10_

34567 1 OCTOMBRIE 2011

CINCI MINCIUNI DESPRE DUMNEZEU ˘ CARE ESTE ADEVARUL?

34567

˘ Tirajul mediu al fiec arei edi tii: ¸ ˆ 42 162 000 IN 188 DE LIMBI

1 OCTOMBRIE 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ A ¸sa cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista prezinta ˆ ˆ semnifica ¸tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe ¸tiilor biblice. Ea le aduce mangaiere oamenilor cu ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune capat rauta ¸tii ¸si va ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ transforma pamantul ın paradis. Revista ı ¸si ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, care a murit pentru ca noi ˘ ˘ ˘ sa avem via ¸ta ve ¸snica ¸si care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martorii ˘ ˘ ˘ lui Iehova o publica din 1879, este apolitica ¸si se bazeaza pe Biblie. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

ARTICOLE PRINCIPALE 3 Ati¸ fost cumva minti¸ ti? ¸ 4 Dumnezeu este un mister ˘ — Este adevarat? ˘ 5 Lui Dumnezeu nu-i pasa de noi ˘ — Este adevarat? ˘ ˘ 6 Dumnezeu este razbunator ˘ — Este adevarat?

7 Dumnezeu este nedrept ˘ — Este adevarat? ˘ 8 Dumnezeu accepta orice ˆ ˘ ınchinare sincera ˘ — Este adevarat? ˘ ˘ 9 Adevarul va poate schimba viata ¸

RUBRICI 10 11 12 15 16

ˆ V-ati¸ ıntrebat? ˆ ˘ Cititorii ıntreaba Biblia poate schimba via ¸ta oamenilor ˘ Apropia ¸ti-va de Dumnezeu ˘ Pute ¸ti gasi „cuno ¸stin ¸ta despre Dumnezeu“ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Sa ınva ¸tam din Cuvantul lui Dumnezeu ˘ Cum putem avea o familie fericita?

& 18 Imita ¸ti-le credin ¸ta ˘ A luat apararea poporului lui Dumnezeu 24

ˆ ˘ ˘ Invata ¸ ¸ti-va copiii ˆ ˘ ˘ Cand ar trebui sa stam treji?

ALTE ARTICOLE 14

& 26

Un „gest care impune respect“ ˆ Cand a fost distrus Ierusalimul antic? ˘ De ce este important sa cunoa ¸stem acest lucru? ˘ Ce arata dovezile?

ATI ¸ FOST CUMVA

minti¸ ti? ¸ ˘ ˆ ˘ U TINE lucruri ne ranesc mai mult decat sa ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ aflam ca cineva ın care avem ıncredere ne-a mintit. probabil umiliti, ¸ Ne simtim ¸ ¸ furiosi¸ sau ˘ ˘ chiar tradati. ¸ Minciuna distruge prietenii si¸ casnicii. Din cauza minciunilor, oamenii pierd sume uriase ¸ de bani. ˘ ˘ Dar cum v-ati¸ simti¸ daca ati¸ afla ca ati¸ fost ˘ minti¸ ti¸ cu privire la Dumnezeu? Daca sunteti¸ persoane religioase, ati¸ putea fi foarte afectati, ¸ ˆ ˆ ˆ cum s-a ıntamplat si¸ ın cazul acestor credinciosi: ¸ ˘ ˘ ˘ „Am simtit ¸ ca biserica m-a tradat.“ (DEANNE) ˆ ˘ ˘ „M-am ınfuriat. Am avut sentimentul ca am ˆ ˘ fost ınselat, ca sperantele si¸ obiectivele mi ¸ ¸ ˘ s-au naruit.“ (LUIS) ˘ ˘ ˘ Poate va vine greu sa credeti¸ ca ati¸ fost minti¸ ti¸ cu privire la Dumnezeu. Lucrurile pe care le sti ¸ ti¸ despre Dumnezeu le-ati¸ aflat, probabil, de ˆ ˆ ˘ la cineva ın care aveti¸ ıncredere, care niciodata ˘ ˆ ˘ nu v-ar rani ın mod intentionat — parintii, ¸ ¸ un preot, un pastor sau un prieten apropiat. Poate ˘ ˘ ca ati¸ crezut un anumit lucru toata viata. ¸ Dar nu ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ sunteti¸ de parere ca pana si¸ o idee larg raspan˘ ˘ dita ar putea fi falsa? Fostul presedinte american ¸ Franklin Roosevelt a recunoscut acest lucru, ˆ ˘ ˘ spunand: „Repetitia ¸ nu transforma o minciuna ˆ ˘ ıntr-un adevar“. ˘ Cum puteti¸ afla daca nu cumva ati¸ fost min˘ ti¸ ti? ¸ Cu o anumita ocazie, Isus i-a spus lui Dumˆ ˘ ˆ ˘ nezeu ın rugaciune: ˆ „Cuvantul tau este ade˘ ˘ ˆ varul“ (Ioan 17:17). Intr-adevar, Cuvantul lui Dumnezeu, Biblia, contine tot ce avem nevoie ¸ ˘ ˘ pentru a distinge adevarul de minciuna. ˘ ˘ ˘ Va invitam sa examinati¸ cinci minciuni larg ˘ ˆ raspandite despre Dumnezeu, pe care Biblia le ˘ ˘ demasca. Veti¸ vedea cum va poate schimba ade˘ varul viata. ¸

P

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 OCTOMBRIE 2011

3

1

Dumnezeu este un mister ˘ ESTE ADEVARAT?

˘ ˘ Probabil ca vi s-a spus: „Caile lui Dumnezeu sunt misterioase“.

34567 Doriti¸ mai multe informatii ¸ sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Scrieti-le Martori¸ ˘ lor lui Iehova la una dintre adresele alaturate. ˘ Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi ¸ www.watchtower.org/address.

4

ˆ In ce sens? Prin intermediul Bibliei, Dumne˘ ˘ zeu ne ofera tot ce avem nevoie ca sa-l cunoas-¸ tem bine.1 ˘ ˘ El neˆ spune ca numele sau este Iehova (Isaia ˆ ˘ ˘ ˘ 42:8). In Cuvantul sau, el ne arata ce a facut ˘ ˘ pentru oameni, astfel ca putem sa cunoa ¸ ˆ stem ˘ Persoana care poarta acest nume. In plus, ˘ ˘ Dumnezeu ne dezvaluie ce simte fa ¸ta de noi. ˆ ˘ ˆ ˆ El este „ındurator si ¸ binevoitor, ıncet la manie ˆ ˘ ˘ si ¸ bogat ın bunatate iubitoare si ¸ adevar“ (Exodul 34:6). Ac ¸tiunile noastre pot avea un efect asupra sentimentelor sale. De exemplu, israeliˆ ˆ ˘ ˘ tii ahnit“ cand s-au razvra¸ din vechime „l-au ˆ m ˆ ˘ ˆ tit ımpotriva lui. Insa cei care sunt ın ¸telep ¸ti si ¸ ˘ ˆ ˘ asculta de Dumnezeu ıi bucura inima (Psalmul 78:40; Proverbele 27:11).

1 Pentru mai multe informa ¸tii cu privire la ce spune Biblia despre Dumnezeu, vezi capitolul 1 din cartea Ce ne ˆ ˘ ˆ ˘ ınva ¸ta ın realitate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova.

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Fran ¸ta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex.

Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 15124, Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P-2766-955 Estoril. Republica Moldova: PO Box 472, MD–2005 ˆ ˘ Chisin ¸ au. Romania: CP 132 OP 39, Bucuresti. ¸ Spania: Apartado 132, ´ 28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

˘ Trinitatea, c. 1500, Scoala flamanda, (secolul al XVI-lea) / H. Shickman Gallery, New York, ¸ USA / The Bridgeman Art Library International

„Intimitatea Fiintei ¸ [lui Dumnezeu] ca Treiˆ ˘ me Sfanta constituie un mister inaccesibil ratiunii.“ (Catehismul Bisericii Catolice, par. 237) ¸ ˆ ˘ ˘ Ce ne ınva ¸ta Biblia: Isus a spus ca oamenii care ˘ ˘ ‘asimileaza cunostin ¸ t¸ a despre singurul Dum˘ ˆ nezeu adevarat’ vor fi binecuvantati¸ (Ioan ˘ 17:3). Dar cum putem asimila cunostin ¸ t¸ a de˘ spre Dumnezeu daca el este un mister? Dum˘ ˘ nezeu nu vrea sa-si ¸ ascunda identitatea. Dim˘ ˘ potriva, el vrea sa-l cunoastem (Ieremia 31:34). ¸ ˘ Desigur, niciodata nu vom cunoaste ¸ totul despre Dumnezeu. Acest lucru este de asteptat, ¸ ˆ ˘ ˆ deoarece gandurile si ¸ caile sale sunt mai ınalˆ te decat ale noastre (Eclesiastul 3:11; Isaia 55:8, 9). ˘ ˘ ˘ ˘ Cum va ajuta cunoasterea adevarului: Daca ¸ Dumnezeu este un mister, atunci ce rost ar ˘ ˆ ˘ ˘ avea sa ıncercam sa-l cunoastem?

Totusi, ¸ ¸ el ne ˘ ˘ ˘ ˘ ajuta nu doar sa-l cunoastem, ci si s a cultiv am ¸ ¸ ˆ ˘ o prietenie stransa cu el. Dumnezeu l-a numit ˘ pe fidelul Avraam „prietenul“ sau, iar regele ˆ ˘ David al Israelului a scris: „Prietenia stransa cu Iehova este pentru cei ce se tem de el“ (Isaia 41:8; Psalmul 25:14). ˘ Vi se pare nerealista ideea de a avea o prieˆ ˘ tenie stransa cu Dumnezeu? Probabil. Dar obˆ serva ¸ti ce se spune ın Faptele 17:27: „[Dumnezeu] nu este departe de niciunul dintre noi“.

˘ Daca Dumnezeu este o Trinitate ˘ misterioasa, ˆ ıl putem cunoaste ¸ cu ˘ adevarat?

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Vol. 132, nr. 19

Semimonthly

ROMANIAN

2

˘ Lui Dumnezeu nu-i pasa de noi ˘ ESTE ADEVARAT?

˘ ˘ Probabil ca vi s-a spus: „Daca lui Dumnezeu ˘ ˘ ˆ ˘ i-ar pasa cu adevarat de omenire, ar ınlatura ˘ ˘ raul si ¸ suferin ¸ta din lume. Si ¸ chiar daca mani˘ ˘ ˆ festa interes fa ¸ta de oameni ın general, lui nu-i ˘ ˆ ˆ ˘ pasa de ceea ce mi se ıntampla mie“. ˆ ˘ Ce ne ınva ¸ta Biblia: Iehova Dumnezeu nu cau˘ ˘ ˆ ˘ ˆ zeaza raul (Iacov 1:13). El l-ar putea ınlatura ın orice moment. Totusi, ¸ el permite acestei socie˘ ˘ tati¸ corupte sa existe pentru a solutiona con¸ ˘ ˆ troversele de ordin moral care au aparut la ınˆ ˘ ceputul istoriei omenirii. In cele din urma, el ˆ ˆ va ac ¸tiona ın folosul oamenilor si ¸ va ındrepta ˘ tot raul cauzat de cei ce resping conducerea sa (Geneza 3:1–6; Isaia 65:17).1 ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Pe langa faptul ca ıi pasa de ıntreaga familie ˘ ˘ umana, Dumnezeu arata un interes profund 1 Pentru mai multe informa ¸tii cu privire la motivul pentru care Dumnezeu permite suferin ¸ta, vezi capitolul 11 ˆ ˘ ˆ din cartea Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?

˘ Daca lui Dumnezeu ˘ nu-i pasa de noi, atunci de ce ne ˘ ˘ invita sa ne ˘ rugam lui?

˘ ˆ ˆ PUBLICATA IN PREZENT IN 188 DE LIMBI: acholi, afri˘ ˘ ˘ ˘ kaans, aimara, albaneza, amharica, araba, armeana, ar˘ ˘ ˘ meana de vest, azerbaidjana, azerbaidjana (caractere ˘ chirilice), baule, bengali, bikol, bislama, bulgara, cam˘ ˘ bodgeana, cebuano, ceha7, chiBemba, chiChewa, chine˘ ˘ za simplificata, chineza traditional a7 (format audio nu¸ ˆ mai ın mandarin), chiTonga, chiTumbuka, chuukese, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ coreeana67, creola haitiana, creola mauritaniana, creola ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ seychelles, croata, daneza7, ebraica, efik, engleza67 (si¸ ın ˘ ˘ ˘ ˘ Braille), estona, ewe, fijiana, finlandeza7, franceza687, ga, ˘ ˘ ˘ ˘ georgiana, germana67, greaca, groenlandeza, guarani, ˘ gujarati, gun, hausa, hiligaynon, hindi, hiri motu, igbo, ˘ ˘ ˘ ˘ ilocana, indoneziana, islandeza, isoko, italiana67, japone-

˘ fa ¸ta de fiecare dintre noi. Din Matei 10:29–31 ˆ ˘ ˘ ın ¸telegem ca el observa la noi unele detalii pe care nici noi nu le cunoastem.

Aici citim: „Nu ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ se vand doua vrabii pentru un banut? ¸ Totusi, ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ niciuna dintre ele nu cade la pamant fara sti¸ ˘ ˘ rea Tatalui vostru. Ba chiar si ¸ perii capului va ˘ ˘ sunt toti¸ numara ¸ti. De aceea, nu va teme ¸ti: Voi ˆ ˘ sunte ¸ti mai de pre ¸t decat multe vrabii“. ˘ ˘ ˘ Cum va ajuta cunoasterea adevarului: De obi¸ ˘ ˘ cei, evitam persoanele care sunt dure sau caro˘ ra nu le pasa de al ¸tii. De aceea, nu e de mirare ˘ ˘ ca minciuna potrivit careia lui Dumnezeu nu-i ˘ ˘ pasa de oameni i-a determinat pe mul ¸ti fie sa ˘ ˘ ˘ ˘ nu-si ¸ doreasca sa-l cunoasca, fie sa se apropie ˆ ˘ ˘ de el doar cand vad ca n-au de ales. Cunoaste¸ ˘ ˆ ˘ rea faptului ca lui Iehova Dumnezeu ıi pasa cu ˘ ˆ ˘ adevarat de oameni v-ar putea ındemna sa do˘ ˘ ri ¸ti sa-l cunoaste ¸ ¸ti mai bine si ¸ sa cultivati¸ o rela ¸tie de prietenie cu el. ˘ ˘ De exemplu, poate ca va ruga ¸ti lui Dumne˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ zeu, dar va ıntreba ¸ti daca el va asculta rugaciu˘ ˘ ˘ ˘ nile sau daca va va raspunde la ele. Biblia ne da ˘ ˘ ˘ asigurarea ca „Ascultatorul rugaciunii“ ¸tine deschise liniile de comunicare pentru to ¸ti cei care ˆ se apropie de el ın mod sincer (Psalmul 65:2). ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Dumnezeu va invita ‘sa va arunca ¸ti toate ın˘ ˘ ˘ grijorarile asupra lui, pentru ca el se intereseaza ˘ ˆ de voi’ (1 Petru 5:7). Putem fi siguri ca el se ınˆ grijeste ¸ de noi chiar si¸ cand trecem prin mo˘ ˆ ˘ mente grele, caci Cuvantul sau spune: „Iehova ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ este langa cei cu inima franta si¸ ıi salveaza pe cei cu spiritul zdrobit“ (Psalmul 34:18).

˘ ˘ ˆ ˆ ˘ za67, kannada, kazaha, kargaza, kiKaonde, kiKongo, kikuyu, kiluba, kimbundu, kinyaRwanda, kiribati, kiRundi, ˘ ˘ kongo, kwangali, kwanyama, letona, lingala, lituaniana, ˘ luganda, lunda, luNyaneka, luo, luvale, macedoneana, ˘ ˘ ˘ maghiara67, malayalam, malgas¸ a, malteza, marathi, mar˘ ˘ shalleza, maya, mixteca, mizo, more, myanmar, ndebele, ˘ ˘ ˘ ndonga, nepaleza, niueana, norvegiana67, nzema, olan˘ ˘ ˘ ˘ deza67, oromo, oseta, otetela, palauana, pangasinan, pa˘ piamentu (Curacao), persana, pidgin din Insulele So¸ ˘ ˘ lomon, poloneza67, ponapean, portugheza687, punjabi, quechua (Ancash), quechua (Ayacucho), quechua (Boliˆ ˘ via), quechua (Cuzco), quichua, rarotongan, romana, ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ rusa67, samoana, sango, sarba, sarba (caractere latine),

˘ ˘ sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slovena, ˘ ˘ spaniola67, sranantongo, suedeza7, swahili, swati, taga˘ ˘ ˘ log7, tahitiana, tamil, tatara, telugu, tetum, thai, tigri˘ nya, tiv, tok pisin, tongana, totonac, tshiluba, tsonga, ˘ ˘ ˘ tswana, turca, tuvaluana, twi, tzotzil, ucraineana, uM˘ ˘ bundu, urdu, urundi, uzbeca, venda, vietnameza, wallis, ˘ waray-waray, wolaita, xhosa, yapeza, yoruba, zande, zapotec, zulu. ˘ ˆ 6 Disponibila si¸ ın format audio pe CD. ˘ ˆ 8 Disponibila si¸ ın format MP3 pe CD. ˆ 7 Pentru materiale ın format audio, vezi www.jw.org.

3

Dumnezeu ˘ ˘ este razbun ator ˘ ESTE ADEVARAT?

6

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 OCTOMBRIE 2011

Ar dori Dumnezeu ˘ ˆ ˘ ˘ sa ne ınchinam lui de teama ˘ ca vom fi pedepsiti? ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ tara ¸ti sa faca ce este rau, Dumnezeu nu s-ar ˘ deosebi cu nimic de un conducator care emite legi, dar nu impune respectarea lor si ¸ per˘ ˆ ˘ mite ca nedreptatea si ¸ suferin ¸ta sa ınfloreasca ˆ la nesfarsit fap¸ (Eclesiastul 8:11). Cunoasterea ¸ ˘ ˘ tului ca Dumnezeu nu va tolera rautatea la in˘ ˘ ˘ finit ne da o speran ¸ta sigura de viitor. Iehova ˘ ˆ ˆ ˘ a promis ca ıi va ınlatura pe oamenii care con˘ ˘ ˘ ˘ tinua sa faca ce este rau. Astfel, „cei smeri ¸ti“ se ˘ ˘ ˘ ˆ vor putea bucura de via ¸ta vesnic a pe pamant, ¸ ˆ ˘ ˆ asa ¸ cum a inten ¸tionat Dumnezeu ınca de la ınceput (Psalmul 37:10, 11, 29).1 ˆ 1 Pentru a afla mai multe detalii despre modul ın care ˘ ˆ ˆ Dumnezeu va transforma pamantul ın paradis, vezi capiˆ ˘ ˆ tolele 3 ¸si 8 din cartea Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?

˘ ´ Gravura de Gustave Dore

˘ Probabil ca vi s-a spus: „Dumnezeu tine evi¸ ˘ ˘ ˆ den ¸ta fiecarui pacat si ¸ ıi pedepseste ¸ pe oameni ˆ cu chinul vesnic ın focul iadului“. ¸ ˆ ˘ ˘ „Dumnezeu ıi pedepseste ¸ pe cei pacatosi ¸ ˆ aducand asupra lor dezastre naturale.“ ˆ ˆ ˘ ˘ Ce ne ınva ¸ta Biblia: In 2 Petru 3:9 se spune ca ˘ Iehova „nu doreste ¸ ca vreunul sa fie distrus, ci ˘ ˘ ˘ ˘ doreste ¸ ca to ¸ti sa ajunga la caint¸ a“. El nu se ˘ noastre, ci asuconcentreaza asupra greselilor ¸ ˘ pra calita ¸tilor pe care le avem. „Ochii lui Ieho˘ ˘ ˆ ˘ va strabat tot pamantul ca sa-si ¸ arate puterea ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ pentru cei a caror inima este ıntreaga fat¸ a de el.“ (2 Cronici 16:9) ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Focul iadului nu este o ınvat¸ atura biblica. ˆ ˘ ˆ ˘ Lui Dumnezeu ıi repugna pana si ¸ ideea de chin ˘ ˘ vesnic.

Pedeapsa maxima pentru cei rai este ¸ moartea (Ieremia 7:31; Romani 6:7). Iar dezasˆ ˆ trele naturale, ın care mor atat oameni buni, ˆ ˘ cat si ale lui Dum¸ ¸ oameni rai, nu sunt actiuni ˘ ˘ nezeu, ci, mai degraba, evenimente neprevazute care ne pot afecta pe toti¸ (Eclesiastul 9:11). ˘ ˘ ˘ Cum va ajuta cunoasterea adevarului: Ne pu¸ ˘ ˆ ˘ tem apropia de Dumnezeu daca ıntelegem ca ¸ ˘ ˘ el este ‘gata sa ierte’, nu sa condamne (Psalmul ˘ 86:5). Nu trebuie sa-i slujim lui Dumnezeu ˘ dintr-un sentiment de vinovˆ atie ¸ sau dintr-o ˘ ˘ ˘ teama morbida de pedeapsa. In schimb, ne puˆ ˘ ˆ ˘ tem ıntari credinta ¸ avand cea mai buna moti˘ va ¸tie: iubirea pentru Iehova. Aceasta iubire este ˘ ˘ ˘ o for ¸ta care ne motiveaza sa facem tot ce pu˘ tem pentru a-i fi placuti¸ (Matei 22:36–38; 1 Ioan 5:3). ˘ ˆ Desi ¸ Dumnezeu vrea ca toti¸ oamenii sa se ın˘ ˘ ˘ ˘ toarca de la caile lor si ¸ sa faca ce este bine, el ˘ ˘ stie ca mul ¸ti nu vor proceda astfel. Daca n-ar ¸ ˘ ˆ ac ¸tiona niciodata ımpotriva celor care sunt ho-

4

Dumnezeu este nedrept ˘

5 Sven Torfinn/Panos Pictures

ESTE ADEVARAT?

˘ Probabil ca vi s-a spus: „Dumnezeu conduce ˘ ˆ ˆ ˘ lumea, asa ¸ ca tot ce se ıntampla este cu voia sa. ˆ ˆ ˆ ˘ Intrucat ın lume exista discriminare, nedreptaˆ ˘ ˘ te si ¸ oprimare, ınseamna ca Dumnezeu este ˘ ˘ raspunzator pentru toate acestea“. ˆ ˘ Ce ne ınva ¸ta Biblia: Dumnezeu nu este cauza ˘ nedrepta ¸tii din lume. Biblia spune despre Ieho˘ ˘ ˘ va: „Lucrarile sale sunt perfecte, caci toate caile sale sunt dreptate“ (Deuteronomul 32:4).

Dumnezeu este generos cu toti¸ oamenii, ˘ inclusiv cu cei care, aparent, nu merita. De ˘ ˘ ˘ ˘ exemplu, „el face sa rasara soarele sau si ¸ pes˘ ˘ ˘ te cei rai, si ¸ peste cei buni si ¸ face sa ploua si ¸ peste cei drepti, ¸ si ¸ (Matei ¸ peste cei nedrepti“ ˆ ˘ ˆ 5:45). El ıi trateaza ın mod drept pe oameni, ˘ ˘ indiferent de rasa si ¸ de cultura, asa ¸ cum ara˘ ˘ ta Faptele 10:34, 35: „Dumnezeu nu este parˆ tinitor, ci, ın orice natiune, omul care se teme ¸ ˘ de el si ¸ practica dreptatea este primit de el“. ˘ Atunci care este cauza nedreptatii? ¸ Multi¸ oa˘ ˆ meni aleg sa ac ¸tioneze ın mod nedrept si ¸ nu ˘ urmeaza exemplul de dreptate al lui Dumnezeu (Deuteronomul 32:5). De asemenea, Biblia ˘ ˘ ˆ ˘ arata ca Dumnezeu ıi permite dusmanului sau, ¸ ˘ Diavolul, sa exercite autoritate asupra lumii (1 Ioan 5:19).1 Totusi, ¸ Dumnezeu va pune ca˘ ˆ ˆ pat ın curand acestei conduceri nedrepte. El a ˆ ˘ 1 Pentru a afla cum a venit ın existen ¸ta Diavolul, vezi ˆ ˘ ˆ capitolul 3 din cartea Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?

˘ pregatit deja mijlocul prin care ‘va distruge lu˘ crarile Diavolului’ (1 Ioan 3:8). ˘ ˘ ˘ Cum va ajuta cunoasterea adevarului: Proba¸ ˘ bil ca sunte ¸ti soca despre ¸ti de frecven ¸ta stirilor ¸ ¸ ˆ corup ¸tie, abuzuri si ¸ nedreptate. Cunoscand ˆ cauza acestor probleme, puteti¸ ın ¸telege de ce ˘ ˆ condi ¸tiile de via ¸ta sunt atat de rele si ¸ de ce eforturile omului de a face din lume un loc mai ˆ bun dau ıntotdeauna gres¸ (Psalmul 146:3). Asa¸ ˆ ˘ dar, ın loc sa dedica ¸ti timp si ¸ energie pentru a ˘ ˆ realiza schimbari care vor fi, ın cel mai bun ˘ ˘ ˆ caz, de scurta durata, pute ¸ti dobandi o speran˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ¸ta sigura de viitor, bazata pe ıncrederea ın promisiunile lui Dumnezeu (Revela ¸tia 21:3, 4). ˆ ˘ ˘ In ¸telegerea adevaratei cauze a nedrepta ¸tii ne ˆ ˆ ˘ poate ajuta ındeosebi cand asupra noastra se ˆ ˆ abat necazuri. Cand suntem trata ¸ti ın mod ne˘ drept, probabil strigam asemenea lui Habacuc, ˘ ˘ slujitorul lui Dumnezeu: „Legea ajunge fara pu˘ tere si¸ dreptatea nu iese niciodata“ (Habacuc 1:4). Dumnezeu nu l-a mustrat pe Habacuc pen˘ ˘ tru ca a spus aceasta. Dimpotriva, Dumnezeu l-a ˘ ˘ asigurat pe slujitorul Sau ca stabilise un timp ˆ ˘ ˘ pentru a ındrepta lucrurile si¸ l-a ajutat sa gaseas˘ ˆ ca bucurie ın pofida problemelor (Habacuc ˆ ˘ ˘ ˆ 2:2–4; 3:17, 18). In mod asemanator, ıncrederea ˆ ˘ ˆ ˘ ın promisiunea lui Dumnezeu ca va ınlatura ne˘ ˘ ˘ ˘ dreptatea va poate ajuta sa va gasi ¸ti linistea si¸ ¸ ˆ ˘ ˘ pacea min ¸tii ın aceasta lume nedreapta.

Este Dumnezeu ˘ ˘ raspunzator pentru suferinta ¸ si¸ nedreptatea din lume?

5

˘ Dumnezeu accepta ˘ ˆ orice ınchinare sincera ˘ ESTE ADEVARAT?

˘ ˘ Probabil ca vi s-a spus: „Asa ¸ cum exista mai multe drumuri care duc la aceeasi ¸ ¸ destinatie, ˘ ˘ tot asa ¸ exista mai multe cai care duc la Dum˘ ˘ ˘ nezeu. Fiecare trebuie sa-si ¸ gaseasca propria cale spre Dumnezeu“. ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ Ce ne ınva ¸ta Biblia: Cand ne ınchinam lui ˘ Dumnezeu, trebuie sa fim sinceri, nu ipocriti. ¸ ˘ Isus le-a spus conducatorilor religiosi ¸ din vreˆ mea sa de ce ıi respinsese Dumnezeu: „Bine a ˘ profetit dupa cum ¸ Isaia despre voi, ipocritilor, ¸ ˘ ˘ este scris: «Poporul acesta ma onoreaza cu buzele, dar inima lor este departe de mine» “ ˆ (Marcu 7:6). Totusi, ¸ sinceritatea ın sine nu ga˘ ˘ ˆ ranteaza ca Dumnezeu va accepta ınchinarea ˘ noastra. ˆ ˘ ˘ ˆ Isus a scos ın evident¸ a acest lucru aratand ˘ ˘ ˘ principala greseal ¸ a pe care o faceau conducaˆ torii religiosi ¸ si ¸ cei care ıi urmau. Elˆ a aplicat la acestia cuvintele lui Dumnezeu: „In zadar mi ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ se ınchina ei, fiindca ıi ınvat¸ a pe oameni doctrine care sunt porunci omenesti“ ¸ (Marcu 7:7). ˆ ˆ ˘ Inchinarea lor era „ın zadar“, sau inutila, deoa˘ rece puneau traditia ¸ religioasa mai presus de cerin ¸tele lui Dumnezeu. ˘ ˘ ˘ Biblia nu sus ¸tine ideea ca exista mai multe cai ˘ ˘ ˘ care duc la Dumnezeu. Dimpotriva, eaˆ arata ca ˘ ˘ ˘ exista o singura cale acceptata de el. In Matei ˆ 7:13, 14 se spune: „Intra ¸ti pe poarta cea stram˘ ˘ ˘ ˘ ta, caci larga si¸ spa ¸tioasa este calea care duce la ˘ ˆ distrugere si¸ mul ¸ti sunt cei ce intra pe ea, ın timp ˆ ˘ ˆ ˘ ce stramta este poarta si¸ ıngusta este calea care ˘ ˘ duce la via ¸ta si¸ pu ¸tini sunt cei ce o gasesc“. ˘ ˘ ˘ Cum va ajuta cunoasterea adevarului: Imagi¸ ˘ ˘ na ¸ti-va cum v-ati¸ sim ¸ti daca v-ati¸ antrena luni de zile pentru a alerga la un maraton si ¸ ati¸ terˆ ˘ mina cursa pe primul loc, ınsa apoi ati¸ fi des8

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 OCTOMBRIE 2011

ˆ ˆ ˘ Ii ınvat¸ a toate religiile ˘ ˆ pe oameni sa se ınchine ˆ la Dumnezeu ın modul aprobat de el?

˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ calificat pentru ca, fara sa sti ¸ ¸ti, a ¸ti ıncalcat una ˘ dintre reguli. Probabil a ¸ti avea sentimentul ca ˘ ˆ toate eforturile pe care le-a ¸ti facut au fost ın zaˆ ˆ ˘ ˘ dar. Ni s-ar putea ıntampla ceva asemanator si ¸ ˆ ˆ ın ce priveste ¸ ınchinarea la Dumnezeu? ˆ ˆ ˘ Comparand ınchinarea noastra cu un con˘ curs de atletism, apostolul Pavel a scris: „Daca ˘ cineva concureaza la jocuri, nu primeste ¸ coroaˆ ˘ na decat daca a concurat potrivit regulilor“ (2 Tiˆ motei 2:5). Putem castiga favoarea lui Dumne¸ ˘ ˆ ˘ ˘ zeu daca ne ınchinam „potrivit regulilor“, adica ˆ ˆ ˘ ın modul pe care el ıl aproba. Nu ne putem alege propria cale spre Dumnezeu, asa ¸ cum un aler˘ ˘ ˘ gator nu poate sa alerge pe unde vrea si¸ sa se as-¸ ˘ ˆ ˘ tepte sa fie declarat castig ¸ atorul cursei. ˘ ˘ Pentru a-i fi placu ¸ti lui Dumnezeu, trebuie sa ˘ ˘ ˆ ˘ ne asiguram ca ınchinarea noastra nu se bazea˘ za peˆ minciunile care s-au spus despre el. Isus a ˘ ˘ ˆ ˘ zis: „Inchinatorii adevara ¸ti i se vor ınchina Tata˘ ˘ lui cu spirit si¸ cu adevar“ (Ioan 4:23). Putem gasi ˘ ˆ ˆ ˘ adevarata cale spre Dumnezeu ın Cuvantul sau, Biblia (Ioan 17:17).1 ˆ 1 Pentru mai multe informa ¸tii cu privire la ınchinarea ˘ pe care o aproba Dumnezeu, vezi capitolul 15 din cartea ˆ ˘ ˆ Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?

˘ Adevarul

˘ VA POATE SCHIMBA VIATA ¸

ˆ ˘ ROBABIL vi s-a spus sau a ¸ti fost ınva ¸ta ¸ti vreuna dintre minciunile care au fost deˆ ˘ mascate ın aceasta serie de articole. Dar s-ar ˘ ˘ ˘ putea sa ezita ¸ti sa va schimba ¸ti convingerile, ˘ mai ales daca le ave ¸ti de mult timp. ˆ Acest lucru este de ın ¸teles. Unele biserici ˘ ˆ descurajeaza ideea de a compara propriile ın˘ ˘ ˆ va ¸taturi cu ceea ce spune Biblia. Altele ıncear˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ca sa apere ınva ¸taturile false spunand ca Biblia ˘ ˘ este o carte complicata, care n-a fost scrisa ˆ ˘ pentru a fi ın ¸teleasa de oricine. Totusi, ¸ majoritatea discipolilor lui Isus au fost oameni de ˆ ˘ ˘ ˘ rand, fara o instruire superioara. Cu toate aces˘ ˆ ˘ ˘ ˆ tea, ei au ın ¸teles cu usurin ¸ta ınva ¸taturile sale ¸ (Faptele 4:13). ˘ ˘ ˘ Sau poate va re ¸tine ¸ti sa va examina ¸ti convin˘ ˘ ˆ gerile de teama ca acest lucru ar ınsemna lip˘ ˘ ˘ sa de credin ¸ta. Dar ar fi oare ra ¸tional sa credem ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ca Dumnezeu se supara daca cercetam Biblia ˘ ˘ ˆ — mesajul sau pentru omenire — ca sa ın ¸tele˘ gem ce anume cere el de la noi? Dimpotriva, ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Cuvantul sau ne ıncurajeaza sa examinam ˆ personal Scripturile, spunand: ‘Constata ¸ti voi ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ınsiv ¸ a care este voin ¸ta cea buna, placuta si¸ per˘ fecta a lui Dumnezeu’ (Romani 12:2). ˆ ˘ ˘ Inva ¸tarea adevarului despre Dumnezeu este ˆ mai mult decat un exerci ¸tiu al min ¸tii. Acest lu-

P

ˆ cru ne poate schimba via ¸ta ın bine (Ioan ˘ ˆ 8:32). Deanne, men ¸tionata ın primul articol, ˆ ˘ ˆ ısi ¸ bazeaza acum credin ¸ta pe Cuvantul lui ˆ ˆ Dumnezeu. Ea spune: „Abia cand am ınceput ˘ ˆ sa studiez Biblia mi-am dat seama cat de clare ˆ sunt Scripturile! Acum ıl cunosc pe Iehova. ˘ ˘ Stiu ca el este Tatal meu ceresc iubitor, nu un ¸ ˘ Dumnezeu impersonal. Am gasit un scop real ˆ ˘ ın via ¸ta“. ˘ ˆ Poate ca ınainte a ¸ti studiat Biblia, dar nu a ¸ti ˘ sim ¸tit ca v-a fost de folos. Totusi, ¸ nu renun ¸ta ¸ti. ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ Cand ıncerca ¸ti sa ın ¸telege ¸ti Biblia dupa ce vi s-au spus minciuni despre Dumnezeu este ca ˆ ˘ si ¸ cum a ¸ti ıncerca sa asambla ¸ti un puzzle fo˘ losind ca model o imagine gresit ¸ a. S-ar putea ˘ ˆ sa aseza ¸ti corect cateva piese, dar apoi a ¸ti re¸ ˘ ˘ nun ¸ta dezamagi ¸ti, pentru ca acestea nu seˆ potrivesc cu imaginea pe care a ¸ti primit-o. Inceˆ ˘ ˘ pe ¸ti ınsa folosind imaginea corecta, iar piesele ˆ se vor ımbina perfect. ˘ ˘ ˘ V-ar placea sa afla ¸ti adevarul despre Dum˘ ˘ ˘ ˘ nezeu? Va invitam sa lua ¸ti legatura cu Martoˆ ˘ rii lui Iehova din zona ın care locui ¸ti sau sa ˘ ˘ scrie ¸ti la cea mai convenabila adresa dintre cele men ¸tionate la pagina 4 a acestei reviste si ¸ ˘ sa solicita ¸ti un studiu biblic gratuit la domiciliu.

‘Constatati¸ voi ˆ ˘ ınsiv ¸ a care este ˘ vointa ¸ cea buna, ˘ ˘ ˘ placuta si¸ perfecta a lui Dumnezeu.’

(ROMANI 12:2)

9

ˆ V-ATI ¸ INTREBAT? ˘ ˆ De ce existau schimbatori de bani ın templul din Ierusalim? ˆ ˘ ˘ ˘ ˇ Cu pu ¸tin timp ınainte de moartea sa, sa cumpere animale de jertfa ¸si sa ofere ˘ ˘ Isus a luat atitudine fa ¸ta de o mare ne- alte ofrande benevole li se cerea sa fo˘ ˘ ˘ dreptate care se facea la templu. Biblia loseasca moneda acceptata la templu. ˆ ˘ ˘ spune: „Isus . . . i-a aruncat afara pe to ¸ti Astfel, ın schimbul unei taxe, schimba˘ ˆ cei care vindeau ¸si cumparau ın templu torii de bani converteau monedele de ˆ ˘ ˘ ¸si a rasturnat mesele schimbatorilor de diferite origini ¸si valori ın moneda ac˘ ˆ ˘ ˘ ˘ bani ¸si bancile celor care vindeau po- ceptata. Cand se apropiau sarbatorile ˘ ˆ rumbei. Si ¸ le-a zis: «Este scris: „Casa iudeilor, schimbatorii de bani ı ¸si insta˘ ˘ ˆ mea se va numi casa de rugaciune“, lau mesele ın curtea na ¸tiunilor, din in˘ ˆ dar voi face ¸ti din ea o pe ¸stera de tal- cinta templului. ˘ hari!» “ (Matei 21:12, 13).

Faptul ca Isus i-a mustrat pe schimˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ In secolul I, iudeii ¸si prozeli ¸tii veneau batorii de bani, spunand ca facusera ˘ ˘ ˆ din multe ¸tari ¸si ora ¸se la templul din Ie- din templu o „pe ¸stera de talhari“, araˆ ˘ ˘ rusalim, aducand cu ei monede din ta ca taxele percepute de ei erau exorˆ ˘ ˘ zona ın care locuiau. Totu ¸si, ca sa pla- bitante. ˘ teasca impozitul anual pentru templu,

˘ ˆ ˆ De ce erau maslinii atat de apreciati ¸ ın timpurile biblice? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˇ Maslinii ¸si viile se numarau printre bi- la fabricarea parfumului. Insa maslinul ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ necuvantarile pe care Dumnezeu le-a era apreciat ın primul rand pentru mas˘ ˘ ˆ ˘ promis poporului sau daca acesta ıi ra- line ¸si pentru ulei, care erau folosite ˆ ˆ ˘ manea fidel (Deuteronomul 6:10, 11). ın alimenta ¸tie. Aproape jumatate din ˆ ˘ ˘ Si ¸ ın prezent, maslinul este foarte apre- pulpa unei masline coapte este ulei. ˆ ˘ ciat ın zonele unde cre ¸ste. El poate da Dintr-un maslin bun se pot ob ¸tine ˘ ˘ ˘ rod bogat sute de ani, fara sa necesite mai bine de 55 de litri de ulei pe an. ˘ ˆ ˘ ˘ multa ıngrijire. Un maslin cultivat se Uleiul de masline era folosit drept comˆ ˆ ˘ ˆ poate dezvolta chiar ¸si ıntr-un sol stan- bustibil pentru lampi, dar ¸si ın scopuri ˆ cos ¸si poate rezista la perioade succesi- ceremoniale ¸si religioase, ın cosmetica˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ve de seceta. Daca este taiat, buturuga pentru ıngrijirea parului ¸si a pielii ¸si ca ˘ ˆ ˘ ˘ lui da ca ¸tiva lastari din care se pot for- medicament pentru tratarea ranilor ¸si ma noi tulpini. a contuziilor (Exodul 27:20; Leviticul ˆ In timpurile biblice, scoar ¸ta ¸si frunze- 2:1–7; 8:1–12; Rut 3:3; Luca 10:33, 34). ˘ le maslinului erau pre ¸tuite pentru pro˘ prieta ¸tile lor antifebrile. Din crengile ˘ ˘ mature ale maslinului se scurge o ra ¸si˘ ˘ na cu miros de vanilie, care era folosita 10

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 OCTOMBRIE 2011

ˆ ˘ CITITORII INTREABA . . . ˘ ˘ Ar trebui nou-nascutii ¸ sa fie botezati? ¸ ˇ „Mi-era teama˘ ca˘ fra˘ ¸tiorul meu, John, ajunsese

ˆ ın limb“, spune Victoria. De ce se temea de acest ˘ ˆ ˘ lucru? Ea explica: „John a murit ınainte sa fie bo˘ tezat, iar un preot catolic ne-a spus ca, din acest ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ motiv, John avea sa ramana ın limb pentru tot˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ deauna“. Aceasta idee este ıntr-adevar ınspaiman˘ ˘ ˆ ˘ tatoare. Dar se bazeaza ea pe Scripturi? Ne ınva ¸ta ˘ ˘ ˘ ˘ Biblia ca un copil care moare fara sa fi fost botezat este condamnat pentru totdeauna? ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ Biblia ıi ınva ¸ta pe cre ¸stini ca trebuie sa fie bote˘ za ¸ti. Isus le-a spus continuatorilor sai: „Face ¸ti disˆ cipoli din oamenii tuturor na ¸tiunilor, botezandu-i ˆ ˆ ˘ ˆ ın numele Tatalui, al Fiului ¸si al spiritului sfant, ın˘ ˆ ˘ va ¸tandu-i sa respecte tot ce v-am poruncit“ (Matei ˘ ˘ ˘ ˘ 28:19, 20). Sa observam ca cei care se boteaza tre˘ buie sa fie discipoli ai lui Isus. Cu alte cuvinte, ei ˆ ˘ sunt persoaneˆ care au ınva ¸tat despre Isus ¸si au ales ˘ ˘ sa-l urmeze. In mod sigur, un nou-nascut nu poate face o astfel de alegere. ˘ Cu toate acestea, mul ¸ti sus ¸tin cu fermitate ca po˘ runca lui Isus se aplica ¸si la copiii mici. „To ¸ti trebu˘ ˘ ie sa fie boteza ¸ti, inclusiv nou-nascu ¸tii“, a spus pas˘ torul luteran Richard Bucher. El a adaugat: „A nu-i ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ boteza ınseamna a-i ımpiedica sa primeasca iertaˆ rea ın iad“. ˆ ˘ ¸si a-i expune pericolului deˆ a ajunge ˘ ˘ Insa astfel de afirma ¸tii contrazic ınva ¸taturile lui Isus ˆ ın cel pu ¸tin trei privin ¸te. ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ In primul rand, Isus nu ne-a ınva ¸tat ca nou-nas˘ cu ¸tii ar trebui sa fie boteza ¸ti. De ce este importan˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ta aceasta idee? Sa ne gandim: Isus i-a ınva ¸tat cu ˘ ˘ toata seriozitatea pe discipolii sai cerin ¸tele lui Dumnezeu. Uneori, el chiar le-a repetat anumite ˆ ˘ ˘ ınva ¸taturi fundamentale. De ce? Deoarece a vrut ˘ ˘ ˘ ˆ sa se asigure ca discipolii sai le-au ın ¸teles (Matei 24:42; 25:13; Marcu 9:34–37; 10:35–45). Totu ¸si, ˘ ˘ ˘ Isus nu a spus niciodata ca nou-nascu ¸tii ar trebui ˘ ˘ ˘ ˘ sa fie boteza ¸ti. Sa fi uitat el sa men ¸tioneze aceasta ˘ ˘ ˘ ˘ cerin ¸ta? Imposibil! Daca nou-nascu ¸tii trebuiau sa ˆ fie boteza ¸ti, ın mod sigur Isus ar fi spus acest lucru.

ˆ ˆ ˘ ˘ In al doilea rand, Isus nu a spus niciodata ca oa˘ ˘ menii sufera dupa ce mor. El credea ceea ce spun ˘ Scripturile, care afirma cu claritate: „Cei vii sunt ˘ con ¸stien ¸ti ca vor muri, dar cei mor ¸ti nu sunt con˘ ¸stien ¸ti de nimic“ (Eclesiastul 9:5). Isus ¸stia ca morˆ ˆ ˆ ¸tii nu sunt chinui ¸ti ın purgatoriu, ın limb, ın focul ˆ ˆ ˘ ˘ iadului sau ın vreun alt loc. El ne-a ınva ¸tat ca mor¸tii nu sunt con ¸stien ¸ti de nimic. El a comparat starea lor cu somnul (Ioan 11:1–14). ˆ ˆ ˘ In al treilea rand, Isus a spus ca „to ¸ti cei din mor˘ mintele de amintire“ vor reveni la via ¸ta (Ioan ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ 5:28, 29). Fara ındoiala, printre ace ¸stia se numara ˘ ¸si milioane de oameni care n-au fost niciodata bo˘ ˆ tezati. ¸ Dupa ce vor fi ınvia ¸ti, ei vor avea posibilita˘ ˘ ˘ ˘ tea sa cunoasca cerin ¸tele lui Dumnezeu ¸si sa traias˘ ˆ ˘ ˆ ca ve ¸snic ın Paradis pe pamant (Psalmul 37:29).1 ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ In concluzie, Biblia nu ne ınva ¸ta ca nou-nascu ¸tii ˘ ar trebui sa fie boteza ¸ti. ˘ ˆ 1 Pentru a afla mai multe detalii despre paradisul pamanˆ tesc si¸ despre speranta ¸ ınvierii, vezi capitolele 3 si¸ 7 din carˆ ˘ ˆ ˘ tea Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 OCTOMBRIE 2011

11

BIBLIA POATE SCHIMBA VIATA ¸ OAMENILOR ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ CE A determinat-o pe o tanara sa se ıntoarca la principiile religioase pe care le ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ avusese ın copilarie? Sa o lasam pe ea sa ne povesteasca.

„Acum am un scop real ˆ ˘ ın via´ t¸ a.“ LISA ANDRE

ANUL NASTERII: 1986 ¸ TARA: LUXEMBURG ¸ ˆ INAINTE: A FOST ASEMENEA FIULUI RISIPITOR

DESPRE TRECUTUL MEU: Am ˆ crescut ın Bertrange, o localita˘ ˘ ˘ te curata, linistit ¸ a si ¸ prospera din apropierea orasului Luxemburg. ¸ Provin dintr-o familie cu cinci copii, eu fiind ˘ ˘ cea mai mica. Parintii ¸ mei sunt Martori ai lui ˘ ˘ ˘ ˆ Iehova si ¸ s-au straduit din rasputeri sa ne ınti˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ pareasca ın inima valori crestine atat mie, cat ¸ si mei. ¸ ¸ surorilor si ¸ fratilor ˆ ˆ ˘ In primii ani ai adolescentei ¸ am ınceput sa ˆ ˆ ˘ ˘ am ındoieli serioase cu privire la ınvat¸ aturile Martorilor lui Iehova. Initial am ignorat aces¸ ˆ ˆ ˆ ˘ te ındoieli, dar, ıncet-ıncet, credinta ¸ mea a sla˘ ˘ ˆ ˘ bit. Parin ¸tii au facut tot ce le-a stat ın putin ¸ta ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ sa ma ındrume ın directia ¸ corecta, dar le-am ˘ ˘ refuzat ajutorul. Fara stirea lor, petreceam timp ¸ ˘ cu tineri care nu aveau respect fat¸ a de autoriˆ ˘ tate. Imi doream libertatea pe care parea s-o ˘ ˆ ˘ ofere stilul lor de viat¸ a. Mergeam ımpreuna la ˘ ˘ chefuri, duceam o viat¸ a promiscua, ne drogam 12

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 OCTOMBRIE 2011

ˆ si ¸ consumam alcool ın exces. ˆ La ınceput m-am simtit ¸ bine ˘ ˘ cu acesti ¸ tineri, care pareau sa ˘ se bucure din plin de via ¸ta. ˆ ˆ ˘ In realitate ınsa, nu eram cu ˘ ˘ ˘ adevarat fericita. Via ¸ta alaturi ˆ ˘ de acei tineri era atat de lipsita ˘ ˘ de sens!ˆ Nimanui nu-i pasa de ˘ nimic. In schimb, pe mine ma ˆ ıngrijorau unele lucruri, cum ar fi nedreptatea din lume. Pe ˘ ˘ masura ce trecea timpul, eram ˘ tot mai deprimata.

CUM MI-A SCHIMBAT BIˆ ˆ Intr-o zi, cand BLIA VIATA: ¸ aveam 17 ani, m-am sim ¸tit ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ foarte abatuta. Vazand cat de ˘ nefericita eram, mama m-a ru˘ gat sa-i mai dau Bibliei o san¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ sa. Ea m-a ıncurajat sa examinez ınva ¸taturile ˘ ˘ ˘ Bibliei si ¸ apoi sa decid singura daca doream sau ˘ ˘ ˆ nu sa traiesc ın armonie cu ele. Acea discu ¸tie ˘ ˘ de la inima la inima a fost un punct de cotitu˘ ˆ ˘ ra ın via ¸ta mea. Am acceptat sa studiez Biblia cu sora mea mai mare, Caroline, si ¸ cu so ¸tul ei, Akif. El nu fusese crescut ca Martor al lui Iehoˆ ˘ ˘ ˆ va, ci devenise Martor la o varsta adulta. Avand ˆ ˘ ˘ ˘ ın vedere trecutul sau, am sim ¸tit ca puteam sa-i vorbesc deschis, ceea ce pentru mine era foarte important.

ˆ ˘ „Mergeam ımpreuna la ˘ chefuri, duceam o viat¸ a ˘ promiscua, ne drogam si¸ ˆ consumam alcool ın exces“

˘ „Sunt constient a de greselile ¸ ¸ ˆ mele din trecut, dar ıncerc ˘ ˘ sa nu starui cu mintea asupra lor“

˘ ˘ Stiam ca stilul meu de viat¸ a nu era potrivit ¸ ˘ ˆ pentru o Martora, dar la ınceput am conside˘ ˘ ˘ rat ca ceea ce faceam cu viata ¸ mea ma privea ˆ ˘ ˆ numai pe mine. Studiind ınsa Biblia, am ınte¸ ˘ ˘ les ca modul meu de viat¸ a avea efect si ¸ asupra sentimentelor lui Iehova (Psalmul 78:40, 41; Proverbele 27:11). De asemenea, mi-am dat ˘ ˆ seama ca lucrul acesta ıi afecta si ¸ ¸ pe altii. ˘ Am continuat sa studiez Biblia si ¸ am consta˘ ˘ ˘ ˘ tat ca exista motive logice si ¸ convingatoare sa ˘ ˆ cred ca este Cuvantul lui Dumnezeu. De exemˆ ˘ plu, am ınva ¸tat despre multe profetii ¸ biblice ˆ care s-au ımplinit cu o uluitoare exactitate. Cuˆ ˘ ˘ nostin ¸ta dobandita m-a ajutat sa ¸ ˆ ˘ ˆ ınlatur ındoielile pe care le avuseˆ sem ınainte. ˘ ˆ ˆ Cam dupa un an de cand am ın˘ ceput sa studiez Biblia, l-am viziˆ ˘ ˘ tat ımpreuna cu parintii ¸ pe fratele meu mai mare care lucra ca voluntar la Filiala Martorilor lui Iehova din Germania. Am fost ˘ ˆ ˘ profund miscat ¸ a cand am vazut ˆ ˘ ˘ cat de fericit era. Dupa aceasta feˆ ricire tanjeam si ¸ eu! Am fost im˘ presionata si ¸ de ceilalti¸ voluntari ˆ care lucrau acolo. Erau atat de diferiti¸ de prietenii mei, care erau ˘ necinsti ¸ti si ¸ ahtia ¸ti dupa senza ¸tii ˘ tari! La scurt timp dupa aceea, m-am rugat fierbinte lui Iehova si ¸ ˘ ˆ i-am promis ca ıi voi sluji tot restul vie ¸tii. La 19 ani, mi-am simbolizat dedicarea la Iehova prin botez.

ˆ ˘ ˘ FOLOASE: Acum am un scop real ın via ¸ta. Gaˆ ˆ ˘ sesc bucurie ın a-i ınva ¸ta pe al ¸tii din Biblie, ajuˆ ˘ ˘ tandu-i sa-l cunoasca pe Iehova si ¸ promisiunile sale cu privire la viitor. Si ¸ membrii familiei mele au tras foloase: acum nu-si ¸ mai fac griji pentru mine. ˘ Sunt constient a de greselile mele din trecut, ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ dar ıncerc sa nu starui cu mintea asupra lor. In ˘ ˆ schimb, ma gandesc la iertarea lui Iehova si ¸ la ˘ ˘ interesul sau iubitor. Simt din plin adevarul cuvintelor din Proverbele 10:22, unde se spune: ˆ ˆ ˘ „Binecuvantarea lui Iehova ımboga ¸teste ¸ si ¸ el ˘ nu-i adauga nicio durere“.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 OCTOMBRIE 2011

13

Un „gest care impune respect“ ˆ I

˘ N TIMPUL mandatului sau dezastruos de cancelar al Germaniei, Adolf Hitler a primit zeci de ˆ ˘ mii de scrisori. In 1945, dupa ce rusii ¸ au ocupat teritoriul din jurul Berlinului, multe dintre acestea ˘ au fost duse si¸ pastrate la Moscova. Istoricul Henrik Eberle a examinat mii de scrisori de la arhivele din Moscova pentru a vedea cine i-a scris lui Hitler si¸ de ce. Eberle si-a publicat concluziile ¸ ˘ ˆ ın cartea Scrisori catre Hitler. ˆ ˘ ˘ „Lui Hitler ıi scriau profesori si¸ elevi, calugarite ¸ si¸ preoti, si¸ consilieri comerciali, amirali si¸ ¸ someri ¸ membri simpli ai [trupelor de soc]“, spune Eberle ¸ ˘ (Scrisori catre Hitler, Ed. Meditatii, ¸ Bucuresti, ¸ ˆ 2009, pag. 7). „Unii dintre ei ıl venerau ca pe ˆ ˘ ˆ mantuitorul ce se nascuse din nou, altii, ¸ ın ˆ ˘ ˆ ˘ schimb, vedeau ın el raul ın stare pura.“ (Scrisori ˘ catre Hitler, pag. 7, 8) A primit Hitler si¸ scrisori de ˆ ˘ ˘ ˘ protest de la clerici ın legatura cu atrocitatile ¸ comise de national-sociali sti, ¸ ¸ sau nazisti? ¸ Au existat ˆ ˆ ˘ cateva scrisori de acest fel, ınsa ele au fost relativ putine. ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ Eberle a gasit ınsa ın arhivele din Moscova un dosar cu mai multe scrisori trimise lui Hitler de ˘ Martori ai lui Iehova din diferite parti¸ ale Germaˆ ˆ niei, ın care acestia protestau ımpotriva actiunilor ¸ ¸ nazistilor.

De fapt, Martori din aproximativ 50 de ¸ ˘ t¸ ari i-au trimis lui Hitler circa 20000 de scrisori si¸ ˆ ˘ telegrame de protest ımpotriva persecutarii Martorilor lui Iehova. Mii de Martori au fost arestati, ¸ ˆ iar cateva sute au fost executati¸ sau au murit din cauza tratamentului inuman la care au fost supuˆ si¸ ˘ de nazisti. ¸ Eberle a tras urmatoarea concluzie: „In fata ¸ milioanelor de victime ale regimului natio¸ ˘ nal-socialist, acest numar [de victime Martori ai ˘ ˘ lui Iehova] pare mic, dar sta marturie pentru gestul colectiv de afirmare a propriilor valori si¸ de refuz al compromisului, gest ˘ care impune respect“ (Scrisori catre Hitler, pag. 189).

14

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 OCTOMBRIE 2011

˘ APROPIATI-V ¸ A DE DUMNEZEU

˘ Puteti¸ gasi „cunostin ¸ ta ¸ despre Dumnezeu“

I

EHOVA DUMNEZEU ne-a pus la dispozi ¸tie o co˘ ˘ moara extraordinara, pe care dore ¸ste sincer s-o ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ gasim. Aceasta comoara nu ne ımboga ¸te ¸ste din ˆ ˘ ˘ punct de vedere material, ınsa ea ne ofera ceva ce ˘ nu se poate cumpara nici cu to ¸ti banii din lume: ˘ ˘ ˘ ˘ pace launtrica, mul ¸tumire ¸si o via ¸ta plina de satis˘ ˆ fac ¸tii. Despre ce comoara este vorba? Cuvintele ınˆ ¸teleptului rege Solomon consemnate ın Proverbe˘ ˘ ˘ ˘ le 2:1–6 ne ajuta sa gasim raspunsul. ˘ ˘ ˘ ˘ Solomon arata ca aceasta comoara este „cuno ¸s˘ ˘ tin ¸ta despre Dumnezeu“, adica adevarul despre Dumnezeu ¸si despre scopurile sale, a ¸sa cum este ˆ ˘ ˘ el revelat ın Biblie (Versetul 5). Aceasta comoara ˘ ˘ este alcatuita din mai multe elemente. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Inva ¸taturi adevarate. Biblia raspunde la ıntre˘ bari precum: Care este numele lui Dumnezeu? ˆ ˆ ˘ ˆ (Psalmul 83:18) Ce se ıntampla cu noi cand mu˘ rim? (Psalmul 146:3, 4) De ce existam? (Geneza ˆ ˘ ˘ 1:26–28; Psalmul 115:16) Intr-adevar, raspunsul la ˆ ˘ ˆ aceste ıntrebari importante nu poate fi evaluat ın bani. ˆ Sfaturi ın ¸telepte. Biblia ne spune care este cel ˘ ˘ mai bun mod de via ¸ta. Cum putem avea o casni˘ cie durabila? (Efeseni 5:28, 29, 33) Cum ne putem ˘ ˘ ajuta copiii sa dezvolte sim ¸tul raspunderii? (Deu˘ teronomul 6:5–7; Efeseni 6:4) Cum putem gasi fericirea? (Matei 5:3; Luca 11:28) Sfaturile demne de ˆ ıncredere cu privire la astfel de chestiuni sunt foarte pre ¸tioase! ˘ ˆ O ın ¸telegere profunda a naturii ¸si a personali˘ ˘ ta ¸tii lui Dumnezeu. Biblia este principala sursa de Cum este informa ¸tii exacte despre Dumnezeu. ˆ ˘ Dumnezeu? (Ioan 1:18; 4:24) Ii pasa de noi? (1 Pe˘ tru 5:6, 7) Care sunt unele dintre calita ¸tile sale remarcabile? (Exodul 34:6, 7; 1 Ioan 4:8) Aceste informa ¸tii exacte despre Creatorul nostru au o ˘ valoare inestimabila!

˘ „Cuno ¸stin ¸ta despre Dumnezeu“ este o comoara ˘ ˘ spirituala. Cum o putem gasi? Versetul 4 din Prover˘ bele, capitolul 2, ne ofera un indiciu. Aici Solomon ˘ ˘ ˘ compara aceasta cuno ¸stin ¸ta cu „ni ¸ste comori ascun˘ ˆ ˘ ˘ se“. Sa ne gandim: O comoara ascunsa nu va ie ¸si ˘ ˆ ˘ ˘ singura din locul ın care se afla pentru a se darui ˆ unor maini lene ¸se. Este nevoie de efort pentru a o ˘ ˆ gasi. La fel stau lucrurile ¸si ın ce prive ¸ste cuno ¸stin ¸ta ˘ ˘ ˆ despre Dumnezeu. Aceasta comoara este ıngropa˘ ˘ ˆ ˘ ta, ca sa zicem a ¸sa, ın Biblie. Pentru a o gasi, trebu˘ ie sa depunem eforturi. ˘ ˘ Solomon explica ce anume trebuie sa facem pen˘ tru a gasi „cuno ¸stin ¸ta despre Dumnezeu“. Expresii˘ le ‘prime ¸ste cuvintele mele’ ¸si ‘pleaca- ¸ti inima’ ara˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ta ca trebuie sa avem o inima receptiva (Versetele ˘ 1, 2). Expresiile „vei striga“ ¸si „vei continua sa le ˘ ˘ ˘ cau ¸ti“ arata ca trebuie sa facem eforturi, dovedind ˘ seriozitate ¸si spirit de ini ¸tiativa (Versetele 3, 4). A ¸sa˘ ˘ ˘ ˘ dar, pentru a gasi aceasta comoara, trebuie sa stuˆ ˘ diem Biblia cu sarguin ¸ta ¸si sinceritate (Luca 8:15). ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Daca luam ini ¸tiativa ın aceasta privin ¸ta, Iehova va ˘ ˆ face restul. „Iehova da ın ¸telepciune“, spune verseˆ tul 6. Numai cu ajutorul lui Dumnezeu putem ın ¸te˘ lege pe deplin adevarurile din Biblie (Ioan 6:44; ˘ Faptele 16:14). Pute ¸ti fi siguri de urmatorul lucru: ˘ ˆ Daca ve ¸ti examina sincer Cuvantul lui Dumnezeu, ˘ ve ¸ti gasi „cuno ¸stin ¸ta despre Dumnezeu“, o comoa˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ra care va va ımboga ¸ti via ¸ta mai mult decat va pute ¸ti imagina! (Proverbele 2:10–21)1 ˘ 1 Martorii lui Iehova de pretutindeni le ofera un studiu ˘ ˆ ˘ biblic gratuit la domiciliu celor ce doresc sa ınteleag a Bi¸ ˘ ˘ ˘ ˘ blia. Va invitam sa luati¸ legatura cu Martorii lui Iehova din ˘ ˘ localitatea dumneavoastra sau sa le scrieti¸ la una dintre adresele de la pagina 4.

ˆ SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN OCTOMBRIE: ˛ Proverbele 1–21

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 OCTOMBRIE 2011

15

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ SA INVAT¸ AM DIN CUVANTUL LUI DUMNEZEU ˘ ˆ ˘ Acest articol analizeaza unele ıntrebari pe care vi le-a ¸ti pus, probabil, ¸si ˘ ˘ dumneavoastra ¸si prezinta versetele ce ˘ ˆ raspund la ele. Citi ¸ti aceste versete ın propria Biblie. Martorii lui Iehova sunt ˘ ˆ ˘ bucuro ¸si sa le analizeze ımpreuna cu ˘ dumneavoastra.

Cum putem avea ˘ o familie fericita? ˘ 1. De ce este important ca un barbat si ¸ ˘ ˘ ˘ o femeie sa fie casatoriti ¸ pentru a avea o ˘ familie fericita? ˘ ˘ ˘ Casatoria a fost instituita de Iehova, fericitul Dumne˘ zeu. Ea este importanta pentru fericirea familiei deoa˘ ˆ rece asigura nu numai companie, ci si¸ un mediu ın care ˘ ˘ ˆ ˘ copiii pot sa creasca avand un sentiment de sigurant¸ a. ˘ ˘ Cum priveste ¸ Dumnezeu casatoria? El vrea ca aceasta ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa fie o legatura permanenta si¸ sa fie ınregistrata legal ˘ (Luca 2:1–5). Dumnezeu vrea ca sotul ¸ si¸ sotia ¸ sa fie loiali ˘ unul fat¸ a de altul (Evrei 13:4). Iehova le permite cresti¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ nilor sa divor teze si¸ sa se recasatoreasca numai daca ¸ partenerul lor comite adulter. (Citi ¸ti Matei 19:3–6, 9.)

˘ 2. Cum trebuie sotul ¸ si ¸ sotia ¸ sa se poarte unul cu altul? ˘ ˘ Iehova a creat barbatul ¸si femeia ca sa se completeze ˆ ˘ unul pe celalalt (Geneza 2:18). In calitate de cap al fami˘ ˆ liei, so ¸tul trebuie sa ia initiativa ın ce prive ¸ste asigurarea ¸ lucrurilor materiale ¸si instruirea familiei din punct de ve˘ ˘ ˆ dere spiritual. El trebuie sa- ¸si iubeasca so ¸tia, manifestand ˘ spirit de sacrificiu. So ¸tul ¸si so sa arate iubire ¸si ˆ ¸tia trebuie ˘ ˆ ˆ respect unul fa ¸ta de altul. Intrucat amandoi sunt imper˘ ˆ ˘ fecti, ¸ pentru a fi ferici ¸ti este esen ¸tial ca ei sa ınve ¸te sa se ierte reciproc. (Citi ¸ti Efeseni 4:31, 32; 5:22–25, 33; 1 Petru 3:7.) ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ 3. Ar trebui sa-ti ¸ parasesti ¸ partenerul daca nu gasesti ¸ fericire ın casnicie? ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Daca tu ¸si partenerul tau ave ¸ti probleme ın la problemele conjugale. Insa, ın cazuri extre˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ casnicie, straduiti-v ¸ a sa va tratati¸ unul pe altul me, un cre ¸stin va trebui sa decida daca este ˆ ˆ ˘ cu iubire (1 Corinteni 13:4, 5). Cuvantul lui ın ¸telept sa se separe sau nu. (Citi ¸ti 1 Corin˘ Dumnezeu nu recomanda separarea ca solutie teni 7:10–13.) ¸

4. Copii, care este vointa ¸ lui Dumnezeu cu privire la voi? ˘ ˘ ˘ Iehova vrea sa fi ¸ti fericiti. ¸ El vrea sa va bucurati¸ de ˘ ˘ ˆ tinerete ¸ ¸si va da cele mai bune sfaturi ın acest sens. ˘ ˆ El vrea sa trage ¸ti foloase din ıntelepciunea si¸ din ex¸ ˘ perien ¸ta parin ¸tilor vostri ¸ (Coloseni 3:20). Iehova pre˘ tuie ¸ ste ¸ tot ce face ¸ti pentru a-l lauda. (Citi ¸ti Eclesiastul 11:9—12:1; Matei 19:13–15; 21:15, 16.)

˘ 5. Parinti, ¸ de ce anume au nevoie copiii vostri pentru a fi fericiti? ¸ ¸ ˘ Trebuie sa munci ¸ti din greu pentru a le asigura co˘ ˆ ˘ ˘ ˘ piilor vo ¸stri hrana, ımbracaminte ¸si adapost (1 Timotei 5:8). De asemenea, pentru a fi fericiti, ¸ copiii tre˘ ˘ ˘ ˘ buie sa fie instrui ¸ti sa-l iubeasca pe Dumnezeu ¸si sa ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ınvete ¸ de la el (Efeseni 6:4). Daca voi ın ¸siva arata ¸ti iu˘ bire fa ¸ta de Dumnezeu, exemplul vostru poate avea un efect profund asupra inimii copilului. Educa ¸tia ba˘ ˆ ˆ ˆ zata pe Cuvantul lui Dumnezeu ıi poate modela ganˆ ˘ direa ıntr-o direc ¸tie buna. (Citi ¸ti Deuteronomul 6:4–7; Proverbele 22:6.) ˘ ˆ ˆ ˘ progreseaza cand sunt ıncuraja ¸ti ¸si lauda ¸ti. ˆ Copiii ˘ Insa ei au nevoie ¸si de corectare ¸si de disciplinare. O ˆ ˘ astfel de educa ¸tie ıi fere ¸ste de o conduita care i-ar putea face neferici ¸ti (Proverbele 22:15). Totu ¸si, discipli˘ ˘ ˘ ˘ narea n-ar trebui sa fie niciodata severa sau aplicata cu cruzime. (Citi ¸ti Coloseni 3:21.) ˘ Martorii lui Iehova pun la dispozi ¸tie mai multe car ¸ti bazate pe Biblie, special concepute pentru a-i ajuta ˘ pe parin ¸ti si¸ pe copii. (Citi ¸ti Psalmul 19:7, 11.)

Pentru mai multe informatii, ¸ vezi capitolul 14 ˘ al acestei carti, ¸ publicate de Martorii lui Iehova.

ˆ ˘ CE NE INVAT¸ A ˆ ın realitate BIBLIA?

17

IMITATI-LE CREDINTA ¸ ¸

˘ A luat apararea poporului lui Dumnezeu ˆ ˘ ESTERA se apropia de curtea palatului din Susa. Inima ıi batea cu putere. Nu-i era usor.

Tot ce se putea vedea aici — basoreliefurile ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ multicolore din caramida smaltuit ¸ a ce reprezentau tauri ınaripati, ¸ ar˘ ˆ ˘ casi¸ si¸ lei, coloanele canelate si¸ statuile impunatoare, pana si¸ situarea palatului pe ˘ ˆ ˘ platourile imense din vecinatatea piscurilor ınzapezite ale muntilor Zagros si¸ panorama ¸ ˆ cu apele cristaline ale raului Choaspes — , da, totul avea menirea de a le aminti vizitato˘ ˘ rilor de imensa putere a omului pe care Estera urma sa-l vada, cel ce se autointitulase „marele rege“. Acesta era chiar sotul ¸ ei. ˆ Da, so ¸tul ei! Cat de diferit era Ahasvero s¸ de ¸ ˆ genul de so ¸t pe care si-l dorea probabil orice ta¸ ˘ ˘ ˘ ˘ nara iudeica fidela!1 El nu privea la exemple ˘ cum a fost Avraam, un barbat care a acceptat ˘ ˆ cu umilin ¸ta ındemnul lui Dumnezeu de a asculta de so ¸tia lui, Sara (Geneza 21:12). Regele nu stia, probabil, nimic despre Dumnezeul Es¸ terei, Iehova, ori despre Legea Sa. Ahasvero s¸ cu¸ ˆ ˘ nostea ınsa legile persane, printre care si ¸ ¸ legea care interzicea exact ceea ce Estera era pe punc˘ ˘ tul sa faca. Despre ce era vorba? Legea spunea ˘ ˆ ca oricine venea ınaintea monarhului persan ˘ ˘ ˘ fara sa fi fost chemat de acesta era pasibil de ˘ moarte. Estera nu fusese chemata, dar inten˘ ˘ ˘ ˘ ¸tiona sa mearga la rege oricum. Pe masura ce ˘ se apropia de curtea interioara, de unde putea ˘ ˘ fi vazuta de la tronul regelui, ea avea proba˘ bil sentimentul ca se ducea la moarte (Estera 4:11; 5:1).

Dar de ce si-a ¸ asumat Estera un astfel de risc? ˆ ˘ Si ¸ ce putem ınva ¸ta din credin ¸ta acestei femei ˘ ˆ ˆ remarcabile? Sa vedem mai ıntai cum a ajuns ˆ ˘ ˘ ˆ Estera ın pozi ¸tia neobisnuit a de regina ın ¸ Persia. ˆ ˘ ˘ 1 In general, se considera ca Ahasvero s¸ a fost Xerxes I, care ¸ ˆ ˆ a condus Imperiul Persan la ınceputul secolului al V-lea ı.e.n.

18

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 OCTOMBRIE 2011

˘ ˘ ˆ ˘ „Placuta la ınfa ¸tisare“ ¸ ˘ Estera era orfana. Se stiu foarte pu ¸tine lu¸ ˘ cruri despre parin ¸tii ei, care i-au pus numele ˆ ˆ Hadasa. Acesta este un cuvant ebraic care ın˘ ˆ ˆ ˘ seamna „mirt“, un arbust ıncantator, cu flori ˆ ˘ albe. Cand parin ¸tii Esterei au murit, lui Mar˘ ˘ ˘ doheu, varul ei, i s-a facut mila de ea. El era ˆ ˆ ˘ ˆ mult mai ın varsta decat Estera. Plin de compa˘ siune, Mardoheu a luat-o la el acasa si ¸ a tratat-o ˘ ca pe propria fiica (Estera 2:5–7, 15). ˆ Mardoheu si¸ Estera locuiau ca exila ¸ti ın acea ˘ ˘ capitala a Persiei, unde au trebuit, probabil, sa ˘ ˘ suporte dispre ¸tul fa ¸ta de religia lor si¸ fa ¸ta de Le˘ gea pe care se straduiau s-o respecte. Cu siguran˘ ˘ ¸ta, Estera s-a apropiat tot mai mult de varul ei ˘ ˘ ˆ ˘ pe masura ce el a ınva ¸tat-o despre Iehova, Dumˆ ˘ ˆ ˆ nezeul ındurator care, ın trecut, ısi¸ salvase de ne˘ ˘ ˘ numarate ori poporul — si¸ care avea sa faca din ˘ ˘ ˆ nou acest lucru (Leviticul 26:44, 45). Fara ın˘ ˆ doiala, ıntre Estera si¸ Mardoheu se crease o le˘ ˘ ˘ gatura bazata pe iubire si¸ loialitate. ˘ ˆ Dupa cat se pare, Mardoheu era func ¸tionar la ˘ ˘ ˘ palatul din Susa si¸ statea de obicei la poarta alaturi de al ¸ti slujitori ai regelui (Estera 2:19, 21; 3:3). Nu stim cum si-a ¸ ¸ petrecut Estera anii adoˆ ˘ ˘ lescen ¸tei. Ne putem imagina ınsa ca a avut gri-

˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ja de varul ei mai ın varsta si¸ de casa acestuia, ˘ ˆ ˆ care se afla probabil pe celalalt mal al raului, ın ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ zona mai saraca a orasului.

Poate ca ıi placea sa ¸ ˘ mearga la pia ¸ta din Susa, unde aurari, argintari ˆ ˘ si¸ al ¸ti negustori ısi¸ expuneau marfurile. Un luˆ ˘ ˆ ˘ cru ınsa este sigur: Estera nu se gandea ca astfel ˘ ˘ de articole de lux aveau sa devina ceva obisnuit ¸ ˘ pentru ea. Nici nu banuia ce-i rezerva viitorul.

˘ Regina este detronata ˆ Intr-una din zile, orasul ¸ a fost cuprins de for˘ ˘ ˘ ˆ fota: to ¸ti vorbeau despre situa ¸tia aparuta ın ˆ ˆ casa regelui. La un mare banchet, ın timp ce ıi ˘ ospata pe nobili cu vin si ¸ bucate alese, Ahas¸ ˘ ˆ ˘ veros¸ a hotarat s-o cheme pe frumoasa regina ˘ ˘ Vasti, care, separat, dadea un ospa ¸t pentru fe˘ ˘ mei. Dar Vasti n-a vrut sa vina. Umilit si ¸ ˆ ˆ clocotind de manie, regele i-a ıntrebat pe sfet˘ ˘ nicii sai cum ar trebui pedepsita Vasti. Drept ˘ ˆ Mardoheu avea toate motivele sa fie mandru ˘ de fiica sa adoptiva

˘ urmare, regina a fost detronata. Slujitorii regeˆ ˘ ˆ lui au ınceput sa caute ın tot imperiul fecioare ˆ ˘ tinere si dintre care re¸ frumoase la ınfa ¸tisare, ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ gele urma sa-si ¸ aleaga o noua regina (Estera 1:1—2:4).

Ni-l putem imagina pe Mardoheu privind-o ˆ ˆ ˆ cu drag din cand ın cand pe Estera si ¸ obserˆ ˆ ˆ vand cu mandrie, dar si cu ıngrijorare, cum ve¸ ˆ ˘ ˘ risoara sa crescuse si ¸ ¸ devenise o tanara foarte ˘ ˘ frumoasa. Iata ce citim despre ea: „Era frumoa˘ ˘ ˘ ˆ ˘ sa la trup si (Estera 2:7). ¸ placuta la ınfa ¸tisare“ ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ Frumuse ¸tea fizica este ıncantatoare, dar trebu˘ ˆ ˘ ˆ ie sa fie ınso ¸tita de ın ¸telepciune si ¸ de umilin˘ ˘ la arogan ¸ta, ¸ta. Altminteri, ea poate da nastere ¸ ˆ ˘ ˘ la mandrie si ¸ la alte trasaturi negative (Proverbele 11:22). A ¸ti constatat si ¸ voi acest lucru? Ce ˘ ˆ avea sa fie frumuse ¸tea ın cazul Esterei: un avan˘ taj sau un punct slab? Numai timpul avea sa arate acest lucru.

Slujitorii regelui au remarcat-o pe Estera. Ei ˆ ˘ au luat-o de langa Mardoheu si ¸ au dus-o la ˘ ˆ grandiosul palat de pe celalalt mal al raului (Es˘ tera 2:8). Lui Mardoheu si ¸ Esterei trebuie sa le ˘ ˘ ˘ fi fost greu sa se desparta, pentru ca erau apro˘ pia ¸ti ca un tata de fiica lui. Mardoheu n-ar fi ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ dorit ca fiica sa adoptiva sa se casatoreasca cu un necredincios, fie acesta si ¸ rege, dar nu avea ˆ ˘ niciun control asupra situa ¸tiei. Cu cata aten ¸tie ˘ trebuie sa fi ascultat Estera ˆ sfaturile lui Mardoˆ heu ınainte de a pleca! In timp ce era condu˘ ˘ ˆ ˆ sa la palatul din Susa, probabil ca ıi veneau ın ˆ ˘ ˘ minte o mul ¸time de ıntrebari. Cum avea sa fie ˆ via ¸ta ei ın continuare? ˆ ˆ Ea a castigat „favoare ın ochii ¸ tuturor celor ce o vedeau“ ˆ ˘ Estera a ajuns ıntr-o lume complet noua penˆ tru ea. Era ın mijlocul ‘multor tinere’ care fu˘ sesera aduse din toate col ¸turile Imperiului Persan. Obiceiurile, limba si ¸ atitudinea lor trebuie ˘ ˆ sa fi fost foarte diferite. Tinerele au fost date ın grija unui func ¸tionar pe nume Hegai si ¸ au ˆ beneficiat de un amplu tratament de ınfrumuse ¸tare: un an de zile de masaj cu uleiuri TURNUL DE VEGHE ˙ 1 OCTOMBRIE 2011

19

˘ ˆ ˆ Estera ¸stia ca umilin ¸ta ¸si ın ¸telepciunea erau mult mai importante decat aspectul fizic

ˆ parfumate (Estera 2:8, 12). In acest mediu si ¸ cu ˘ acest stil de via ¸ta, tinerele aduse la palat ar fi ˘ ˘ putut cu usurin ¸ta sa dezvolte o obsesie pentru ¸ ˆ ˘ ˘ aspectul fizic si, ¸ pe langa aceasta, arogan ¸ta si ¸ spirit de competi ¸tie. Cum a fost Estera influen˘ ¸tata de acel mediu? ˆ Nimeni nu putea fi mai ıngrijorat pentru Esˆ ˘ ˘ ˆ tera decat Mardoheu. Din Biblie aflam ca, ın ˆ ˘ ˆ fiecare zi, el ıncerca sa se apropie cat mai mult ˘ ˆ de casa femeilor ca sa afle cum ıi mergea Esteˆ rei (Estera 2:11). Franturile de informa ¸tii pe care le ob ¸tinea probabil de la slujitorii dispusi ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa i le ımpartaseasc a trebuie sa-l fi facut sa se ¸ ˘ ˆ simta foarte mandru de fiica sa. De ce? ˘ ˆ ˘ Estera i-a facut o impresie atat de buna lui ˆ ˆ ˘ ˘ Hegai, ıncat acesta a tratat-o cu multa bunataˆ te iubitoare, dandu-i sapte slujitoare si ¸ ¸ cel mai bun loc din casa femeilor.

Relatarea mai spuˆ ˆ ˆ ne: „In tot acest timp, Estera castiga favoare ın ¸ ochii tuturor celor ce o vedeau“ (Estera 2:9, 15). ˘ Ar fi putut doar frumuse ˆ ¸tea sa lase o impresie ˆ ˘ atat de puternica? Nu. In cazul Esterei, era vorba de mult mai mult. ˘ De exemplu, citim ca „Estera nu vorbise nici ˘ de poporul ei, nici de rudele ei, caci Mardoheu 20

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 OCTOMBRIE 2011

ˆ ˘ ˘ ıi poruncise sa nu spuna nimic“ (Estera 2:10). ˆ ˘ ˘ Mardoheu ıi ceruse sa fie discreta cu privire la ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ originea ei; el observase, fara ındoiala, ca membrii familiei regale persane aveau multe ˘ ˘ ˆ prejudeca ¸ti fa ¸ta de poporul iudeu. Cat de mult ˘ ˘ s-a bucurat sa afle ca, desi ¸ nu mai era sub priˆ ˘ virile lui, Estera se dovedea la fel de ın ¸teleapta ˘ si ¸ de ascultatoare! ˆ ˘ ˘ In mod asemanator, tinerii din prezent pot ˘ bucura si ¸ ei inimile parin ¸tilor lor si ¸ ale celor ˘ ˘ ˆ ˘ care le poarta de grija. Cand nu se afla sub pri˘ ˆ ˆ virile parin ¸tilor — chiar si ¸ atunci cand sunt ınconjura ¸ti de oameni superficiali, imorali sau plini de cruzime — ei se pot opune influen ¸te˘ ˆ lor rele si ¸ pot ramane de partea normelor de˘ ˆ ˘ spre care stiu ca sunt drepte. Cand procedeaza ¸ ˘ ˘ astfel, ei bucura inima Tatalui lor ceresc, la fel ca Estera (Proverbele 27:11). ˆ ˘ ˘ Cand a venit timpul sa-i fie prezentata re˘ ˘ ˘ ˘ gelui, Estera a fost lasata sa aleaga orice lucru ˘ de care credea ca ar avea nevoie, probabil penˆ ˆ ˆ ˘ tru a se ınfrumuse ¸ta si ¸ mai mult. Urmand ınsa cu modestie sfatul lui Hegai, ea n-a cerut niˆ ˘ mic ın plus fa ¸ta de ceea ce i s-a oferit (Estera ˆ ˘ 2:15). Estera a ın ¸teles probabil ca doar frumu-

se ¸tea nu va cuceri inima regelui; un spirit mo˘ ˘ dest si ¸ umil avea sa se dovedeasca a fi un bun ˆ ˆ ˘ de pre ¸t, rar ıntalnit la curtea regala. Si ¸ nu s-a ˆ ınselat! ¸ Relatarea spune: „Regele a iubit-o pe Estera ˆ mai mult decat pe toate celelalte femei si ¸ ea ˆ ˘ ˘ a castigat mai mult a favoare si bun atate iubi¸ ¸ ˆ ˆ toare ınaintea lui decat toate celelalte fecioa˘ ˘ re. Si ¸ el i-a pus podoaba regala pe cap si ¸ a fa˘ ˆ cut-o regina ın locul lui Vasti“ (Estera 2:17). ˘ ˘ ˘ Trebuie sa fi fost greu pentru aceasta iudeica ˘ ˘ ˘ umila sa se adapteze la schimbarile din via ¸ta ˘ ei: era noua regina, so ¸tia celui mai puternic ˆ ˆ monarh al vremii! S-a ıngamfat ea din cauza noii sale pozi ¸tii? ˘ ˘ ˘ Nicidecum! Estera a ramas ascultatoare fa ¸ta ˘ ˘ de Mardoheu, tatal ei adoptiv. Ea a pastrat se˘ ˘ creta legatura cu poporul iudeu. Mai mult, ˆ cand Mardoheu a descoperit un complot care viza asasinarea lui Ahasvero s,¸ Estera a ascultat ¸ de Mardoheu si ¸ i-a transmis regelui avertis˘ ˘ mentul sau, iar planul uneltitorilor a fost za˘ ˘ darnicit (Estera 2:20–23). Ea a continuat sa ma˘ ˆ ˆ ˘ nifeste credin ¸ta ın Dumnezeul ei dand dovada ˆ ˘ de umilin ¸ta si ¸ de ascultare. In zilele noastre, as˘ cultarea este rareori considerata o virtute; laˆ or˘ ˘ ˘ dinea zilei sunt neascultarea si ¸ razvratirea. Insa ˘ ˘ oamenii cu o credin ¸ta sincera pre ¸tuiesc ascultarea, la fel ca Estera. ˘ ˆ Credin ¸ta Esterei este pusa la ıncercare ˘ ˆ Un barbat pe nume Haman a ajuns ıntr-o poˆ ˘ zi ¸tie ınalta la curtea lui Ahasvero s.¸ Regele l-a ¸ ˘ ˆ numit pe Haman prim-ministru, facandu-l cel mai important sfetnic si ¸ al doilea om din conducerea imperiului. Regele chiar a decretat ca ˆ ˆ to ¸ti cei care ıl vedeau pe acest ınalt demnitar ˘ ˆ sa se plece ınaintea lui (Estera 3:1–4). Pentru ˘ ˘ Mardoheu, aceasta lege crea o problema. El do˘ ˘ rea sa se supuna regelui, ˆ dar nu cu pre ¸tul as˘ cultarii de Dumnezeu. In ce consta problema? ˘ ˆ Haman era ‘agaghit’. Dupa cat se pare, aceasta ˆ ˘ ınsemna ca el era un descendent al lui Agag, regele amalecit care fusese executat de Samuel,

profetul lui Dumnezeu (1 Samuel 15:33). Amaˆ ˘ ˆ ˆ leci ¸tii au fost atat de rai, ıncat au devenit dus¸ mani ai lui Iehova si ¸ ai Israelului. Poporul amalecit era condamnat de Dumnezeu (Deuteronomul 25:19).1 Cum putea un iudeu fidel ˘ ˆ sa se plece ınaintea unui amalecit din linia re˘ ˘ ˘ gala? Mardoheu nu putea sa faca acest lucru. ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ De aceea, el ramanea ın picioare. Pana ın zileˆ ˘ le noastre, mul ¸ti oameni ai credin ¸tei, atat barˆ ba ¸ti, cat si riscat via ¸ta pentru a ¸ femei, si-au ¸ ˘ ˘ respecta urmatorul principiu: „Trebuie sa as˘ ˘ ˆ cultam mai mult de Dumnezeu ca stapanitor ˆ decat de oameni“ (Faptele 5:29).

Haman era furios. Dar el nu se mul ¸tumea ˘ ˘ ˘ doar sa gaseasca o cale de a-l ucide pe Mardo˘ heu. El voia sa extermine tot poporul lui Marˆ doheu! Haman i-a vorbit regelui, prezentanˆ ˘ ˘ ˘ ˘ du-i pe iudei ıntr-o lumina nefavorabila. Fara ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ sa-i numeasca, el a lasat sa se ın ¸teleaga ca erau ˆ un popor neınsemnat, ‘risipit si ¸ care se men ¸tinea separat printre popoare’. Ba mai mult, el a ˘ ˘ spus ca acestia nu respectau legile regelui si ¸ ¸ ca, ˘ din acest motiv, erau periculosi. ¸ El a propus sa ˘ ˘ doneze trezoreriei regelui o suma imensa de ˘ bani care sa acopere cheltuiala pe care o presupunea uciderea tuturor iudeilor din imperiu.2 ˘ Ahasvero s¸ i-a oferit lui Haman inelul sau cu si¸ ˘ ˘ ˘ giliu ca sa pecetluiasca orice porunca pe care acesta ar fi dat-o (Estera 3:5–10). ˆ ˘ ˘ In scurta vreme, mesageri calare pe cai goneau spre toate col ¸turile vastului imperiu duˆ cand sentin ¸ta cu moartea pentru poporul iu˘ deu. Imagina ¸ti-va efectul pe care l-a avut ˘ ˆ ˆ ˘ aceasta proclama ¸tie ın ındepartatul Ierusalim, ˘ ˘ ˘ ˆ unde o ramasi ¸ ¸ta de iudei, care se ıntorsese din ˘ ˘ ˘ exilul babilonian, se straduia sa reconstruiasca ˆ ˘ ˘ ˆ un oras¸ care ınca nu avea zid de aparare. Cand ˘ ˆ 1 Haman s-a numarat probabil printre ultimii amaleciti, ¸ ınˆ ˘ ˘ ˘ ˆ trucat „ramasi lor fusese distrusa ın zilele lui Ezechia ¸ ¸ ta“ (1 Cronici 4:43).

2 Haman a oferit 10 000 de talanti¸ de argint, care echivalea˘ ˆ ˘ za ın prezent cu sute de milioane de dolari. Daca Ahasvero s¸ a ¸ ˘ ˆ fost Xerxes I, oferta lui Haman trebuie sa fi fost cu atat mai ˘ ˘ ˆ ˘ atragatoare. Xerxes pierduse foarte multi¸ bani ın razboiul deˆ ˘ ˆ ˆ zastruos purtat ımpotriva grecilor, dupa cat se pare, ınainte ˘ ˘ de a se casatori cu Estera.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 OCTOMBRIE 2011

21

Estera ¸si-a riscat via ¸ta pentru a ocroti poporul lui Dumnezeu

˘ ˆ a primit aceasta veste ıngrozitoare, Mardoheu ˆ ˆ s-a gandit probabil atat la iudeii din Ierusalim, ˆ ˘ cat si ¸ la rudele si ¸ la prietenii sai din Susa. Cuˆ prins de disperare, el si-a si-a ¸ sfasiat ¸ vesmintele, ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ pus pe el o panza de sac si presarat cenus¸ a ¸ si-a ¸ ˆ pe cap, a iesit si ¸ ın ˆmijlocul orasului ¸ ¸ a scos stri˘ ˘ ˘ gate puternice. Insa Haman s-a asezat sa bea ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ımpreuna cu regele fara sa-i pese catusi ¸ de pu ¸tin de iudeii si ¸ de prietenii acestora din ˘ Susa, carora le provocase o mare durere (Estera 3:12—4:1). ˘ ˘ Mardoheu stia ¸ ca trebuia sa ac ¸tioneze. Dar ce ˘ ˘ putea sa faca? Estera a aflat despre suferin ¸ta lui ˆ ˘ si ınsa Mardoheu le-a refu¸ i-a trimis vesminte, ¸ ˘ ˆ ˘ zat. Poate ca el se ıntreba de multa vreme de ˘ ce Iehova, Dumnezeul sau, permisese ca Esteˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ra, care ıi era atat de draga, sa fie luata de la el ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ si ¸ sa ajunga regina unui conducator pagan. ˆ ˘ ˆ ˘ Abia acum ıncepea sa ın ¸teleaga. Mardoheu i-a 22

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 OCTOMBRIE 2011

ˆ ˆ ˘ trimis Esterei un mesaj ın care ıi cerea sa inter˘ ˆ ˘ vina pe langa rege „pentru poporul ei“ (Estera 4:4–8). ˘ ˘ Estera trebuie sa fi fost foarte tulburata la priˆ mirea mesajului. Urma cea mai mare ıncerca˘ re a credin ¸tei ei. Estera a fost cuprinsa de tea˘ ˆ ˘ ma, asa ¸ cum a recunoscut deschis ın raspunsul pe care i l-a trimis lui Mardoheu. Ea i-a amin˘ ˘ tit acestuia de legea potrivit careia, daca cine˘ ˆ ˘ ˘ ˘ va aparea ınaintea regelui fara sa fi fost chemat de el, era condamnat la moarte. Via ¸ta celui ce ˘ ˘ ˘ cuteza sa faca un asemenea gest era cru ¸tata nu˘ ˆ ˆ mai daca regele ıi ıntindea sceptrul de aur. ˆ ˆ ˆ ˆ Si-apoi, avand ın vedere ce se ıntamplase cu ¸ ˘ ˆ Vasti, care a refuzat sa se prezinte la rege cand ˘ ˘ a fost chemata, avea Estera vreun motiv sa se ˘ ˆ astepte ca regele sa-i arate ındurare? Estera i-a ¸ ˘ spus lui Mardoheu ca regele nu o chemase la ˘ el de 30 de zile! Avea deci toate motivele sa se

ˆ ˆ neımplinite (Iosua 23:14). Mardoheu a ıntre˘ bat-o apoi pe Estera: „Cine stie daca nu pentru ¸ ˘ un timp ca acesta ai primit demnitate regala?“ ˆ (Estera 4:12–14). Mardoheu a avut o ıncredere ˘ ˆ ˘ absoluta ın Iehova, Dumnezeul sau. Avem si¸ noi ˆ o astfel de ıncredere? (Proverbele 3:5, 6)

ˆ ˘ ˘ ˆ ıntrebe daca nu cumva cazuse ın dizgra ¸tia capriciosului monarh (Estera 4:9–11).1 ˆ ˘ Pentru a-i ıntari credin ¸ta, Mardoheu i-a dat ˘ ˘ ˆ ˘ Esterei un raspuns hotarat. El a asigurat-o ca, ˘ ˘ daca ea nu va ac ¸tiona, salvarea iudeilor avea sa ˘ ˘ vina din alta parte. Dar se putea astepta Estera ¸ ˘ ˘ ˆ sa fie cru ¸tata ın timpul persecu ¸tiei? Mardoheu ˘ ˆ si-a ¸ dovedit astfel credin ¸ta puternica ın Iehova, ˘ ˘ ˘ care niciodata n-ar fi permis ca poporul Sau sa ˘ ˘ ˆ ˘ fie exterminat si¸ ca promisiunile Sale sa ramana ˘ 1 Xerxes I era ˆ cunoscut pentru temperamentul sau schim˘ bator si ¸ violent. In acest sens, istoricul grec Herodot a consemˆ ˘ ˆ nat cateva exemple din perioada razboiului dus de Xerxes ımpotriva Greciei. Regele ordonase construirea unui pod de vase ˘ ˆ ˆ care sa traverseze stramtoarea Hellespont (Dardanele). Cand o ˘ ˆ furtuna a distrus podul, Xerxex a poruncit ca inginerii care ıl ˘ ˘ ˘ ˘ construisera sa fie decapitati¸ si ¸ le-a cerut slujitorilor sai sa „pe˘ ˆ ˘ ˆ depseasca“ stramtoarea, biciuind apele marii,ˆ ın timp ce se ci˘ tea cu glas tare o proclamatie ¸ insultatoare. In aceeasi ¸ campa˘ ˆ ˘ ˘ nie militara, cand un om bogat a implorat ca fiul sau sa fie ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ scutit de armata, Xerxes a poruncit ca fiul sa fie taiat ın doua, ˘ iar trupul lui sa fie expus ca avertisment.

˘ ˘ O credin ¸ta mai puternica ˆ decat teama de moarte Pentru Estera sosise momentul decisiv. Ea l-a ˘ ˘ ˘ ˘ rugat pe Mardoheu sa le spuna iudeilor sa ¸tina ˆ ˘ ımpreuna cu ea un post de trei zile. Cuvintele ˘ din finalul mesajului ei si-au pastrat semnifica¸ ¸tia de-a lungul secolelor prin credin ¸ta si¸ cura˘ ˘ ˘ jul pe care le-au vadit: „Daca trebuie sa pier, ˆ ˘ atunci sa pier“ (Estera 4:15–17). In acele trei ˘ ˘ zile, Estera trebuie sa ˆ se fi rugat cu mai multa ˆ ˘ fervoare ca oricand. In cele din urma a sosit ˘ ˆ ˘ momentul sa ac ¸tioneze. Ea s-a ımbracat cu cele ˘ ˆ mai frumoase vesminte regale, facand tot posi¸ ˘ bilul sa fie pe placul regelui. Apoi a plecat. ˘ ˆ Asa ¸ cum se arata la ınceputul articolului, Esˆ ˆ ˘ tera s-a ındreptat spre curtea regelui. Cu cata ar˘ ˆ doare trebuie sa se fi rugat ın timp ce mintea si¸ ˆ ˆ inima ıi erau cuprinse de ıngrijorare! Estera a ˆ ˆ intrat ın curte, de unde pe Ahas-¸ ˆ ıl putea vedea ˆ veros¸ asezat pe tron. Ii vedea chipul ıncadrat de ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ bucle ordonate si¸ cu barba taiata ın patrat. Pro˘ ˆ ˘ ˘ babil ca a ıncercat sa-i citeasca expresia fe ¸tei. ˘ ˘ Daca a fost necesar sa astepte, trebu¸ ˆ asteptarea ¸ ˘ ˘ ˘ ie sa-i fi parut o vesnicie.

Ins a momentul ten¸ ˘ sionat a trecut: so ¸tul ei a vazut-o. Desi a fost ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ surprins, trasaturile fe ¸tei i s-au ımblanzit. Si ¸ reˆ gele i-a ıntins sceptrul de aur! (Estera 5:1, 2) ˘ ˆ ˘ Estera a fost primita ın audien ¸ta, regele fiind dispus s-o asculte. Ea a luat pozi ¸tie de partea ˆ Dumnezeului ei si ¸ a poporului ei, dand astfel ˘ un frumos exemplu deˆ credin ¸ta pentru to ¸ti slu˘ ˆ jitorii lui Dumnezeu. Insa misiunea ei abia ın˘ ˘ ˘ cepuse. Cum avea sa-l convinga pe rege ca Haˆ man, sfetnicul pe care acesta ıl pre ¸tuia cel mai ˆ mult, pusese la cale un complot marsav?

Cum ¸ putea contribui la salvarea poporului ei? La ˆ ˘ ˘ ˆ aceste ıntrebari se va raspunde ıntr-un articol viitor.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 OCTOMBRIE 2011

23

ˆ ˘ ˘ INVATA ¸ TI-V ¸ A COPIII

ˆ ˘ ˘ Cand ar trebui sa stam treji? ˘ ROBABIL esti ¸ de acord ca este important ˘ ˆ ˘ sa stai treaz cand esti a. Multi¸ co¸ la scoal ¸ ˘ ˆ ˘ pii atipesc la ore, dar, ca sa ınveti, ¸ ¸ trebuie sa ˘ ˆ stai treaz. Probabil ca mergi si¸ la ıntruniri, unde studiezi Biblia. ˘ Ce crezi ca ai putea face pentru a sta ˘ treaz? —1 O sugestie ar fi sa te culci seara ˘ mai devreme. Poate ca ar fi bun si¸ un pui de ˆ ˘ ˆ ˘ somn la pranz. Sa vedem ce putem ınvata ¸ ˆ ˆ ˆ ˘ din ceea ce s-a ıntamplat cu un tanar care a ˆ ˆ ˆ adormit seara tarziu, ın timpul unei cuvan˘ ˘ ˘ ˘ ˆ tari tinute de apostolul Pavel. Sa cautam ın ¸ Biblie cartea Faptele, capitolul 20, versetele ˘ ˆ ˆ 7–12, si¸ sa vedem ce s-a ıntamplat.

Pavel vizita congregatia ¸ din orasul-port ¸ ˘ ˆ Troa. Biblia spune ca Pavel „pleca ın ziua ur˘ matoare“ cu o corabie. De aceea, „el si-a ¸ ˆ ˆ ˘ prelungit vorbirea pana la miezul noptii“.

In ¸ ˆ ˘ continuare, citim: „Un tanar pe nume Eutih, ˘ ˘ ˆ ˆ care statea pe fereastra, a adormit adanc ın ˆ ˆ timp ce Pavel vorbea“. Ce s-a ıntamplat apoi? — ˘ ˘ Eutih a cazut de pe fereastra, „de la etajul ˆ ˆ al doilea“. Pavel si¸ ceilalti¸ au coborat ˆ cat au ˘ putut de repede. Eutih zacea mort! Iti¸ poti¸ ˆ ˆ imagina cat de ındurerati¸ au fost toti? ¸ — Bi˘ blia spune ca Pavel l-a cuprins pe Eutih cu ˘ bratele.

Nu dupa mult timp a strigat bucu¸ ˘ ˆ ros: ‘Nu va ıngrijorati, ¸ este bine!’ Dumnezeu ˆ ˘ ıl readusese la viat¸ a pe Eutih! ˆ ˘ ˘ Ce ınvat¸ am despre Dumnezeu din ceea ce ˆ ˆ ˘ s-a ıntamplat cu Eutih? — Un aspect este ca

P

ˆ ˆ ˘ ˘ 1 Cand ıi cititi¸ unui copil, liniuta ¸ va aminteste ¸ sa faceti¸ o pau˘ ˘ ˆ ˘ za si¸ sa-l ıncurajati¸ sa se exprime.

24

˘ ˆ Iehova, Tatal nostru ceresc, ıi poate readuce ˘ la viat¸ a pe cei mor ti, ¸ inclusiv pe copii. Iehoˆ va te ıntelege si¸ te iubeste, da, chiar mai ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ mult decat parintii ¸ tai. Cand era pe pamant, ˘ ˘ ˘ Isus a aratat ce fel de persoana este Tatal. El ˆ ˆ i-a luat ın brate ¸ pe cei mici si¸ i-a binecuvanˆ ˘ tat. Isus a si¸ ınviat copii, printre care o fetit¸ a de 12 ani. ˘ ˘ ˘ Ce sim ca Tatal tau ceresc te iubes¸ ¸ ˆ ti¸ stiind ˘ ˆ ˘ te? — Intr-adevar, acest lucru ne ındeamna ˘ ˘ ˘ sa-l iubim si¸ noi pe Iehova si¸ sa dorim sa as˘ ˘ ˘ cultam de el. Cum crezi ca i-am putea ara˘ ta ca-l iubim? — O modalitate este aceea de ˘ ˆ a-i spune ca-l iubim. Isus a zis: „Eu ıl iubesc ˘ pe Tatal“. Dar Isus nu s-a limitat doar la a ˘ ˆ spune ca ıl iubea pe Dumnezeu. El a dovedit aceasta prin fapte.

Isus a ascultat de Dumnezeu. El a spus: ˆ ˘ „Fac mereu lucrurile care ıi sunt placute“. ˘ ˘ ˘ Asadar, daca vrem sa-i fim placuti¸ lui Ieho¸ ˘ va si¸ Fiului sau, Isus, vom face tot ce putem ˘ ˆ ˘ ˘ ca sa nu atipim atunci cand ar trebui sa stam ¸ treji.

ˆ CITESTE IN BIBLIE ¸

Faptele 20:7–12 Luca 8:49–56 Ioan 8:29; 14:31

˘ Aceasta este prima parte dintr-o serie de doua ˆ ˆ articole ce apar consecutiv ın Turnul de veghe si¸ ın ˆ ˆ ˆ ˘ care sunt analizate ın mod temeinic cateva ıntrebari privitoare la data distrugerii Ierusalimului antic. ˘ Aceste articole prezinta informatii ¸ cercetate cu ˘ ˆ ˘ atentie ¸ si¸ raspunsuri bazate pe Biblie la ıntrebari ˆ ˆ ˘ ˘ care i-au pus ın ıncurcatura pe unii cititori.

ˆ Cand a fost distrus Ierusalimul antic? ˘ PARTEA I

DE CE ESTE ACEST LUCRU? ¸ ˘ IMPORTANT SA CUNOASTEM CE ARATA DOVEZILE?

˘ ˆ ˘ ˆ „Istoricii si¸ arheologii afirma ın general ca Ierusalimul a fost distrus ın anul 586 sau ˆ ˘ ˆ ˆ 587 ı.e.n.1 De ce spun Martorii lui Iehova ca acest eveniment a avut loc ın 607 ı.e.n.? ˘ ˘ ˘ Ce baza aveti¸ pentru aceasta data?“ ˆ CEASTA a fost ıntrebarea unuia dintre citi˘ torii nostri.

Dar de ce este important sa ¸ ˘ ˆ cunoastem data reala cand regele babilonian ¸ Nebucadnetar ¸ al II-lea, cunoscut si¸ ca Nabucoˆ donosor al II-lea, a distrus Ierusalimul? In priˆ ˘ mul rand, pentru ca acest eveniment a marcat ˘ ˆ un punct de cotitura ın istoria poporului lui ˘ Dumnezeu. Un istoric a spus ca pustiirea Ieru˘ salimului a avut drept rezultat „o catastrofa, ˆ ˘ ˘ ˘ ıntr-adevar, cea mai mare catastrofa“. Aceasta ˘ data a marcat distrugerea templului care fusese ˆ ˘ centrul ınchinarii aduse Dumnezeului Atotputernic mai bine de 400 de ani. Un psalmist a ˆ deplans situatia ¸ astfel: „Dumnezeule, . . . au ˆ ˘ ˆ ˘ ıntinat templul tau cel sfant si¸ au prefacut Ieruˆ ˘ ˆ ˘ salimul ın daramaturi“ (Psalmul 79:1, Cornilescu, 1996).2 ˆ ˆ In al doilea rand, cunoasterea cu exactitate a ¸

A

˘ 1 Sursele laice men ¸tioneaza ambii ani. Pentru simplitaˆ ˘ ˆ te, ın aceasta serie ne vom referi la anul 587 ı.e.n.

2 Martorii lui Iehova pun la dispozi ¸tie o traducere dem˘ ˆ ˘ na de ıncredere a Bibliei a Sfintele Scripturi — Traˆ ˘ numit ˘ ducerea lumii noi. Insa, daca nu sunte ¸ti Martor al lui Ie˘ ˘ ˆ hova, s-ar putea sa dori ¸ti sa consulta ¸ti alte traduceri cand ˘ analiza ¸ti subiecte biblice. Acest articol citeaza mai multe ˘ ˘ traduceri ale Bibliei acceptate pe scara larga.

26

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 OCTOMBRIE 2011

ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ anului cand a ınceput aceasta „catastrofa“ si¸ ınˆ ˆ ˘ telegerea modului ın care restabilirea ınchinarii ¸ ˘ ˆ adevarate la Ierusalim a ımplinit o profetie ¸ bi˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ blica exacta va vor ıntari convingerea ca Biblia ˘ ˆ este o carte demna de ıncredere. Asadar, de ce ¸ ˘ ˘ sustin ¸ Martorii lui Iehova o data care difera cu ˘ ˘ 20 de ani de cronologia acceptata pe scara lar˘ ˘ ˘ ga? Pe scurt, datorita dovezilor pe care le gasim ˆ ˆ chiar ın Cuvantul lui Dumnezeu.

„Saptezeci de ani“ — pentru cine? ¸ ˆ Cu mult ınainte de distrugerea Ierusalimului, profetul iudeu Ieremia a oferit un indiciu ˆ important pentru a ıntelege cronologia bibli¸ ˘ ca. El i-a avertizat pe „toti¸ locuitorii Ierusaliˆ ˘ mului“, zicand: „Toata tara aceasta va fi pus¸ ˘ ˘ tiita si ¸ jefuita; popoarele acestea vor sluji regelui Babilonului saptezeci de ani“ (Ieremia ¸ ˘ ˆ 25:1, 2, 11, Biblia sinodala, 1982). Mai tarziu, ˘ ˘ profetul a adaugat: „Iata ce a spus Iehova: ˆ ˆ ˆ «Cand se vor ımplini cei saptezeci de ani ın Ba¸ ˆ ˆ bilon, ımi voi aduce aminte de voi si ¸ voi ımˆ ˆ plini cuvantul meu bun pentru voi, aducan˘ ˆ ˆ du-va ınapoi ın locul acesta»“ (Ieremia 29:10). ˘ La ce se refera cei „saptezeci de ani“? Si ¸ ¸ cum

˘ ˘ ˘ ˘ ne ajuta aceasta perioada sa stabilim data distrugerii Ierusalimului? ˆ ˆ In loc de 70 de ani „ın Babilon“, multe traduceri spun „pentru Babilon“ (Cornilescu, 2001). ˘ ˘ ˘ Din acest motiv, unii istorici afirma ca aceasta ˘ ˘ perioada de 70 de ani se refera la Imperiul Babilonian. Potrivit cronologiei laice, babilonienii au ˘ ˆ stapanit tara lui Iuda si¸ Ierusalimul aproximativ ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ 70 de ani, cam din 609 ı.e.n. pana ın 539 ı.e.n., ˆ ˘ cand capitala Babilonului a fost cucerita. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Biblia arata ınsa ca cei 70 de ani aveau sa fie ˘ ˘ un timp de pedeapsa severa din partea lui Dumˆ ˆ nezeu ce ıi viza ın mod direct pe locuitorii din ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Iuda si¸ Ierusalim, care facusera un legamant ca ˆ vor asculta de El (Exodul 19:3–6). Cand au refu˘ ˆ ˘ ˘ zat sa se ıntoarca de la caile lor rele, Dumnezeu ˆ le-a spus: „Voi trimite la . . . Nebucadnetar, ım¸ ˘ ˆ ˆ paratul Babilonului; [ıl] voi aduce ımpotriva ˘ ˆ ˆ acestei t¸ ari si¸ ımpotriva locuitorilor ei si¸ ımpotriˆ va tuturor acestor popoare de jur ımprejur“ (Ie˘ remia 25:4, 5, 8, 9, Cornilescu, 1996). Chiar daca ˘ ˘ ˆ si¸ natiunile din jur aveau sa simta mania Babilo¸ nului, distrugerea Ierusalimului si¸ cei 70 de ani ˘ de exil care aveau sa urmeze au fost numiti¸ de Ieremia „pedeapsa nelegiuirii fiicei poporului ˘ ˘ ˘ meu“, pentru ca „Ierusalimul a pacatuit greu“ ˆ (Plangerile 1:8; 3:42; 4:6, Cornilescu, 2001).

Asadar, potrivit Bibliei, cei 70 de ani au fost un ¸ ˘ ˘ timp de pedeapsa severa pentru Iuda, iar babilonienii au fost instrumentul folosit de Dumnezeu ˘ ˘ pentru a aduce aceasta pedeapsa. Dumnezeu ˆ ˘ ˘ ˆ ınsa le-a spus iudeilor: „Dupa ce se vor ımplini ˘ ˘ ˆ ˆ saptezeci de ani, . . . [voi face] sa va ıntoarceti¸ ın ¸ ˘ ˆ ˆ locul acesta“, adica ın tara lui Iuda si¸ ın Ierusa¸ lim (Ieremia 29:10, Cornilescu, 2001).

ˆ ˆ Cand au ınceput „cei saptezeci de ani“? ¸ Istoricul Ezra, care a scris sub inspiratie ¸ divi˘ ˘ ˘ ˆ na, a trait dupa ce s-au ımplinit cei 70 de ani pro˘ feti¸ ti¸ de Ieremia. Iata ce a consemnat Ezra despre ˘ regele Nebucadnetar: ¸ „Pe cei ce au scapat de saˆ bie, i-a dus ın Babilon. Ei i-au fost supusi, ¸ lui si¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ fiilor lui, pana la stapanirea ımparatiei ¸ Persiei, ca ˘ ˆ ˆ sa fie ımplinit cuvantul DOMNULUI rostit prin

ˆ ˘ gura lui Ieremia, pana ce tara s-a bucurat de sa¸ ˆ batele ei si¸ s-a odihnit tot timpul cat a fost de˘ ˆ ˘ ˆ vastata, pana la ımplinirea celor saptezeci de ¸ ani“ (2 Cronici 36:20, 21, Cornilescu, 1996). ˘ ˆ Astfel, cei 70 de ani urmau sa fie un timp ın ˘ care tara lui Iuda si¸ Ierusalimul aveau sa se ¸ ˆ ˘ ˘ bucure de „sabatele“ lor. Aceasta ınsemna ca paˆ ˘ ˘ ˆ ˘ mantul avea sa ramana necultivat — solul ne˘ ˘ ˘ fiind semˆ anat, iar via nefiind taiata (Leviticul ˆ 25:1–5). Intrucat poporul lui Dumnezeu fusese ˘ ˘ ˘ ˆ neascultator, printre pacatele lui numarandu-se probabil si¸ nerespectarea tuturor anilor sabatici, ˆ ˘ pedeapsa lui Dumnezeu a ınsemnat ca tara sa ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ramana necultivata si¸ pustie 70 de ani (Leviticul 26:27, 32–35, 42, 43). ˆ Cand a ajuns tara lui Iuda pustie si¸ necultiva¸ ˘ ta? Babilonienii, aflati¸ sub conducerea lui Neˆ ˘ ˆ bucadnetar, au atacat Ierusalimul ın doua ran¸ ˆ ˆ ˆ duri, la interval de cativa ani. Cand au ınceput ¸ ˘ ˘ cei 70 de ani? Cu sigurant¸ a, nu dupa primul asediu al lui Nebucadnetar ¸ asupra Ierusalimului.

De ce putem spune acest lucru? Desi, ¸ cu acea ocazie, Nebucadnetar ¸ a luat multi¸ prizonieri din ˘ ˆ ˘ Ierusalim, el i-a lasat ın tar ¸ a pe unii locuitori. ˆ De asemenea, el nu a distrus orasul.

In urma ¸ ˘ ˘ ˆ primei deportari, cei care au ramas ın Iuda, ‘cei ˘ ˘ de conditie ¸ umila din popor’, au trait ani de ˆ zile ˘ ˆ ˘ din roadele pamantului (2 Regi 24:8–17). Insa apoi situatia ¸ s-a schimbat radical. ˆ ˘ In urma unei rascoale a iudeilor, babilonieˆ nii s-au ıntors la Ierusalim (2 Regi 24:20; ˘ ˆ 25:8–10). Ei au distrus cu desavarsire orasul, in¸ ¸ ˆ clusiv templul sacru, si¸ i-au dus captivi ın Babiˆ ˘ lon pe multi¸ dintre locuitori. In doua luni, „tot ˘ ˘ ˆ ˘ poporul [cei care fusesera lasati¸ ın tar ¸ a] de la cel ˆ ˘ ˘ mai mic pana la cel mai mare si¸ capeteniile os-¸ ˆ ˘ tilor s-au sculat si¸ au plecat ın Egipt, pentru ca ˘ le era frica de caldeeni“ (2 Regi 25:25, 26, Corˆ ˆ ˆ nilescu, 1996). Aceasta s-a ıntamplat ın luna a ˘ saptea a acelui an, luna evreiasca tisri ¸ ¸ (septembrie/octombrie). Numai atunci se poate spune ˘ ˘ ˘ ˆ ca tara a ramas pustie si¸ necultivata si¸ a ınceput ¸ ˘ sa se bucure de sabatele ei. Prin intermediul lui Ieremia, Dumnezeu le-a spus iudeilor refugiati¸ ˆ ˘ ın Egipt: „Ati¸ vazut toate nenorocirile pe care TURNUL DE VEGHE ˙ 1 OCTOMBRIE 2011

27

˘ ˘ Tabli ¸ta: 5 The Trustees of the British Museum

le-am adus asupra Ierusalimului si¸ asupra tutu˘ ˘ ˘ ˘ ror cetatilor lui Iuda: iata ca astazi ele nu mai ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ sunt decat niste ¸ daramaturi si¸ nimeni nu mai ˆ locuieste ¸ ın ele“ (Ieremia 44:1, 2, Cornilescu, ˘ 1996). Asadar, avem toate motivele sa credem ¸ ˘ ˆ ca acest eveniment a marcat ınceputul celor 70 ˆ ˆ ˆ de ani. In ce an s-au ıntamplat toate acestea? ˘ ˘ ˆ Pentru a raspunde, trebuie sa vedem cand a luat ˆ ˘ ˘ sfarsit ¸ aceasta perioada.

ˆ ˆ Cand s-au sfarsit ¸ „cei saptezeci de ani“? ¸ ˆ ˘ Aflat ın Babilon, profetul Daniel, care a trait ˆ ˘ pana „a venit la putere regatul Persiei“, a calcuˆ ˘ ˆ ˘ lat perioada cand urmau sa se sfarseasc a cei 70 ¸ de ani (Daniel 9:1, English Standard Version). El ˆ ˘ ˘ a scris: „Eu, Daniel, am ınteles din carti¸ ca nu¸ ˘ ˆ marul anilor pentru care fusese cuvantul Dom-

˘ ˆ nului catre profetul Ieremia, pentru ımplinirea pustiirilor Ierusalimului era saptezeci de ani“ ¸ (Daniel 9:2, Cornilescu, 2001).

Ezra a meditat la profetiile lui Ieremia si¸ a pus ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ın legatura sfarsitul celor “ saptezeci de ani“ cu ¸ ¸ ˆ momentul cand „Domnul a trezit duhul lui Ciˆ ˘ ˘ rus, ımparatul Persiei; si¸ el a facut un anunt“ ¸ ˆ (2 Cronici 36:21, 22, Cornilescu, 2001). Cand au fost eliberati¸ iudeii? Decretul prin care se punea ˘ ˆ capat exilului lor a fost emis „ın primul an al ˘ lui Cirus, regele Persiei“. (Vezi chenarul „O data ˘ ˆ ˆ fundamentala ın istorie“.) Astfel, ın toamna ˆ ˆ anului 537 ı.e.n., iudeii s-au ıntors la Ierusalim ˆ ˘ ˘ pentru a restabili ınchinarea adevarata (Ezra 1:1–5; 2:1; 3:1–5).

Asadar, potrivit cronologiei biblice, cei 70 de ¸ ˘ ˘ ˆ ani au fost o perioada literala care s-a ıncheiat ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ın 537 ı.e.n. Daca numaram ınapoi 70 de ani,

˘ ˘ ˆ O DATA FUNDAMENTAL A IN ISTORIE

28

ˆ ˆ Calcularea anului 539 ı.e.n., cand Cirus al II-lea a cucerit ˘ ˘ Babilonul, are la baza urmatoarele dovezi: ˘ ˇ Surse istorice antice si¸ tabli te ¸ cuneiforme: Diodor din Sicilia ˆ ˘ ˆ (c. 80–20 ı.e.n.) a scris ca Cirus a devenit rege al Persiei ın „primul an al celei de-a cincizeci ¸si cincea Olimpiade“ (Historical Library, ˆ Cartea IX, 21). Este vorba de anul 560 ı.e.n. Istoricul grec Herodot ˆ ˘ ˘ (c. 485–425 ı.e.n.) a spus ca Cirus a fost ucis „dupa ce domnise ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ douazeci ¸si noua de ani“, ceea ce ınseamna ca moartea lui trebuie ˘ ˆ ˆ ˆ sa fi avut loc ın al 30-lea an de domnie, respectiv ın 530 ı.e.n. ˘ ˘ ˘ ˆ (Histories, Cartea I, Clio, 214). Tabli ¸tele cuneiforme arata ca, ınain˘ ˘ ˘ ˆ ˆ te sa moara, Cirus a condus Babilonul noua ani. Astfel, luand ın ˘ ˆ calcul cei noua ani dinaintea mor ¸tii sale, care a avut loc ın ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ 530 ı.e.n., ınseamna ca Cirus a cucerit Babilonul ın 539 ı.e.n. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ' O confirmare facut a de o tablit¸ a cuneiforma: O tabli ¸ta de ˘ ˘ ˆ lut cu informa ¸tii astronomice, gasita ın Babilon (BM 33066), confir˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ma ca Cirus a murit ın anul 530 ı.e.n. De ¸si aceasta tabli ¸ta con ¸tine ˘ unele erori privind pozi ¸tiile a ¸strilor, ea con ¸tine descrierile a doua ˘ ˘ ˆ eclipse de luna, despre care spune ca au avut loc ın al ¸saptelea an al lui Cambise al II-lea, fiul ¸si succesorul lui Cirus. Acestea cores˘ ˆ ˆ ˆ pund cu eclipsele de luna observate ın Babilon ın 16 iulie 523 ı.e.n. ˆ ˆ ˆ ˘ ¸si ın 10 ianuarie 522 ı.e.n., indicand astfel spre primavara anului ˆ ˆ 523 ı.e.n. ca ınceput al celui de-al ¸saptelea an al lui Cambise. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Aceasta ınseamna ca primul sau an de domnie a fost 529 ı.e.n. ˆ ˆ ˘ De aici ın ¸telegem ca ultimul an al lui Cirus a fost 530 ı.e.n., iar ˘ ˆ primul sau an de domnie asupra Babilonului a fost 539 ı.e.n.

˘ Fotografie ob ¸tinuta prin amabilitatea British Museum

ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ınseamna ca aceasta perioada a ınceput ın anul ˆ 607 ı.e.n. ˆ Dovezile existente ın Scripturi, care sunt in˘ ˘ spirate de Dumnezeu, arata cu claritate ca Ieruˆ ˆ salimul a fost distrus ın 607 ı.e.n. Atunci de ce ˘ sustin ¸ multi¸ istorici ca acest eveniment a avut ˆ ˆ ˘ ˘ loc ın 587 ı.e.n.? Ei se bazeaza pe doua surse de informatii: ¸ scrierile istoricilor clasici si¸ canonul lui Ptolemeu. Sunt aceste surse mai demne de ˆ ˆ ˆ ıncredere decat Scripturile? Vom vedea ın continuare.

ˆ Istoricii clasici — cat de exacte ˘ sunt consemnarile lor? ˘ ˆ ˆ Istoricii care au trait ın jurul perioadei cand ˘ a fost distrus Ierusalimul ofera informatii ¸ diferite despre regii neobabilonieni.1 (Vezi chena˘ rul „Regi neobabilonieni“.) Cronologia bazata ˘ pe informatiile scrise de acesti ¸ ¸ istorici difera de ˘ ˆ ˘ ˆ cronologia biblica. Insa cat de credibile sunt scrierile lor? ˘ Unul dintre istoricii care au trait cel mai ˘ aproape de perioada neobabiloniana a fost Berossos, un „preot [babilonian] al lui Bel“. Lucra˘ ˘ ˘ rea sa originala, intitulata Babyloniaca si¸ scrisa ˆ ˆ ˘ ın jurul anului 281 ı.e.n., s-a pierdut, din ea pasˆ ˆ ˆ ˘ trandu-se doar cateva fragmente ın lucrarile al˘ ˘ tor istorici. Berossos a afirmat ca a folosit „carti¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ce fusesera pastrate cu mare grija ın Babilon“.1 ˘ ˘ 1 Imperiul Neobabilonian a luat fiin ¸ta odata cu dom˘ ˆ nia lui Nabopolassar, tatal lui Nebucadne ¸tar, ¸si a apus ın ˘ ˘ timpul domniei lui Nabonid. Aceasta perioada este impor˘ ˘ tanta pentru istorici deoarece acopera cea mai mare parte ˆ ˘ din cei 70 de ani ın care Ierusalimul a ramas pustiu.

ˆ ˘ A fost ıntr-adevar Berossos un istoric demn de ˆ ˘ ˘ ıncredere? Sa dam un exemplu. ˘ Berossos a scris ca regele asirian Sanherib a ˘ ˘ urcat pe tron dupa „domnia fratelui sau“; ˘ ˘ „dupa el, fiul sau [Esarhadon a domnit] 8 ani; ˘ dupa aceea, Sammuges [Sama s21 ¸ ¸ suma-ukin] ¸ de ani“ (III, 2.1, 4). Totusi, ¸ unele documente isˆ torice babiloniene scrise cu mult ınainte de peˆ ˘ ˘ rioada ın care trait Berossos spun ca Sanherib ˘ ˘ i-a succedat tatalui sau, Sargon al II-lea, nu fra˘ telui sau. Esarhadon a domnit 12 ani, nu 8, iar Sama sa domnit 20 de ani, nu 21. ¸ ¸ suma-ukin ¸ Eruditul Robartus van der Spek a fost de acord ˘ ca Berossos consultase cronicile babiloniene, ˆ ˘ ˘ dar, a scris el, „aceasta nu l-a ımpiedicat sa faca ˘ ˘ propriile adaugiri si ¸ interpretari“.2 ˆ ˆ ˘ Cum ıl considera alti¸ eruditi¸ pe Berossos? „In ˆ trecut, Berossos a fost ın general considerat un ˘ ˘ istoric“, afirma Stanley Burstein, care a facut un ˘ ˘ studiu amanuntit ¸ al lucrarilor lui Berossos. To˘ tusi, ¸ el a ajuns la urmatoarea concluzie: „Din punct de vedere istoric, lucrarea sa este inadec˘ ˆ ˘ vata. Chiar si ¸ ın forma fragmentata din prezent, ˘ ˆ Babyloniaca contine erori surprinzatoare ın pri¸ vinta ¸ unor lucruri simple . . . Astfel de greseli ¸ ar ˆ ˘ fi inacceptabile pentru un istoric, ınsa scopul lui Berossos nu a fost unul istoric“.3 ˆ ˆ ˘ Avand ın vedere aceste aspecte, ce parere aveti? ¸ Ar trebui considerate calculele lui Berosˆ sos ın totalitate exacte? Si ¸ ce se poate spune deˆ spre ceilalti¸ istorici clasici, care si-au bazat, ın ¸ mare parte, cronologia pe scrierile lui Berossos? ˘ Pot fi considerate concluziile lor cu adevarat ˆ demne de ıncredere?

REGI NEOBABILONIENI

˘ ˆ ˘ ˘ Daca acesti ¸ istorici sunt demni de ıncredere, de ce difera consemnarile lor unele de altele?

Regi

BEROSSOS ˆ c. 350–270 ı.e.n.

POLYHISTOR ˆ 105–? ı.e.n.

JOSEPHUS

PTOLEMEU

37–?100 e.n.

c. 100–170 e.n.

Nabopolassar

21

20

—

21

Nebucadne ¸tar II

43

43

43

43

Amel-Marduk

2

12

18

2

Neriglissar

4

4

40

4

Labasi-Marduk ¸ Nabonid

9 luni 17

— 17

ˆ Durata domniei (ın ani) potrivit istoricilor clasici

9 luni 17

— 17

˘ Fotografie ob ¸tinuta prin amabilitatea British Museum

Canonul lui Ptolemeu ˘ ˘ ˘ O alta sursa de informatii ¸ folosita pentru a ˆ sustine anul 587 ı.e.n. este Canonul regal al lui ¸ Claudius Ptolemeu, un astronom din secolul al II-lea e.n. Lista de regi a lui Ptolemeu este con˘ siderata baza cronologiei istoriei antice, inclusiv a perioadei neobabiloniene. ˆ Ptolemeu si-a ıntocmit lista la aproximativ ¸ ˘ ˆ 600 de ani dupa ıncheierea perioadei neobabiˆ loniene. Cum a stabilit el data la care si-a ın¸ ˘ ceput domnia primul rege din lista? Ptolemeu ˘ a explicat ca, folosind calcule astronomice, ba˘ zate partial pe eclipse, „am reusit ¸ ¸ sa stabilim ˆ ˆ cand a ınceput domnia lui Nabonasar“, primul ˘ ˘ ˘ rege din lista.4 Asadar, dupa cum afirma Chris¸ topher Walker, de la Muzeul Britanic, canonul ˘ ˘ lui Ptolemeu a fost „o schema conceputa pentru a le oferi astronomilor o cronologie bine ˘ fundamentata, . . . nu pentru a le oferi istorici˘ ˆ ˘ ˘ lor o consemnare exacta ın legatura cu urcarea pe tron si¸ moartea regilor“.5 „Canonul este recunoscut de mult timp ca ˆ fiind demn de ıncredere din punct de vedere astronomic“, a scris Leo Depuydt, unul dintre cei

˘ ˘ mai entuziasti ¸ aparatori ai lui Ptolemeu, „dar ˆ ˘ ˘ aceasta nu ınseamna automat ca este demn ˆ de ˆ ıncredere si¸ din punct de vedere istoric“. In le˘ ˘ gatura cu lista de regi, profesorul Depuydt ˆ ˘ ˘ a adaugat: „In privinta ¸ primilor conducatori mentiona ti¸ [printre care si¸ regii neobabilo¸ nieni], Canonul ar trebui comparat cu scrierile cuneiforme pentru a stabili durata domniei fie˘ carui rege“.6 ˘ Ce sunt „scrierile cuneiforme“ care ne ajuta ˘ ˘ ˘ sa verificam exactitatea istorica a canonului lui ˘ ˘ Ptolemeu? Printre acestea se numara cronicile ˘ babiloniene, liste de regi si¸ tablite ¸ cu informatii ¸ comerciale — documente cuneiforme redac˘ ˆ ˆ tate de scribi care au trait ın timpul sau ın jurul perioadei neobabiloniene.7 Ce se poate spune despre lista lui Ptolemeu ˘ ˘ daca o comparam cu scrierile cuneiforme? Cheˆ narul „Canonul lui Ptolemeu ın comparatie ¸ cu ˘ ˘ tablitele antice“ de mai jos prezinta o parte din ¸ ˘ canon si¸ o compara cu un document cuneiform ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ antic. Sa observam ca, ıntre conducatorii babilonieni Kandalanu si¸ Nabonid, ˆ ˘ Ptolemeu men˘ tioneaz a numai patru regi. Insa Lista de regi de ¸

ˆ CANONUL LUI PTOLEMEU IN COMPARATIE ¸ ˘ CU TABLITELE ANTICE ¸ Ptolemeu omite din lista sa unii regi. De ce?

Cronicile babiloniene fac parte din ˘ scrierile cuneiforme care ne ajuta ˘ ˘ sa verificam exactitatea canonului lui Ptolemeu 30

CANONUL LUI PTOLEMEU Nabonasar Nabu-nadin-zeri (Nadinu) Mukin-zeri si¸ Pul Ululai (Salmanasar V), „rege al Asiriei“ Merodac-Baladan Sargon II, „rege al Asiriei“ ˘ ˘ ˘ Prima perioada fara regi Bel-ibni Asur-nadinsum ¸ ¸ Nergal-usezib ¸ Musezib-Marduk ¸ ˘ ˘ ˘ A doua perioada fara regi Esarhadon, „rege al Asiriei“ Sama s¸ ¸ suma-ukin ¸ Kandalanu Nabopolassar Nebucadnetar ¸ Amel-Marduk Neriglissar Nabonid Cirus Cambise

LISTA DE ˘ ˘ REGI ˘ DE LA URUK, GASITA PE TABLITE ¸ ANTICE Kandalanu Sin-sumu-li sir ¸ ¸ Sin-sar-i skun ¸ ¸ Nabopolassar Nebucadnetar ¸ Amel-Marduk Neriglissar Labasi-Marduk ¸ Nabonid

˘ Concluzia bazata pe aceste dovezi ˘ ˘ Biblia arata cu claritate ca iudeii au fost exi˘ lati¸ 70 de ani. Exista dovezi solide — si¸ cei mai ˘ multi¸ eruditi¸ sunt de acord — ca iudeii exilati¸ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ s-au ıntors ın tara lor ın 537 ı.e.n. Daca numa¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ram ınapoi 70 de ani din 537 ı.e.n., ınseamna ca ˆ ˆ distrugerea Ierusalimului a avut loc ın 607 ı.e.n.

Desi¸ istoricii clasici si¸ canonul lui Ptolemeu nu Note 1. Babyloniaca (Chaldaeorum Historiae), Cartea I, 1.1.

2. Studies in Ancient Near Eastern World View and Society, pagina 295.

3. The Babyloniaca of Berossus, pagina 8. ˘ ˆ ˘ 4. Almagest, III, ˆ 7, tradusa ın engleza de G. J. Toomer, ın Ptolemy’s Almagest, pu˘ ˆ blicat a ın 1998, pagina 166. Ptolemeu stia ¸ ˘ ca astronomii babilonieni foloseau diagrame matematice pentru a „calcula“ datele eclipselor si ˘ ˘ din trecut ˆ ˆ ¸ ale celor care˘ urmau sa aiba loc, ıntrucat descoperiser a ˘ ˘ ca eclipsele de acelasi¸ fel se repeta la fiecare 18 ani (Almagest, IV, 2).

5. Mesopotamia and Iran in the Persian Period, paginile 17, 18.

6. Journal of Cuneiform Studies, volumul 47, 1995, paginile 106, 107.

˘ ˘ ˘ ˆ ˆ sustin ¸ aceasta data, exista ındoieli justificate ın ˘ ˘ ˘ legatura cu exactitatea scrierilor lor. Adevarul ˘ ˘ ˘ este ca aceste doua surse de informatii ¸ nu ofera suficiente dovezi pentru a anula cronologia bi˘ blica. ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ Mai sunt ınsa unele ıntrebari care necesita ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ raspuns. Chiar nu exista nicio dovada istorica ın ˆ ˘ sprijinul anului 607 ı.e.n., data bazata pe Biblie? ˘ Ce arata unele documente cuneiforme databile, dintre care multe au fost scrise de martori ˆ oculari din Antichitate? Vom analiza aceste ın˘ ˆ ˘ trebari ın editia ¸ urmatoare.

REZUMAT ˆ ˘ ˇ Istoricii laici spun ın general ca Ieru-

ˆ ˆ salimul a fost distrus ın 587 ı.e.n. ˘ ˘ ˆ ˇ Cronologia biblica indica ın mod ˘ clar ca distrugerea Ierusalimului a ˆ ˆ avut loc ın 607 ı.e.n. ˇ Istoricii laici ıˆ si¸ bazeaza˘ concluziile ˆ ın principal pe scrierile istoricilor clasici si¸ pe canonul lui Ptolemeu. ˇ Scrierile istoricilor clasici contin ¸ erori ˆ ˆ semnificative si¸ nu sunt ıntotdeauna ın ˘ ˘ armonie cu consemnarile de pe tablitele de lut. ¸

˘ ˆ 7. Scrierea cuneiforma este o scriere ın care un scrib imprima diverse semne pe ˘ suprafata folo¸ moale ˆ a unei tabliˆ te ¸ de lut ˘ sind un stil cu varf ascutit, ın forma triun¸ ˘ ghiulara.

8. Sin-sar-i ani; 57 de ¸ ¸skun a domnit sapte ¸ ˘ tablite ale aces¸ cu informatii ¸ ˆ comerciale ˆ tui rege sunt datate ıncepand din anul ur˘ ˆ ˘ ˆ carii sale pe tron pana ın al saptelea an. ¸ Vezi Journal of Cuneiform Studies, volumul 35, 1983, paginile 54–59. ˘ 9. Tablita cu informatii comerciale ¸ ˘ ¸ ˆ C.B.M. 2152 este datata ın al patrulea an al lui Asur-etil-ilani (Legal and Com¸ mercial Transactions Dated in the Assyrian, Neo-Babylonian and Persian Periods—Chiefly From Nippur, de A.T. Clay, 1908, pag. 74). De asemenea, Inscriptiile ¸ lui Nabonid de la Haran (H1B), coloa-

ˆ ˆ ˘ na I, randul 30, ıl mentioneaz a pe acesta ¸ ˆ chiar ınaintea lui Nabopolassar (Anatolian Studies, vol. VIII, 1958, pag. 35, 47). ˆ Pentru perioada ın care nu au existat ˆ regi, vezi Cronica 2, randul 14, din Assyrian and Babylonian Chronicles, paginile 87, 88. ˘ 10. Unii eruditi¸ sustin ¸ ca anumiti¸ regi au fost omisi¸ de Ptolemeu — care voia, pro˘ babil, sa mentioneze doar regi ai Babilo¸ nului — deoarece acestia purtau titlul de ¸ „rege al Asiriei“. Totu ¸si, asa ¸ cum veti¸ ˆ obˆ serva ın chenarul de la pagina 30, cativa ¸ ˆ regi inclusi¸ ın canonul lui Ptolemeu pur˘ tau si¸ ei titlul de „rege al Asiriei“. Tablitele cu informatii ¸ ¸ comerciale, scrisori˘ le cuneiforme si¸ inscriptiile arata clar ¸ ˘ ca regii Asur-etil-ilani, Sin-sumu-li sir ¸ ¸ ¸ si¸ Sin-sar-i skun au domnit peste Babilonia. ¸ ¸

˘ Fotografie ob ¸tinuta prin amabilitatea British Museum

la Uruk, care face parte din scrierile cuneifor˘ ˘ ˆ me, arata ca ın acest interval au domnit ¸sapte ˆ regi. Au fost domniile lor scurte si¸ neınsemna˘ te? Potrivit tablitelor cuneiforme cu informatii ¸ ¸ comerciale, unul dintre acesti ¸ regi a domnit sap¸ te ani.8 ˘ Documentele cuneiforme ofera, de aseme˘ ˆ nea, dovezi solide ca, ınainte de domnia lui Nabopolassar (primul rege din perioada neobabi˘ loniana), un alt rege (Aˆ sur-etil-ilani) a domnit ¸ ˆ patru ani ın Babilonia. In plus, mai bine un ˆ de ˆ ˘ ˘ an, ın tar ¸ a nu a domnit niciun rege.9 Insa toate aceste informatii ¸ lipsesc din canonul lui Ptolemeu. ˘ De ce i-a omis Ptolemeu pe unii conducatori? ˘ ˘ Se pare ca nu i-a considerat conducatori legitimi ai Babilonului.10 De exemplu, el nu l-a mentionat Labasi-Marduk, un rege neobabi¸ ¸ ˆ pe ˘ lonian. Insa, potrivit documentelor cuneiforme, regii pe care i-a omis Ptolemeu chiar au condus Babilonia. ˆ In general, canonul lui Ptolemeu este consiˆ ˆ ˘ derat exact. Dar, avand ın vedere omisiunile faˆ ˘ ˘ ˘ cute, ar trebui ıntr-adevar sa fie folosit ca baza ˘ ˘ pentru o cronologie istorica definitiva?

˘ Trinitatea, c. 1500, Scoala flamanda, (secolul ¸ al XVI-lea) / H. Shickman Gallery, New York, USA / The Bridgeman Art Library International

˘ ˆ Care sunt cinci minciuni larg raspandite despre Dumnezeu?

VEZI PAGINILE 4–8.

˘ ˆ ˘ ˘ Cum va poate schimba viata adevarului despre ¸ ınvatarea ¸ Dumnezeu? VEZI PAGINA 9.

˘ ˘ Ar trebui nou-nascutii ¸ sa fie botezati? ¸

˘ Cum putem avea o familie fericita?

VEZI PAGINA 11.

VEZI PAGINILE 16, 17.

ˆ ˘ ˘ Ce putem ınvata ¸ din exemplul de credint¸ a si¸ curaj pe care l-a dat Estera? VEZI PAGINA 18.

˘ Ati¸ vrea sa fiti¸ vizitat? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Chiar ¸si ın aceasta lume agitata pute ¸ti gasi fericirea cu ajutorul cuno ¸stin ¸tei exacte pe care o ofera Biblia cu privire la Dumnezeu, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Regatul sau ¸si scopul sau minunat referitor la omenire. Daca dori ¸ti mai multe informa ¸tii sau daca dori ¸ti sa fi ¸ti vizitat de cineva ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ care sa studieze gratuit Biblia cu dumneavoastra, va rugam sa scrie ¸ti la urmatoarea adresa: Organiza ¸tia Religioasa „Martorii lui ˘ ˆ ˆ Iehova“, strada Teleajen 84, sector 2, cod 021468, Bucure ¸sti, sau, daca nu locui ¸ti ın Romania, la una dintre adresele de la pagina 4.

www.watchtower.org

wp11 10/01-M