1__

34567 1 IANUARIE 2011

˘ GR ADINA

EDENULUI MIT SAU REALITATE?

34567

˘ Tirajul mediu al fiec arei edi tii: ¸ ˆ 42 162 000 IN 185 DE LIMBI

JANUARY 1, 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Asa ¸ cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista prezinta ˆ ˆ semnificatia biblice. Ea le aduce mangaiere oamenilor cu ¸ evenimentelor mondiale din perspectiva profetiilor ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune capat rautatii ¸ si¸ va ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ transforma pamantul ın paradis. Revista ısi¸ ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, care a murit pentru ca noi ˘ ˘ ˘ sa avem viat¸ a vesnic ¸ a si¸ care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martorii ˘ ˘ ˘ lui Iehova o publica din 1879, este apolitica si¸ se bazeaza pe Biblie. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu este de vanzare. Ea face parte din lucrarea mondiala de instruire biblica, sus ¸tinuta prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

ARTICOLE PRINCIPALE ˘ 3 Gradina Edenului: ˘ Locuinta ¸ originara a omului? ˆ ˘ ˘ 4 A existat ıntr-adevar gradina Edenului? ˘ 9 Adevarul despre Eden: ˘ De ce sa-l cunoaste ¸ ti? ¸

RUBRICI 12 16 18 19

ˆ ˘ Cititorii ıntreaba ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Sa ınva ¸tam din Cuvantul lui Dumnezeu ˘ ˆ ˘ ˘ De ce sa ınva ¸tam de la Dumnezeu? ˘ Apropia ¸ti-va de Dumnezeu ˆ ‘El a ımbunat fa ¸ta lui Iehova’ ˆ V-ati¸ ıntrebat?

& 24 Imita ¸ti-le credin ¸taˆ

˘ El a perseverat ın pofida dezamagirilor

30

Pentru cititorii tineri ˘ Apreciaza lucrurile sacre!

ALTE ARTICOLE 13

& 20 29

˘ ˘ ˘ A stiut Dumnezeu ca Adam ¸si Eva vor pacatui? ¸ ˘ ˘ Se intereseaza Dumnezeu cu adevarat de tine? ˘ ˆ ˘ Un om din Asia Orientala ın Italia antica

˘ GRADINA EDENULUI

˘ LOCUINTA ¸ ORIGINARA A OMULUI? ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ MAGINEAZA-TI ¸ ca te afli ıntr-o gradina, ıntr-o gradina imensa. ˘ Linistea ei nu este tulburata de nimic. Aici nu auzi zgomotul ¸ ˆ obositor al orasului.

Mai mult, nu ai niciun motiv de ıngrijora¸ ˘ re, nu suferi de nicio boala sau alergie si¸ nu te doare absolut nimic. Te bucuri din plin de frumusetile ¸ ei. ˘ ˘ ˆ ˆ Culorile vii ale florilor, licarirea calda a unui parau, verdele ˘ ˆ frunzisului si¸ al ierbii, cu miile de nuante ¸ scaldate ın lumina soa¸ ˘ ˘ ˆ ˘ relui sau tainuite de umbra deasa — toate ıti¸ desfata ochii! Simti¸ ˆ ˆ ˆ mangaierea unei usoare adieri de vant ce aduce cu ea parfumuri ¸ ˘ suave. Auzi freamatul frunzelor, clipocitul apei ce se loveste ¸ de ˆ ˘ ˘ ˆ pietre, cantecul pasarilor si¸ zumzetul dulce al gazelor harnice. Nu ˘ ˘ ˆ ti-ai dori sa traiesti ¸ ¸ ıntr-un astfel de loc? ˘ ˆ ˆ Multi¸ cred ca omenirea ısi¸ are originea ıntr-un asemenea loc. ˆ ˘ ˘ Iudaismul, islamismul si¸ religiile crestine ınvat¸ a de secole ca ¸ ˆ ˘ Dumnezeu i-a asezat pe Adam si¸ pe Eva ın gradina Edenului. Bi¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ blia spune ca viata ¸ lor era linistit ¸ a si¸ fericita. Traiau ın pace unul ˘ cu altul, cu Dumnezeu si¸ cu animalele. Plin de bunatate, Dum˘ ˆ ˆ nezeu le-a oferit posibilitatea de a trai vesnic ın acel mediu ın¸ ˆ ˘ cantator (Geneza 2:15–24). ˘ ˆ ˘ ˘ Si ¸ religia hindusa ınvat¸ a despre un paradis stravechi. Budistii ¸ ˘ ˘ ˆ cred ca marii conducatori spirituali, sau buddha, apar ın epocile ˆ ˘ ˆ de aur, ın care lumea este ca un paradis. Totodata, ın numeroa˘ ˘ ˘ ˘ se religii africane gasim relatari foarte asemanatoare celei despre Adam si¸ Eva. ˘ ˆ De fapt, ideea paradisului originar se regaseste ¸ ın cele mai mul˘ te religii si¸ ritualuri. Istoricul Jean Delumeau afirma: „Multe poˆ poare credeau ıntr-un paradis primordial, caracterizat prin perfectiune, libertate, pace, fericire, belsug, precum si¸ prin lipsa ¸ ¸

I

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2011

3

ˆ constrangerilor, a tensiunilor si¸ a conflictelor. ˘ ˘ ˆ . . . Aceasta credint¸ a a creat ın memoria colecti˘ ˘ ˘ va o nostalgie profunda dupa paradisul pierdut, ˘ ˘ dar nu uitat, si¸ o dorint¸ a arzatoare de a-l redoˆ bandi“. ˘ S-ar putea oare ca toate aceste relatari si¸ ritua˘ ˘ ˘ ˘ ˆ luri sa aiba o sursa comuna? Ar fi posibil ca ın ˘ ˘ ˘ „memoria colectiva“ a omenirii sa fi ramas ˆ ˘ amintirea unui fapt real? A existat ıntr-adevar ˘ ˘ gradina Edenului? Au existat cu adevarat Adam si¸ Eva? ˆ ˆ ˘ ˘ Unii pun la ındoiala existenta ¸ lor. In aceasta ˘ ˘ ˘ era a stiin tei, ¸ multi¸ considera ca asemenea rela¸ ˘ tari sunt simple legende sau mituri. Si, ¸ surprin˘ ˆ zator, cei care se ındoiesc nu sunt toti¸ laici.

˘ Multi¸ lideri religiosi¸ le spun enoriasilor ca aceas¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ta gradina nu a existat niciodata si¸ ca relatarea ˘ ˘ ˘ biblica este doar o metafora, un mit, o fabula ˘ ˆ ˆ sau o parabola, subminandu-le credinta ¸ ın ea. ˘ Este adevarat, Biblia contine si¸ parabole, cele ¸ mai cunoscute fiind rostite chiar de Isus. Totusi, ¸ ˘ ea nu prezinta relatarea despre Eden ca pe o ˘ ˘ parabola, ci ca pe un fapt real. Daca aceste eveˆ ˘ ˘ nimente nu au avut loc, ınseamna ca nu putem ˆ ˆ avea ıncredere nici ın restul Bibliei. Vom vedea ˆ ˘ ˘ ın continuare de ce unii nu cred ca gradina Edeˆ ˘ nului a existat ın realitate si¸ daca argumentele ˘ lor sunt fondate. Vom analiza totodata motive˘ ˘ le pentru care aceasta relatare trebuie sa ne intereseze pe fiecare dintre noi.

ˆ ˘ A EXISTAT INTR-ADEVAR ˘ GRADINA EDENULUI? ˘ SEMENEA majoritatii ¸ oamenilor, si ¸ dum˘ neavoastra cunoaste ¸ probabil, relatarea ¸ ti, ˘ despre Adam si ¸ Eva si ¸ despre gradina Edenului. ˘ ˘ ˘ ˘ Va invitam sa deschideti¸ Biblia si ¸ sa cititi¸ Ge˘ ˆ neza 1:26—3:24. Iata ın continuare un rezumat ˘ al acestei relatari. ˆ ˘ ˆ ˘ Iehova Dumnezeu1 ıl face pe om din t¸ arana, ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ıi pune numele Adam si ¸ ıl asaz ¸ a ıntr-o gradina, ˆ ˘ ˆ ın regiunea numita Eden. Dumnezeu ınsusi ¸ a ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ facut aceasta gradina, care este bine udata si ¸ ˆ ˘ are multi¸ pomi roditori. In mijlocul ei se afla ˘ „pomul cunoasterii binelui si ¸ ¸ raului“. Dumne-

A

˘ ˘ 1 Biblia arata ca Iehova este numele personal al lui Dumnezeu.

34567 Dori ti sau un studiu ¸ mai multe informa tii ¸ biblic gratuit la domiciliu? Scrieti-le Martorilor ¸ lui Iehova la una dintre adresele de mai jos. ˘ Pentru o list a cu toate adresele postale, vezi ¸ www.watchtower.org/address.

4

˘ ˘ ˆ zeu le interzice oamenilor sa manance din roˆ ˘ ˘ ˆ dul acestui pom, spunandu-le ca, daca vor ın˘ ˘ ˘ ˘ calca aceasta porunca, vor muri. Dupa un ˆ ˘ ˘ timp, Iehova ıi face lui Adam o tovaras¸ a de via˘ ˘ t¸ a, pe Eva. Dumnezeu o creeaza pe femeie ˘ ˘ dintr-o coasta a lui Adam. Apoi, Iehova le da ˆ ˘ ˘ celor doi sarcina de a se ıngriji de gradina si ¸ le ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ spune sa se ınmulteasc a si s a umple p am antul. ¸ ¸ ˆ ˘ La un moment dat, cand Eva este singura, ˆ ˘ ˘ ˆ un sarpe ıi vorbeste, ¸ ¸ ispitind-o sa manance din ˆ ˘ fructul interzis si ¸ spunandu-i ca Dumnezeu a ˘ ˘ mintit-o si ¸ ¸ ca o priveaza de ceva bun, ceva ce ˘ i-ar oferi posibilitatea sa fie ca Dumnezeu. Ea ˘ ˘ ˆ ˘ cedeaza ispitei si ¸ mananca din fructul interzis.

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Austria: Postfach 67, A-1134 Viena. Belgia: rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Cipru: PO Box 11033, CY-2550 Dali. Fran ¸ta: B.P. 625, F-27406 Louviers cedex. Germania: Am Steinfels, 65617 Selters. Grecia: 77 Kifisias Ave., GR-151 24, Marousi, Atena. Irlanda: Newcastle, Greystones, Co. Wicklow. Israel: PO Box 961, 61- 009 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Roma RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Portugalia: Apar˘ tado 91, P-2766-955 Estoril. Republica Moldova: Casu ¸ta Po ¸staˆ ˘ ˘ la 472, MD-2005, Chi ¸sinau. Romania: Str. Teleajen 84, sector 2, ´ Bucure ¸sti, RO-021468. Spania: Apartado 132, 28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 246, 79000 Lviv.

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Vol. 132, No. 1 Semimonthly ROMANIAN

¨ ¨ ¨ Mitteilung gemaß § 5 Abs. 2 des Hessischen Gesetzes uber Freiheit und Recht der Presse: Die Mittel fur die Herausgabe dieser Zeitschrift werden von der Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus, aufgebracht.

˘ Apoi Adam urmeaza exemplul ei de neascultaˆ ˘ re. Drept urmare, Iehova ıi condamna pe ˘ ˆ Adam, pe Eva si dupa care ıi izgones¸ pe sarpe, ¸ ¸ ˘ ˘ te pe oameni din gradina paradiziaca si ¸ pune ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ niste ¸ ıngeri sa pazeasca intrarea ın gradina. ˆ ˘ In trecut, eruditii ¸ si ¸ istoricii considerau ca ˆ ˘ evenimentele consemnate ın cartea biblica ˆ ˘ Geneza au avut loc cu adevarat. In zilele ˆ ˘ noastre ınsa tot mai multi¸ oameni au tendinta ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ sa le puna la ındoiala. Dar care sunt motiveˆ ˘ ˘ le ce ıi determina sa fie sceptici cu privire la relatarea din Geneza despre Adam si ¸ Eva ˆ ˘ si ¸ despre gradina Edenului? In continuare vom examina patru dintre cele mai frecvente obiectii. ¸

˘ ˘ 1. A existat cu adevarat gradina Edenului? ˘ ˆ De ce exista ındoieli cu privire la acest suˆ biect? In mare parte din cauza filozofiei. Timp ˘ ˘ de secole, teologii au crezut ca gradina lui ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Dumnezeu exista ınca. Insa ınvat¸ aturile Bisericii erau influentate de ideile filozofilor greci, ¸ ˘ precum Platon si ca ni¸ ¸ Aristotel, care sustineau ˘ ˆ ˆ mic de pe pamant nu poate fi perfect; doar ın ˘ cer exista perfectiune.

De aceea, teologii au ¸ ˘ ajuns la concluzia ca Paradisul originar trebuia ˘ sa fie undeva mai aproape de cer.1 Unii afir˘ ˘ ˆ mau ca gradina se afla pe varful unui munte ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ foarte ınalt, astfel ıncat sa nu fie atinsa de de˘ ˆ ˘ gradarea de pe pamant. Altii ¸ spuneau ca era la ˘ Polul Nord sau la Polul Sud, iar altii, ¸ pe luna ˘ ˘ ˆ ˘ 1 Aceasta idee nu se bazeaza ınsa pe Scripturi. Potri˘ vit Bibliei, toate lucrarile lui Dumnezeu sunt perfec˘ ˘ te, iar degradarea provine din alta sursa (Deuteronomul ˘ ˆ ˘ ˆ 32:4, 5). Dupa ce a ıncheiat lucrarea de creare a pamantu˘ ˘ lui, Iehova a spus ca tot ce facuse era „foarte bun“ (Geneza 1:31).

˘ ˆ ˆ PUBLICATA IN PREZENT IN 185 DE LIMBI: afrikaans, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ aimara, albaneza, amharica, araba, armeana, armeana ˘ ˘ de vest, azerbaidjana, azerbaidjana (caractere chirilice), ˘ ˘ baule, bengali, bikol, bislama, bulgara, cambodgeana, ˘ cebuano, ceha7, chiBemba, chiChewa, chiLuba, chineza ˘ ˘ simplificata, chineza traditional a7 (format audio numai ¸ ˆ ın mandarin), chiTonga, chiTumbuka, chuukese, coreea˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ na67, creola haitiana, creola mauritaniana, creola sey˘ ˘ ˘ ˘ ˆ chelles, croata, daneza7, ebraica, efik, engleza67 (si¸ ın ˘ ˘ ˘ ˘ Braille), estona, ewe, fijiana, finlandeza7, franceza687, ga, ˘ ˘ ˘ ˘ georgiana, germana67, greaca, groenlandeza, guarani, ˘ gujarati, gun, hausa, hiligaynon, hindi, hiri motu, igbo, ˘ ˘ ˘ ˘ ilocana, indoneziana, islandeza, isoko, italiana67, japo-

ˆ ˘ ori ın apropierea ei. Nu este de mirare ca rela˘ ˘ tarea despre Eden a ajuns sa fie considerata un ˘ basm. Unii eruditi¸ moderni cred ca descrierea ˘ ˘ ˆ geografica a Edenului este absurda, afirmand ˘ ˘ ca acest loc nu a existat niciodata. ˘ Dar descrierea pe care o face Biblia gradi˘ nii Edenului este diferita. Din Geneza 2:8–14 ˘ ˘ ˆ aflam mai multe detalii. Gradina se afla ın par˘ ˘ tea de rasarit a regiunii numite Eden si ¸ era uda˘ ˆ ta de un fluviu din care s-au format, ın cele din ˘ ˘ urma, patru fluvii. Biblia ne dezvaluie nume˘ ˘ ˆ ˆ le fiecaruia dintre ele si ¸ prezinta ın cateva cuˆ ˆ vinte cursul lor. Aceste detalii au starnit ındelung interesul eruditilor, multi¸ dintre ei ¸ ˆ ˘ cercetand atent acest pasaj biblic pentru a gasi ˆ indicii ale locului unde s-ar afla ın prezent Ede˘ nul. Rezultatul? Nenumarate opinii contradicˆ ˘ ˆ ˘ ˘ torii. Inseamna ınsa ca descrierea regiunii ˘ ˘ Eden, cu gradina si ¸ fluviile ei, este neadevara˘ ˘ ta sau mitica? ˆ ˘ ˘ Ganditi-v ¸ a: Evenimentele din gradina Edeˆ ˘ nului s-au petrecut ın urma cu aproximativ 6000 de ani. Potrivit dovezilor, ele au fost as¸ ˆ ternute ın scris de Moise, care s-a bazat pe tra˘ ditia ¸ orala sau ˆchiar pe unele documente exis˘ tente atunci. Insa Moise a consemnat acele evenimente la circa 2500 de ani de la derularea lor. Pe timpul lui Moise, Edenul era deja isˆ torie. In plus, este posibil ca reperele geografi˘ ce, precum fluviile, sa se fi schimbat de-a ˘ lungul miilor de ani. Scoarta ¸ terestra este dina˘ ˆ ˘ ˆ mica, ın permanenta miscare.

Regiunea ın care ¸ ˘ ˆ ˘ a fost, probabil, si ¸ Edenul se afla ıntr-o zona ˘ ˆ ˘ seismica — aici avand loc aproape 17 la suta ˆ dintre cele mai mari cutremure de pe glob. In ˘ aceste zone, schimbarile sunt foarte frecvente. ˘ Mai mult, se pare ca Potopul din zilele lui Noe

˘ ˘ neza67, kannada, kazaha, kiKaonde, kiKongo, kikuyu, kiˆ ˆ ˘ luba, kimbundu, kinyaRwanda, kargaza, kiribati, kiRundi, ˘ ˘ kongo, kwangali, kwanyama, letona, lingala, lituaniana, ˘ luganda, lunda, luNyaneka, luo, luvale, macedoneana, ˘ ˘ ˘ maghiara67, malayalam, malgas¸ a, malteza, marathi, mar˘ shalleza, maya, mizo, more, myanmar, ndebele, ndonga, ˘ ˘ ˘ ˘ nepaleza, niueana, norvegiana67, nzema, olandeza67, ˘ ˘ ˘ oromo, oseta, otetela, palauana, pangasinan, papiamen˘ tu (Curacao), persana, pidgin din Insulele Solomon, po¸ ˘ ˘ loneza67, ponapean, portugheza687, punjabi, quechua (Ancash), quechua (Ayacucho), quechua (Bolivia), queˆ ˘ ˘ chua (Cuzco), quichua, rarotongan, romana, rusa67, sa˘ ˆ ˘ ˆ ˘ moana, sango, sarba, sarba (caractere latine), sePedi,

˘ ˘ seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slovena, spanio˘ ˘ la67, sranantongo, suedeza7, swahili, swati, tagalog, ta˘ ˘ ˘ hitiana7, tamil, tatara, telugu, tetum, thai, tigrinya, tiv, ˘ tok pisin, tongana, totonac, tshiluba, tsonga, tswana, tur˘ ˘ ˘ ca, tuvaluana, twi, tzotzil, ucraineana, uMbundu7, urdu, ˘ ˘ urundi, uzbeka, venda, vietnameza, wallis, waray-waray, ˘ wolaita, xhosa, yapeza, yoruba, zande, zapotec, zulu. ˘ 6 Disponibila si¸ pe CD audio. ˘ ˆ 8 Disponibila si¸ ın format MP3 pe CD. ˆ 7 Pentru materiale ın format audio, vezi www.jw.org.

˘ a modificat caracteristicile topografice ale paˆ ˆ mantului ın moduri pe care efectiv nu le putem cunoaste.1 ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ Iata ınsa cateva informatii ¸ pe care le cunoas¸ ˘ ˘ tem: Relatarea din Geneza prezinta gradina ˘ Edenului drept un loc real. Doua dintre cele ˆ patru fluvii mentionate ın Geneza — Eufrat si ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ Tigru, sau Hidechel, — exista si ¸ astazi, iar cate˘ ˘ va dintre izvoarele lor se afla la o distant¸ a ˘ ˘ foarte mica unele de altele. Relatarea biblica ˘ ˘ ne dezvaluie chiar numele t¸ arilor prin care curgeau fluviile, precum si ¸ resursele naturale ˆ ˘ cunoscute ın zona respectiva. Aceste detalii erau relevante pentru oamenii din Israelul ˘ antic, care au fost primii cititori ai consemnarii biblice. ˘ ˆ ˆ Gasim astfel de detalii ın mituri si ¸ ın basme?

Nicidecum. Ele omit detaliile ce pot fi verifica˘ ˘ ˘ ˆ te ori combatute cu usurin t¸ a. Iata cum ıncep ¸ ˘ ˘ de obicei basmele: „A fost odata ca niciodata ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ıntr-o tar ¸ a ındepartata“. Scrierile istorice ınsa contin ¸ detalii pertinente, iar relatarea despre ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ gradina Edenului se ıncadreaza ın aceasta categorie. ˘ ˘ 1 Potopul adus de Dumnezeu a sters orice urma a gradi¸ ˘ ˘ nii Edenului. Dupa cum sugereaza textul din Ezechiel ˘ ˆ 31:18, „copacii din Eden“ erau demult disparuti¸ ın secolul ˆ ˆ ˆ al VII-lea ı.e.n. Prin urmare, cei care au ıncercat mai tarziu ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sa gaseasca gradina Edenului s-au ostenit ın zadar.

6

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2011

˘ 2. Putem crede ca Dumnezeu l-a format pe ˘ ˆ ˘ ˘ Adam din t¸ arana, iar pe Eva, dintr-o coasta a lui Adam? ˘ ˘ Stiin ta ¸ moderna a confirmat ca organismul ¸ ˘ uman este alcatuit din mai multe elemente chimice, de exemplu, hidrogen, oxigen si ¸ ˆcar˘ ˆ ˘ ˆ ˘ bon, ce se gasesc ın scoarta ¸ pamantului. Insa cum este posibil ca prin combinarea acestor ˘ ˘ elemente sa rezulte o fiint¸ a vie? ˘ ˘ ˘ Multi¸ oameni de stiin t¸ a sunt de parere ca via¸ ˘ ˆ ˆ ta ¸ a aparut din ıntamplare, pornind de la forme foarte simple, ce au devenit tot mai comˆ ˘ plexe de-a lungul milioanelor de ani. Insa ˆ termenul „simplu“ nu descrie ın mod corect ˘ aceste forme de viat¸ a, deoarece toate fiintele ¸ vii, chiar si ¸ microscopicele organisme unicelulare, sunt de o uimitoare complexitate. Nu ˘ ˘ ˘ exista niciun fel de dovezi care sa ateste ca vreo ˘ ˘ ˘ ˘ forma de viat¸ a a aparut sau ar putea aparea din ˆ ˆ ˘ ıntamplare. Dimpotriva, toate organismele vii ˆ ˘ dovedesc ın mod incontestabil ca au fost pro˘ ˘ ˘ iectate de o inteligent¸ a net superioara noua, oamenilor (Romani 1:20).1 ˘ ˆ ˘ ˘ Daca ati¸ asculta o simfonie ınalt¸ atoare, ati¸ admira un tablou superb sau o realizare tehno˘ ˘ logica uimitoare, ati¸ sustine apoi ca nu au fost ¸ ˆ ˘ 1 Vezi brosura Originea vie ¸tii — cinci ıntrebari care meri¸ ˘ ˘ ˘ ta sa fie analizate, publicata de Martorii lui Iehova.

ˆ ˘ create de nimeni? Bineınteles ca nu! Dar astfel ¸ ˘ ˆ ˘ de opere palesc ın fata ¸ complexitatii, ¸ a frumu˘ ˘ setii ¸ sau a ingeniozitatii ¸ proiectului ce sta la baza corpului omenesc. Cum am putea spune ˆ ˘ ca acesta nu are un Creator? In plus, relatarea ˘ ˘ din Geneza arata ca, dintre toate formele de ˘ ˘ ˆ ˘ viat¸ a de pe pamant, doar omul a fost facut ˘ ˘ dupa chipul lui Dumnezeu (Geneza 1:26). Iata ˘ de ce numai oamenii pot reflecta placerea lui ˆ ˘ Dumnezeu de a crea, realizand uneori adevarate capodopere muzicale, artistice si ¸ tehnolo˘ ˘ ˘ gice. Ar trebui oare sa ne surprinda faptul ca ˆ ˆ ˆ Dumnezeu ıi ıntrece pe oameni ın ce priveste ¸ creativitatea? ˘ ˆ Sa ne gandim acum la crearea femeii dintr-o ˘ ˘ coasta a barbatului. Ar fi putut constitui acest act de creare o dificultate pentru Dumnezeu?1 ˆ El ar fi putut folosi alte metode, dar felul ın ˘ care a ales sa o creeze pe femeie a avut o sem˘ nificatie ¸ aparte. El dorea ca barbatul si ¸ femeia ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa se casatoreasca, iar legatura dintre ei sa fie ˆ ˘ ˘ foarte stransa, ca si ¸ cum ar fi „o singura carne“ ˘ ˘ (Geneza 2:24). Oare faptul ca barbatul si ¸ fe˘ meia se completeaza reciproc, devenind uniti¸ ˘ ˘ ˘ printr-o legatura trainica ce le aduce foloase ˆ ˘ ˘ amandurora, nu este o dovada elocventa a iuˆ birii si Creatorului nostru? ¸ ¸ a ıntelepciunii 1 Potrivit ultimelor descoperiri medicale, tesutul osos ¸ din coaste are uimitoarea capacitate de a se regenera. Spre ˘ deosebire de alte oase, el se poate reface daca membrana ˆ ˘ de tesut conjunctiv nu ıi este afectata. ¸

ˆ ˆ Mai mult decat atat, geneticienii moderni re˘ ˘ ˆ cunosc ca toti¸ oamenii provin, dupa cat se pare, dintr-un singur cuplu uman. Asadar, este ¸ ˘ relatarea din Geneza nerealista?

3. Pomul cunoasterii si¸ pomul vietii ¸ ¸ par elemente de basm. ˘ De fapt, relatarea din Geneza nu spune ca ˆ pomii ın sine aveau puteri speciale sau mira˘ ˘ culoase. Dimpotriva, erau pomi obisnui ti¸ caro¸ ˘ ra Iehova le acordase o valoare simbolica.

Nu fac si ¸ oamenii la fel uneori? De exemplu, ˘ ˆ un judecator poate da un avertisment ımpotriva comiterii infractiunii de sfidare a instantei. ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ Judecatorul nu doreste ¸ sa apere respectul fat¸ a ˘ ˘ de mobila, peretii ¸ sau dotarile salii de judeca˘ ˘ ta, ci respectul fat¸ a de sistemul judiciar pe ˆ ˘ care instanta ¸ ıl reprezinta. De asemenea, pentru multi¸ monarhi, sceptrul si ¸ coroana sunt ˘ simboluri ale suveranitatii. ¸ Prin urmare, ce simbolizau cei doi pomi din ˘ ˘ gradina? Oamenii au elaborat numeroase teoˆ ˘ rii ın acest sens. Desi ¸ simplu, raspunsul corect este foarte profund. Pomul cunoasterii bine¸ ˘ lui si ¸ raului reprezenta un drept special care ˆ ıi apartine doar lui Dumnezeu: dreptul de a ¸

˘ ˆ ˘ hotarı ce este bine si ¸ ce este rau (Ieremia ˘ ˆ 10:23). Iata de ce, luand un fruct din acel pom, ˘ ˘ oamenii au comis o fapta condamnabila! Pe de ˘ alta parte, pomul vietii ¸ simboliza un dar pe ˆ care numai Dumnezeu ıl poate oferi: viata ¸ ves¸ ˘ nica (Romani 6:23).

4. Sarpele care vorbeste ¸ ¸ pare desprins din basm. ˘ Fireste, acest aspect al relatarii din Geneza ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ne-ar putea deruta daca nu ıl analizam ın conˆ ˘ ˘ textul ıntregii Biblii. Dar Scripturile ne ajuta sa ˘ elucidam misterul. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Cine a amagit-o pe Eva, facand-o sa creada ˘ ca sarpele vorbea? Israelitii ¸ din vechime cunos¸ ¸ ˘ ˆ teau si ¸ care i-au ajutat sa ınte¸ ¸ alte informatii ˘ ˘ leaga adevarul despre acel sarpe.

De exemplu, ¸ ˘ stiau ca, desi ¸ ¸ animalele nu pot vorbi, un spirit ˘ ˘ ˘ poate face ca un animal sa para ca vorbeste. ¸ Moise a scris si ¸ relatarea despre Balaam, potri-

˘ ˆ vit careia Dumnezeu a trimis un ınger care a ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ facut-o pe magarita ¸ lui Balaam sa vorbeasca (Numerele 22:26–31; 2 Petru 2:15, 16).

Pot si ¸ alte spirite, inclusiv spiritele care i se ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ımpotrivesc lui Dumnezeu, sa ınfaptuiasca ˆ ˘ miracole? Moise ıi vazuse pe preotii ¸ egipteni ˆ ˆ care practicau magia imitand cateva dintre mi˘ racolele lui Dumnezeu. De exemplu, ei au fa˘ ˘ ˘ ˘ ˆ cut ca un toiag sa para ca se transforma ıntr-un ˆ ˘ sarpe.

Puterea lor de a ınfaptui asemenea lu¸ ˘ ˆ crari nu putea proveni decat de la dusmanii lui ¸ Dumnezeu din domeniul spiritual (Exodul 7:8–12). ˘ Potrivit dovezilor, Moise este si ¸ scriitorul car˘ ˘ tii ¸ biblice Iov. Aceasta carte dezvaluie multe despre Satan, principalul dusman al lui ¸ ˘ Dumnezeu. Prin minciuna, Satan a contestat integritatea tuturor slujitorilor lui Iehova (Iov 1:6–11; 2:4, 5). Asadar, e posibil ca israelitii ¸ din ¸ ˘ ˘ vechime sa fi crezut ca Satan s-a folosit de sar¸ ˘ ˘ ˘ ˘ pele din Eden, pe care l-a facut sa para ca vorˆ beste, pe Eva si ¸ pentru a o ınsela ¸ ¸ pentru a o de˘ ˘ termina sa renunte ¸ la integritatea ei fat¸ a de Dumnezeu.

Dar a fost Satan spiritul care s-a folosit de ˘ sarpe?

Isus a afirmat ca Satan este „mincinos ¸ ˘ ˘ si ¸ tatal minciunii“ (Ioan 8:44). Expresia „tatal ˆ minciunii“ ne duce cu gandul la autorul pri˘ ˘ ˆ mei minciuni, iar prima minciuna o gasim ın ˆ cele spuse de sarpe Evei. Contrazicand cuvin¸ ˘ tele lui Dumnezeu potrivit carora oamenii ˘ ˘ ˘ ˆ aveau sa moara daca mancau din fructul interˆ zis, sarpele a spus: „In mod sigur nu veti¸ muri“ ¸ ˘ (Geneza 3:4). Evident, Isus stia ca Satan fusese ¸ ˘ spiritul care vorbise prin sarpe.

Revelatia ¸ data ¸ ˘ de Isus apostolului Ioan clarifica lucrurile, descriindu-l pe Satan ca fiind „sarpele cel vechi“ ¸ (Revelatia ¸ 1:1; 12:9). ˘ ˘ ˘ Este nerealist sa credem ca o persoana spiri˘ ˘ ˘ ˆ tuala puternica s-a folosit de un sarpe, facan¸ ˘ ˘ ˘ du-l sa para ca vorbeste?

Chiar si ¸ ¸ oamenii, care sunt cu mult inferiori spiritelor, pot face trucuri uimitoare, cum fac, de exemplu, ventrilocii, si ¸ pot crea efecte speciale ce par reale.

˘ Dovada cea mai convingatoare ˘ ˆ Asadar, nu considerati¸ ca ındoielile cu privi¸ re la relatarea din Geneza sunt nefondate? De ˘ ˘ ˘ fapt, exista dovezi convingatoare ca relatarea ˘ ˘ ˘ biblica este adevarata.

De exemplu, Isus Cristos este numit „marto˘ rul fidel si ¸ 3:14). Fiind per¸ adevarat“ (Revelatia fect, Isus nu a ˆmintit ¸ si ¸ nu a denaturat nicio˘ ˘ ˘ ˘ data adevarul. In plus, el a afirmat ca a trait cu ˆ ˘ mult timp ınainte de venirea sa ca om pe paˆ ˘ ˘ ˘ mant. El fusese alaturi de Tatal sau, Iehova, ˆ „ınainte de a fi lumea“ (Ioan 17:5). Prin urmaˆ ˘ re, Isus exista deja cand a fost creata viata ¸ pe ˘ ˆ ˆ pamant. Ce a declarat el ın acest sens? ˆ Isus, martorul cel mai demn de ıncredere, s-a referit la Adam si ¸ Eva ca la niste ¸ oameni

˘ ˆ ˘ care au existat cu adevarat. Cand a explicat ca ˘ ˆ norma stabilita de Iehova Dumnezeu ın ce pri˘ ˘ veste ¸ casatoria este monogamia, Isus a amin˘ ˘ tit casatoria dintre Adam si ¸ Eva (Matei 19:3–6). ˘ ˘ ˆ Daca acestia nu ar fi existat, iar gradina ın care ¸ ˆ ˘ ˘ au locuit ar fi fost doar un mit, ınseamna ca ˆ ˘ Isus s-a ınselat sau ca a mintit. ¸ Niciuna dintre ¸ ˘ aceste concluzii nu este plauzibila. Isus fusese ˆ ˘ ın cer si ¸ asistase la evenimentele triste din gra˘ ˘ dina Edenului. Ce alta dovada ar putea fi mai ˘ convingatoare? ˆ ˆ In realitate, ındoielile privitoare la relatarea ˘ ˆ din Geneza submineaza credinta ¸ ın Isus. Ele ne ˆ ˘ ˘ ˆ ımpiedica sa ıntelegem unele dintre cele mai ¸ importante subiecte si ¸ promisiuni ale Bibliei. ˆ ˘ Despre aceasta vom vorbi ın articolul urmator.

˘ ADEVARUL ˘ DESPRE EDEN DE CE SA-L CUNOASTE ¸ ¸ TI? ˘ ˘ NII erudi ¸ti ridica o obiec ¸tie neasteptat a cu ¸ ˘ ˘ privire la relatarea despre Eden. Ei afirma ca ˘ ea nu este sus ¸tinuta de restul Bibliei. De exemplu, Paul Morris, profesor de studii religioase, ˘ ˆ spune: „Nu exista referiri directe ulterioare ın Bi˘ blie la relatarea despre gradina Edenului“. Si ¸ al ¸ti „exper ¸ti“ subscriu la opinia sa, dar ea este depar˘ te de adevar. ˘ ˘ Biblia se refera deseoriˆ la gradina Edenului, la ˘ Adam, la Eva si¸ la sarpe.1 Insa greseala pe care o fac ¸ ¸ ˘ ˆ acesti ¸ erudi ¸ti este nesemnificativa ın compara ¸tie ˘ ˘ ˘ ˆ cu o greseal ¸ a mult mai grava si¸ mult mai raspan˘ ˘ dita: Conducatorii religiosi¸ si¸ criticii Bibliei discre˘ ˆ diteaza relatarea din Geneza despre Eden, lansand astfel un atac virulent asupra Sfintelor Scripturi. ˘ De ce afirmam aceasta? ˘ ˆ ˘ Daca vom ın ¸telege evenimentele din gradina ˆ ˆ Edenului, vom ın ¸telege ıntreaga Biblie. De exem-

U

1 Vezi, de exemplu, Geneza 13:10; Deuteronomul 32:8; 2 Samuel 7:14; 1 Cronici 1:1; Isaia 51:3; Ezechiel 28:13; 31:8, 9; Luca 3:38; Romani 5:12–14; 1 Corinteni 15:22, 45; 2 Corinteni 11:3; 1 Timotei 2:13, 14; Iuda 14 si ¸ Revelatia ¸ 12:9.

ˆ ˘ ˘ ˘ plu, Cuvantul lui Dumnezeu ne ajuta sa gasim ˘ raspunsul la cele mai profunde si ¸ mai importanˆ ˘ ˆ ˘ te ıntrebari pe care ni le punem ın via ¸ta si, ¸ de˘ ˘ ˘ ˆ seori, raspunsurile Bibliei au legatura cu cele ınˆ ˆ ˘ ˆ tamplate ın Eden. Iata cateva exemple. ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ De ce ımbatranim si ¸ murim? Daca ascultau de ˘ Iehova, Adam si ¸ Eva puteau trai vesnic. ¸ ˆ Numai ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ın cazul ın care se razvrateau, mureau. In ziua ın ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ care s-au razvratit, ei sa moara (Geneˆ au ınceput ˆ za 2:16, 17; 3:19). Intrucat au pierdut perfec ¸tiu˘ nea, ei le-au transmis urmasilor lor pacatul si ¸ ¸ ˘ imperfec ¸tiunea. Biblia explica: „Printr-un singur ˘ ˆ ˘ om a intrat pacatul ın lume si ¸ prin pacat moartea, si ¸ astfel moartea s-a extins la to ¸ti oamenii, ˘ ˘ ˘ fiindca to ¸ti au pacatuit“ (Romani 5:12). ˆ ˘ ˘ ˘ De ce permite Dumnezeu rautatea? In gradina Edenului, Satan l-a acuzat pe Dumnezeu de ˘ ˘ ˆ ˘ minciuna si ¸ a insinuat ca El ısi ¸ priveaza creaturile de ceva bun (Geneza 3:3–5). Astfel, Satan a ˆ ˘ ˘ pus la ındoiala caracterul drept al guvernarii lui ˘ ˆ Iehova. Adam si ¸ Eva au ales sa ıl urmeze pe TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2011

9

Brosura Biblia — Care este mesajul ¸ ˘ ei?, publicata de Martorii lui Iehova, ˘ ˘ contine o analiza succinta ¸ a temei principale a Bibliei.

˘ ˆ Sˆ AMANTA ¸ FEMEII ˆ In primul rand Isus Cristos, care provine din partea ˘ cereasca a organizatiei ¸ lui ˘ ˆ ˆ Iehova. „Samanta“ ¸ ıi include si¸ pe fratii ¸ spirituali ai lui ˆ Cristos, care domnesc cu el ın ˘ cer. Acesti unsi¸ formeaza ¸ crestini ¸ ˘ o natiune spiritual a, „Israelul lui ¸ Dumnezeu“ (Galateni 3:16, 29; 6:16; Geneza 22:18).

˘ ˆ SAMANTA ¸ SARPELUI ¸ Cei care aleg ˘ ˘ sa faca vointa ¸ lui Satan (Ioan 8:44).

ZDROBIREA ˘ ˆ C ALC AIULUI˘ ˘ O lovitura dureroasa pentru Mesia, dar cu efect temporar. ˘ Satan a reusit ¸ sa-l ˘ ucida pe Isus ˆ cand acesta a fost ˘ ˆ pe pamant. ˆ ˘ ˆ Insa Isus a fost ınviat.

ZDROBIREA CAPULUI ˘ ˘ ˆ O lovitura mortala pentru Satan. Isus ıl va distruge ˆ pe Satan pentru totdeauna. Dar, ınainte de aceasta, ˆ ˘ ˘ ˆ Isus va ınlatura tot raul provocat de Diavol la ınceput, ˆ ˘ ın gradina Edenului (1 Ioan 3:8; Revelatia ¸ 20:10).

FEMEIA Organizatia ¸ lui Iehova ˘ ˘ alcatuita din creaturi ceresti ¸ (Galateni 4:26, 27). Isaia a vorbit despre „femeie“, ˘ ˘ profetind ca ea avea sa dea ¸ nastere unei natiuni ¸ ¸ spirituale (Isaia 54:1; 66:8).

SARPELE ¸ Satan Diavolul (Revelatia ¸ 12:9).

CE ˆ STRABATE INTREAGA BIBLIE

O PROFE TIE ¸ ˘

˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ „Voi pune dusm si¸ femeie, ıntre samanta ¸ anie ıntre tineˆ [sarpe] ¸ ¸ ta si¸ samanta ¸ ˆ ˘ ˆ ei. El ıti¸ va zdrobi capul si¸ tu ıi vei zdrobi calcaiul“ (Geneza 3:15). ˆ Aceasta este prima profetie ın Eden. ¸ a Bibliei, pe care Dumnezeu a rostit-o ˘ ˘ ˆ Pe cine reprezinta cele patru personaje ale profetiei: femeia, samanta ¸ ei, ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ¸ ˆ sarpele si s am an ta lui?

In ce sens exist a „du sm anie“ ıntre ele? ¸ ¸ ¸ ¸

ˆ Satan, respingand si ¸ ei suveranitatea lui Iehova ˆ ˘ ˘ ˆ si ¸ sus ¸tinand ca omul poate hotarı singur ce este ˘ ˆ bine si ¸ ce este rau. Fiind drept si ¸ ın ¸telept la mo˘ dul absolut, Iehova stia ca modalitatea cea mai ¸ ˘ ˘ ˘ buna de a raspunde la aceasta provocare era ace˘ ea de a le lasa oamenilor suficient timp pentru a ˘ se conduce singuri, dupa bunul plac. Conduce˘ ˘ rea umana independenta de Dumnezeu a avut ˘ ˘ ˘ drept consecin ¸ta rautatea, cauzata, printre alte˘ le, si ¸ de influen ¸ta permanenta a lui Satan. ˘ ˘ ˘ Aceasta rautate a dezvaluit de-a lungul timpului ˘ ˆ un adevar incontestabil: Omul nu este ın stare ˘ ˘ ˘ ˘ sa se conduca fara ajutorul lui Dumnezeu (Ieremia 10:23). ˘

Care este lui Dumnezeu cu privire la ˆ scopul ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ pamant? Incantatoarea gradina a Edenului crea˘ ˘ ˘ ˆ ta de Iehova avea sa serveasca drept model ın ˆ amenajarea ıntregii planete. Dumnezeu le-a dat ˘ primilor doi oameni misiunea de a umple paˆ mantul cu descenden ¸tii lor si ¸ ‘de a-l supune’. ˘ Frumuse ¸tea si ¸ armonia din gradina Edenului ˘ ˘ ˆ trebuiau sa caracterizeze tot pamantul (Geneza 1:28). Asadar, scopul lui Dumnezeu cu privire la ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ pamant este ca acesta sa devina un paradis si ¸ sa ˘ fie locuit de oameni perfec ¸ti, care sa formeze o ˘ familie unita. O mare parte a Bibliei vorbeste ¸ deˆ ˆ spre mijlocul prin care Dumnezeu ısi ¸ va ındeˆ ˘ plini scopul pe care l-a avut la ınceput cu paˆ mantul. ˘ ˆ ˘ ˘ De ce a venit Isus Cristos pe pamant? Raz˘ ˆ vratirea lui Adam si ¸ a Evei a adus moartea ˆ atat ˆ ˘ asupra lor, cat si lor. Insa, ¸ asupra urmasilor ¸ ˆ ın marea sa iubire, Dumnezeu i-a dat omenirii ˘ ˘ ˘ o speran ¸ta. El l-a trimis pe Fiul sau pe paˆ ˘ ˘ ˘ ˘ mant pentru a plati o rascumparare, dupa cum ˆ o numeste Biblia (Matei 20:28). Ce ınseam¸ ˘ ˘ ˘ ˘ na aceasta rascumparare? Isus a fost „ultimul ˆ Adam“; el a reusit Ascul¸ ın ceea ce Adam esuase. ¸ ˆ ˘ ˘ tand de Iehova, Isus si-a pastrat via ¸ta umana ¸ ˘ ˘ perfecta. Apoi, el si-a dat de bunavoie via ¸ta ca ¸ ˘ ˘ ˘ jertfa, sau ca rascumparare, pentru ca to ¸ti oameˆ ˘ ˘ ˘ nii fideli sa aiba parte de iertarea pacatelor si, ¸ ın ˘ final, sa se bucure de via ¸ta pe care au avut-o ˆ ˘ ˆ Adam si ¸ Eva ın gradina Edenului ınainte de a ˘ ˘ pacatui (1 Corinteni 15:22, 45; Ioan 3:16). Isus ˘ a garantat astfel ca scopul lui Iehova de a

Adam si ¸ Eva au suportat consecintele ¸ ˘ dezastruoase ale pacatului

˘ ˆ ˆ transforma pamantul ıntr-un paradis edenic se va realiza.1 Scopul lui Dumnezeu nu este neclar, nu este un concept teologic abstract. Este real. Asa ¸ cum ˘ ˘ putem fi siguri ca gradina Edenului, cu oamenii ˘ si¸ animalele ei, a existat cu adevarat, tot asa ¸ pu˘ ˆ ˆ tem fi siguri ca ın curand promisiunea lui Dumˆ ˘ nezeu cu privire la viitor se va ımplini cu adevaˆ rat. Vei fi si¸ tu martor la ımplinirea ei? Depinde ˆ ˘ ˘ ın mare masura de tine. Acesta este viitorul pe ˆ ˆ care Dumnezeu ıl doreste ¸ pentru cat mai mul ¸ti ˘ ˘ oameni, chiar si¸ pentru cei a caror via ¸ta nu este ˆ ˘ ˆ ınca ın armonie cu normele sale (1 Timotei 2:3, 4). ˆ ˘ ˘ ˘ Inainte de a muri, Isus a vorbit cu un raufaca˘ ˘ tor. Desi¸ acest om stia ¸ ca merita sa fie executat, a ˘ ˆ ˆ ˘ apelat la Isus pentru a gasi mangaiere si¸ speran ¸ta.

Cum a reac ¸tionat Isus? El i-a spus: „Vei fi cu mine ˆ ˘ ın Paradis! “ (Luca 23:43). Daca Isus doreste ¸ ca acel ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ om, care a fost un raufacator, sa fie ınviat si¸ sa pri˘ ˆ ˘ ˆ measca binecuvantarea de a trai vesnic ıntr-un ¸ ˘ paradis edenic, nu doreste ¸ el oare ca si¸ tu sa te ˆ ˘ ˘ bucuri de aceeasi¸ binecuvantare? Cu siguran ¸ta ca ˘ ˘ ˘ ˘ da! Si ¸ la fel doreste ¸ si¸ Tatal sau! Daca si¸ tu vrei sa ˘ ˘ ai parte de acest viitor, straduieste-te sa-l cunosti ¸ ¸ ˘ ˘ pe Dumnezeul care a facut gradina Edenului. ˘ 1 Pentru mai multe informatii ¸ referitoare la jertfa de rascumˆ ˘ ˆ ˘ ˘ parare a lui Cristos, vezi capitolul 5 al cartii ¸ Ce ne ınva ¸ta ın rea˘ litate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2011

11

ˆ ˘ CITITORII INTREABA . . .

De ce s-a folosit Satan de un sarpe pentru a-i vorbi Evei? ¸ ˇ Poate si¸ dumneavoastra˘ considerati¸ ca˘ Satan a fost cel care i-a vorbit Evei prin intermediul unui sarpe, asa ¸ ¸ cum s-a analizat la pagina 8. Biblia ara˘ ˘ ˘ ˆ ta lucrul acesta cu claritate. Dar probabil ca va ıntrebati¸ de ce s-a folosit acest spirit puternic de un ˘ sarpe asa ¸ ¸ cum un ventriloc se foloseste ¸ de o pa˘ pus¸ a?

Biblia numeste ¸ tacticile lui Satan „masina ¸ tii“, ¸ ˆ sau „uneltiri“, iar modul ın care Satan a actionat ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ın Eden ne ajuta sa ıntelegem de ce (Efeseni 6:11). ¸ ˘ Episodul din Eden nu este o fabula despre un animal care vorbeste.

Este un exemplu de strate¸ ˘ ˆ ˘ ˘ gie abila care ne ınfioara. Aceasta strategie era me˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ nita sa-i ınsele pe oameni si¸ sa-i ındeparteze de ¸ Dumnezeu. Cum? ˘ ˆ Satan si-a Eva era cea mai ta¸ ales cu grija tinta. ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ nara fiint¸ a ınzestrata cu ratiune din univers. Profi¸ ˆ ˘ ˆ ˘ tand de lipsa ei de experient¸ a, el a ıncercat sa o ˘ ˘ ˆ ademeneasca si¸ sa o ınsele.

Folosindu-se de un ¸ sarpe, un animal foarte prudent, Satan si-a ¸ ¸ ascuns ˘ cu dibacie scopurile nerusinate si¸ ambitioase (Ge¸ ¸ ˘ ˆ neza 3:1). Sa ne gandim, de asemenea, ce a rea˘ ˘ ˘ ˘ ˘ lizat el prin faptul ca a facut un sarpe sa para ca ¸ vorbeste. ¸ ˆ ˆ ˘ In primul rand, Satan a reu ¸sit sa-i capteze Evei ˘ ˘ atentia. nu vorbesc; sotul ¸ Ea stia ¸ ca serpii ¸ ¸ ei, dupa ˘ ce studiase animalele, le daduse nume la toate, in˘ ˘ ˘ ˆ clusiv sarpelui (Geneza 2:19). Fara ındoiala, si¸ Eva ¸ ˘ ˘ ˘ observase aceasta creatura prudenta. Asadar, tac¸ ˆ tica lui Satan a dat rezultat: El i-a starnit Evei curioˆ ˘ zitatea, determinand-o sa se concentreze asupra ˘ ˘ ˆ singurului lucru interzis din gradina. In al doilea ˆ ˘ ˘ ˆ rand, sa ne imaginam la ce s-ar fi putut gandi Eva ˘ ˆ ˆ ˆ vazandu-l pe sarpe stand ascuns ıntre ramurile po¸ ˘ ˘ mului interzis? N-ar fi putut crede ca aceasta crea˘ ˘ ˆ ˘ ˆ tura umila si¸ necuvantatoare mancase din rodul ˘ ˘ acelui pom si¸ ca de aceea putea vorbi? Daca fructul avusese un astfel de efect asupra unui sarpe, ¸ ce efect ar fi putut avea asupra ei? Nu stim la ce ¸ ˆ ˘ s-a gandit Eva si¸ nici daca sarpele muscase sau nu ¸ ¸ 12

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2011

ˆ ˆ ˘ ˘ din fruct. Stim ınsa ca atunci cand ¸sarpele i-a spus ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ Evei ca avea sa fie „ca Dumnezeu“ daca manca din ˘ ˘ fruct, ea a crezut imediat aceasta minciuna. ˘ Si¸ cuvintele alese de Satan ne dezvaluie multe ˘ ˆ ˆ lucruri. El a semanat ındoieli ın mintea Evei, insiˆ ˘ ˘ ˆ nuand ca Dumnezeu o priva de ceva bun si¸ ca ıi ˆ ˘ ˘ ıngradea inutil libertatea. Satan spera astfel ca inˆ ˘ ˆ teresele ei personale vor cantari mai mult decat iu˘ ˆ birea ei fat¸ a de Dumnezeu, care ıi oferise totul (Geneza 3:4, 5). Din nefericire, planul lui Satan a ˘ ˆ reusit. ¸ Nici Eva, nici Adam nu cultivasera ın inima ˘ lor iubirea si¸ recunostin ¸ ta ¸ pe care ar fi trebuit sa ˘ ˘ ˘ le aiba fat¸ a de Iehova. Nu promoveaza Satan si¸ as˘ ˘ tazi aceeasi¸ atitudine egoista? ˆ ˘ Ce putem spune ˆ ınsa despre mobilul luiˆ Satan? ˘ Ce a urmarit el? In Eden, el si-a ascuns atat iden¸ ˆ ˘ titatea, cat si¸ intentiile, dar, cu timpul, a aratat clar ¸ ˆ cine era. Cand l-a ispitit pe Isus, Satan ¸stia prea ˘ ˘ ˘ bine ca nu avea niciun rost sa se ascunda si¸ i-a ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ spus fara ocolisuri: ‘Prosterneaza-te si¸ ınchina-te o ¸ ˘ ˆ data ınaintea mea’ (Matei 4:9). Este limpede, la ˘ ˆ baza actiunilor lui Satan a stat si¸ sta invidia. El rav¸ ˘ ˘ ˆ neste ¸ de mult sa primeasca ınchinarea care i se cuˆ vine lui Iehova Dumnezeu. Satan este ın stare de ˘ ˆ orice pentru ca oamenii sa nu i se ınchine lui Ie˘ ˘ ˆ ˘ hova sau pentru ca ei sa-i aduca o ınchinare falsa. ˘ ˘ Satan vrea cu orice pret¸ sa ne stirbeasc a integrita¸ ˘ tea fat¸ a de Dumnezeu. ˘ ˆ ˘ Biblia arata cat se poate de clar ca Satan este un ˘ ˘ strateg perfid care cauta sa-si¸ doboare tinta.

Din ¸ ˘ ˆ fericire, noi putem evita sa ajungem ın situatia ¸ ˘ ˆ ˘ Evei, „caci nu suntem ın nestiin t¸ a despre planuri¸ le lui“ (2 Corinteni 2:11).

˘ ˘ ULTI ¸ oameni doresc sincer sa afle raspun˘ ˆ ˆ sul la aceasta ıntrebare. Cand se vorbes-¸ te despre motivul pentru care Dumnezeu per˘ ˆ mite rautatea, se aduce deseori ın discu ¸tie ˘ ˘ pacatul primei perechi umane din gradina ˘ Edenului. Pornind de la ideea ca ‘Dumnezeu ˘ cunoaste ¸ totul’, unii trag concluzia ca El a stiut ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ dinainte ca Adam si ¸ Eva ıi vor ıncalca porunca. ˘ ˘ Dar aceasta concluzie ne-ar obliga sa-i atri˘ ˘ buim lui Dumnezeu multe trasaturi negative. ˆ ˘ Aceasta ar ınsemna ca El este neiubitor, ne˘ drept si ¸ nesincer. Unii ar putea considera ca a ˘ fost o cruzime din partea lui Dumnezeu sa-i ˘ ˆ puna pe primii oameni ıntr-o situatie ¸ despre ˘ ˆ ˘ care stia ca se va sfarsi ¸ ¸ rau. El ar fi, astfel, vinoˆ ˆ ˘ vat, ın totalitate sau cel putin ¸ ın parte, de rautatea si ¸ ce au marcat apoi istoria ome¸ suferinta ˘ ˘ nirii. Iar dupa altii, ¸ Creatorul nostru ar parea ˆ chiar neın ¸telept. ˘ ˘ Se potriveste ¸ aceasta descriere negativa cu ˆ modul ın care este prezentat Iehova Dumneˆ ˘ ˘ zeu ın Scripturi? Sa analizam ce spune Biblia ˘ despre lucrarile de creatie ¸ ale lui Iehova si ¸ despre personalitatea sa.

Eva nu erau programati, ¸ asemenea unor ro˘ bo ¸ti, sa ac ¸tioneze conform voin ¸tei lui Dumneˆ ˘ ˘ ˘ zeu. Ganditi-v ¸ a! Ce v-ar placea mai mult: sa ˆ primiti¸ un cadou oferit ın mod mecanic sau ˆ ˘ ˘ din inima? Raspunsul este evident. In mod si˘ ˘ milar, daca Adam si ¸ Eva ar fi ales de bunavoie ˘ ˆ sa asculte de Dumnezeu, ascultarea lor ar fi ınsemnat si ¸ mai mult pentru el. Liberul-arbitru ˘ le permitea primilor doi oameni sa asculte de Iehova din iubire (Deuteronomul 30:19, 20).

„Totul era foarte bun“ Cu privire la creatia ¸ lui Dumnezeu, inclusiv la primii oameni, relatarea din Geneza face ur˘ ˘ matoarea afirmatie: ¸ „Dumnezeu a vazut tot ce ˘ ˘ ˘ facuse si ¸ iata ca totul era foarte bun“ (Geneza ˘ ˆ 1:31). Adam si ¸ Eva au fost facuti¸ ın mod per˘ ˆ fect, special pentru viata ¸ pe pamant. Ei nu aveau absolut niciun defect. Fiind creati¸ ‘foar˘ ˘ ˆ ˘ ˘ te bine’, Adam si ¸ Eva puteau, fara ındoiala, sa actioneze conform cerintelor lui Dumnezeu. ¸ ¸ ˘ ˘ Ei fusesera creati¸ „dupa chipul lui Dumnezeu“ (Geneza 1:27). Prin urmare, ei puteau manifesˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ta ıntr-o anumita masura calitati¸ divine preˆ cum ıntelepciunea, iubirea, loialitatea, drepta¸ ˘ ˘ ˘ tea si ¸ bunatatea. Aceste calitati¸ aveau sa-i ajute ˘ ˘ ˘ sa ia decizii ce urmau sa le aduca foloase, bucuˆ ˘ randu-l pe Tatal lor ceresc. ˆ Iehova le-a ınzestrat pe aceste fiinte ¸ inteligente si perfecte cu liber-arbitru.

Deci Adam si ¸ ¸

Drept, corect si¸ bun ˘ ˘ Biblia ne dezvaluie calitatile ¸ lui Iehova, cali˘ ˆ ˘ tati¸ ın virtutea carora El nu are absolut nicio ˘ ˘ ˘ legatura cu pacatul. Iehova „iubeste ¸ dreptatea ˘ si spune Biblia (Psalmul 33:5). Iata de ¸ ¸ justitia“, ˆ ce Iacov a scris: „Dumnezeu nu poate fi ıncerˆ ˘ cat cu lucruri rele si ¸ el nu ıncearca pe nimeni“ (Iacov 1:13). Fiind corect si ¸ plin de consideratie, ¸ Dumnezeu l-a avertizat pe Adam: „Din ori˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ce pom din gradina poti¸ sa mananci pe satura˘ te. Dar din pomul cunoasterii binelui si ¸ ¸ raului ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ sa nu mananci, caci, ın ziua ın care vei manˆ ca din el, ın mod sigur vei muri“ (Geneza 2:16, 17). Primilor oameni li s-a oferit posibiliˆ ˘ ˘ ˘ ˆ tatea de a alege ıntre o viat¸ a fara sfarsit ¸ si ¸ moar˘ te. N-ar fi fost o dovada de ipocrizie din partea ˘ ˘ lui Dumnezeu sa-i avertizeze asupra unui pa˘ ˘ ˘ ˆ cat despre care stia ca aveau sa-l comita? Intru¸ ˆ cat „iubeste dreptatea si Iehova nu ¸ ¸ ¸ justitia“,

M

A stiut ¸ Dumnezeu ˘ CA ADAM ¸ EVA ˘ ˘ SI VOR PACATUI?

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2011

13

˘ ˆ le-ar fi oferit posibilitatea de a alege daca, ın ˘ realitate, aceasta posibilitate n-ar fi existat. ˆ ˘ Iehova este si ¸ bogat ın bunatate (Psalmul ˘ 31:19). Vorbind despre bunatatea lui Dumnezeu, Isus a spus: „Cine este omul acela dintre ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ voi care, daca fiul sau ıi cere o paine, ıi da o ˘ ˘ ˆ ˘ piatra? Sau, daca-i cere un peste, ıi da un sar¸ ¸ ˘ ˘ ˘ pe? Daca voi, desi ¸ sunte ¸ti rai, sti ¸ ¸ti sa le da ¸ti da-

Iehova nu i-a creat pe primii oameni ca pe niste ¸ roboti, ¸ programati¸ ˘ ˆ sa actioneze ıntr-un anumit fel ¸ ˆ ruri bune copiilor vostri, cu cat mai mult Ta¸ ˘ ˆ tal vostru care este ın ceruri va da lucruri bune celor ce i le cer! “ (Matei 7:9–11). Dumnezeu le ˘ ˆ da „lucruri bune“ creaturilor sale. Modul ın care Dumnezeu i-a creat pe oameni, precum si ¸ ˘ ˘ locuinta ¸ paradiziaca pe care le-a pregatit-o do˘ vedesc bunatatea sa. Ar fi putut acest Suveran ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ bun sa fie atat de crud, ıncat sa le ofere o lo˘ ˘ ˘ cuint¸ a frumoasa, stiind ca apoi le-o va lua? ¸ ˘ Nicidecum! Fauritorul nostru bun si ¸ drept nu ˘ ˘ este vinovat de razvratirea omului.

ˆ „Singurul ıntelept“ ¸ ˘ ˘ Scripturile mai arata ca Iehova este „singuˆ ˆ rul ıntelept“ (Romani 16:27). Ingerii lui Dum¸ ˘ ˆ nezeu au vazut multe dovezi ale ıntelepciunii ¸ ˘ ˘ ˘ sale nemarginite. Ei au ‘scos strigate de lauda’ ˘ la vederea lucrarilor sale de creatie de pe ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ pamant (Iov 38:4–7). Fara ındoiala, aceste ˘ creaturi spirituale inteligente au urmarit cu ˘ mare interes evenimentele din gradina Edenu˘ lui. Dar ar fi oare logic ca, dupa ce a realizat ˘ impresionantul univers si ¸ uimitoarele lucrari ˘ ˆ ˆ ˘ de pe pamant, Dumnezeul nostru ıntelept sa ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ aduca ın existent¸ a, sub privirile fiilor sai spiri˘ ˘ ˆ tuali, doua creaturi pamantesti ¸ unice despre ˘ ˘ ˘ ˘ care stia sigur c a vor p ac atui?

Ar fi absurd sa ¸ ˘ credem ca Dumnezeu a pus la cale o asemenea nenorocire!

14

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2011

Totusi, ¸ unii ar putea obiecta: ‘Cum este poˆ ˘ sibil ca Dumnezeul Atotıntelept sa nu fi stiut ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ce avea sa se ıntample?’. E adevarat, o fatet ¸ aa ˆ marii ıntelepciuni a lui Iehova este si ¸ ¸ capacitaˆ ˆ tea de a sti (Isaia ¸ˆ „de la ınceput sfarsitul“ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ 46:9, 10). Insa nu ınseamna ca el s-a si ¸ folosit ˘ ˘ de aceasta capacitate, dupa cum nu-si ¸ foloses-¸ te nici imensa putere tot timpul si ¸ deplin. Ieˆ ˆ hova ısi ¸ta ın mod selectiv. El ¸ foloseste ¸ prestiin ¸ ˘ ˆ ˆ apeleaza la ea cand este necesar si ¸ cand o cer ˆ ˘ ımprejurarile. ˘ ˘ ˆ Dumnezeu alege sa nu-si ¸ foloseasca ınˆ totdeauna prestiin ta. acest ¸ Pentru a ıntelege ¸ ¸ ˘ ˆ lucru sa ne gandim la o realizare din doˆ ˘ meniul tehnologiei moderne. Cand urmarim ˆ ınregistrarea unui meci de fotbal, avem posi˘ ˘ ˆ ˆ bilitatea sa ne uitam mai ıntai la ultimele minute a afla scorul final. ˆ ˘ ale meciului pentru ˘ ˘ ˘ Insa nu trebuie neaparat sa procedam astfel. ˘ ˘ ˘ Cine ne va critica daca ˆ alegem sa urmarim ˆ ˘ ˘ meciul de la ınceput? In mod asemanator, ˘ ˆ ˘ ˘ Creatorul a ales sa nu vada deznodamantul ˘ ˘ lucrurilor. El a decis sa astepte si ¸ ¸ sa obser˘ ˘ ˘ ve, pe masura ce evenimentele se desfasu¸ ˘ ˘ ˘ ˆ rau, cum urmau sa se poarte copiii sai pamantesti. ¸ ˆ Asa anterior, Iehova, ın ¸ ¸ cum s-a mentionat ˆ ın ¸telepciunea sa, nu i-a creat pe primii oameni ˘ ca pe niste roboti, ¸ programati¸ sa actioneze ¸ ¸ ˆ ˆ ıntr-un anumit fel. Plin de iubire, el i-a ınzes˘ ˘ trat cu liber-arbitru. Daca alegeau sa actioneze ¸ ˆ ˆ ın mod corect, ei ısi ¸ puteau dovedi iubirea, re˘ ˘ cunostin ¸ si ¸ ta ¸ ascultarea fat¸ a de Tatal lor ceresc, ˆ ˆ ceea ce le-ar fi sporit bucuria atat lor, cat si ¸ Lui (Proverbele 27:11; Isaia 48:18). ˘ ˘ ˆ Scripturile arata ca, ın multe situatii, ¸ Dumnezeu nu s-a folosit de prestiin ta sa.

De exem¸ ¸ ˆ ˘ plu, cand fidelul Avraam a fost gata sa-si ¸ jert˘ ˘ feasca fiul, Iehova i-a spus: „Acum stiu ca te ¸ ˘ ˘ temi de Dumnezeu, fiindca n-ai ezitat sa mi-l ˘ ˘ dai pe fiul tau, pe singurul tau fiu“ (Geneza ˆ 22:12). In plus, prin conduita lor rea, unii oaˆ meni „l-au mahnit“ pe Dumnezeu. Ar mai fi ˆ ˘ fost el ındurerat daca ar fi stiut dinainte ¸

˘ Dumnezeu stia ca Adam si¸ Eva ¸ se puteau dovedi loiali

˘ ˘ ˘ ca acestia aveau sa se poarte rau? (Psalmul ¸ 78:40, 41;1 Regi 11:9, 10) ˘ ˘ ˆ Asadar, este rational sa credem ca Atotınte¸ ¸ ¸ leptul Dumnezeu nu si-a ¸ta pen¸ folosit prestiin ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ tru a afla daca primii nostri ¸ parinti¸ aveau sa pa˘ ˘ ˆ catuiasca sau nu. Dumnezeu nu a fost atat de ˆ ˆ ˆ ˘ neıntelept, ıncat sa-i creeze pe oameni doar ¸ ˘ ˘ pentru a-i pune sa treaca prin niste ¸ ciu¸ situatii ˘ ˆ date, al caror final El ıl stia dinainte. ¸

„Dumnezeu este iubire“ Satan, adversarul lui Dumnezeu, este cel ˘ ˘ ˘ ˘ care a pus la cale razvratirea din Eden, razvratire ce a avut consecinte ¸ dezastruoase, printre ˘ care pacatul si ¸ moartea. Satan a devenit deci ˘ „un ucigas“. ¸ Totodata, el s-a dovedit a fi un ˆ ˘ „mincinos si ¸ tatal minciunii“ (Ioan 8:44). Inˆ ˆ ˘ trucat Satan are motivatii el ıncearca ¸ gresite, ¸ ˘ sa-i atribuie si ¸ Creatorului nostru iubitor mo˘ tivatii Ce mult s-ar bucura Satan daca ¸ gresite. ¸ ˘ ˘ ar putea sa arunce pe Iehova vina pentru pacatul omului!

Iubirea este principalul motiv pentru care ˘ ˘ Iehova a ales sa nu stie dinainte daca Adam si ¸ ¸ ˘ ˘ Eva vor pacatui. Iubirea este calitatea sa domi˘ ˆ nanta. „Dumnezeu este iubire“, se spune ın ˘ ˘ 1 Ioan 4:8. Iubirea este pozitiva, nu negativa. ˘ ˆ Ea cauta ce este bun ın altii. ¸ Da, motivat de iubire, Iehova Dumnezeu dorea tot ce era mai bun pentru primii oameni. ˘ ˘ ˆ ˘ Desi ¸ ¸ fiii sai pamantesti ¸ puteau alege sa actioˆ neze neıntelept, Dumnezeul nostru iubitor nu ¸ ˆ a fost pesimist sau sceptic ın privinta ¸ acestor ˆ ˘ ˘ fiinte ¸ perfecte. El se ıngrijise sa nu le lipseasca ˆ ˆ ˘ ˘ nimic si tot ce trebuiau sa stie.

Era ¸ ¸ ıi ınvatase ¸ ˘ absolut firesc ca Dumnezeu sa astepte din par¸ ˘ ˘ ˘ tea lor ascultare plina de iubire, nu razvratire. ˘ Iehova stia ca Adam si ¸ ¸ Eva se puteau dovedi ˆ loiali, asa ¸ cum au demonstrat mai tarziu chiar si ¸ oameni imperfecti¸ precum Avraam, Iov, Daniel si ¸ mul ¸ti al ¸tii. „La Dumnezeu toate sunt posibile“, a spus ˆ ˆ Isus (Matei 19:26). Ce idee ıncurajatoare! Atat ˆ ˘ iubirea lui Iehova, cat si ¸ celelalte calitati¸ funˆ damentale ale sale — dreptatea, ıntelepciunea ¸ ˘ si ¸ ca el poate ¸ puterea — constituie o garantie ˆ ˘ ˘ ınlatura toate efectele pacatului si ¸ si ¸ ale mortii ¸ ˘ ca va trece la actiune la timpul potrivit (Reve¸ latia ¸ 21:3–5). ˘ Este clar, Iehova nu a stiut dinainte ca pri¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ mul cuplu avea sa pacatuiasca. Desi ¸ a fost ındurerat de neascultarea omului si ¸ ¸ de suferinta ˘ ˘ ˘ provocata de ea, Dumnezeu stia ca aceasta si¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ tuatie ¸ temporara nu ıl va ımpiedica sa-si ¸ ımpli˘ ˘ ˆ neasca scopul etern cu privire la pamant si ¸ la ˘ ˆ ˘ ˘ oameni. Va ındemnam sa aflati¸ mai multe deˆ spre acest scop si ¸ despre modul ın care puteti¸ ˆ ˘ beneficia de ımplinirea lui grandioasa.1 1 Pentru mai multe informatii ¸ referitoare la scopul lui ˘ ˆ ˘ Dumnezeu privitor la pamant, vezi capitolul 3 al cartii ¸ Ce ne ˆ ˘ ˆ ˘ ınva ¸ta ın realitate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2011

15

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ SA INVAT¸ AM DIN CUVANTUL LUI DUMNEZEU

˘ ˆ ˘ ˘ De ce sa ınvat¸ am de la Dumnezeu? ˘ ˆ ˘ Acest articol analizeaza unele ıntrebari pe care vi le-ati¸ pus, probabil, ˘ ˘ ˘ si¸ dumneavoastra si¸ prezinta versetele ce raspund la ele. Cititi¸ aceste versete ˆ ˘ ˆ ˘ ın propria Biblie. Martorii lui Iehova sunt bucurosi¸ sa le analizeze ımpreuna ˘ cu dumneavoastra.

˘ ˆ ˘ ˘ 1. De ce sa ınvat¸ am de la Dumnezeu? ˘ Dumnezeu are o veste buna pentru toti¸ oamenii. El ˘ ˘ ˆ ne vorbe ¸ste despre aceasta veste buna ın paginile Bibliei. Biblia este asemenea unei scrisori de la iubitorul ˘ nostru Tata ceresc. (Citi ¸ti Ieremia 29:11.)

˘ 2. Care este vestea buna? ˘ Omenirea are nevoie de o guvernare buna. Niciun ˘ conducator uman nu a putut elibera omenirea de vio˘ ˘ len ¸ta, nedreptate, boli sau moarte. Dar vestea buna este ˘ ˘ ca Dumnezeu va oferi omenirii o guvernare dreapta care ˆ ˘ ˘ va ınlatura tot ce produce suferin ¸ta. (Citi ¸ti Daniel 2:44.)

˘ ˆ ˘ ˘ 3. De ce este vital sa ınvat¸ am de la Dumnezeu? ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ In curand, Dumnezeu va curata ¸ pamantul de oame˘ ˆ ˘ ˆ ˘ nii care le fac rau semenilor lor. Pana atunci, el ınva ¸ta ˘ ˘ milioane de oameni umili cum sa se bucure de o via ¸ta ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ mai buna, manifestand iubire. Cuvantul sau le arata ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ cum sa faca fa ¸ta problemelor vietii, ¸ cum sa gaseas˘ ˘ ˘ ˘ ca adevarata fericire si¸ cum sa-i fie placuti¸ lui Dumnezeu. (Citi ¸ti ¸Tefania 2:3.)

4. Cine este Autorul Bibliei? ˘ ˘ ˘ Biblia este alcatuita din 66 de carti¸ mici, scrise de ˘ ˘ aproximativ 40 de barbati. ¸ Primele cinci carti¸ au fost reˆ ˘ dactate de Moise cu aproape 3500 de ani ın urma. Ul˘ tima carte a fost scris bine ˆ ˘ a de apostolul Ioan acum mai ˆ de 1900 de ani. Insa scriitorii Bibliei au asternut ın scris ¸ ˆ ˆ gandurile lui Dumnezeu, nu gandurile lor. Prin urmare, Dumnezeu este Autorul Bibliei. (Citi ¸ti 2 Timotei 3:16; 2 Petru 1:21.) ˘ Stim ca Biblia este de la Dumnezeu deoarece ea pre¸ ˆ zice viitorul cu exactitate si¸ ın detaliu. Niciun om nu poate face aceasta (Isaia 46:9, 10). De asemenea, Bi˘ ˘ ˘ blia poarta amprenta inconfundabila a personalita ¸tii pline de iubire a lui Dumnezeu. Biblia are puterea de ˆ a schimba ın bine viata ¸ oamenilor. Aceste dovezi i-au ˘ ˆ convins pe milioane de oameni ca Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu. (Citi ¸ti Iosua 23:14; 1 Tesaloniceni 2:13.) ˆ 5. Cum puteti Biblia? ¸ ıntelege ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ Isus a fost cunoscut ca un ınvat¸ ator al Cuvantului lui ˘ Dumnezeu. De ¸si cei mai mul ¸ti oameni carora le-a vorbit cuno ¸steau Scripturile, ei aveau nevoie de ajutor ca ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ sa le ın ¸teleaga. Pentru a-i ajuta „sa ın ¸teleaga Scripturi˘ le“, Isus aˆ facut deseori referire la texte biblice si¸ le-a ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ explicat. In aceasta rubrica, „Sa ınvat¸ am din Cuvantul ˘ ˘ lui Dumnezeu“, vom folosi aceea ¸si metoda pentru a va ajuta. (Citi ¸ti Luca 24:27, 45.) ˘ ˆ ˘ ˘ Este fascinant despre ˆ ˘ sa ınva ¸tam de la Dumnezeu ˘ scopul vie ¸tii! Insa unii nu se vor bucura ca citi ¸ti Biblia. ˘ ˘ ˘ Nu va descuraja ¸ti! Speran ¸ta de a avea via ¸ta ve ¸snica depinde de faptul de a-l cunoa ¸ste pe Dumnezeu. (Citi ¸ti Matei 5:10–12; Ioan 17:3.)

˘ Pentru mai multe informa ¸tii, vezi capitolul 2 al acestei car ¸ti, publicate de Martorii lui Iehova.

ˆ ˘ CE NE INVAT¸ A ˆ ın realitate BIBLIA?

17

˘ APROPIATI-V ¸ A DE DUMNEZEU

ˆ ‘El a ımbunat fata ¸ lui Iehova’ ˘ ˆ A SIMTEAM atat de nedemn“, a spus un ¸ ˘ ˆ ˘ barbat care a ıncalcat normele lui Dumneˆ ˘ ˆ ˘ ˆ zeu pe care le ınvatase ın copilarie. Cand a vrut ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ sa se ıntoarca la Dumnezeu si¸ sa-si¸ schimbe mo˘ ˘ ˘ dul de viat¸ a, acest barbat s-a temut ca Dumne˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ zeu nu-l va ierta niciodata. Insa, ıntrucat se caia ˘ ˆ de pacatele sale, a fost ıncurajat de relatarea bi˘ ˘ ˆ blica despre Manase, consemnata ın 2 Cronici ˘ ˘ 33:1–17. Daca si¸ tu te simti¸ nedemn din cauza paˆ ˆ catelor comise ın trecut, exemplul lui Manase ıti¸ ˆ ˆ poate aduce mangaiere. ˆ ˆ Manase a crescut ıntr-o familie care i se ın˘ china lui Iehova. Ezechia, tatal lui Manase, a ˘ fost unul dintre cei mai de seama regi ai lui ˘ ˘ Iuda. Manase s-a nascut dupa aproape trei ani ˘ ˘ ˘ ˘ de la promisiunea facuta de Iehova tatalui sau, ˘ ˘ ˘ promisiune potrivit careia avea sa-i prelungeasca ˆ ˘ ˘ viata ¸ ın mod miraculos (2 Regi 20:1–11). Fara ˆ ˘ ındoiala, Ezechia l-a considerat pe acest fiu un dar ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ de la Dumnezeul sau ındurator si¸ a ıncercat sa-i ˆ ˘ insufle iubire pentru ınchinarea curata. Dar co˘ ˆ ˘ piii nu calca ıntotdeauna pe urmele parintilor ¸ care se tem de Dumnezeu, fapt dovedit si¸ de Manase. ˆ ˘ ˘ Cand tatal sau a murit, Manase nu avea mai ˘ mult de 12 ani. Din nefericire, Manase „a facut ce ˘ ˆ este rau ın ochii lui Iehova“ (versetele 1 si¸ 2). Oare ˆ ˘ tanarul rege a fost influentat ¸ ˘ de sfatuitori care desconsiˆ ˘ ˘ derau ınchinarea adevarata?

Biblia nu ne spune. Ea spuˆ ˘ ˘ ˘ ne ınsa ca Manase s-a facut ˘ vinovat de idolatrie crasa si¸ ˘ ˘ de o cruzime fara margini. A ridicat altare unor zei falsi, ¸ a ˘ adus ca jertfa propriii fii, a practicat spiritismul si¸ a pus ˆ un chip cioplit ın templul lui Iehova din Ierusalim. Manaˆ ˘ ˘ ˆ se a refuzat cu ıncapat¸ anare

„M

˘ ˆ sa asculte de avertismentele trimise ın repetate ˆ randuri de Iehova, Dumnezeul care prelungise ˘ ˘ viata lui Ma¸ lui Ezechia si¸ facuse posibila nasterea ¸ nase (versetele 3–10). ˆ ˘ In cele din urma, Iehova a permis ca Manase ˘ ˆ ˆ sa fie dus ın Babilon, legat cu obezi. Acolo, ın exil, ˘ Manase a avut ocazia sa mediteze la modul lui ˘ ˘ ˆ ˘ de viat¸ a. Sa fi ınteles el oare ca idolii lui neputin¸ ˘ ˘ ciosi¸ si¸ lipsiti¸ de viat¸ a nu l-au putut ocroti? Sa se ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ fi gandit la lucrurile ınvatate ın copilarie de la ta¸ ˘ ˘ ˆ tal sau, care ıi fusese loial lui Dumnezeu? Indifeˆ ˘ rent la ce s-a gandit Manase, cert este ca si-a ¸ ˘ schimbat atitudinea. Relatarea spune: „El a cau˘ ˆ ˘ tat sa ımbuneze fata ¸ lui Iehova, Dumnezeul sau, si¸ s-a umilit mult . . . I s-a rugat“ (versetele12, 13). ˘ Dar avea Dumnezeu sa ierte un om care comise˘ ˆ se pacate atat de grave? ˘ ˘ Iehova a fost miscat de cainta ¸ ¸ sincera a lui Ma˘ ˆ nase. A auzit implorarile lui pentru ındurare si¸ „l-a ˆ ˆ dus ınapoi la Ierusalim, redandu-i domnia“ (ver˘ ˘ setul 13). Ca dovada a caintei ¸ sale, Manase s-a ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ straduit sa ındrepte tot raul facut, cura ¸tand tara ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ de idolatrie si¸ ındemnand poporul „sa-i slujeasca lui Iehova“ (versetele 15–17). ˘ ˘ Daca simti¸ ca nu meriti¸ iertarea lui Dumnezeu ˘ ˘ ˆ ˆ din cauza pacatelor facute ın trecut, gandeste-te ¸ la Manase. Relatarea despre Manase face parte ˆ din Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu (Romani ˘ ˘ ˘ 15:4). Da, Iehova doreste ca este ‘gata sa ¸ sa stim ¸ ˘ ˆ ierte’ (Psalmul 86:5). Ceea ce conteaza ın ochii ˘ ˘ lui Iehova este starea inimii celui ce pacatuieste, ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ nu pacatul ın sine. Daca cel ce a pacatuit ıi cere ˘ ˘ ˘ iertare lui Iehova cu inima plina de caint¸ a, renun˘ t¸ a la conduita lui rea si¸ depune eforturi sustinute ¸ ˘ ˘ ˆ sa faca ce este drept, el poate ‘ımbuna fata ¸ lui Iehova’, la fel ca Manase (Isaia 1:18; 55:6, 7).

ˆ SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN IANUARIE: ˛ 2 Cronici 29—Ezra 10

ˆ V-ATI ¸ INTREBAT?

REZERVOR, HORVOT MEZADA, ISRAEL ˘ Parcul Na ¸tional Masada, Israel Nature and Parks Authority

DESENUL UNEI CASE DIN TIMPUL LUI AVRAAM ˘ Desen: A. S. Whitburn

˘ ˆ Cum ısi ¸ asigurau israelitii ¸ din vechime rezerva de apa, ˆ ˘ ˆ ˆ avand ın vedere ca sezonul secetos era lung ın Israel? ˆ ˆ ˘ ˇ In Israel ploua˘ ıntre lunile octombrie roca. Apa curgea apoi de-a lungul aces˘ ˘ ¸si aprilie, iar ploaia umple ˆ ˘ uneori vaile, tor straturi˘ ¸si ie ¸sea din nou la suprafa ¸ta ˆ provocand torente. Insa vara, majorita- sub forma de izvoare. Deseori, satele ˘ ˆ ˆ tea acestor torente seaca ¸si timp de mai erau ıntemeiate ın apropierea unui izvor, ˘ multe luni nu ploua deloc. Cum reu ¸seau fapt dovedit de numele unor locuri pre˘ israeli ¸tii din timpurile biblice sa- ¸si asigu- cum En-Seme ¸ ¸s, En-Roghel ¸si En-Ghedi ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ re o rezerva constanta de apa? (ın ebraica „en“ ınsemnand izvor) (Ioˆ ˘ ˘ ˆ Ei sapau ¸san ¸turi ın versan ¸tii dealurilor sua 15:7, 62). In Ierusalim, israeli ¸tii au saˆ ˆ ˘ ˘ pentru a direc ¸tiona apa ploilor de iar- pat un canal ın stanca masiva pentru a ˘ ˆ ˘ ˆ na ın gropi subterane, sau rezervoa- aduce apa de izvor ın ora ¸s (2 Regi 20:20). ˆ ˆ ˆ re. Acoperi ¸surile erau suficient de ıncliIn zonele ın care nu existau izvoare ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ nate pentru ca apa de ploaie sa se naturale, israeli ¸tii sapau fantani pana la ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ scurga ın aceste rezervoare. Multe fami- panza freatica. Un exemplu ın acest ˘ ˆ ˆ lii aveau rezervoare proprii, cu apa de sens este fant ana de la Beer-Seba ¸ ˘ ˆ ˘ ´ ˆ ˆ ˆ ˆ baut (2 Regi 18:31; Ieremia 6:7). (ın ebraica „beer“ ınsemnand fanta˘ ´ De asemenea, israeli ¸tii profitau de iz- na) (Geneza 26:32, 33). Scriitorul Andre ˆ ˘ voarele naturale. In regiunile muntoase, Chouraqui spune ca „solu ¸tiile tehnice ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ploile de iarna se infiltrau ın sol pana gasite de [israeli ¸ti] starnesc ¸si ın prezent ajungeau la straturile impermeabile de admira ¸tia“. ˆ ˘ ˘ In ce fel de casa trebuie sa fi locuit Avram (Avraam)? ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˇ Avram si¸ sotia ¸ lui au traitˆ ın Ur, un si¸ bai. La parter se aflau bucataria, do˘ ˘ oras¸ prosper din Caldeea. Insa la po- tata cu un semineu, si¸ camerele sclavi¸ ˘ ˘ runca lui Dumnezeu, ei au parasit lor. Familia locuia la etaj, unde se ajunˆ ˆ ˘ ˘ orasul ¸ si¸ au locuit ın corturi (Geneza gea urcand pe scari. Scarile duceau ˆ 11:31; 13:12). A fost nevoie de sacrifi- la un balcon din lemn ce ınconjura ˘ ciu pentru a face aceasta schimbare! curtea si¸ permitea accesul la usile ¸ caˆ Intre 1922 si¸ 1934, Leonard Woolley merelor de sus. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ a facut sapaturi ın Ur, aflat pe teritoriul „O casa . . . prevazuta cu o curte ˘ ˘ ˘ Irak-ului de azi. Printre cladirile pe care pavata, cu pereti¸ frumos varuiti, ¸ cu sis˘ ˘ ˘ le-a descoperit se numara si¸ 73 de tem de canalizare, . . . cu douaspreze˘ ˘ ˘ ˘ case din caramida. Majoritatea caselor ce sau chiar mai multe camere indica ˆ ˆ aveau camerele dispuse ın jurul unei un nivel de trai ınalt“, a scris Leonard ˆ ˘ curti¸ pavate. Curtea era usor ¸ ınclinata Woolley. „Iar acestea sunt casele . . . ˘ ˘ spre centru pentru ca apa menajer ˆ a sa clasei de mijloc, ale proprietarilor de ˘ ˆ se poata scurge ıntr-un canal. In case- magazine, ale micilor negustori, ale le mai mari, camerele de oaspeti¸ aveau scribilor etc.“ TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2011

19

˘ Se intereseaz a Dumnezeu ˘ cu adevarat de tine? ˘ ˘ ˘ E SIMTI Sau ai uneori impresia ca nimanui nu-i pasa ¸ iubit? ˆ ˘ ˘ ˘ de tine? In aceasta lume agitata si ¸ egocentrica, putem ajun˘ ˘ ˘ ge cu usurin ¸ta sa credem ca suntem prea mici sau neimpor¸ ˘ ˘ ˆ ˆ tan ¸ti ca sa contam ın ochii altora. Asa ¸ cum ıi descrie si ¸ Biblia, tot mai mul ¸ti oameni din zilele noastre sunt preocupa ¸ti nu˘ ˘ ˘ mai de propria persoana si ¸ nu manifesta interes fa ¸ta de al ¸tii (2 Timotei 3:1, 2). ˆ Indiferent de varsta, cultura, limba sau rasa lor, to ¸ti oamenii ˘ ˘ ˘ simt nevoia sa dea si¸ sa primeasca iubire. Potrivit unor studii, ˆ ˆ ˆ ˘ sistemul nostru nervos este conceput ın asa ¸ fel ıncat sa putem sim ¸ti iubire si ¸ tandre ¸te. Fiind Creatorul nostru, Iehova Dumˆ nezeu ın ¸telege mai bine ca oricine necesitatea oamenilor de a ˘ ˘ fi iubi ¸ti si¸ aprecia ¸ti. Cum te-ai sim ¸ti daca el te-ar asigura ca esti ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ pre ¸tios ın ochii lui? Fara ındoiala, aceasta asigurare ar avea foar˘ te mare valoare pentru tine. Dar se intereseaza Dumnezeu realmente de noi, niste ¸ oameni imperfec ¸ti? Este el preocupat de ˘ ˆ fiecare dintre noi? Daca da, ce anume ne face pre ¸tiosi ¸ ın ochii ˘ sai?

T

˘ ˘ Iehova se intereseaza cu adevarat de noi ˆ ˆ Contempland splendoarea cerului ınstelat, un psalmist loial ˘ ˆ ˘ lui Dumnezeu care a trait ın urma cu circa 3000 de ani a fost absolut convins de maiestatea si ¸ superioritatea Celui care a ˆ ˘ creat miriadele de stele. Meditand la mare ¸tia lui Iehova si ¸ la nimicnicia omului, psalmistul a fost uimit de interesul plin de ˘ ˆ ˘ iubire pe care ni-l arata Iehova. El a spus: „Cand vad cerurile ˘ ˘ tale, lucrarile degetelor tale, luna si¸ stelele pe care le-ai facut, ˆ ˘ ımi spun: Ce este omul muritor ca sa- ¸ti amintesti ¸ de el si ¸ fiul ˘ ˆ ˘ ˆ omului pamantean ca sa te ıngrijesti de el?“ (Psalmul 8:3, 4). ¸ ˆ ˘ Am putea gandi, asadar, ca Dumnezeul Suprem este prea de¸ ˘ parte sau prea ocupat ca s a le acorde aten ¸tie oamenilor imperˆ ˘ ˘ ˆ fec ¸ti. Insa psalmistul stia ca, desi¸ omul este neınsemnat si ¸ ¸ are ˘ ˘ o via ¸ta efemera, el este valoros pentru Dumnezeu. ˘ ˆ ˘ Alt psalmist ne-a dat urmatoarea asigurare: „Iehova ısi ¸ gases-¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ te placerea ın cei ce se tem de el, ın cei ce asteapt a bunatatea ¸ ˘ ˆ sa iubitoare“ (Psalmul 147:11). Ideea exprimata ın acesti ¸ psalmi

˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ne misc ¸ a inima. Desi¸ se afla ıntr-o pozi ¸tie atat de glorioasa, ˘ ˘ ˘ ˆ Iehova nu numai ca ¸stie ca existam, ci se si¸ ‘ıngrijeste ¸ de noi’ ˆ ˘ ˘ ˆ si¸ ‘ısi ¸ gaseste ¸ placerea ın noi’. ˘ ˘ Acest adevar este subliniat si¸ de o profe ¸tie biblica ce descrie evenimentele din zilele noastre. Prin intermediul profetului ˘ Hagai, Iehova a spus ca predicarea vestii ¸ bune despre Regatul ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Sau avea sa fie efectuata pe tot pamantul. Cu ce rezultat? „Comorile pre ¸tioase ale tuturor na ¸tiunilor vor veni; si ¸ voi umple de glorie casa aceasta.“ (Hagai 2:7) ˘ ˆ Ce reprezinta „comorile pre ¸tioase“ care sunt stranse din toa˘ te na ¸tiunile? Ele nu pot fi boga ¸tii materiale (Hagai 2:8). Nu auˆ ˘ ˆ rul si ¸ argintul ıi bucura inima lui Iehova, ci oamenii care, ın ˆ ˆ pofida imperfec ¸tiunilor lor, ıi aduc ınchinare din iubire (Proˆ verbele 27:11). Ei sunt „comorile pre ¸tioase“ care ıi dau glorie, ˆ ˘ ˘ iar Dumnezeu ıi apreciaza pentru devo ¸tiunea lor sincera si ¸ pentru serviciul lor plin de zel. Te numeri si ¸ tu printre ei? ˘ ˘ ˆ Poate ne vine greu sa credem ca noi, niste ¸ oameni atat de ˆ imperfec ¸ti,ˆ putem fi pre ¸tiosi¸ ın ochii Marelui Creator al uni˘ ˘ ˘ ˘ versului. Insa acest adevar ar trebui sa ne motiveze sa accep˘ ˘ tam invita ¸tia sa cordiala de a ne apropia de el (Isaia 55:6; Iacov 4:8).

Dumnezeu si-a ¸ exprimat afectiunea ¸ ˘ fat¸ a de Daniel ˆ trimit¸ andu-l pe ˆ ıngerul Gabriel ˘ ˆ ˘ ˘ sa-l ıntareasca

„Esti ¸ preaiubit“ ˆ ˘ ˆ ˆ Intr-o seara, cand varstnicul profet Daniel se ruga, un vizitator deosebit a venit pe neasteptate la el. Numele lui era Gabriel. ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ Daniel se mai ıntalnise cu el si¸ stia ca era un ınger al lui Ieho¸ ˆ ˘ va. Explicandu-i motivul apari ¸tiei sale surprinzatoare, Gabriel ˘ ˘ i-a spus: „Daniel, am venit sa- ¸ti dau mai multa perspicacitate si ¸ ˘ pricepere . . . pentru ca esti ¸ preaiubit“ (Daniel 9:21–23). ˘ ˆ Cu alta ocazie, un ınger al lui Iehova i s-a adresat lui Daniel ˆ ˘ prin cuvintele: „Daniel, om preaiubit“. Apoi, pentru a-l ıntari, ˆ ˘ ıngerul i-a zis: „Nu te teme, om preaiubit! Sa ai pace!“ (Daniel 10:11, 19). Daniel este de trei ori descris drept „preaiubit“. Acest ˆ ˆ ˘ cuvant ınseamna si¸ „foarte pre ¸tios“, „foarte apreciat“ si ¸ chiar „favorit“. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Fara ındoiala, Daniel se sim ¸tea aproape sau ˆ ˘ de Dumnezeul ˘ ˆ ˆ si¸ stia ca El ıi aprecia serviciul fidel. Insa cuvintele ıngerului, ¸ ˘ ˘ care dezvaluiau marea afec ¸tiune a lui Dumnezeu fa ¸ta de Daˆ ˘ niel, l-au ıncurajat foarte mult pe profet. De aceea, Daniel a rasˆ ˘ puns: „M-ai ıntarit!“ (Daniel 10:19). ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Aceasta relatare emo ¸tionanta ın care Iehova ısi ¸ exprima sen˘ ˘ timentele de tandre ¸te fa ¸ta de profetul sau fidel a fost consem˘ ˆ ˆ nata ın Biblie spre folosul nostru (Romani 15:4). Meditand la TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2011

21

ˆ exemplul lui Daniel, vom ın ¸telege cum putem ˆ fi si ¸ noi la fel de pre ¸tiosi ¸ ın ochii iubitorului ˘ nostru Tata ceresc.

˘ ˆ Studiaza Cuvantul lui Dumnezeu cu regularitate ˆ ˘ Daniel a studiat cu sarguin ¸ta Scripturile, asa ¸ ˆ cum reiese chiar din cuvintele lui: „Am ın ¸te˘ ˘ ˆ les din car ¸ti numarul anilor . . . [ın care] Ieru˘ ˘ salimul avea sa fie lasat pustiu“ (Daniel 9:2). ˘ ˆ ˘ Dupa cat se pare, car ¸tile disponibile pe timpul lui Daniel erau scrierile inspirate ale lui Moise, David, Solomon, Isaia, Ieremia, Ezechiel, ˘ precum si ¸ ale altor profe ¸ti. Sa ni-l imagi˘ ˆ nam pe Daniel ınconjurat de suluri, citind si ¸ ˆ comparand cu mare aten ¸tie declara ¸tiile profeˆ ˘ ˘ tice referitoare la restabilirea ınchinarii adeva˘ ˆ rate la Ierusalim. El se retragea, probabil, ın caˆ mera sa de pe acoperis¸ si¸ medita ın liniste ¸ la semnifica ¸tia acestor pasaje din Scripturi. ˆ ˘ Printr-un studiu profund, Daniel si-a ıntarit ¸ credin ¸ta si ¸ s-a apropiat de Iehova. ˆ ˆ In plus, Cuvantul lui Dumnezeu i-a modeˆ lat personalitatea si ¸ i-a influen ¸tat ıntreaga via˘ ˘ ˆ ¸ta. Instruirea din Scripturi primita ın anii co˘ ˆ ˘ pilariei l-a ajutat ın tinere ¸te sa respecte cu ˘ ˆ hotarare prevederile Legii divine referitoare la alimenta ¸tie, valabile pe vremea sa (Daniel ˆ 1:8). Mai tarziu, Daniel le-a transmis plin ˘ de curaj mesajul lui Dumnezeu conducatorilor Babilonului (Proverbele 29:25; Daniel 4:19–25; 5:22–28). Daniel era cunoscut pentru constiinciozitatea, cinstea si¸ caracterul lui ¸ integru (Daniel 6:4). Dar mai presus de toate, ˆ ˘ ˆ Daniel a avut o ıncredere deplina ın Iehova; ˘ el nu a facut compromis pentru a-si ¸ salva via¸ta (Proverbele 3:5, 6; Daniel 6:23). Dumnezeu ˆ ˘ ıl considera pe buna dreptate „preaiubit“! ˆ ˘ In anumite privin ¸te, noua ne este mai usor ¸ ˘ ˆ sa studiem Biblia decat i-a fost lui Daniel. Suˆ ˘ lurile voluminoase au fost ınlocuite de car ¸ti ˆ ˆ usor ¸ de manuit. Noi avem la dispozi ¸tie ıntrea˘ ga Biblie, inclusiv consemnari despre modul ˆ ˆ ın care s-au ımplinit unele dintre profe ¸tiile lui 22

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2011

ˆ Daniel. In plus, beneficiem de numeroase auxiliare de studiere a Bibliei si ¸ de instrumente de cercetare.1 Profi din plin de aceste instru¸ti ˆ ˘ mente? I ¸ti rezervi timp sa citesti ¸ Biblia cu re˘ gularitate si ¸ sa meditezi asupra celor citite? ˘ ˆ ˘ Daca da, vei avea parte de binecuvantari, la fel ˆ ˘ ˘ ca Daniel. Vei dobandi o credin ¸ta puternica si ¸ ˆ ˘ te vei bucura de o rela ¸tie stransa cu Dumneˆ ˘ ˆ ˘ ˆ zeu. Cuvantul sau ı ¸ti va fi ghid de nadejde ın ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ via ¸ta, dovedind ca Iehova ı ¸ti poarta de grija cu ˘ multa iubire.

˘ ˆ ˘ Persevereaza ın rugaciune ˘ Rugaciunea a fost un aspect important al vie ¸tii lui Daniel. El i-a adresat lui ˆ Dumnezeu ˆ cereri ın armonie cu voin ¸ta Sa. In tinere ¸te, lui ˘ ˘ ˘ Daniel i s-a spus ca, daca nu reusea ¸ sa interpreteze visul regelui babilonian Nebucadne˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ¸tar, avea sa fie executat. Fara sa stea pe gan˘ duri, Daniel l-a implorat pe Iehova sa-l ajute ˘ ˘ ˆ si¸ sa-l ocroteasca (Daniel 2:17, 18). Ani mai tarˆ ˘ ziu, recunoscand cu umilin ¸ta starea lui de im˘ perfec ¸tiune, fidelul profet i-a marturisit lui ˆ ˘ ˆ Iehova atat pacatele lui, cat si ¸ ale poporuˆ ˘ lui, implorandu-l sa le acorde iertare (Daniel ˆ ˆ 9:3–6, 20). Cand nu a ın ¸teles lucrurile primi˘ te prin inspiratie ¸ divina, Daniel i-a cerut ajutor lui Dumnezeu. De exemplu, ca urmare a ˘ ˆ unei astfel de implorari, un ınger a venit la el ˘ ˘ ca sa-i dea mai multa perspicacitate si ¸ i-a zis: „Cuvintele tale au fost auzite“ (Daniel 10:12). ˆ ˘ Insa fidelul Daniel nu i-a adresat lui Dum˘ ˘ ˆ nezeu doar implorari. Iata ce se spune ın Daˆ ˘ niel 6:10: „De trei ori pe zi . . . se ruga si ¸ ıl lau˘ da pe Dumnezeul sau, asa ¸ cum avea obiceiul“. ˘ ˘ Daniel avea multe motive sa-i mul ¸tumeasca ˘ ˘ lui Iehova si ¸ sa-l laude. Si ¸ a facut lucrul aces˘ ta cu regularitate. Da, rugaciunea a constituit ˘ ˆ o parte integranta din ınchinarea lui Daniel si ¸ a pre ¸tuit-o cu riscul de a-si ¸ pierde via ¸ta. Cu si˘ 1 Martorii lui Iehova publica numeroase auxiliare de stu˘ ˘ diu si de cercetare care te ajut a s a tragi mai multe foloase din ¸ ˘ ˘ citirea si ¸ analizarea Bibliei. Daca doresti ¸ sa primesti ¸ astfel de ˘ publicatii, ¸ nu ezita sa-i abordezi pe Martorii lui Iehova.

˘ ˆ ˘ guran ¸ta, Iehova l-a ındragit mult pe Daniel pentru loialitatea lui. ˘ ˘ ˘ ˘ Ce dar minunat este rugaciunea! Nu lasa sa treaca nicio zi ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ fara sa-i vorbesti ¸ Tatalui ceresc. Nu uita sa-i mul ¸tumesti ¸ si ¸ sa-l ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ lauzi pentru toata bunatatea pe care ¸ti-o arata. Vorbeste-i fara ¸ ˆ ˘ ˘ ezitare despre temerile si¸ ıngrijorarile tale. Mediteaza asupra ˆ ˘ ˘ modului ın care ¸ti-a raspuns la cereri sau la implorari si ¸ ˘ ˘ ˆ exprima- ¸ti recunostin ¸ta. Nu te ruga pe fuga. Cand ne deschi¸ ˆ ˆ ˘ dem inima ınaintea lui Iehova ın rugaciune, sim ¸tim iubirea sa ˆ ˘ ıntr-un mod cu totul personal. Iata un motiv extrem de ˘ ˆ ˘ important ‘sa perseverezi ın rugaciune’ (Romani 12:12).

˘ Glorifica numele lui Dumnezeu ˘ Studiul si¸ Nicio prietenie nu poate dura daca una ˘ ˘ ˘ rugaciunea l-au dintre par ¸ti este egocentrica. Acelasi ¸ lucru ˆ este valabil si ajutat pe Daniel ¸ ın cazul prieteniei noastre cu ˘ Iehova. Daniel era constient de aceasta. ¸ sa-si¸ modeleze Pentru el, glorificarea numelui lui Dumnepersonalitatea ˘ ˘ ˘ zeu era primordiala. si¸ sa devina ˆ ˘ ˘ ˘ Cand Dumnezeu i-a raspuns la rugaciuun om placut ˘ ne, dezvaluindu-i visul lui Nebucadne ¸tar si ¸ lui Dumnezeu interpretarea lui, Daniel a spus: „Binecuˆ ˘ vantat sa fie numele lui Dumnezeu din ves-¸ ˆ ˘ ˆ ˘ nicie ın vesnicie, caci ale lui sunt ın ¸telepciunea si ¸ ¸ taria“. Mai ˆ ˆ ˘ tarziu, cand i-a facut cunoscut regelui visul si ¸ semnifica ¸tia lui, ˘ ˆ Daniel a men ¸tionat de repetate ori ca tot meritul ıi revenea lui ˘ ˘ Iehova, subliniind ca numai El este „Dezvaluitorul secretelor“. ˆ ˘ ˘ De asemenea, cand l-a implorat pe Iehova sa-si ¸ ierte si ¸ sa-si ¸ eli˘ bereze poporul, Daniel a zis: „Dumnezeul meu, . . . numele tau ˘ ˘ a fost chemat peste orasul ¸ tau si¸ peste poporul tau!“ (Daniel 2:20, 28; 9:19). ˘ ˘ ˆ ˘ Avem multe ocazii sa-l imitam pe Daniel. Cand ne rugam, ne putem exprima preocuparea pentru ‘sfin ¸tirea numelui’ di˘ ˘ ˘ vin (Matei 6:9, 10). Nu am dori niciodata sa dezonoram nuˆ ˘ mele sfant al lui Dumnezeu prin conduita noastra. Dimpotri˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ va, sa-l glorificam ıntotdeauna pe Iehova ımpartasindu-le ¸ ˘ ˘ altora vestea buna despre Regatul sau. ˘ ˆ ˆ ˘ Este adevarat, ın lumea ın care traim lipsesc iubirea si ¸ inteˆ ˘ ˘ ˘ ˘ resul fa ¸ta de al ¸tii. Insa faptul ca Iehova se intereseaza cu ade˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ varat de fiecare ınchinator al sau ne aduce multa mangaiere. ˆ ˘ ˘ ˆ Asa ¸ cum a afirmat psalmistul, „Iehova ısi ¸ gaseste ¸ placerea ın ˘ ˆ ˆ poporul sau. El ıi ımpodobeste ¸ cu salvare pe cei smeri ¸ti“ (Psalmul 149:4).

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2011

23

IMITATI-LE CREDINTA ¸ ¸

El a perseverat ˆ ˘ ın pofida dezamagirilor ˆ ˘ ˘ SAMUEL simtea ¸ durerea ce cuprinsese ıntregul oras.¸ Se parea ca ˘ ˆ ˘ orasul era scaldat ın lacrimi, din multe case auzindu-se strigatele ¸ Silo ¸ ˆ ˘ copiilor si¸ ale femeilor. Acestia ısi¸ jeleau tatii, ¸ ¸ sotii, ¸ fiii sau fratii, ¸ care nu aveau sa se ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ mai ıntoarca. Israelul pierduse ıntr-o lupta cumplita cu filistenii aproape 30000 ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ de oameni, la scurt timp dupa ce, ıntr-o alta batalie, murisera 4000 de razboinici (1 Samuel 4:1, 2, 10).

Iar aceasta era doar una dintre tragediile ce ˘ ˘ se abatusera asupra orasului.

Hofni si ¸ ¸ Fineas, ˘ cei doi fii rai ai marelui preot Eli, au scos arca ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sacra a legamantului din Silo.

Adapostita de ¸ ˆ ˆ obicei ın Locul Preasfant din tabernacol — un ˘ ˘ ˘ ˘ sanctuar asemanator unui cort —, aceasta lada ˘ pre ¸tioasa simboliza prezen ¸ta lui Dumnezeu. ˆ ˘ Apoi israeli ¸tii au luat Arca ın lupta, consideˆ ˆ ˆ ˘ rand-o un talisman si ¸ crezˆand ın mod gresit ¸ ca ˘ ˘ ˘ avea sa le aduca victoria. Insa filistenii au capturat Arca si ¸ i-au ucis pe Hofni si ¸ pe Fineas (1 Samuel 4:3–11).

Tabernacolul din Silo avusese sute de ani pri¸ ˘ ˘ vilegiul de a gazdui Arca. Auzind vestea ca ˘ ˆ ˆ ˘ aceasta fusese capturata, Eli, ın varsta de 98 de ˘ ani, a cazut pe spate de pe scaun si ¸ a murit. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Nora sa, care era ınsarcinata si ¸ care ramasese ˘ ˘ ˆ ˆ vaduvˆ a chiar ın acea zi, a murit ın durerile nas-¸ ˘ ˘ terii. Inainte sa moara, ea a spus: „S-a dus gloˆ ˘ ria din Israel ın exil“. Da, Silo nu avea sa mai ¸ ˘ fie niciodata la fel (1 Samuel 4:12–22). ˘ ˘ ˘ Cum urma Samuel sa faca fa ¸ta acestor deza˘ ˘ ˘ magiri profunde? Avea el suficienta credin ¸ta ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ıncat sa depaseasc a ıncercarea de a ajuta un po¸ por care pierduse ocrotirea si ¸ favoarea lui Ieho˘ va? Si ¸ noi ne confruntam uneori cu necazuri ˘ sau avem parte de ˆ dezamagiri care ne pun la ˆ ıncercare credin ¸ta. In continuare vom vedea ce ˆ ˘ ˘ ınva ¸tam din exemplul lui Samuel.

24

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2011

ˆ ˘ El „a ınfaptuit dreptatea“ ˘ ˆ Relatarea biblica despre Samuel se ıntrerupe ˆ aici, concentrandu-se apoi asupra Arcei sacre. ˆ Ea vorbeste ¸ despre suferin ¸tele pe care le-au ın˘ durat filistenii fiindca au capturat-o si ¸ despre ˆ ˘ ˘ ˆ felul ın care au fost nevoi ¸ti sa o duca ınapoi. ˆ ˘ ˘ Biblia ıl men ¸tioneaza din nou pe Samuel dupa ˘ o perioada de 20 de ani (1 Samuel 7:2). Cu ce ˆ s-a ocupat el ın acest timp? E usor ¸ de dedus. ˘ ˘ ˆ Din Biblie aflam ca, ınaintea acestei perioa˘ ˘ ˆ de, ‘Samuel continua sa-i vorbeasca ıntregului ˘ ˘ ˘ Israel’ (1 Samuel 4:1). Dupa aceasta perioada, ˘ ˘ ˘ ea ne dezvaluie ca Samuel obisnuia sa viziteze ¸ ˆ ˆ anual trei orase din Israel, rezolv and neın ¸tele¸ ˆ ˆ geri si ¸ solu ¸tionand probleme. Apoi, el se ıntorˆ ˘ cea ın Rama, orasul sau natal (1 Samuel ¸ 7:15–17). Evident, Samuel a fost tot timpul ocupat, iar pe parcursul acestor 20 de ani, el a ˘ avut multe de facut.

Imoralitatea si ¸ degradarea fiilor lui Eli sub˘ ˘ minasera credin ¸ta israeli ¸tilor. Se pare ca nuˆ ˘ ˘ mero ¸ israeli ¸ti ıncepusera sa practice idolatria. ˆ ˘ si ˘ ˘ ˘ Insa dupa doua decenii de munca grea, Sa˘ muel le-a transmis israeli ¸tilor urmatorul me˘ ˘ ˆ ˘ saj: „Daca va ıntoarce ¸ti la Iehova cu toata ini˘ ˆ ˘ ma voastra, ındeparta ¸ti din mijlocul vostru ˘ ˆ dumnezeii straini si si ¸ chipurile lui Astoret ¸ ¸ ın˘ ˘ ˆ drepta ¸ti-va cu hotarare inima spre Iehova. Slu-

˘ ˘ ˆ ji ¸ti-i numai lui si ¸ el va va scapa din mana filistenilor“ (1 Samuel 7:3). ˆ ˘ „Mana filistenilor“ apasa greu asupra po˘ porului lui Dumnezeu. Filistenii zdrobisera arˆ ˘ mata Israelului si ¸ asupreau poporul crezand ca ˘ ˆ vor scapa nepedepsi ¸ti. Dar Samuel i-a ıncredin˘ ˘ ¸tat pe israeli ¸ti ca situa ¸tia avea sa se schimbe nu˘ ˆ mai daca ei se ıntorceau la Iehova. Erau ei dis˘ pusi ¸ sa asculte? Spre bucuria lui Samuel, ˆ ˘ ˆ ˘ israeli ¸tii au ındepartat idolii si ¸ „au ınceput sa-i ˘ slujeasca numai lui Iehova“. Samuel a convocat poporul la Mi ¸tpa, un oras¸ din regiunea ˘ ˘ muntoasa aflata la nord de Ierusalim. Israeli ¸tii ˘ au venit la Mi ¸tpa, au postit si ¸ s-au cait de mul˘ tele lor pacate de idolatrie (1 Samuel 7:4–6). ˆ ˘ ˘ Auzind ınsa de aceasta mare adunare, filistenii au profitat de ocazie si trimis armata ¸ si-au ¸ ˆ ˘ la Mi ¸tpa pentru a-i distruge pe ınchinatorii lui ˆ ˘ Iehova. Cand au aflat de aceasta amenin ¸tare, ˆ ˘ ˆ israeli ¸tii s-au ınspaimantat si ¸ l-au rugat pe Sa˘ ˘ ˆ ˘ muel sa-i ceara ajutor lui Dumnezeu ın ruga˘ ˆ ˆ ciune. El a facut ıntocmai, ˆ aducandu-i, toto˘ ˘ data, lui Iehova o jertfa. In timpul acestei ˘ ˘ ceremonii sfinte, armata filistenilor a navalit ˆ ˘ ın Mi ¸tpa. Atunci Iehova i-a raspuns lui Samuel ˘ la rugaciune. Plin de indignare, Dumnezeu a ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ facut sa se auda un tunet. Da, „a facut sa tune ˆ cu un bubuit puternic ımpotriva filistenilor“ (1 Samuel 7:7–10).

˘ ˘ Dar sa nu credem ca acei filisteni erau ca nis-¸ ˘ ˘ te copilasi ¸ fricosi ¸ ce se ascund dupa mamicile ˆ ˘ lor cand aud un tunet. Nu, ei erau razboinici ˘ ˆ ˘ viteji, cali ¸ti ın lupta. Prin urmare, acest tu˘ net trebuie sa fi avut ceva iesit ¸ din comun. ˘ Oare intensitatea? Oare faptul ca cerul era se˘ ˘ nin? Sau faptul ca a rasunat de peste dealuri, ˆ ˆ ˘ ˘ creand confuzie? Nu stim.

Stim ınsa ca i-a zgu¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ duit pe filisteni pana ın maduva oaselor. In ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ randurile lor s-a produs o mare ınvalmaseal ¸ a, ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ astfel ıncat din ınvingatori au devenit ın˘ vinsi. ¸ Barba ¸tii israeli ¸ti au iesit ¸ din Mi ¸tpa, i-au ˆ ˘ ınvins pe filisteni si ¸ i-au urmarit kilometri ˆ ˆ ˘ ıntregi, pana la sud-vest de Ierusalim (1 Samuel 7:11). ˘ ˘ ˘ ˘ Acea batalie a fost de importan ¸ta majora ˆ pentru poporul lui Dumnezeu. Cat timp Sa˘ muel a slujit ca judecator, filistenii n-au mai intrat pe teritoriul Israelului. Treptat, poporul ˆ lui Dumnezeu si-a recastigat toate orasele lua¸ ¸ ¸ te de filisteni (1 Samuel 7:13, 14). ˆ Secole mai tarziu, apostolul Pavel l-a men˘ ¸tionat pe Samuel printre judecatorii si ¸ profeˆ ˘ ¸tii fideli care „au ınfaptuit dreptatea“ (Evrei ˘ 11:32, 33). Da, Samuel i-a ajutat pe israeli ¸ti sa ˘ ˆ faca ceea ce era bine si ¸ drept ın ochii lui Dumnezeu. El a reusit acest lucru deoarece l-a astep¸ ¸ ˘ ˆ tat cu rabdare pe Iehova, ındeplinindu-si ¸ cu ˆ ˘ ˆ fidelitate lucrarea ıncredin ¸tata, ın pofida deza˘ magirilor. De asemenea, Samuel a manifestat ˘ ˘ multa apreciere. Dupa victoria asupra fi˘ ˆ listenilor, Samuel a asezat o piatra ın ¸ ˘ ˘ apropiere de Mi ¸tpa care sa le aminteasca ˆ ˆ israeli ¸tilor de modul ın care Iehova ıi ajutase (1 Samuel 7:12). ˘ ˆ ˘ Doresti ¸ si ¸ tu ‘sa ınfaptuiesti ¸ ˘ dreptatea’? Urmeaza atunci ˘ ˘ exemplul de rabdare, umilin ¸ta ˘ si ¸ apreciere lasat de Samuel.

Cum i-a ajutat Samuel ˘ pe israeliti¸ sa suporte moartea ˘ celor dragi si ¸ dezamagirile?

˘ Cine nu are nevoie de aceste calita ¸ti? Samuel ˆ ˘ ˘ ˘ le-a cultivat ınca din copilarie. Aceste calita ¸ti ˘ ˆ ˆ aveau sa-i fie de mare ajutor ın anii tarzii ai vieˆ ˘ ˘ ¸tii, cand urma sa se confrunte cu dezamagiri si ¸ mai mari.

˘ ˘ ˘ „Fiii tai nu umbla pe caile tale“ ˘ Relatarea biblica revine asupra lui Samuel ˆ ˆ ˘ ˆ cand el ‘ımbatranise’. El avea doi fii, Ioel si ¸ ˆ Abiia, acum adul ¸ti. Samuel le ıncredin ¸tase resˆ ponsabilitatea de a-l ajuta ın activitatea de ju˘ ˆ ˘ decator. Din nefericire ınsa cei doi fii nu me˘ ˆ ritau aceasta ıncredere. Samuel era un om cinstit si ¸ drept, dar fiii lui se foloseau de poziˆ ˆ ¸tia lor ın scopuri egoiste, denaturand dreptatea ˆ ˘ si ¸ luand mita (1 Samuel 8:1–3). ˆ ˘ ˆ ˆ Intr-o zi, batranii Israelului au venit la varst˘ ˆ ˘ ˘ ˘ nicul profet sa se planga. „Fiii tai nu umbla pe ˘ caile tale“, i-au zis ei (1 Samuel 8:4, 5). Era Sa˘ ˘ muel constient de aceasta problema? Relatarea ¸ ˘ ˆ ˘ biblica nu ne spune. Spre deosebire ınsa de Eli, ˘ ˘ lui Samuel nu i se putea reprosa ¸ ca era un tata ˆ ˆ iresponsabil. Iehova ıl mustrase si ¸ ıl pedepsise ˘ ˘ ˆ pe Eli fiindca nu luase masuri ımpotriva neleˆ giuirilor comise de fiii lui si ¸ ıi onorase mai

ˆ ˘ ˆ mult decat pe El (1 Samuel 2:27–29). Insa ˘ ˘ Iehova nu a gasit o astfel de vina la Samuel. ˘ ˘ Relatarea biblica nu ne dezvaluie sentimentele de rusine, de durere si ¸ ¸ de neliniste ¸ care l-au ˘ chinuit pe Samuel si ¸ nici dezamagirea profun˘ ˆ da pe care a sim ¸tit-o cand a aflat despre con˘ ˘ ˆ duita rea a fiilor sai. Mul ¸ti parin ¸ti ın ¸teleg foarˆ te bine sentimentele lui. In aceste timpuri ˘ ˘ ˘ ˘ tulburi, razvratirea fa ¸ta de autoritatea parin ¸ti˘ ˘ ˆ lor si ¸ fa ¸ta de disciplinarea lor este larg raspan˘ ˘ dita (2 Timotei 3:1–5). Parin ¸tii care se confrun˘ ˘ ˘ ta cu o astfel de situa ¸tie dureroasa pot gasi ˆ ˆ mangaiere si ¸ pot trage foloase din exemplul lui ˘ Samuel. El nu a permis ca lipsa de credin ¸ta a ˘ ˘ ˘ fiilor lui sa-i schimbe modul de via ¸ta. Sa nu ui˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ tam ınsa ca o inima ımpietrita ın fa ¸ta cuvinte˘ ˆ ˆ lor si ¸ a disciplinarii se poate ınmuia ın fa ¸ta ˘ ˘ ˆ exemplului dat de parin ¸ti. Iar parin ¸tii ıi pot ˘ aduce mereu bucurie Tatalui lor, Iehova Dumnezeu, la fel ca Samuel.

„Numeste ¸ peste noi un rege“ ˆ Fiii lui Samuel nici nu ısi ¸ imaginau unde ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ avea sa duca lacomia si ¸ egoismul lor. Batranii Israelului i-au spus lui Samuel: „Numeste ¸ pes˘ ˘ Cum a facut fat¸ a Samuel ˘ dezamagirii provocate ˘ de conduita rea a fiilor sai?

˘ te noi un rege, cum au toate na ¸tiunile, ca sa ne judece“. Oare s-a sim ¸tit Samuel respins, auzindu-le cererea? La urma urmei, el judeca ˆ poporul ın numele lui Iehova de zeci de ani. ˆ ˘ ˘ Acum ınsa israeli ¸tii voiau sa fie judeca ¸ti nu de ˆ ˆ un simplu profet, ci de un rege. Intrucat na ¸tiunile din jur aveau regi, israeli ¸tii voiau si ¸ ei unul.

Cum a reac ¸tionat Samuel? Biblia spune: „Lu˘ ˆ crul acesta a fost rau ın ochii lui Samuel“ (1 Samuel 8:5, 6). ˘ ˆ ˘ ˆ Iata ınsa ce a spus Iehova cand Samuel i-a ˘ ˘ ˆ ˘ vorbit despre aceasta problema ın rugaciune: ˘ ˆ „Asculta glasul poporului ın tot ce- ¸ti spun ei, ˘ ˘ caci nu pe tine te resping, ci pe mine ma res˘ ˆ ˆ ping ca sa nu mai fiu rege peste ei“. Cat de ıncurajat a fost Samuel de aceste cuvinte! Dar ce˘ ˘ rerea israeli ¸tilor era o insulta grava la adresa Dumnezeului Atotputernic. Iehova i-a spus ˘ profetului sa-i avertizeze cu privire la pre ¸tul ˘ ˘ ˘ scump pe care aveau sa-l plateasca sub condu˘ ˆ cerea unui rege uman. Samuel a facut ıntocˆ ˘ ˘ ˘ mai, ınsa israeli ¸tii continuau sa-i ceara cu in˘ ˘ sisten ¸ta: „Nu, ci sa fie un rege peste noi!“. ˆ ˘ Ascultand, ca de fiecare data, de Dumnezeu, Samuel l-a uns pe regele ales de Iehova (1 Samuel 8:7–19). ˆ Dar cum a ındeplinit Samuel porunca lui ˘ ˘ Dumnezeu? Nemul ¸tumit si ¸ fara tragere de ini˘ ˘ ˘ ˘ ma? A permis Samuel ca dezamagirea sa-i otra˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ veasca inima, iar amaraciunea sa prinda radaˆ ˘ cini ın ea? Probabil ca mul ¸ti oameni asa ¸ ar fi reac ¸tionat, dar nu si ¸ Samuel. Profetul l-a uns ˆ ˘ pe Saul, recunoscand ca el era cel ales de Iehoˆ ˘ va. In semn de supunere fa ¸ta de noul rege, Saˆ ˆ ˘ muel l-a ıntampinat cu o sarutare. Apoi i-a spus ˆ poporului: „Il vede ¸ti pe cel pe care l-a ales ˆ Iehova? Nu este niciunul ca el ın tot poporul!“ (1 Samuel 10:1, 24). ˘ Samuel s-a concentrat asupra calita ¸tilor omului ales de Iehova, nu asupra greselilor lui. ¸ ˆ In ceea ce-l priveste, Samuel a fost preocupat ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ sa-i ramana integru lui Dumnezeu, nu sa cas-¸ tige aprobarea unor oameni nestatornici (1 Saˆ muel 12:1–4). De asemenea, si-a ındeplinit cu ¸

ˆ ˘ ˆ fidelitate misiunea ıncredin ¸tata, avertizandu-i pe israeli ¸ti cu privire la pericolele spirituale si ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ındemnandu-i sa-i ramana loiali lui Iehova. ˆ Sfaturile sale le-au miscat atat de mult inima, ¸ ˆ ˆ ˘ ıncat israeli ¸tii l-au implorat pe Samuel sa se ˘ roage pentru ei. El le-a raspuns rostind aceste ˆ ˘ cuvinte frumoase: „In ce ma priveste, departe ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ de mine gandul sa pacatuiesc ımpotriva lui ˆ ˆ ˘ ˘ Iehova ıncetand sa ma rog pentru voi. Trebuie ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa va ınva ¸t calea cea buna si ¸ dreapta“ (1 Samuel 12:21–24). ˘ ˘ ˆ Ai fost vreodata dezamagit cand cineva a primit un privilegiu sau o responsabilitate? Din ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ exemplul lui Samuel ınva ¸tam ca nu trebuie sa ˘ ˘ ˘ permitem niciodata ca gelozia sau amaraciu˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ nea sa prinda radacini ın inima noastra. Iehoˆ ˆ ˘ ˘ ˘ va ıi ıncredin ¸teaza fiecaruia dintre slujitorii sai ˆ ˘ fideli multe privilegii ın serviciul sau.

ˆ ˘ ˆ ˆ ‘Pana cand ıl vei jeli pe Saul?’ ˘ Saul era un om remarcabil, iar Samuel vazuˆ ˘ se bine acest lucru. Impresionant prin ınfa ¸tisa¸ ˘ ˘ re si ¸ statura, Saul era un barbat curajos si ¸ ingenios care, ini ¸tial, fusese modest si de ˆ ¸ lipsit ˘ ˘ arogan ¸ta (1 Samuel 10:22, 23, 27). Insa el avea si ¸ un dar pre ¸tios, liberul-arbitru, sau capacita˘ tea de a-si ¸ alege singur modul de via ¸ta si ¸ de a lua decizii (Deuteronomul 30:19). S-a folosit ˆ Saul cu ın ¸telepciune de acest dar? ˆ Din nefericire, cand un om simte gustul pu˘ terii, prima calitate pe care o sacrifica este moˆ destia. Saul a devenit ın scurt timp arogant. El ˘ ˆ a ales sa ıncalce poruncile pe care Iehova i le ˘ transmisese prin Samuel. Odata, Saul si-a pier¸ ˘ ˘ dut rabdarea si ¸ a adus o jertfa pe care doar Sa˘ ˘ muel avea dreptul sa o aduca. Samuel a trebuit ˘ ˆ ˆ ˘ sa ıl corecteze cu asprime, prezicand ca domˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ nia nu avea sa ramana ın familia lui Saul. In ˘ ˆ loc sa se lase disciplinat, Saul a persistat ın neˆ ascultare, comi ¸tand fapte si ¸ mai grave (1 Samuel 13:8, 9, 13, 14).

Prin intermediul profetului, Iehova i-a spus ˘ ˘ ˆ lui Saul sa poarte razboi ımpotriva amaleci ¸tilor. Conform instruc ¸tiunilor lui Iehova, Saul TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2011

27

˘ ˘ ˘ trebuia sa-l ucida pe raul rege Agag. Dar Saul ˆ ˘ ˘ l-a cru ¸tat si, ¸ ın loc sa distruga prada, asa ¸ cum i ˘ se poruncise, el a pastrat tot ce era mai bun din ˆ ˘ ea. Cand Samuel a venit sa-l corecteze, Saul a ˆ demonstrat cat de mult se schimbase. El nu a ˘ dat dovada de modestie si ¸ nu a acceptat disci˘ ˘ plinarea. Dimpotriva, si-a ¸ cautat scuze, si-a ¸ justificat ac ¸tiunile si ¸ a dat vina pe popor. Saul a ˆ ˘ ˆ ıncercat sa-si ¸ minimalizeze fapta, pretinzand ˘ ˘ ˘ ˘ ca inten ¸tiona sa aduca o parte din prada ca ˆ ˘ ˘ jertfa pentru Iehova. Insa Samuel i-a adresat ˘ ˘ bine-cunoscutele cuvinte: „Iata ca ascultarea ˘ ˆ este mai buna decat jertfele“. Plin de curaj, Samuel l-a mustrat si ¸ i-a comunicat decizia lui ˘ ˘ Iehova: Domnia avea sa fie luata de la Saul si ¸ ˘ ˆ data altuia, mai bun decat el (1 Samuel 15:1–33). ˆ Samuel a fost profund mahnit de greselile ¸ ˘ ˘ lui Saul si ¸ a strigat toata noaptea catre Iehova. ˘ El chiar l-a jelit pe Saul. Profetul vazuse poten˘ ¸tialul lui si ¸ calita ¸tile lui deosebite, dar acum ˆ speran ¸tele ıi erau spulberate. Saul nu mai era ˆ ˆ omul pe care ıl cunoscuse; ısi ¸ pierduse frumoa˘ ˘ ˘ ˆ sele calita ¸ti si ¸ se razvratise ımpotriva lui Ieho˘ ˘ va. De atunci, Samuel n-a vrut sa-l mai vada pe ˆ Saul. Iehova l-a corectat cu blande ¸te pe profet, ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ spunandu-i: „Pana cand vei fi mahnit din cauˆ ˘ ˆ ˆ za lui Saul [pana cand ıl vei jeli pe Saul, Corniˆ ˘ lescu, 2001], cand eu l-am respins ca sa nu mai fie rege peste Israel? Umple- ¸ti cornul cu ulei si ¸ du-te. Te voi trimite la Iese, betleemitul, fiind˘ ca mi-am ales un rege dintre fiii lui“ (1 Samuel 15:34, 35; 16:1). ˆ Indeplinirea scopului lui Iehova nu depinde de oamenii imperfec ¸ti, care azi sunt loiali, iar ˆ ˘ maine nu. Daca un om devine infidel, Iehova ˘ ˆ ˘ alege alt om care sa-i ındeplineasca voin ¸ta. De ˆ ˆ ˘ aceea, varstnicul Samuel a ıncetat sa mai sufere ˘ dupa Saul. La porunca lui Iehova, profetul s-a dus la Betleem, la casa lui Iese. Mul ¸ti dintre fiii ˘ ˘ ˆ ˘ acestuia aveau o statura impunatoare, ınsa Ieˆ hova i-a spus lui Samuel de la bun ınceput: „Nu ˆ ˘ ˆ ˘ te uita la ınfa ¸tisarea lui si ¸ ¸ la ınal ¸timea staturii ˘ lui . . . Caci Dumnezeu nu vede asa ¸ cum vede 28

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2011

ˆ ˘ omul. Omul vede ce izbeste ınsa Iehova ¸ ochiul, ˆ ˘ vede inima“ (1 Samuel 16:7). In cele din urma, ˆ ınaintea lui Samuel a fost adus David, fiul cel mai mic al lui Iese. El era alesul lui Iehova! ˆ ˆ In ultimii ani ai vie ¸tii sale, Samuel a ın ¸teles si ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ mai bine cata dreptate a avut Iehova cand l-a ınlocuit pe Saul cu David. Saul a devenit foarte geˆ ˘ los, iar gelozia l-a ımpins chiar la crima. Mai ˘ ˆ ˘ mult, s-a facut vinovat de apostazie. David ınsa ˘ avea calita ¸ti deosebite: curaj, integritate, cre˘ ˘ ˘ din ¸ta si ¸ loialitate. Pe masura ce Samuel se aproˆ pia de sfarsitul vie ¸tii, credin ¸ta i-a devenit tot ¸ ˘ ˘ ˘ mai puternica. El a vazut ca Iehova poate rezol˘ va orice problema sau situa ¸tie descurajatoare, ˆ ˆ ˆ ˆ chiar transformand-o ıntr-o binecuvantare. In ˘ ˘ ˆ cele din urma, Samuel a murit, lasandu-ne tuturor un remarcabil exemplu de integritate, do˘ vedita pe parcursul unei vie ¸ti de aproape un ˆ ˆ secol. Intregul Israel a plans pierderea acestui ˘ om fidel, si ¸ pe buna dreptate! Este bine ca sluji˘ ˆ torii de azi ai lui Iehova sa se ıntrebe: „Voi imita si ¸ eu credin ¸ta lui Samuel?“.

Vagnari

IN ITALIA ANTICA ˘ ˆ UM a ajuns un om din Asia Orientala ın anticul Imperiu Roman acum 2000 de ˆ ani? Aceasta este ıntrebarea pe care si-au pus-o ¸ ˆ ˆ ˘ arheologii cand, ın 2009, au facut o descope˘ ˆ rire interesanta ın sudul Italiei.

Situl era un cimitir roman din Vagnari, loca˘ litate aflata la 60 de kilometri vest de orasul ¸ Bari. Eiˆ au descoperit aici 75 de schelete omenesti. ¸ In urma testelor la care au fost supuse oa˘ sele, s-a ajuns la concluzia ca majoritatea celor ˆ ˆ ˆ ınmorm anta ¸ti ın acest cimitir proveneau din ˘ ˆ ˘ ˘ zona. Insa scheletul unui barbat a atras atentia ¸ ˘ cercetatorilor. Analiza ADN-ului mitocondrial ˘ ˘ ˘ arata ca acest barbat avea pe linia mamei ori˘ ˘ ˘ gine est-asiatica.1 Ramasi lui datau din ¸ ¸ ˆ tele secolul I sau al II-lea e.n. Intr-un raport referi˘ ˘ ˘ tor la aceasta descoperire se arata ca „este pri˘ ˆ ˘ ˆ ma oara cand se gaseste ¸ ın Imperiul Roman scheletul unui om originar din Asia Orienta˘ la“. Dar cine a fost acest om? ˘ „La prima vedere am putea fi tentati¸ sa asoˆ ˘ ciem prezen ¸ta lui cu comer ¸tul ınfloritor cu maˆ ˘ tase practicat ıntre China si ¸ Roma“, precizeaza ˘ acelasi ¸ raport. Totusi, ¸ se crede ca acest comert¸ ˘ se realiza prin mai multi¸ intermediari si ¸ ca nimeni nu parcurgea de fapt cei 8000 de kilometri dintre China si ¸ Italia. ˘ Ce ne dezvˆ aluie despre acest om locul unde ˘ a fost gasit? In timpurile antice, Vagnari era o ˆ proprietate a imperiului, aflandu-se deci sub ˆ ˘ autoritatea ımparatului. Muncitorii de aici,

C

˘ 1 Analiza ADN-ului mitocondrial nu ofera informatii ¸ de˘ spre originea tatalui.

C FI

PA CI OC

˘ UN OM DIN ASIA ORIENTAL A ˆ ˘

˘ ASIA ORIENTAL A

L

M e d it e ra n ˘ a

NU

Mare a

EA

ROMA

SCHELETUL UNUI OM DIN ASIA ˘ ORIENTAL A DESCOPERIT ˆ INTR-UN CIMITIR ROMAN ˘ Su concessione del Ministero per i Beni e le ` Attivita Culturali - Direzione Regionale per i Beni Culturali e Paesaggistici della Puglia Soprintendenza per i Beni Archeologici della Puglia

˘ dintre care mul ¸ti erau sclavi, topeau fier si ¸ fa˘ ˘ ceau ¸tigle din argila. Se pare ca si ¸ acest orienˆ ˆ ˆ tal fusese un sclav, ıntrucat mormantul lui nu ˘ ˘ sugereaza ca ar fi fost un om bogat. Singurul ˘ ˆ ˆ ˘ bun personal gasit ın mormant a fost o oala de ˆ ˆ ˘ lut. In plus, deasupra lui mai era ıngropata o ˘ persoana. ˘ ˘ ˘ De ce prezinta interes descoperirea? Calato˘ ˆ riile facute ın secolul I au contribuit mult la ˘ ˆ ˘ raspandirea vestii bune. Biblia consemneaza ¸ ˘ ˘ ca, dupa Penticosta din anul 33 e.n., cei veni ¸ti ˘ ˆ ˘ ˆ la Ierusalim au dus vestea buna pana ın ¸tinuˆ ˆ ˘ turi ındepartate (Faptele 2:1–12, 37–41). In urma acestei descoperiri, putem trage conclu˘ ˆ zia ca, ın acele vremuri, existau oameni care ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ calatoreau din Asia Orientala pana ın bazinul Mediteranei.1 ˘ ˘ ˘ 1 Totodata, exista dovezi ca oamenii din Occident ajunˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ geau pana ın Asia Orientala. Vezi articolul „Pana unde au ˆ ˆ ˘ ajuns ın Orient misionarii secolului I?“, publicat ın numarul din 1 ianuarie 2009 al revistei Turnul de veghe.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2011

29

PENTRU CITITORII TINERI

˘ Apreciaza lucrurile sacre! ˆ ˘ ˆ Instructiuni: Fa acest exercitiu In timp ce citesti ¸ ¸ ıntr-un loc linistit. ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ versetele, imagineaza-ti¸ ca traiesti ¸ ın acea vreme. Vizualizeaza scena. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Imagineaza-ti¸ ca auzi personajele vorbind si¸ ıncearca sa ıntelegi ce au ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ simtit ¸ ele. Permite relatarii sa prinda viat¸ a!

Personaje principale: Isaac, Rebeca, Iacob si¸ Esau. ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ Prezentare generala: Esau ısi¸ vinde dreptul de ıntai-nascut lui Iacob, ˘ ˘ fratele sau geaman.

˘

GENEZA 25:20–34.) ¸ – ANALIZEAZA SCENA. (CITESTE ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ Ce trasaturi au manifestat Iacob si¸ Esau ınca de cand se aflau ın pantecele mamei lor?

ˆ ˘ ˘ ˆ Cum ıti¸ imaginezi ca aratau Iacob si¸ Esau cand erau tineri?

ˆ ˆ Ce sentimente sesizezi ın dialogul dintre Iacob si¸ Esau, consemnat ın versetele ˆ ˘ 30 pana la 33?

˘ ˘ FA CERCETARI. ˘ Folosindu-te de instrumentele de cercetare pe care le ai la dispozitie, ¸ afla mai ˆ ˆ ˘ multe despre drepturile fiului ıntai-nascut. De ce erau importante aceste drepˆ ˆ ˘ ˘ turi? Ce a indicat vinderea dreptului de ıntai-nascut pentru un castron de tocana?

˘

GENEZA 27:1–10, 30–38.) ¸ — ANALIZEAZA SCENA. (CITESTE ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Cum crezi ca s-a simtit ¸ Esau cand si-a ¸ dat seama ca fratele sau a primit binecuvanˆ ˆ ˘ tarea ce i se cuvenea fiului ıntai-nascut?

30

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2011

˘ ˘ FA CERCETARI. ˆ Au procedat gresit ¸ Rebeca si¸ Iacob aranjand luˆ ˆ ˆ ˘ ˘ crurile ın asa ¸ fel ıncat Iacob sa primeasca binecuˆ ˘ ˘ vantarea? Daca da, de ce? Daca nu, de ce? (Indiciu: Vezi Geneza 25:23, 33.)

ˆ

˘

¸ PUNE IN PRACTIC ˜ CUM ˆ ˘ POTI ˆ ˘ A CE AI

INVATAT? SCRIE CE AI INVATAT DESPRE: ¸ ¸ ˘ consecintele pe termen lung ale satisfacerii pla¸ cerilor de moment.

ALTE ASPECTE PRACTICE. ˆ Ce lucruri sacre ti-au fost ıncredintate? ¸ ¸

˘ ˆ ˘ Cum poti¸ arata ın mod practic ca pretuie ¸ sti ¸ lucrurile sacre?

˘

RELATARE SI ¸ DE CE?

˘ DAC A DORESTI ¸ O

BIBLIE,

˘ APELEAZA LA MARTORII LUI IEHOVA SAU CITESTE ONLINE ¸ MATERIALE BIBLICE PE SITE-UL

www.watchtower.org °

˘

PL ACUT CEL MAI MULT DIN ACEASTA ¸ ™ CE TI-A

˘ ˘ Are vreo important¸ a daca a existat sau nu ˘ gradina Edenului? VEZI PAGINILE 9–11.

˘ ˘ ˘ A stiut Dumnezeu dinainte ca Adam si¸ Eva vor pacatui? ¸ VEZI PAGINILE 13–15.

˘ ˘ Cum putem sti ¸ daca pacatele noastre sunt iertate de Dumnezeu? VEZI PAGINA 18.

˘ Se intereseaza Dumnezeu de fiecare dintre noi?

VEZI PAGINILE 20–23.

˘ Ati¸ vrea sa fiti¸ vizitat? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Chiar ¸si ın aceasta lume agitata pute ¸ti gasi fericirea cu ajutorul cuno ¸stin ¸tei exacte pe care o ofera Biblia cu privire la Dumnezeu, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Regatul sau ¸si scopul sau minunat referitor la omenire. Daca dori ¸ti mai multe informa ¸tii sau daca dori ¸ti sa fi ¸ti vizitat de cineva ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ care sa studieze gratuit Biblia cu dumneavoastra, va rugam sa scrie ¸ti la urmatoarea adresa: Organiza ¸tia Religioasa „Martorii lui ˘ ˆ ˆ Iehova“, strada Teleajen 84, sector 2, cod 021468, Bucure ¸sti, sau, daca nu locui ¸ti ın Romania, la una dintre adresele de la pagina 4.

www.watchtower.org

wp11 01/01-M