12_

34567 15 DECEMBRIE 2011

E D I T¸ I E D E S T U D I U ARTICOLE DE STUDIU: 30 ianuarie — 5 februarie

Ce fel de exemplu este Solomon pentru tine?

PAGINA 8

ˆ ˘ C ANTARILE: 61, 57

6–12 februarie

˘ ˘ ˘ ˆ De ce sa ne lasam ındrumati¸ de spiritul lui Dumnezeu?

PAGINA 13

ˆ ˘ C ANTARILE: 71, 63

13–19 februarie

Slujitorii fideli din vechime, ˆ ˆ ındrumati¸ de spiritul sfant PAGINA 18

ˆ ˘ C ANTARILE: 81, 51

20–26 februarie

Crestinii din secolul I si¸ din prezent, ¸ ˆ ındrumati¸ de spiritul lui Dumnezeu PAGINA 22

ˆ ˘ C ANTARILE: 69, 122

34567

15 DECEMBRIE 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ universului. A ¸sa cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta ˘ ˘ revista prezinta semnifica ¸tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe ¸tiilor biblice. Ea le aduce ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ mangaiere oamenilor cu vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ cer, va pune capat rauta ¸tii ¸si va transforma pamantul ın paradis. Revista ı ¸si ındeamna cititorii sa creada ˆ ˘ ˘ ˘ ın Isus Cristos, care a murit pentru ca noi sa avem via ¸ta ve ¸snica ¸si care este acum Regele Regatului lui ˘ ˘ Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martorii lui Iehova o publica din 1879, este apolitica ¸si se ˘ bazeaza pe Biblie. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU ARTICOLUL DE STUDIU 1

ALTE ARTICOLE:

PAGINILE 8–12

Unele personaje biblice, precum Solomon, ˆ sunt exemple demne de imitat,ˆ dar ın acela ¸si timp ¸si exemple-avertisment. In acest articol ˆ ˘ vom vedea ce putem ınva ¸ta din exemplul lui Solomon.

ˆ 3 Iehova ne-a binecuvantat ˘ eforturile de a face schimbari

ARTICOLUL DE STUDIU 2 PAGINILE 13–17 ˘ ˘ ˘ ˆ Exista o for ¸ta puternica ın univers care ne poa˘ ˘ ˆ ˘ ˘ te calauzi ın acest sistem rau. Despre ce for ¸ta ˘ ˘ ˘ ˆ este vorba, de ce ar trebui sa ne lasam ındru˘ ˘ ma ¸ti de ea ¸si ce trebuie sa facem ca ea sa ne influen ¸teze via ¸ta?

ARTICOLELE DE STUDIU 3, 4

PAGINILE 18–26

Mul ¸ti slujitori ai lui Dumnezeu din trecut au ˆ ˆ fost ındruma ¸ti de spiritul sfant. Analiza moduˆ lui ın care a ac ¸tionat spiritul asupra lor ne va ˆ ˘ ˘ ˆ ıncuraja sa perseveram ın serviciul cre ¸stin.

27 Nu permite bolii ˘ ˘ ˘ sa-ti¸ rapeasca bucuria

31

˘ Va amintiti? ¸

32 Index tematic — Turnul de veghe 2011

The Watchtower (ISSN 0043–1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201–2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Vol. 132, nr. 24

Semimonthly

ROMANIAN

IEHOVA ˆ NE-A BINECUVANTAT EFORTURILE DE˘ A FACE SCHIMBARI ˘

REL ATA RE DE

JAMES A. THOMPSON

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

ˆ ˆ ˘ ˘ M-am nascut ın 1928, ın sudul Statelor Unite. Din cauza segregarii rasiale, ˆ ˘ ˘ albilor si ¸ negrilor le era interzis prin lege sa stea ımpreuna. Cei care ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ıncalcau aceasta lege puteau ajunge la ınchisoare sau chiar mai rau. ˆ E ATUNCI, ın anumite zone din Statele Unite, Martorii lui Iehova albi si ¸ negri tre˘ ˘ buiau sa aiba congregatii, circumscriptii ¸ ¸ si ¸ disˆ ˘ tricte separate. In 1937, tatal meu a devenit ˘ serv de grupa (echivalentul actual al coordo˘ ˆ ˆ natorului corpului de batrani) ın congregatia ¸ ˘ formata din fra ¸ti si ¸ surori de culoare din ora-

P

Tata ¸si fratele Nichols mi-au dat un bun exemplu

sul ¸ Chattanooga (Tennessee). Henry Nichols ˘ ˆ era serv de grupa ın congrega ¸tia de albi. ˘ Am multe amintiri frumoase din copilarie. ˘ ˆ ˘ De pilda, ımi aduc aminte cum stateam seara pe veranda casei noastre si ¸ eram atent la ce disˆ cutau tata si ¸ fratele Nichols. Desi ¸ nu ın ¸teleˆ ˘ ˘ ˘ geam totul, ımi placea sa fiu cu tata si ¸ sa-i asˆ cult vorbind despre modul ın care lucrarea de ˘ ˆ predicare putea fi efectuata ın acele vremuri. ˆ ˆ Cu pu ¸tin timp ınainte, ın 1930, familia noas˘ ˘ ˆ ˆ ˘ tra a fost lovita de o tragedie. Mama, ın varsta de numai 20 de ani, a murit. Acum, tata trebuia ˘ ˆ ˘ sa se ıngrijeasca singur de sora mea, Doris, care avea patru ani, si¸ de mine, care aveam doar doi ˘ ani. Desi¸ nu era botezat de mult timp, tata a facut progrese spirituale rapide.

Exemple care mi-au modelat viata ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ In 1933, tata s-a casatorit cu o sora minuna˘ ta, pe nume Lillie Mae Gwendolyn Thomas. ˆ Amandoi i-au slujit cu loialitate lui Iehova, fiind exemple bune pentru mine si ¸ pentru sora mea. ˆ ˆ In 1938, Organiza ¸tia a schimbat modul ın ˘ ˆ ˘ care erau numiti¸ batranii de congrega ¸tie. Daca TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

3

ˆ ˘ ˘ ˆ pana atunci batranii erau alesi ¸ prin vot, pe ˘ ˆ ˘ plan local, de la acea data au ınceput sa fie numi ¸ti de fra ¸tii de la sediul din Brooklyn (New ˘ York). Toate congregatiile au fost rugate sa sus¸ ˘ ˘ tin ¸ a decizia luata. Desi ¸ unor frati¸ din Chattanooga le-a fost greu s-o accepte, tata a sustinut ¸ ˘ ˘ neconditionat aceasta schimbare de natura or¸ ˘ ˆ ˆ ganizatorica. Atat tata, prin loialitatea sa, cat si ¸ ˆ mama, prin modul ın care l-a sus ¸tinut mereu, au fost exemple remarcabile pentru mine.

Botezul si¸ serviciul cu timp integral ˆ In 1940, mai multi¸ frati¸ si ¸ surori din congre˘ ˆ ga ¸tia noastra au ınchiriat un autocar si ¸ au mers ˆ ˆ la congresul ¸tinut ın Detroit (Michigan). Cati¸ va din grupul nostru s-au botezat la acel con˘ gres. Unii s-au mirat ca nu am fost si ¸ eu prinˆ ˆ ˘ tre candida ¸tii la botez, avand ın vedere ca ˆ ˆ ˘ mergeam ın lucrare ınca de la cinci ani. ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Cand m-au ıntrebat ce ma retinea sa ma bo¸ tez, le-am spus „Nu prea stiu ce impli¸ ˆ simplu: ˘ ˆ ˘ ˘ ca botezul“. Intamplator, tata a auzit raspunsul meu si ¸ a fost surprins. Prin urmare, s-a ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ straduit si sem¸ ¸ mai mult sa ma ajute sa ınteleg nifica ¸tia si ¸ botezului. Patru luni ¸ importanta ˆ ˆ ˘ mai tarziu, ıntr-o zi friguroasa de octombrie, ˆ m-am botezat ıntr-un iaz din afara orasului ¸ nostru. ˆ ˘ ˆ La 14 ani am ınceput sa fac pionierat ın ˆ timpul vacan ¸telor scolare.

Predicam ın unele ¸ ˘ ˘ orasele din statele Tennessee si ¸ ¸ Georgia. Ma ˘ ˆ ˘ trezeam dis-de-dimineat¸ a, ımi pregateam un ˆ pache ¸tel pentru pranz si, luam au¸ la ora sase, ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ tobuzul sau trenul pana ın teritoriu. Ma ıntor˘ ˘ ceam acasa dupa-amiaza, pe la sase.

De multe ¸ ˆ ˆ ˆ ori terminam mancarea ınainte de pranz. Desi ¸ ˆ aveam bani, nu puteam intra ın magazine ca ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa-mi cumpar ceva sa mananc pentru ca eram ˘ ˆ ˆ negru. Odata, cand am intrat ıntr-un magazin ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ca sa-mi iau o ınghetat ¸ a, am fost dat afara. Insa ˘ ˘ o doamna alba foarte cumsecade a iesit ¸ si ¸ mi-a ˆ ˘ adus o ınghe ¸tata. ˆ ˘ Cand am intrat la liceu, miscarea de apara¸ ˆ ˆ re a drepturilor omului era ın plin avant. Or4

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

˘ ganiza ¸tii, precum Asocia ¸tia Na ¸tionala pentru ˆ ˆ Emanciparea Oamenilor de Culoare, ıi ıncura˘ jau pe elevi sa lupte pentru drepturile lor. Mai multe scoli pentru negri, inclusiv scoala mea, ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ısi s a devin a membri ai aces¸ ındemnau elevii ˆ tor organiza ¸tii. In pofida presiunilor, am refu˘ ˆ ˘ zat „sa-mi sus ¸tin rasa“, explicand ca Dumne˘ ˘ ˘ zeu nu favorizeaza nicio rasa si ¸ ca doar el poate ˘ ˘ pune capat nedrepta ¸tilor de orice fel (Ioan 17:14; Fap. 10:34, 35). ˘ La scurt timp dupa terminarea ˆ liceului, am ˘ ˘ decis sa ma mut la New York. In drum, m-am ˆ ˘ oprit ın Philadelphia (Pennsylvania) ca sa viziˆ tez niste ¸ prieteni pe care ıi cunoscusem la un ˘ ˘ congres. Acolo, am vazut pentru prima oara o ˘ ˆ ˆ ˆ congrega ¸tie mixta, ın care slujeau atat albi, cat ˆ si ¸ negri. Am ajuns chiar ın timpul vizitei supraveghetorului de circumscrip ¸tie. Fratele m-a ˘ ˘ luat deoparte si ¸ m-a rugat sa ¸tin o tema la ur˘ ˆ ˆ matoarea ıntrunire. Acest lucru m-a ıncurajat ˘ ˘ ˆ sa raman acolo. ˘ ˆ Printre prietenii pe care mi i-am facut ın ˘ ˆ ˘ ˘ Philadelphia era si ¸ o sora tanara, pe nume Gerˆ aldine White, sau Gerri, cum ıi spuneam eu.

Cunostea bine Scripturile si ¸ ¸ comunica foarte ˆ ˘ ˘ ˆ usor ¸ cu oamenii ın lucrarea din casa-n casa. In ˘ ˘ plus, si ¸ ea dorea sa faca pionierat, iar asta era ˘ ˘ foarte important pentru mine. Ne-am casatoˆ rit ın 23 aprilie 1949. ˆ ˘ Impreuna cu Gerri, ˆ ınainte de a merge la Galaad (1952)

˘ ˆ Dupa absolvirea Scolii Galaad, am ınceput ¸ ˘ ˆ lucrarea itineranta ın sudul Statelor Unite

Suntem invitati¸ la Galaad ˆ ˘ ˆ Inca de la ınceput, ne-am fixat obiectivul de a urma cursurile Scolii Galaad si¸ de a deveni ¸ ˆ misionari. Intre timp, am slujit cu bucurie unde ˘ era nevoie mai mare de vestitori,ˆ pregatindu-ne ˘ astfel pentru obiectivul nostru. In scurta vreme, ˘ ˘ ˆ am fost ruga ¸ti sa ne mutam ın Lawnside (New ˆ ˆ Jersey), apoi ın Chester (Pennsylvania) si, ¸ ın ˘ ˆ cele din urma, ın Atlantic City (New Jersey). ˆ ˆ Cand slujeam ın Atlantic City, am depus cereˆ ˆ ˆ rea pentru Scoala Galaad, ıntrucat acum ınde¸ ˘ ˘ plineam ˆ cerin ¸ta de a fi casatori ¸ti de cel pu ¸tin ˘ ˘ ˘ doi ani. Insa a aparut o problema. ˆ La ınceputul anilor ’50, multi¸ tineri au fost ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ınrola ¸ti ın armata si ¸ trimisi ¸ ın razboiul din Coreea. Comisia de recrutare din Philadelphia nu ˘ ˆ a acceptat sa fiu scutit de serviciul militar ınˆ ˘ ˘ trucat avea prejudecati¸ fat¸ a de Martorii lui ˘ Iehova din cauza neutralitatii Mai ¸ lor crestine. ¸

ˆ ˘ ˘ ˆ tarziu, am fost informat de un judecator ca, ın ˘ ˘ urma cercetarilor facute de FBI, pozi ¸tia mea de ˘ ˆ neutralitate a fost confirmata. Astfel, ın 11 ianuarie 1952, Comisia de Apel m-a scutit de serˆ viciul militar ın baza statului meu de slujitor religios. ˆ In luna august a aceluiasi ¸ an, eu si ¸ Gerri am ˘ fost invita ¸ti la cea de-a 20-a clasa a Scolii Ga¸ ˘ ˆ ˘ ˆ laad, care urma sa ınceapa ın septembrie. Eram ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ siguri ca vom fi trimisi ¸ sa slujim ın alta ¸tara. ˘ Sora mea, Doris, absolvise a 13-a clasa a Scolii ¸ ˘ ˆ si ¸ fusese repartizata ın Brazilia. Spre marea ˘ noastra surprindere, am primit o reparti ¸tie ne˘ ˘ ˘ asteptat a: lucrarea itineranta. Trebuia sa vizi¸ ˘ tam congrega ¸tiile de negri din sudul statului ˘ ˘ Alabama. Am fost putin ¸ dezamagi ¸ti pentru ca ˘ ˆ ˘ ˘ ne doream mult sa slujim ın strainatate.

Prima congrega ¸tie pe care am vizitat-o a fost ˆ ˆ ın Huntsville. In timp ce ne duceam bagajele ˆ ın casa surorii la care eram caza ¸ti, am auzit-o ˆ ˆ ˆ din ıntamplare spunandu-i cuiva la telefon: „Au sosit copiii!“. Aveam doar 24 de ani, dar ˘ aratam si ¸ mai tineri. De fapt, porecla sub care ˆ am fost cunoscu ¸ti ın acea circumscrip ¸tie a fost „Copiii“.

Sudul Statelor Unite era deseori numit Bible ˘ Belt, adica Centura Bibliei, deoarece majoritatea oamenilor de aici aveau un respect deose˘ ˘ ˘ bit fa ¸ta de Biblie. De regula, prezentarile noastre con ¸tineau trei puncte: 1) un scurt comentariu despre starea lumii ˘ 2) solu ¸tia prezentata de Biblie ˆ 3) ındemnuri biblice. ˆ Apoi ıi ofeream locatarului o publicatie. ¸ ˘ ˘ ˘ Pentru ca aceasta metoda a avut succes, am pri˘ mit o tema la congresul „Societatea lumii noi“, ˆ ˆ ˆ ¸tinut ın 1953 ın New York. In cadrul acelei ˆ ˘ ˘ ˆ teme, am pus ın scena prezentari ın care foloseam metoda celor trei puncte. ˘ ˆ Nu dupa mult timp, ın vara anului 1953, am fost numit supraveghetor de district. Vizitam congrega ¸tiile de culoare din sudul Statelor ˆ Unite. Mai exact, districtul se ıntindea din TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

5

ˆ ˘ ˆ ˆ Virginia pana ın Florida, cuprinzand si ¸ Alabama si ¸ Tennessee. Supraveghetorii itineranti¸ ˘ trebuiau sa fie foarte flexibili. De exemplu, ˆ ˘ ˘ ˘ deseori eram cazati¸ ın locuinte ¸ fara apa curen˘ ˘ ˘ ˘ ta si ¸ fara canalizare, fiind nevoiti¸ sa facem baie ˆ ˆ ın lighene de aluminiu, asezate ın spatele cup¸ ˘ ˘ ˘ torului din bucatarie. Asta nu era neaparat ˘ ceva rau, deoarece locul respectiv era cel mai ˘ cald din casa. ˘ Segregarea rasiala — un obstacol greu de trecut ˆ ˆ ˘ ˘ In timp ce slujeam ın Sud, a trebuit sa dam ˘ ˘ dovada de multa ingeniozitate. De exemplu, ˘ ˆ ˘ negrii nu aveau voie sa-si¸ spele hainele ın spa˘ ˘ ˘ latorii publice. De aceea, Gerri mergea la spala˘ torie si¸ le spunea angaja ¸tilor de acolo ca hainele erau pentru „doamna Thompson“. Mul ¸ti ˘ ˘ credeau ca ea era servitoarea si¸ ca „doamna ˘ ˆ ˆ Thompson“ era stapana. Sau, cand aveam de ˆ proiectat filmul Societatea lumii noi ın ac ¸tiune, ˆ ˘ sunam la un magazin de ınchirieri si¸ ceream sa ˘ puna deoparte un ecran mare pentru „domnul ˘ ˆ Thompson“. Apoi ma duceam la magazin si¸ ıl ˆ ridicam. Eram mereu politicosi¸ si, ¸ ın general, ˆ ˘ ˘ ne-am ındeplinit serviciul fara probleme.

Dar ne-am confruntat si ¸ cu un alt tip de pre˘ ˆ judeca ¸ti: cei din Sud nu prea ıi agreau pe cei Supraveghetori itineran ¸ti ¸si so ¸tiile lor ˘ pregatindu-se pentru un congres de district la care au participat albi ¸si negri (1966)

˘ din Nord. Un ziar a spus la un moment dat ca James A. Thompson jr. de la Watchtower Bible ˘ ˘ and Tract Society of New York urma sa tin ¸ a un ˘ discurs la un congres. Din aceasta stire, unii au ¸ ˆ ˘ ınteles ca eu eram din New York, ceea ce a dus ¸ ˆ la rezilierea contractului de ınchiriere a amfi˘ ˘ teatrului scolii unde trebuia sa se tin ¸ a congre¸ sul. Am discutat cu cei din conducere si ¸ le-am ˘ ˘ ˆ explicat ca eu am facut scoala ın Chattanooga. ¸ ˘ Drept urmare, ni s-a permis sa tinem congre¸ sul de circumscrip ¸tie.

Tensiunile cauzate de rasism au atins puncˆ tul culminant ın anii ’50. Uneori aveau loc ˘ ˆ acte de violent¸ a. La cateva congrese de district din anul 1954, unii Martori s-au sim ¸tit jigniti¸ deoarece niciun frate de culoare nu a avut ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ tema ın program. I-am ıncurajat sa aiba rabda˘ ˘ re. Vara urmatoare am primit tema la congres, iar de atunci mai mul ¸ti fra ¸ti de culoare din Sud ˘ ˆ au prezentat par ¸ti ın program. ˘ Cu timpul, actele de violen ¸ta pe motive ra˘ ˆ ˆ ˘ siale s-au rarit ın Sud. Au ınceput sa se formeze congrega ¸tii mixte. Astfel, mai mul ¸ti vestiˆ tori au fost repartiza ¸ti ın alte congregatii, ¸ ˘ teritoriile au fost modificate, iar fra ¸tii cu raspundere au primit noi sarcini teocratice. Unii ˆ ˆ fra ¸ti, atat albi, cat si ¸ negri, nu au fost de acord ˘ ˘ ˆ ˘ cu aceasta schimbare organizatorica, ınsa ma˘ joritatea au dat dovada de impar ¸tialitate, imiˆ ˘ tandu-l pe Tatal nostru ceresc. De fapt, mul ¸ti ˘ ˆ ˘ ˘ legaser a prietenii stranse cu fra ¸ti de alta rasa. ˆ ˘ ˘ Imi amintesc ca si ¸ familia noastra avea astfel ˆ ˘ de prieteni ınca din anii ’30. ˘ O noua repartitie ¸ ˆ In ianuarie 1969, eu si ¸ Gerri am primit cu ˘ mare bucurie nouaˆ noastra reparti ¸tie: Guyana ˘ ˆ (America de Sud). Insa, ınainte de a ne muta, ˆ am mers ın Brooklyn, unde am primit instrui˘ rea necesara pentru a supraveghea lucrarea de ˆ predicare din Guyana. Am ajuns ın reparti ¸tia ˘ ˆ ˘ noastra ın iulie 1969. Dupa 16 ani de serviciu itinerant, aveam acum un loc stabil. Dar nu a ˘ ˘ ˆ fost usor ¸ sa ne adaptam noii situa ¸tii. Gerri ısi ¸

6

ˆ Misionariatul ın Guyana ˘ ne-a adus multa bucurie

ˆ petrecea majoritatea timpului ın lucrarea de ˘ predicare, iar eu lucram la filiala. ˘ Munca mea era foarte variata: tundeam iar˘ ˘ ba, ma ocupam de cererile de literatura pentru cele 28 de congregatii ¸ din Guyana sau corespondam cu sediul din Brooklyn. Munceam ˆ ˘ 14, 15 ore pe zi. Amandoi faceam mari eforˆ ˆ turi, dar eram ferici ¸ti. Cand am ajuns noi, ın Guyana erau 950 de vestitori; acum sunt peste 2500. ˆ ˘ ˘ Ne sim ¸team foarte bine ın aceasta tar ¸ a cu ˘ ˘ clima ideala si o varietate de fructe si ¸ leguˆ ¸ cu ˘ ˘ me exotice. Insa cel mai mult ne placeau oa˘ menii umili, care doreau cu ardoare sa afle din ˘ Biblie adevarul despre Regatul lui Dumnezeu.

Deseori, Gerri conducea 20 de studii biblice pe ˘ ˘ ˆ ˘ saptamana, iar multi¸ dintre cei cu care am studiat s-au botezat. Cu timpul, unii au devenit ˘ ˆ pionieri, batrani de congregatie ¸ sau chiar au urmat cursurile Scolii Galaad, slujind apoi ca ¸ misionari. ˘ ˆ ˘ Ne confruntam cu noi ıncercari ˆ ˘ In 1983, parin ¸tii mei nu s-au mai putut descurca singuri. Atunci, Doris, eu si ¸ Gerri am ˘ avut o reuniune de familie pentru a gasi o solutie. ¸ Doris, care slujise 35 de ani ca misiona˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ra ın Brazilia, a ales sa se ıntoarca acasa si ¸ sa ˘ ˘ ˘ ˘ aiba grija de parin ¸ti. „De ce sa iei din teritoriu

ˆ ˘ doi misionari cand po ¸ti sa iei doar unul?“, spu˘ ˘ nea ea. Dupa moartea parin ¸tilor nostri, Doris ¸ ˘ ˆ a ramas ın Chattanooga, unde slujeste ¸ ca pio˘ ˘ niera speciala. ˆ In 1995, am fost diagnosticat cu cancer de ˘ ˘ ˆ ˆ prostata si ¸ am fost nevoi ¸ti sa ne ıntoarcem ın ˆ Statele Unite. Ne-am stabilit ın Goldsboro (Ca˘ ˘ rolina de Nord), localitate aflata la jumatatea ˆ distan ¸tei dintre orasele ın care locuiau familia ¸ ˆ mea si ¸ familia lui Gerri. Boala mea este ın reˆ misie, iar acum slujim ıntr-o congrega ¸tie din Goldsboro ca pionieri speciali cu probleme de ˘ ˘ sanatate. ˆ ˆ ˘ Cand privesc ın urma la cei peste 65 de ani ˆ ˆ petrecu ¸ti ın serviciul cu timp integral, ıi sunt ˘ ˘ ˆ recunoscator lui Iehova ca ne-a binecuvantat ˘ ˘ eforturile de a face schimbari ca sa-i slujim din ˘ ˆ ˘ toata inima. Cat de adevarate sunt cuvintele ˆ lui David si ¸ ın cazul nostru: „Cu cel loial te vei purta loial“! (2 Sam. 22:26)

CE FEL DE EXEMPLU ESTE SOLOMON PENTRU TINE? ˆ ˘ ˘ ‘Dumnezeul lui Iacob ne va ınvata ¸ caile sale, ˘ ˘ iar noi vom umbla pe cararile sale.’ (IS. 2:3) ˆ ˘ ˆ AT de recunoscatori ıi suntem lui Iehova ˘ ˘ ca ne-a daruit Biblia, un ghid practic ˆ ˘ pentru zilele noastre! In ea gasim exemple ˘ de barbati¸ si ¸ de femei fidele, care au manifes˘ tat calitati¸ demne de imitat (Evr. 11:32–34).

Dar Biblia contine si ¸ ¸ exemple-avertisment: ˘ oameni ale caror atitudini si ¸ fapte nu vrem ˘ ˘ sa le imitam. ˆ 2 Alte personaje biblice sunt atat exemple ˆ ˘ ˆ pozitive, cat si ¸ negative. Sa ne gandim la Da˘ ˆ vid, un pastor umil care a ajuns mai tarziu ˘ ˆ un rege puternic. El a iubit adevarul si ¸ s-a ınˆ ˘ ˆ crezut un bun exemˆ ın˘ Iehova, lasandu-ne ˘ plu. Insa David a comis si p acate grave: adul¸ terul cu Bat-Seba, uciderea lui Urie si ¸ ¸ acel ˘ ˆ recensamant dezaprobat de Iehova. Regele Solomon, fiul lui David si ¸ unul dintre scriitorii Bibliei, este si ¸ el un personaj pozitiv, dar ˘ ˘ ˆ ˆ si ¸ negativ. Sa analizam mai ıntai cum s-a dovedit Solomon un exemplu excelent pentru noi. ˆ „In ¸telepciunea lui Solomon“ 3 Isus, Mai Marele Solomon, a vorbit faˆ vorabil despre fiul lui David, dandu-l drept exemplu. El a spus: „Regina sudului va fi ˘ ˘ ˆ ˘ sculata din morti¸ la judecata ımpreuna cu ˘ aceasta generatie ¸ si ¸ o va condamna, pentru ˘ ˘ ˆ ca ea a venit de la marginile pamantului ca ˘ ˘ ˆ ˘ sa auda ıntelepciunea lui Solomon, dar iata ¸ ˘ ˆ ca aici este unul decat Solomon“ ˆ mai mare ˘ (Mat. 12:42). Intr-adevar, Solomon a fost re-

C

˘ ˆ 1, 2. ˆ Ce fel de exemple gasim ın paginile Bibliei?

3. In ce sens ne-a dat Solomon un bun exemplu?

8

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

ˆ ˆ numit pentru ıntelepciunea sa. El ne-a ın¸ ˘ ˘ ˆ curajat sa umblam si ¸ ¸ noi pe calea ıntelepciunii. ˆ 4 Dupa˘ ce Solomon si-a ınceput domnia, ¸ ˘ ˆ Dumnezeu i-a aparut ıntr-un vis si ¸ i-a spus: ˘ „Cere ce vrei sa-ti¸ dau!“. Constient de limi¸ ˆ tele lui, Solomon a cerut ıntelepciune.

(Ci¸ te ¸ste 1 Regi 3:5–9.) Iehova a fost impresio˘ ˘ nat ca acest rege nu a vrut bogatii ¸ si ¸ glorie, ˆ ˆ ˘ ˘ ci ıntelepciune.

De aceea, pe langa „o inima ¸ ˆ ˘ ˘ ınteleapt a si ¸ ¸ priceputa“, Iehova i-a dat si ¸ prosperitate (1 Regi 3:10–14). Asa ¸ cum a reˆ marcat Isus, ıntelepciunea lui Solomon a ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ajuns atat de cunoscuta, ıncat regina din ˘ ˘ Seba a venit de departe ca sa se convinga de ¸ cele auzite (1 Regi 10:1, 4–9). ˆ ˘ ˘ 5 Bineın teles, noi nu ne astept am sa pri¸ ¸ ˆ ˆ mim ıntelepciune ın mod miraculos. Desi ¸ ¸ a ˘ ˘ ˆ spus ca Iehova este Cel care „da ıntelepciu¸ ˘ ˘ ne“, Solomon a adaugat ca e nevoie de mulˆ ˘ te eforturi ca s-o dobandim: trebuie ‘sa ne ˘ ˆ plecam urechea la ıntelepciune si ¸ ¸ inima, la ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ discernamant’, trebuie ‘sa strigam dupa ın˘ ˘ ˘ ˘ ˘ telepciune’, ‘sa continuam s-o cautam si ¸ ¸ sa ˘ ˘ umblam dupa ea’ (Prov. 2:1–6). Asadar, pu¸ ˆ ˆ tem dobandi ıntelepciune! ¸ ˆ ˘ ˆ 6 Ar fi bine sa˘ ne ıntreb am: „Apreciez ın˘ telepciunea divina la fel ca Solomon?“. ¸ ˘ Din cauza instabilitatii ¸ economice, multi¸ au ˆ 4, 5. a) Cum a devenit Solomon ın ¸telept? b) Spre ˆ ˆ deosebire de Solomon, noi cum putem dobandi ın¸telepciune? ˘ ˘ ˆ 6. Cum dovedim ca imitam exemplul de ın ¸telepciune al lui Solomon?

˘ Solomon a luat decizii bune datorita ˆ ın ¸telepciunii primite de la Iehova

˘ ajuns sa acorde prioritate locului de mun˘ ˆ ca, banilor sau instruirii laice. Gandeste-te ¸ ˘ acum la tine si ¸ la familia ta. Demonstreaza ˘ ˘ ˆ deciziile voastre ca pretui ¸ ti¸ si ¸ ¸ cautati¸ ıntelep˘ ˘ ciunea divina? Ati¸ fi dispusi, ¸ daca ar fi nece˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sar, sa va schimbati¸ prioritatile ¸ ca sa doban˘ ˆ ˆ diti¸ si Nu ıncape ¸ ¸ mai multa ıntelepciune? ˆ ˘ ˆ nicio ındoiala, ıntelepciunea ne va aduce fo¸ loase eterne. Asa ¸ cum a spus Solomon, ˆ ‘atunci vom ıntelege dreptatea, judecata ¸ ˘ ˘ ˘ dreapta si ¸ nepartinirea, toata calea binelui’ (Prov. 2:9). ˆ ˘ ˘ Promovarea ınchinarii adevarate aduce pace 7 Imediat dupa˘ ce a devenit rege, Solomon ˘ a facut demersuri pentru a construi un temˆ plu magnific ın locul tabernacolului ridicat ˆ ın timpul lui Moise (1 Regi 6:1). Desi ¸ acest templu este numit templul lui Solomon, initiativa de a-l construi nu i-a apartinut lui. ¸ ¸ ˘ ˆ Solomon nu a dorit sa-si reputatia ¸ de ¸ castige ¸ ˘ ˘ arhitect sau de binefacator bogat. De fapt, cel care a propus ridicarea templului a fost Da˘ ˆ ˘ 7. Cum a ajuns sa fie ınal ¸tat templul?

vid. El a primit de la Iehova planuri detaliate cu privire la construirea si ¸ decorarea temˆ ˘ plului. In plus, David a facut donatii ¸ foarte generoase pentru finantarea proiectului ¸ (2 Sam. 7:2, 12, 13; 1 Cron. 22:14–16). Totusi, ¸ responsabilitatea de a finaliza acest proiect, ˘ care a durat sapte ani si ¸ ¸ jumatate, i-a revenit lui Solomon (1 Regi 6:37, 38; 7:51).

8 Solomon este un exemplu pozitiv pen˘ tru noi deoarece a dat dovada de perseveren˘ ˆ t¸ a ın ce priveste ¸ construirea templului si ¸ a ˘ pus pe primul plan lucrurile spirituale. Dupa ˘ ˆ ce templul a fost terminat si ¸ arca legaman˘ ˆ ˘ tului a fost adusa ınauntru, Solomon a ros˘ ˆ tit o rugaciune ın fata ¸ poporului. Printre altele, el a spus: „O, Iehova, Dumnezeul meu, ˘ ˘ ˆ . . . ochii tai sa fie deschisi ¸ si ¸ ındreptati¸ noapte si ¸ zi spre casa aceasta, spre locul despre ˘ care ai zis: «Acolo va fi numele meu», ca sa ˘ asculti¸ rugaciunea pe care o face slujitorul ˘ tau spre locul acesta“ (1 Regi 8:6, 28, 29). ˘ ˘ Acum israelitii ¸ si ¸ strainii puteau sa se roage spre templu, care fusese construit pentru a onora numele lui Iehova (1 Regi 8:30, 41–43, 60). ˘ 8, 9. a) Ce exemplu de perseveren ¸ta ne-a dat Solomon? b) Ce foloase a avut poporul deoarece Soˆ ˘ ˘ lomon a promovat ınchinarea adevarata?

ˆ ˘ Solomon a promovat ınchinarea adeva˘ rata, iar poporul a avut parte de multe foloa˘ se. Dupa inaugurarea templului, ‘israelitii ¸ ˆ ˘ s-au bucurat, avand inima vesela pentru tot ˘ binele pe care Iehova li-l facuse lor si ¸ sluji˘ torului sau David’ (1 Regi 8:65, 66). De fapt, ˆ ın cei patruzeci de ani de domnie a lui Solomon, natiunea Israel a prosperat si ¸ ¸ a avut pace. (Cite ¸ste 1 Regi 4:20, 21, 25.) Psalmul ˘ 72 descrie acea perioada, oferindu-ne o per˘ ˆ ˘ spectiva asupra binecuvantarilor din timpul domniei Mai Marelui Solomon, Isus Cristos (Ps. 72:6–8, 16).

9

Un exemplu-avertisment Deˆ ce este Solomon si ¸ un exemplu neˆ gativ? In primul rand, din cauza sotiilor si ¸ ¸ ˘ ˘ a concubinelor straine. Iata ce spune Biblia: ˆ ˆ ˘ ˆ „Cand Solomon a ımbatranit, sotiile i-au ¸ ˘ ˘ abatut inima ca sa urmeze alti¸ dumneˆ ˘ zei, iar inima lui n-a fost ıntreaga pentru ˘ ˘ ˆ ˘ Iehova“ (1 Regi 11:1–6). Fara ındoiala, ni˘ ciunul dintre noi nu vrea sa imite compor˘ tamentul nesabuit al lui Solomon. Dar el este un exemplu-avertisment si ¸ din alte puncte de vedere la care, poate, nu ne-am ˆ gandit.

11 Stim ca˘ Solomon a domnit 40 de ani ¸ ˆ ˘ ˘ (2 Cron. 9:30). Insa din 1 Regi 14:21 aflam un detaliu interesant. (Cite ¸ste.) La moartea ˘ lui Solomon, pe tron a urcat fiul sau Roboam. El avea 41 de ani, iar mama sa era o ˘ ˆ ˘ amonita, pe nume Naama. Prin urmare, ınca ˘ ˘ dinainte sa devina rege, Solomon si-a ¸ luat so˘ ˆ tie dusman a care se ınchina ¸ dintr-o natiune ¸ ¸ la idoli (Jud. 10:6; 2 Sam. 10:6). A continuat ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sotia ¸ lui sa se ınchine la idoli si ¸ dupa casaˆ ˘ ˆ ˘ ˘ torie? Sau a ımbrati¸ sat ¸ ınchinarea adevarata, la fel ca Rahav si ¸ Rut? (Rut 1:16; 4:13–17; 10

˘ 10. Ce comportament nesabuit a avut Solomon? ˘ ˘ ˘ 11. Ce aflam din Biblie despre prima casatorie a lui Solomon?

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

ˆ ˘ ˘ Mat. 1:5, 6) Nu stim, ınsa cert este ca Solo¸ ˆ mon s-a ınrudit cu persoane care nu-i slujeau lui Iehova.

12 Dupa˘ ce a devenit rege, Solomon si-a ¸ ˆ complicat si ¸ ‘s-a ınrudit prin ¸ mai mult viata: ˘ ˘ ˆ casatorie cu faraonul, aducand-o pe fiica ˆ acestuia ın Cetatea lui David’ (1 Regi 3:1). ˘ ˆ A trecut printesa egipteana laˆ ınchinarea ¸ ˘ ˘ adevarata, asemenea lui Rut? In Biblie nu ˘ ˘ ˘ exista niciun indiciu ca ea ar fi facut acest ˆ ˘ ˘ lucru. In schimb, aflam ca Solomon a con˘ struit o casa pentru ea si, ¸ probabil, pentru ˆ ˘ servitoarele ei egiptene, ın afara Cetatii ¸ lui ˘ David. Din ce motiv? Scripturile spun ca Solomon a procedat astfel deoarece nu se cu˘ ˆ venea ca o persoana care se ınchina la idoli ˘ ˘ ˘ ˆ sa locuiasca aproape de arca legamantului (2 Cron. 8:11). ˘ ˘ 13 Poate ca˘ Solomon s-a cas atorit cu fiica faraonului din considerente politice. Dar era ˘ justificata o asemenea decizie? Cu mult timp ˆ ınainte, Dumnezeu le interzisese israelitilor ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ sa ıncheie casatorii cu femei canaanite si ¸ ˆ chiar mentionase cateva dintre popoarele cu ¸ ˘ ˆ ˘ care nu aveau voie sa se ınrudeasca (Ex. 34:11–16). Din moment ce Egiptul nu era pe ˘ ˘ ˘ lista, a considerat oare Solomon ca nu facea ˘ ˘ ˆ nicio greseal ¸ ¸ a? Daca a gandit asa, ¸ rationa˘ mentul sau nu a fost corect. Avertismentul ˘ ˘ lui Iehova fusese clar: israelitul care se casa˘ ˆ ˘ torea cu o femeie pagana se expunea perico˘ ˘ ˆ ˘ ˘ lului de a parasi ınchinarea adevarata. Dar Solomon a ignorat acest avertisment. (Cite ¸ste Deuteronomul 7:1–4.)

14 Vom tine cont de exemplul-avertisment ¸ ˘ ˘ ˆ al lui Solomon? Sa analizam cateva situatii ¸ ˘ ˘ ipotetice. O sora cocheteaza cu cineva din ˘ ˘ ˆ 12, 13. Ce alegere gre ¸sita a facut Solomon la ınceputul domniei sale, ¸si care a fost, probabil, ra ¸tiona˘ mentul sau? ˘ ˘ ˆ 14. Cum putem demonstra ca luam ın considerare exemplul-avertisment al lui Solomon?

˘ ˆ ˘ lume, gasind scuze pentru a ıncalca porun˘ ˘ ˆ ca de a se casatori „numai ın Domnul“ (1 Cor. 7:39). Folosindu-se tot de un pretext, ˘ un elev ia parte la activitati¸ scolare care nu ¸ ˘ sunt obligatorii. Sau altcineva nu-si ¸ declara toate veniturile ori minte pentru a ascunde ˘ ˆ o fapta de care ıi este rusine.

Solomon a fo¸ ˘ losit astfel de rationamente gresite ca sa ¸ ¸ se eschiveze de la respectarea poruncii lui ˘ Dumnezeu. Daca nu suntem atenti, ¸ si ¸ noi ˘ ˆ ˘ ˘ am putea cadea ın aceasta capcana! ˘ 15 Din Biblie mai aflam un detaliu intere˘ ˘ sant. Desi Solomon s-a c as atorit cu o prin¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ tes ¸ a straina, Dumnezeu i-a dat atat ıntelep¸ ˆ ˘ ciune, cat si ¸ (1 Regi 3:10–13). Chiar ¸ bogatii ˘ daca Solomon a ignorat instructiunile divi¸ ne, Iehova nu l-a respins imediat si ¸ nici nu l-a disciplinat cu asprime. El tine cont de im¸ ˘ ˘ ˘ ˆ perfectiunea noastra, stie ca „suntem t¸ ara¸ ¸ ˘ ˘ ˘ na“ (Ps. 103:10, 13, 14). Totusi ¸ sa nu uitam ˆ un lucru: mai devreme sau mai tarziu, va ˘ ˘ trebui sa suportam consecintele faptelor ¸ noastre!

ˆ Atatea so ¸tii! ˆ ˆ ˆ ˘ 16 In Cantarea Cantarilor, regele Solomon ˘ vorbeste ¸ despre o fecioara mai ¸ cu admiratie ˘ ˆ frumoasa decat ‘saizeci de regine si ¸ ¸ optzeci ˆ ˘ de concubine’ (Cant. 6:1, 8–10). Daca Solo˘ ˆ mon se refera aici la propria situatie, ın¸ ˘ ˘ seamna ca avea deja multe sotii ¸ si ¸ concubi˘ ˆ ˘ ne. Chiar daca toate ar fi fost ınchinatoare ˘ ale lui Iehova, porunca divina era ca regele ˘ ˆ ˘ ˘ Israelului „sa nu-si a sotiile, ca sa ¸ ¸ ¸ ınmulteasc ˘ nu i se abata inima“ (Deut. 17:17). Totusi, ¸ ˘ ˘ nici de aceasta data Iehova nu l-a respins pe ˘ ˆ Solomon, ci a continuat sa-l binecuvanteze ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ si ¸ l-a inspirat sa compuna Cantarea Cantarilor. ˘ ˆ ˘ 15. Cum a aratat Iehova ındurare fa ¸ta de Solomon, ˘ ˘ dar ce nu trebuie sa uitam? ˘ ˆ ˘ 16. Ce porunca a ıncalcat Solomon?

ˆ ˘ ˘ 17 Dar ınsemna oare ca Solomon putea sa ˆ ˘ ıncalce legea lui Iehova si ¸ sa scape nepedep˘ ˘ sit? Nu. Din aceasta relatare, reiese ca Ieho˘ ˘ ˘ va are multa rabdare. E adevarat, am putea ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ıncalca o porunca divina fara consecinte ¸ ˆ ˘ ˘ imediate. Totusi, aceasta nu ınseamn a c a, ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ mai tarziu, nu va trebui sa suportam urmarile faptei noastre. Chiar Solomon a spus: ˘ ˘ „Pentru ca nu se executa imediat sentinta ¸ ˘ pentru o fapta rea, inima fiilor oamenilor ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ este si to¸ mai hotarata sa faca raul. . . . Stiu ¸ ˘ ˘ tusi ¸ ca pentru cei ce se tem de adevaratul Dumnezeu va fi bine“ (Ecl. 8:11, 12).

18 Ce bine ar fi fost pentru Solomon daca˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ar fi pastrat ın minte acest adevar! El a facut ˘ ˘ mult bine si ¸ s-a bucurat o lung ˆ a˘ perioada de ˆ binecuvantarea lui Iehova. Insa apoi a mers ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ din greseal ¸ a ın greseal ¸ a, facandu-si ¸ un obicei din a nu asculta de legile divine. Cuvinˆ tele lui Pavel i se potrivesc atat de bine lui ˘ ˘ ˆ Solomon: „Nu va lasati¸ indusi ¸ ın eroare: ˘ ˘ Dumnezeu nu se lasa batjocorit! Fiindca ce ˘ ˘ seaman aceea va si ¸ secera“! (Gal. ˆ a omul, ˘ ˘ 6:7). In afara de printesa egipteana, Solomon ¸ ˘ si-a de sotii ¸ ¸ straine: moabite, ¸ luat o multime amonite, edomite, sidoniene si ¸ hetite. Mul˘ ˆ te dintre ele au continuat, probabil, sa se ın˘ ˆ chine la zei falsi, ¸ avand o influent¸ a negati˘ va asupra lui (1 Regi 11:1). „Solomon a ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ınceput sa faca ce este rau“ si ¸ a pierdut, ın ˘ cele din urma, favoarea lui Iehova, Dumneˆ ˘ ˘ zeul nostru atat de rabdator. (Cite ¸ste 1 Regi 11:4–8.)

Solomon, un exemplu pozitiv, dar si ¸ negativ ˘ 19 Sub inspiratie divina, Pavel a afirmat: ¸ ˆ „Tot ce a fost scris mai ınainte a fost scris ˘ pentru instruirea noastra, pentru ca prin ˘ ˘ 17. Ce adevar nu trebuie sa pierdem din vedere? ˘ ˆ 18. Cum se aplica ın cazul lui Solomon cuvintele din Galateni 6:7? ˘ ˆ 19. Ce exemple pozitive gasim ın Biblie?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

11

ˆ ˘ ˘ Ce ınva ¸tam din exemplul-avertisment al lui Solomon?

˘ ˆ ˆ perseverenta ¸ noastra si ¸ prin mangaierea din ˘ ˘ Scripturi sa avem sperant¸ a“ (Rom. 15:4). „Tot ˆ ce a fost scris mai ınainte“ cuprinde multe ˘ ˘ exemple de barbati¸ si ¸ femei cu o credint¸ a re˘ marcabila. Pavel a spus: „Nu-mi va ajunge ˘ timpul sa mai vorbesc despre Ghedeon, Barac, Samson, Iefta, David, precum si ¸ despre ˘ Samuel si ¸ care, prin credint¸ a, ¸ ceilalti¸ profeti, ˆ ˆ ˆ ˘ au ınfrant regate, au ınfaptuit dreptatea, au ˘ primit promisiuni, . . . au fost facuti¸ puternici“ (Evr. 11:32–34). Da, toate aceste personaje biblice sunt pentru noi exemple demne de imitat! ˆ ˘ 20 In schimb, unii dintre barba tii ¸ si ¸ femeiˆ le despre care se vorbeste ın Biblie sunt ¸ exemple-avertisment. Ei i-au slujit lui Iehova si ¸ s-au bucurat de aprobarea sa, dar mai ˆ ˘ ˆ ˘ tarziu s-au abatut de la ınchinarea adevara˘ ˘ ˆ ta. Biblia ne dezvaluie cum au ajuns ın ˘ ˆ aceasta situatie. ¸ Ei au dezvoltat o gandire ne˘ ˆ ˘ potrivita si ¸ au ınceput sa ia decizii gresite, ¸ ˘ ˆ ˘ 20, 21. De ce e ¸sti hotarat sa meditezi la exemplele-avertisment din Biblie?

12

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

care au avut consecinte ¸ grave asupra lor. ˘ Pentru a nu le imita exemplul, ar fi bine sa ˘ ˆ ˘ ˆ ne analizam ın lumina urmatoarelor ıntre˘ ˘ bari: „Cum a ajuns personajul respectiv sa ˘ ˘ aiba o atitudine gresit ¸ a? As¸ putea ajunge si ¸ ˆ ˘ ˘ eu ıntr-o astfel de situatie?

Cum m a ajut a ¸ ˘ acest exemplu-avertisment sa nu fac aceleasi ¸ greseli?“. ¸ ˘ 21 Asadar, sa˘ luam aminte la aceste exem¸ ple negative! Asa ¸ cum a spus Pavel, ele „au fost scrise ca avertizare pentru noi, peste ˆ care a sosit sfarsitul sistemelor“ (1 Cor. ¸ 10:11).

ˆ ˘ Ce ai ınvatat? ¸ ˆ ˙ De ce contine Biblia atat exemple ¸ ˆ pozitive, cat si¸ exemple negative? ˘ ˙ Cum a ajuns Solomon sa dezvolte ˘ o atitudine gresit ¸ a? ˆ ˙ Ce ınveti¸ din exemplul-avertisment al lui Solomon?

˘ ˘ ˘ ˆ DE CE SA NE LASAM INDRUMATI ¸ DE SPIRITUL LUI DUMNEZEU? ˘ „Tu esti ¸ Dumnezeul meu! Spiritul tau este bun, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa ma calauzeasca ın tara dreptatii.“ (PS. 143:10) ¸ ¸ ˘ ˘ I FOLOSIT vreodata o busola pentru a te orienta? Busola este un instrument sim˘ plu, cu un ac magnetic mobil care indica ˘ nordul. Datorita unei forte ¸ invizibile, numi˘ ˘ ˘ ta forta ¸ magnetica, acul busolei se aliniaza la ˆ ˘ ˆ campul magnetic al pamantului. De secole, ˘ ˘ ˘ calatorii si ¸ exploratorii folosesc busola ca sa se orienteze pe mare sau pe uscat. ˆ ˘ ˘ ˘ 2 Exista˘ ıns a o for ¸ta invizibila mult mai ˘ ˆ ˘ importanta decat for ¸ta magnetica. Pentru a ˘ ˆ ˆ o identifica, sa ne ıntoarcem ın timp, la peˆ rioada despre care se vorbeste ¸ ın primele ˆ versete ale Bibliei: „La ınceput Dumnezeu ˘ ˆ a creat cerurile si ¸ pamantul“. Cum a adus ˆ ˘ ˘ el ın existen ¸ta toate lucrurile? Iata ce se ˆ ˘ spune ın continuare: „For ¸ta activa a lui ˆ ˆ Dumnezeu se misca ıncoace si ¸ ¸ ıncolo pe suprafa ¸ta apelor“ (Gen. 1:1, 2). Asadar, la ¸ ˘ ˆ baza crea ¸tiei sta spiritul sfant, for ¸ta dinami˘ ˆ ˘ ˆ ca a lui Iehova. Cat de recunoscatori ıi sun˘ tem lui Dumnezeu ca si-a folosit spiritul ca ¸ ˘ ˘ ˘ sa ne dea via ¸ta si s a creeze totul! (Iov 33:4; ¸ Ps. 104:30) ˆ ˘ 3 Insa˘ ce influen a˘ are for ¸t ¸ta activa a lui ˘ Dumnezeu asupra noastra? Isus le-a spus ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ discipolilor sai: „Spiritul . . . va va calauzi ın ˘ tot adevarul“ (Ioan 16:13). Dar ce este, de ˘ ˘ ˘ fapt, acest spirit si ¸ de ce trebuie sa ne lasam ˘ ˘ calauzi ¸ti de el?

A

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ 1. Ilustra ¸ti cum poate o for ¸ta invizibila sa calauzeas˘ ˘ ca o persoana. ˘ 2, 3. a) Ce for ¸ta a folosit Iehova pentru a crea to˘ ˘ tul? b) De unde ¸stim ca for ¸ta activa a lui Dumnezeu ˆ ˆ ˘ ne poate ındruma ın via ¸ta?

ˆ Ce este spiritul sfant? ˆ ˆ ˆ 4 Multi dintre oamenii pe care ıi ıntalnim ¸ ˆ ˆ ın lucrarea de predicare cred ın ceea ce uneˆ le traduceri ale Bibliei numesc Duhul Sfant. ˘ ˘ Adeptii ideea gresit ¸ Trinitatii ¸ sustin ¸ ¸ a con˘ ˆ ˘ form careia Duhul Sfant este o fiint¸ a spiri˘ ˘ ˘ tual Tatal (1 Cor. 8:6). ˆ ˘ a, egala cu Dumnezeu ˆ Insa alte versiuni (Santa Scriptura, 1874 sau Noul Testament, ˆ Pascal) folosesc expresia ˆ ˘ „Spiritul Sfant“. Intr-o editie ¸ revizuita a traducerii King James Version (The Webster Bible, 1833), lexicograful american Noah Webˆ ˆ ster a ınlocuit „Duhul Sfant“ cu „Spiritul ˆ ˘ ˘ Sfant“. El a facut aceasta schimbare deoare˘ ˆ ce stia ca, ın Scripturi, expresia nu face refe¸ ˘ ˘ ˘ rire la o fiint¸ a supranaturala imateriala sau ˘ ˘ la o aratare, asa ¸ cum indica unul dintre sensurile termenului „duh“.1 ˆ 5 Asadar, ce este spiritul sfant?

Termenul ¸ ´ ebraic ruach din Geneza 1:2 este redat de ˆ ˘ obicei prin „spirit“, ınsa poate fi tradus si ¸ ˆ prin „vant“ sau prin alte cuvinte care denu˘ ˘ ˘ ˘ mesc o fort¸ a activa invizibila. (Compara Geˆ neza 3:8; 8:1.) Asa ¸ cum vantul este invizibil, ˆ ˘ ˆ dar ısi face sim tit ¸ a forta, ¸ tot asa ¸ ¸ spiritul sfant este invizibil, impersonal si ¸ imaterial, dar ˆ produce efecte vizibile. Spiritul sfant este ˆ ˆ 1 In prefata ¸ Bibliei sale, Webster a scris: „Ori de cate ˆ ˆ ori cuvintele sunt ıntelese ıntr-un sens diferit de cel pe ¸ ˆ ˆ care ıl aveau initial, sau diferit de sensul folosit ın tex¸ ˆ ˆ tul original, ele nu transmit, ın realitate, Cuvantul lui Dumnezeu“.

˘ ˘ 4, 5. a) Ce idee gre ¸sita sus ¸tin adep ¸tii Trinita ¸tii? ˆ b) Ce este spiritul sfant?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

13

˘ energia pe care Dumnezeu o face sa actione¸ ze asupra unor oameni sau lucruri pentru ˆ ˘ ˘ a-si ¸ Da, aceasta fort¸ a ex¸ ındeplini vointa. ˘ traordinara provine de la Dumnezeul nosˆ tru Atotputernic si ¸ Sfant! (Cite ¸ste Isaia 40:12, 13.) ˆ 6 Isi va folosi Iehova spiritul pentru a ne ¸ ˘ ˘ ˘ calauzi? Cu siguran t¸ a! El i-a promis psalmisˆ tului David: „Iti¸ voi da perspicacitate si ¸ te voi ˆ ˘ ˘ ınvata calea pe care trebuie s a mergi“ (Ps. ¸ ˆ 32:8). David ısi acest lucru! El l-a ¸ dorea ˆ mult ˘ ˘ ˘ rugat pe Iehova: „Invat¸ a-ma sa fac voia ta, ˘ ˘ caci tu esti ¸ Dumnezeul meu! Spiritul tau este ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ bun, sa ma calauzeasca ın tara dreptatii!“ (Ps. ¸ ¸ ˘ ˆ 143:10). Si ¸ noi trebuie sa cerem spirit sfant ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ si ¸ sa ne lasam calauziti¸ de el. Sa analizam ın continuare patru motive pentru care trebu˘ ˘ ˘ ˆ ie sa cautam ındrumarea spiritului.

Nu suntem capabili ˘ s a ne conducem singuri ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ 7 In primul rand, trebuie sa cautam ındruˆ marea spiritului sfant deoarece nu avem capacitatea de a ne conduce singuri. A conduˆ ˘ ˆ ˆ ce ınseamna a ındruma ıntr-o direc ¸ sau a ˆ tie ˘ ˘ arata drumul care trebuie urmat. Insa Iehova nu ne-a creat cu capacitatea de ne conduˆ ce independent de el. In plus, din cauza imˆ ˆ ˘ perfectiunii, gresim deseori cand ıncercam ¸ ¸ ˘ sa ne alegem singuri calea. Profetul Ieremia ˘ a scris: „Stiu bine, o, Iehova, ca nu-i aparti¸ ¸ ˘ ˆ ne omului pamantean calea sa. Nu poate ˘ ˘ ˘ ˘ omul care umbla nici macar sa-si ¸ conduca ˘ pasii“ (Ier. 10:23). De ce a facut Ieremia ¸ ˘ aceasta afirmatie?

El cunostea punctul de ve¸ ¸ ˘ ˘ dere al Iehova: „Inima este mai tradatoare ˆ ˘ decat orice si ¸ primejdioasa. Cine poate s-o ˘ cunoasca?“ (Ier. 17:9; Mat. 15:19).

6. Ce l-a rugat David pe Iehova? ˘ 7, 8. a) De ce nu suntem capabili sa ne conducem ˆ independent de Dumnezeu? b) De ce nu ne ıncu˘ ˘ ˘ ˘ metam sa traversam singuri acest sistem rau? Ilustra ¸ti.

14

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

˘ ˘ ˘ ˘ Imagineaza-ti¸ ca trebuie sa strabati¸ o jun˘ ˆ ˆ gla ın care pericolele pandesc la tot pasul. ˆ ˘ ˘ Te-ai aventura ıntr-un asemenea loc fara ghid ˘ ˘ ˘ ˘ si¸ fara busola? Nestiind sa supravietuie ¸ sti ¸ ¸ ˘ ˘ conditiilor din junglaˆ si¸ sa ajungi la destina¸ ˘ ˘ tie, risca viata. ¸ ti-ai ¸ ¸ In mod asemanator, cel ˘ ˘ care considera ca-si¸ poate croi drum prin ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ aceasta lume nelegiuita fara ındrumarea lui ˆ ˆ Dumnezeu ısi¸ pune ın pericol viata. ¸ Unica ˆ ˘ posibilitate de a traversa ın sigurant¸ a sistemul lui Satan este de a ne ruga lui Iehova la fel ca ˘ ˘ ˘ ˘ David: „Fa-ma sa cunosc caile tale, o, Iehova, ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ınvat¸ a-ma cararile tale!“ (Ps. 25:4; 23:3). Dar ˆ ˘ cum putem beneficia de ındrumarea divina? ˘ 9 Daca suntem umili si ne bizuim pe Ieho¸ ˘ ˘ ˆ va, el ne va calauzi prin spiritul sfant. Cum ˘ ne va ajuta forta ¸ sa activa? Isus le-a explicat ˘ ˆ discipolilor sai: „Ajutorul, spiritul sfant, pe ˘ ˆ ˆ ˘ care Tatal ıl va trimite ın numele meu, va va 8

˘ ˘ ˆ 9. Cum ne calauze ¸ste spiritul sfant? (Vezi imaginea de la pagina 17.)

ˆ ˘ ˘ ınvata ¸ toate lucrurile si ¸ va va reaminti tot ce ˘ v-am spus“ (Ioan 14:26). Daca studiem cu re˘ ˆ gularitate si ¸ sub rugaciune Cuvantul lui ˆ ˘ ˘ Dumnezeu, inclusiv ınvat¸ aturile lui Cristos, ˆ ˘ ˆ spiritul sfant ne va ajuta sa ıntelegem mai ¸ ˆ ˘ ˘ clar ıntelepciunea nemarginita a lui Iehova ¸ ˘ ˆ ˘ si aptuim mai bine vointa ¸ Sa (1 Cor. ¸ sa ınf ˆ 2:10). In plus, indiferent de situatiile cu care ¸ ˘ ˘ ne-am confrunta, spiritul ne va ajuta sa raˆ ˘ ˘ manem pe calea care duce la viat¸ a. Datorita ˆ ˘ lui, ne vom reaminti principiile biblice ınva˘ ˘ tate si ¸ ¸ vom sti ¸ cum sa le aplicam. ˆ Isus a fost ındrumat de spiritul lui Dumnezeu ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ 10 In al doilea rand, trebuie sa ne lasam ˆ condusi ¸ de spiritul sfant deoarece Dumne˘ ˆ zeu l-a folosit ca sˆa-l ındrume chiar pe Fiul ˘ ˘ ˘ sau unic-nascut. Inainte de a veni pe paˆ ˘ mant, Fiul lui Dumnezeu cunostea urmatoa¸ rea profetie: spiritul lui ¸ „Peste el se va aseza ¸ ˆ Iehova, spirit de ıntelepciune si ¸ ¸ de pricepe˘ re, spirit de sfat si ¸ de tarie, spirit de cunos-¸ 10, 11. a) Ce profe ¸tie cuno ¸stea Fiul lui Dumnezeu? ˆ b) Cum l-a ajutat spiritul sfant pe Isus?

˘ ˘ ˆ tint¸ a si ¸ de teama de Iehova“ (Is. 11:2). Cat de ˘ ˘ ˘ dornic trebuie sa fi fost Isus sa primeasca ajuˆ ˘ ˆ torul spiritului sfant! El stia ca numai ın fe¸ ˘ lul acesta putea face fat¸ a situatiilor grele prin ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ care urma sa treaca pe pamant.

11 Cuvintele profetice ale lui Iehova s-au ˆ ˆ ˆ ımplinit. In Evanghelii se spune ce s-a ınˆ ˘ tamplat imediat dupa botezul lui Isus: „Si ¸ ˆ ˆ Isus, plin de spirit sfant, s-a ıntors de la Iordan si ¸ a fost dus de spirit prin pustiu“ (Luca ˘ ˆ 4:1). Se pare ca, ın timp ce postea, se ruga si ¸ ˘ medita, el a fost instruit si preg atit de Ieho¸ ˆ ˘ va pentru ceea ce ıl astepta.

Forta ¸ activa a lui ¸ Dumnezeu a actionat asupra mintii ¸ ¸ si ¸ a iniˆ ˆ mii lui Isus, influent¸ andu-i gandirea si ¸ deci˘ ziile. Drept urmare, el a stiut cum sa proce¸ ˆ ˘ ˆ deze ın fiecare situatie, ¸ facand exact ce dorea ˘ ˘ Tatal sau. ˆ 12 Isus stia cat de important era spiritul lui ¸ ˆ ˆ Dumnezeu ın viata ın¸ sa. De aceea, el si-a ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ demnat discipolii sa ceara spirit sfant si ¸ sa se lase condusi ¸ de el. (Cite ¸ste Luca 11:9–13.) ˘ ˘ ˆ De ce trebuie sa urmam si ¸ noi acest ındemn?

Deoarece spiritul lui Dumnezeu ne poate ˆ ˆ ˆ ˘ modela gandirea, astfel ıncat ea sa corespun˘ da mintii ¸ lui Cristos (Rom. 12:2; 1 Cor. 2:16). ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ Permit¸ and spiritului sfant sa ne ındrume ın ˘ ˘ ˆ viat¸ a, putem sa gandim asemenea lui Cris˘ ˘ tos si ¸ sa-i urmam exemplul (1 Pet. 2:21).

Spiritul lumii ne poate abate ˘ de la calea dreapta ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ 13 In al treilea rand, trebuie sa ne lasam ınˆ drumati¸ de spiritul sfant deoarece spiritul ˆ ˘ ˘ nesfant, care actioneaz a asupra majoritatii ¸ ¸ oamenilor, ne-ar putea abate de la calea ˘ ˆ 12. De ce este necesar sa cerem ındrumarea spirituˆ lui sfant?

13. a) Ce este spiritul lumii? b) Cum ne-ar putea influen ¸ta acest spirit?

Spiritul lui Dumnezeu ˘ ˘ l-a calauzit pe Isus

˘ ˘ ˘ dreapta. Lumea este condusa de o fort¸ a pu˘ ˆ ˘ ternica, ce ıncurajeaza un mod de actiune ¸ ˆ ˆ contrar celui promovat de spiritul sfant. In ˘ ˆ loc sa dezvolte ın oameni mintea lui Cristos, ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ spiritul lumii ıi determina sa gandeasca si ¸ sa ˘ actioneze la fel ca Satan, conducatorul aces¸ tui sistem. (Cite ¸ste Efeseni 2:1–3; Tit 3:3.) ˘ ˘ O persoana care cedeaza influentei ¸ spirituˆ ˘ ˘ ˘ lui lumii si ¸ ıncepe sa practice lucrarile carnii ˘ ar putea sa sufere consecinte ¸ grave, ba chiar ˘ ˘ sa nu mosteneasc a Regatul lui Dumnezeu ¸ (Gal. 5:19–21).

14 Iehova ne-a pus la dispozitie tot ce avem ¸ ˆ nevoie pentru a ne ımpotrivi spiritului luˆ ˘ ˘ ˆ mii. Apostolul Pavel a spus: „Intariti-v a ın ¸ ˆ ˘ ˘ Domnul si ¸ ın taria puterii sale . . . ca sa puˆ teti¸ rezista ın ziua cea rea“ (Ef. 6:10, 13). Prin ˘ ˆ ˘ intermediul spiritului sau, Iehova ne ıntares-¸ ˘ te pentru a-i opune rezistent¸ a lui Satan, care ˘ ˘ ˆ vrea cu orice pret¸ sa ne induca ın eroare (Rev. 12:9). Spiritul lumii este puternic si ¸ nu sunˆ tem scutiti¸ ıntru totul de influenta ¸ lui. To˘ ˆ tusi, ¸ putem sa ne ımpotrivim acestui spirit! ˆ ˘ Noi avem ajutorul spiritului sfant, o fort¸ a in˘ finit mai puternica. ˘ ˘ 15 Referitor la cei care au par asit crestinis¸ ˆ ˘ mul ın secolul I, apostolul Petru a spus: „Pa˘ ˘ ˘ ˘ rasind calea dreapta, s-au ratacit“ (2 Pet. ˆ ˘ ˘ 2:15). Cat de recunoscatori suntem pentru ca am primit „spiritul care vine de la Dumne˘ zeu“, nu spiritul lumii! (1 Cor. 2:12) Daca ne ˘ ˆ ˆ vom lasa ındrumati¸ de spiritul sfant si ¸ vom ˘ profita de masurile luate de Iehova pentru a ˘ ˘ ˘ ne pastra pe calea dreapta, vom reusi ¸ sa ne ˆ ımpotrivim spiritului satanic al acestei lumi (Gal. 5:16).

ˆ Spiritul sfant produce rod bun ˆ ˆ ˘ 16 In al patrulea rand, trebuie sa permitem ˆ ˘ ˘ spiritului sfant sa actioneze asupra noastra ¸ ˆ 14, 15. Cum ne putem ımpotrivi spiritului lumii? ˆ ˆ 16. Ce rod poate produce spiritul sfant ın noi?

16

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

ˆ deoarece el produce rod bun ın viata ¸ celor ˘ ˆ care accepta ındrumarea lui. (Cite ¸ste Gala˘ teni 5:22, 23.) Cine dintre noi n-ar dori sa ˆ ˘ ˘ ˘ cultive ıntr-o masura si ¸ mai mare calitati¸ precum iubirea, bucuria sau pacea? Cui nu i-ar ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ placea sa arate mai multa rabdare, bunavoin˘ ˘ ˘ t¸ a ori bunatate? Sau cine n-ar vrea sa mani˘ ˘ ˆ ˘ ˆ feste mai multa credint¸ a, blandete ¸ si ¸ stapanire de sine? Spiritul lui Dumnezeu produce ˆ ˘ ın noi calitati¸ care ne vor fi de folos nu ˘ numai noua, ci si ¸ familiei noastre si ¸ congregatiei.

Cultivarea rodului spiritului este un ¸ ˘ proces continuu; nu exista limite cu privire ˘ ˆ ˘ la masura ın care putem si ¸ trebuie sa-l ma˘ nifestam. ˆ ˘ ˆ ˘ 17 Este ın ¸telept sa ne ıntrebam fiecare: ˘ „Dovedesc vorbirea si ¸ ac ¸tiunile mele ca acˆ ˆ ˘ cept ındrumarea spiritului sfant si ¸ ca produc rodul lui?“ (2 Cor. 13:5a; Gal. 5:25). ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Daca observam ca nu manifestam ındeajuns anumite aspecte ale acestui rod, trebu˘ ˘ ˘ ˆ ie sa ne lasam ındruma ¸ti si ¸ mai mult de ˆ ˘ spiritul sfant pentru a cultiva calita ¸tile res˘ pective. De aceea, este bine sa studiem cu ajutorul Scripturilor si ¸ al publica ¸tiilor cres-¸ tine fiecare aspect al rodului spiritului. Astˆ ˘ ˘ fel vom ın ¸telege cum sa manifestam rodul ˆ ˘ spiritului ın via ¸ta de zi cu zi si ¸ ne vom stra˘ ˘ ˆ ˘ dui apoi sa-l cultivam.1 Cand observam reˆ ˆ zultatele ac ¸tiunii spiritului sfant ın via ¸ta ˘ ˆ ˆ ˘ noastra si ın ¸telegem cata ¸ a fra ¸tilor nostri, ¸ ˆ nevoie avem de ındrumarea lui. ˆ ˆ Te lasi ¸ ındrumat de spiritul sfant? ˆ 18 Cand Dumnezeu a creat universul, Isus ˘ lucra alaturi de el „ca mester iscusit“. Asa¸ ¸ ˘ ˘ 1 Pentru o analiza a fiecarui aspect, vezi subiectul „Rodul spiritului lui Dumnezeu“ din Indexul publica ¸tiilor Watch Tower.

ˆ ˘ ˘ 17. Cum putem cultiva ıntr-o masura mai mare ˆ anumite aspecte ale rodului spiritului sfant? ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ 18. Ce ınva ¸tam din modul ın care Isus s-a lasat ınˆ drumat de spiritul sfant?

˘ ˘ Spiritul lui Dumnezeu ne influen ¸teaza mintea ¸si ne motiveaza inima

ˆ dar, Isus stia totul despre campul magnetic ¸ ˘ ˆ ˘ al pamantului, dupa care oamenii se orien˘ ˆ ˘ ˘ teaza ın calatoriile lor (Prov. 8:30; Ioan 1:3). ˘ ˘ Biblia nu precizeaza daca Isus s-a folosit de ˘ ˘ forta a pentru a se orienta pe pa¸ magnetic ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ mant. Insa ea spune ca Isus a simtit ¸ ın viata ¸ ˘ ˆ sa puterea extraordinara a spiritului sfant. ˆ El a acceptat ındrumarea fortei ¸ active a lui ˆ ˘ ˘ Dumnezeu, iar cand aceasta „l-a facut“ sa ˆ actioneze ıntr-un anumit mod, s-a supus ¸ (Mar. 1:12, 13; Luca 4:14). Procedezi si ¸ tu la fel? ˆ ˘ ˆ 19 Spiritul sfant actioneaz a si ¸ ¸ ın prezent ˘ ˆ asupra mintii ¸ si ¸ a inimii celor care se lasa ın˘ drumati¸ de el. Asadar, cum te poti¸ lasa si ¸ ¸ tu ˘ condus de forta ¸ activa a lui Dumnezeu? Roa˘ ˆ ga-te mereu lui Iehova pentru spirit sfant si ¸ ˘ ˆ ˘ 19. Ce trebuie sa facem pentru ca spiritul sfant sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ devina o for ¸ta calauzitoare ın via ¸ta noastra?

˘ ˘ ˆ cere-i sa te ajute sa accepti¸ ındrumarea lui. ˘ ˆ (Cite ¸ste Efeseni 3:14–16.) Actioneaz a ın ar¸ ˘ ˆ monie cu rugaciunile tale apeland la sfatu˘ rile Bibliei, care a fost redactata prin spirit ˘ (2 Tim. 3:16, 17). Apoi aplica cu promptituˆ dine sfaturile ei ıntelepte.

Astfel, vei dovedi ¸ ˆ ˆ ıncredere ın capacitatea lui Iehova de a-ti¸ ˘ ˘ ˆ ˘ calauzi pasii ¸ ın aceasta lume rea.

Recapitulare

ˆ ˙ Cum ne poate influen ¸ta spiritul sfant via ¸ta? ˙ Men ¸tiona ¸ti patru motive pentru care ˘ ˆ ar trebui sa ne dorim ındrumarea ˆ spiritului sfant. ˙ Ce putem face pentru a profita la ˆ maximum de ındrumarea spiritului ˆ sfant?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

17

SLUJITORII FIDELI DIN VECHIME, ˆ ˆ INDRUMATI ¸ DE SPIRITUL SFANT ˘ „Am fost trimis de Domnul Suveran Iehova si ¸ spiritul sau.“ (IS. 48:16) ˘ ˘ HIAR daca multi¸ oameni au dat dovada ˘ ˆ ˘ de credint¸ a ınca de pe timpul lui Abel, „credinta ¸ nu este bunul tuturor“ (2 Tes. 3:2). ˘ ˘ ˘ Dar cum ajunge cineva sa aiba credint¸ a si¸ ce ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ıl ajuta sa si-o pastreze? Credinta ¸ se doban¸ ˆ ˆ deste ¸ ın urma ‘celor auzite’ din Cuvantul lui Dumnezeu (Rom. 10:17). Ea este un aspect al ˆ rodului spiritului sfant (Gal. 5:22, 23). Prin ˆ urmare, avem nevoie de spirit sfant pentru a ˘ ˘ manifesta o credint¸ a puternica. ˆ ˘ ˘ ˘ 2 Ar fi ıns a gresit ¸ sa credem ca ne nastem ¸ ˘ ˘ cu aceasta calitate, ca ea vine de la sine. Oaˆ menii credintei ¸ despre care citim ın Biblie au avut „sentimente ca ale noastre“ (Iac. 5:17). ˘ ˘ Ei au trebuit sa lupte cu propriile slabiciuni, ˆ ındoieli si ¸ temeri, dar spiritul lui Dumnezeu ˘ ˘ ˘ ˘ ‘i-a facut puternici’ si¸ i-a ajutat sa depaseasc a ¸ ˆ ˘ ˆ ıncercarile (Evr. 11:34). Analizand cum a acˆ ˆ tionat spiritul sfant ın viata ¸ ¸ lor, vom fi si¸ noi ˆ ˘ ˘ ˆ ıncurajati¸ sa-i ramanem fideli lui Iehova, mai ˆ ˆ ales ın aceste timpuri, cand credinta ¸ ne este ˘ ˘ atacata din toate partile. ¸ ˆ Spiritul sfant i-a dat putere lui Moise ˘ ˘ ˆ ˘ 3 Moise era, ‘far a ındoiala, cel mai smerit ˘ ˘ dintre oamenii care traiau atunci pe fata ¸ paˆ mantului’ (Num. 12:3). Iehova i-a dat acestui ˆ ˘ om bland mari responsabilitati. ¸ Cu ajutorul

C

1, 2. a) De ce anume avem nevoie pentru a mani˘ ˆ festa credin ¸ta? b) Cum ne va ıncuraja exemplul slujitorilor fideli din vechime? ˘ ˆ 3–5. a) De unde ¸stim ca spiritul sfant l-a ajutat pe ˘ ˘ ˆ ˘ Moise sa se achite de responsabilita ¸ti? b) Ce ınva˘ ˆ ¸tam din via ¸ta lui Moise cu privire la modul ın care ˘ ˆ Iehova ne da spirit sfant?

18

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

ˆ ˆ ˘ spiritului sfant, Moise a ınfaptuit miracole, a profetit, ¸ a contribuit la scrierea Bibliei, a judecat si¸ a condus natiunea Israel. (Cite ¸ste ¸ Isaia 63:11–14.) Totusi, ¸ la un moment dat, ˆ ˘ ˘ Moise s-a plans ca responsabilitatile primi¸ ˘ te devenisera prea grele pentru el (Num. ˘ 11:14, 15). De aceea, Iehova a facut o schimbare: ‘a luat o parte din spiritul care era pes˘ te Moise si¸ l-a pus peste saptezeci de barbati, ¸ ¸ ˘ ˘ care aveau sa-l ajute sa poarte povara poporului’ (Num. 11:16, 17). Desi¸ Moise a conside˘ ˆ rat ca „povara“ sa era prea grea, ın realitate el nu o purtase singur, si¸ nici cei saptezeci de ¸ ˘ barbati¸ nu aveau s-o poarte singuri. ˆ 4 Moise primise suficient spirit sfant pentru ˘ ˘ a se achita de responsabilita ¸ti. Chiar si¸ dupa ˘ ˘ ˘ schimbarea facuta de Iehova, Moise nu a raˆ mas cu prea pu ¸tin spirit sfant, asa ¸ cum nici ˘ cei saptezeci de b arba n-au primit prea mult ¸ti ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ spirit sfant. In ¸telegem, asadar, ca Iehova ne da ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ spirit sfant atat cat ne trebuie, ın func ¸tie de ˘ ˘ ˘ ˘ situa ¸tia noastra. ‘El nu ni-l da cu masura’, ci ˘ „din plinatatea sa“ (Ioan 1:16; 3:34). ˆ 5 Acum gande ste-te la propria situa ¸tie. Te ¸ ˆ ˘ ˘ confrun ¸ti cu ıncercari? Ai sentimentul ca res˘ ˘ ˆ ponsabilita ¸tile de care trebuie sa te achi ¸ti ı ¸ti ˘ ˘ consuma aproape tot timpul? Te straduiesti ¸ ˘ ˘ ˆ din rasputeri sa te ıngrijesti ¸ de familie din ˆ punct de vedere spiritual si¸ material si¸ ın ace˘ ˘ lasi¸ timp sa faci fa ¸ta cheltuielilor tot mai mari ˘ ˘ ˘ sau problemelor de sanatate? Te solicita mult ˘ ˆ responsabilita ¸tile pe care le ai ın congrega ¸tie? ˘ ˘ Fii sigur ca, prin intermediul spiritului sau, Ieˆ ˘ hova ı ¸ti poate da for ¸ta necesara pentru a de˘ ˘ pasi¸ orice problema (Rom. 15:13).

ˆ Spiritul sfant i-a dat pricepere lui Be ¸taleel ˆ ˘ ˘ 6 Alt exemplu din care ınv at¸ am cum ne ˆ ˆ poate ındruma spiritul sfant este Betaleel, un ¸ contemporan al lui Moise. (Cite ¸ste Exodul 35:30–35.) Betaleel a primit sarcina de a ¸ coordona confectionarea mobilierului si¸ a ¸ obiectelor de decor pentru tabernacol. Era el un bun meste Nu este exclus, desi, ¸ sugar? ¸ ¸ foarˆ ˆ te probabil, ınainte de ınceperea acestui pro˘ ˘ ˘ iect facuse caramizi pentru egipteni (Ex. ˘ 1:13, 14). Prin urmare, cum avea Betaleel sa ¸ ˘ ˆ ˆ duca la bun sfarsit ¸ o lucrare atat de comple˘ ˘ ˘ xa? Iehova ‘l-a umplut cu spiritul sau ca sa ˘ ˆ ˘ aiba ıntelepciune, pricepere si¸ cunostin ¸ ¸ t¸ a si¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ca sa fie iscusit ın orice meste sug, ca s a ıntoc¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ measca proiecte si¸ sa faca tot felul de lucrari iscusite’. Oricare ar fi fost talentele si¸ cunos-¸ ˆ ˘ tintele lui Betaleel, spiritul sfant l-a ajutat sa ¸ ¸ ˘ ˆ si¸ le puna ın valoare, acelasi¸ lucru fiind vala˘ bil si ¸ cu privire la Oholiab. Se pare ca cei doi ˆ ˘ ˆ au ınvatat respec¸ atat de bine meste ¸ sugurile ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ tive, ıncat Iehova ‘le-a pus ın inima’ sa-i aju˘ ˆ ˘ te si¸ pe altii a. ¸ sa si ¸ le ınsuseasc ¸ ˘ ˆ ˘ 7 O dovada ın plus ca Betaleel si Oholiab ¸ ¸ ˆ au fost ındrumati¸ de spiritul lui Dumnezeu ˘ este rezistenta ¸ uluitoare a lucrarilor lor: obiecˆ tele confectionate de ei erau ın uz chiar si¸ ¸ ˘ dupa 500 de ani (2 Cron. 1:2–6). Spre deosebire de artizanii sau de meste din epo¸ sugarii ¸ ˘ ca moderna, Betaleel si Oholiab nu si-au pus ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ semnatura pe lucrarile lor, meritul reveninˆ du-i ın exclusivitate lui Iehova (Ex. 36:1, 2). ˆ 8 Si ın prezent slujitorii lui Iehova trebuie ¸ ˘ ˆ ˘ sa ındeplineasca sarcini dificile, care pretind ˘ aptitudini deosebite. Ei construiesc cladiri, ti˘ ˘ ˘ paresc literatura, organizeaza congrese si¸ opeˆ ratiuni de ajutorare ın caz de dezastru sau le ¸ 6–8. a) Ce au realizat Be ¸taleel ¸si Oholiab cu ajutoˆ ˘ rul spiritului sfant? b) De unde ¸stim ca Be ¸taleel ¸si ˆ Oholiab au fost ındruma ¸ti de spiritul lui Dumnezeu? c) De ce este exemplul lui Be ¸taleel deosebit de ˆ ıncurajator?

˘ ˘ ˘ explica medicilor pozitia noastra fat¸ a de ¸ ˘ transfuzii. Unii dintre cei care participa la ast˘ ˆ ˘ fel de proiecte au calificarea necesara, ınsa ˘ ˘ majoritatea sunt voluntari fara prea multe cuˆ ˆ nostin ¸ ın domeniu. Ei au succes ın ceea ce ¸ te ˘ ˆ ˘ fac datorita spiritului sfant. Ai ezitat sa ac˘ ˆ ˘ ˘ ˆ cepti¸ o anumita ınsarcinare teocratica, gan˘ ˆ dindu-te ca altii ¸ sunt mai calificati¸ decat tine? ˘ Nu uita, spiritul lui Iehova te poate ajuta sa-ti¸ ˆ ˘ ˘ ımbogate si¸ sa-ti¸ dezvolti¸ apti¸ sti ¸ ¸ cunostin ¸ tele tudinile pentru a te achita de orice responsabilitate.

Spiritul lui Dumnezeu ˘ ˘ l-a calauzit pe Iosua ˆ 9 Spiritul lui Dumnezeu l-a ındrumat si¸ pe un alt contemporan al lui Moise si¸ al lui Be˘ ˘ ˘ taleel.

La scurt timp dupa ce au parasit Egip¸ ˘ ˘ tul, israelitii ¸ au fost atacati¸ fara motiv de ˘ amaleciti. ¸ Desi¸ nu aveau deloc experient¸ a mi˘ ˘ ˘ litara, s-au vazut obligati¸ sa se apere. Era pri˘ mul lor razboi de la eliberarea din sclavie (Ex. 13:17; 17:8). Aveau deci nevoie de un condu˘ cator militar. ˘ 10 Cine urma sa˘ fie conducatorul militar ales de Iehova? Iosua. Dar avea el calificarea ˘ necesara pentru o astfel de misiune? La urma urmei, Iosua fusese un sclav care confectio¸ ˘ ˘ ˘ nase carˆ amizi, iar, dupa eliberare, adunase ˘ ˘ mana. In schimb, bunicul sau, Elisama, era ¸ ˘ capetenia tribului Efraim si¸ conducea o arma˘ ˘ ta de peste 100000 de barbati, ¸ membri a trei triburi ale lui Israel (Num. 2:18, 24; 1 Cron. ˘ 7:26, 27). Dar Iehova a spus ca Iosua, nu Eli˘ ˘ ˘ sama sau fiul sau, Nun, avea sa-i conduca pe ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ israeliti¸ ın lupta si¸ sa-i ınvinga pe dusmani. ¸ ˘ ˘ Batalia a tinut aproape o zi. Iosua a respectat ¸ ˆ ˆ ˆ ıntocmai ındrumarea spiritului sfant, iar Israelul a iesit ¸ victorios (Ex. 17:9–13). ˘ 9. Cu ce situa ¸tie s-au confruntat israeli ¸tii dupa eliberarea din Egipt?

10. Cum au ob ¸tinut israeli ¸tii condu ¸si de Iosua o vic˘ ˘ torie rasunatoare?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

19

ˆ Mai tarziu, Iosua, care era „plin de spirit ˆ de ıntelepciune“, a devenit succesorul lui ¸ ˆ ˆ Moise (Deut. 34:9). Spiritul sfant nu l-a ınzestrat pe Iosua cu capacitatea de a profeti¸ sau ˆ ˘ ˘ ˆ de a ınfaptui miracole, asa ¸ cum facuse ın ca˘ ˘ zul lui Moise, dar l-a ajutat sa conduca Israeˆ ˘ lul ın campania militara care a dus la cucerirea Canaanului. Uneori am putea avea ˘ ˘ ˘ sentimentul ca nu suntem pregatiti¸ sau ca nu ˘ ˆ avem experienta ¸ necesara pentru a ındeplini ˘ anumite responsabilitati¸ teocratice. Totusi, ¸ la ˘ fel ca Iosua, suntem siguri ca vom avea suc˘ ˘ ˆ ces daca urmam ındeaproape instructiunile ¸ divine (Ios. 1:7–9).

11

„Spiritul lui Iehova ˆ ˘ l-a ınvaluit pe Ghedeon“ 12 Dupa˘ moartea lui Iosua, Iehova a conti˘ ˘ ˆ nuat sa-si¸ foloseasca spiritul pentru a-si¸ ın˘ ˘ tari slujitorii fideli. Cartea Judecatori con ¸tine ˘ multe relatari despre oameni care, ‘din slabi ˘ cum erau, au fost facu ¸ti puternici’ (Evr. 11:34). ˘ ˆ De pilda, cu ajutorul spiritului sfant, Ghedeon ˆ ˘ ˆ a condus poporul Israel ın lupta ımpotriva Madianului (Jud. 6:34). Armata lui Ghedeon ˘ ˆ era de ori mai mica decat a madiani ¸tiˆ patru ˘ ˘ lor. Insa Iehova a considerat ca solda ¸tii israeli ¸ti erau chiar si¸ asa ¸ prea numerosi. ¸ Drept ur˘ mare, el i-a poruncit de doua ori lui Ghedeon ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ sa reduca numarul solda ¸tilor pana cand arma˘ ˘ ta israelita a ajuns de 450 de ori mai mica deˆ ˘ cat cea madianita (Jud. 7:2–8; 8:10). Iehova a ˘ ˘ Daca isfost mul ¸tumit de aceasta proportie. ¸ ˘ ˘ raeli ¸tii ar fi repurtat o victorie rasunatoare, ni˘ meni n-ar fi putut pretinde ca ea se datora ˆ eforturilor oamenilor sau ın ¸telepciunii lor!

13 Ghedeon si soldatii lui erau gata de lup¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ta. Daca te-ai fi numarat si ¸ tu printre ei, te-ai ˘ ˘ 11. Cum vom reu ¸si sa ne achitam de responsabili˘ ta ¸tile noastre teocratice, la fel ca Iosua? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ 12–14. a) Ce ınva ¸tam din victoria rasunatoare re˘ ˆ purtata de cei 300 de israeli ¸ti ımpotriva uria ¸sei armate madianite? b) Ce asigurare i-a dat Iehova lui ˘ ˆ Ghedeon? c) Cum ne ajuta Iehova ın prezent?

20

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

ˆ ˘ ˘ fi simtit ca cei fricosi¸ si¸ cei ¸ ın sigurant¸ a stiind ¸ ˘ ˘ mai putin ¸ vigilenti¸ fusesera trimisi¸ acasa? Sau ˆ ˘ ˆ ai fi avut o strangere de inima gandindu-te ˘ la ce va urma? Putem fi siguri ca Ghedeon ˆ ˆ ˘ si-a pus ıncrederea ın Dumnezeu. El a facut ¸ ˘ tot ce i s-a spus! (Cite ¸ste Judecatori 7:9–14.)

Iehova nu l-a condamnat pe Ghedeon deoaˆ ˘ ˘ rece ıi ceruse o dovada a sprijinului Sau (Jud. ˘ ˆ 6:36–40). Dimpotriva, i-a ındeplinit cererea, ˆ ˘ ıntarindu-i credinta. ¸ 14 Puterea lui Iehova de a salva este infini˘ ˘ ˘ ta. El poate sa-i scape pe slujitorii sai din orice situatie, ¸ folosindu-se chiar de persoane ce par slabe sau neajutorate. Uneori ne-am puˆ ˘ ˆ tea simti¸ coplesi ¸ ti¸ la gandul ca ımpotrivitoˆ ˘ rii nostri sunt mai multi¸ decat noi sau ca ¸ ˘ ˘ situatia ¸ noastra este disperata. Noi nu astep¸ ˘ ˘ tam ca Iehova sa ne dea dovezi miraculoase ˘ ale sprijinului sau, asa ¸ cum i-a dat lui Gheˆ ˘ ˘ ˆ deon. Insa Iehova ne face sa ne simtim ın si¸ ˘ ˘ ˘ gurant¸ a si prin intermediul ¸ ne calauzeste ¸ ˆ ˘ ˆ Cuvantului sau si ¸ sale ındru¸ al congregatiei mate de spirit (Rom. 8:31, 32). Promisiunile ˆ ˘ ˘ divine ne ıntaresc credinta ¸ si ¸ ne garanteaza ˆ ˘ ca Iehova se va dovedi ıntotdeauna Ajutorul nostru!

‘Spiritul lui Iehova a venit peste Iefta’ ˘ ˆ 15 Sa˘ analizam alt exemplu. Cand israelitii ¸ ˘ ˆ au fost nevoiti¸ sa lupte ımpotriva amonitilor, ¸ „spiritul lui Iehova a venit . . . peste Iefta“.

Iefta si-a dorit foarte mult victoria; el dorea ¸ ˘ ˘ ˘ ca Iehova sa fie laudat. De aceea, i-a facut un ˘ ˆ juramant care, ulterior, a pretins din partea ˘ ˆ lui un mare sacrificiu. Daca Iehova ıl ajuta ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ sa-i ınfranga pe amoniti, ¸ Iefta urma sa-i dedi˘ ce prima persoana din casa lui care avea ˘ ˆ ˆ ˆ sa-l ıntampine. Cea care i-a iesit ¸ ın cale a ˘ fost chiar fiica sa, unicul sau copil (Jud. 11:29–31, 34). A fost Iefta luat prin surprinˆ 15, 16. a) De ce a avut fiica lui Iefta o atitudine atat ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ de buna? b) Cum ıi ıncurajeaza exemplul ei pe parin ¸ti?

˘ Dragi parin ¸ti, prin exemplul ˘ ˆ vostru bun va ve ¸ti ıncuraja copiii ˘ ˘ sa-i slujeasca lui Iehova

˘ ˆ ˘ dere? Probabil ca nu, deoarece, cand a facut ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ juramantul, el stia ca e posibil sa fie ıntampi¸ nat de fiica sa. Totusi, respectat ju¸ Iefta si-a ¸ ˘ ˆ ˆ ramantul, ducand-o la sanctuarul din Silo, ca ¸ ˘ ˘ ˘ sa-i slujeasca toata viata ¸ lui Iehova. Fiica lui ˘ ˘ Iefta era si¸ ea o slujitoare loiala si¸ stia ca ju¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ramantul facut de tatal ei trebuia respec˘ tat. (Cite ¸ste Judecatori 11:36.) Spiritul lui ˆ ˘ Iehova le-a dat amandurora taria de care aveau nevoie.

16 De ce a fost fiica lui Iefta dispusa˘ sa˘ faca˘ ˘ ˘ un asemenea sacrificiu pentru Iehova? Fara ˆ ˘ ˘ ındoiala, zelul si¸ devotiunea tatalui ei au aju¸ ˘ ˘ ˘ ˘ tat-o sa cultive o credint¸ a puternica. Dragi parinti, ¸ exemplul vostru nu va trece neobservat. ˘ Prin deciziile pe care le luati¸ dovediti¸ ca sunteti¸ convinsi¸ de ceea ce spuneti. ¸ Copiii ascul˘ ˘ ta cu atentie ¸ rugaciunile voastre sincere, sunt ˘ receptivi la sfaturile voastre si¸ observa eforturile pe care le faceti¸ pentru a-i sluji lui Ieho˘ ˆ ˘ va cu o inima ıntreaga. Astfel, foarte probaˆ ˘ ˘ bil, ısi¸ vor dori si¸ ei sa-i slujeasca lui Iehova ˘ ˆ din toata inima. Cat de fericiti¸ veti¸ fi atunci! ˆ „Spiritul lui Iehova a ınceput ˘ sa ac ¸tioneze asupra lui“ Samson 17 Alt slujitor al lui Iehova care a primit ˆ ajutorul spiritului sfant este Samson. Biblia ˘ ˆ 17. Ce a facut Samson cu ajutorul spiritului sfant?

˘ ˆ ne spune ca spiritul lui Iehova l-a ındemnat ˘ ˆ sa-i salveze pe israeliti¸ din mana filistenilor (Jud. 13:24, 25). Samson a primit o putere ˆ ˆ ˘ ˆ nemaiıntalnita. Cand filistenii i-au convins ˘ ˆ ˆ pe unii israeliti¸ sa-l dea ın mana lor, „spiriˆ ˘ tul lui Iehova a ınceput sa actioneze asupra ¸ ˆ lui, iar franghiile de pe bratele lui au deve¸ ˆ ˘ nit ca firele de in parjolite de foc si ¸ legatuˆ rile de pe maini i s-au topit“ (Jud. 15:14). ˆ ˆ Chiar si ¸ din cauza de¸ cand ısi ¸ pierduse forta ˘ ciziilor sale gresite, Samson ‘a fost facut pu¸ ˘ ternic prin credint¸ a’ (Evr. 11:32–34; Jud. ˆ ˆ 16:18–21, 28–30). Avand ın vedere situatia ¸ ˘ ˆ deosebita ın care se afla Samson, spiritul lui ˆ Iehova a actionat asupra lui ıntr-un mod ne¸ ˘ ˆ obisnuit.

Chiar daca spiritul sfant nu ne va ¸ da puterea pe care i-a dat-o lui Samson, ˆ ˘ ˘ ˘ aceasta relatare biblica ne ıncurajeaza mult.

De ce?

ˆ ˘ ˘ ˆ Ce ınva ¸tam din modul ın care spiritul lui Dumnezeu a ac ¸tionat asupra lui . . . ˙ Moise? ˙ Iosua? ˙ Iefta?

˙ Be ¸taleel? ˙ Ghedeon? ˙ Samson?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

21

Asemenea lui Samson, le, asa ¸ cum i-a ajutat pe MoiCu ajutorul spiritului ˘ se, pe Betaleel si¸ pe Iosua. si¸ noi contam pe ajutorul ¸ ˆ ˆ sfant, vom deveni la fel Totodata,˘ folosim „sabia spispiritului sfant. De exemplu, ˆ ritului, care este cuvantul lui spiritul lui Dumnezeu ne de puternici pe plan ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Dumnezeu“, avand ıncredeajuta sa le depunem martuspiritual cum a fost ˘ ˆ ˘ re ca Iehova ne va ıntari, la rie oamenilor, asa ¸ cum ne-a Samson pe plan fizic fel ca pe Ghedeon, pe Iefta poruncit Isus (Fap. 10:42). ˆ si¸ pe Samson (Ef. 6:17, 18).

Pentru a predica ın mod te˘ Daca ne bizuim pe Iehova meinic, avem nevoie de ap˘ pentru a depasi¸ obstacolele, titudini cu care, ˆ poate, nu ˘ vom deveni la fel de puterne-am nascut. Ii suntem re˘ ˘ ˆ nici pe plan spiritual cum a cunoscatori lui Iehova ca ısi¸ fost Samson pe plan fizic. foloseste spiritul pentru a ne ¸ ˘ ˘ 19 Cu certitudine, Iehova ajuta sa ne achitam de mul˘ ˆ ˆ ˘ tele responsabilitati¸ teocratiıi binecuvanteaza pe cei care ˆ ce. La fel ca Isaia, putem sustin ¸ plini de curaj ınchinaˆ ˘ ˘ ˘ ˘ spune cu ıncredere ca ‘am rea adevarata. Daca accep˘ ˆ ˆ tam ındrumarea spiritului sfant, credinta fost trimisi¸ de Domnul Suveran Iehova si¸ de ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ spiritul sau’ (Is. 48:16). Noi ne ındeplinim noastra se va ıntari. In urmatorul articol, ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ serviciul din toata inima, fiind convinsi¸ ca Ievom analiza cateva relatari ıncurajatoare din ˘ ˘ hova ne va ajuta sa ne dezvoltam aptitudiniScripturile grecesti si¸ vom vedea cum ¸ crestine ¸ a actionat spiritul lui Iehova asupra slujitori¸ ˆ ˘ 18, 19. a) Cum ne ıncurajeaza exemplul lui Samˆ ˘ ˆ ˘ ˆ lor fideli din secolul I, ınainte si¸ dupa Pentison? b) Ce ai ınva ¸tat din exemplele analizate ın acest costa din 33 e.n. articol?

18

CRESTINII DIN SECOLUL I ¸ ˆ SI ¸ ¸ DIN PREZENT, INDRUMATI DE SPIRITUL LUI DUMNEZEU ˆ ˘ ˘ „Toate aceste lucrari le ınfaptuieste ¸ unul si ¸ acelasi ¸ spirit.“ (1 COR. 12:11) ˆ ˆ ENTICOSTA. La ce te gandesti ¸ cand auzi ˆ ˘ ˘ acest cuvant? Probabil ca la revarsarea ˆ spiritului sfant si ¸ la evenimentele remarca-

P

ˆ 1. Ce vom studia ın acest articol?

22

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

bile ce au urmat (Fap. 2:1–4). Cu acea ocaˆ ˆ ˆ zie, modul ın care Dumnezeu ısi ¸ ındruma ˆ slujitorii s-a schimbat. In articolul prece˘ ˆ dent, am vazut cum i-a ajutat spiritul sfant ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ pe ınchinatorii sai din vechime sa-si ¸ duca la

ˆ ındeplinire sarcinile dificile pe care le primi˘ ˆ sera. In acest articol, vom analiza deosebirea ˆ ˆ dintre modul de actiune a spiritului sfant ın ¸ ˆ timpurile precrestine si ¸ ¸ ın secolul I. De ase˘ menea, vom vedea cum actioneaz a spiritul ¸ ˆ sfant asupra crestinilor de azi. ¸ ˘ „Iata sclava lui Iehova!“ ˆ ˆ 2 Cand spiritul sfant a fost turnat peste dis˘ ˆ cipoli, Maria era si ¸ ea prezenta ın acea came˘ ra de sus din Ierusalim (Fap. 1:13, 14). Cu ˆ ˘ mai bine de treizeci de ani ın urma, ea simˆ ˆ tise actiunea spiritului sfant ıntr-un mod cu ¸ ¸ totul deosebit. Iehova a transferat din cer ˘ ˆ viata ¸ Fiului sau ın uterul Mariei, care era vir˘ ˘ ˆ ˘ ˘ gina. Astfel, ea a ramas ınsarcinata „prin spiˆ ritul sfant“ (Mat. 1:20).

3 De ce a primit Maria acest privilegiu ˘ ˆ ˘ unic? Dupa ce ıngerul i-a explicat Mariei ca ˘ ˆ ˆ avea sa-l poarte ın pantece pe Fiul lui Dum˘ nezeu, ea a exclamat: „Iata sclava lui Ieho˘ ˘ ˘ va! Sa mi se faca dupa cuvintele tale“ (Luca ˘ ˘ 1:38). Reactia ¸ prompta a Mariei dezvaluia starea inimii ei, pe care Iehova o cunostea ¸ ˘ ˆ foarte bine. Maria era gata sa ındeplineas˘ ˆ ca vointa ¸ lui Dumnezeu. Ea nu l-a ıntrebat ˆ pe ınger cum o vor privi cei din comunitate ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ cand vor afla ca e ınsarcinata sau cum va fi ˘ afectata relatia ¸ cu logodnicul ei. Numin˘ du-se sclava lui Iehova, Maria a dovedit ca ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ avea ıncredere deplina ın Stapanul ei.

4 Ai simtit vreodata˘ ca˘ responsabilita˘ tile pe ¸ ¸ ˆ care le ai ın serviciul sacru sunt prea dificile sau chiar coplesitoare?

Fiecare dintre noi ar ¸ ˘ ˆ ˆ trebui sa se ıntrebe: „Am eu ıncredere depli˘ ˘ ˘ na ca Iehova dirijeaza lucrurile conform ˘ vointei ¸ sale? Sunt dispus sa fac tot ce vrea ˘ ˘ ˘ el?“. Fii convins ca Iehova le da spiritul sau ˆ ˆ ˆ celor care ısi ¸ pun ıncrederea ın El si-l ¸ recu˘ ˆ nosc ca Stapan absolut (Fap. 5:32). ˆ 2. Cum a sim ¸tit Maria ac ¸tiunea spiritului sfant?

3, 4. Ce atitudine a avut Maria ¸si cum putem urma exemplul ei?

Petru a primit ajutorul spiritului ˘ 5 Asemenea Mariei, apostolul Petru a vaˆ ˆ zut si ¸ puterea spiritului sfant ınain¸ a simtit te de Penticosta din 33 e.n. Isus le-a dat lui si ¸ celorlalti¸ apostoli autoritatea de a scoate demoni (Mar. 3:14–16). Desi ¸ Scripturile nu ˘ ˘ prezinta multe detalii, se pare ca Petru s-a ˘ folosit de autoritatea primita. Actiunea spi¸ ˆ ˘ ˆ ritului sfant a fost evidenta si ¸ cand Petru, la ˘ chemarea lui Isus, a mers pe apele Marii Ga˘ ˘ ˆ lileii. (Cite ¸ste Matei 14:25–29.) Fara ındoia˘ ˆ la, el s-a bazat pe ajutorul spiritului sfant pentru a face astfel de fapte de putere. Dar ˘ spiritul lui Dumnezeu avea sa actioneze si ¸ ¸ ˆ ın alte moduri asupra lui Petru si ¸ a celorlalti¸ discipoli.

6 Cu ocazia Penticostei, Petru si ceilalti ¸ ¸ ˆ discipoli au primit capacitatea de a vorbi ın ˘ ˆ ˘ limbile strainilor aflati¸ ın vizita la Ierusalim. Apoi, Petru a luat initiativa si ¸ ¸ s-a ˘ adresat multimii (Fap. 2:14–36). Acest bar¸ bat, uneori fricos, alteori impulsiv, a pri˘ ˆ mit curajul de a depune marturie ın pofi˘ da amenint¸ arilor si (Fap. ¸ ¸ a persecutiilor ˆ 4:18–20, 31). De asemenea, spiritul sfant i-a ˘ dezvaluit informatii ¸ pe care altfel nu ar fi ˘ ˘ avut cum sa le cunoasca (Fap. 5:8, 9). Tot ˆ spiritul sfant a fost cel care i-a dat puterea ˘ ˘ ˆ sa faca o ınviere (Fap. 9:40). ˆ ˆ 7 Petru a ın teles chiar si ¸ ¸ ınainte de Penti˘ ˘ costa multe adevaruri predate de Isus (Mat. 16:16, 17; Ioan 6:68). Dar altele i s-au cla˘ ˘ ˘ ˘ rificat abia dupa aceasta sarbatoare. De pil˘ ˆ ˘ ˘ da, Petru nu a ınteles ca, dupa trei zile, Isus ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ avea sa fie ınviat ın spirit si ¸ nici ca Regatul ˘ ˆ urma sa fie instaurat ın ceruri (Ioan 20:6–10; ˆ ˆ 5. Cum l-a ajutat spiritul sfant pe Petru ınainte de Penticosta din 33 e.n.? ˆ 6. Ce a putut face Petru cu ajutorul spiritului sfant ˆ ˘ ın timpul Penticostei ¸si dupa? ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ 7. Ce ınva ¸taturi ale lui Isus a ın ¸teles Petru dupa ce a fost uns cu spirit?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

23

˘ ˘ Fap. 1:6). Pentru el nu era clara ideea ca oa˘ ˘ menii puteau sa devina creaturi spirituale ¸ ˆ si ˘ ˘ ˆ ˘ sa domneasca ıntr-un regat ceresc. Insa, ˘ ˆ dupa ce a fost botezat cu spirit sfant si ¸ a pri˘ ˘ ˆ mit sperant¸ a cereasca, el a putut ıntelege ¸ ˆ ˘ ˘ aceste ınvat¸ aturi ale lui Isus. ˆ 8 Dupa˘ ce au primit spirit sfant, discipolii ˆ lui Isus au dobandit perspicacitate spiritua˘ ˆ ˆ ˘ la, ınteleg and unele adevaruri profunde. ¸ ˘ ˘ Prin inspiratie ¸ divina, barbatii ¸ care au redac˘ tat Scripturile grecesti ne-au dezva¸ crestine ¸ luit aspecte uluitoare legate de scopul lui Ieˆ hova (Ef. 3:8–11, 18). Astfel, atat crestinii ¸ ˆ ˘ unsi, ¸ cat si ¸ „alte oi“ se hranesc cu aceleasi ¸ ˘ adevaruri spirituale (Ioan 10:16). Pretuie ¸ sti ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ınvat¸ aturile din Cuvantul lui Dumnezeu pe ˆ care le-ai aflat si gratie ¸ ¸ spiritului ¸ le-ai ınteles ˆ sfant?

Pavel a fost ˆ „umplut de spirit sfant“ 9 La aproximativ un an dupa˘ Penticosta ˆ din 33 e.n., Saul, cunoscut mai tarziu ca Paˆ vel, a fost uns cu spirit sfant. Spiritul i-a dat capacitatea de a face lucruri care ne sunt si ¸ ˘ noua de folos. Apostolul Pavel a fost inspi˘ ˘ rat sa scrie 14 carti¸ biblice. Si, ¸ la fel ca Peˆ ˘ ˆ ˘ tru, a fost ajutat de spiritul sfant sa ınteleag a ¸ ˘ speranta ¸ cereasca a nemuririi si ¸ a neputre˘ zirii si ¸ sa scrie despre ea. Tot prin puterea ˘ ˘ spiritului, Pavel a facut vindecari, a scos deˆ moni si ¸ chiar a ınviat pe cineva. Dar spiriˆ ˘ ˘ tul sfant l-a ajutat sa faca o lucrare si ¸ mai ˘ importanta, pe care si slujitorii lui Dumne¸ ˆ ˘ ˆ zeu de azi o ındeplinesc, chiar daca nu ın mod miraculos. ˆ ˆ ˆ 10 Intrucat a fost „umplut de spirit sfant“, ˆ ˘ Pavel l-a ınfruntat plin de curaj pe un vraji˘ ˘ ˆ 8. Cu ce adevaruri spirituale se hranesc atat cre ¸stiˆ nii un ¸si, cat ¸si „alte oi“? ˆ ˘ ˆ 9. Ceˆ a ınfaptuit Pavel prin puterea spiritului sfant? ˆ ˘ 10. In ce sens l-a ajutat spiritul sfant pe Pavel sa ex˘ ˘ puna adevarul?

24

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

tor din Cipru. Proconsulul acestei insule a ˆ ˘ ˘ asistat la discutie, ¸ a fost „uluit de ınvat¸ atura ˘ lui Iehova“ si ¸ a acceptat adevarul (Fap. ˘ 13:8–12). Evident, Pavel stia ca doar cu aju¸ ˆ ˘ ˘ ˘ torul spiritului sfant putea sa expuna adevaˆ rul cu mult curaj (Mat. 10:20). Mai tarziu, el ˘ chiar i-a implorat pe crestinii din Efes sa-l ¸ ˘ roage pe Iehova sa-i dea puterea ‘de a vorbi’ (Ef. 6:18–20).

11 Asadar, spiritul lui Dumnezeu l-a ajutat ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ pe Pavel sa vorbeasca despre adevar. Insa tot ˘ ˆ spiritulˆ i-a interzis sa predice ın anumite ˘ ˆ ˘ ˘ zone. Intelegem deci ca, ın calatoriile sale ¸ ˆ misionare, Pavel a fost ındrumat de spiritul ˆ sfant (Fap. 13:2). (Cite ¸ste Faptele 16:6–10.) ˆ ˘ Iehova ısi ¸ foloseste ¸ si ¸ astazi spiritul pentru a coordona lucrarea de predicare. Asemenea ˘ lui Pavel, toti¸ slujitorii lui Dumnezeu se stra˘ ˘ duiesc sa declare vestea buna cu mult zel si ¸ ˘ ˆ ˘ curaj. Chiar daca ındrumarea divina nu este ˘ ˆ la fel de evidenta ca ın timpul lui Pavel, pu˘ ˘ ˘ tem fi siguri ca Iehova continua sa-si ¸ fo˘ loseasca spiritul pentru ca oamenii meri˘ ˘ ˘ ˘ tuosi ¸ sa auda adevarul si ¸ sa fie atrasi ¸ la El (Ioan 6:44). ˆ ˆ 11. Cum l-a ındrumat spiritul sfant pe Pavel?

˘ For ¸ta activa a lui Dumnezeu i-a dat lui Pavel ˆ puterea de a se ımpotrivi spiritelor rele

˘ „Diferite lucrari“ ˆ ˘ ˆ Este foarte ıncurajator sa citim ın Biblie ˆ cum a binecuvantat Iehova congregatia ¸ cres-¸ ˆ tinilor unsi ¸ din secolul I. Spiritul sfant le-a ˘ ˘ dat capacitati¸ deosebite, sau „daruri“. Iata ce ˆ ˘ a scris Pavel ın scrisoarea catre corinteni: „Sunt diferite daruri, dar este acelasi ¸ spirit, sunt diferite servicii, dar este acelasi ¸ Domn, ˘ sunt diferite lucrari, dar Dumnezeu, care le ˆ ˘ ˆ ınfaptuieste ¸ este ace¸ pe toate acestea ˆ ın toti, ˘ lasi“ ¸ (1 Cor. 12:4–6, 11). Intr-adevar, spiritul ˆ ˆ sfant poate actiona ın moduri diferite asupra ¸ ˆ ˆ slujitorilor lui Dumnezeu ın vederea ındepliˆ ˆ nirii unui anumit scop. Spiritul sfant ındru˘ ˆ ˘ ˆ ma atat „turma mica“, cat si ¸ clasa „alte oi“ (Luca 12:32; Ioan 10:16). Dar el nu actionea¸ ˘ ˆ ˘ za ın acelasi ¸ fel asupra fiecarui membru al congregatiei. ¸ ˘ ˆ 13 De exemplu, batr anii sunt numiti¸ de ˆ ˘ ˆ spiritul sfant (Fap. 20:28). Dar nu toti¸ batranii de congregatie unsi ¸ sunt crestini ¸ ¸ cu spiˆ rit. Ce ıntelegem de aici? Spiritul lui Iehova ¸ ˘ ˆ actioneaz a ın moduri diferite asupra mem¸ brilor congregatiei. ¸ 14 Acelasi spirit care le da˘ celor unsi con¸ ¸ ˘ vingerea ca au primit „un spirit de adoptie“, ¸ ˘ ca sunt fii ai lui Dumnezeu, a fost folosit de ˆ ˘ Iehova pentru a-l ınvia pe Isus la viat¸ a neˆ muritoare ın cer. (Cite ¸ste Romani 8:11, 15.)

Prin intermediul acestui spirit, Iehova a adus ˆ ˘ ın existent¸ a universul (Gen. 1:1–3). Tot cu ˆ ajutorul spiritului sfant, Betaleel a realizat ¸ ˘ o lucrare extraordinara pentru tabernacol, ˘ Samson a facut fapte de putere uluitoare, iar ˘ apostolul Petru a umblat pe apa. Asadar, a ¸ ˆ ˘ avea spiritul lui Dumnezeu nu ınseamna a ˘ fi uns cu spiritul sau, ungerea fiind doar una ˘ ˆ dintre modalitatile ¸ speciale ın care actionea¸ ˘ za spiritul. Alegerea crestinilor unsi ¸ ¸ este dreptul exclusiv al lui Iehova.

12

˘ ˆ ˆ 12–14. Ac ¸tioneaza spiritul sfant ın acela ¸si fel asupra tuturor slujitorilor lui Dumnezeu? Explica ¸ti.

˘ ˘ E adevarat, forta ¸ activa a lui Dumnezeu ˆ ˘ a actionat ıntotdeauna asupra slujitorilor sai ¸ ˆ ın moduri diferite. Dar, la Penticosta din ˆ ˘ ˘ 33 e.n., Iehova a ınceput sa-si ¸ foloseasca spiˆ ˘ ˆ ritul ıntr-un mod special, revarsandu-l asu˘ pra slujitorilor sai. Desi ¸ ungerea cu spirit nu ˆ ˆ va continua la nesfarsit, ¸ spiritul sfant va actiona mereu asupra slujitorilor lui Dumne¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ zeu, astfel ıncat acestia sa ınfaptuiasca voin¸ ˘ ta ¸ divina pentru eternitate. ˆ 16 Ce realizeaza˘ ın prezent slujitorii lui Ieˆ ˘ hova cu ajutorul spiritului sau? In Revelatia ¸ ˘ 22:17 se spune: „Spiritul si ¸ mireasa continua ˘ ˘ ˘ ˘ sa zica: «Vino!» Si ¸ oricine aude sa zica: ˆ ˘ ˘ «Vino!» Si ¸ oricui ıi este sete sa vina si ¸ orici˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ne vrea, sa ia apa vietii ¸ fara plata“. Indemˆ nati¸ de spiritul lui Dumnezeu, crestinii ıi ¸ ˘ ˘ invita sa ia apa vietii ¸ pe toti¸ cei care vor. Cei ˆ ˘ unsi ¸ sunt ın fruntea acestei lucrari, iar „alte ˆ ˘ ˆ ˘ oi“ ıi ajuta s-o ındeplineasca. Membrii am˘ ˆ ˆ belor clase se lasa ındrumati¸ de spiritul sfant ˘ ˆ ˘ pentru a raspandi aceasta invitatie.

Ei si-au ¸ ¸ ˆ simbolizat dedicarea la Iehova botezandu-se ˆ ˘ „ın numele Tatalui, al Fiului si ¸ al spiritului ˆ ˘ ˆ sfant“ (Mat. 28:19). Cu totii ¸ accepta ındruˆ ˘ ˘ marea spiritului, permit¸ and ca el sa produca ˆ rod ın viata ¸ lor (Gal. 5:22, 23). Si, ¸ cu ajuto˘ ˘ rul aceluiasi ¸ spirit, fac tot posibilul sa traias˘ ˆ ˘ ca la ınaltimea normelor de sfintenie ale lui ¸ ¸ Iehova (2 Cor. 7:1; Rev. 7:9, 14).

15

˘ ˘ Sa continuam ˘ ˆ sa cerem spirit sfant ˘ ˘ ˘ 17 Indiferent ca speri sa traiesti vesnic pe ¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ pamant sau ın cer, Iehova ıti¸ poate da „pu˘ ˘ ˘ terea care depase ¸ ste ¸ normalul“ ca sa-ti¸ pasˆ ˘ ˆ trezi integritatea pana la sfarsit ¸ (2 Cor. 4:7). ˆ ˆ 15. Va continua ungerea cu spirit sfant la nesfar ¸sit?

Explica ¸ti. ˘ ˆ 16. Ce realizeaza ın prezent slujitorii lui Iehova cu ˘ ajutorul spiritului sau? ˘ 17. Cum po ¸ti demonstra ca ai spiritul lui Dumnezeu?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

25

ˆ ˘ ˘ ˆ Spiritul sfant ıi ajuta pe to ¸ti cre ¸stinii adevara ¸ti, indiferent de speran ¸ta lor

˘ Poate ca esti predici ¸ ridiculizat deoarece ˆ ˘ ˘ vestea buna despre Regat. Insa nu uita: ˘ ‘Daca esti ¸ batjocorit pentru numele lui Cris˘ tos, esti ¸ fericit, fiindca spiritul gloriei, da, spiritul lui Dumnezeu, se odihneste ¸ peste tine’ (1 Pet. 4:14). ˘ ˆ 18 Iehova le daruie ste ¸ spirit sfant celor care ˘ i-l cer cu sinceritate. Iar spiritul sau te va aju˘ ta nu doar sa-ti¸ dezvolti¸ aptitudinile, ci si ¸ ˘ ˘ sa-ti¸ doresti ¸ sa te dedici trup si ¸ suflet servi˘ ciului sacru. Pavel a dat urmatoarea asigu˘ rare: „Dumnezeu este cel care, dupa buna ˘ ˘ ˆ ˘ sa placere, lucreaza ın voi ca sa vreti¸ si, ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ totodata, sa ınfaptuiti“.

Profitand de darul ¸ ˆ ˘ pretios al spiritului sfant si ¸ ¸ straduindu-te ˘ ˆ ˆ ‘sa tii vei putea ‘lu¸ strans cuvantul vietii’, ¸ ˘ cra la salvarea ta, cu teama si ¸ tremur’ (Filip.

2:12, 13, 16).

19 Asadar, bizuie-te pe ajutorul spiritului ¸ˆ ˆ ˘ sfant. Indeplineste ¸ cu daruire orice respon˘ sabilitate pe care ti-o da Iehova. Foloseste¸ ¸ ti¸ ˘ 18, 19. a) Cum te ajuta Iehova prin intermediul ˆ ˘ ˆ ˘ spiritului sfant? b) Ce e ¸sti hotarat sa faci?

26

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

ˆ ˘ la maximum aptitudinile ın serviciul sau si ¸ ˘ ˘ ˆ roaga-l sa-ti¸ binecuvanteze eforturile (Iac. ˘ ˆ 1:5). Cu ajutorul lui Iehova, vei reusi ¸ sa ınˆ ˘ ˘ ˘ telegi Cuvantul sau, sa faci fat¸ a problemelor ¸ ˘ ˘ ˆ vietii ¸ si ¸ sa predici vestea buna. Isus ne-a ın˘ demnat: „Continuati¸ sa cereti¸ si ¸ vi se va da, ˘ ˘ ˘ continuati¸ sa cautati¸ si ve ti g asi, continuati¸ ¸ ¸ ˘ sa bateti¸ si ¸ vi se va deschide“. Poti¸ fi sigur ˘ ˆ ˆ ˘ deci ca Iehova ıti¸ va da spiritul sfant daca i-l ˘ ˘ ˘ ceri cu staruint¸ a (Luca 11:9, 13). Roaga-l fier˘ ˘ binte sa te ajute sa urmezi exemplul slujito˘ ˘ rilor sai fideli din toate timpurile. Da, lasa-te ˆ ˆ ındrumat de spiritul sfant!

Explicati: ¸ ˙ Cum putem imita exemplul Mariei? ˆ ˆ ˙ In ce sens a fost Pavel ındrumat de spiritul lui Dumnezeu? ˆ ˆ ˙ Cum sunt ındrumati¸ ın prezent slujitorii lui Dumnezeu de spiritul ˆ sfant?

Nu permite bolii ˘ ˘ ˘ sa-ti¸ rapeasca bucuria ˘ ˘ ˆ MAGINEAZA-TI ¸ ca te trezesti ¸ ın fiecare di˘ ˘ ˘ minea ¸ta cu groaza ca va trebui sa supor ¸ti ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ınca o zi de suferin ¸ta fizica sau sufleteasca. ˘ Poate ca, asemenea lui Iov, si ¸ tu spui: „Mai ˆ bine moartea decat aceste chinuri“ (Iov ˘ ˆ 7:15, Biblia sinodala, 2001). Ce po ¸ti face ın ˆ ˘ cazul ın care te lup ¸ti cu o boala de ani de zile? ˘ ˆ Mefiboset, ¸ fiul lui Ionatan, a trebuit sa ın˘ ˆ dure o grea suferin ¸ta. Cand avea cinci ani, „a ˘ ˘ ˆ ˘ cazut si ¸ a ramas olog“ (2 Sam. 4:4). Pe langa durerile cauzate de infirmitate, imaginea˘ ˘ ˆ za- ¸ti zbuciumul sau sufletesc cand a fost ˘ ˘ acuzat pe nedrept ca l-a tradat pe regele Daˆ vid pierdut o parte din avere. ¸ ˆ ˘ sau cand si-a ˘ ˘ ˆ Insa Mefiboset ¸ nu s-a lasat niciodata ıngenuncheat de probleme. El si-a purtat cu ¸ ˘ ˆ demnitate povara infirmita ¸tii, a ındurat ca˘ ˘ lomnia si ¸ a trecut peste dezamagiri, pasˆ trandu-si ¸ bucuria (2 Sam. 9:6–10; 16:1–4; 19:24–30).

Si ¸ apostolul Pavel a avut parte de suferin˘ ˘ ˆ ¸ta: el a trebuit sa suporte „un spin ın carne“ (2 Cor. 12:7). Spinul respectiv era, poate, o ˘ ˆ afec ¸tiune fizica sau ımpotrivirea pe care o ˆ ˆ avea de ındurat din partea celor ce ıi contestau apostolatul. Indiferent de situa ¸tie, se ˘ ˘ pare ca era vorba despre o problema care tre˘ ˆ na de multa vreme si ¸ care ıi provoca suferin˘ ˘ ˘ a fizic a sau sufleteasc a (2 Cor. 12:9, 10). ¸t

I

˘ Astazi, unii slujitori ai lui Dumnezeu sunt ˘ chinui ¸ti de boli cronice sau de tulburari afective. De exemplu, Magdalena a fost diag˘ ˆ nosticata la varsta de 18 ani cu lupus erite˘ ˘ matos sistemic, o boala autoimuna. „Eram ˆ ˘ ˘ ıngrozita, marturiseste ¸ ea. Cu trecerea timˆ pului, boala s-a agravat, provocandu-mi tul˘ burari digestive, ulcera ¸tii la nivelul mucoa˘ ˘ ˘ sei bucale si ¸ probleme de tiroida“. Alta sora, ˘ ˆ ˘ pe nume Izabela, trebuie sa ınfrunte o boala ˘ ˘ ˆ ˘ insidioasa. Ea spune: „Sufar de depresie ınca ˘ ˘ ˘ din copilarie. Din aceasta cauza am atacuri ˘ de panica, probleme respiratorii si ¸ cram˘ ˘ ˘ pe stomacale. Ma simt efectiv secatuita de puteri“. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Sa ınva ¸tam sa ne acceptam limitele ˘ ˘ ne pot otravi via ¸ta. ˆ Bolile sau infirmita ¸tile ˘ ˘ In acest caz, ar trebui sa ne analizam cu sin˘ ˘ ceritate situa ¸tia. Cu siguran ¸ta, nu e usor ¸ sa ˘ ˘ ˘ ne acceptam limitele. Iata ce afirma Magda˘ ˘ lena: „Boala mea avanseaza. Deseori ma ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ simt atat de obosita, ıncat nici nu ma pot ˘ ˘ da jos din pat. Fiind o boala imprevizibila, ˘ mi-e greu sa-mi fac planuri pe termen lung.

Dar cea mai mare nemul ¸tumire a mea este ˘ ˆ aceea ca nu mai pot face ın serviciul lui Ieˆ ˘ ˆ hova atat de mult cum faceam ınainte“. ˘ ˘ Zbigniew ne spune: „Pe masura ce anii ˘ ˆ ˘ ˘ trec, artrita reumatoida ımi consuma toata TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

27

ˆ ˆ energia si ¸ ımi distruge articula ¸tiile. Cand in˘ ˘ flama ¸tia devine acuta, nu pot sa fac mai ni˘ ˘ mic, iar asta ma demoralizeaza“. ˆ ˘ ˆ In urma cu ca ¸tiva ani, medicii i-au spus ˘ ˘ Barbarei ca are o tumoare evolutiva pe ˘ ˆ creier. „Dintr-odata ın corpul meu s-au pro˘ ˘ ˘ ˘ dus multe schimbari, zice ea. Ma simt fara ˆ putere, am deseori dureri de cap si ¸ ımi este ˘ ˘ greu sa ma concentrez. Din cauza acestor limite, via ¸ta mea nu mai e ce-a fost.“ ˆ ˘ Toate aceste persoane i se ınchina lui Ie˘ hova si ¸ acorda prioritate serviciului sacru. ˆ ˆ ˆ Ele ısi ¸ pun ıncrederea ın Dumnezeu si ¸ se ˘ ˘ bucura de sprijinul sau (Prov. 3:5, 6). ˘ Cum ne ajuta Iehova ˘ ˘ Nu ar trebui sa credem ca suferin ¸ta prin ˘ ˘ care trecem este o dovada a dezaprobarii diˆ ˘ ˆ ˆ vine (Plang. 3:33). Sa ne gandim prin cate ˘ a trecut Iov chiar daca era „ireprosabil si ¸ ¸ ˆ ˘ drept“ (Iov 1:8). Dumnezeu nu ıncearca pe nimeni cu lucruri rele (Iac. 1:13). Toate boliˆ le, inclusiv cele psihice, nu sunt decat o

˘ Ei continua ˘ sa predice ˆ ın pofida bolii

˘ ˘ ˘ ˘ mostenire apasatoare lasata de primii nostri ¸ ¸ ˘ parin ¸ti, Adam si ¸ Eva (Rom. 5:12). ˘ Totusi, ¸ Iehova si ¸ Cristos nu-i lasa pe cei ˘ ˘ ˆ drep ¸ti fara ajutor (Ps. 34:15). Cand trecem prin momente grele, apreciem si ¸ mai mult ˘ ˘ faptul ca Dumnezeu este ‘refugiul si ¸ forta˘ rea ¸ta noastra’ (Ps. 91:2). Ce te poate ajuta ˘ ˘ ˆ sa- ¸ti pastrezi bucuria cand te confrun ¸ti cu ˘ ˘ probleme aparent fara iesire? ¸ ˘ Rugaciunea. La fel ca slujitorii fideli din ˘ ˆ vechime, roaga-te lui Iehova, aruncandu- ¸ti ˘ ˆ povara asupra lui (Ps. 55:22). Rugaciunea ı ¸ti ˆ va aduce „pacea lui Dumnezeu, care ıntrece ˆ ˘ ˘ ˆ orice gandire“. Aceasta pace profunda ‘ı ¸ti va ˘ pazi inima si ¸ mintea’ (Filip. 4:6, 7). Magdale˘ ˘ ˘ ˘ ˆ na, de pilda, reuse ¸ ste ¸ sa faca fa ¸ta bolii rugandu-se lui Iehova si ¸ bizuindu-se pe ajutorul ˆ ˆ ˆ lui. Ea spune: „Cand ımi deschid inima ına˘ ˆ ˘ intea lui Iehova, ma linistesc si ¸ ¸ ımi recapat ˆ ˘ ˆ bucuria. Acum ın ¸teleg cu adevarat ce ın˘ ˘ ˆ seamna sa te bizui ın fiecare zi pe Dumnezeu“ (2 Cor. 1:3, 4).

˘ „Deoarece nu ma mai pot deplasa singur, so ¸tia mea, precum ¸si unii fra ¸ti ¸si surori ˘ ˆ ˆ ma ınso ¸tescˆ ın lucrarea de ˘ predicare. Inva ¸t pe de rost ˘ prezentari ¸si versete biblice.“ ˘ ˘ (Jerzy — nevazator)

˘ „Depun marturie prin telefon, dar ¸si prin scrisori ¸si ˆ chiar corespondez cu cateva ˆ persoane interesate. Cand ˘ ˆ sunt internata, las ıntot˘ deauna pe noptiera Biblia ¸si publica ¸tiile noastre. Astfel ˘ ˆ am reu ¸sit sa ıncep multe conversa ¸tii frumoase.“ (Magdalena — lupus eritematos sistemic) ˆ ˘ „Imi place lucrarea din casa ˆ ˘ ˆ ˘ ın casa, dar cand nu ma ˘ simt bine, depun marturie la telefon.“ (Izabela — depresie ˘ clinica)

28

˘ ˘ Tatal nostru ceresc ne raspunde la ru˘ ˆ gaciuni dandu-ne putere prin intermediul ˆ ˆ ˘ spiritului sfant, al Cuvantului sau si ¸ al fra ¸ti˘ lor nostri ¸ de credin ¸ta. Evident, nu ne astep¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ tam ca Iehova sa ne ındeparteze ın mod miraculos boala sau infirmitatea, dar putem fi ˘ ˆ ˘ siguri ca ne va da ın ¸telepciune si ¸ for ¸ta pen˘ ˘ tru a depasi ¸ orice problema (Prov. 2:7). El te ˆ ˘ ˆ ˘ poate ıntari, dandu- ¸ti „puterea care depase ¸ s-¸ te normalul“ (2 Cor. 4:7). ˘ Familia. Atmosfera plina de iubire si ¸ de ˆ ˘ ˆ ın ¸telegere din familie te poate ajuta sa ınˆ ˘ ˘ duri boala. Nu uita ınsa ca si ¸ cei dragi ¸tie su˘ ˆ ˘ ˘ fera ımpreuna cu tine. Si ¸ ei ar putea sa se ˘ simta la fel de neputinciosi. ¸ Cu toate acesˆ ˘ ˆ tea, ı ¸ti sunt alaturi chiar si ¸ ın momentele ˘ ˘ ˆ ˘ critice. Iar, daca va ve ¸ti ruga ımpreuna, ˘ ˆ ˘ ˘ ve ¸ti reusi ¸ sa dobandi ¸ti „o inima calma“ (Prov. 14:30). ˘ Barbara apreciaza mult sprijinul fiicei sale si ¸ al altor surori tinere din congrega ¸tie: „Ele ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ma ajuta sa merg ın predicare. Zelul lor ma ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ıncurajeaza si ¸ ımi mangaie inima“. Zbig-

niew vorbeste ¸ si ¸ el despre ajutorul nepre ¸tuit ˆ al so ¸tiei lui: „Ea seˆ ıngrijeste ¸ de aproape toa˘ ˘ ˘ ˘ ˆ te treburile casei. In plus, ma ajuta sa ma ımˆ ˆ ˆ brac si ¸ ımi duce geanta la ıntruniri si ¸ ın lucrarea de predicare“. ˘ Fra ¸tii de credin ¸ta. Compania fra ¸tilor si ¸ a su˘ ˆ ˆ rorilor noastre ne da curaj si¸ ne mangaie. Dar ˆ ˆ ˘ ˘ ce po ¸ti face cand boala te ımpiedica sa mergi ˆ la ıntruniri? Magdalena povesteste: ¸ „Congreˆ ˆ ˘ ga ¸tia ımi pune la dispozi ¸tie ınregistrarile auˆ dio ale ıntrunirilor. De multe ori, fra ¸tii si ¸ su˘ ˘ ˘ ˘ ˆ rorile ma suna ca sa ma ıntrebe ce mai pot ˆ face pentru mine. De asemenea, ımi trimit ˆ ˘ ˆ scrisori ıncurajatoare. Stiu ca se gandesc la ¸ ˘ ˘ ˘ mine si ¸ ca se preocupa de bunastarea mea, iar ˘ ˘ ˘ ˆ asta ma ajuta sa ındur mai usor ¸ boala“. ˘ ˘ Izabela, care sufer a de depresie, marturiˆ seste: „In congrega ¸tie am mul ¸ti «ta ¸ti» si ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ «mame», care ma asculta si ¸ ıncearca sa ma ˆ ˘ ın ¸teleaga. Congrega ¸tia este familia mea, este ˘ locul unde gasesc pace si ¸ bucurie“. ˆ ˆ ˘ Asadar, cand treci prin ıncercari nu te ¸ izola. Pre ¸tuie ste compania membrilor ¸

˘ ˆ „Nu pot sa duc decat o ser˘ ˘ ˆ vieta u ¸soara, cu cateva revisˆ ˆ te. Stau ın lucrare atat timp ˆ ˘ cat pot sa suport durerile articulare.“ (Zbigniew ˘ ˘ — artrita reumatoida)

˘ „Merg cu placere la vizite ulterioare ¸si la studii biblice. ˆ ˘ ˆ Cand ma simt mai bine, ımi ˘ ˘ ˆ place sa predic din casa ın ˘ casa.“ (Barbara — tumoare pe creier)

ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ Atat tinerii, cat ¸si cei ın varsta ıi pot ıncuraja pe al ¸tii

ˆ congrega ¸tiei (Prov. 18:1). In felul acesta, vei ˆ fi o ıncurajare pentru fra ¸tii si ¸ surorile de cre˘ ˘ ˆ ˆ ˘ din ¸ta. Poate ca la ınceput ı ¸ti va fi greu sa le ˘ ˆ ˘ ˆ vorbesti ¸ despre necesita ¸tile tale, ınsa ei ı ¸ti ˘ vor aprecia sinceritatea si ¸ vor avea prilejul sa ˘ ˘ ˘ manifeste fa ¸ta de tine „o afec ¸tiune fra ¸teasca ˘ neipocrita“ (1 Pet. 1:22). De exemplu, ai pu˘ ˘ ˘ ˆ tea sa-i rogi sa te duca cu masina la ıntruniri ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ sau sa te ınso ¸teasca ın lucrarea de predicare. ˆ ˘ Si, ¸ cand sim ¸ti nevoia, nu ezita sa- ¸ti deschizi ˆ inima ın fa ¸ta unui frate sau a unei surori de ˘ ˘ credin ¸ta. Evident, nu trebuie sa avem pre˘ ˘ ten ¸tii exagerate, ci trebuie sa fim recunoscatori pentru ajutorul lor. ˆ Fii pozitiv. Cand esti ¸ bolnav, de cele mai ˘ multe ori depinde doar de tine sa nu- ¸ti pierzi ˘ bucuria. Daca ai fi ursuz sau ai permite ca ˘ descurajarea sa te doboare, ai putea ajunge ˘ ˆ ˘ ˘ sa ai o gandire negativa. Biblia afirma: „Spiˆ ˘ ˘ ritul omului ındura boala, dar spiritul aba˘ tut, cine poate sa-l suporte?“ (Prov. 18:14). ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ „Incerc din rasputeri sa nu ma gandesc la ˘ ˆ problemele mele si ¸ sa profit de zilele cand ˘ ma simt bine, spune Magdalena. Citesc cu ˘ ˘ placere relatarile autobiografice ale fra ¸tilor ˘ ˆ si ¸ ale surorilor care au ramas fideli ın pofida 30

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

˘ ˆ unor boli cronice, iar exemplul lor ma ıncu˘ ˘ ˘ rajeaza“. Izabela este convinsa ca Iehova o ˘ ˆ ˆ iubeste, ceea ce ıi da for ¸ta de a merge ına¸ ˘ ˘ inte: „Mˆ a simt pre ¸tuita; stiu pentru cine ¸ ˘ ˘ ˘ traiesc. In plus, am o perspectiva minunata de viitor“. ˘ ˘ ˆ ˘ Zbigniew marturiseste: „Boala ma ınva ¸ta ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa fiu umil si ¸ ascultator. Ma ajuta sa dau do˘ ˘ ˘ ˘ vada de perspicacitate si ¸ de judecata sana˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ toasa si ¸ sa iert din inima. Am ınva ¸tat sa gaˆ ˘ sesc bucurie ın serviciul lui Iehova si ¸ sa ˆ ˘ ˘ nu-mi plang de mila. De fapt, am gasit motiva ¸tia de a progresa spiritualiceste“. ¸ ˘ ˘ Fii sigur ca Iehova observa perseveren ¸ta ˘ ˘ ˆ ta. El manifesta compasiune fa ¸ta de tine si ¸ ı ¸ti ˘ ˘ poarta de grija. Iehova nu va uita ‘lucrarea ta ˘ si ¸ iubirea pe care ai aratat-o pentru numele ˘ ˆ sau’ (Evr. 6:10). Gandeste-te la promisiunea ¸ pe care le-o face tuturor celor care se tem de ˘ el: „Nicidecum nu te voi lasa si ¸ nicidecum ˘ ˘ nu te voi parasi“ (Evr. 13:5). ˘ ˆ ˘ Daca uneori te sim ¸ti doborat de suferin ¸ta, ˆ ˘ ˘ gandeste-te la speran ¸ta minunata de a trai ¸ ˆ ˘ ˆ vesnic ın lumea noua. Timpul cand vei ¸ ˆ ˘ vedea aievea binecuvantarile Regatului se apropie cu pasi ¸ repezi!

˘ Va amintiti? ¸ Ati¸ citit cu atentie ¸ ultimele numere ale Turnului de veghe? ˘ ˘ ˆ ˘ Raspundeti¸ la urmatoarele ıntrebari: ´ ˙ Cine a fost Olivetan si¸ de ce ne interesea˘ za activitatea lui? ´ Pierre Robert, cunoscut drept Olivetan, a traˆ ˘ ˆ dus Biblia ın franceza ın timpul Reformei din ˆ secolul al XVI-lea. El a preferat ın traducerea sa ˆ termenul „supraveghetor“ ın loc de „episcop“ ˆ ˘ ˆ si¸ „congrega ¸tie“ ın loc de „biserica“, iar ın unele locuri a redat numele divin prin „Iehova“ (1/9, pag. 18–20). ˆ ˙ La ce s-a referit Iehova cand le-a spus levitilor: „Eu sunt partea ta“? ¸ Fiecare dintre triburileˆ lui Israel a primit ‘o par˘ ˘ te’ din Tara Promisa. Insa „partea“ levitilor era ¸ ¸ Iehova (Num. 18:20). Ei nu au primit un teritoriu drept mo ¸stenire, ci un privilegiu teocratic ˆ inestimabil. Cu toate acestea, ˆ Iehova s-a ıngri˘ jit de necesita ¸tile lor fizice. In prezent, cei care au privilegiul de a promova interesele Regatuˆ ˘ lui pot avea ıncredere ca Iehova le va satisface ˘ necesita ¸tile fundamentale ale vietii ¸ (15/9, pag.

7, 8, 13). ˆ ˙ Cum putem sti ¸ cand a fost cucerit Ierusalimul de babilonieni? ˘ Istoricii clasici ofera informatii ¸ contradictorii despre regii babilonieni si¸ anii lor de domnie. ˘ Totu ¸si, erudi ¸tii au ajuns la concluzia ca Cirus al ˆ ˆ ˘ II-lea a cucerit Babilonul ın 539 ı.e.n., o data ˘ ˆ fundamentala ın istorie. Evreii au fost eliberati¸ ˆ ˆ ˆ ˆ si¸ s-au ıntors ın ¸tara lor ın 537 ı.e.n. Biblia spu˘ ne ca exilul lor a durat 70 de ani. Asadar, Ieru¸ ˘ ˆ ˆ salimul trebuie sa fi fost cucerit ın 607 ı.e.n.

(2 Cron. 36:21, 22; Ier. 29:10; Dan. 9:1, 2) (1/10, pag. 26–31). ˆ ˘ ˘ ˙ Ce ıl poate ajuta pe un crestin sa decida ¸ ˘ ˘ daca o forma de destindere va avea un efect pozitiv asupra lui sau nu? ˆ ˘ ˘ ˘ Cand vrem sa stabilim daca o forma de destin˘ ˘ ˆ dere ne va aduce foloase si¸ va fi placuta ın ochii

˘ ˘ lui Iehova, este bine sa ne punem urmatoareˆ ˆ ˘ le ıntrebari: Cum ne destindem? Cand? Si ¸ cu cine? (15/10, pag. 9–12). ˘ ˘ ˙ De ce este gresit ¸ sa se recurga la avort? ˘ Pentru Dumnezeu, via ¸ta este sacra. El conside˘ ˘ ra chiar ¸si un embrion ca fiind o fiin ¸ta vie uni˘ ca (Ps. 139:16). Potrivit Legii mozaice, o per˘ ˆ ˘ ˘ ˘ soana care ıi facea rau unui copil nenascut avea ˘ ˘ ˘ sa fie trasa la raspundere. Prin urmare, ucide˘ ˆ ˘ ˘ rea unui copil nenascut ınseamna crima (Ex. 21:22, 23) (1/11, pag. 6). ˘ ˘ ˘ ˙ Cum ne ajuta Proverbele 7:6–23 sa evitam pornografia? ˆ ˆ ˘ In acest pasaj se vorbe ¸ste despre un tanar care ˘ ˘ a mers pe o strada unde ¸stia ˆ ca locuie ¸ste o fe˘ meie imorala. Ea l-a sedus. In prezent, este im˘ ˘ portant sa nu accesam site-urile pe care ¸stim ˘ ˘ ˘ ca exista imagini provocatoare si¸ trebuie sa ceˆ ˆ ˘ rem ajutorul lui Iehova ın rugaciune ınainte de a intra pe internet (15/11, pag. 9, 10). ˘ ˘ ˆ ˙ De unde stim ca pamantul va supravie ¸tui ¸ anului 2012? ˆ ˆ Tin ¸ and cont de ıncheierea unui ciclu din ve˘ ˘ chiul calendar maya, unii oameni a ca ˆ consider ˆ ˆ ˘ ın 2012 va veni sfar ¸situl lumii. Insa acest lucru ˘ ˆ este imposibil deoarece Iehova a creat paman˘ ˘ ˘ ˆ tul ca sa fie locuit. Biblia spune ca pamantul va ˘ dainui pentru totdeauna (Ecl. 1:4; Is. 45:18) (1/12, pag. 10). ˙ Care dintre scriitorii Bibliei au fost prezen ¸ti la Penticosta din 33 e.n.? ˘ ˘ Se pare ca doar ¸sase dintre cei opt barba ¸ti care au scris Scripturile grecesti ¸ cre ¸stine au fost ˘ prezen ¸ti la Penticosta: trei apostoli — Matei, Ioan ¸si Petru, doi fra ¸ti vitregi ai lui Isus — Iaˆ ˘ cov si¸ Iuda, ¸si, probabil, tanarul Marcu (1/12, pag. 22).

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 DECEMBRIE 2011

31

INDEX TEMATIC — TURNUL DE VEGHE 2011 ˘ ˆ Este indicata editia ¸ ın care apare articolul

ARTICOLE DE STUDIU

ˆ Ai intrat ın odihna lui Dumnezeu? 15/7 ˘ Aprobarea lui Dumnezeu, esential ¸ a pentru a primi ˘ ˘ viat¸ a vesnic ¸ a, 15/2 ˘ ˘ ˘ ˘ Aratati¸ respect fat¸ a de darul divin al casatoriei! 15/1 Are destinderea un efect pozitiv asupra ta? 15/10 Ce este odihna lui Dumnezeu? 15/7 ˘ ˘ ˆ Celibatul si¸ casatoria: le privesti ¸ ın mod realist? 15/10 ˘ ˘ Cine este cea mai importanta persoana din viata ¸ ta?

15/5 ˆ Crestinii din secolul I si¸ din prezent, ındrumati¸ de ¸ spiritul lui Dumnezeu, 15/12 ˘ ˘ ˘ ˆ De ce sa ne lasam ındrumati¸ de spiritul lui Dumnezeu?

15/12 ˘ Dumnezeu ne arata iubirea sa, 15/6 ˆ Ei ıl asteptau pe Mesia, 15/8 ¸ ˘ Ei l-au gasit pe Mesia! 15/8 Faci din Iehova partea ta? 15/9 ˘ Familii crestine, ‘fiti¸ pregatite’! 15/5 ¸ Familii crestine, ‘stati¸ treze’! 15/5 ¸ Fiti¸ gata! 15/3 ˘ Iehova, „Dumnezeul care da pace“, 15/8 „Iehova este partea mea“, 15/9 ˆ ˘ ˆ ˘ Increderea deplina ın Iehova ne da un sentiment de ˘ sigurant¸ a, 15/5 ˆ „Locuitori temporari“ ıntr-o lume rea, 15/11 „Nu te bizui pe priceperea ta“, 15/11 ˆ ˆ ‘O, adancul ıntelepciunii lui Dumnezeu!’ (Ro 11), 15/5 ¸ ˘ O veste buna de care toti¸ oamenii au nevoie, 15/6 ˘ ˘ ˘ ˘ O viat¸ a plina de satisfactii ¸ ca persoane necasatorite, 15/1 ˘ ˆ „Pastoriti¸ turma lui Dumnezeu, care este ın grija ˘ voastra“, 15/6 ˆ ˘ „Rodul spiritului“ ıl glorifica pe Dumnezeu, 15/4 ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Sa alergam cu perseverent¸ a ın cursa crestin ¸ a, 15/9 ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ‘Sa alergam ın asa premiul’, 15/9 ¸ fel ıncat sa obtinem ¸ ˘ ˆ ˆ Sa dovedim seriozitate ın ınchinarea la Iehova, 15/4 ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Sa-i ajutam pe barbati¸ sa faca progrese spirituale, 15/11 ˘ ˘ ˘ ˘ Sa-i ajutam pe frati¸ sa se califice pentru responsabilitati¸ ˆ ın congregatie, ¸ 15/11 ˘ ˆ ˆ ˆ Sa-i mangaiem pe toti¸ cei ıntristati, 15/10 ¸ ˘ ˘ „Sa-i pretui ¸ ti¸ pe cei care lucreaza din greu printre voi“, 15/6 ˘ ˘ Sa iubim dreptatea cu toata inima, 15/2 ˘ ˘ ˆ ˘ Sa luam decizii care ıl onoreaza pe Dumnezeu, 15/4 ˘ ˆ ˆ ˘ Sa ne ıncredem ın Iehova, „Dumnezeul oricarei ˆ ˆ mangaieri“, 15/10 ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ Sa ne ıncredem ın Iehova ın acest timp al sfarsitului, ¸ 15/3 ˘ ˘ ˘ Sa ne lasam influenta ¸ ti¸ de spiritul lui Dumnezeu, nu de spiritul lumii, 15/3 ˘ ‘Sa ne refugiem la numele lui Iehova’, 15/1 ˘ ˘ Sa promovam pacea, 15/8 ˘ ˘ Sa stam treji, la fel ca Ieremia! 15/3 ˘ ˘ ˘ Sa umblam potrivit spiritului si¸ vom avea viat¸ a si¸ pace, 15/11 ˆ ˆ Slujitorii fideli din vechime, ındrumati¸ de spiritul sfant, 15/12 Solomon, ce fel de exemplu este pentru tine? 15/12 ˆ Spiritul sfant, forta ¸ prin care a fost creat universul! 15/2 ˆ ˘ Spiritul sfant — un ajutor pentru a face fat¸ a ispitelor si¸ ˘ descurajarii, 15/1 ˆ ˘ ˘ Spiritul sfant — un ajutor pentru a face fat¸ a oricarei ˆ ˘ ıncercari, 15/1 Te cunoaste ¸ Iehova? 15/9 ˘ ˘ Te lasi¸ calauzit de spiritul lui Dumnezeu? 15/4 Tii ¸ cont de avertismentele clare ale lui Iehova? 15/7 ˆ Urati¸ nelegiuirea? 15/2 ˆ ˘ Urmezi ındrumarea plina de iubire a lui Iehova? 15/7

BIBLIA Care dintre scriitorii Scripturilor grecesti au ¸ crestine ¸ ˘ fost prezenti¸ la Penticosta? 1/12 ˆ ˘ Cˆ and a fost scrisa, 1/6 ˘ Imp artirea zilei si¸ a noptii, ¸ ¸ 1/5 ˆ Iti¸ place s-o citesti ¸ si¸ s-o studiezi? 15/5 Le-a schimbat viata, ¸ 1/2, 1/4, 1/5, 1/7, 1/8, 1/10, 1/11 ´ ˘ Olivetan — „Umilul traducator“, 1/9 Pentru cititorii tineri, 1/1, 1/3, 1/5, 1/7, 1/9, 1/11 ˘ Preocuparea lui Zamora pentru o traducere exacta, 1/12 Sase profetii ¸ ¸ biblice, 1/5

www.watchtower.org

DIVERSE

˘ A avut Avraam camile? 15/6 Acoperirea cheltuielilor pentru serviciile de la templu, 1/11 ‘Adu sulurile, pergamentele’, 15/6 ˘ ˆ ˆ A gasit mangaiere la Dumnezeu (Ilie), 1/7 ˘ A luat apararea poporului lui Dumnezeu (Estera), 1/10 ˆ ˘ A perseverat ın pofida dezamagirilor (Samuel), 1/1 ˆ Banii ın timpurile biblice, 1/5 Baraba, 1/4 ˘ Botezul nou-nascutilor, 1/10 ¸ ˆ Cand a fost distrus Ierusalimul? 1/10, 1/11 Ce este Armaghedonul? 1/9 Ce este Regatul lui Dumnezeu? 1/7 „Cei din casa Cezarului“ (Flp. 4:22), 1/3 ˘ „Cele sapte specii“ din tara cea buna, 1/9 ¸ ¸ Ce spune Biblia despre sexualitate, 1/11 Cine conduce lumea? 1/9 Cine poate interpreta profetiile?

1/12 ¸ Constructiile realizate de Nebucadnetar, 1/11 ¸ ¸ ˆ ˆ „Dai ıntruna cu piciorul ın tepu se“ ¸ ¸ (Fa 26:14), 1/8 De ce a adus Solomon lemn din Liban? 1/2 De ce s-a folosit Satan de un sarpe?

1/1 ¸ ˆ De ce s-a maniat Moise pe fiii lui Aaron? (Le 10:16–20) 15/2 ˆ Este Gheena un loc al chinului ın foc? 1/4 Este Regatul lui Dumnezeu o stare a inimii? 1/3 ˘ ‘Eu cred ca tu esti ¸ Cristosul’ (Marta), 1/4 ˆ „Fire vopsite ın stacojiu“, 1/12 ˘ Gradina Edenului, 1/1 ˆ ˘ ˘ Identificarea ınchinarii adevarate, 1/8 ˆ ˘ ˘ Iehu sustine ınchinarea adevarata, 15/11 ¸ ˆ tiuni pedepsite cu tintuirea pe stalp, 1/4 Infrac ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ In ce fel de casa trebuie sa fi locuit Avram? 1/1 Jocurile de noroc, 1/3 Leviratul, 1/3 ˘ ˆ Maslinii ın timpurile biblice, 1/10 ˘ Masurarea timpului noaptea, 1/8 Merg la cer toti¸ crestinii fideli? 1/6 ¸ Numele Cezar, 1/7 ˆ ˘ Oamenii de rand si¸ conducatorii iudei din timpul lui Isus, 1/7 „O femeie, ba chiar multe femei“ (Ec 2:8), 15/3 ˘ ˆ „O tar ¸ a ın care curge lapte si¸ miere“, 1/3 ˘ ˘ O viat¸ a plina de sens, 1/7 Papa, succesorul lui Petru? 1/8 ˘ ˆ ˘ ˘ Petru a ramas ın casa unui tabacar, 1/6 ˘ ˘ Pregatiti¸ pentru cea mai importanta zi a anului? 1/2 ˘ ˆ ˆ Rezervele de apa ın Israel ın sezonul secetos, 1/1 ˘ ˘ ˘ Sarbatoarea Dedicarii (Io 10:22), 1/9 ˘ Schimbatorii de bani din templu, 1/10 ˆ ˘ ˘ Sfarsitul saraciei, 1/6 ¸ Sigiliile antice si¸ personajele biblice, 1/5 ˘ Sperant¸ a pentru cei morti, ¸ 1/6 ˆ ˘ ˘ Stransul roadelor dupa recolta, 1/2 ˘ Sunt dezastrele naturale o pedeapsa de la Dumnezeu? 1/12 ˘ Traieste ¸ potrivit bugetului, 1/6 ˘ Trebuiau apostolii sa-si¸ ia toiege si¸ sandale? 15/3 ˘ ˆ ˘ Un om din Asia Orientala ın Italia antica, 1/1 ˘ Un om dupa inima lui Iehova, 1/9 ˘ Va fi plictisitoare viata ¸ vesnic ¸ a? 1/5 ˘ ˆ Va supravietui ¸ pamantul anului 2012? 1/12 ˘ „Vestea buna despre Regat“, 1/3

IEHOVA

˘ Apropiati-v ¸ a de Dumnezeu, 1/1, 1/2, 1/3, 1/4, 1/5, 1/6, 1/7, 1/8, 1/9, 1/10, 1/11, 1/12 Are o organizatie?

1/6 ¸ ˘ ˘ ˘ A stiut ca Adam si¸ Eva vor pacatui? 1/1 ¸ ˘ Case din Elvetia ¸ care vestesc numele sau, 15/1 ˘ ˆ Ce ar trebui sa ınvete ¸ copiii? 1/8 Cinci minciuni despre Dumnezeu, 1/10 Cine este Dumnezeu? 1/2 ˘ ˘ ˘ Considera o rasa superioara celorlalte? 1/7 ˘ ˘ ˘ De ce a ales sa-i hraneasca pe israeliti¸ cu prepelite? ¸ 1/9 ˘ De ce permite rautatea si¸ suferinta? ¸ 1/5 ˘ ˆ ˘ ˘ De ce sa ınvat¸ am de la el? 1/1 L-a creat pe Diavol? 1/3 ˘ Legile care guverneaza universul, 1/7 ˆ Locuieste ¸ ıntr-un loc anume? 1/8

Respectarea legilor sale — foloase, 1/11 ˘ ˘ ˆ Scopul sau cu privire la pamant, 1/4 ˘ Se intereseaza de tine? 1/1

ISUS CRISTOS A murit Isus pe cruce? 1/3 ˘ Care este originea sa; cum si-a trait viata; ¸ ¸ de ce a murit, 1/4 ˆ ˘ Cate profetii ¸ mesianice exista? 15/8 Cine este Isus Cristos? 1/3 Cuvintele „tu ai spus-o“, 1/6 ˆ Ora la care a fost tintuit Isus pe stalp, 15/11 ¸ Procesul, 1/4 ˘ ˆ ˘ Sa ıl urmam pe Cristos, 15/5

MARTORII LUI IEHOVA Absolvirea Scolii Galaad, 1/2, 1/8 ¸ ˘ Accepta tratamente medicale? 1/2 Cifrele din raportul de serviciu anual, 15/8 Congresele de district din Rusia, 1/3 ˘ ˘ Congresul de District „Sa vina Regatul lui 1/6 ˆ Dumnezeu!“, ˘ ˘ Isi¸ apara reputatia ¸ (Rusia), 1/5 Motive de bucurie (organizatia), 15/3 ¸ ˆ ˘ O ıntrunire istorica, 15/8 ˘ ˘ ˆ O lupta juridica se ıncheie cu victorie (Rusia), 15/7 O scrisoare din. . . 1/3, 1/6, 1/9, 1/12 ˘ ˘ „Privilegiul de a da cu bunavoint¸ a“ (donatii), 15/11 ¸ ˆ ˘ ˘ Turnul de veghe ın engleza (Editia ¸ simplificata), 15/7 ˘ Un „gest care impune respect“ (Germania nazista), 1/10

˘ RELATARI AUTOBIOGRAFICE

˘ ˘ A fost o placere sa-i slujesc lui Iehova (F. Rusk), 15/10 Am avut parte de multe lucruri bune (A. Bonno), 15/4 ˘ Am visat la „o viat¸ a pe roti“ ¸ (Z. Dimitrova), 1/6 ˘ Bolnava, dar nu pentru totdeauna (S. Van der Monde), 15/11 Ca fiica lui Iefta (J. Soans), 1/12 ˘ Citirea Bibliei mi-a dat tarie (M. Leroy), 15/9 ˆ ˆ ˘ I-am slujit lui Iehova ın pofida ıncercarilor (M. de Jonge-van den Heuvel), 15/1 M-am temut de moarte, astept ‘viata ¸ ¸ din belsug’ ¸ (P. Gatti) 15/7 ˘ ˆ ˘ Schimbari si¸ binecuvantari (J. Thompson), 15/12 „Un supraveghetor minunat si¸ un prieten drag“ (J. Barr), 15/5

˘ VIATA CRESTINE ¸ SI ¸ ¸ CALITATILE ¸

ˆ ˘ Apreciezi binecuvantarile? 15/2 ˘ ˘ ˆ Ar trebui parintii ¸ sa-si¸ ınvete ¸ copiii despre sexualitate?

1/11 ˘ Ar trebui tinerii sa se boteze? 15/6 ˘ ˆ Ascultarea, mai buna decat jertfele, 15/2 ˘ ˘ Casnicie trainica, 1/2 ˆ ˘ Cinstiti¸ ıntr-o lume necinstita, 15/4 ˘ Consolidati-v ¸ a spiritualitatea ca sot¸ si¸ sotie, ¸ 1/11 ˘ ˘ ˆ ˘ Cum pot tatii ¸ sa ramana aproape de fiii lor? 1/11 ˆ ˘ Cum poti¸ avea succes ın viat¸ a? 15/6 ˘ Cum putem avea o familie fericita? 1/10 ˘ Cum sa ne alegem prietenii? 1/12 ˘ Cum schimba copiii viata ¸ de cuplu, 1/5 ˆ ˘ Discerni dovada ındrumarii lui Dumnezeu? 15/4 ˆ ˘ Exemplul lui Fineas cand te confrunti¸ cu dificultati, ¸ 15/9 Folosirea internetului, 15/8 ˆ ˆ Inchinarea ın familie, 15/8 ˆ ˘ ˘ Intrebare biblica, chestiune personala, 15/10 ˆ ˘ ˘ Inv ¸ ti-v ¸ a copiii, 1/2, 1/4, 1/6, 1/8, 1/10, 1/12 ˆ a˘ ta ˘ ˘ Invata si, ¸ ti-v ¸ a copiii sa fie ¸ 15/2 ˆ respectuo ˘ ˆ Merita orice efort! (Inchinarea ın familie), 15/2 ˘ ˘ ˘ Nu permite bolii sa-ti¸ rapeasca bucuria, 15/12 Rationamente false, 15/3 ¸ ˘ ˘ Sa le inculcam copiilor nostri ¸ valori morale, 1/2 ˘ ˘ ˘ Sa meditam la ceea ce a facut Iehova pentru noi, 1/15 ˘ ˘ ˆ ˘ Sa ne bucuram ımpreuna, 15/10 ˘ ˘ ˘ ˘ Sa nu-i parasim niciodata pe frati, ¸ 15/3 ˘ ‘Sa veghem’, 15/10 Taxe si¸ impozite, 1/9 ˘ Trateaza-ti¸ partenerul cu respect, 1/8 ˆ „Un timp pentru a iubi, un timp pentru a urı“, 1/12

w11 12/15-M