10_

34567 15 OCTOMBRIE 2011

E D I T¸ I E D E S T U D I U ARTICOLE DE STUDIU: 28 noiembrie — 4 decembrie

Are destinderea un efect pozitiv asupra ta?

PAGINA 8

ˆ ˘ C ANTARILE: 70, 74

5–11 decembrie

˘ ˘ Celibatul si¸ casatoria: le privesti ¸ ˆ ın mod realist?

PAGINA 13

ˆ ˘ C ANTARILE: 85, 36

12–18 decembrie

˘ ˆ ˆ Sa ne ıncredem ın Iehova, ˘ ˆ ˆ „Dumnezeul oricarei mangaieri“ PAGINA 23

ˆ ˘ C ANTARILE: 75, 115

19–25 decembrie

˘ ˆ ˆ ˆ Sa-i mangaiem pe toti¸ cei ıntristati¸ PAGINA 27

ˆ ˘ C ANTARILE: 68, 42

34567

15 OCTOMBRIE 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ universului. A ¸sa cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta ˘ ˘ revista prezinta semnifica ¸tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe ¸tiilor biblice. Ea le aduce ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ mangaiere oamenilor cu vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ cer, va pune capat rauta ¸tii ¸si va transforma pamantul ın paradis. Revista ı ¸si ındeamna cititorii sa creada ˆ ˘ ˘ ˘ ın Isus Cristos, care a murit pentru ca noi sa avem via ¸ta ve ¸snica ¸si care este acum Regele Regatului lui ˘ ˘ Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martorii lui Iehova o publica din 1879, este apolitica ¸si se ˘ bazeaza pe Biblie. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

SCOPUL ARTICOLELOR DE STUDIU ARTICOLUL DE STUDIU 1 PAGINILE 8–12 ˘ Oriunde am trai, aplicarea principiilor biblice ˘ ne va ajuta sa ne alegem forme de destindere ˘ ˆ care sa ne influen ¸teze ın mod pozitiv. Acest ar˘ ˆ ticol va arata cum putem lua decizii ın ¸telepte ˆ ın privin ¸ta destinderii.

ALTE ARTICOLE: 3 De ce este important ˘ ‘sa veghem’? ˘ ˘ 5 Sa ne bucuram ˆ ˘ ımpreuna cu fratii ) ¸ nostri! ¸

ARTICOLUL DE STUDIU 2 PAGINILE 13–17 ˘ ˆ ˘ Decizia de a ramane celibatar sau de a te ca˘ ˘ satori nu- ¸ti influen ¸teaza doar via ¸ta, ci ¸si rela ¸tia ˘ cu Iehova. Acest articol arata cum pot slujito˘ ˘ ˘ rii lui Dumnezeu, celibatari sau casatori ¸ti sa aplice sfaturile din 1 Corinteni, capitolul 7.

ARTICOLELE DE STUDIU 3, 4 PAGINILE 23–31 ˆ ˘ In aceste zile din urma, slujitorii lui Iehova se ˘ confrunta cu multe probleme. Unde pot ei ˘ ˆ ˆ ˆ gasi mangaiere ¸si ıncurajare? Aceste articole ˆ vorbesc despre modul ın care Iehova ¸si Marto˘ ˆ rii sai pot fi surse de ıncurajare.

˘ ˆ Globul pamantesc: Prin amabilitatea Replogle Globes

18 A fost ˘ ˘ o adevarata ˘ placere ˘ sa-i slujesc lui Iehova ) ˆ ˘ 32 Intrebari de la cititori

The Watchtower (ISSN 0043–1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201–2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Vol. 132, nr. 20 Semimonthly ROMANIAN

De ce este important ˘ ‘sa veghem’? ˆ ARE va fi semnul prezentei ¸ tale si¸ al ın˘ cheierii acestui sistem?“ (Mat. 24:3) Ca ras˘ ˆ puns la aceasta ıntrebare, Isus le-a vorbit disciˆ polilor ın mod detaliat despre un semn clar si¸ ˘ ˆ inconfundabil, dupa cum este consemnat ın Matei, capitolul 24, Marcu, capitolul 13, si¸ Luca, ˘ capitolul 21. Apoi a adaugat: „Vegheati“ ¸ (Mat. 24:42).

De ce a fost nevoie de acest avertisment, de ˘ ˆ ˘ vreme ce semnul avea sa fie atat de clar? Sa exa˘ ˘ minam doua posibile motive. Un crestin ar pu¸ ˆ tea fi distras de unele lucruri, ajungand astfel ˘ ˘ ˘ ˘ sa ignore semnul, sa slabeasca din punct de ve˘ ˘ dere spiritual si¸ sa-si¸ piarda vigilenta. ¸ Sau poa˘ te ca un crestin recunoaste ¸ ¸ anumite particu˘ laritati¸ ale semnului prezis de Isus, dar, din ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ cauza ımprejurarilor ın care se afla, considera ˘ ca nu este direct afectat de acesta. El s-ar putea ˆ ˘ gandi deci ca necazul cel mare, punctul culmiˆ nant al profetiei ¸ lui Isus, va avea loc ın viitorul ˆ ˘ ˘ ˘ ındepartat si¸ ca nu mai trebuie ‘sa vegheze’ (Mat. 24:21).

„C

„N-au dat aten ¸tie“ ˘ Isus le-a reamintit continuatorilor sai de contemporanii lui Noe. Desi¸ au auzit mesajul pre˘ ˘ dicat de Noe, l-au vazut construind uriasa ¸ arca ˘ si¸ au fost martori la actele de violent¸ a din acele timpuri, ei „n-au dat atentie“ (Mat. 24:37–39). ¸ ˆ ˘ ˘ In prezent, oamenii au o atitudine asemanatoa˘ re fat¸ a de avertismente. De exemplu, indicatoa-

rele de limitare a vitezei transmit un mesaj clar. ˘ Totusi, le ignora, fapt pentru care ¸ multi¸ soferi ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ autoritatile ¸ se vad nevoite sa monteze pe strazi ˆ ˘ ˘ ˘ dispozitive care sa-i oblige sa reduca viteza. In ˘ ˘ ˘ mod asemanator, poate ca un crestin vede sem¸ ˘ ˆ ˘ ˆ nul zilelor din urma, dar ıl ignora, implicanˆ ˘ ˆ du-se ın activitati¸ care ıl distrag. Arielle, o ado˘ ˆ lescenta din vestul Africii, s-a aflat ıntr-o astfel de situatie. ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Lui Arielle ıi placea sa urmareasca la televiˆ zor meciuri de handbal feminin. Cand scoala ¸ ˘ ei a format o echipa de handbal, perspectiva de ˆ ˘ ˘ ˆ a juca ın aceasta echipa a atras-o atat de mult, ˆ ˆ ˆ ıncat a ignorat pericolele care ıi amenintau ¸ spiˆ ritualitatea. Prin urmare, Arielle s-a ınscris ca ˆ ˆ ˘ portar. Ce s-a ıntamplat apoi? Iata ce ne povesteste ¸ ea: „Unii dintre prietenii coechipierelor ˘ mele fumau si¸ se drogau. Pentru ca eram diferi˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ta, ısi¸ bateau joc de mine. Credeam ınsa ca toate ˘ ˘ ˘ ˘ astea nu ma vor afecta. Fara sa-mi dau seama, ˆ ˘ ˘ am ınceput sa slabesc din punct de vedere spiˆ ˆ ritual. In mintea si¸ ın inima mea nu mai era loc ˆ ˆ ˆ decat pentru handbal. In timpul ıntrunirilor, ˆ ˆ gandul ımi zbura deseori la handbal. Si ¸ perso˘ ˘ ˘ nalitatea mea crestin ¸ a a fost afectata. Placerea ˆ de a juca handbal s-a transformat ıntr-o dorin˘ ˘ ˆ ˘ t¸ a puternica de a castiga.

Ma antrenam din greu ¸ ˘ si¸ eram foarte stresata. De dragul handbalului am sacrificat chiar si¸ unele prietenii. ˆ ˆ ˆ Apoi, ın timpul unui meci s-a ıntamplat ceva ˆ ce m-a pus pe ganduri. Echipei adverse i s-a TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

3

˘ ˆ Discu ¸tiile zilnice pe baza Bibliei ıi ajuta ˘ pe Emmanuel ¸si familia sa ‘sa fie gata’

˘ ˘ ˘ ˘ acordat penalty, iar eu eram pregatita sa apar. ˘ ˘ ˘ ˘ Fara sa-mi dau seama ce faceam, l-am rugat pe ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ Iehova sa ma ajute sa parez. Aceasta ıntamplaˆ ˘ re m-a constientizat cat de mult slabisem pe ¸ ˘ plan spiritual“. Ce a ajutat-o pe Arielle sa-si¸ re˘ vina? ˆ ˘ „Mai demult urmarisem DVD-ul Tinerii se ınˆ ˘ ˘ ˘ ˆ treaba — Ce voi face ın via ¸ta?. 1 M-am hotarat ˘ ˘ sa-l vizionez din nou, de data asta cu toata se˘ ˆ riozitatea. La urma urmei, ma aflam ın aceeasi¸ ˆ ˘ ˘ situatie ¸ ca Andrei, tanarul din drama. Ceea ce ˘ ˆ mi-a atras atentia ¸ a fost sfatul pe care un batran ˘ ˘ de congregatie ¸ i l-a dat lui Andrei: sa citeasca si¸ ˘ ˘ sa meditezeˆ la textul din Filipeni 3:8. Asa ¸ am fa˘ ˘ ˘ cut si¸ eu. In cele din urma am decis sa ma re˘ trag din echipa. ˆ ˘ Apoi totul a ınceput sa se schimbe. N-am mai ˘ fost dominata de spiritul de competitie, ¸ iar stre˘ ˆ sul a disparut. Mi-am redobandit bucuria si¸ m-am apropiat mai mult de prietenii din con˘ ˘ ˘ gregatie. ¸ Activitatile ¸ spirituale au ajuns sa aiba ˆ ˘ ˘ din nou ınsemnatate pentru mine. Ma concenˆ ˆ ˘ ˘ ˘ tram la ıntruniri si¸ ımi facea placere sa asist la ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ele. Am facut ımbunatatiri ¸ si¸ ın ce priveste ¸ lu˘ ˆ ˆ ˆ crarea de predicare, astfel ca, din cand ın cand, ˘ reusesc sa fac pionierat auxiliar.“ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ 1 O drama moderna despre eforturile unui tanar de a ˆ ac ¸tiona ın armonie cu voin ¸ta lui Iehova.

4

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

˘ ˘ ˆ Daca o anumita activitate ıti¸ distrage atentia ¸ de la semnul prezentat de Isus, treci imediat la ˘ ˆ actiune, asemenea lui Arielle. Iata cateva suges¸ ˘ tii. Consulta Indexul publica ¸tiilor Watch Tower, ˘ care a mai fost numit „o harta spre comori as˘ cunse“. Cu ajutorul lui poti¸ gasi articole ce con˘ tin ¸ sfaturi utile si¸ relatari ale unor frati¸ si¸ surori ˘ ˆ ˘ care au reusit De ¸ ¸ sa se ımpotriveasca tentatiilor. ˘ ˆ asemenea, profita la maximum de ıntrunirile ˘ ˆ crestine pregatindu-te bine si¸ luand notite. ¸ Unii ¸ ˘ ˘ au constatat ca se pot concentra mai bine daca ˘ ˆ ˆ ˆ se asaz ¸ a ın primele randuri. Cand este solicita˘ ˆ ˘ ˘ ta participarea celor din auditoriu, ıncearca sa ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ raspunzi ınca de la ınceput. Mai mult, ramai ˆ treaz din punct de vedere spiritual comparand evenimentele mondiale cu aspectele semnului prezentat de Isus si¸ cu alte profetii ¸ despre „zile˘ le din urma“ (2 Tim. 3:1–5; 2 Pet. 3:3, 4; Rev. 6:1–8).

‘Fi ¸ti gata’ ˘ ˘ Semnul zilelor din urma are loc la scara mon˘ ˘ ˆ diala si¸ poate fi observat pe „tot pamantul lo˘ cuit“ (Mat. 24:7, 14). Milioane de oameni traiesc ˆ ın zone afectate de epidemii, foamete, cutremure si¸ alte evenimente care au fost prezise. Multi¸ ˆ ˘ ˘ ˘ altii, ¸ ın schimb, duc o viat¸ a relativ linistit ¸ a. Daca nu ai fost afectat personal de unele elemente ale ˘ ˘ semnului, ar trebui sa tragi concluzia ca va mai ˆ ˘ ˆ ˘ trece ınca mult timp pana la declansarea neca¸ ˆ zului celui mare? Un asemenea mod de gandire ˘ ˆ ar dovedi lipsa de ıntelepciune. ¸ ˘ ˆ Sa ne gandim, de exemplu, la ce a prezis Isus cu privire la „epidemii si¸ lipsuri de alimente“ ˘ (Luca 21:11). El nu a spus ca acestea vor afecta ˘ ˆ ˆ ˆ toate zonele pamantului ın acelasi¸ timp si¸ ın ˘ ˘ ˘ ˘ aceeasi¸ masura, ci a aratat ca vor fi „dintr-un loc ˆ ˘ ın altul“. Prin urmare, nu ar trebui sa ne astep¸ ˘ ˘ ˘ tam ca un anumit eveniment s a aib a loc simulˆ ˆ ˘ tan peste tot ın lume. In plus, dupa ce a men˘ tionat lipsurile de alimente, Isus a spus ca unii ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ dintre continuatorii sai vor trebui sa aiba grija ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ sa nu manance ın exces: „Fiti¸ atenti¸ la voi ınsi¸ ˘ ˘ ˆ va ca nu cumva sa vi se ıngreuneze inimile cu ˆ ˘ ˘ ˆ mancare si¸ bautura ın exces“ (Luca 21:34). Prin

˘ ˘ ˘ urmare, n-ar trebui sa ne astept am sa fim afec¸ tati¸ de fiecare element al semnului. Isus a spus: ˆ ˆ ˆ ˆ „Cand veti¸ vedea aceste lucruri ıntamplan˘ ˘ du-se, sa sti ¸ ti¸ ca regatul lui Dumnezeu este ˘ aproape“ (Luca 21:31). Datorita mijloacelor moderne de comunicare putem vedea toate ele˘ mentele semnului, chiar daca acestea nu au loc ˆ ˆ ˘ ın zona ın care traim. ˘ ˘ ˘ Sa nu uitam ca Iehova a fixat deja „ziua si¸ ora“ ˆ ˆ cand va ıncepe necazul cel mare (Mat. 24:36). ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ Nimic din ceea ce se ıntampla pe pamant nu poate schimba „ziua si¸ ora“ fixate de Iehova. ˆ Isus i-a ındemnat pe toti¸ crestinii: ‘Fiti¸ gata’! ¸ ˘ (Mat. 24:44) Asadar, trebuie sa fim mereu gata. ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ Bineınteles, aceasta nu ınseamna sa fim ocupa ti¸ ¸ ˆ ˘ tot timpul numai cu activitati¸ spirituale. In plus, ˆ niciunul dintre noi nu stie ¸ ce va face ın momenˆ ˆ ˘ tul ın care va ıncepe necazul cel mare. Poate ca ˘ unii vor fi la locul de munca sau vor fi ocupati¸ ˘ cu treburile gospodaresti ¸ (Mat. 24:40, 41). Prin ˘ urmare, cum putem dovedi ca suntem gata?

Emmanuel, Victorine si¸ cele sase fiice ale lor ¸ ˆ locuiesc ıntr-o regiune din Africa unde nu se

fac simtite toate elementele semnului dat de ¸ ˘ ˆ ˘ Isus. Pentru a fi totusi¸ „gata“, ei s-au hotarat sa ˆ discute ın fiecare zi un subiect biblic. Emma˘ ˘ ˘ nuel spune: „A fost greu sa gasim o ora potriviˆ ˘ ˘ ˘ ta pentru toti. ¸ In cele din urma am decis sa stuˆ ˘ diem ın fiecare zi, de la sase la sase si¸ jumatate. ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ Dupa ce analizam textul zilei, pregatim cateva ˘ ˆ paragrafe dintr-o publicatie ¸ analizata la ıntruˆ ˘ ˘ ˆ ˆ niri ın saptamana ın curs“. I-a ajutat acest pro˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ gram sa ramana treji? Fara ındoiala! Emmanuel ˘ ˆ este coordonatorul corpului de batrani din congregatia ¸ sa, iar Victorine face deseori pionierat ˘ ˆ auxiliar si¸ a ajutat multe persoane sa ınvete ¸ ade˘ varul. De asemenea, fiicele lor fac progrese spirituale frumoase. ˆ ˘ ˆ Isus ne-a ındemnat: „Fiti¸ atenti, ¸ ramaneti¸ ˘ treji“ (Mar. 13:33). Asadar, sa nu permitem ni¸ ˘ ˘ ˘ ciunui lucru sa ne slabeasca vigilenta! ¸ Aseme˘ ˘ nea lui Arielle, sa acordam atentie ¸ sfaturilor ˆ ˆ excelente date ın publicatiile noastre si¸ la ıntru¸ ˆ niri. In plus, la fel ca Emmanuel si¸ familia lui, ˘ ˘ ˆ sa demonstram ın fiecare zi prin actiunile noas¸ ˘ ˘ tre ca ‘veghem’ si¸ ca ‘suntem gata’!

˘ ˘ ˆ ˘ Sa ne bucuram ımpreuna cu fratii ¸ nostri! ¸

ˆ I

ˆ ˘ N PREZENT este din ce ın ce mai dificil sa ˘ fii bucuros. Multora le este foarte greu sa ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ le ımpartaseasc a celor din jur ganduri sau idei ¸ ˆ pozitive. Via ¸ta de zi cu zi ıi face pe mul ¸ti oa˘ meni, mai ales pe cei din marile orase, ¸ sa se ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ınchida ın ei ınsi ¸ si ¸ si ¸ sa se izoleze. ˘ ˆ ˆ ˘ „Singuratatea este o stare des ıntalnita“, spune Alberto Oliverio, profesor de psihobio˘ ˘ ˆ ˘ ˆ logie. „Fara ındoiala, via ¸ta ın marile aglome˘ ˘ rari urbane favorizeaza izolarea si ¸ ne deter-

˘ ˆ ˘ ˘ mina, ın multe situa ¸tii, sa ignoram via ¸ta ˘ ˘ personala a colegului de munca, a vecinului ˘ sau a casierei care lucreaza la supermarketul din cartier.“ Deseori, izolarea duce la depresie. ˘ Totusi, adevara ¸ti au o atitudine si ¸ crestinii ¸ ¸ o stare de spirit diferite. Apostolul Pavel ˘ ˆ a scris: „Bucura ¸ti-va ıntotdeauna!“ (1 Tes. ˘ ˘ 5:16). Avem multe motive sa fim ferici ¸ti si ¸ sa ˘ ˆ ˘ ne bucurˆ am ımpreuna cu fra ¸tii si ¸ surorile noastre. Ii slujim lui Iehova, Dumnezeul cel TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

5

˘ ˘ Sa ne bucuram cu colaboratorii nostri ¸ ˆ Cand Pavel le-a scris filipenilor, el se afla, ˆ ˆ probabil, ın ınchisoare la Roma deoarece pre˘ dicase vestea buna (Filip. 1:7; 4:22). Cu toate ˘ ca era privat de libertate, el nu si-a ¸ pierdut entuziasmul pentru lucrarea de predicare, ci s-a ˘ ˘ ˆ ˘ bucurat ca a facut tot ce i-a stat ın putin ¸ta pen-

˘ tru a-l sluji pe Iehova si ¸ ca a fost „turnat ca ˘ ˘ ˘ ofranda de bautura“ (Filip. 2:17). Din atitudiˆ ˘ nea lui Pavel ın ¸telegem ca bucuria nu depinde ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ de ımprejurarile ın care ne aflam. Desi ¸ era ın˘ ˘ chis, el a spus: „Voi continua sa ma bucur“ (Filip. 1:18). ˆ Pavel ınfiin ¸tase congrega ¸tia din Filipi si ¸ ˘ avea o afec ¸tiune deosebita pentru fra ¸tii de ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ acolo. El stia ¸ ca avea sa-i ıncurajeze daca le ımˆ ˘ ˘ partasea ¸ bucuria pe care o sim ¸tea ın serviciul ˘ lui Iehova. De aceea, le-a scris: „Doresc sa sti ¸ ¸ti, ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ fra ¸tilor, ca ımprejurarile ın care ma aflu au ˘ dus mai degraba la progresul vestii ¸ bune, ast˘ ˆ fel ca lan ¸turile mele pentru credin ¸ta ın Cristos au ajuns bine cunoscute de to ¸ti cei din garda ˘ pretoriana si ¸ de to ¸ti ceilal ¸ti“ (Filip. 1:12, 13). ˘ ˘ ˆ Vorbindu-le despre aceasta experien ¸ta ıncuraˆ ˘ ˘ jatoare, Pavel le-a ımpartasit ¸ bucuria sa filipeˆ nilor, iar acestia, la randul lor, s-au bucurat cu ¸ ˘ el. Ei nu trebuiau sa se descurajeze din cauza ˆ ˘ situa ¸tiei ın care se afla Pavel, ci trebuiau sa-i ˆ urmeze exemplul (Filip. 1:14; 3:17). In plus, fiˆ ˆ ˘ lipenii ıl puteau men ¸tiona pe Pavel ın rugaˆ ciunile lor si ¸ ıi puteau oferi ajutorul de care avea nevoie (Filip. 1:19; 4:14–16).

Suntem si ¸ noi bucurosi ¸ asemenea lui Pavel? ˘ ˆ ˆ ˆ Ne straduim ca, atat ın via ¸ta de zi cu zi, cat si ¸

˘ ˆ Globul pamantesc: Prin amabilitatea Replogle Globes

ˆ ˆ ˘ Preaınalt, ın ¸telegem adevarul din Biblie, avem speran ¸ta de a supravie ¸tuiˆ distrugerii acestui ˘ ˆ sistem si In plus, ıi putem aju¸ de a trai vesnic. ¸ ˘ ˆ ta si ¸ pe al ¸tii sa se bucure de aceste binecuvan˘ tari (Ps. 106:4, 5; Ier. 15:16; Rom. 12:12). ˘ ˆ ˆ Crestinii adevara ¸ti sunt bucurosi ¸ ¸ si ¸ ısi ¸ ım˘ ˘ partasesc bucuriile unii altora. Asadar, nu este ¸ ¸ ˘ de mirare ca Pavel le-a scris filipenilor: „Sunt ˘ bucuros si ¸ ma bucur cu voi to ¸ti. Tot asa, ¸ fi ¸ti si ¸ ˘ voi bucurosi si bucura ¸ti-va cu mine!“ (Filip. ¸ ¸ ˆ ˆ ˆ 2:17, 18). In doar cateva randuri, Pavel vorbes-¸ ˘ te de doua ori despre faptul de a fi bucurosi ¸ ˆ ˘ ˘ si ¸ de a ne ımpartasi ¸ bucuriile cu al ¸tii. ˘ Crestinii trebuie sa evite tendin ¸ta de a se ¸ ˘ ˘ izola. O persoana care se izoleaza nu se poate ˆ ˘ bucura ımpreuna cu colaboratorii crestini. ¸ ˆ Prin urmare, cum putem aplica ındemnul lui ˘ ˘ ˆ Pavel de ‘a continua sa ne bucuram ın Dom˘ nul’ alaturi de fra ¸tii nostri?

(Filip. 3:1) ¸

ˆ ˘ ˘ ın lucrarea de predicare, sa ne concentram ˆ ˆ asupra aspectelor pozitive? Cand suntem ın ˘ compania fra ¸tilor, este bine sa vorbim pozitiv ˘ despre lucrarea de predicare. Nu trebuie sa as-¸ ˘ ˘ teptam sa avem experien ¸te iesite din comun ¸ ˘ pentru a face aceasta. Am reusit ¸ sa trezim in˘ teresul unei persoane fa ¸ta de mesajul despre ˘ Regat folosind o anumita introducere sau ar˘ gumenta ¸tie? Am avut o discu ¸tie frumoasa cu un locatar pe marginea unui verset? Sau am ˘ ˘ depus o marturie excelenta prin simpla noas˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ tra prezen ¸ta ın teritoriu? Cand le ımpartasim ¸ fra ¸tilor nostri astfel de experien ¸te, ne bucu¸ ˘ ˆ ˘ ram ımpreuna cu ei. ˘ ˆ Pentru a contribui la raspandirea vestii ¸ ˘ bune, multi¸ slujitori ai lui Iehova au facut si ¸ ˘ ˘ ˘ continua sa faca sacrificii. Pionierii, supraveghetorii itineranti, misionarii si ¸ betelistii, ¸ ¸ ˘ slujitorii internationali se dedica plini de ¸ bucurie serviciului cu timp integral, fiind ˘ ˆ un exemplu de zel. Ne bucuram si ¸ noi ım˘ ˘ ˘ ˘ ˘ preuna cu ei? Daca da, atunci sa ne aratam ˘ recunostin ¸ fat¸ a de acesti ¸ ta ¸ ‘colaboratoriˆ pentru regatul lui Dumnezeu’ (Col. 4:11). Ii puˆ ˆ tem ıncuraja cu ocazia ıntrunirilor si ¸ a congreselor. De asemenea, putem crea ‘ocazii’ pentru a le asculta experientele si ¸ ¸ cuvintele ˆ ˆ ˘ ıncurajatoare manifestand ospitalitate fat¸ a ˆ ˘ de ei si ¸ invitandu-i, de exemplu, la masa (Filip. 4:10).

˘ ˘ Sa ne bucuram cu cei care ˘ ˆ ˆ ˘ persevereaza ın ıncercari Persecu ¸tiile cu care s-a confruntat Pavel si ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ıncercarile prin care a trecut i-au ıntarit hotaˆ ˘ ˆ rarea de a-i ramane loial lui Iehova (Col. 1:24; ˘ Iac. 1:2, 3). Pavel stia ca fra ¸tii din Filipi aveau ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa se confrunte cu ıncercari asemanatoare si ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ ca aveau sa fie ıncuraja ¸ti afland de perseve˘ ˘ ren ¸ta lui. Aceasta l-a ajutat sa fie bucuros si ¸ sa ˆ ˘ se bucure ımpreuna cu ei. De aceea, el a scris: „De dragul lui Cristos, vi s-a dat privilegiul nu ˆ numai de a crede ın el, ci si ¸ de a suferi pen˘ ˘ tru el. Caci ave ¸ti de dus aceeasi ¸ lupta pe care

˘ a ¸ti vazut-o la mine si ¸ despre care auzi ¸ti acum cu privire la mine“ (Filip. 1:29, 30). ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ Si adevara ¸ti ıntampina ¸ ın prezent, crestinii ¸ ˘ opozi ¸tie deoarece predica. Uneori, aceasta se ˘ ˘ manifesta prin acte de violen ¸ta, dar deseori ˆ ˘ ımbraca forme subtile: acuza ¸tii false din par˘ tea aposta ¸tilor, atitudinea ostila a membrilor ˘ familiei, ridiculizari din partea colegilor de ˘ ˘ ˘ ˆ munca sau de scoal a. Isus a spus ca aceste ın¸ ˘ ˘ ˘ ˘ cercari nu trebuie nici sa ne surprinda, nici sa ˘ ne descurajeze. Ele trebuie sa fie, mai degra˘ ba, motive de bucurie. Isus a spus: „Ferici ¸ti ˆ ˘ ˘ sunte ¸ti voi cand oamenii va batjocoresc si ¸ va ˘ persecuta si, ¸ min ¸tind, spun tot felul de lucruri ˆ ˘ rele ımpotriva voastra din cauza mea! Bucu˘ ˘ ˘ ˘ ra ¸ti-va si ¸ salta ¸ti de bucurie, fiindca rasplata ˆ ˘ voastra este mare ın ceruri“ (Mat. 5:11, 12). ˘ ˆ ˘ ˆ Asadar, nu ar trebui sa ne ınfricos¸ am cand ¸ ˘ ˘ auzim ca fra ¸tii nostri ¸ din alte ¸tari sunt aspru ˘ ˘ persecuta ¸ti. Ar trebui mai degrab a sa ne bucu˘ ˘ ˘ ˆ ram pentru ca persevereaza. Il putem ruga pe ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Iehova sa le ıntareasca credin ¸ta si ¸ sa ıi ajute sa ˆ ˆ ˘ ˘ reziste ın ıncercari (Filip. 1:3, 4). Chiar daca nu putem face multe pentru acesti ¸ fra ¸ti dragi, ˆ ˘ ıi putem ajuta pe cei din congrega ¸tia noastra ˆ ˘ care trec prin ıncercari. Cum anume? Maniˆ ˘ festand un interes sincer fa ¸ta de ei, oferindu-le ˆ sprijinul nostru si ¸ creand ocazii pentru a ne ˘ ˆ ˆ bucura ımpreuna cu ei. De exemplu, ıi putem ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ invita din cand ın cand sa ni se alature la ınˆ ˘ ˆ ˘ ˆ chinarea ın familie, sa ne ınso ¸teasca ın lucra˘ ˘ ˆ ˘ rea de predicare sau sa se destinda ımpreuna cu noi. ˘ ˘ ˆ Avem multe motive sa ne bucuram ımpre˘ ˘ ˘ ˘ una cu fra ¸tii de credin ¸ta! Sa nu adoptam ati˘ ˘ ˘ ˘ ˆ tudinea lumii si ¸ sa ne izolam, ci sa stam ın ˘ ˆ ˘ ˘ compania fra ¸tilor nostri si ¸ ¸ sa le ımpartasim ¸ ˆ bucuria pe care o sim ¸tim. Ac ¸tionand astfel, vom contribui la iubirea si ¸ unitatea existente ˆ ın congrega ¸tie si, mai mult, ne vom bucura ¸ ˆ din plin de ıntreaga comunitate a fra ¸tilor ˆ ˘ (Filip. 2:1, 2). Pavel ne ındeamn ˆ a: ˘ „Bucu-˘ ˘ ˆ ˆ ra ¸ti-va ıntotdeauna ın Domnul! Inca o data ˘ spun: Bucura ¸ti-va!“ (Filip. 4:4).

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

7

ARE DESTINDEREA UN EFECT POZITIV ASUPRA TA? ˆ ˘ ˘ „Asigurati-v ¸ a mereu de ceea ce ıi este placut Domnului.“ (EF. 5:10)

ˆ I

˘ N PAGINILE Bibliei gasim multe dovezi ˘ ˘ ˘ ca Iehova doreste ¸ sa ne bucuram de ˘ ˆ viat¸ a. De exemplu, ın Psalmul 104:14, 15 ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ citim ca Iehova ‘face sa iasa din pamant ˘ ˆ hrana, vin, care ınveseleste ¸ inima omului ˘ ˘ muritor, ulei, care face sa straluceas˘ ˆ ˆ ˘ cˆ a fata, ¸ si ¸ paine, care ıntareste ¸ inima’. ˘ ˘ Intr-adevar, Iehova ne d a hrana indispenˆ ˘ ˘ ˘ sabila vietii. ¸ Insa el ne da si ¸ alte alimenˆ te, precum vinul, ‘care ne ınveseleste ¸ ini˘ ma’ (Ecl. 9:7; 10:19). Da, Iehova vrea sa ˘ fim fericiti, ¸ sa avem parte de multe bucurii (Fap. 14:16, 17). ˆ ˆ 2 Asadar, nu este gresit ca, din cand ın ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ cand, sa ne ‘uitam atent la pasarile ceruˆ ˘ lui si ¸ la crinii campului’ sau sa facem alte ˘ ˆ ˘ activitati¸ care ne ımbogatesc viata ¸ ¸ si ¸ ne ˆ ˘ ınvioreaza (Mat. 6:26, 28; Ps. 8:3, 4). O ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ viat¸ a fericita si ¸ sanatoasa este un ‘dar de ˘ la Dumnezeu’ (Ecl. 3:12, 13). Daca privim ˘ activitatile recreative ca pe un dar de la ¸ ˘ ˘ Creator, ne vom stradui sa ne destindem ˆ ˘ ıntr-un mod placut lui.

Diversitate, dar si ¸ limite Cei care au un punct de vedere echilibrat cu privire la destindere sunt con3

˘ ˘ ˘ 1, 2. a) Cum arata Biblia ca Iehova vrea sa ne ˘ ˘ ˘ ˘ bucuram de viat¸ a? b) Ce ne vom stradui sa facem ˘ daca privim destinderea ca pe un ‘dar de la Dumnezeu’? ˘ ˆ 3. De ce este firesc sa existe multe optiuni ın pri¸ vinta ¸ destinderii?

8

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

˘ ˘ ˆ stien ti¸ caˆ exista multe optiuni ın acest do¸ ¸ ˘ ˘ meniu. Insa ei stiu si ¸ ¸ ca nu pot trece peste anumite limite. Destinderea poate fi ˘ ˘ asemanata cu hrana. Preferintele culina¸ ˘ ˘ ˆ re difera de la o tar ¸ a la alta; o mancare ˘ ˘ considerata delicates a de unii nu este pe ˆ ˘ ˘ gustul altora. In mod asemanator, ceea ce ˘ pentru crestinii dintr-o anumita parte a ¸ ˘ ˘ ˘ lumii este o forma de destindere placuta, ˘ ˘ pentru altii ¸ este neplacuta. De fapt, chiar ˆ ˘ si ¸ printre cei care locuiesc ın aceeasi ¸ zona ˘ exista conceptii ¸ diferite cu privire la des˘ tindere. O activitate relaxanta pentru ci˘ neva, cum ar fi citirea unei carti¸ bune, ar putea fi plictisitoare pentru altcineva; ˆ ˆ ˘ sau ceea ce pe unii ıi ınvioreaza, de exemplu o plimbare cu bicicleta, pe altii ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ ıi extenueaza. In materie de mancare ˘ ˘ si ca exista o ¸ destindere, recunoastem ¸ multitudine de optiuni si ¸ ¸ ¸ de preferinte (Rom. 14:2–4).

4 Totusi, aceasta˘ diversitate nu ne da˘ li¸ ˘ bertatea de a ne destinde oricum. Sa re˘ venim la ilustrarea despre hrana. Desi ¸ ne ˆ plac multe feluri de mancare, ar fi iratio¸ ˘ ˘ ˆ nal sa consumam ın mod intentionat ¸ ˘ ˘ ˆ hrana stricata, deoarece ne-am pune ın ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ pericol sanatatea. In mod asemanator, ˘ chiar daca ne plac diverse forme de destindere, nu le vom alege pe cele violente, ˘ ˆ 4. De ce trebuie sa ne stabilim limite cand alegem ˘ ˘ o anumita forma de destindere?

periculoase sau „stricate“ din punct de ˘ ˆ ˘ ˘ vedere moral. Nu vrem sa ıncalcam prin˘ ˘ ˘ ˘ cipiile biblice si ¸ sa ne periclitam sanata˘ ˘ tea fizica sau spirituala. Pentru a ne asi˘ ˘ ˘ ˆ gura ca pastram destinderea ın limite ˘ ˆ rezonabile, trebuie sa ne gandim dinain˘ ˘ ˘ te daca o anumita activitate recreativa va avea sau nu un efect pozitiv asupra noas˘ ˆ tra (Ef. 5:10). Ce ne poate ajuta ın acest sens?

5 Pentru ca destinderea sa˘ ne influenˆ ˘ ˘ teze ın mod pozitiv si ¸ ¸ sa fie aprobata de ˘ ˆ ˘ Iehova trebuie sa ıntruneasca anumite ˆ ˆ ˘ criterii men tionate ın Cuvantul sau (Ps. ¸ ˆ 86:11). In acest sens, ne poate fi de folos ˘ ˘ ˘ o lista foarte simpla, compus ˆ a din cuvinˆ tele: cum, cand si ¸ cu cine. In continuare le vom analiza pe fiecare ˆ ın parte.

Cum ne destindem? ˆ Prima ıntrebare pe ˘ care ar trebui sa ne-o puCum? ˆ ˘ nem cand alegem o forma de destindere este „cum?“, ˘ ˘ altfel spus, „cum aleg sa ma destind si ¸ ce ˘ ˘ fel de divertismente ma atrag?“. Exista ˘ doua categorii de divertismente: pe cele din prima le respingem categoric, iar pe ˆ cele din a doua le-am putea accepta. In ˘ prima categorie intra foarte multe diverˆ ˘ tismente care ıncalca flagrant principiile ˘ biblice sau legile divine. Adevaratii ¸ cres-¸ ˘ ˆ tini le resping cu hotarare! (1 Ioan 5:19) ˘ Ele promoveaza sadismul, demonismul, homosexualitatea, pornografia, violenta ¸ ˘ sau alte practici dezgustatoare ale lumii 6

˘ ˆ 5. Cum putem stabili daca modul ın care ne desˆ tindem ıntruneste divine? ¸ ¸ cerintele ˘ 6. Ce divertismente trebuie sa respingem, si¸ de ce?

(1 Cor. 6:9, 10). (Citeste ¸ Revelatia ¸ 21:8.) ˘ ˆ Indiferent ca suntem singuri sau ın com˘ ˘ pania altora, sa evitam aceste divertisˆ mente! Astfel, ıi vom dovedi lui Iehova ˘ ˘ ca ‘avem oroare de rau’ (Rom. 12:9; 1 Ioan 1:5, 6).

7 A doua categorie cuprinde divertis˘ mentele care nu promoveaza practici condamnate explicit de Biblie. Cu toate ˆ acestea, cand alegem astfel de distractii, ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ trebuie sa ne asiguram de fiecare data ca ele corespund normelor lui Iehova (Prov. ˘ ˘ 4:10, 11). Apoi trebuie sa luam o decizie ˘ ˘ care sa nu ne pateze constiin ta ¸ (Gal. 6:5; ¸ ˘ ˘ ˆ 1 Tim. 1:19). Sa ilustram: ınainte de a gusˆ ˘ ˘ ˘ ta o mancare noua, probabil ca vrem sa ˘ stim ce ingrediente s-au folosit la prega¸ ˆ ˘ tirea ei. Tot asa, ¸ ınainte sa alegem o for˘ ˘ ˘ ma de destindere, trebuie sa aflam care sunt „ingredientele“ ei (Ef. 5:17).

8 De exemplu, poate ca˘ si tie ıˆ ti place ¸ ¸ ¸ ˆ sportul, deoarece este distractiv si ¸ ınvio˘ ˘ ˘ rator. Dar sa presupunem ca esti ¸ atras de anumite sporturi caracterizate prin spirit ˘ de concurent¸ a si ¸ agresivitate, riscuri inu˘ tile, accidentari frecvente, nationalism, ¸ ˘ ˘ manifestari salbatice de bucurie sau alte ˘ ˘ „ingrediente“ asemanatoare. Ce ar fi bine ˘ ˘ ˆ sa faci? Sa le evaluezi. Foarte probabil, ıti¸ ˘ ˆ vei da seama ca aceste sporturi sunt ın ˆ contradictie ¸ cu modul de gandire al lui Iehova si ¸ cu mesajul de pace si ¸ de iubiˆ ˘ re pe care ıl predicam (Is. 61:1; Gal. ˘ ˘ 5:19–21). Pe de alta parte, o forma de des˘ ˘ tindere care contine „ingrediente“ sana¸ ˆ toase ın ochii lui Dumnezeu va avea asuˆ ˘ pra ta un efect pozitiv si ¸ ınviorator (Gal. 5:22, 23). (Citeste ¸ Filipeni 4:8.) ˘ 7, 8. Cum putem evalua o forma de destindere?

Exemplificati. ¸ TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

9

ˆ Cand ne destindem? ˆ 9 A doua ıntrebare este ˆ „cand?“, cu alte cuvinte, ˆ ˘ ˆ „cand ma destind si ¸ cat ˘ ˆ timp?“. Daca ıntrebarea ˆ ˘ ˆ Cand? „cum?“ ne-a ajutat sa ınte¸ ˆ legem ce ınclinatii ¸ avem, ˘ ˆ ce consideram potrivit sau nepotrivit, ınˆ ˘ ˘ trebarea „cand?“ dezvaluie ce prioritati¸ ˘ avem, ce consider ˆ ˘ am important sau˘ neimportant. Insa cum putem sti ¸ daca nu ˘ ˘ ˘ cumva acordam prea multa important¸ a destinderii?

˘ Isus Cristos a spus: „Sa-l iubesti ¸ pe Ie˘ ˘ hova, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, ˘ ˘ cu tot sufletul tau, cu toata mintea ta si ¸ ˘ cu toata forta ¸ ta“ (Mar. 12:30). Prin urmaˆ re, iubirea pentru Iehova are prioritate ın ˘ viata ¸ noastra. Cum dovedim acest lucru? ˘ ˆ ˆ ˆ Pastrand viu ın minte ındemnul lui Isus: ˘ ˘ ˆ ˆ „Continuati¸ sa cautati¸ mai ıntai regatul si ¸ ˘ dreptatea Sa si ¸ toate aceste lucruri va vor ˘ ˆ fi adaugate“ (Mat. 6:33). Asadar, cat timp ¸ ˘ ˘ si ¸ ce loc trebuie sa acordam destinderii? ˘ ˘ ˘ 11 Isus a spus ca trebuie ‘sa˘ caut am mai ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ıntai regatul’. El nu a zis ‘sa cautam

ˆ ˘ 9. Ce ıntrebare trebuie sa ne mai punem si¸ ce dez˘ ˘ ˘ ˆ valuie despre noi raspunsul la aceasta ıntrebare?

˘ ˘ 10, 11. Cum ne ajuta principiul din Matei 6:33 sa ˆ ˘ ˘ stabilim cat timp trebuie sa alocam destinderii?

10

ˆ ˆ Cum ıl putem imita pe Isus cand ne alegem prietenii ¸si formele de destindere?

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

˘ ˆ ˘ numai regatul’. Isus stia ¸ ca, ın viat¸ a, avem ˘ ˘ nevoie si ¸ de alte lucruri: locuint¸ a, hrana, ˆ ˘ ˘ ˘ ımbracaminte, instruire de baza, loc de ˆ ˘ ˘ munca, destindere si ¸ multe altele. Insa ˘ niciunul dintre acestea nu trebuie sa fie ˘ ˘ pe primul plan; prioritate trebuie sa aiba ˆ Regatul (1 Cor. 7:29–31). In virtutea aces˘ tui principiu, vom ‘cauta’ toate celelalte ˆ ˆ lucruri, inclusiv destinderea, doar atat cat ˘ ˘ ˆ sa ne ajute sa ne ındeplinim si ¸ mai bine misiunea: promovarea intereselor Rega˘ ˘ ˘ tului. Daca pastram destinderea pe un loc secundar, ea va avea un efect pozitiv asu˘ pra noastra. ˆ ˘ 12 Cand planificam o destindere, trebu˘ ˘ ie sa calculam „cheltuiala“ (Luca 14:28). ˘ 12. Cum se aplica principiul din Luca 14:28 la destindere?

˘ ˆ ˆ Trebuie sa ne gandim cat timp vom ˘ „cheltui“ pentru acea destindere si ¸ daca ˘ ˘ merita acel timp. Daca vom neglija acti˘ vitati¸ importante precum studiul persoˆ ˆ nal, ınchinarea ın familie, asistarea la ˆ ˆ ıntruniri sau participarea la predicare, ın˘ ˘ ˘ seamna ca acea destindere nu merita ˘ ˆ ˘ timpul alocat (Mar. 8:36). Daca ınsa o ˘ anumita destindere ne va revigora, ajuˆ ˘ ˘ ˆ tandu-ne sa perseveram ın serviciul adus ˘ lui Iehova, putem trage concluzia ca timpul respectiv va fi „cheltuit“ cu folos. ˘ Cu cine ma destind? ˆ 13 A treia ıntrebare este „cu cine?“, altˆ ˘ ˘ fel spus, „cu cine ımi place sa ma re˘ creez?“. Este important sa tinem cont ¸ si ¸ de acest aspect deoarece calitatea destinderii noastre depinde de cei cu care ne petrecem timpul ˘ liber. Nu-i asa ¸ ca este ˘ ˘ ˆ placut sa iei masa ın compania unor prieteni dragi? Si ¸ destinderea este ˘ ˘ ˆ ˘ mai placuta cand ai alaturi prieteni de calitate. ˘ Iata de ce, multi¸ dintre noi, mai ales cei tineri, ˘ ˘ preferam sa ne destinˆ dem ın compania altora. Dar, pentru ca aceste momente de relaxare ˘ ˘ sa aiba un efect pozitiv ˘ ˆ asupra noastra, este ınte¸ ˘ ˆ lept sa ne gandim dinainte cu cine ne vom petrece timpul si ¸ pe cine ˘ 13. De ce trebuie sa alegem ˘ cu grija persoanele cu care ne destindem?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

11

vom evita (2 Cron. 19:2; Iac. 4:4). (Citeste Prover¸ bele 13:20.) ˘ 14 Este bine sa˘ imitam ˆ exemplul lui Isus cand ne ˘ ˘ Cu cine? alegem tovarasiile.

El i-a ¸ iubit dintotdeauna pe oaˆ ˘ ˆ meni (Prov. 8:31). Cand a fost pe pamant, ˘ ˘ ˘ Isus a manifestat mila si ¸ bunatate fat¸ a de tot felul de oameni (Mat. 15:29–37). Desi ¸ s-a dovedit prietenos cu toti, ¸ el nu a fost prieten apropiat cu oricine, ci doar cu ˆ aceia care ındeplineau anumite cerinte. ¸ Isus le-a spus celor 11 apostoli fi˘ deli: „Sunteti¸ prietenii mei daca faceti¸ ce ˘ va poruncesc“ (Ioan 15:14; vezi si ¸ Ioan 13:27, 30). El i-a considerat prieteni doar ˆ ˆ pe aceia care ıl urmau si ¸ care ıi slujeau lui Iehova. ˆ ˆ 15 Asadar, cand ıti¸ alegi un prieten, este ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ıntelept sa ai ın vedere aceasta cerint¸ a. In¸ ˘ ˘ treaba-te: „Demonstreaza persoana res˘ ˘ ˘ pectiva, prin cuvinte si ¸ fapte, ca asculta de Iehova si ¸ de Isus? Are aceleasi ¸ valori ˘ morale ca mine? Respecta principiile Bi˘ ˆ ˘ bliei? Ma va ıncuraja sa pun Regatul pe ˆ ˘ ˘ primul loc ın viat¸ a si ¸ sa-i slujesc lui Ieho˘ ˘ va cu loialitate?“. Daca poti¸ raspunde ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ afirmativ la aceste ıntrebari, ınseamna ca ˘ ˆ 14, 15. a) Ce exemplu ne-a lasat Isus ın privinta ¸ ˆ ˘ ˘ alegerii prietenilor? b) Ce ıntrebari ar trebui sa ne ˆ ˘ punem cand alegem cu cine sa ne destindem?

ˆ I ¸ti amintesti? ¸ Cum po ¸ti aplica la destindere principiul din: ˙ Filipeni 4:8? ˙ Matei 6:33? ˙ Proverbele 13:20?

12

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

˘ ˘ ˘ ˘ ai gasit o persoana potrivita cu care sa-ti¸ petreci timpul liber (2 Cor. 6:14; 2 Tim. 2:22). (Citeste ¸ Psalmul 119:63.)

Tu cum te destinzi? ˘ Am analizat pe scurt trei criterii dupa ˘ care ar trebui sa ne alegem divertismen˘ ˘ tele: calitatea, cantitatea si ¸ tovarasiile. ¸ ˆ Pentru a ne influenta ın sens pozitiv, des¸ ˘ ˆ ˘ tinderea trebuie sa ıntruneasca cerintele ¸ ˆ ˆ Bibliei ın fiecare dintre aceste aspecte. In ˘ ˘ ˆ privinta ¸ calitatii, ¸ ar fi bine sa te ıntrebi: ˘ „Cum ma destind? Este destinderea pe ˘ care o aleg ziditoare sau degradanta?“ ˆ (Prov. 4:20–27). Referitor la cantitate, ın˘ ˆ ˆ ˘ treaba-te: „Cat timp petrec distrandu-ma? ˘ ˘ Merita destinderea respectiva timpul pe care i-l rezerv?“ (1 Tim. 4:8). Iar cu privi˘ ˘ ˘ ˆ re la tovarasii, ¸ pune-ti¸ urmatoarele ıntre˘ ˘ ˘ bari: „Cu cine aleg sa ma distrez? Este ˘ ˘ ˘ aceasta persoana o companie potrivita sau nu?“ (Ecl. 9:18; 1 Cor. 15:33).

17 Daca˘ o anumita˘ forma˘ de destindere ˆ ˆ nu ıntruneste Bibliei ın unul ¸ ¸ cerintele ˆ ˘ ˘ dintre aceste trei aspecte ınseamna ca ˘ ˘ ˆ este necorespunzatoare. Dar daca le ınˆ truneste ¸ pe toate, ıl va onora pe Iehova si ¸ ne va aduce foloase (Ps. 119:33–35). ˆ ˘ 18 Asadar, cand ne destindem, sa facem ¸ ceea ce este potrivit, la momentul potri˘ vit si ¸ cu persoanele potrivite. Da, sa ne ˘ ˘ ˘ straduim sa respectam sfatul Bibliei: „Fie ˘ ˆ ˘ ˘ ca mancati, ¸ fie ca beti, ¸ fie ca faceti¸ orice altceva, faceti¸ toate lucrurile spre gloria lui Dumnezeu“! (1 Cor. 10:31) 16

ˆ ˘ ˘ 16. Ce ıntrebari ar trebui sa ne punem cu privire la destindere? ˘ 17, 18. a) Cum putem stabili daca divertismenteˆ le pe care le alegem ıntrunesc cerintele Bibliei? ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ b) Ce esti ¸ hotarat sa faci cand alegi cum sa te destinzi?

˘ ˘ CELIBATULˆ SI ¸ CASATORIA: LE PRIVESTI ¸ IN MOD REALIST? ˘ ˘ ˆ „Spun aceasta . . . ca sa va ındemn la ceea ce se cuvine ˘ ˘ ˘ si ¸ la slujirea continua si ¸ fara distragere a Domnului.“ (1 COR. 7:35) ˘ ˆ ˘ EZAMAGIRE, ıngrijorare, bucurie. Iata ce ˆ ˘ sim ¸tim uneori cand interac ¸tionam cu persoanele de sex opus. De fapt, pu ¸tine aspecˆ te ale vie ¸tii au un efect atat de puternic asu˘ pra noastra. Pentru a ¸tine sub control aceste ˆ sentimente, avem nevoie de ındrumarea lui ˘ ˘ ˆ Iehova. Dar trebuie sa apelam la el si¸ ın alte situa ¸tii. De exemplu, un crestin mul ¸tumit cu ¸ ˘ statutul lui de celibatar ar putea sim ¸ti ca faˆ ˘ ˘ ˘ ˘ milia sau prietenii ıl preseaza sa se casatoreas˘ ˘ ˘ ˘ ca. Altul doreste ¸ sa faca acest pas, dar n-a gaˆ ˘ sit ınca partenerul potrivit. Iar altul nu se ˘ ˘ ˘ simte pregatit pentru casatorie si¸ are nevoie ˆ ˆ ˘ ˘ de ındrumare. In plus, cu to ¸tii, casatori ¸ti sau ˘ celibatari, trebuie sa fugim de imoralitate.

2 Aceste situa ¸tii ne pot influenˆ ¸ta nu numai fericirea, ci si¸ rela ¸tia cu Iehova. In capitolul 7 ˘ al primei scrisori catre corinteni, Pavel le-a ˆ ˆ ˘ ˘ dat sfaturi atat celibatarilor, cat si¸ celor casa˘ ˘ ˘ ˘ tori ¸ti. Obiectivul sau era sa-i ajute sa faca ‘ceea ˘ ˘ ˘ ˘ ce se cuvine si¸ sa slujeasca Domnului ˆ fara distragere si¸ continuu’ (1 Cor. 7:35). In timp ce ˆ vei analiza sfaturile sale, gandeste-te cum po ¸ti ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ si¸ tu, indiferent ca esti ¸ sau nu casatorit, sa-i slujesti ¸ mai bine lui Iehova. ˘ O decizie personala ˘ 3 Asemenea societatii iudaice din seco¸

D

˘ ˘ ˘ ˆ 1, 2. De ce trebuie cu to ¸tii sa cautam ındrumarea lui Iehova? ˆ 3, 4. a) Ce probleme apar cand rudele sau prietenii ˆ ˘ ˘ ˘ fac presiuni asupra unui tanar necasatorit? b) Cum ˘ ˘ ne ajuta exemplul lui Pavel sa avem un punct de ve˘ ˘ dere echilibrat cu privire la casatorie?

˘ lul I, multe comunitati¸ din prezent pun ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ mare pret¸ pe casatorie. Daca un tanar sau ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ o tanara trece de o anumita varsta si ¸ nu s-a ˘ ˘ ˆ ˘ casatorit, rudele si ıncep sa-i dea ¸ prietenii ˆ ˘ tot felul de sfaturi. Ii spun pe ocolite ca ar ˘ trebui sa-si ¸ caute mai serios un partener ˆ conjugal. Sau ıi fac apropouri cu privire la ˆ anumite persoane care, ın opinia lor, i s-ar ˆ ˘ ˆ ˆ potrivi. Poate chiar ıi aranjeaza o ıntalnire ˆ ˆ ˘ „ıntamplatoare“ cu un potential partener. ¸ ˆ ˆ Dar asemenea initiative ıi pot stanjeni pe ¸ ˘ cei doi, le pot rani sentimentele sau pot distruge prietenii. ˘ ˘ 4 Pavel n-a facut niciodata astfel de presiuni asupra altora (1 Cor. 7:7). El i-a slujit ˘ cu bucurie lui Iehova chiar daca nu a fost ˘ ˘ casatorit. Cu toate acestea, el a respectat ˘ ˘ dreptul altora de a se casatori. Si ¸ crestinii ¸ ˘ ˆ de azi au dreptul sa-si ¸ ıntemeieze o familie ˘ ˘ ˆ ˘ sau sa ramana celibatari; nimeni nu trebu˘ ˘ ˘ ˘ ie sa le impuna ce sa faca.

Celibatari ferici ¸ti ˆ Pavel a prezentat celibatul ıntr-o lumi˘ ˘ na pozitiva. (Cite ¸ste 1 Corinteni 7:8.) Desi ¸ ˘ ˘ nu era casatorit, el nu s-a considerat supeˆ ˆ ˘ rior celor care ısi ¸ ıntemeiasera o familie, ˘ asa ¸ cum se considera unii clerici celibatari ˆ ˘ de azi. El a scos ın evident¸ a avantajul de ˘ ˆ care se bucura ın serviciul lui Iehova ˘ ˘ multi¸ crestini necasatoriti: ¸ ei pot accepta ¸ 5

ˆ 5, 6. De ce a vorbit Pavel ın mod pozitiv despre celibat?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

13

˘ ˘ Cre ¸stinii necasatori ¸ti ˘ gasesc bucurie ˆ cand petrec mult timp ˆ ın lucrarea de predicare

˘ responsabilitati¸ care nu le sunt accesibile ˘ ˘ celor casatoriti. ¸ 6 De exemplu, Pavel a primit privilegiul de a fi „apostol al natiunilor“ (Rom. 11:13). ¸ ˘ ˘ ˘ Va invitam sa cititi¸ capitolele 13 la 20 din ˘ ˆ ˆ cartea Faptele si ¸ sa-l ınsoti¸ ti¸ ın timp ce pre˘ ˘ ˆ dica alaturi de alti¸ misionari ın teritorii ˆ ˘ nelucrate si ¸ a multe congrega¸ ınfiinteaz ˆ ˘ tii. ¸ Pavel s-a confruntat cu ıncercari prin ˘ care putini dintre noi vor trece vreodata ¸ (2 Cor. 11:23–27, 32, 33). Dar bucuria pe ˆ ˘ care a simtit-o ajutandu-i pe oameni sa de¸ ˘ vina discipoli ai lui Cristos a compensat ˆ toate suferintele ındurate (1 Tes. 1:2–7, 9; ¸ ˆ 2:19). Ar fi putut realiza el atatea lucruri ˘ ˘ ˘ ˘ daca ar fi fost casatorit sau daca ar fi avut copii? ˘ ˘ ˘ 7 Multi crestini necas atoriti¸ profita de si¸ ¸ ˆ ˘ ˘ tuatia ıntr-o masura ¸ lor pentru a sustine ¸ ˘ mai mare interesele Regatului. De pilda, ˘ ˘ ˘ Sara si ¸ Limbania, doua pioniere necasato-

ˆ rite din Bolivia, s-au mutat ıntr-un sat unde nu se predicase de ani de zile si ¸ unde nu ˘ ˘ ˘ exist a curent electric.

Iat a ce relateaz a ele: ˆ ˆ „Intrucat nu au nici radio, nici televizor, ˆ oamenii ısi ¸ petrec timpul liber citind“. ˘ Unii le-au spus surorilor ca citeau publica˘ tii ¸ ale Martorilor care nu se mai tiparesc. ˘ ˘ Ele au gasit aproape la fiecare casa persoa˘ ˘ ne interesate de adevar, astfel ca le-a luat ˘ mult timp sa termine teritoriul respectiv. ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ O batranica le-a zis: „Sfarsitul trebuie sa fie ¸ ˘ ˘ foarte aproape dac a Martorii au reusit ¸ sa ˆ ˘ ˘ ajunga si ¸ la noi“. In scurt timp, unii sateni ˆ ˘ ˆ au ınceput sa participe la ıntruniri. ˆ ˘ ˘ 8 Bineın teles, si casatoriti¸ au re¸ ¸ crestinii ¸ ˆ ˘ ˆ zultate frumoase cand predica ın teritorii dificile. Dar anumite repartitii ¸ accesibile pionierilor celibatari pot fi o provocare ˘ ˘ pentru cei casatoriti¸ sau pentru cei care au ˘ ˆ copii. Pavel stia ¸ ¸ ca ın teritoriul congregatiilor locale exista potential ¸ mare de crestere ¸

˘ ˘ ˘ 7. Cum profita unii Martori necasatori ¸ti de situa ¸tia lor pentru a promova interesele Regatului? Da ¸ti un exemplu.

ˆ 8, 9. a) De ce a prezentat Pavel celibatul ıntr-o lu˘ ˘ ˘ ˘ mina pozitiva? b) Ce avantaje au cre ¸stinii necasatori ¸ti?

14

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

˘ ˘ si ¸ sa aiba parte de aceeasi ¸ voia ca toti¸ fratii ¸ ˆ bucurie ın lucrare ca si ¸ el. Din acest motiv a vorbit despre avantajele celibatului. ˘ ˘ ˘ 9 O pioniera˘ necas atorita din Statele Uni˘ te a scris: „Unii cred ca nu poti¸ fi fericit ˘ ˘ ˘ daca nu esti ¸ casatorit. Dar m-am convins ˘ ˘ ca adevarata fericire depinde de prietenia cu Iehova. Celibatul, desi ¸ presupune sacri˘ ˘ ficii, este un dar minunat daca stii ¸ sa profiti¸ de el; poate fi un pas spre fericire, nu ˆ ˘ un obstacol ın calea ei. Iehova le arata tu˘ ˘ ˘ turor afectiune, indiferent ca sunt casato¸ ˘ ˘ ˆ riti¸ sau celibatari“. Aceasta sora slujeste ¸ ın ˆ ˘ prezent ıntr-o tar ¸ a unde este mare nevoie ˘ ˘ ˘ de vestitori. Daca esti ¸ necasatorit, ai putea ˘ ˘ sa-ti¸ folosesti ¸ si ¸ tu aceasta libertate pentru ˆ a face mai mult ın lucrarea de predicare?

Celibatul poate fi si¸ pentru tine un dar nede la Iehova! pretuit ¸

Celibatari care ˘ ˘ ˘ ˘ vor sa se casatoreasca 10 Multi slujitori fideli decid la un mo¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ment dat sa se casatoreasca si ¸ ıncep sa ısi ¸ ˘ ˘ caute un tovaras¸ de viat¸ a. Ei sunt constien ti¸ ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ ca au nevoie de ındrumare si ¸ ıl roaga pe Ie˘ ˘ ˘ ˘ hova sa-i ajute sa-si ¸ gaseasca un partener potrivit. (Cite ¸ste 1 Corinteni 7:36.) ˘ ˘ 11 Daca˘ vrei sa˘ te cas atoresti ¸ cu cineva de˘ votat trup si roaga-te pen¸ suflet lui Iehova, ˆ ˆ tru asta (Filip. 4:6, 7). In cazul ın care nu ˘ vei gasi ˆ imediat ˆ un partener, nu te descuraja. Increde-te ın ajutorul lui Iehova si ¸ el te va sustine pe plan afectiv (Evr. 13:6). ¸ 12 Un crestin care ıˆ si cauta˘ un partener ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ de viat¸ a ar putea primi o cerere ın casatoˆ rie din partea cuiva cu o spiritualitate ın˘ doielnica sau chiar din partea unui necreˆ 10, 11. Cum ıi sus ¸tine Iehova pe cei care nu ¸si-au ˘ ˆ ˘ ˘ gasit ınca un partener de via ¸ta potrivit? ˘ ˆ ˘ 12. De ce trebuie un cre ¸stin sa se gandeasca bine ˆ ˆ ˘ ˘ ınainte de a accepta o cerere ın casatorie?

˘ ˆ ˘ ˘ dincios. Daca te afli ın aceasta situatie, sa ¸ ˘ nu uiti¸ ca durerea pe care ti-o va pricinui ¸ alegerea unui partener nepotrivit va fi cu ˆ mult mai mare decat sentimentele de sin˘ ˆ guratate pe care le ai, probabil, acum, cand ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ esti minte: odata casato¸ ¸ necasatorit. Tine ˘ ˘ rit, vei fi legat pe viat¸ a de partenerul tau, ˘ la bine si ¸ la rau (1 Cor. 7:27). Nu lua o deˆ cizie pe care s-o regreti¸ mai tarziu. (Cite ¸ste 1 Corinteni 7:39.) ˘ ˘ Priveste ¸ realist casatoria ˘ ˘ ˘ ˘ 13 Desi a spus ca o persoana˘ necas atorita ¸ ˆ ıi poate sluji mai bine lui Iehova, Pavel nu i-a considerat inferiori pe cei care decideau ˘ ˘ ˘ ˘ sa se casatoreasca. El le-a dat sfaturi care ˘ ˘ ˘ ˘ sa-i ajute sa depaseasc a problemele specifi¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ce vietii ¸ de cuplu si ¸ ¸ sa-si ¸ ıntareasca relatia. ˘ ˘ ˘ 14 Cuplurile trebuie sa aiba asteptari reaˆ ¸ ˘ ˘ liste cu privire la casatorie. In perioada de ˘ ˘ curtare, cei doi considera, probabil, ca iu˘ ˘ ˘ birea lor este unica si ¸ ca vor trai fericiti¸ toa˘ ta viata. ¸ Astfel, pornesc la drum purtati¸ de ˆ ˘ vise, avand impresia ca nimic nu le va umbri fericirea. Evident, o asemenea con˘ ceptie ¸ este nerealista. Desi ¸ momentele romantice din viata ¸ de cuplu sunt frumoase, ˘ ele nu-i pregatesc pe cei doi pentru „neca˘ zurile“ inerente casniciei. (Cite ¸ste 1 Corinteni 7:28.)1 ˘ ˘ ˘ 15 Multi dintre cei proaspat casatoriti¸ ¸ ˘ constata cu surprindere, sau chiar cu de˘ ˘ zamagire, ca au puncte de vedere diferite cu privire la chestiuni importante precum cheltuielile, petrecerea timpului liber, loˆ cuinta ¸ si ¸ vizitarea rudelor apropiate. In ˆ plus, amandoi au defecte de personalitate 1 Vezi cartea Secretul unei familii fericite, capitolul 2, paragrafele 16–19.

ˆ ˘ 13–15. Ce chestiuni trebuie stabilite ınainte de ca˘ satorie?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

15

˘ ˘ care pot fi deranjante. Unii nu considera ca ˘ este important sa discute despre aceste luˆ ˆ ˘ ˆ cruri ın perioada de curtare, ınsa, mai tar˘ ˘ ziu, s-ar putea sa aiba probleme. Prin ur˘ ˘ ˆ mare, trebuie sa le puna la punct ınainte ˘ ˘ de casatorie. ˘ ˘ 16 Pentru a avea o casnicie fericita, sotul ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ si ¸ trebuie sa ınfrunte ımpreuna pro¸ sotia ˘ ˘ blemele. Trebuie sa stabileasca de comun ˆ acord cum ısi ¸ vor disciplina copiii si ¸ cum ˆ ˘ se vor ıngriji de parinti. ¸ Stresul vietii ¸ nu tre˘ ˘ buie sa-i dezbine. Daca vor aplica principii˘ le Bibliei, vor putea sa rezolve multe pro˘ bleme, sa suporte situatiile care nu se ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ pot schimba si ¸ sa ramana uniti¸ si ¸ fericiti¸ (1 Cor. 7:10, 11). ˘ ˘ 17 Un alt aspect privitor la cas atorie este ˘ ˘ 16. De ce trebuie so ¸tul ¸si so ¸tia sa stabileasca de coˆ mun acord cum ı ¸si vor rezolva problemele? ˘ ˘ 17. De ce anume trebuie sa ¸tina cont so ¸tul ¸si so ¸tia?

ˆ consemnat ın 1 Corinteni 7:32–34. (Cite ¸s˘ ˘ ˆ ˘ te.) Cei casatoriti¸ „se ıngrijoreaza pentru ˆ ˘ ˘ lucrurile lumii“, precum hrana, ımbraca˘ mintea, locuinta ¸ si ¸ alte necesitati¸ funda˘ ˘ ˘ ˘ mentale. Un barbat necasatorit dedica, ˘ probabil, mult timp lucrarii de predicare. ˘ ˘ ˘ ˘ Dar, dupa casatorie, el trebuie sa foloseas˘ ˘ ˘ ca o parte din acel timp ‘ca sa-i placa sotiei ¸ ˆ lui’. Bineınteles, acelasi ¸ ¸ lucru este valabil si ¸ ˆ ˆ ˆ ın cazul ei. Iehova, ın ıntelepciunea sa, cu¸ ˘ ˘ noaste celor doi. El stie ca so¸ ¸ necesitatile ¸ ˘ ˘ tul ¸ si ¸ trebuie sa foloseasca o parte din ¸ sotia ˆ timpul dedicat ınainte serviciului sacru ˘ pentru a-si ¸ consolida casnicia. ˆ 18 Insa˘ ce se poate spune despre timpul ˆ ˆ pe care fiecare dintre cei doi ıl rezerva ına˘ ˘ inte destinderii si ¸ Daca so¸ altor activitati? ˘ tul ¸ si ¸ trebuie sa ia o parte din timpul ¸ sotia ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ 18. Ce alte schimbari trebuie sa faca cei proaspat ca˘ satori ¸ti?

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Ce schimbari trebuie sa faca un cuplu proaspat casatorit?

16

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

ˆ ˘ dedicat lui Iehova pentru a-si ¸ ¸ ıntari relatia, ˘ ˘ ei ar trebui sa faca la fel si ¸ cu timpul aloˆ cat ınainte prietenilor. Cum s-ar simti¸ so˘ ˘ ˘ tia ¸ daca sotul ¸ ei ar continua sa-si ¸ petreaca ˘ ˆ timpul liber facand sport cu prietenii? Sau ˘ cum s-ar simti¸ sotul ¸ daca sotia ¸ lui ar sta mult timp cu prietenele? Partenerul neglijat s-ar putea simti¸ singur, nefericit si ¸ ne˘ ˆ ˘ ˘ iubit. Daca amandoi se straduiesc sa-si ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ıntareasca relatia ¸ conjugala, astfel de sentimente vor fi evitate (Ef. 5:31).

Iehova pretinde ˘ puritate morala ˘ ˆ ˘ ˘ 19 Slujitorii lui Iehova sunt hotar ati¸ sa raˆ ˘ mana curati¸ din punct de vedere moral. ˘ ˘ ˘ ˘ Unii decid sa se casatoreasca tocmai pentru a evita problemele de acest fel. Totusi, ¸ ˘ ˘ ˘ casatoria nu ne protejeaz a automat de ne˘ ˘ ˆ curatia ¸ sexuala. In timpurile biblice, un oras¸ fortificat le asigura protectie ¸ numai ˘ ˆ ˆ ˘ celor care ramaneau ın el, la adapostul zi˘ ˘ ˆ durilor. Daca o persoana iesea cand hotii ¸ ¸ ˘ ˆ dadeau tarcoale orasului, ea putea fi jefui¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ta sau chiar ucisa. In mod asemanator, ˘ ˘ crestinii casatoriti¸ se pot feri de imoralita¸ ˘ ˘ ˆ ˆ te doar daca raman ın cadrul limitelor im˘ ˘ puse de Fondatorul casatoriei.

20 Pavel vorbeste despre aceste limite la ¸ 1 Corinteni 7:2–5. Relatiile sexuale sunt un ¸ drept exclusiv al celor doi soti. ¸ Fiecare tre˘ buie sa-i dea celuilalt „ceea ce i se cuvine“, ˘ adica relatiile sexuale la care are dreptul. ¸ ˆ Cand sotul ¸ si ¸ stau mult timp departe ¸ sotia ˆ unul de altul, petrecandu-si se¸ ¸ vacantele ˆ parat sau lucrand foarte mult, se vor priva de ‘ceea ce li se cuvine’. Ar fi foarte dure˘ ˘ ˆ ros daca, ‘din cauza lipsei de stapanire’, unul dintre ei ar ceda la presiunile lui Sa˘ ˘ 19, 20. a) De ce nu sunt scutite cuplurile casatori˘ ˘ ˆ te de ispita imoralita ¸tii? b) Ce pericol exista cand ˘ ˘ partenerii de casatorie stau separa ¸ti mult timp?

ˆ tan si ¸ ar comite adulter. Iehova ıi binecuˆ ˘ ˆ vanteaza pe sotii ¸ care se ıngrijesc de fa˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ milie fara sa-si ¸ puna ın pericol casnicia (Ps. 37:25).

Respectarea sfaturilor Bibliei aduce foloase ˘ ˆ 21 Decizia ta de a ram ane celibatar sau de ˘ ˘ a te casatori este una dintre cele mai difi˘ cile decizii din viat¸ a. Fiind imperfecti, ¸ cu ˘ totii unii fat¸ a de altii. ¸ gresim ¸ De aceea, ¸ ˘ ˘ ˆ chiar daca ne bucuram de binecuvantarea ˆ lui Iehova, nu suntem ıntru totul scutiti¸ ˘ ˆ ˆ de dezamagiri. Atat celibatarii, cat si ¸ cei ˘ ˘ ˘ casatoriti¸ trebuie deci sa aplice sfaturile din 1 Corinteni, capitolul 7. Astfel, vor sti ¸ ˘ cum sa evite problemele si-l ¸ vor bucura pe Iehova. (Cite ¸ste 1 Corinteni 7:37, 38.) Da, ˆ cel mai nobil obiectiv pe care ˆ ıl poti¸ avea ˘ ˆ este sa castigi aprobarea Sa! In felul acesta ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ vei ajunge sa traiesti ın lumea noua, ¸ vesnic ¸ ˆ ˘ o lume ın care barbatii ¸ si ¸ femeile nu se vor mai confrunta cu presiunile la care sunt supusi ¸ azi! ˆ ˘ ˘ ˘ 21. a) De ce este atat de dificila decizia de a te casa˘ ˆ tori sau de a ramane celibatar? b) De ce este util sfatul din 1 Corinteni, capitolul 7?

˘ Po ¸ti raspunde? ˘ ˙ De ce nu trebuie sa facem presiuni ˘ ˘ ˘ ˘ asupra altora ca sa se casatoreasca? ˘ ˙ Cum poate un celibatar sa profite de situa ¸tia sa? ˘ ˙ Cum se pot pregati pentru ˘ ˘ problemele specifice casniciei doua ˆ persoane aflate ın perioada de curtare? ˘ ˘ ˙ De ce trebuie cre ¸stinii casatori ¸ti ˘ sa fie aten ¸ti ¸si ei la pericolul ˘ imoralita ¸tii?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

17

˘ ˘ A FOST O ADEV ARATA ˘ ˘ PLACERE SA-I SLUJESC LUI IEHOVA ˘

REL ATA RE DE

FRED RUSK

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Inca din copilarie am simtit ¸ adevarul cuvintelor lui David: „Daca tatal meu ˆ ˘ ˘ si ¸ mama mea m-ar parasi, Iehova ınsusi ¸ m-ar primi“ (Ps. 27:10). ˆ ˘ ˘ Permiteti-mi sa va povestesc cum s-au adeverit ın cazul meu aceste cuvinte. ¸ ˆ ˆ M CRESCUT ın statul Georgia (SUA) ın timpul Marii Depresiuni economice din ˘ anii ’30 si ¸ mi-am petrecut copilaria la ferma bunicului meu, care cultiva bumbac. Profund ˆ ˘ ındurerat de moartea mamei si ¸ ¸ a fratiorului ˘ ˘ ˆ meu nou-nascut, tata m-a lasat ın grija buni˘ ˆ cului, care era si ¸ el vaduv, si ¸ s-a mutat ıntr-un ˆ ˘ ˘ oras¸ ındepartat pentru a-si ¸ gasi un loc de mun˘ ˘ ca. De atunci n-am mai locuit niciodata cu ˆ ˘ ˘ ˘ tata, desi ¸ a ıncercat de multe ori sa ma aduca ˆ ˘ langa el. ˘ Surorile mai mari ale tatalui meu aveau gri˘ ˘ ˘ ja deˆ casa. Bunicul nu era o persoana religioa˘ ˘ sa. In schimb, matusile mele erau foarte reli¸ ˘ ˘ ˘ gioase si si pe mine sa traiesc ¸ ma obligau ¸ ˆ ˘ potrivit ideilor lor. In fiecare duminica mer˘ ˘ geam cu for ¸ta la biserica, pentru ca altfel ris˘ ˘ ˘ ˘ cam sa fiu batut. Asadar, religia nu ma atragea. ¸ ˆ ˘ Dar scoala si ¸ ¸ sportul ımi placeau. ˘ mi-a schimbat via ¸ta ˆ O vizita care ˆ In 1941, pe cand aveam 15 ani, a venit la noi ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ıntr-o dupa-amiaza un domn ın varsta ımpreu˘ ˘ na cu so ¸tia sa. Mi s-a spus ca este „unchiul Tal˘ madge Rusk“. Nu mai auzisem niciodata deˆ ˘ ˘ spre el, ınsa am aflat ca el si ¸ lui erau ¸ sotia

A

18

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

Martori ai lui Iehova. Cu acea ocazie, ne-au ex˘ plicat ca scopul lui Dumnezeu este ca oamenii ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sa traiasca vesnic pe pamant, idee foarte dife¸ ˘ ˘ rita de ceea ce auzisem eu la biserica. Majoritatea membrilor familiei nu au fost de acord ˘ cu parerile lor, ba chiar le-au respins cu dis˘ ˘ pre ¸t. Prin urmare, nu li s-a mai permis sa vina ˘ la noi. Totusi, ¸ mea Mary, care era doar ¸ matusa ˆ cu trei ani mai mare decat mine, a primit de ˆ la ei o Biblie si ¸ care o expli¸ cateva publicatii cau. ˆ ˘ ˘ Mary s-a convins ın scurt timp ca gasise adeˆ ˘ ˘ varul si ¸ ın 1942 s-a botezat ca Martora a lui Ie˘ hova. Si ¸ ea a sim ¸tit adevarul cuvintelor lui Isus: „Dusmanii omului vor fi cei din casa lui“ ¸ (Mat. 10:34–36). Opozi ¸tia din partea familiei a ˘ ˘ fost foarte puternica. Una dintre matusile ¸ ˘ ˘ mele, care era o persoana influenta, a pus la ˆ ˘ cale ımpreuna cu primarul arestarea unchiului ˘ ˘ Talmadge, sub acuza ¸tia ca vindea literatura ˆ ˘ ˘ ˘ fara autoriza ¸tie. In cele din urma, a fost condamnat. ˆ ˘ In ziarul local a aparut declara ¸tia primaru˘ ˘ lui, care fusese si ¸ judecator la proces. Iata ce a ˆ ˘ spus el ın sala de judecata: „Literatura pe care ˘ o distribuie acest om . . . este periculoasa ca

ˆ In 1928, la ferma bunicului meu, ˆ ın Georgia, SUA

˘ ˆ otrava“. Unchiul meu a facut recurs si ¸ a casti¸ ˆ ˆ gat. Totusi, ¸ el a petrecut zece zile ın ınchisoare. ˘ Ajutorul oferit de matusa ¸ Mary Mary nu mi-a vorbit numai mie despre noile ei convingeri, ci si ¸ vecinilor. Ea i-a oferit ˘ ˘ ˆ unui barbat cartea Lumea noua1 si ¸ a ınceput ˆ ˘ cu el un studiu biblic. Cand am fost cu matu˘ ˘ sa ¸ ¸ la studiu, so ¸tia barbatului ne-a spus ca sotul ˘ ei citise din carte toata noaptea. Desi ¸ atunci nu ˘ ˘ ˆ doream sa ma implic ın chestiuni religioase, ˆ ˘ ˆ ˘ ımi placea tot ce ınvatam.

Totusi, ¸ ¸ ceea ce m-a ˘ convins ca Martorii erau poporul lui Dumneˆ ˘ ˘ ˆ zeu nu au fost ınvat¸ aturile biblice, ci modul ın care erau trata ¸ti de oameni. ˆ ˆ De exemplu, ıntr-o zi, ın timp ce eu si ¸ Mary ˆ ˘ ˘ ˘ ne ıntorceam de la gradina, am constatat ca ˆ ˘ surorile ei mai mari ıi arsesera literatura, fonoˆ ˘ graful si ınregistrari ¸ ¸ discurile care contineau ˆ ˘ ale unor cuvantari biblice. Am fost foarte inˆ ˘ ˘ dignat, ınsa una dintre matusile mele mi-a ¸ ˆ spus cu un aer de superioritate: „Mai tarziu o ˘ ˘ sa ne mul ¸tumesti ¸ pentru ce-am facut“. ˆ ˆ ˘ Intrucat Mary a refuzat sa renunte ¸ la noua ˘ ˘ ei credint¸ a si ¸ a continuat sa le predice veciniˆ ˘ ˘ ˘ lor, ın 1943 a fost obligata sa plece de acasa. ˆ ˘ Totusi, ¸ ceea ce aflasem de la ea pana atunci ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ 1 Publicata ın 1942, ınsa ın prezent nu mai este dispo˘ nibila.

˘ Matu ¸sa Mary ¸si unchiul Talmadge

ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ımi aducea multa bucurie. Inva ¸tasem ca nu˘ ˆ mele lui Dumnezeu este Iehova, ca el este ın˘ ˘ ˆ durator ˆ si ¸ iubitor si ¸ ca nu ıi chinuie pe oameni ˆ ˘ ın iad. In plus, aflasem ca Iehova are o orga˘ ˘ niza ¸tie caracterizata prin iubire, cu toate ca nu ˆ ˘ ˆ asistasem ınca la nicio ıntrunire. ˆ ˆ ˆ Intr-o zi, ın timp ce coseam iarba, ın drep˘ ˆ ˘ tul meu s-a oprit o masin ¸ a. Inauntru erau doi ˘ ˆ ˘ barba ¸ti, iar unul dintre ei m-a ıntrebat daca ˆ ˘ sunt Fred. Cand am aflat ca erau Martori, ˘ ˆ le-am spus: „Haide ¸ti sa mergem ıntr-un loc ˆ unde putem vorbi linisti ¸ ¸ti“. Mary ıi trimisese la mine. Unul dintre cei doi era Shield Toutjian, un supraveghetor itinerant, cum s-ar ˆ ˘ ˆ numi astazi. Incurajarea si ¸ ındrumarea pe care mi le-a oferit au venit exact la momentul po˘ ˆ trivit, deoarece, aparand convingerile Martorilor, eu eram acum tinta opozitiei ¸ ¸ din partea familiei. ˆ ˆ Intre ˆ timp, Mary s-a mutat ın statul Virginia. In octombrie 1943 am primit o scrisoare ˆ ˆ ˘ ˘ ın care ımi spunea ca puteam merge sa lo˘ ˘ ˆ ˘ cuiesc cu ea daca eram hotarat sa-i slujesc ˆ lui ˘ ˆ ˘ Iehova. Imediat m-am hotarat sa plec. Intr-o ˘ ˆ ˆ vineri seara mi-am pus ıntr-o cutie cateva ˘ ˘ lucruri de stricta necesitate si ¸ am aga ¸tat-o ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ıntr-un copac, nu departe de casa. Sambata am ˘ luat cutia, am mers pe un drum laturalnic spre casa unui vecin si ¸ am plecat spre oras.¸ Apoi am TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

19

Mary, Gladys ¸si Grace

La botezul meu, ˆ ın 14 iunie 1944

ˆ ˆ ˆ ajuns ın Roanoke, unde m-am ıntalnit cu ˆ Mary, care locuia ın casa Ednei Fowlkes.

Progresul spiritual, botezul si¸ serviciul la Betel ˘ ˘ ˘ Edna era o sora unsa, plina de compasiune, ˘ care se asemana cu Lidia din timpurile biblice. ˆ ˘ ˘ Ea ınchiriase o casa mare, oferindu-le gazdui˘ re si ¸ cumnatei ei si ¸ celor doua fiice ale acesteia: Gladys si Grace Gregory. Ele au devenit ¸ ˆ mai tarziu misionare. Gladys, care are acum ˘ ˘ ˘ peste 90 de ani, continua sa-i slujeasca lui Iehova cu fidelitate la filiala din Japonia. ˆ Cat timp am locuit la Edna, am participat cu ˆ ˆ ˘ ˘ regularitate la ıntruniri si¸ am ınva ¸tat sa predic. ˘ ˆ ˘ Puteam sa studiez Cuvantul lui Dumnezeu si¸ sa ˆ ˘ ˘ asist la ıntrunirile crestine fara niciun fel de pie¸ ˘ ˆ ˘ dici, satisfacandu-mi astfel setea de adevar.

M-am botezat la 14 iunie 1944. Mary si¸ suroriˆ le Gregory au ınceput pionieratul si¸ au fost reˆ partizate ıntr-o regiune din nordul Virginiei. Ele ˆ au contribuit la formarea unei congrega ¸tii ın ˆ ˆ Leesburg. La ınceputul anului 1946 am ınceput ˘ ˆ sa predic ıntr-o regiune din apropiere de Virgiˆ nia. In vara acelui an, am asistat cu to ¸tii la memorabilul congres interna ¸tional din Cleveland, ˘ ˆ Ohio, desfasurat ın perioada 4–11 august. ¸ La acel congres, Nathan Knorr, care era pre˘ sedintele Societa ¸tii, a vorbit despre planurile ¸ 20

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

ˆ ˆ Lucrand ın Departamentul pentru serviciu

de extindere a Betelului din Brooklyn. Urmau ˘ ˆ ˘ ˘ sa fie construite ınca o cladire de locuin ¸te si ¸ ˘ o anexa a tipografiei. Pentru acest proiect era ˘ nevoie de mul ¸ti fra ¸ti tineri. Mi-am spus ca ˘ ˘ acolo as¸ vrea sa-i slujesc lui Iehova. Asa ¸ ca am ˘ ˘ ˆ ˘ facut cerere si, ¸ dupa cateva luni, adica la 1 deˆ ˘ cembrie 1946, am ınceput sa slujesc la Betel. ˆ Aproximativ un an mai tarziu, Max Larson, supraveghetorul tipografiei, a trecut pe la bi˘ roul meu si ¸ mi-a spus ca nu voi mai lucra la ˘ ˆ ˆ Departamentul de coresponden ¸ta, ıntrucat fusesem repartizat la Departamentul pentru ˆ ˆ ˆ serviciu. In acea reparti ¸tie, ındeosebi cat timp am lucrat cu T. J. (Bud) Sullivan, supraveghetorul departamentului, am aflat multe lucruri ˆ ˆ atat despre modul ın care pot fi aplicate prinˆ ˆ cipiile biblice, cat si ¸ despre modul ın care ˘ func ¸tioneaza organiza ¸tia lui Dumnezeu. ˆ Tata m-a vizitat de cateva ori la Betel. Spre ˆ ˆ sfarsitul vie ¸tii devenise religios. In 1965, cu ¸ ocazia ultimei sale vizite, mi-a spus: „Tu po ¸ti ˘ ˘ ˘ veni sa ma vizitezi, dar eu n-am sa mai vin ˘ ˆ ˆ niciodata aici“. Am fost la el de cateva ori ına˘ ˘ ˘ inte sa moara. Era convins ca va merge la cer. ˘ ˘ ˆ Totusi, ¸ eu sper ca se afla ın memoria lui ˘ ˆ Iehova si ¸ ca va fi ınviat nu acolo unde credea ˘ ˆ ˆ el, ci aici pe pamant, avand perspectiva de a ˘ ˆ trai vesnic ın paradis. ¸

ˆ ˘ ˆ In 1958, ımpreuna cu Mary la congresul interna ¸tional ¸tinut pe Yankee Stadium

ˆ ˘ Impreuna cu Marjorie, ˘ la nunta noastra

Alte congrese memorabile si¸ proiecte de construc ¸tie ˆ Congresele au fost pietre de hotar ın ce priˆ veste ¸ progresul spiritual, ındeosebi congresele ˆ interna ¸tionale organizate ˆ ın anii ’50 pe Yankee Stadium (New York). In 1958, cu ocazia congresului ¸tinut pe Yankee Stadium si ¸ Polo ˘ Grounds, la o singura sesiune au fost prezente ˘ 253 922 de persoane din 123 de t¸ ari. La acel ˆ ˆ congres s-a ıntamplat ceva ce nu voi uita ni˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ciodata. In timp ce dadeam o mana de ajutor la biroul congresului, fratele Knorr a venit la ˆ ˘ ˘ mine ın graba si ¸ mi-a spus: „Fred, am uitat sa ˘ ˘ repartizez un frate care sa le vorbeasca pionieˆ ˘ rilor. To ¸ti sunt adunati¸ acum ıntr-o sala de fes˘ ˆ ˘ ˆ tivita ¸ti ınchiriata ın apropiere. N-ai vrea, te ˘ ˘ ˆ rog, sa te duci tu repede si ¸ o cuvanta¸ sa le tii ˘ ˆ re frumoasa? Te gandesti ¸ la subiect pe drum“. ˘ ˘ ˘ Am ajuns acolo cu sufletul la gura, dupa ce ma rugasem tot drumul. ˆ ˘ ˆ ˘ Din 1950 pana ın 1970, numarul congregatiilor din orasul New York a crescut foarte ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˆ mult, astfel ca salile ınchiriate pentru ıntruniri ˆ ˘ ˘ ˆ au devenit neıncapatoare. Prin urmare, ıntre ˆ anii 1970 si ¸ 1990, ın Manhattan au fost cum˘ ˘ ˆ parate trei cladiri si ¸ transformate ın locuri poˆ trivite pentru ıntruniri, iar eu am avut privi˘ legiul sa fiuˆ coordonatorul comitetelor de ˘ construc ¸tie. Imi amintesc cu placere de situa-

ˆ ˘ ˆ Impreuna ın 2008

ˆ ˆ ¸tiile ın care Iehova a binecuvantat congrega ¸tiile ce au contribuit la finan ¸tarea si ¸ finali˘ zarea acestor proiecte. Cele trei cladiri sunt si ¸ ˆ ˘ ˘ acum centre ale ınchinarii adevarate.

˘ ˆ ˘ Schimbari ın via ¸ta ˆ ˆ Intr-o zi din anul 1957, ın timp ce traversam ˆ ˘ ˆ parcul aflat ıntre cladirea ın care locuiam si ¸ tiˆ ˘ ˘ ˆ pografie, a ınceput sa ploua. In fa ¸ta mea am ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ vazut o tanara ıncantatoare cu parul blond, ˘ care venise de pu ¸tin timp la Betel. Pentru ca ˘ nu avea umbrela, am invitat-o sub umbrela ˆ ˆ ˘ mea. Asa ¸ am ıntalnit-o pe Marjorie. Ne-am ca˘ ˆ ˆ ˆ satorit ın 1960 si ¸ de atunci ıi slujim ımpreu˘ ˘ ˘ na lui Iehova, pasind peˆ aceasta cale indiferent ¸ ˘ ca e soare sau ploaie. In septembrie 2010 am ˘ ˘ aniversat 50 de ani de casatorie. ˘ ˆ La scurt timp dupa ce ne-am ıntors din luna ˘ de miere, fratele Knorr m-a informat ca fusesem ales instructor la Scoala Galaad. Acesta a ¸ ˆ fost un privilegiu minunat! Intre anii 1961 si ¸ ˘ ˆ 1965 s-au ¸tinut cinci clase, alcatuite ın principal din membri ai filialelor, care au primit o ˘ ˆ ˘ ˘ perioada mai ındelungata instruire speciala ˆ ˘ ˘ ın ce priveste ¸ coordonarea activita ¸tii desfasu¸ ˆ rate de filiale. Apoi, ın toamna anului 1965, ˘ perioada de instruire a fost redusa din nou la cinci luni, obiectivul fiind instruirea misionarilor.

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

21

ˆ ˘ In 1972 am fost repartizat sa slujesc ca supraveghetor al Departamentului de redactare a ˆ ˆ ˘ ˘ coresponden ¸tei. Intrucat am facut cercetari cu ˆ ˘ privire la o multitudine de ıntrebari si ¸ ¸ situatii, ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ am reusit mai bine ınvat¸ aturile Bi¸ ¸ sa ınteleg ˆ ˆ bliei si ¸ modul ın care pot fi aplicate ınaltele principii divine pentru a-i ajuta pe altii. ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ Apoi, ın 1987, am ınceput sa lucrez ıntr-un ˆ departament nou-ınfiintat: ¸ Serviciul de Informa ¸tii Sanitare. Au fost organizate seminare ˆ ˘ ˘ ˆ pentru a-i ınva ¸ta pe batranii din Comitetele de ˘ ˘ ˘ Asisten ¸ta Sanitara cum sa le explice medicilor, ˘ judecatorilor si sociali pozitia ¸ ¸ Mar¸ asistentilor ˆ ˘ torilor referitoare la sange. O problema mare ˘ era faptul ca medicii le administrau copiilor ˘ ˘ ˘ Martorilor transfuzii fara permisiunea parinti¸ ˆ ˘ ˆ lor, deseori obtin ¸ and ordine judecatoresti ¸ ın acest sens. ˆ ˘ ˘ Cand medicilor li se sugera sa foloseasca al˘ ternative la transfuzii, ei spuneau de obicei ca ˘ acestea nu erau disponibile sau ca erau prea ˆ ˘ costisitoare. Ori de cate ori mi se dadea un ˆ ast˘ ˆ fel de raspuns, ıi spuneam chirurgului: „Intin˘ ˆ ˘ de ¸ti, va rog, mana. Dumneavoastra detine ¸ ti¸ una dintre cele mai bune alternative la transˆ fuzii“. Acest compliment ıi amintea chirurgu˘ ˆ lui un adevar de care era constient: manuirea ¸ ˘ atenta a bisturiului reduce la minimum pierˆ derile de sange. ˆ ˆ In ultimii 20 de ani, Iehova a binecuvantat ˘ din plin eforturile slujitorilor sai de a-i infor˘ ma pe medici si ¸ pe judecatori despre alternaˆ ˆ tivele la transfuzii. Cand au ınteles mai bine ¸ ˘ pozitia schimbat mult ati¸ noastra, acestia ¸ si-au ¸ tudinea. Cu ajutorul unor studii de specialita˘ te, ei s-au convins ca alternativele la transfuzii ˆ ˘ ˘ sunt eficiente si ca exista multi¸ me¸ ¸ au ınteles ˘ dici dispusi ¸ Martorilor, pre¸ sa respecte pozitia cum si ¸ spitale la care un pacient ar putea fi transferat.

Din eu si ¸ Marjorie slujim la Centrul ˆ 1996, ˘ ˘ ˆ ˘ de Inva ¸tamant al Societatii ¸ Watchtower din Patterson (New York), aflat la aproximativ 110 kilometri nord de Brooklyn. Am lucrat o 22

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

˘ ˘ ˆ perioada scurta ın Departamentul pentru serviciu, iar apoi am luat parte un timp la instruirea unor membri ai si ¸ a supravegheˆ filialelor ˘ torilor itineran ¸ti. In urma cu 12 ani am fost numit din nou supraveghetor al Departamentului de redactare a coresponden ¸tei, care a fost mutat de la Brooklyn la Patterson. ˆ ˘ ˆ ˆ Incercarile varstei ınaintate ˆ ˆ ˆ ˘ Intrucat am 85 de ani, ımi este mai greu sa ˘ ˘ ma achit de responsabilita ¸tile pe care le am la ˘ Betel. De peste zece ani ma lupt cu cancerul. ˘ ˘ Ma simt asemenea lui Ezechia, caruia Iehova ˘ ˆ i-a promis ca ıi va prelungi via ¸ta (Is. 38:5). Si ¸ ˘ ˘ ˘ so ¸tia mea are probleme de sanatate. Sufera de ˘ ˆ ˘ ˘ Alzheimer, dar luptam ımpreuna cu aceasta ˘ boala. De-a lungul vie ¸tii, Marjorie a fost o slu˘ jitoare zeloasa a lui Iehova, un mentor pentru ˘ ˘ cei tineri, un ajutor de nadejde si ¸ un tovaras¸ ˘ ˆ ˘ de via ¸ta loial. A fost ıntotdeauna o cercetatoaˆ ˘ re sarguincioasa a Bibliei si ¸ a predat-o cu iscu˘ sin ¸ta multora. Prin urmare, avem mul ¸ti copii ˘ ˘ ˘ spirituali, cu care pastram legatura. ˘ ˆ ˆ Matusa ¸ Mary a murit ın martie 2010, la varˆ sta de 87 de ani. Ea a predat Cuvantul lui Dum˘ ˘ nezeu cu iscusin ¸ta si ¸ i-a ajutat pe mul ¸ti sa ia ˆ ˘ ˘ pozi ¸tie de partea ınchinarii ˆ adevarate. A slujit mul ¸ti ani cu timp integral. Ii sunt foarte recu˘ ˘ ˘ ˘ noscator pentru ca m-a ajutat sa aflu adevarul ˘ si ¸ sa devin si ¸ eu un slujitor al Dumnezeului ˆ ˆ nostru iubitor, Iehova! Mary este ınmorman˘ ˘ tata alaturi de so ¸tul ei, care a slujit un timp ca ˆ ˘ ˘ ˆ misionar ın Israel. Sunt sigur ca ei se afla ın ˘ ˆ memoria lui Iehova si ¸ ca vor ınvia. ˆ ˘ ˆ Privind ın urma la cei peste 67 de ani ın care ˆ ˘ i-am slujit lui Iehova, ıi sunt recunoscator penˆ ˘ tru bogatele binecuvantari de care am avut ˆ ˘ ˘ ˘ parte! In to ¸ti acesti ¸ ani, a fost o adevarata pla˘ ˆ ˘ ˆ cere sa ınfaptuiesc voin ¸ta Sa! Am ın continuaˆ ˆ ˘ ˘ re ıncredere ın bunatatea sa nemeritata si ¸ sper ˘ ˘ ˘ ˆ cu tarie sa traiesc ımplinirea cuvintelor fiului ˘ ˘ sau: „Oricine a lasat case sau fra ¸ti sau surori ˘ ˘ ˘ ˆ sau tata sau mama sau copii sau pamanturi pentru numele meu va primi mult mai mult ˘ si ¸ va mo ¸steni via ¸ta ve ¸snica“ (Mat. 19:29).

˘ ˆ SA NE INCREDEM ˆ IN IEHOVA, „DUMNEZEUL ˘ ˆ ˆ ORICAREI MANGAIERI“ ˆ ˘ ˘ „Binecuvantat sa fie Dumnezeul si ¸ Tatal Domnului nostru Isus Cristos, ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ Tatal ındurarilor tandre si ¸ Dumnezeul oricarei mangaieri.“ (2 COR. 1:3)

ˆ I

˘ NCA de la nastere, cu to ¸tii avem nevoie de ¸ ˆ ˆ ˆ mangaiere sau de ıncurajare. De exem˘ ˆ ˘ plu, un bebelus¸ stie sa anun ¸te cand vrea sa ¸ ˆ ˆ ˆ fie luat ın bra ¸te sau cand ıi este foame. Chiar si ¸ la maturitate, sim ¸tim nevoia de a primi ˆ ˆ ˆ mangaiere, mai ales cand trecem prin situa¸tii dificile.

2 Familia si prietenii ne pot aduce o oare¸ ˆ ˘ ˆ ˆ care mangaiere. Insa, uneori, problemele cu ˘ care ne confrunt am nu pot fi rezolvate de ˆ oameni. In astfel de momente, numai Dumˆ ˆ ˆ ˆ ˘ nezeu ne poate mangaia. In Cuvantul sau, ˘ ˘ gasim urmatoarea asigurare: „Iehova este ˘ aproape de to ¸ti cei ce-l cheama, . . . [El] le ˘ va auzi strigatul de ajutor“ (Ps. 145:18, 19).

Da, „ochii lui Iehova sunt peste cei drep ¸ti, ˘ iar urechile lui spre strigatul lor de ajutor“ ˘ ˘ (Ps. 34:15). Daca vrem sa primim ajutor si ¸ ˆ ˆ ˘ mangaiere de la Iehova, trebuie sa ne pu˘ ˆ ˆ nem toata ıncrederea ın el. David a spus: „Iehova va deveni un turn tare pentru cel zdroˆ bit, un turn tare ın timpuri de necaz. Cei ˘ ˆ ˆ care cunosc numele tau se vor ıncrede ın ˘ ˆ ˘ ˘ tine, caci tu nu ıi vei parasi nicidecum pe cei ˘ ce te cauta, o, Iehova!“ (Ps. 9:9, 10). ˆ ˘ 3 Iehova ıi pre ¸tuieste ¸ pe slujitorii sai fideli, asa ¸ cum reiese din cuvintele lui Isus: „Nu se ˆ ˘ 1. Ce necesitate are omul ınca de la na ¸stere? ˆ ˆ 2. Ce le promite Iehova celor care ı ¸si pun ıncredeˆ rea ın el? ˘ ˘ ˆ 3. Cum a aratat Isus ca Iehova ı ¸si iube ¸ste slujitorii?

ˆ ˘ ˘ vand cinci vrabii cu doi banu ¸ti? Totusi, ¸ ni˘ ˆ ciuna dintre ele nu este uitata ınaintea lui ˘ Dumnezeu. Dar chiar si ¸ perii capului va ˘ ˘ sunt to ¸ti numara ¸ti. Nu va teme ¸ti! Voi sunˆ ˘ te ¸ti mai de pre ¸t decat multe vrabii“ (Luca 12:6, 7). Prin profetul Ieremia, Iehova si-a ¸ asigurat poporul: „Te-am iubit cu o iubire ˘ ˘ vesnic a. De aceea, te-am atras cu bunatate ¸ iubitoare“ (Ier. 31:3). ˆ ˆ 4 Cand trecem prin necazuri, ıncrederea ˆ ˆ ın Iehova si ¸ ın promisiunile sale ne poate ˆ ˆ ˘ aduce mangaiere. Ar trebui, asadar, sa avem ¸ ˆ aceeasi ¸ ıncredere ca si ¸ Iosua, care a spus: ˆ „Niciun cuvant dintre toate cuvintele bune pe care vi le-a spus Iehova, Dumnezeul vos˘ ˆ ˆ tru, n-a ramas neımplinit. Toate vi s-au ımˆ ˘ plinit. Niciun cuvant dintre ele n-a ramas ˆ neımplinit“ (Ios. 23:14). Chiar si ¸ atunci ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ cand sim ¸tim ca ıncercarile ne doboara, pu˘ ˘ tem fi siguri ca „Dumnezeu este fidel“ si ¸ ca ˘ ˘ ˘ ˘ nu-i va parasi niciodata pe slujitorii sai loiali. (Cite ¸ste 1 Corinteni 10:13.)

5 Apostolul Pavel a spus ca˘ Iehova este ˘ ˆ ˆ ˆ „Dumnezeul oricarei mangaieri“. „A manˆ ˆ ˘ gaia“ ınseamna a-i alina cuiva durerea sau suferin ¸ta, a-l consola. Iehova este exemplul ˆ suprem ın acest sens. (Cite ¸ste 2 Corin˘ teni 1:3, 4.) Tatal nostru ceresc are putere ˆ ˆ 4. De ce putem avea ıncredere ın promisiunile lui Iehova? ˘ ˆ ˆ 5. Cum putem sa le aducem mangaiere altora?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

23

˘ ˆ absoluta. Nimeni si ¸ nimic nu-i poate sta ın ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ cale cand vrea sa le aduca mangaiere celor ˘ ˆ ˘ care-l iubesc. Si ¸ noi putem sa-i ıncurajam pe ˘ ˆ ˘ ˆ fra ¸tii de credin ¸ta cand „se afla ın orice fel ˆ ˆ de necazuri“. Cum? „Prin mangaierea cu ˆ ˆ ˆ care noi ınsine suntem mangaia ¸ti de Dum¸ ˆ ˆ nezeu“. Iar mangaierea pe care ne-o aduce ˘ Iehova este unica!

Cum putem lupta ˆ ˘ ımpotriva descurajarii ˆ ˆ ˆ 6 Avem nevoie de mang aiere ın multe momente ale vie ¸tii. De exemplu, moartea ˆ ˘ cuiva drag, ındeosebi a partenerului de ca˘ ˘ satorie sau a copilului, provoaca o durere ˘ de nedescris. Discriminarea si ¸ prejudeca ¸tile ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ aduc multa suferin ¸ta. O sanatate precara, ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ batrane ¸tea, saracia, neın ¸telegerile dintre so ¸ti ˘ sau problemele grave ale omenirii cauzeaza si ¸ ele durere. ˆ ˆ 7 Cand trecem prin necazuri, suferim ın multe feluri. Ne pot fi afectate inima si¸ mintea sau am putea fi coplesi¸ ti¸ de sentimente ˘ ˘ ˘ negative. De asemenea, sanatatea fizica si¸ cea ˘ ˆ spirituala ne-ar putea fi puse ın pericol. De ˘ aceea, cu totii ¸ avem nevoie de alinare. Sa ne ˆ ˘ gandim, de exemplu, la inima noastra figu˘ ˆ ˘ rativa. Cuvantul lui Dumnezeu spune ca ea ˆ ˘ ˘ este uneori „franta si¸ zdrobita“ (Ps. 51:17). ˘ ˘ ˆ Dar Iehova poate sa ne vina ın ajutor deoareˆ ˘ ˆ ˘ ce el „ıi vindeca pe cei cu inima franta si¸ le ˘ ˘ panseaza ranile care dor“ (Ps. 147:3). Chiar si¸ ˆ atunci cand trecem prin situatii ¸ critice si¸ ˘ avem inima zdrobita, Iehova ne aduce alinaˆ ˘ ˘ ˘ ˘ re daca ne rugam cu credint¸ a si¸ ıi respectam poruncile. (Cite ¸ste 1 Ioan 3:19–22; 5:14, 15.) ˆ 8 Si mintea noastra˘ are nevoie de man¸ ˆ gaiere. Uneori, problemele cu care ne con˘ ˘ ˘ fruntam ne pot rapi pacea min ¸tii. Daca ˆ 6. Men ¸tiona ¸ti cateva dintre cauzele suferin ¸tei. ˆ 7. a) Cand trecem prin necazuri, de ce avem nevoie ˆ de alinare? b) Cum ne vine Iehova ın ajutor? ˘ ˘ ˘ ˘ 8. Cum ne ajuta Iehova sa ne pastram pacea min ¸tii?

24

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

ne-am baza doar pe propriile puteri, n-am ˘ ˆ putea face fa ¸ta situa ¸tiilor care ne pun la ınˆ ˆ ˘ cercare credin ¸ta. „Cand gandurile tulburaˆ ˆ ˘ ˆ ˆ toare s-au ınmul ¸tit ınauntrul meu, mangaieˆ ˘ rile tale au ınceput sa-mi aline sufletul“, a spus psalmistul (Ps. 94:19). Pavel a scris: „Nu ˘ ˆ ˆ va ıngrijora ¸ti de nimic, ci ın orice lucru, prin ˘ ˘ ˆ ˘ rugaciuni si ¸ implorari ımpreuna cu mul ¸tumiri, face ¸ti-i cunoscute lui Dumnezeu cereˆ rile voastre, iar pacea lui Dumnezeu, care ınˆ ˘ ˘ trece orice gandire, va va pazi inima si ¸ mintea prin Cristos Isus“ (Filip. 4:6, 7). ˆ ˘ ˘ Cand sim ¸tim ca ne pierdem pacea min ¸tii, sa ˘ ˘ citim din Biblie si ¸ sa meditam la cele citite (2 Tim. 3:15–17). ˘ 9 Din cauza descurajarii, am putea fi co˘ plesi ¸ ¸ti de sentimente negative. Probabil ca nu ˆ ˘ ˘ ne sim ¸tim ın stare sa ne achitam de un priˆ vilegiu teocratic sau de o responsabilitate ın˘ ˆ ˘ credin ¸tata de Iehova. Si ¸ ın aceasta situa ¸tie El ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ poate sa ne ajute si s a ne aduca mangaiere. ¸ ˘ ˘ Sa luam exemplul lui Iosua, care a primit ˆ misiunea de a-i conduce pe israeli ¸ti ın Tara ¸ ˘ Promisa si ¸ de a alunga popoarele puternice ˆ aflate ın calea lor. Moise i-a spus: „Fii cura˘ ˆ jos si ¸ tare, fiindca tu vei duce acest popor ın ˘ ¸tara despre care Iehova le-a jurat stramosilor ¸ ˘ lor ca le-o va da si tu le-o vei da ca mo ste¸ ¸ ˆ nire. Iehova este cel ce va merge ınaintea ta. ˘ ˆ ˘ El va ramane cu tine. El nu te va lasa si ¸ nici˘ ˘ decum nu te va parasi. Nu te teme si ¸ nu te ˆ ıngrozi!“ (Deut. 31:7, 8). Cu ajutorul lui ˆ Iehova, Iosua i-a condus pe israeli ¸ti ın Tara ¸ ˘ ˆ Promisa si i-a ınvins pe du smani.

Si Moise ¸ ¸ ¸ fusese ajutat de Iehova la Marea Rosie ¸ (Ex. 14:13, 14, 29–31). ˆ ˘ 10 Cand trecem printr-o situa ¸tie dificila, si ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ sanatatea fizica ne poate fi afectata. Bineın˘ ¸teles, alimenta ¸tia echilibrata, odihna, mis¸ 9. Cum putem lupta cu sentimentele negative? ˆ ˘ ˘ ˘ 10. Ce ne poate ajuta cand sanatatea fizica ne este ˘ afectata?

˘ CUM PUTEM FACE FAT¸ A SITUATIILOR ¸ ˘ CARE NE AFECTEAZA . . . ˇ inima ˇ mintea

Ps. 147:3; 1 Ioan 3:19–22; 5:14, 15; Ps. 94:19; Filip. 4:6, 7;

ˇ sentimentele Ex. 14:13, 14; Deut. 31:6; ˘ ˘ ˘ ˇ sanatatea fizica 2 Cor. 4:8, 9; ˘ ˘ ˘ ˇ sanatatea spirituala Ps. 145:14; Iac. 5:14, 15.

ˆ ˘ carea si ¸ igiena ne sunt de folos. Insa o atitu˘ ˘ ˘ dine pozitiva si ¸ optimista, bazata pe promisiunile Bibliei, ne poate fi de mare ajutor. ˆ ˆ ˘ ˘ De aceea, cand ne ıngrijoreaza o problema, ˘ ˆ sa ne gandim la exemplul lui Pavel si ¸ la cuˆ ˘ vintele sale ıncurajatoare: „Suntem apasa ¸ti ˆ ˆ ˆ ın toate felurile, dar nu atat de stramtora ¸ti ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ıncat sa nu ne putem misca; suntem ın ın¸ ˘ ˘ ˘ ˘ curcatura, dar nu fara . . . iesire; suntem per¸ ˘ ˘ ˆ secuta ¸ti, dar nu parasi ¸ti; suntem tranti ¸ti jos, dar nu nimici ¸ti“ (2 Cor. 4:8, 9). ˆ ˘ ˆ 11 Unele ıncerc ari ne pot pune ın pericol ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ sanatatea spirituala, ınsa Iehova ne vine ın ˆ ˆ ajutor si ¸ ıntr-o astfel de situa ¸tie. El „ıi spriji˘ ˆ ˘ ˆ na pe to ¸ti cei ce cad si ¸ ıi ridica pe to ¸ti cei ın˘ ˘ covoia ¸ti“ (Ps. 145:14). Daca sim ¸tim ca ne ˆ ˘ ˘ „ımbolnavim“ spiritualiceste, trebuie sa le ¸ ˘ ˆ cerem ajutor batranilor de congrega ¸tie (Iac. ˘ ˆ 5:14, 15). Totodata, cand credin ¸ta ne este ˘ ˆ pusa la ıncercare, speran ¸ta vie ¸tii vesnice ne ¸ ˘ poate da taria de a persevera (Ioan 17:3). ˆ ˆ Mangaiere de la Iehova 12 Un psalmist s-a rugat lui Iehova: „Adu¸ti ˆ ˘ aminte de cuvantul spus slujitorului tau, pe ˘ ˆ ˘ ˆ 11. Ce trebuie sa facem cand sim ¸tim ca ne „ımbol˘ navim“ spiritualice ¸ste?

12. Cum l-a lini ¸stit Iehova pe Avraam?

ˆ care ıl astept potrivit promisiunii tale. Aceas¸ ˆ ˆ ˆ ˘ ta-mi este mangaierea ın necazul meu, caci ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ cuvantul tau ma pastreaza ın via ¸ta“ (Ps. ˘ 119:49, 50). Astazi, noi avem laˆ dispozi ¸tie ˆ Cuvantul scris al lui Iehova. In Scripturi ˆ sunt men ¸tionate multe situa ¸tii ın care Iehoˆ ˆ ˘ va le-a adus mangaiere slujitorilor sai. De ˆ exemplu, Avraam a fost foarte ıngrijorat ˆ ˘ ˘ ˘ cand a aflat ca Iehova urma sa distruga Soˆ doma si ¸ Gomora. ˆAcest om fidel l-a ıntrebat pe Dumnezeu: „Il vei nimici oare pe cel ˆ ˘ ˘ drept ımpreuna cu cel rau?“. Iehova l-a liˆ ˘ nistit ¸ pe Avraam promi ¸tandu-i ca nu va dis˘ ˘ ˘ truge Sodoma daca va ˆ g˘ asi acolo macar 50 de oameni drep ¸ti. Insa Avraam a conti˘ ˆ ˘ nuat sa-l ıntrebe: ‘Dar daca vor fi doar 45 de oameni drep ¸ti? Sau 40? Sau 30? Sau 20? Sau ˘ doar 10?’. De fiecare data, Iehova l-a asigu˘ ˘ rat cu rabdare ca nu va distruge Sodo˘ ˘ ma. Dar El nu a gasit nici macar ˆ 10 oa˘ meni drep ¸ti si ¸ a distrus acel oras.¸ Insa pe ˘ ˆ ˘ Lot si ¸ pe fiicele sale i-a pastrat ın via ¸ta (Gen. 18:22–32; 19:15, 16, 26). ˆ 13 Ana ıˆ si dorea foarte mult un copil. Insa˘ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ea nu putea sa ramana ınsarcinata si ¸ sufe˘ rea din acest motiv. Dupa ce Ana i-a vorbit ˘ ˆ ˆ 13. Cum a dovedit Ana ca avea ıncredere ın Iehova?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

25

lui Iehova despre problema ei, Marele Pre˘ ˆ ot Eli i-a spus: „Dumnezeul lui Israel sa ın˘ ˘ deplineasca cererea pe care i-ai facut-o“. ˘ Aceste cuvinte i-au adus Anei multa alina˘ ˆ re, astfel ca „fa ¸ta ei n-a mai fost ıngrijora˘ ta“ (1 Sam. 1:8, 17, 18). Desi cum va ¸ nu stia ¸ rezolva Iehova problema, Ana s-a linistit. ¸ ˘ ˆ ˆ Ea si-a pus toata ıncrederea ın Iehova, as-¸ ¸ ˆ ˘ ˘ teptandu-l cu rabdare. El i-a raspuns la ru˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ gaciune: Ana a ramas ınsarcinata si ¸ a nascut un fiu, pe care l-a numit Samuel (1 Sam. 1:20). ˆ ˆ 14 Iehova i-a adus mang aiere si ¸ regelui Daˆ ˆ vid. Intrucat „vede inima“ omului, Iehova ˘ ˆ stia ca David era devotat trup si ¸ ¸ suflet ın˘ ˘ chinarii curate. De aceea, El l-a ales sa fie ˘ urmatorul rege al Israelului (1 Sam. 16:7; ˆ 2 Sam. 5:10). Totusi, ¸ mai tarziu, David a coˆ ˘ mis adulter cu Bat-Seba si ¸ ¸ a ıncercat sa-si ¸ as˘ ˘ ˆ cunda pacatul ordonand uciderea so ¸tului ei. ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ Cand a ın ¸teles cat de grav pacatuise, David ˘ s-a rugat lui Iehova cu umilin ¸ta: „Sterge-mi ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ faradelegile, dupa boga ¸tia ındurarilor tale! ˘ ˘ ˘ ˆ Spala-ma cu desavarsire de nelegiuirea mea ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ si ¸ cura ¸ta-ma de pacatul meu! Caci ımi cu˘ ˘ ˘ nosc faradelegile si ¸ pacatul meu este tot ˆ ˘ timpul ınaintea mea“ (Ps. 51:1–3). Cain ¸ta ˘ lui David a fost sincera, iar Iehova l-a iertat.

Totusi, ¸tele ¸ David n-a fost scutit de consecin ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ pacatului sau (2 Sam. 12:9–12). Insa ınduraˆ ˆ 14. De ce a avut David nevoie de mangaiere, ¸si cui i-a cerut el ajutor?

˘ Cum a ¸ti raspunde?

ˆ ˙ Care sunt cateva dintre situa ¸tiile care ˘ ˘ ne provoaca suferin ¸ta? ˆ ˆ ˙ Cum le aduce Iehova mangaiere ˘ slujitorilor sai? ˆ ˘ ˙ Ce ne poate ıncuraja daca via ¸ta ˘ ne-ar fi amenin ¸tata din cauza credin ¸tei?

26

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

˘ rea pe care i-a aratat-o Iehova i-a adus mul˘ ˆ ˆ ta mangaiere.

15 Iehova a permis ca Isus sa˘ se confrunte ˆ ˘ cu multe ıncercari. Ca om perfect, Isus si-a ¸ ˘ ˆ pastrat integritatea si ¸ a avut o ıncredere de ˆ neclintit ın Iehova.

El a sus ¸tinut suveranita˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tea Tatalui sau. Inainte sa fie tradat si ¸ execu˘ ˘ tat, Isus i-a spus lui Iehova: „Sa se faca nu ˘ voin ¸ta mea, ci a ta!“. Imediat a aparut un ˆ ˆ ˘ ınger care l-a ıntarit (Luca 22:42, 43). Astfel, ˆ ˆ ˘ Iehova l-a ıncurajat pe Isus, dandu-i taria si ¸ ajutorul de care avea nevoie. ˘ 16 Chiar daca˘ via ¸ta ne-ar fi amenin ¸tata din ˘ cauza credin ¸tei, Iehova ne poate ajuta sa ne ˘ ˘ ˘ pastram integritatea. Totodata, perspectiva ˆ ˘ ınvierii ne aduce multa alinare. Si ¸ abia as-¸ ˘ ˆ teptam timpul cand ‘moartea, ultimul nos˘ tru dusman, va fi redusa la nimic’! (1 Cor. ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ 15:26) Iehova ıi pastreaza ın memoria sa in˘ ˘ finita pe slujitorii sai loiali si ¸ pe al ¸ti oameni ˆ ˘ care au murit si ¸ ıi va ˆ aduce la via ¸ta (Ioan ˆ ˘ 5:28, 29; Fap. 24:15). Increderea ın aceasta ˘ ˆ ˆ ˘ promisiune ne da mangaiere si ¸ speran ¸ta ˆ cand trecem prin persecu ¸tii. ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ 17 Cat a mangaiere ne aduce speran ¸ta ca ˆ to ¸ti cei dragi care dorm ın moarte vor putea ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ trai din nou ıntr-o lume fara suferin ¸ta! Si ¸ ce privilegiu va fi pentru ‘marea mul ¸time’, care ˆ ˘ va supravie ¸tui sfarsitului acestui sistem, sa-i ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ıntampine si ¸ sa-i instruiasca pe cei ınvia ¸ti!

(Rev. 7:9, 10) ˘ „Dumnezeul timpurilor stravechi ˘ este ascunzatoarea ta“ ˆ ˆ ˆ 18 Intr-o cantare ıncurajatoare, Moise i-a spus poporului Israel: „Dumnezeul timpuriˆ 15. Cum l-a ıncurajat Iehova pe Isus? ˆ 16. Cum ne poate ajuta Iehova cand via ¸ta ne este ˘ amenin ¸tata din cauza credin ¸tei? ˆ ˆ ˆ ˆ 17. Cum ne mangaie Iehova cand pierdem ın moarte pe cineva drag? ˆ ˆ 18, 19. Cum le aduce Iehova mangaiere slujitorilor ˘ ˆ sai cand sunt persecuta ¸ti?

˘ ˘ lor stravechi este ascunzatoarea ta“ (Deut. ˆ ˆ 33:27). Mai tarziu, profetul Samuel i-a ınˆ ˘ demnat pe israeli ¸ti: ‘Nu ınceta ¸ti sa-l urma ¸ti ˘ pe Iehova, ci sluji ¸ti-i din toata inima. El ˘ ˘ nu-si ¸ va parasi poporul de dragul numelui ˘ ˆ sau cel mare’ (1 Sam. 12:20–22). Atata vreˆ ˆ me cat ıi vom sluji cu fidelitate, Iehova nu ˘ ˘ ˆ ne va parasi. El va veni ın ajutorul nostru ori ˆ de cate ori avem nevoie. ˆ 19 In aceste timpuri critice, Iehova ne sus˘ ˆ ˆ ¸tine si ¸ ne aduce multa mangaiere. Mii dintre ˘ ˆ slujitorii sai au fost persecuta ¸ti si ¸ arunca ¸ti ın ˆ ınchisoare din cauza credin ¸tei. Experien ¸tele ˘ ˆ ˘ lor demonstreaza ın mod incontestabil ca ˆ ˆ ˆ Iehova le aduce mangaiere celor care ıi slu˘ jesc. Iata un exemplu. Un frate din fosta ˘ Uniune Sovietica a fost condamnat la 23 de

ˆ ˆ ani de ınchisoare. Totusi, ¸ Iehova s-a ıngrijit ˘ ˘ ˘ ˘ ca el sa primeasca si a, ¸ aici hrana spiritual ˆ ˆ ˘ ˆ care l-a ıntarit si ¸ l-a ıncurajat mult. „In to ¸ti ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ acesti ¸ ani, relateaza fratele, am ınva ¸tat sa ma ˘ bizui pe Iehova si ¸ pe for ¸ta primita de la el.“ (Cite ¸ste 1 Petru 5:6, 7.) ˆ ˆ ˘ ˘ 20 Orice s-ar ınt ampla, sa nu uitam nicio˘ ˆ data cuvintele ıncurajatoare ale psalmistu˘ ˘ lui: „Iehova nu-si ¸ va parasi poporul“ (Ps. ˘ ˆ 94:14). Chiar daca si ¸ noi avem nevoie de ınˆ ˘ curajare, putem, la randul nostru, sa le aduˆ ˆ ˘ cem mangaiere altora. Articolul urmator ne ˘ ˆ ˘ va arata cateva modalita ¸ti prin care putem ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ sa-i ıncurajam pe cei care sufera ın aceasta lume rea. ˘ ˘ ˘ 20. De ce suntem siguri ca Iehova nu ne va parasi ˘ niciodata?

˘ ˆ ˆ SA-I MANG ˆ AIEM PE TOTI ¸ CEI INTRISTATI ¸ ˘ ˆ ˆ „Iehova m-a uns . . . sa-i mangai pe toti ¸ cei cuprinsi ¸ de jale.“ (IS. 61:1, 2) ˘ SUS CRISTOS a spus: „Hrana mea este sa ˘ ˆ fac vointa ¸ celui care m-a trimis si¸ sa sfarsesc lucrarea sa“ (Ioan 4:34). Isus s-a achi¸ ˆ tat de misiunea pe care i-a ıncredintat-o ¸ ˆ ˘ Dumnezeu, reflectand calitatile remarcabi¸ ˘ ˘ ˘ le ale Tatalui sau. Una dintre aceste calitati¸ ˆ este iubirea. Iehova ıi iubeste ¸ mult pe oameni (1 Ioan 4:7–10). Apostolul Pavel a ˆ ˘ ˘ ˆ scos ın evident¸ a o fatet ¸ a a iubirii cand a ˘ ˘ spus ca Iehova este „Dumnezeul oricarei

I

˘ ˆ 1. Ce a facut Isus pentru cei ıntristati, ¸ si¸ de ce?

ˆ ˆ mangaieri“ (2 Cor. 1:3). Isus a manifestat ˆ ˆ o astfel de iubire cand a ımplinitˆ profetia ¸ lui Isaia. (Cite ¸ste Isaia 61:1, 2.) In sinago˘ ga din Nazaret, el a citit din aceasta profeˆ ˘ tie, aplicand-o la propria persoana (Luca ¸ ˘ ˘ 4:16–21). Pe parcursul serviciului sau paˆ ˆ ˆ ˆ mantesc, Isus le-a adus mangaiere celor ınˆ ˆ ˆ tristati, ¸ ıncurajandu-i si¸ alinandu-i.

2 Toti continuatorii lui Isus trebuie sa˘ le ¸ ˘ 2, 3. De ce trebuie continuatorii lui Isus sa le adu˘ ˆ ˆ ca mangaiere altora?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

27

ˆ ˆ Le aduci ¸si tu mangaiere ˆ celor ıntrista ¸ti?

˘ ˆ ˆ ˆ aduca mangaiere celor ıntristati¸ (1 Cor. ˘ ˘ ˆ 11:1). Pavel a spus: ‘Continuati¸ sa va manˆ ˘ ˘ gaiati¸ si¸ sa va ziditi¸ unii pe altii’ ¸ (1 Tes. ˘ 5:11). Trebuie sa le aducem alinare oame˘ ˘ nilor deoarece traim ‘timpuri critice, caro˘ ra cu greu li se face fat¸ a’ (2 Tim. 3:1). Preˆ tutindeni ın lume, vorbele si¸ faptele celor ˘ ˘ ˘ ˘ rai provoaca tot mai multa suferint¸ a si¸ ˘ ˘ amaraciune. ˆ 3 Asa cum a profetit Biblia, ın aceste zile ¸ ¸ ˘ din urma multi¸ sunt „iubitori de sine, iubitori de bani, aroganti, ¸ trufasi, ¸ blasfema˘ ˘ tori, neascultatori de parinti, ¸ nerecunos˘ ˘ ˘ ˘ catori, neloiali, fara afectiune naturala, ¸ ˘ ˘ refractari la orice acord, calomniatori, fara ˘ ˆ stapanire de sine, cruzi, neiubitori de bine, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ tradatori, ıncapat¸ anati, ¸ umflati¸ de man˘ ˘ ˆ drie, mai degraba iubitori de placeri decat iubitori de Dumnezeu“. Oamenii manifes˘ ˘ ˘ ta aceste trasaturi negative mai mult ca oriˆ ˆ ˆ cand, ıntrucat ‘cei nelegiuiti¸ si ¸ impostorii ˘ ˆ ˘ merg din rau ın mai rau’ (2 Tim. 3:2–4, 13). ˆ 4 Aceasta˘ realitate nu ne surprinde, ınˆ ˆ ˘ trucat stim din Cuvantul lui Dumnezeu ca ¸ 4. Care este starea acestei lumi?

28

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

ˆ ˆ „ıntreaga lume zace ın pu˘ terea celui rau“ (1 Ioan ˆ 5:19). „Intreaga lume“ cuprinde sistemul politic, religios si¸ comercial, precum ˘ si ¸ mijloacele de propaganda ale lui Satan, care este numit ˘ ˘ pe buna dreptate „conducatorul lumii“ si ¸ „dumnezeul acestui sistem“ (Ioan 14:30; 2 Cor. 4:4). Conditiile de pe ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ pamant continua sa se ın˘ ˘ ˘ rautateasc a deoarece Satan este acum foar¸ ˘ ˆ te furios. El stie ca, ın scurt timp, va fi re¸ ˘ dus la tacere (Rev. 12:12). Iehova nu-l va mai tolera mult pe Diavol, si¸ nici sistemul lui nelegiuit, iar controversa cu privire la ˘ ˘ suveranitatea Sa va fi rezolvata o data penˆ ˘ ˆ ˆ tru totdeauna. Cata mangaiere ne aduce ˘ ˘ aceasta perspectiva! (Geneza, capitolul 3; Iov, capitolul 2) ˘ ˘ Vestea buna este predicata ˆ pe ıntregul glob ˆ ˆ 5 In aceste timpuri grele vedem ımpli˘ nindu-se profetia ¸ lui Isus: „Aceasta veste ˘ ˘ ˘ buna despre regat va fi predicata pe tot paˆ ˘ mantul locuit ca marturie pentru toate naˆ tiunile.

(Mat. ¸ ¸ atunci va veni sfarsitul“ ¸ ˆ Si ˘ ˘ 24:14). Intr-adevar, vestea buna este predi˘ ˘ ˘ ˘ cata la o scara fara precedent. Mai bine de 7500000 de Martori ai lui Iehova, care fac parte din peste 107000 de congregatii, ¸ ˘ anunt¸ a, la fel ca Isus, Regatul lui Dumneˆ ˘ zeu (Mat. 4:17). In urma acestei lucrari ˆ ˆ mondiale, ei le aduc mangaiere oamenilor, ˆ ˆ ˘ 5. Cum se ımplineste ¸ ın aceste zile din urma profetia ¸ referitoare la lucrarea de predicare?

˘ ˆ numarul celor botezati¸ ın ultimii doi ani fiind impresionant: 570601! ˘ 6 Amploarea lucrarii de predicare este ˘ ˆ ˘ oglindita ın numarul remarcabil de limbi ˆ ın care se traduce si¸ se distribuie literatura ˘ ˘ noastra: peste 500! Aceasta lucrare este uni˘ ˆ ˘ ˆ ca ın istoria omenirii! Da, partea paman˘ teasca a organizatiei lui Iehova este foarte ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ activ a si se afl a ıntr-o continua crestere. ¸ ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ Intr-o lume stapanita de Satan, un astfel de ˘ ˘ ˆ progres n-ar fi posibil fara ındrumarea si¸ ˆ ajutorul spiritului sfant al lui Dumnezeu. ˘ Oamenii care accepta mesajul despre Regat ˆ ˆ primesc din Scripturi aceeasi¸ mangaiere de ˘ care se bucura poporul lui Iehova. ˘ ˆ ˆ Sa le aducem mangaiere ˘ fratilor de credint¸ a ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ 7 In aceasta lume plina de rautate, ajun˘ ˆ ˘ ˆ gem de multe ori sa suferim. Pana cand Iehova nu va distruge sistemul actual, nu ne ˘ ˘ putem astepta sa dispara toate cauzele su¸ˆ ferintei.

Intre timp, persecutiile care vor ¸ ¸ ˘ veni ne vor testa integritatea fat¸ a de Ieho˘ ˆ va si¸ hotararea de a-i sustine suveranitatea ¸ ˘ ˆ ˘ universala (2 Tim. 3:12). Noi ınsa primim ˆ ˆ ˘ ajutor si¸ mangaiere de la Tatal nostru ceresc. Astfel, putem imita exemplul crestini¸ lor unsi¸ din Tesalonicul antic, care au dat ˘ ˘ ˘ ˆ dovada de credint¸ a si ¸ perseverent¸ a, ın pofida persecutiilor si¸ a necazurilor. (Cite ¸ste ¸ 2 Tesaloniceni 1:3–5.)

8 Suntem absolut convinsi ca˘ Iehova le ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ aduce mangaiere slujitorilor sai. Sa ne gan˘ ˘ 6. De ce este remarcabila amploarea lucrarii de predicare? ˘ ˘ 7. a) De ce nu trebuie sa ne astept am ca Iehova ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ sa ınlature ın prezent toate cauzele suferintei? ¸ ˆ b) Cum putem persevera ın pofida persecutiilor si¸ ¸ a necazurilor? ˘ ˘ ˆ 8. Cum ne arata Biblia ca Iehova le aduce manˆ ˘ gaiere slujitorilor sai?

ˆ dim la profetul Ilie. Cand regina Izabela, o femeie foarte rea, l-a amenintat ¸ cu moar˘ tea, profetul a fost cuprins de teama, a fu˘ ˘ git si¸ chiar si-a dorit sa moara. Totusi, ¸ ¸ ˆ Iehova nu l-a mustrat, ci l-a ıncurajat, ajuˆ ˘ ˘ ˆ tandu-l sa-si¸ duca la ındeplinire misiunea ˆ ˆ de profet (1 Regi 19:1–21). Si ¸ ın secolul ınˆ ˆ ˆ tai Iehova le-a adus mangaiere slujitorilor ˘ ˘ sai. De exemplu, ‘congregatia ¸ din toata Iudeea, Galileea si¸ Samaria s-a bucurat de o ˘ ˆ ˆ perioada de pace si¸ s-a zidit, umbland ın ˘ ˆ ˆ ˆ teama de Iehova si¸ ın mangaierea spirituˆ ˆ ˘ ˆ ˘ lui sfant si¸ continuand sa se ınmulteasc a’ ¸ ˆ ˘ (Fap. 9:31). Cat de recunoscatori suntem ˆ ˆ ˘ ca si¸ noi primim „mangaierea spiritului ˆ sfant“! ˘ ˆ ˘ ˘ 9 Daca˘ aprofundam ınvat¸ aturile lui Isus ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ si¸ ıi urmam exemplul, gasim multa manˆ ˘ gaiere. Isus ne invita: „Veniti¸ la mine, voi, ˆ ˘ toti¸ care truditi¸ si¸ sunteti¸ ımpovarati, ¸ si¸ eu ˘ ˆ va voi ınviora! Luati¸ jugul meu asupra ˘ ˆ ˘ ˘ voastra si¸ ınvata ¸ ti¸ de la mine, caci eu sunt ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ bland si¸ am o inima umila, si¸ veti¸ gasi ın˘ viorare pentru sufletele voastre. Pentru ca ˘ jugul meu este placut si¸ sarcina mea, usoa¸ ˘ ra“ (Mat. 11:28–30). Asadar, cum putem ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ gasi si¸ noi ınviorare ın timp ce luptam cu ˆ ˘ ˆ ˘ ıngrijorarile vietii? ¸ Meditand la bunatatea si¸ iubirea cu care i-a tratat Isus pe oameni ˘ ˘ ˘ si¸ straduindu-ne sa-l imitam. ˆ ˆ 10 Cine ne mai poate aduce mang aiere? ˘ ˘ ˆ Fratii ¸ de credint¸ a. Sa ne gandim, de exem˘ ˆ plu, la ajutorul acordat de batrani ce˘ lor care, din cauza problemelor, au slabit pe plan spiritual. Discipolul Iacov a scris: „Este printre voi cineva bolnav [spi˘ ˘ ˆ ritualiceste]?

Sa-i cheme la el pe batranii ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ 9. Cum ne ajuta ınvat¸ aturile si¸ exemplul lui Isus ˘ ˘ ˆ ˆ sa gasim mangaiere? ˆ ˆ ˆ 10, 11. Cine poate oferi mangaiere ın congregatie? ¸ TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

29

ˆ Atat cei tineri, ˆ ˆ ˘ ˆ cat ¸si cei ın varsta ˆ pot fi surse de ıncurajare

˘ congregatiei, iar ei sa se roa¸ ge pentru el“. Care va fi re˘ zultatul? „Rugaciunea creˆ dintei ¸ ıl va vindeca pe cel ˆ bolnav, iar Iehova ıl va ridi˘ ˘ ˆ ca. Si, ¸ daca a comis pacate, ıi vor (Iac. 5:14, 15) ˆ ˘ fi iertate.“ ˘ ˆ Insa batranii nu sunt sinˆ gurii care pot aduce manˆ gaiere.

11 Femeilor le este mult ˘ ˘ mai usor ¸ sa vorbeasca despre problemele lor cu alte femei. ˆ ˆ ˘ ˘ Surorile ın varsta, cu mai multa experien˘ ˆ t¸ a, le pot da sfaturi ıntelepte celor tinere. ¸ ˘ Aceste surori mature poate ca au trecut deja ˘ ˘ prin situatii ¸ asemanatoare. Prin empatia si¸ sensibilitatea lor, le pot fi de mare ajutor surorilor tinere. (Cite ¸ste Tit 2:3–5.) Desiˆ ˘ ˆ ˆ gur, atat batranii, cat si¸ ceilalti¸ membri ai ˘ ˘ congregatiei ¸ pot si¸ trebuie ‘sa le vorbeasca ˆ ın mod consolator sufletelor deprimate’ ˘ ˘ ˘ (1 Tes. 5:14, 15). Si ¸ sa nu uitam ca Dumneˆ ˆ ˆ zeu ‘ne mangaie ın toate necazurile noas˘ ˆ ˆ tre, pentru ca si¸ noi sa-i putem mangaia pe ˘ ˆ cei care se afla ın necazuri’ (2 Cor. 1:4). ˆ ˆ 12 Pentru a primi mang aiere este foarte ˘ ˆ important sa fim prezenti¸ la ıntruniri, ˘ ˆ unde se discuta idei biblice ıncurajatoare. ˘ ˆ Iuda si¸ Sila, de pilda, ‘i-au ıncurajat pe frati¸ ˆ ˆ ˘ ˘ si¸ i-au ıntarit’ (Fap. 15:32). Inainte si¸ dupa ˆ ıntruniri, putem avea discutii ¸ ziditoare cu fratii ¸ si¸ surorile noastre. Prin urmare, nu ˘ ˘ ˆ trebuie sa ne izolam cand suferim din cau˘ za problemelor pentru ca ne-am agrava siˆ ˘ ˘ tuatia ¸ (Prov. 18:1). Pavel ne ındeamna: „Sa ˘ ˘ 12. De ce este foarte important sa participam la ˆ ıntruniri?

30

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

˘ ˘ ˆ ne interesam unii de altii ¸ ca sa ne ındem˘ ˘ ˘ ˘ nam la iubire si¸ la fapte bune, fara sa ne˘ ˆ ˘ glijam ıntrunirea noastra, cum au unii obi˘ ˆ ˘ ceiul, ci sa ne ıncurajam unii pe altii, ¸ si¸ ˆ ˆ ˘ aceasta cu atat mai mult cu cat vedeti¸ ca ziua se apropie!“ (Evr. 10:24, 25). ˘ ˆ ˆ Biblia — o sursa de mangaiere ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ 13 Fie ca suntem botezati, fie ca ınv at¸ am ¸ de putin ¸ timp despre Dumnezeu si ¸ scopu˘ ˘ ˆ rile sale, putem gasi multa alinare ın Biblie. ˘ Iata ce a afirmat Pavel: „Tot ce a fost scris ˆ mai ınainte a fost scris pentru instruirea ˘ noastra, pentru ca prin perseverenta ¸ noas˘ ˆ ˆ ˘ tra si¸ prin mangaierea din Scripturi sa ˘ ˆ ˘ ˆ avem sperant¸ a“ (Rom. 15:4). Pe langa manˆ gaierea pe care ne-o aduc, Sfintele Scripturi ˘ ˘ ne ajuta sa devenim ‘competenti, ¸ com˘ ˘ plet pregatiti¸ pentru orice lucrare buna’ ˆ ˆ ˘ (2 Tim. 3:16, 17). In plus, cand meditam la ˘ ˘ scopurile lui Iehova si¸ la sperant¸ a noastra ˘ ˘ ˆ ˆ minunata, simtim multa mangaiere. Asa¸ ¸ ˘ ˘ dar, sa citim si¸ sa studiem Biblia si publi¸ catiile biblice! ¸ ˆ ˆ 13, 14. Cum primim mangaiere din Scripturi?

ˆ ˆ ˘ Prin modul ın care i-a ınvatat ¸ si¸ i-a ˆ ˆ mangaiat pe altii ¸ cu ajutorul Scripturilor, ˘ Isus ne-a lasat un excelent exemplu. De pil˘ ˘ ˆ ˘ da, dupa ınviere, el li s-a aratat la doi din˘ ˆ tre discipolii sai si, ¸ ‘deschizand Scripturile’, ˘ ˆ ˆ le-a adus multa mangaiere (Luca 24:32). ˆ Imitandu-l pe Isus, apostolul ˆ Pavel ‘discuta cu oamenii din Scripturi’. In Bereea, cei ˆ care-l ascultau „au primit cuvantul cu cea ˆ ˆ mai mare ınsufletire, cercetand cu atentie ¸ ¸ ˆ Scripturile ın fiecare zi“ (Fap. 17:2, 10, 11). ˘ Este important deci sa citim si¸ noi din Biˆ ˘ blie ın fiecare zi! Daca vom permite Sfintelor Scripturi si noastre bibli¸ ¸ publicatiilor ˘ ce sa ne influenteze viata, vom primi ¸ ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ mangaiere si¸ sperant¸ a ın aceste timpuri critice. ˘ Alte modalitati ¸ ˆ ˆ de a aduce mangaiere ˘ ˘ 15 Exista˘ nenumarate modalitati¸ practice ˆ de-a ne ıncuraja fratii ¸ si¸ surorile. De exemˆ ˆ ˘ plu, celor ın varsta sau bolnavi am putea ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa le facem cumparaturile sau sa-i ajutam ˘ ˆ ˘ la treburile casei, aratandu-le ca ne intere˘ sam de ei (Filip. 2:4). De asemenea, i-am ˘ putea lauda pe fratii pentru aptitu¸ nostri ¸ ˘ dinile lor si¸ pentru calitati¸ precum iubirea, curajul si¸ credinta. ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ 16 Cand ıi vizitam pe cei ın varsta, sa-i as˘ ˆ ˘ ˘ cultam cu atentie. ¸ Ei ne vor ımpartasi, ¸ proˆ ˘ babil, experientele si¸ binecuvantarile de ¸ ˆ care au avut parte ın serviciul lui Iehova. ˆ ˆ In felul acesta, nu numai ei se vor simti¸ ınˆ ˘ curajati, ¸ ci si¸ noi! Am putea citi ımpreuna ˘ din Biblie sau din literatura noastra. Sau ˘ ˘ am putea pregati cu ei anumite parti¸ din ˆ ıntruniri, cum ar fi studiul Turnului de veˆ ghe ori studiul Bibliei ın congregatie.

Am ¸ 14

ˆ 15, 16. Ce putem face pentru a ne ıncuraja fratii ¸ ˘ si¸ surorile de credint¸ a?

putea viziona un DVD realizat de organi˘ zatia ¸ noastra ori le-am putea citi sau relata ˆ ˘ experiente ¸ ıncurajatoare din literatura. ˆ ˘ ˘ ˆ 17 Cand observam ca un colaborator ın ˘ ˆ ˆ ˘ credint¸ a are nevoie de mangaiere, sa ne ruˆ ˘ gam pentru el (Rom. 15:30; Col. 4:12). In ˘ timp ce ne luptam cu propriile probleme ˆ ˆ ˘ si¸ le aducem mangaiere altora, sa avem aceeasi¸ convingere ca psalmistul: „Arun˘ ca-ti¸ povara asupra lui Iehova si¸ el te va susˆ ˘ ˘ ˘ tine.

El nu va ıngadui niciodata sa se clati¸ ne cel drept“ (Ps. 55:22). Da, Iehova nu-si¸ ˘ ˘ va dezamagi niciodata slujitorii loiali! El va ˆ ˘ ˆ fi mereu langa noi si¸ ne va aduce manˆ gaiere! ˘ 18 Dumnezeu i-a asigurat pe slujitorii sai ˘ ˆ din vechime: „Eu, eu sunt Cel care va manˆ ˆ ˆ gaie“ (Is. 51:12). Iehova ne va mangaia si¸ ˆ pe noi. El ne va binecuvanta eforturile de ˆ ˆ a le aduce mangaiere altora. Indiferent ˘ ˘ ˘ ˆ de speranta ¸ noastra, cereasca sau paman˘ ˆ teasca, putem fi cu totii ¸ ıncurajati¸ de cuvintele lui Pavel: „Domnul nostru Isus ˘ Cristos si¸ Dumnezeu, Tatal nostru, care ˆ ˆ ˘ ne-a iubit si¸ ne-a dat o mangaiere vesnic a ¸ ˘ ˘ ˘ si¸ o sperant¸ a minunata prin bunatate ne˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ meritata, sa va mangaie inimile si¸ sa va ınˆ ˘ ˘ ˆ ˘ tareasca ın orice fapta si¸ cuvant bun!“ (2 Tes. 2:16, 17). ˘ 17, 18. De ce suntem siguri ca Iehova le va aduˆ ˆ ˘ ce mangaiere slujitorilor sai loiali?

˘ Va aminti ¸ti?

ˆ ˘ ˙ Cat de ampla este lucrarea prin ˆ ˆ care le aducem mangaiere celor ˆ ıntrista ¸ti? ˆ ˆ ˙ Cum le putem aduce mangaiere altora? ˘ ˘ ˆ ˙ Cum arata Biblia ca Iehova ıi ˆ ˆ ˘ mangaie pe slujitorii sai?

TURNUL DE VEGHE ˙ 15 OCTOMBRIE 2011

31

ˆ ˘ Intrebari de la cititori ˘ ˆ ˆ Cum ar trebui sa procedez cand am o ıntreˆ ˘ ˘ bare ın legatura cu un verset biblic sau am neˆ voie de ındrumare cu privire la o chestiune ˘ personala? ˆ ˆ ˘ In Proverbele 2:1–5 suntem ındemnati¸ ‘sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ continuam sa cautam’ priceperea si¸ discern aˆ ˆ mantul ca pe niste ¸ „comori ascunse“. Intele¸ ˘ ˘ ˘ ˘ gem deci ca trebuie sa ne straduim din raspu˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ teri sa cautam raspuns la ıntrebarile noastre ˘ ˘ biblice si¸ sa gasim solutii ¸ la problemele persoˆ nale. Ce putem face ın acest sens? ˆ ˘ In cartea Sa tragem foloase din cursurile Sco¸ ˘ lii de Minister Teocratic, lectia ¸ „Cum sa faci cer˘ ˘ cetari“ (paginile 33–38), se arata cum putem folosi diverse instrumente de cercetare puse la ˘ ˘ dispozitie ¸ de „sclavul fidel si¸ prevazator“ (Mat. ˆ 24:45). La pagina 36 este prezentat modul ın care putem folosi Indexul publica ¸tiilor Watch Tower. Fiecare editie un index tematic ¸ contine ¸ si¸ un index de versete biblice, ceea ce ne per˘ ˘ mite sa facem cercetari pornind fie de la un cuˆ vant-cheie, fie de la un verset biblic. Sub fiecaˆ ˘ ˘ re cuvant-cheie sau verset biblic exista o lista de ˆ ˘ referinte, ¸ pe care o putem consulta. Cand cau˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tam un raspuns sau o ındrumare, sa nu uitam ˘ ˘ ˘ ca noi cautam, de fapt, ‘comori ascunse’, iar ˘ pentru aceasta e nevoie de rabdare, timp si¸ eforturi asidue. ˆ ˘ Unele subiecte ¸si versete biblice ınsa nu au fost ˆ ˘ ˘ analizate ın publica ¸tii. Sau, chiar daca exista explica ¸tii ale unui verset biblic, este posibil ca aces˘ ˘ ˘ ˆ tea sa nu raspunda la ıntrebarea pe care o avem. ˆ ˘ De asemenea, ın mintea noastra s-ar putea na ¸sˆ ˘ ˆ ˆ ˘ te ıntrebari ıntrucat unele relatari biblice nu con˘ ¸tin toate detaliile. Prin urmare, nu ar trebui sa ne ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ a ¸steptam sa gasim raspuns la orice ıntrebare. ˘ ˘ ˆ Cum este potrivit sa procedam ıntr-o astfel de si˘ tua ¸tie? Nu trebuie sa facem specula ¸tii pe margiˆ ˘ nea unor ıntrebari la care pur ¸si simplu nu se ˘ ˘ ˘ poate raspunde. O persoana care ac ¸tioneaza ast-

www.watchtower.org

˘ ˆ ˆ fel se lanseaza ın dispute pe marginea unor ‘ın˘ ˆ ˘ ˆ ˘ trebari ın loc sa ımparta ceva de la Dumnezeu ˆ ˘ ˘ ın legatura cu credin ¸ta’ (1 Tim. 1:4; 2 Tim. 2:23; ˘ ˘ Tit 3:9). Nici fra ¸tii care lucreaza la filiala ¸si nici cei ˘ ˆ de la sediul mondial nu pot raspunde la ıntre˘ ˆ bari care nu au fost analizate ın literatura noas˘ ˘ ˘ tra. Totu ¸si, avem motive sa fim recunoscatori. Bi˘ ˘ blia con ¸tine suficienteˆ informa ¸tii care ne ajuta sa ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ne ghidam ın via ¸ta! In plus, ıntrucat unele deta˘ lii sunt omise, avem ocazia de a demonstra ca ˘ ˘ ˆ avem o credin ¸ta puternica ın Autorul ei (vezi car˘ tea Sa ne apropiem de Iehova, paginile 185, 186). ˆ ˘ ˘ ˘ Insa ce putem face daca am cautat informa ¸tii ˘ despre un subiect care ne preocupa, dar nu am ˘ ˆ ˘ gasit ındrumarea de care avem nevoie? Sa ape˘ ˘ ˘ lam fara re ¸tinere la un colaborator matur, de ˘ ˆ ˘ ˆ exemplu la un batran de congrega ¸tie. Batranii

˘ ˘ ˘ ˘ au o vasta cuno ¸stin ¸ta biblica ¸si multa experien˘ ˘ ˆ ¸ta. Daca ai nevoie de un sfat ıntr-o chestiune per˘ sonala sau pentru a lua o decizie, ei te pot ajuˆ ˆ ˆ ta, ıntrucat te cunosc bine ¸si ı ¸ti cunosc situa ¸tia. ˆ ˆ Si, ¸ nu ın ultimul rand, vorbe ¸ste-i lui Iehova des˘ ˘ ˘ chis despre ceea ce te preocupa ¸si roaga-l sa te ˆ ˆ ˘ ındrume prin intermediul spiritului sfant, ‘caci ˘ ˆ ˘ ˆ Iehova da ın ¸telepciune ¸si discernamant’ (Prov.

2:6; Luca 11:13).

w11 10/15-M