 „Am ınv a ¸tat sa ma rog pentru oricine ma ˘ ˘ ˆ raneste“, a spus sora men ¸tionata mai ınainte. ¸ ˘ ˘ ˘ „Iar aceasta ma ajuta mereu.“ Asa ¸ cum am vaˆ ˘ ˘ zut, Isus ne-a ındemnat sa ne rugam pentru ˘ ˆ cei care ne persecuta (Mat. 5:44). Cu cat mai ˘ ˘ mult ar trebui sa ne rugam pentru fra ¸tii si ¸ su˘ ˘ ˘ ˘ 13. a) De ce trebuie sa ne straduim sa rezolvam problemele? b) Cum putem rezolva problemele? 18

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

˘ ˆ rorile noastre! Asa ¸ cum un parinte vrea ca ın˘ tre copiii lui sa existe iubire, tot asa ¸ Iehova do˘ ˆ reste ¸ ca slujitorii lui sa fie ın rela ¸tii bune. As-¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ teptam cu nerabdare timpul cand, ımpreuna, vom fi ferici ¸ti si ¸ ne vom bucura de pace penˆ ˘ ˘ tru totdeauna! Iehova ne ınva ¸ta sa facem ˆ ˘ ˘ acest lucru ınca de pe acum. El vrea sa cola˘ ˆ ˘ ˘ boram cu fra ¸tii nostri ¸ ın lucrarea sa marea ¸ta. ˘ ˘ ˘ Prin urmare, sa rezolvam orice problema ivi˘ ˘ ˘ ta sau, pur si ¸ simplu, ‘sa trecem peste’ ea, raˆ ˆ manand astfel uni ¸ti! (Cite ¸ste Proverbele 19:11.) ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Sa nu ne ındepartam de fra ¸ti cand apar pro˘ ˘ ˘ ˘ ˆ bleme, ci sa ne ajutam unii pe al ¸tii sa ramaˆ ˘ ˆ nem ın poporul lui Iehova, la adapost ın ‘bra(Deut. 33:27). ¸tele sale vesnice’ ¸

ˆ Foloasele blandetii ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ 14 Pentru a ne ımpiedica sa raspandim ves˘ ˘ ˆ ˘ tea buna, Satan si ¸ demonii sai ıncearca din ˘ ˘ rasputeri sa dezbine congrega ¸tiile si ¸ familiile 14. Cum putem respinge influenta ¸ dezbinatoare a lui Satan?

ˆ ˘ ˘ fericite. Ei ıncearca sa semene discordie prin˘ tre noi, stiind ca dezbinarea are un efect dis¸ ˘ tructiv (Mat. 12:25). Ca sa respingem influen˘ ˘ ˆ ¸ta lor rea, este vital sa urmam ındemnul lui ˘ Pavel: „Sclavul Domnului nu trebuie sa se cer˘ ˆ ˘ te, ci sa fie bland cu to ¸ti“ (2 Tim. 2:24). Sa ne ˘ ˆ amintim ca „avem de luptat nu ımpotriva ˆ ˘ ˆ sangelui si ¸ a carnii, ci . . . ımpotriva for ¸telor ˆ ˘ spirituale rele“. Pentru a iesi ¸ ınvingatori, tre˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ buie sa ımbracam armura spirituala, avand ˘ „promptitudinea de a predica vestea buna a ˘ pacii“ (Ef. 6:12–18). 15 Dusmanii lui Iehova lanseaza˘ atacuri vio¸ ˘ lente asupra poporului sau pasnic. Unii din¸ ˘ ˘ tre acestia ne ataca fizic. Al ¸tii ne calomniaza ¸ ˆ ˆ ın mass-media sau ın tribunale. Isus si-a ¸ aver˘ tizat continuatorii sa se astepte la aceasta ¸ ˘ ˘ (Mat. 5:11, 12). Cum trebuie sa reac ¸tionam? ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Sa nu ‘ıntoarcem nimanui rau pentru rau’ prin cuvinte sau fapte (Rom. 12:17). (Cite ¸ste 1 Petru 3:16.) 16 Indiferent ce s-ar abate asupra noastra˘ din ˘ ˘ ˘ ˆ cauza Diavolului, sa ne straduim sa ‘ınvingem ˘ raul prin bine’. Astfel, putem depune o fru˘ ˘ moasa marturie. De exemplu, o congrega ¸tie ˘ ˆ ˘ de pe o insula din Pacific a ınchiriat o sala ˆ pentru Comemorare. Cand au aflat acest lu˘ cru, conducatorii religiosi chemat ¸ locali si-au ¸ ˘ ˘ enoriasii ¸ la o slujba, pe care au decis s-o ¸tina ˆ ˘ ˘ ˘ ın aceeasi ¸ sala si ¸ la aceeasi ¸ ora. Cu toate ca se¸ ˘ ˘ ful poli ¸tiei le-a ordonat sa-i lase pe Martori sa ˘ ˘ foloseasca sala, la ora stabilita sala s-a umplut ˆ de enoriasi, ¸ iar slujba a ınceput. ˆ ˘ ˘ 17 In timp ce poli ¸tia se pregatea sa elibereze sala cu for ¸ta, pastorul bisericii a venit la unul ˘ ˆ ˆ dintre batrani si ¸ l-a ıntrebat: „Ave ¸ti cumva ˆ ˘ ˆ ˆ vreo ıntrunire speciala ın seara asta?“. Cand ˘ ˘ fratele i-a spus de Comemorare, barbatul a raspuns: „O, nu stiam!“. Un poli ¸tist a interve¸ ˘ ˘ 15. Cum trebuie sa reaction am la atacurile dusma¸ ¸ nilor? ˘ 16, 17. Cu ce situatie ¸ dificila s-a confruntat o congregatie? ¸

ˆ ˘ nit, spunand: „Dar v-am spus azi-diminea ¸ta!“. ˆ Zambind sarcastic, pastorul i-a zis fratelui: „Si ¸ ˘ ˘ ˘ acum ce-o sa face ¸ti? Sala e plina! O sa-i pu˘ ˘ ne ¸ti pe poli ¸tisti ¸ sa ne dea afara?“. Plin de viˆ ˆ ˆ ˘ clenie, el a pus problema ın asa ¸ fel ıncat sa ˘ dea impresia ca Martorii erau persecutorii. Cum au reac ¸tionat fra ¸tii? ˘ ˘ 18 Fra ¸tii i-au propus pastorului sa ¸tina o sluj˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ba de o jumatate de ora, dupa care sa aiba loc Comemorarea. Desi ¸ slujba nu s-a terminat la ˘ ˘ ˆ ora stabilita, sala a fost eliberata ın cele din ˘ urma, iar fra ¸tii au putut ¸tine Comemorarea. ˘ ˆ ˘ A doua zi, autorita ¸tile au ınceput o ancheta si, ¸ ˘ dupa ce au analizat faptele, l-au obligat pe pas˘ ˘ ˘ tor sa recunoasca public ca el a fost vinovat ˆ ˘ pentru situa ¸tia creata, nu Martorii. In plus, au˘ ˘ torita ¸tile le-au mul ¸tumit fra ¸tilor pentru rab˘ ˆ darea de care au dat dovada ın acea situa ¸tie ˘ ˆ ˘ ˆ dificila. Intr-adevar, eforturile lor de ‘a fi ın pace cu to ¸ti oamenii’ au dat rezultat. ˆ 19 Un alt factor care ne ajuta˘ sa˘ fim ın rela˘ ˘ ˆ ¸tii bune cu ceilal ¸ti este vorbirea placuta. In ar˘ ˘ ˘ ticolul urmator se va arata ce este vorbirea pla˘ ˆ cuta si ¸ cum ne-o putem ınsusi. ¸ 18. Cum au reactionat fratii ¸ ¸ la provocare, si¸ cu ce rezultat? ˘ ˘ ˆ 19. Care este un alt factor care ne ajuta sa fim ın relatii ¸ bune cu ceilalti? ¸

Pute ¸ti explica?

˘ ˙ De ce este lumea cuprinsa de ˆ manie? ˘ ˙ Da ¸ti un exemplu biblic care arata: a) consecin ¸tele faptului de a nu ne ˆ ˆ ˆ ¸tine ın frau mania. b) foloasele faptului de a ne ¸tine ˆ sub control mania. ˘ ˘ ˆ ˙ Cum trebuie sa reac ¸tionam cand un ˘ frate ne rane ¸ste? ˘ ˘ ˙ Cum trebuie sa reac ¸tionam la atacurile du ¸smanilor? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

˘ ˘ VORBIREA˘ PLACUTA PROMOVEAZA RELATII ¸ BUNE ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ „Vorbirea voastra sa fie ıntotdeauna placuta.“ (COL. 4:6)

ˆ „I

˘ ˘ ˆ N TIMP ce predicam din casa-n casa, am ınˆ ˘ ˆ ˆ talnit un barbat care s-a ınfuriat atat de ˆ ˆ ˆ ˘ tare, ıncat a ınceput sa tremure de nervi“, po˘ vesteste ¸ un frate. „Mi-am pastrat calmul si¸ am ˆ ˘ ıncercat sa discut cu el pe marginea Bibliei, dar s-a enervat si¸ mai tare. Sotia ¸ si¸ copiii lui ˆ ˘ au ınceput si¸ ei sa strige la mine. Mi-am dat ˘ ˘ seama ca era mai bine sa plec. I-am asigu˘ ˆ ˘ rat ca venisem cu ganduri pasnice si¸ ca tot ¸ ˘ ˘ asa ¸ voiam si¸ sa plec. Le-am aratat Galateni ˆ 5:22, 23, unde sunt mentionate iubirea, blan¸ ˘ ˆ detea, stapanirea de sine si¸ pacea. Apoi am ¸ plecat. ˆ ˆ 2 Mai tarziu, ın timp ce predicam pe cealal˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ta parte a strazii, i-am vazut stand ın fata ¸ ca˘ sei. M-au vazut si¸ ei si¸ m-au strigat. «Oare ˆ acum ce vor?», mi-am zis. Cand m-am apro˘ ˘ piat, barbatul mi-a dat un pahar mare cu apa. ˘ Apoi si-a cerut scuze pentru ca fusese nepoli¸ ˘ ticos si¸ m-a laudat pentru credinta ¸ mea puter˘ ˘ ˆ nica. Ne-am despartit ¸ ın termeni buni.“ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ 3 Intrucat traim ıntr-o lume plina de stres, ˘ ˆ ˆ este practic imposibil sa nu ıntalnim oameni ˆ nervosi, ¸ inclusiv ın lucrarea de predicare. ˆ ˘ In astfel de situatii, ¸ este important sa mani˘ ˆ festam „blandete ¸ si¸ respect profund“ (1 Pet. ˘ ˆ 3:15). Daca fratele mentionat mai ınainte s-ar ¸ ˘ fi enervat si¸ el, probabil ca locatarul nu si-ar ¸ ˆ fi schimbat atitudinea, ci s-ar fi ınfuriat si¸ mai ˘ ˘ ˆ tare. Dar, pentru ca fratele s-a stapanit si¸ a vorbit frumos, rezultatul a fost pozitiv.

˘ ˘ 1, 2. La ce rezultate bune a dus vorbirea placuta a unui frate? ˘ ˘ 3. De ce nu trebuie sa ne enervam din cauza altora? 20

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

Cum putem avea ˘ ˘ o vorbire placuta ˆ 4 In relatiile cu cei din afara congregatiei, ¸ ¸ ˘ cu fratii ¸ sau cu membrii familiei, este vital sa ˘ ˘ ˘ respectam sfatul lui Pavel: „Vorbirea voastra sa ˆ ˘ ˘ ˘ fie ıntotdeauna placuta, dreasa cu sare“ (Col. ˘ 4:6). O astfel de vorbire este esential ¸ a pentru ˘ ˘ ˘ pastrarea pacii si¸ a unei bune comunicari. ˆ ˘ 5 A comunica bine nu ınseamna a spune ˆ ˆ imediat tot ce gandesti ¸ mai ales ın ¸ si¸ ce simti, ˘ ˘ ˘ ˆ momentele de suparare. Biblia arata ca mania ˘ ˘ necontrolata este un semn de slabiciune, nu ˘ de tarie. (Citeste ¸ Proverbele 25:28; 29:11.) Oda˘ ˘ ta, Moise, „cel mai smerit“ om din timpul sau, ˘ si-a pierdut cumpatul si¸ nu i-a dat glorie lui ¸ ˆ ˘ ˘ Iehova cand natiunea Israel s-a razvratit. Moi¸ ˘ ˆ ˘ se le-a spus raspicat israelitilor ce simtea, ınsa ¸ ¸ ˘ lui Iehova nu i-a placut acest lucru. Desi¸ Moi˘ se fusese conducatorul Israelului 40 de ani, ˘ ˘ Iehova nu i-a permis sa conduca natiunea ¸ ˆ ˘ ın Tara Promisa (Num. 12:3; 20:10, 12; Ps. ¸ 106:32). ˆ ˘ ˘ 6 Sfintele Scripturi ne ındeamn a sa avem ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ stapanire de sine si¸ sa fim prevazatori cand ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ vorbim, ˆ adica sa dam dovada de discernaˆ mant. „In multimea cuvintelor rostite nu se ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ poate sa nu fie faradelege, dar cel ce-si¸ ınˆ ˘ ˘ ˘ franeaza buzele este prevazator“ (Prov. 10:19; ˘ ˘ ˆ ˘ 17:27). Totusi, ¸ a fi prevazator nu ınseamna a ˘ nu-ti¸ exprima niciodata punctul de vedere, ci ˆ ˘ ˘ ˘ ınseamna a avea ‘o vorbire placuta’ si¸ ‘o lim˘ ˘ ˘ 4. De ce este important sa avem o vorbire placuta? ˘ 5. Ce nu presupune o buna comunicare? Da ¸ti un exemplu. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ 6. Ce ınseamna a fi prevazatori cand vorbim?

˘ ˘ Asteapt a sa te liniste ¸ ¸ sti, ¸ ˘ iar apoi gaseste ¸ un moment potrivit pentru a discuta problema

˘ ˘ ˘ ba care vindeca’, nu care raneste. ¸ Pro¸ (Citeste verbele 12:18; 18:21.)

˘ „Un timp pentru a tacea si ¸ un timp pentru a vorbi“ ˘ ˘ ˘ 7 Trebuie sa˘ avem o vorbire placut a si ¸ sa ˘ ˘ ˘ ˆ dam dovada de stapanire de sine nu doar la ˆ ˆ serviciu sau ın lucrare, ci si ¸ si ¸ ın congregatie ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ın familie. Daca ne varsam nervii pe altii, ne¸ ˆ tin ¸ and seama de consecinte, ¸ vom avea mult de suferit pe plan spiritual, afectiv si ¸ fizic, ˆ ˆ atat noi, cat si ¸ ceilalti¸ (Prov. 18:6, 7). Senti˘ mentele negative, care sunt manifestari ale imperfectiunii, trebuie tinute sub control. ¸ ¸ Vorbirea jignitoare, sarcasmul, dispretul si ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ mania plina de ura sunt gresite si ¸ ¸ ne pot distruge relatiile cu ceilalti, ¸ ¸ dar mai ales prietenia cu Iehova (Col. 3:8; Iac. 1:20). Isus ne-a ˆ ˘ ˆ ˘ ınvatat: manie pe fratele sau va da ¸ „Cine tine ¸ ˆ ˘ ˆ socoteala ınaintea tribunalului, cine ıi spu˘ ˘ ne fratelui sau vorbe grele va da socoteala ˘ ˘ ˆ ˘ 7. Ce trebuie sa evitam ın vorbirea noastra, ¸si de ce?

ˆ ˆ ınaintea Curtii ¸ Supreme, iar cine ıi spune: «Nebun nenorocit!» va fi supus Gheenei de foc“ (Mat. 5:22). 8 Totusi, exista˘ unele aspecte despre care ¸ ˘ ˘ am putea considera ca este mai bine sa vor˘ ˘ bim. Daca un frate a spus sau a facut ceva ˆ ˆ ˆ care te-a tulburat atat de mult, ıncat nu poti¸ ˘ ˆ ˆ sa treci peste cele ıntamplate, nu permite ca ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ura sa prinda radacini ın inima ta (Prov. ˆ ˘ 19:11). Cand cineva te enerveaza, tineti¸ sub ¸ ˆ ˘ control mania, iar apoi fa pasii ¸ necesari pen˘ tru a rezolva problema. Pavel a scris: „Sa nu ˘ ˆ ˘ ˘ apuna soarele peste mania voastra“. Daca ˘ ˘ ˘ problema continua sa te tulbure, straduies-¸ ˘ te-te s-o rezolvi cu bunatate si ¸ la momentul potrivit. (Citeste ¸ Efeseni 4:26, 27, 31, 32.) ˘ Abordeaza-l pe fratele respectiv cu obiectivul ˘ ˆ ˘ de a va ımpaca. Vorbeste-i sincer, dar cu ¸ ˘ tact, despre problema ivita (Lev. 19:17; Mat. 18:15). ˆ ˘ ˘ 8. Cand este bine sa ne exprimam sentimentele, ¸si ˆ ın ce mod? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

ˆ ˘ ˘ Bineınteles, trebuie sa-ti¸ alegi cu grija mo¸ ˆ ˆ ˘ ˘ mentul cand ıl abordezi pe fratele tau. Exista ˘ „un timp pentru a tˆ acea si¸ un timp pentru a vorbi“ (Ecl. 3:1, 7). In plus, „inima celui drept ˆ ˘ ˘ ˘ se gandeste ¸ ce sa raspunda“ (Prov. 15:28). ˆ ˘ Aceasta ar putea ınsemna sa astep ¸ ti¸ un timp ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ pana sa ıncerci sa rezolvi problema cu fratele ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ tau. Daca ıl abordezi cand ınca esti ¸ foarte su˘ ˆ ˘ ˘ parat, ai putea ınrautati¸ lucrurile; totusi, ¸ nu ar ˆ ˘ fi ıntelept nici sa astep ¸ ¸ ti¸ prea mult. 9

˘ Gesturile de bunatate ˘ promoveaza rela ¸tii bune ˘ ˘ 10 Vorbirea placut a si¸ comunicarea eficien˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ta ne ajuta sa fim ın relatii ¸ bune cu altii. ¸ Daca ˘ ˆ ˘ ˆ facem tot ce ne sta ın putint¸ a pentru a ne ım˘ ˘ ˘ bunatati¸ relatiile cu ceilalti, ¸ ¸ vom reusi¸ sa co˘ ˘ municam mai bine cu ei. Gesturile de bunaˆ tate ne pot ajuta ın acest sens. De exemplu, ˘ ˘ ˘ putem lua initiativa sa-i ajutam, sa le oferim ¸ ˘ ˘ din inima un cadou sau sa fim ospitalieri cu ˆ ˘ ˘ ei. Aceste gesturi sincere ar putea „ıngramadi ˘ carbuni aprinsi¸ pe capul“ unei persoane, scoˆ ˘ ˆ t¸ and la iveala ce este mai bun ın ea. Astfel, ne ˘ ˘ ˆ ˘ va fi mai usor ¸ sa rezolvam ımpreuna proble˘ ma ivita (Rom. 12:20, 21). ˆ ˆ 11 Patriarhul Iacob a ın teles cat de impor¸ ˘ ˆ tante sunt gesturile de bunatate ın restabilirea ˘ ˘ relatiilor cu altii. ¸ ¸ De teama ca va fi ucis de ˘ ˘ Esau, fratele sau geaman, care era furios pe el, ˆ ˘ Iacob a fugit ıntr-un alt tinut. Dupa multi¸ ani, ¸ ˆ ˘ ˆ Iacob s-a ıntors acasa. Esau a iesit ¸ ınaintea sa ˘ cu 400 de barbati. ¸ Iacob l-a rugat pe Iehova ˘ ˘ sa-l ajute, apoi i-a trimis fratelui sau un dar ˆ foarte generos, care si-a atins scopul. Cand ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ s-au ıntalnit, Esau avea o alta atitudine fat¸ a de ˆ ˘ ˆ Iacob si¸ chiar a alergat spre el, ımbrati¸ s¸ andu-l (Gen. 27:41–44; 32:6, 11, 13–15; 33:4, 10). ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ 9. De ce ar trebui sa ne recapatam calmul ınainte de a-l aborda pe un frate? ˘ ˆ 10. Ce rol au gesturile de bunatate ın rela ¸tiile cu ceilal ¸ti? 11. a) Cum a luat Iacob ini ¸tiativa pentru a- ¸si restabili rela ¸tiile cu Esau? b) Care a fost rezultatul? 22

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

ˆ ˘ Incurajeaza-i pe al ¸tii prin vorbirea ta ˆ 12 Noi ıi slujim lui Dumnezeu, nu oameniˆ ˘ lor. Totusi, ¸ ne dorim ın mod firesc sa fim acceptati¸ de ceilalti. ¸ Prin cuvintele noastre ˘ placute putem usura poverile fratilor nostri ¸ ¸ ¸ ˘ dragi. Dar, daca suntem aspri si ¸ avem o atitu˘ ˘ dine critica, poverile ar putea apasa si¸ mai ˆ mult asupra lor; unii chiar s-ar putea ıntreba ˘ daca mai au aprobarea lui Iehova. Prin urma˘ ˘ ˆ re, sa le spunem din inima lucruri ıncuraja˘ toare, care sunt ‘pentru zidire, dupa cum este ˘ nevoie, si¸ care sa le dea celor care le aud ce este folositor’ (Ef. 4:29). ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ 13 Indeosebi batr anii trebuie sa fie „blanzi“ ˘ si¸ sa trateze turma cu tandrete ¸ (1 Tes. 2:7, 8). ˆ ˘ ˘ Cand trebuie sa dea sfaturi, ei se straduiesc ˘ ˘ ˆ ˆ sa faca aceasta „cu blandete“, chiar si¸ cand ¸ ˘ ˆ discuta cu „cei ce se ımpotrivesc“ (2 Tim. ˆ ˘ 2:24, 25). De asemenea, cand corespondeaza ˘ ˆ cu un alt corp de batrani sau cu filiala, ei tre˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ buie sa foloseasca o exprimare placuta. Batra˘ ˆ nii trebuie sa fie amabili si¸ plini de tact, ın armonie cu principiul din Matei 7:12. ˘ ˘ ˆ Vorbirea placuta ın familie ˆ Cuvintele, mimica si¸ limbajul trupului ıi ˆ pot afecta pe cei din jur mai mult decat ne ˘ ˘ imaginam. De exemplu, unii barbati¸ s-ar pu˘ tea sa nu-si¸ dea seama ce impact au cuvinte˘ ˆ le lor asupra femeilor. O sora a spus: „Cand ˘ ˘ sotul ¸ meu se enerveaza si¸ ridica vocea la mine, ˘ ma cuprinde teama“. Cuvintele dure pot avea un efect mai puternic asupra unei femei deˆ ˘ ˘ cat asupra unui barbat si¸ pot starui mult timp ˆ ın mintea ei (Luca 2:19). Acest lucru este ade˘ ˆ varat mai ales cand cuvintele sunt rostite de ˆ ˘ cel pe care femeia ıl iubeste ¸ si¸ vrea sa-l respec14

˘ ˘ ˆ 12. De ce trebuie sa folosim cuvinte placute cand vorbim cu fra ¸tii no ¸stri? ˘ ˘ ˘ ˆ 13. De ce anume trebuie sa ¸tina cont batranii: ˆ ˆ ˆ a) cand dau sfaturi? b) cand ıntocmesc o scrisoare? 14. a) Ce sfat le-a dat Pavel so ¸tilor? b) De ce a dat Pavel acest sfat?

˘ ˘ ˘ te. Pavel i-a sfatuit pe soti: ¸ „Continuati¸ sa va ˘ ˆ ˘ ˘ iubiti¸ sotiile si¸ nu va maniati¸ peste masura pe ¸ ele“ (Col. 3:19). ˘ ˘ ˘ 15 Un frate cas atorit de mult timp a aratat ˘ printr-o ilustrare de ce sotul ¸ trebuie sa-si¸ trateze sotia cu delicate te, ca pe un „vas mai ¸ ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ slab“. „Cand tii a si¸ ¸ ın mana o vaza pretioas ¸ ˘ ˆ delicata, nu trebuie s-o strangi prea tare, pen˘ ˘ tru ca se poate sparge. Chiar daca ai lipi vaza, ˘ ˆ ˘ fisura tot s-ar vedea. Daca sotul ¸ ıi adreseaza ˘ ˆ sotiei cuvinte dure, o poate rani, provocand ¸ ˘ ˘ ˆ astfel o «fisura» de durata ın relatia ¸ lor.“ (Citeste ¸ 1 Petru 3:7.)

˘ ˆ Si ¸ un barbat poate fi ıncurajat sau descurajat de cuvintele cuiva, de exemplu, ale so ¸tiei ˘ ˘ ˆ sale. O „so ¸tie prevazatoare“, ın care so ¸tul „se ˆ ˘ ıncrede“ cu adevarat, ¸tine cont de sentimente˘ le acestuia, asa a acelasi¸ lucru ¸ cum si¸ ea asteapt ¸ ˆ ˘ din partea lui (Prov. 19:14; 31:11). Intr-adevar, ˘ ˆ o so ¸tie are o influen ¸ta mare ın familie, fie po˘ ˘ ˘ ˆ zitiva, fie negativa. „Femeia cu adevarat ın ¸te˘ ˆ ˘ ˘ ˆ leapta ısi¸ zideste ¸ casa, dar cea nebuna o dara˘ ˆ ma cu propriile ei maini.“ (Prov. 14:1) ˘ ˘ ˘ 17 Parin tii ¸ si¸ copiii trebuie sa vorbeasca si¸ ei ˆ frumos unii cu altii ¸ (Mat. 15:4). Cand vorbim ˘ ˘ cu copiii, trebuie sa manifestam consideratie, ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ca ‘s a nu-i exasper am’ si ‘s a nu-i irit am’ (Col. ¸ 15. De ce trebuie so ¸tul sa- ¸si trateze so ¸tia cu delicaˆ ˘ 3:21; Ef. 6:4). Chiar si¸ atunci cand trebuie sa-i te ¸te? Ilustra ¸ti. ˘ disciplineze pe copii, parintii ¸ ˘ ˆ si¸ batranii de congregatie tre¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Sotul ¸ trebuie sa-i vorbeasca mereu sotiei ¸ cu delicatete ¸ buie sa le vorbeasca ın mod respectuos. Astfel, copiilor le ˘ va fi mai usor ¸ sa se corecteze ˘ ˘ si¸ sa-si¸ pastreze prietenia cu Iehova. Nu ar trebui nicide˘ ˘ ˘ ˆ cum sa le dam impresia ca ıi ˘ ˘ ˘ consideram o cauza pierduta, deoarece si¸ ei ar putea ajun˘ ˘ ˆ ge sa se priveasca ın acest fel. ˘ Probabil ca nu-si¸ vor aminti ˆ toate sfaturile noastre, dar ın mod sigur nu vor uita modul ˆ ın care le-am vorbit. 16

Lucruri bune ˘ spuse din inima ˆ 18 A-ti tine sub control ma¸ ¸ ˆ ˘ ˘ nia nu ınseamna doar a pa˘ rea calm. Trebuie sa faci mai ˆ 16. Cum ı ¸si poate ‘zidi’ o so ¸tie familia? ˘ 17. a) Cum trebuie copiii sa le ˘ ˘ vorbeasca parin ¸tilor? b) Cum tre˘ ˘ buie adul ¸tii sa le vorbeasca copiilor, ¸si de ce? ˆ ˘ ˆ 18. Cum putem ındeparta gandurile ¸si sentimentele negative? 23

ˆ ˘ ˆ ˘ mult decat sa-ti¸ ınabusi¸ sentimentele puterni˘ ˆ ˆ ce. Daca ın interior clocotesti ¸ ¸ de manie, ti-ar ˘ ˆ ˘ fi foarte greu sa ıncerci sa pari calm. Ar fi ca ˘ ˆ ˆ si¸ cum ai apasa ın acelasi¸ timp pedala de fra˘ na si¸ cea de acceleratie; ar fi supraso¸ masina ¸ ˘ licitata si¸ s-ar putea defecta. Prin urmare, nu ˘ ˆ astepta sa acumulezi manie, pentru ca apoi ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa explodezi. Roaga-l pe Iehova sa te ajute sa ˆ ˘ ˘ ındepartezi din inima sentimentele negatiˆ ˘ ve. Permite-i spiritului sfant sa-ti¸ transforme mintea si¸ inima pentru a corespunde vointei ¸ lui Iehova. (Citeste ¸ Romani 12:2; Efeseni 4:23, 24.) ˘ ˘ 19 Ia masuri concrete ca sa-ti¸ tii ¸ sub control ˆ ˘ ˆ ˘ mania. Daca ajungi ıntr-o situatie ¸ tensionata ˘ ˘ si¸ simti¸ ca te enervezi, poate ca este mai bine ˘ ˘ sa pleci ca sa te liniste ¸ sti ¸ (Prov. 17:14). Sau, ˘ ˘ ˘ daca persoana cu care discuti¸ se enerveaza, fa ˘ eforturi si¸ mai mari sa-i vorbesti ¸ frumos. Nu ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ uita: „Un raspuns bland ındeparteaza furia, ˆ ˘ ˆ dar un cuvant care provoaca durere starneste ¸ ˆ ˘ mania“ (Prov. 15:1). Printr-o remarca sarcasti˘ ˘ ˘ ˘ ca sau taioasa, chiar daca o spui pe un ton ˆ ˘ calm, nu faci decat sa pui paie pe foc (Prov. ˆ ˘ ˆ 26:21). Prin urmare, cand stapanirea de sine ˘ ˆ ˆ ˆ ıti¸ este pusa la ıncercare, fii ‘ıncet la vorbire si¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ıncet la manie’. Roaga-l pe Iehova sa-ti¸ dea spiˆ ˘ ˘ rit sfant ca sa rostesti ¸ cuvinte placute, nu jignitoare (Iac. 1:19). ˘ 19. Ce masuri concrete putem lua pentru a evita ˆ disputele pline de manie?

Pute ¸ti explica?

˘ ˙ De ce este important sa alegem momentul potrivit pentru a discuta problemele? ˘ ˙ De ce membrii familiei trebuie sa ˘ ˘ ˘ aiba mereu ‘o vorbire placuta’? ˘ ˙ Cum putem evita sa spunem lucruri ˘ care ranesc? ˘ ˘ ˙ Ce ne poate ajuta sa fim iertatori? 24

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

˘ ˘ Iarta din inima ˘ Din pacate, nimeni nu-si ¸ poate controˆ ˆ la ın mod perfect vorbirea (Iac. 3:2). In pofida celor mai sincere eforturi, s-ar putea ca, uneori, membrii familiei sau fratii ¸ dragi din ˘ ˘ congregatie lucruri nechib¸ sa spuna unele ˆ ˘ ˘ zuite, care te vor rani. In loc sa-ti¸ iesi ¸ ime˘ ˘ ˆ ˘ ˘ diat din fire, manifesta rabdare si ¸ ıncearca sa ˆ ˘ ıntelegi de ce a spus persoana respectiva ace¸ le lucruri. (Citeste ¸ Eclesiastul 7:8, 9.) Era stre˘ ˆ ˘ sata sau ıngrijorata? Nu se simtea ¸ bine sau ˘ ˘ se confrunta cu o anumita problema? ˆ ˘ 21 Bineın teles, acesti ¸ ¸ factori nu scuza izˆ ˘ bucnirile de manie. Dar, daca tinem cont de ¸ ˆ circumstante, motivele ¸ am putea ıntelege ¸ pentru care oamenii spun sau fac unele lucruri nepotrivite si ¸ i-am putea ierta mai usor. ¸ De fapt, cu totii ¸ facem si ¸ spunem lucruri ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ care ıi ranesc pe altii. ¸ Speram ınsa ca ei ne ˆ ˘ ˘ vor ierta, dand astfel dovada de bunatate ˘ (Ecl. 7:21, 22). Isus a spus ca pentru a fi ier˘ ˘ tati¸ de Dumnezeu trebuie sa-i iertam si ¸ noi pe ceilalti¸ (Mat. 6:14, 15; 18:21, 22, 35). Prin ˘ ˘ ˘ urmare, sa fim gata sa ne cerem scuze si ¸ sa ˘ iertam. Astfel vom promova iubirea, „o le˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ gatura perfecta a unitatii“, ın familie si ¸ ¸ ın congregatie ¸ (Col. 3:14). ˆ 22 Probabil ca˘ va fi din ce ın ce mai greu ˘ ˘ ˘ ˘ sa ne pastram bucuria si ¸ unitatea pe masu˘ ˆ ra ce acest sistem cuprins de manie se aproˆ ˘ ˘ pie de sfarsit. ¸ Daca respectam principiile utiˆ le din Cuvantul lui Dumnezeu, ne vom ˘ folosi vorbirea pentru a zidi, nu pentru a daˆ ˆ rama. Ne vom bucura de relatii atat ¸ pasnice ¸ ˆ ˆ ˆ ın congregatie, ın familie. Iar prin pro¸ cat si ¸ ˘ ˘ priul exemplu vom depune o buna marturie despre Iehova, ‘fericitul nostru Dumnezeu’ (1 Tim. 1:11). 20

˘ ˘ 20, 21. a) Ce ne poate ajuta sa iertam? b) De ce tre˘ ˘ buie sa iertam? ˘ ˘ ˘ 22. De ce merita sa depunem eforturi ca sa avem o ˘ ˘ vorbire placuta?

˘ ˘ ˆ ˆ SA GASIM ˘ INVIORARE IN ACTIVITATILE SPIRITUALE ¸ ˘ ˘ ˆ „Luati ¸ jugul meu asupra voastra . . . si ¸ veti ¸ gasi ınviorare pentru sufletele voastre.“ (MAT. 11:29) ˘ ˆ ˆ EGAMANTUL Legii, ıncheiat la muntele Sinai, continea si ¸ ¸ referitoa¸ dispozitia ˘ ˘ ˆ re la sabatul saptamanal. Prin intermediul ˘ ˘ ˆ lui Moise, purtatorul sau de cuvant, Iehova ˘ le-a spus israelitilor: „Sase zile sa-ti¸ faci ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ munca, dar ın a saptea zi sa ıncetezi orice ¸ ˘ ˘ ˘ lucrare, pentru ca taurul si ¸ magarul tau sa ˘ se odihneasca si ¸ pentru ca fiul sclavei tale ˘ ˘ ˘ si locuitorul str ain sa-si ¸ ¸ refaca puterile“ (Ex. ˆ ˘ 23:12). Intr-adevar, din consideratie ¸ si ¸ iubi˘ ˘ ˘ re fat¸ a de poporul sau, Iehova a prevazut o ˘ ˆ ˘ ˘ zi de odihna ın care israelitii ¸ „sa-si ¸ refaca puterile“. 2 Era sabatul doar o zi de relaxare? Nici˘ ˘ ˆ decum! El facea parte integranta din ınchinarea pe care israelitii ¸ i-o aduceau lui Iehova. Sabatul le oferea capilor de familie ˆ ˘ ˘ ocazia de a-si ¸ familia „sa respecte ¸ ınvata ˘ ˆ calea lui Iehova, facand dreptate“ (Gen. 18:19). Tot atunci, familiile si ¸ prietenii pu˘ ˘ teau sa mediteze la faptele marete ¸ ale lui Ie˘ ˘ ˘ ˆ hova si s a petreac a momente pl acute ım¸ ˘ preuna (Is. 58:13, 14). Si ¸ mai important, ˆ sabatul prefigura timpul cand, sub Domnia de O Mie de Ani a lui Cristos, oamenii vor ˘ ˘ ˆ gasi adevarata ınviorare (Rom. 8:21). Dar ce ˘ se poate spune despre adevaratii ¸ crestini ¸ ˘ ˆ din prezent? Unde si ¸ cum pot gasi ınviora˘ ˘ re cei care vor sa umble pe caile lui Iehova?

1. Ce dispozi ¸tie a dat Iehova la muntele Sinai, ¸si de ce? ˘ 2. Ce foloase aveau israeli ¸tii pentru ca ¸tineau Sabatul?

˘ Asocierea cu fratii ¸ de credint¸ a 3 Apostolul Pavel a numit congregatia cres¸ ¸ ˘ ˆ ˘ tina „stˆ alp si ¸ sprijin al adevarului“ (1 Tim. ˘ ˘ 3:15). Intr-adevar, primii crestini au gasit ¸ ˆ ˆ ˆ sprijin ın mijlocul congregatiei ıncurajan¸ ˆ du-se si unii pe altii ¸ ın iubire (Ef. ¸ zidindu-se ˆ ˆ 4:11, 12, 16). In timp ce se afla ın Efes, Pavel ˆ ˆ a fost vizitat si cres-¸ ¸ ¸ a fost ıncurajat de cativa ˘ tini din Corint. Iata ce efect a avut asupra lui ˘ Pavel vizita acestor frati: ¸ ‘Ma bucur de prezenta a lui Fortunat si ¸ lui Stefana, ¸ ¸ a lui Ahaic, ˘ ˆ cˆ aci mi-au ınviorat spiritul’ (1 Cor. 16:17, 18). ˘ ˘ ˘ ˘ In mod asemanator, dupa ce Tit a mers sa le ˘ slujeasca fratilor din Corint, Pavel le-a scris ¸ ˆ celor de acolo: „Spiritul lui a fost ınviorat ˆ prin voi toti“ ¸ (2 Cor. 7:13). Si ¸ ın prezent, Mar˘ ˆ ˆ torii lui Iehova gasesc ınviorare ın asocierea ˘ cu fratii ¸ de credint¸ a. 4 Fiecare dintre noi stie din proprie expe¸ ˘ ˘ ˆ ˘ rient¸ a ca ıntrunirile sunt o sursa de mare ˆ ˆ ˘ bucurie. La ıntruniri „ne ıncurajam reciproc, fiecare prin credinta ¸ celuilalt“ (Rom. 1:12). Fratii ¸ si ¸ surorile noastre nu ne sunt simple ˆ ˆ cunostin ¸ cu care ne ıntalnim doar din ¸ te, ˆ ˆ ˆ ˘ cand ın cand. Ei ne sunt prieteni adevarati, ¸ ˆ ˘ ˆ pe care ıi respectam si mul¸ ¸ ıi iubim. Simtim ˘ ˆ ˆ ˆ ta bucurie si ¸ mangaiere participand cu reguˆ ˘ laritate la ıntruniri alaturi de ei (Filim. 7). ˆ 5 O alta˘ sursa˘ de ınviorare sunt congresele, 3. Cum s-au sprijinit cre ¸stinii din secolul I, ¸si cu ce rezultat? ˆ ˘ ˆ 4. Cum ne ınvioreaza ıntrunirile cre ¸stine? ˆ 5. Cum ne putem ınviora unii pe al ¸tii cu ocazia congreselor? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

˘ ˘ Daca luam jugul lui Isus, ˘ vom gasi multe surse ˆ de ınviorare

˘ ˘ ˘ la care primim apele datatoare de viat¸ a ale ˘ ˆ ˆ adevarului, izvorate din Cuvantul lui Dumˆ ˆ nezeu. In plus, la aceste ıntruniri de propor˘ ˘ ˆ tii ¸ avem ocazia sa ne ‘largim’ ın ce pri˘ veste ¸ de credint¸ a (2 Cor. ¸ asocierea cu fratii ˘ 6:12, 13). Dar ce poti¸ face daca esti ¸ timid si ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ıti¸ este greu sa intri ın vorba cu altii? ¸ O modalitate de a-ti¸ cunoaste ¸ si ¸ fratii ¸ surorile este ˘ sa te pui la dispozitie ¸ cu ocazia congreselor. ˘ ˘ O sora care a facut acest ˆ lucru˘ la un congres international a spus: „In afara de cei din fa¸ ˆ milia mea si prieteni nu cunosteam ¸ ¸ de cativa ¸ ˆ ˆ decat putine persoane. Dar, ın timp ce aju¸ ˘ ˆ ˆ tam la curatenie, am ıntalnit o multime de ¸ ¸ frati¸ si de surori! Ne-am sim tit foarte bine ¸ ¸ ˆ ˘ ımpreuna!“. 6 Israelitii mergeau la Ierusalim pentru a i ¸ ˆ ˘ ˘ se ınchina lui Iehova cu ocazia a trei sarbatori anuale (Ex. 34:23). De multe ori, aceasˆ ˘ ta ınsemna sa-si ¸ lase ogoarele si ¸ afacerile si ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ sa mearga zile ın sir pe drumuri pr afuite. To¸ ˘ tusi, ¸ pentru ei era o „mare bucurie“ sa mear˘ ˆ ˆ ga la templu, ıntrucat acolo i se aduceau ˆ „laude lui Iehova“ (2 Cron. 30:21). In mod ˘ ˘ asemanator, pentru multi¸ slujitori ai lui Ie˘ ˘ hova din prezent este o mare bucurie sa ca˘ ˘ ˆ ˘ latoreasca ımpreuna cu familia pentru a vi˘ zita Betelul. Ai putea face o astfel de vizita ˆ ˘ ˆ ˘ ımpreuna cu familia ın urmatorul concediu? ˘ 7 Destinderile alaturi de prieteni si ¸ deˆ fa˘ ˆ milie sunt si ¸ ¸ ele o sursa de ıncurajare. Inteleptul rege Solomon a spus: „Nimic nu este ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ mai bun pentru om decat sa manance, sa ˘ bea si ¸ sa-si ¸ bucure sufletul cu ce este bun din truda lui“ (Ecl. 2:24). Reuniunile nu sunt ˘ ˆ doar o sursa de ınviorare, ci si ¸ o ocazie de a-i ˆ cunoaste mai bine pe colaboratorii ın credin¸ ˘ ˆ ˘ ˘ t¸ a si ¸ de a ne ıntari, astfel, legaturile de iubi˘ ˆ 6. Care este o modalitate prin care putem gasi ınˆ viorare ın timpul concediului? 7. a) Ce foloase ne pot aduce reuniunile? b) Ce puˆ tem face pentru a ne bucura de clipe frumoase ¸si ıncurajatoare cu ocazia reuniunilor?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

re. Pentru a ne bucura de clipe frumoase si ¸ ˆ ˘ ˘ ıncurajatoare, este bine sa organizam reu˘ ˘ ˘ niuni mai mici si ¸ sa ne asiguram ca sunt ˘ ˘ supravegheate corespunzator, mai ales daca ˘ ˘ se consuma bauturi alcoolice. Lucrarea de predicare Isus a manifestat zel pentru lucrarea de ˆ ˘ predicare si ¸ i-a ındemnat pe discipoli sa fie si este ¸ ei zelosi. ¸ Isus le-a spus: „Secerisul ¸ ˘ mare, dar lucratorii sunt putini. Rugati-l ¸ ¸ deci ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ pe Stapanul secerisului sa scoata lucratori la ¸ ˘ secerisul ¸ sau“ (Mat. 9:37, 38). Mesajul predat ˆ ˆ ˘ de Isus ıi ınviora cu adevarat pe oameni; era ˘ o „veste buna“ (Mat. 4:23; 24:14). Acest meˆ ˘ ˘ saj contrasta cu regulile ımpovaratoare impuse de farisei. (Citeste ¸ Matei 23:4, 23, 24.) ˆ ˘ 9 Cand le predicam altora mesajul despre ˆ Regat, oferim ınviorare pe plan spiritual si, ¸ ˆ ˆ ˆ ın acelasi ade¸ ¸ timp, ne adancim ıntelegerea ˘ varurilor pretioase din Biblie si ¸ ¸ ¸ recunostin ¸ ta ˘ pentru ele. Psalmistul a spus pe buna drep˘ ˘ ˘ ˆ tate: „Laudati-l ¸ pe Iah, caci este bine sa-i can˘ ˘ tam melodii Dumnezeului nostru, caci este ˘ ˘ ˘ placut“ (Ps. 147:1). Ai putea gasi mai multa ˆ ˆ bucurie ın timp ce ıi aduci laude lui Iehova ˆ ınaintea oamenilor? ˘ ˆ 10 Este adevarat, modul ın care oamenii ˘ ˘ ˘ reactioneaz a la vestea buna difera de la un ¸ teritoriu la altul. (Citeste ¸ Faptele 18:1, 5–8.) ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Daca traiesti oa¸ ¸ ıntr-o zona ın care putini ˘ meni reactioneaz a favorabil la mesajul de¸ ˆ ˘ ˘ spre Regat, ıncearca sa te concentrezi asupra ˆ ˆ ˘ binelui pe care ıl faci predicand. Nu uita ca ˆ eforturile pe care le depui proclamand numele lui Iehova nu sunt zadarnice (1 Cor. ˆ ˆ 15:58). Mai mult decat atat, succesul nostru ˆ ın predicare nu depinde de reactia ¸ favorabi8

ˆ 8, 9. a) Ce contrast exista ıntre mesajul lui Isus ¸si ˆ ˆ ˘ cel al fariseilor? b) Ce foloase avem cand le ımpar˘ ˘ ta ¸sim altora adevarul? ˆ 10. Depinde succesul nostru ın predicare de reac ¸tia ˘ favorabila a oamenilor? Explica ¸ti.

˘ ˘ la a oamenilor la vestea buna. Putem fi si˘ ˆ guri ca Iehova se va ıngriji ca oamenii cu ini˘ ˘ ˘ ma sincera sa auda mesajul despre Regat (Ioan 6:44). ˆ ˆ Inchinarea ın familie ˘ ˘ 11 Parintii tematori de Dumnezeu au res¸ ˆ ˘ ponsabilitatea de a-i ınvata ¸ pe copii despre ˘ Iehova si ¸ despre caile sale (Deut. 11:18, 19). ˘ ˘ ˆ Daca esti ¸ parinte, ıti¸ rezervi timp pentru a-ti¸ ˘ ˘ ajuta copiii sa-l cunoasca pe iubitorul nostru ˘ ˘ ˘ Tata ceresc? Ca sa te poti¸ achita de aceasta ˘ ˘ ˆ responsabilitate importanta si ¸ sa te ıngrijesti ¸ ˘ ˆ ˘ de necesitatile familiei, Iehova ıti¸ ofera din ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ belsug hrana spirituala ınvioratoare, pe care ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ o gasesti ¸ reviste si ¸ ın carti, ¸ ınregistrari audio sau video. ˆ ˘ ˘ 12 In plus, sclavul fidel a luat masuri ca sa ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ avem o seara dedicata ınchinarii ın familie. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Astfel, familiile au ın fiecare saptamana o ˘ seara pentru a studia Biblia. Multi¸ au simtit ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ca ınchinarea ın familie i-a ajutat sa se iu˘ ˆ ˘ beasca mai mult unii pe altii ¸ si ¸ le-a ıntarit ˘ prietenia cu Iehova. Dar ce pot face parintii ¸ ˆ ˆ ˘ pentru ca ınchinarea ın familie sa fie o sur˘ ˆ ˘ sa de ınviorare spirituala? ˘ ˆ ˘ ˆ 13 Seara dedicata ınchinarii ın familie nu ˘ ˘ trebuie sa fie plictisitoare sau sobra. La urma ˆ urmei, noi ıi slujim „fericitului Dumnezeu“, ˘ ˆ ˆ care vrea sa ıi aducem ınchinare cu bucurie ˘ ˘ (1 Tim. 1:11; Filip. 4:4). Este o adevarata biˆ ˘ ˘ ˆ necuvantare sa avem o seara ın plus pentru ˘ ˘ a analiza pretioasele adevaruri din Biblie. Pa¸ ˘ ˆ rintii ¸ trebuie sa fie flexibili ın privinta ¸ metodelor de predare, folosindu-si ¸ ¸ imaginatia ˘ si ¸ lui ¸ ingeniozitatea. De exemplu, parintii ˘ Brandon, un baietel ¸ de 10 ani, i-au propus ˆ ˘ 11. a) Ce responsabilitate le-a ıncredin ¸tat Iehova pa˘ ˘ rin ¸tilor? b) Cum se pot achita parin ¸tii de aceasta responsabilitate? ˘ ˘ ˆ 12, 13. a) Cum pot familiile sa traga foloase din ınˆ ˘ chinarea ın familie? b) Ce pot face parin ¸tii pentru ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ca ınchinarea ın familie sa fie ınvioratoare? TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

˘ ˘ ˆ sa faca o prezentare cu titlul „De ce ıl asocia˘ za Biblia pe Satan cu un sarpe?“. Acest subi¸ ˆ ˆ ect ıl preocupase pe Brandon deoarece ıi plac ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ serpii si ¸ ¸ era suparat ca sunt pusi ¸ ın legatura cu Satan. Unele familii citesc pe roluri un paˆ ˘ saj din Biblie sau pun ın scena anumite drame biblice. Aceste metode de predare sunt ˆ ˘ ˘ ˆ distractive si ¸ ıi ajuta pe copii sa fie activi ın ˆ ˘ ˆ cadrul ınchinarii ın familie. Astfel, principiile Bibliei le pot atinge inima.1 ˘ Evita lucrurile ˆ ˘ care te pot ımpovara 14 Stresul si nesiguranta sunt tot mai mari ¸ ¸ ˆ ˘ ın ultimele zile ale acestui sistem rau. Lipsa ˘ locurilor de munca si ¸ alte probleme econo˘ mice afecteaza milioane de persoane. Chiar ˘ si ¸ cei care au un loc de munca simt deseori ˘ ˆ ˆ ˘ ca ısi ¸ banii ıntr-un buzunar spart si ¸ tin ¸ ca, din acest motiv, nu-si ¸ pot ajuta suficient fa˘ milia. (Compara cu Hagai 1:4–6.) Politicienii ˘ ˆ ˆ si ¸ alti¸ conducatori par neputinciosi ¸ ın ıncercarea de a elimina terorismul si ¸ celelalte sur1 Pentru mai multe informatii ¸ despre metodele care pot fi folosite pentru a face studiul mai interesant si ¸ mai instructiv, vezi Serviciul pentru Regat din februarie 1991, paginile 3, 4.

14, 15. a) Cum s-au intensificat stresul ¸si nesiguˆ ˘ ran ¸ta ın zilele din urma? b) Cu ce alte probleme s-ar ˘ putea confrunta adevara ¸tii cre ¸stini?

˘ Cum a ¸ti raspunde?

˘ ˙ Cum gasesc slujitorii lui Iehova ˆ ˆ ınviorare ın prezent? ˆ ˘ ˙ In ce fel este predicarea o sursa ˆ ˆ ˆ de ınviorare atat pentru noi, cat ¸si ˘ pentru cei carora le vorbim? ˙ Cum se pot asigura capii de familie ˘ ˆ ˆ ˘ ca ınchinarea ın familie este o sursa ˆ de ınviorare? ˆ ˘ ˙ Ce lucruri ne-ar putea ımpovara pe plan spiritual?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010

˘ se ale raului. Multi¸ oameni sunt descurajati¸ ˘ din cauza propriilor slabiciuni (Ps. 38:4). ˘ 15 Adevaratii crestini nu sunt scutiti de pro¸ ¸ ¸ blemele si ¸ presiunile specifice acestui sistem ˆ condus de Satan (1 Ioan 5:19). Uneori, ei ınˆ ˘ ˆ tampina si ¸ mai multe probleme ın timp ce ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ se straduiesc sa-i ramana fideli lui Iehova. ˘ Isus a spus: „Daca m-au persecutat pe mine, ˘ va vor persecuta si ¸ pe voi“ (Ioan 15:20). To˘ tusi, ‘nu ¸ ¸ chiar daca „suntem persecutati“, ˘ ˘ suntem parasiti’ ¸ (2 Cor. 4:9). 16 Isus a spus: „Veniti la mine, voi, toti care ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ truditi¸ si ¸ si ¸ sunteti¸ ımpovarati, ¸ eu va voi ın˘ ˆ viora“ (Mat. 11:28). Prin credinta ¸ noastra ın ˘ ˘ jertfa de rascumparare a lui Cristos dovedim ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ca ne punem toata ıncrederea ın Iehova. In ˘ acest fel, primim „puterea care depase ¸ ste ¸ ˆ normalul“ (2 Cor. 4:7). Spiritul sfant al lui ˆ ˘ Dumnezeu este un ‘ajutor’ care ne ıntareste ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ credinta, ¸ astfel ıncat sa putem suporta ıncer˘ ˘ ˘ ˘ carile si ¸ sa ne pastram bucuria (Ioan 14:26; Iac. 1:2–4). ˘ ˘ 17 Ca adevara ti¸ crestini, noi trebuie sa ne ¸ ˘ ˆ pazim de spiritul acestei lumi ınnebunite ˆ ˘ ˘ dupa placeri. (Citeste ¸ Efeseni 2:2–5.) In caz ˘ contrar, „dorinta ¸ carnii, dorinta ¸ ochilor si ¸ ˘ etalarea ostentativa a mijloacelor de existen˘ ˘ ˆ t¸ a“ ar putea pune stapanire pe noi (1 Ioan ˆ ˘ 2:16). Sau am putea crede ın mod gresit ¸ ca ˘ ˆ satisfacerea dorintelor carnii aduce ınviorare ¸ ˘ (Rom. 8:6). De exemplu, unii se drogheaza, ˘ ˆ ˘ consuma alcool ın exces, vizioneaza mate˘ riale pornografice, practica sporturi extreme ˘ ˆ ˘ sau se implica ın diferite activitati¸ nepotrivi˘ te pentru a-si tii¸ ¸ satisface placerile. „Masina ¸ ˘ ˘ ˆ le“ lui Satan sunt menite sa-i induca ın eroaˆ re pe oameni, dandu-le un fals sentiment de ˆ ınviorare (Ef. 6:11). ˘ ˘ ˘ 16. Ce ne poate ajuta sa ne pastram bucuria? ˘ ˘ 17, 18. a) Ce spirit trebuie sa evitam? b) Ce s-ar puˆ ˆ ˘ tea ıntampla daca punem pe primul plan satisface˘ rea propriilor placeri?

˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Nu este gresit ¸ sa mancam, sa bem sau sa ˆ ˘ ˘ ne destindem ın mod sanatos si ¸ cu modera˘ tie. Totusi, ¸ ¸ astfel de lucruri nu trebuie sa ˘ ˘ devina principala noastra preocupare. De ˆ ˆ ˆ ˘ aceea, avand ın vedere timpurile ın care tra˘ ˘ ˘ im, este vital sa dam dovada de echilibru si ¸ ˘ ˆ ˘ de stapanire de sine. Preocuparile personale ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ne-ar putea ımpovara atat de mult, ıncat sa ˆ ajungem „lenesi ¸ sau neroditori ın ce prives-¸ ˘ te cunoasterea exacta a Domnului nostru ¸ Isus Cristos“ (2 Pet. 1:8). ˘ ˘ ˘ 19 Daca˘ las am ca principiile lui Iehova sa ˆ ˆ ne modeleze gandirea, ıntelegem, la fel ca ¸ ˘ ˘ ˘ Moise, ca placerile oferite de aceasta lume 18

˘ ˘ ˆ 19, 20. Cum putem gasi adevarata ınviorare?

˘ ˆ sunt temporare (Evr. 11:25). Adevarata ınviorare, cea care aduce un sentiment profund si ¸ durabil de bucurie si provine ¸ ¸ de satisfactie, ˆ ˘ ˘ din ınfaptuirea vointei ¸ Tatalui nostru ceresc (Mat. 5:6). ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ 20 Sa˘ continuam deci sa gasim ınviorare ın ˘ activitatile spirituale! Astfel, „respingem tot ¸ ce este lipsit de pietate si lumesti ¸ ¸ dorintele ¸ ˆ ˘ ˘ . . . ın timp ce astept am fericita sperant¸ a si ¸ ¸ ˘ manifestarea glorioasa a marelui Dumnezeu si ¸ a Salvatorului nostru, Cristos Isus“ (Tit ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ 2:12, 13). Sa fim hotarati¸ sa purtam ın conˆ tinuare jugul lui Isus supun andu-ne autoriˆ ˘ ˆ ˘ ˘ tatii ¸ si ¸ ındrumarii sale! In acest fel, vom gasi ˘ ˆ adevarata fericire si ¸ ınviorare!

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 IUNIE 2010