26martie by Mihai Silviu

Anul V, nr.854, 16 pagini, Joi 26 Martie 2015, Preţ 1 leu

Un nou dosar.

Primăria Lupeni, în continuare cel mai mare datornic al judeţului Hunedoara

Alin Simota şi soţia acestuia, trimişi în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat

Primăria Petrila aşteaptă taxele şi impozitele pe care CEH le datorează pentru anul trecut

Primăria Petrila nu a dat încă în judecată Complexul Energetic Hunedoara pentru recuperarea taxelor și impozitelor aferente anului trecut, primarul Ilie Păducel susținând că în perioada următoare administrația locală va semna cu conducerea structurii hunedorene un grafic de eșalonare a datoriilor.Complexul Energetic Hunedoara este dator și către administrațiile locale, primarul orașului Petrila susținând la începutul acestui an că va da în judecată complexul hunedorean care nu și-a achitat în totalitate taxele și impozitele aferente anului 2014. <<< Pag. 11 PETROŞANI:

Pagube de 30 mii de euro în urma unui incendiu la Hotel Gambrinus

<<< Pag. 3

Diverse

2 Joi, 26 Mar tie 20 15

Vânzări

Reţetă Culinară

Vând telefon Motorola EX115 Dual Sim, căşti, husă de piele, funcţionează în orice reţea. Preţ 150 de lei negociabil. Informaţii la telefon 0730004032.

Mâncare de cartofi cu carne Ingrediente: 1 kg spata de porc, 1 kg cartofi (de preferat rosii), 2 cepe, 100 ml bulion, 100 ml ulei, 1 lingurita boia de ardei dulce, sare si piper dupa gust, 1 legatura de marar verde.

Preparare: Carnea se taie in bucati mici si se frige in ulei incins pana devine usor rumenita. Se scoate intr-o cratita iar in uleiul ramas calim ceapa taiata marunt. Cand ceapa s-a inmuiat se adauga bulionul si se lasa sa fiarba cateva minute. In cratita cu carne se adauga apa cat sa acopere si se lasa sa fiarba la foc mic pana devine moale.

Cand carnea este gata se adauga cartofii taiati rondele ( mai mari ) si sosul de mai sus. Se lasa sa fiarba cca 15 min, pana ce cartofii sunt fierti potrivit. Se adauga sare, piper dupa gust si boia de ardei dulce. Se amesteca usor

apoi adaugam mararul taiat marunt.

Vând cabană în Parâng, situată în spatele Staţiei Meteo, etaj, masardă, plus pod şi beci, 2 terase mari şi teren aferent 50 mp, apă curentă, canalizare, curent electric, baie cu duş şi apă caldă, partial termopane. Preţ 29. 000 euro negociabil. Informatii la tel: 0721925550.

Poftă Bună !

Anunţ

Vând sau schimb casă cu etaj în Dimitrov (Petroşani) cu apartament cu două camere, plus diferenţă. Accept şi credit ipotecar sau Prima Casă. Informaţii la telefon: 0721.925.550

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petrosani anunta restrictii in furnizarea apei potabile pentru: Joi 26.03.2015 in orasul:- Petrila - intre orele 09 .00 - 14.00. Zona afectata: Str. Republicii zona Posta – Casa de Cultura si Cartier Tudor Vladimirescu. Motivul restrictiei: Remediere pierdere str. Tudor Vladimirescu, bl. 36B ;

Vând garsoniera Petroşani, zona Pieţei Centrale, 46mp, etaj 2 din patru, renovată 2014, bucătărie extinsă, termopane, baie gresie faianţă, parchet, gaz. Preţ 13000 euro. Telefon: 0722677300 Vând telefon mobil Acer Liquid E2 Dual Sim nou, în garanţie, foarte puţin folosit, funcţionează în orice reţea. Preţ 100 euro foarte uşor negocial. Informaţii la tel 0730004032

Joi, 26 Martie 2015 13:00 Căutătorul de maşini clasice 13:30 Căutătorul de maşini clasice 14:00 Nerecomandat celor slabi de inimă 15:00 Nerecomandat celor slabi de inimă 16:00 Nerecomandat celor slabi de inimă 17:00 Licitaţia de containere 17:30 Comoara din container 18:00 Războiul depozitelor - Canada 18:30 Vânătorii de licitaţii 19:00 Cum se fabrică ? 19:30 Cum se fabrică diverse lucruri? 20:00 Ce a urmat? 20:30 Ce a urmat? 21:00 Cum funcţionează Universul

07:00 Ştirile Pro Tv

10:30 La Maruţă

12:00 Sunt celebru, scoate-ma de aici! (best of)

13:00 Ştirile Pro Tv

14:00 Ferma vedetelor 15:00 Trandafirul negru

16:00 Puterea destinului

17:00 Ştirile Pro Tv 17:30 La Maruţă

19:00 Ştirile Pro Tv

20:30 Ferma vedetelor 21:30 Las fierbinţi

22:30 Ştirile Pro Tv

23:05 CSI: New York - Criminaliştii

15:30 Andografia zilei 15:31 Maghiara de pe unu 16:50 Opinii fiscale 16:55 Opinii fiscale 17:00 Cu 80 de tablouri la capătul lumii 17:00 Prin Ţara Zânelor 17:35 Sărbătoarea comorilor vii 17:35 Vocea lui Caruso 18:30 Clubul celor care muncesc în România 18:35 Clubul celor care muncesc în România 18:40 Capri 19:35 Vorbeşte corect! 19:40 Sport 19:45 Sport 19:59 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 Vorbeşte liber! 22:00 Biziday

07:00 Fântâna dorinţelor 08:45 Miracole 10:45 Teleshopping 11:15 Cireaşa de pe tort 12:30 Teleshopping 13:00 Râzi şi câştigi 13:30 Teleshopping 14:00 Casa: construcţie şi design 14:30 Fetiţele ponei 16:30 Focus 17:00 Walker, politist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi şi câştigi 19:30 Cireaşa de pe tort 20:30 Spionul Dandana 22:30 Trăsniţi din NATO

Mihaela MIHAI, Andrada Velciov,Costin SOARE, Rodica MUNTOI, Genu TUŢU, Iulia BĂLUŞĂ, Marinela MAXIM Silviu MIHAI, Tiberiu MARIŞ, Vlad CĂPRARU

Anamaria SANDA

Cotidian regional tipărit la Tipografia ProdCom Tg.Jiu

Actualitate

3 Joi, 26 Martie 2015

Un nou dosar.

Alin Simota şi soţia acestuia, trimişi în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat Omul de afaceri hunedorean Alin Simota este trimis în judecată întrun nou dosar în care acuzaţiile sunt de constituire a unui grup infracţional organizat. Printre inculpaţii din dosar se numără apropiaţi ai petroşăneanului, persoane care i-au administrat firmele, dar şi cea de a doua soţie a acestuia. Mirela şi Alin Simota, precum şi alte 13 persoane au fost trimise în judecată de procurorii DIICOT sub acuzaţia de constituire a unui grup infracţional organizat. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara în data de 23 martie, iar primul termen de judecată a fost stabilit pentru 26 martie. Alături de Mirela şi Alin Simota, în dosar sunt inculpaţi Mihaela Preda, Flavia Drăghici, Daniela Carmen Fage, Marioara Căpâlnean, Corina Tiberia Bîrlad, Maria Natalia Panduru, Ramona Mihaela Acs, Mihai Andrei Grozea, Dorin Smădoi, Gheorghe Dragomir, Raul Gheorghe Pintilie, Ion Tocilă şi Andrei Borca. În cadrul acestui dosar, în vara anului trecut, poliţiştii de la crimă organizată şi procurorii au descins la sediul din Colonie în care-şi desfăşurau activitatea mai multe societăţi ale lui Simota, dar şi la locuinţa din Petrila în care se afla în acel moment Alin Simota, precum şi la Clubul Jiul Petroşani. Din Colonie, unde aveau adresa mai multe firme deţinute de Simota, anchetatorii au ridicat peste 10 saci cu documente contabile. Cu o zi înainte de percheziţii, angajaţii lui Simota ar fi ars mai

multe documente. În faţa sediului societăţilor, într-un şanţ, se observau resturi ale unor hârtii arse, pe unele dintre ele fiind vizibile înscrisuri - sume de bani,, dar şi date de identificare ale unor firme sau chitanţe care atestau transferul unor sume de bani. Procurorii DIICOT vorbesc de un prejudiciu de peste 4 milioane de lei, banii fiind delapidaţi prin folosirea de firme fantomă, dar şi documente false, printre care şi state de plată. Banii nu au ajuns însă la salariaţii firmei. Mihaela Preda- jurist, Mariana Natalia Panduru (administrator şi fină a lui Alin Simota), Flavia Drăghici (economist la firmele lui Simota), Gheorghe Dragomir şi Raul Gheorghe Pintilie (oameni de încredere ai lui Alin Simota), Andrei Mihai Grozea (administrator, ginerele fostului director de la Preparaţia Coroieşti – Cristian Bădulescu) şi Dorin Smădoi (administrator) sunt cei care, alături de Alin Simota, au creat un grup infracţional organizat specializat în evaziune fiscală şi delapidare. Victime, societăţile pe care Simota le-a controlat direct sau din umbră. Capii răutăţilor, omul de afaceri hunedorean ajutat de persoanele din conducerea societăţilor. Anchetatorii susţin că grupul infracţional a fost creat începând cu anul 2007 de Simota împreună cu persoane din conducerea Atomis International Prod, Simar, Atomis Energie, Elco Invest şi cu alte persoane de încredere ale acestuia. Procurorii DIICOT arată că în contabiltatea de la Atomis International Prod şi Simar au fost înregis-

www.gazetadedimineata.ro

trate cheltuieli fictive, fiind pe de o parte afectate astfel taxele datorate bugetului de stat (TVA şi impozit pe profit), iar pe de altă parte au fost devalizate propriile societăţi cu sume mari de bani. ”Din probatoriul administrat în cauză rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul Simota Alin era liderul grupării care avea o structură bine determinată, fiecare membru având sarcini exact delimitate. Între membrii grupării infracţionale au fost identificate următoarele persoane: Preda Mihaela (juristă), Panduru Natalia Mariana, Drăghici

Dorin”, se arata în comunicatul DIICOT. Prin cheltuielile fictive înregistrare la Atomis şi Simar a fost creat un prejudiciu de 3.453.402,88 de lei plus accesorii, în total fiind delapidaţi 4.077.977,72 lei prin utilizarea de viramente bancare către S.C. Lubrex Company S.R.L. şi S.C. Muri Building S.R.L. efectuate în baza unor facturi fictive de achiziţie materiale şi monoperă. Statul a fost fraudat prin înregistrarea de facturi de achiziţie sau avans fictive, în baza cărora a fost dedus ilegal TVAul. Mai mult, o parte din facturiile de achiziţie au fost înregistrate

Prin 2010, Simota era cercetat pentru emiterea de file CEC fără acoperire. A scăpat însă de urmărirea penală, dosarul acestuia, cu un prejudiciu estimat la 2 miliarde de lei vechi, fiind instrumentat de procurorul Dumitru Ilinca. Evaziunea fiscală din cazul Simar a avut şi ea un parcurs dubios. În 2012 Judecătoria Petroşani a decis reîntoarcerea dosarului la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani, la acea vreme sursele GDD susţinând că dosarul urma să fie preluat de procurori de la Deva, nu de alta, dar rezoluţia procurorilor petroşăneni a fost de neîncepere a urmăririi penale, deşi prejudiciul depăşea 4 miliarde de lei vechi. Flavia (angajată ca economist la firmele lui Simota Alin) – (persoane ce au avut calitatea de asociat, respectiv administrator în societăţile controlate de Simota Alin, pe durata comiterii faptelor), Dragomir Gheorghe şi Pintilie Gheorghe Raul (oameni de încredere ai lui Simota Alin, care se ocupau de identificarea unor firme care să emită facturi fictive şi, ulterior, de restituirea sumelor de bani virate prin bănci către aceste firme). La această grupare infracţională au aderat ulterior Grozea Mihai Andrei şi Smădoi

www.gazetadedimineata.ro

pe cheltuieli, fiind afectat astfel impozitul pe profit. ”În plus în vederea devalizării propriilor firme, în baza circuitului fictiv creat, au fost virate sume de bani în conturile bancare ale unora dintre firmele fantomă, banii fiind apoi retraşi şi returnaţi în numerar către Simota Alin”, mai spuneau procurorii DIICOT. Muri Building SRL a virat, în baza unor facturi fictive, în contul Simar suma de 2.111.102,89 lei. O parte din această sumă - 195.000 lei – a fost virată ca sponsorizare în

www.gazetadedimineata.ro

contul Clubului Sportiv Jiul Petroşani care era controlat de Simota, procurorii vorbind în acest caz de spălare de bani, pentru că banii proveniţi din infracţiunea de delapidare au fost reinroduşi în circuitul legal în baza unui contract de sponsorizare. ”De asemenea, în perioada 2007-2008, S.C. Lubrex Company S.R.L prin administratorul său, la solicitarea inculpaţilor Dragomir Gheorghe şi Pintilie Gheorghe Raul, a achiziţionat cu file cec fără acoperire, în repetate rânduri, materiale de construcţii care au ajuns direct la firmele inculpatului Simota Alin, fără ca furnizorii să fie plătiţi, astfel că aceştia au fost prejudiciaţi cu suma totală de 278.963,25 lei”, se mai arată în comunicatul DNA. Nici banii pe care Simar i-a primit de la Consiliul Judeţean Hunedoara nu au fost folosiţi legal, sumele fiind şi ele delapidate. Banii, scoşi în baza unor state de plată falsificate, au fost folosiţi în scop personal de Simota. Simota este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la evaziune fiscală, delapidare, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, instigare la spălare de bani şi instigare la înşelăciune. Fostul vicepreşedinte PNL Hunedoara, condamnat deja pentru evaziunea din cazul Simar şi pentru conflict de interese În februarie anul curent, Judecătoria Petroşani l-a condamnat pe Alin Simota la un an de închisoare pentru evaziune fiscală în cazul

www.gazetadedimineata.ro

SIMAR. Omul de afaceri, aflat în arest preventiv într-o altă cauză insrumentată de DIICOT, este obligat să returneze prejudiciul constatat, în valoare de peste 410 mii lei. La finele lunii decembrie 2014, Simota a fost condamnat de Judecătoria Deva la doi ani de închisoare pentru conflict de interese. Alin Simota se află în arest preventiv într-un alt dosar de crimă organizată. În septembrie 2013, Alin Simota a fost trimis în judecată, alături de alţi 13 inculpaţi, de procurorii DIICOT Alba Iulia. Acuzaţiile DIICOT erau de constituire a unui grup infracţional organizat, lipsire de libertate, şantaj în formă continuată, cămătărie în formă continuată, trafic de persoane în formă continuată, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, fals în declaraţii în formă continuată, instigare la vătămare corporală gravă. Cele 13 persoane trimise în judecată sunt Constantin Cristian Litera şi Cătălin Penciuc, bodyguarzii omului de afaceri, Florin Voicu Micluţă, Silvan Cornelius Toma şi Daniel Dincă, dar şi Mihai Eminovici Ciobanu, Ioan Petru Moldovan, Mircea Mihăiţă Varodi, Florin Ioan Muntean, Gheorghe Bota, Zorin Avram, Claudiu Alin Anghelina şi Simina Mirela Litera- fosta soţie a lui Simota/ Potrivit rechizitoriului, în perioada 2006-2012, cei 14 inculpaţi au constituit un grup infracţional organizat, specializat în şantaj şi fapte de violenţă. Mihaela MIHAI

www.gazetadedimineata.ro

Actualitate

Joi, 2 6 M arlie 2015

Gazeta de Dimineaţă

Universitatea din Petroşani, evaluată timp de două zile de specialiştii ARACIS

Universitatea din Petroşani, evaluată începând de joi de reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior. Timp de două zile specialiştii în domeniu vor analiza dacă Universitatea din Petroşani corespunde noilor standarde în domeniul calităţii. Echipa de evaluatori este formată din 16 membri, cadre didactice universitare din România şi din străinătate, dar şi din doi studenţi din România. Pentru această evaluare vine tocmai din Lituania un cadru didactic ce face parte din echipa de evalua-

tori. „Ca şi acum cinci ani de zile Universitatea din Petroşani a fost şi va rămâne pregătită pentru orice comisie ce va veni să vadă standardul de calitate al instituţiei. În momentul de faţă s-au făcut toate demersurile necesare, toate documentaţiile au fost trimise la timp şi aşteptăm comisia să vină mâine (joi-n.r.), pentru a vedea că tot ceea ce am trimis acolo corespunde realităţii în teren. După ce se vor face toate vizitele necesare sperăm ca să obţinem gradul maxim de acreditare, pentru că avem un corp profesoral deosebit, studenţi

www.gazetadedimineata.ro

şi bază materială care răspunde tuturor cerinţelor din partea întregii comunităţi academice, cât şi a tuturor locuitorilor din Petroşani şi din judeţul Hunedoara, ţinând seama că este o Universitate cu prestigiu, cu tradiţie şi ce ţine standardul ridicat al întregii comunităţi”, a declarat, pentru GDD, Dacian Ciodaru, directorul general administrativ al Universităţii din Petroşani. Universitatea din Petroşani a fost selectată, în cursul anului 2014, în lista celor 20 de universităţi care urmează să fie evaluate la nivel instituţional de către

www.gazetadedimineata.ro

ARACIS prin proiectul POSDRU ”Dezvoltarea şi consolidarea culturii calităţii la nivelul sistemului de învăţământ superior românesc – QUALITAS”. În vederea finalizării cu succes a acestei acţiuni, prorectoratul pentru Învăţământ şi Relaţii Internaţionale în colaborare cu Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii au coordonat activitatea de elaborare a Rapoartelor de evaluare internă a calităţii la nivel instituţional şi al programelor de studii incluse în panelul care urmează să fie supus evaluării. Vizita Comisiei de Experţi ai ARACIS

www.gazetadedimineata.ro

este programată pentru perioada 26-28 martie 2015. Universitateaa din Petroşani a mai fost evaluată acum cinci ani şi a primit calificativul maxim - grad de încredere ridicat. De-a lungul celor cinci ani au avut loc o serie de modificări la

www.gazetadedimineata.ro

inistituţia de învăţământ superior, printre care se numără reparaţii capitale, dotări, reabilitări, punct termic şi instalaţie de alimentare cu gaze naturale în campusul universitar. Potrivit lui Ciodaru, această acreditare presupune şi creşterea gradului de adresabilitate la insituţia de învăţământ, un lucru benefic ce îi conferă Universităţii din Petroşani un loc între cele mai bune universităţi din ţară. Evaluarea calităţii se realizează din cinci în cinci ani de către ARACIS, iar reprezentanţii universităţii au depus documentaţia în luna ianuarie. După ce experţii vor face o analiză despre Universitatea din Petroşani va fi stabilit calificativul pe care instituţia de stat îl obţine, dar şi acreditarea specializărilor. Iulia BĂLUŞĂ

www.gazetadedimineata.ro

Actualitate

Joi, 26 Mar tie 2015

Gazeta de Dimineaţă

Primăria Lupeni, în continuare cel mai mare datornic al judeţului Hunedoara

Municipalitatea din Lupeni a terminat şi luna februarie cu datorii de peste 8 milioane de lei, în ciuda faptului că anul trecut primarul Cornel Resmeriţă, deputatul Cristian Resmeriţă şi chiar ministrul Dezvoltării Regionale Liviu Dragnea susţineau că situaţia municipalităţii a fost rezolvată. Analiza existentă la nivelul Ministerului Finanţelor Publice în ceea ce priveşte plăţile restante mai mari de 90 de zile înregistrate la nivelul bugetului general al unităţilor/subdiviziun ilor administrativteritoriale la data de 28 februarie 2015 arată că Primăria Lupeni are în continuare datorii mai mari de 8 milioane de lei. Situaţia de la nivelul judeţului Hunedoara

este una clară. Primăria Lupeni, condusă de primarul suspendat Cornel Resmeriţă, înregistrează mai bine de jumătate din datoriile pe care le are tot judeţul. Primăria Lupeni are restanţe totale de 8,16 milioane de lei în timp ce arieratele totale ale primăriilor din judeţ însumează 11,76 milioane de lei. Primăria Lupeni a terminat şi luna ian-

relevă că restanţele municipalităţii lupenene au scăzut cu suma de 60 mii lei. Primăria condusă de Cornel Resmeriţă, care a fost şi arestat preventiv în Gala Bute, a terminat anul 2014 cu o datorie totală de 8,39 milioane de lei. Asta după ce în vara anului trecut municipalitatea ajunsese şi la aproape 50 de milioane restanţe, sub managementul inefi-

uarie cu datorii de peste 8 milioane de lei. Situaţia de la finele lunii februarie

cient al echipei de conducere şi atenta supraveghere a Finanţelor Publice

Situaţia datoriilor pe fiecare unitate adminsitrativ teritorială în parte Primăria Vulcan- 0,01 milioane lei Primăria Călan- 0,88 milioane lei Primăria Petrila- 0,04 milioane lei Primăria Blăjeni- 1,08 milioane lei Primăria Criscior- 0,16 milioane lei Primăria Dnesuş- 0,07 milioane lei Primăria Şoimuş- 1,37 milioane lei

Hunedoara, instituţie care ar fi putut stopa declinul economic al primăriei dacă ar fi instituit criza financiară. Numai că, după cum reiese din dosarul Gala Bute, directorul adjunct al Finanţelor Publice HunedoaraVasile Rusan, apropiat de municipalitatea de la Lupeni, este rudă cu unii dintre

acţionarii de la Termogaz Company, firmă ce a câştigat contractul de lucrări din Straja şi care avea de recuperat sume importante de la primăria condusă de Cornel Resmeriţă. O bună parte constând în penalităţi şi întârzieri la plată Statul român a acoperit, anul trecut, cu brio man-

agementul prost din fruntea primăriilor, dovadă stând şi achitarea, în mare majoritate, a datoriilor administraţiei locale din Lupeni. Guvernul Ponta (PSD ca şi primarul din Lupeni) a dovedit că proasta gestionare a banului public nu se pedepşeşte în România. Mihaela MIHAI

Gorj. Percheziţii la evazionişti

Poliţiştii gorjeni au descins, miercuri, la 21 de adrese de pe raza judeţului în cadrul unei acţiuni care a vizat evaziunea fiscală în sectorul construcţiilor şi materialelor de construcţii. Acţiunea de miercuri a poliţiştilor a vizat un dosar de evaziune fiscală şi înşelăciune, prejudiciul estimat fiind de peste 4 milioane de lei. ”Poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj efectuează 21 de percheziţii pe raza judeţului Gorj, la mai multe societăţi comer-

www.gazetadedimineata.ro

ciale din domeniul construcţiilor şi materialelor de construcţie. Cei în cauză sunt cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi înşelăciune prin emiterea de documente de plată fără acoperire”, se arată întrun comunicat al Poliţiei Române. Percheziţiile au avut locmai multe firme de construcţii, pentru probarea infracţională a mai multor persoane bănuite că ar fi cauzat un prejudiciu de 4.200.000 de lei. Mihaela MIHAI

www.gazetadedimineata.ro

Actualitate

6 Joi, 26 Martie 2015

Gazeta de Dimineaţă

Elevii petroşăneni, schimb de experienţă cu cei din judeţul Dâmboviţa Elevii de la Şcoala Gimnazială numărul 7 din municipiul Petroşani, voluntari la cercul de biologie BioTeam, în schimb de experienţă la o şcoală din localitatea Pucioasa, judeţul Dâmboviţa. Cei 17 elevi de la Petroşani au avut activităţi comune de voluntariat cu 15 elevi de la Şcoala Gimnazială Mihai Viteazu Pucioasa, coordonaţi de Alina Pincovici, director al şcolii. „Am avut activităţi de voluntariat la Azilul de bătrâni Pucioasa, am vizitat şcoala, am desfăşurat jocuri de socializare şi am fost la Clubul Copiilor Pucioasa. La azil am realizat un spectacol artisitic comun cu şcoala vizitată şi am

împărţit cadouri bătrânilor. Astfel de activităţi le oferă elevilor experienţe de învăţare noi, schimb de impresii şi învăţarea de modalităţi

de lucru”, a declarat, pentru GDD, Cristina Sîrbu, profesor de biologie la Şcoala Gimnazială numărul 7 din Petroşani şi coordonator al BioTeam.

Acţiunea se află la a cincea ediţie de schimb de experienţă, iar coordonatoarea cercului de biologie îi angrenează în fiecare an pe copii la astfel de

acţiuni, unde elevii pot împărtăşi informaţii şi experienţe din şcoala fiecăruia. Pe lângă aceste aspecte, gradul de socializare între elevi creşte şi odată cu

astfel de acţiuni cei mici cunosc detalii şi despre tradiţiile şi obiceiurile zonei unde merg în schimb de experienţă. Iulia BĂLUŞĂ

Horoscopul zilei Puneţi suflet în tot ce faceţi şi sunteţi hotărât să terminaţi tot ce aţi început. Sunt favorizate câştigurile financiare şi puteţi să vă afirmaţi în societate. Inventivitatea de care daţi dovadă va ajuta mult în afaceri. Planurile în privinţa unei noi investiţii se vor concretiza în scurt timp Dacă sunteţi invitat într-o excursie, profitaţi de ocazie! Chiar dacă trebuie să cheltuiţi mai mult decât aveaţi de gând, meritaţi să vă relaxaţi. Aveţi multe probleme de rezolvat şi ar fi bine să vă organizaţi cât mai riguros, ca să vă consumaţi energia inutil. Deşi sunteţi o fire practică şi astăzi www.gazetadedimineata.ro

www.gazetadedimineata.ro

În prima parte a zilei vă simţiţi instare să mutaţi munţii din loc. Nu va supra-estimati capacitatea de efort, dacă vreţi să nu aveţi surprize neplăcute! Vă sfătuim să evitaţi discuţi-

Sunteţi în formă şi bine dispus, iar relaţiile cu cei din jur decurg fără probleme. Aveţi mari şanse de reuşită în toate activităţile

dumneavoastră.

S-ar putea să plecaţi într-o delegaţie anunţată în ultimul moment. Cu toate că apar dificultăţi, reuşiţi să vă descurcaţi foarte bine

Colaborarea cu un partener de afaceri începe să dea rode, o dată cu finalizarea cu succes a unei activităţi importante. Pe plan sentimental, traversaţi o perioadă favorabilă.

Se pare că aveţi dificultăţi materiale, dar aveţi un randament excelent în activităţile intelectuale. Este o zi favorabilă studiului, proiectelor de viitor

Sunteţi încrezător în forţele proprii şi plin de energie. Puteţi avea mari satisfacţii pe plan intelectual şi social. Relaţiile sentimentale decurg excelent

Vă simţiţi plin de energie şi instare de mari eforturi fizice. Vă sfătuim să nu va supraestimaţi capacitatea de efort, pentru că riscaţi să aveţi probleme de sănătate.

ile în contradictoriu cu un membru mai în vârstă al familiei, care nu este de acord cu ideile

www.gazetadedimineata.ro

Actualitate

Joi, 26 Martie 2015

Gazeta de Dimineaţă Senatul, scutul lui Şova.

Acuzat de prejudicierea complexurilor Rovinari şi Turceni, Dan Şova scapă de arestare Senatorii au respins, miercuri, cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Dan Şova. Cererea procurorilor DNA a întrunit e 79 de voturi "pentru", 67 "împotrivă" şi 5 abţineri, pentru aprobare fiind necesare 85 de voturi favorabile. Senatorii s-au folosit de o prevedere de jumătate plus unu din numărul senatorilor, însă tertipul lor încalcă prevederile Constituţiei. ”Constituţia e clară ca lumina zilei. Scrie negru pe alb în Constituţie cum se votează în astfel de situaţii. Mai clar de atât nu se poate. Din cei prezenţi trebuie şi e suficient de clară precizarea”, a spus, potrivit ştiripesurse.ro, un judecător CCR . Senatorul PSD Dan Şova a declarat, miercuri, că a luat decizia de a se autosuspenda ”din toate funcţiile deţinute în cadrul PSD” şi a susţinut că votul din Senat îi va permite să se apere ”aşa cum se cuvine”, dacă dosarul său va ajunge în instanţă. Dan Şova este cercetat pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, pe vremea când era reprezentantul legal al SCA Şova şi Asociaţii. Păgubite, complexurile energetice Turceni şi Rovinari. Totul în urma unor contracte de asistenţă juridică încheiate cu Şova şi Asociaţii. Prejudiciul cauzat

Complexului Energetic Turceni (CET) prin activităţile directorului general se ridică la suma de peste 71 milioane lei. Suma totală reprezentând folos necuvenit în favoarea SCA „Şova şi Asociaţii”, ca urmare a contractelor de asistenţă juridică încheiate cu cele două complexe energetice, Turceni şi Rovinari, este estimată la valoarea de 3.455.754 lei. După ce procurorii anticorupţie au început cercetările, Şova a depus la dosar 11 procese verbale despre care anchetatorii spun că sunt false şi antedatate astfel încât să corespundă interesului senatorului. ”Din actele de urmărire penală a rezultat că în perioada 2007-2009, suspectul Şova Dan-

www.gazetadedimineata.ro

Coman a semnat mai multe contracte şi acte adiţionale încheiate între CER şi CET pe de o parte şi SCA „Şova şi Asociaţii” pe de altă parte. De asemenea, a rezultat faptul că suspectul Şova DanComan în calitate de „avocat coordonator” menţiune trecută expres în toate aceste contracte, a participat la mai multe discuţii legate de obiectul respectivelor documente, s-a deplasat la sediul CER şi CET şi la alte instituţii contribuind efectiv la încheierea acestor contracte şi acte adiţionale efectuând în plus şi activitate de consultanţă juridică în temeiul acestor contracte şi acte adiţionale”, spun procurorii anticorpuţie. Potrivit acestora, pe 20 februarie 2015, prin

www.gazetadedimineata.ro

apărător ales, au fost depuse la dosarul cauzei e 11 procese – verbale, întocmite în perioada 2005-2009, ale Adunării Generale a Asociaţilor Societăţii Civile de Avocaţi „Şova şi Asociaţii”, neştampilate însă semnate indescifrabil de suspectul Şova Dan-Coman şi de alte 2 persoane. De asemenea, în cursul lunii februarie 2015 au fost efectuate percheziţii şi audieri. ”În legătură cu aceste documente există suspiciunea rezonabilă că sunt false, în sensul că sunt antedate, prezintă o stare de fapt inexistentă la datele respective, iar conţinutul lor este conceput astfel încât să corespundă interesului actual al suspectului Şova DanComan, pe fondul scandalului mediatic apărut

www.gazetadedimineata.ro

în presă cu privire la contractele de asistenţă juridică semnate cu complexele energetice Rovinari şi Turceni. Concret, în urma administrării materialului probator, a rezultat că, în perioada decembrie 2005 – ianuarie 2009 s-au adoptat aproximativ 20-30 hotărâri care au avut alte puncte pe ordinea de zi decât cele consemnate în toate cele 11 procese-verbale. Caracterul fals al celor 11 înscrisuri relevă întreprinderea de acţiuni de o gravitate deosebită din partea suspectului Şova DanComan, activitate infracţională orientată în mod vădit în scopul obstrucţionării anchetei fapt ce periclitează grav obiectivele de interes public ale urmăririi penale şi

www.gazetadedimineata.ro

implicit ale înfăptuirii justiţiei penale în general. Plăsmuirea conţinuturilor celor 11 procese-verbale de către Şova Dan-Coman constituie în sine o activitate infracţională prin care s-a încercat inducerea şi acreditarea ideii că acesta nu s-a implicat în încheierea celor trei contracte prezentate”, se arată în comunicatul de vineri al DNA. Mai mult, anchetatorii arată că în cursul anului 2010, din dispoziţia lui Dan Şova au fost distruse toate hardurile calculatoarelor societăţii de avocaţi cu scopul de a compromite toate documentele şi corespondenţa purtată pe mail între societatea de avocaţi şi conducerile celor două complexe energetice. Mihaela MIHAI

www.gazetadedimineata.ro

Actualitate

Joi, 2 6 M artie 201 5

Gazeta de Dimineaţă Gorj:

Peste două mii de persoane au participat la Festivalul Păstrăvului Aproximativ două mii de persoane au participat miercuri, la Tismana, la cea de-a treia ediție a Festivalului Păstrăvului, eveniment care are drept scop prezentarea potențialului piscicol al localității. Cei prezenți la festival au avut parte de un spectacol de muzică populară susținut de membrii Ansamblului Doina Gorjului și au primit din partea autorităților locale mămăliguță cu pește și vin. Totodată, au

putut degusta și alte preparate din pește precum păstrăv afumat, păstrăv la cuptor, păstrăv auriu umplut cu legume, salată de icre și salată de pește cu porumb, ceapă verde și măsline. Potrivit primarului Marian Slivilescu, mâncarea servită la festival a fost asigurată de către o parte a consilierilor locali ai orașului. "Fiecare consilier local a contribuit cu cât i-a permis situația financiară, din banii donați am cumpărat 80 de kilograme de

pește oceanic — hering și 30 de kilograme de păstrăv, mălai pentru mămăligă. Deoarece festivalul se suprapune cu Bâlciul de Blagoveștenie, oamenii prezenți au putut cumpăra și material săditor, pomi, unelte de grădinărit și semințe. Păstrăvăriile din zonă nu au avut puncte de expunere deoarece vânzarea peștelui este interzisă de către Direcția Sanitar-Veterinară, comercianții au nevoie de anumite condiții pentru a vinde peștele și momentan nu le

putem asigura. Dar doritorii sunt îndrumați către păstrăvăriile din localitate și pot achiziționa de acolo fie pește proaspăt, fie afumat", a spus Marian Slivilescu. În Tismana, în afară de Păstrăvăria Ocolului Silvic — ce are 30 de bazine și care în anul 1992 era cea mai mare din țară, există Păstrăvăria Mănăstirii

Tismana cu zece bazine, cea din Costeni care este profilată pe obținerea de puiet pentru popularea apelor de munte atât din Gorj, cât și din

întreaga țară. De asemenea, există numeroase păstrăvării de mici dimensiuni în gospodăriile localnicilor, prec Sursa: Agerpres

Elevii de la Hermes vor fi pentru o zi întreprinzători virtuali

www.gazetadedimineata.ro

Elevii de la Colegiul Economic Hermes din Petroşani, participă vineri la Târgul Regional al Firmelor de Exerciţiu în Sala de Marmură a primăriei din municipiu. Elevii liceelor economice vor să devină mai competenţi pe piaţa muncii, să reducă durata de integrare la viitorul loc de muncă sau pot să-şi infiinţeze propria firmă. Astfel au şansa să capete experienţă prin participarea la o firmă virtuală de exerciţiu care stimulează activitatea dintr-o firmă reală. Având în vedere această formă modernă de pregătire profesională care transformă profesorul în consultant şi elevul în întreprinzător virtual, şi importanţa organizării unui astfel de târg la nivel regional, chiar în municipiul Petroşani, le conferă elevilor de aici dobândirea de experienţă în domeniul economic. Primăria Petroşani

www.gazetadedimineata.ro

oferă sprijin elevilor de la Colegiul Economic Hermes şi le oferă suma de 1.500 de lei, sumă aprobată în şedinţa de îndată de marţi, suma de bani fiind necesară pentru realizarea unui ghid, achiziţionării de mape, diplome, materiale promoţionale. Elevii de la Colegiul Economic Hermes vor organiza vineri, începând cu ora 8:00, în Sala de Marmură a Primăriei Petroşani a V-a ediţie a Târgului Regional al Firmelor de Exerciţiu în 27 martie. Iulia BĂLUŞĂ

www.gazetadedimineata.ro

Actualitate

Joi, 26 Mar tie 2015

Gazeta de Dimineaţă

Poliţiştii locali pot primi norma de hrană Metodologia de aplicare a normei de hrane în cazul poliţiştilor locali a fost publicată, miercuri, în Monitorul Oficial, astfel că, potrivit senatorului Haralambie Vochiţoiu poliţiştii locali pot primi norma de hrană. ”Am adresat, în şedinţa Senatului din data 19 februarie, o interpelare domnului Liviu Nicolae Dragnea, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Admnistraţiei Publice cu privire la norma de hrană nr. 6 a poliţiştilor locali. Prin OUG nr. 65/2014 sa stabilit dreptul la norma de hrană pentru poliţiştii locali în conformitate cu OG nr. 26/1994. În completarea acestor prevederi legislative, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Admnistraţiei Publice urma să propună o

Hotărâre de Guvern privind stabilirea metodologiei şi a regulilor de aplicare a normei de hrană, fapt ce s-a realizat astăzi prin publicarea în Monitorul Oficial”, a declarat senatorul Haralambie Vochiţoiu.

Prin publicarea normelor în Monitorul Oficial, poliţiştii locali pot primi norma de hrană în baza hotărârilor consiliilor locale. Potrivit legii, personalul poliţiei locale poate beneficia de hrană gratuită, pe timp de pace în baza

normei de hrană zilnică stabilită conform metodologiei care a fost publicată în Monitorul Oficial. La Petroşani spre exemplu, prin hotărâre a consiliului local, a fost aprobată suma de 24 de lei/zi, însă aplicarea acesteia a fost sus-

pendată pentru că nu existau normele de aplicare. Senatorul Vochiţoiu susţine că poliţiştii locali aşteaptă şi prelungirea termenelor stabilite pentru formarea acestora în unităţile de învăţământ MAI şi reglementarea

modului de încadrare a locurilor de muncă şi activităţilor în condiţii deosebite, susţinând că va fi în continuare alături de poliţiştii locali, în special de cei din Valea Jiului şi judeţul Hunedoara. Mihaela MIHAI

2014.

Cărbunele a produs peste 26 la sută din energia României Preşedintele directoratului Transelectrica, Toni Teau, a declarat, miercuri, într-oconferinţă de presă, că anul trecut energia hidro şi cea pe cărbune au avut ponderea cea mai mare în producţia de energie. Producţia de electricitate a României a crescut anul trecut cu 11,3% faţă de 2013, iar consumul net a urcat cu 2%, la 53,5 TWh, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, Toni Teau, preşedintele directoratului Transelectrica (TEL), operatorul naţional de transport al energiei. Potrivit reprezentantului Transelectrica, citat de MEDIAFAX, defalcat pe

www.gazetadedimineata.ro

tipuri de producţie, ponderea cea mai mare a avut-o energia hidroelectrică, acoperind 30,7% din total, urmată de energia din cărbune, cu o pondere de 26,1%. Energia nucleară a acoperit 17,7% din producţie, cea pe gaz a reprezentat 11,9%, iar energia regenerabilă 13,6%. Teau a adăugat că anul trecut exportul de energie a fost 7,5 TWh, de 3,5 ori mai mare decât 2013 şi cel mai ridicat din 2004 până acum. Pe de altă parte, importul de energie a fost în 2014 de 1,4 TWh. Miercuri seara, datele Transelectrica arătau că 31,98 la sută din producţia de energie era asigurată de

www.gazetadedimineata.ro

hidro, în timp ce energia produsă pe bază de cărbune reprezenta 22-89 la sută, adică 2057 megawati. 20,43 la sută din energie era produsă de centralele eoliene, 15,87 la sută de cele nucleare, hidrocarburile, biomasa şi fotovoltaicele reprezentând, fiecare, sub 10 la sută. Energia pe bază de cărbune este produsă în două mari complexe energetice. Complexul Energetic Oltenia foloseşte ca resură lignitul, în timp ce Complexul Energetic Hunedoara foloseşte ca şi combustibil huila din Valea Jiului. Mihaela MIHAI

www.gazetadedimineata.ro

Actualitate

Joi, 26 Martie 2015

Gazeta de Dimineaţă

Poliţiştii hunedoreni, premiaţi de preşedintele României de ziua lor

Poliţiştii hunedoreni au fost premiaţi pentru munca depusă în sprijinul comunităţii. Ziua Poliţiei Române a fost sărbătorită în judeţul Hunedoara, la Deva, printr-o serie de manifestări şi avansări. În această zi de sărbătoare au fost avansaţi la gradul profesional următor, la termen, 153 de agenţi şi ofiţeri de poliţie şi au fost premiaţi poliţiştii care sau remarcat în cadrul activităţilor sportive. Alţi 10 agenţi şi ofiţeri de poliţie care

au excelat în activitatea profesională au fost avansaţi la gradul profesional următor înaintea îndeplinirii stagiului minim, în timp ce agentul şef adjunct de poliţie Horia Mihai Gavrilă şi agentul şef principal de poliţie Viorel Gioacăş au fost recompensaţi cu diplome de merit pentru realizări profesionale de excepţie. Agentul şef principal de poliţie Dorin Codoban a primit din partea preşedintelui României medalia „Serviciul

Credincios” clasa a III-a, cu însemn de pace, iar agentul şef principal de poliţie Ioan Drăgan a fost distins cu medalia ”Bărbăţie şi Credinţă” clasa I, cu însemn de pace. Ca în fiecare an, punctul culminant al festivităţii l-a constituit recunoaşterea excelenţei profesionale la categoriile cea mai bună secţie de poliţie rurală, cel mai bun colectiv de poliţişti, cea mai bună poliţie orăşenească, cea mai bună poliţie municipală şi ultimul, dar nu cel

din urmă, Poliţistul Anului 2014. Pe baza criterilor de apreciere vizând etica, operativitatea şi profesionalismul în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, au obţinut recunoaşterea valorii Secţia de Poliţie Rurală Haţeg, Biroul de Investigare a Infracţiunilor Economice Petroşani, Poliţia Oraşului Petrila, Poliţia Municipiului Deva, iar titlul de Poliţistul Anului a fost atribuit comisarului de poliţie Daniel Enea, din cadrul Serviciului

de Investigaţii Criminale. De asemenea, poliţiştii hunedoreni au marcat în această zi, 193 de ani de când domnitorul muntean Grigore Dimitrie Ghica înmâna Marelui Agă Mihăiţă Filipescu şeful poliţiei din acele timpuri, primul steag al instituţiei, ce purta pe atunci denumirea de Agie, moment istoric considerat ziua de naştere a Poliţiei ca instituţie modernă, aflată în slujba legii. Poliţiştii au organizat şi anumite demon-

straţii în Piaţa Unirii din Deva realizate de poliţiştii Serviciului pentru Acţiuni Speciale, din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara, care au interceptat în trafic şi au reţinut doi suspecţi pentru trafic de armament, care nu sau opus la somaţiile poliţiştilor, dar şi demonstraţii tactice cu câinii de intervenţie din dotare, exerciţii de disciplinare, exerciţii de prindere a infractorului şi de apărare a conducătorului. Iulia BĂLUŞĂ

Actualitate

11 Joi, 26 Martie 2015

Gazeta de Dimineaţă Grafic de e ș alonare ș i pentru primării.

Primăria Petrila aşteaptă taxele şi impozitele pe care CEH le datorează pentru anul trecut Primăria Petrila nu a dat încă în judecată Complexul Energetic Hunedoara pentru recuperarea taxelor și impozitelor aferente anului trecut, primarul Ilie Păducel susținând că în perioada următoare administrația locală va semna cu conducerea structurii hunedorene un grafic de eșalonare a datoriilor. Complexul Energetic Hunedoara este dator și către administrațiile locale, primarul orașului Petrila susținând la începutul acestui an că va da în judecată complexul hunedorean care nu și-a achitat în totalitate taxele și impozitele aferente anului 2014. Primăria Petrila nu sa adresat încă instanței, primarul

Ilie Păducel, declarând, miercuri, pentru Gazeta de Dimineață, că în urma discuțiilor purtat cu noua conducere a complexului s-a ajuns la soluția semnării unui grafic de eșalonare a datoriilor. ”Am făcut adrese și la

CEH și la minister, am discutat și cu noul director general. Ni sa promis că va fi întocmit un grafic de eșalonare al datoriilor pe care complexul le are către Primăria Petrila”, a spus Ilie Păducel. Conducerea Primăriei

Petrila susține că structura energetică hunedoreană nu și-a achitat taxele și impozitele aferente anului 2014 în totalitate, restanțele fiind de 3 miliarde de lei vechi. Primarul spunea că banii pe care CEH-ul

trebuie să îi plătească la bugetul local sunt importanți în condițiile în care toate primăriile din Valea Jiului își fundamentează bugetul de venituri și cheltuieli și pe baza sumelor pe care le au de primit de la unitățile miniere.

Primarul susține că în cazul în care CEH-ul nu își va achita datoriile, va apela la măsurile legale. Amintim că anul trecut, CEH a plătit Primăriei Lupeni, condusă de Cornel Resmeriţă, în avans sumele aferente impozitelor pe clădiri pentru că primarul nu avea bani pentru salariile angajaţilor. Atunci Aurel Niculescu (director general la acea vreme), care se afla în China, a precizat pentru GDD că iniţiativa i-a aparţinut lui Nicolae Drăgoi care era director general adjunct. Drăgoi a fost susţinut în funcţie de deputatul PSD Cristian Resmeriţă, fiul primarului din Lupeni. Mihaela MIHAI

Gorjenii, înfipţi în mineritul din Valea Jiului O societate din Gorj şi-a adjudecat contractul scos la licitaţie de Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului pentru furnizarea profilelor de mină laminate. Societăţile din Gorj sunt foarte bine legate de industria extarctivă din Valea Jiului, ocupându-se de la transportul salariaţilor până la livrarea de echipamente miniere. SNÎMVJ a atribuit, în urmă cu o săptămână, un contract de peste 1,5 milioane de lei gorjenilor de la GINARD Com SRL. Contractul care face referire la furnizarea de profil laminat de mină tip SG 23, TH N21 sau echivalent pentru minele Paroşeni şi www.gazetadedimineata.ro

Uricani a fost atribuit societăţii din Târgu Jiu în urma unei proceduri de licitaţii în care s-a ţinut cont de preţul cel mai scăzut. Cei de la Ginard COM SRL au fost singurii care s-au arătat interesaţi de acest contract, în cadrul procedurii de licitaţie fiind admisibilă o singură ofertă. Şi-au adjudecat astfel licitaţia la valoarea de 1.544.160 lei, fără TVA. Societatea care repară utilaj minier şi energetic, dar fabrică şi confecţii metalice şi piese de schimb, este adminsitrată de Coiculescu Gheorghe şi nu se află la primul contact cu industria minieră din Valea Jiului. www.gazetadedimineata.ro

Şi firmele din Gorj, judeţ mineresc şi el, nu au stat departe de industria extractivă calificându-se atât pe lignit cât şi pe huilă. În aceste condiţii se regăsesc furnizori de echipamente sau prestatori de servicii din Gorj atât la CEH cât şi la SNÎMVJ. O societate din Bumbeşti Jiu, spre exemplu, Foramin, a obţinut, la Tribunalul Hunedoara, o ordonanţă de plată împotriva CEH. În aceste condiţii, structura energetică hunedoreană trebuie să plătească societăţii gorjene peste 8000 de lei www.gazetadedimineata.ro

penalităţi, dar şi aproape 2000 de lei cheltuieli de judecată. Societatea din Sadu este adminsitrată, potrivit informaţiilor disponibile pe inter-

www.gazetadedimineata.ro

net, de Eugen Brânzan, care a fost în urmă cu câţiva ani consilier judeţean din partea PDL la Gorj. Mihaela MIHAI

www.gazetadedimineata.ro

Actualitate

Jo i, 26 M artie 2015

Gazeta de Dimineaţă

Petrila. Brătianu, cartier rezidenţial

Primarul oraşului Petrila, Ilie Păducel, susţine că după ce va fi finalizat proiectul de asfaltare a străzilor, cartierul Brătianu va deveni unul rezidenţial. Edilul spune că aici a fost introdus gazul, ApaServ a introdus reţeaua de apă şi cea de canalziare, iar acum administraţia locală lucrează deja la asfaltarea străzilor. Proiectul integrat de asfaltare a drumurilor din Petrila, început în urmă cu câţiva ani, a ajuns pe final, primarul Ilie Păducel susţinând că trebuie finalizat în acest an. Ediul afirmă că la acest moment se lucrează la asfaltarea străzilor din cartierul Brătianu şi spune că acesta va deveni o zonă rezidenţială. ”Brătianu va fi o zonă rezidenţială. A fost introdusă canalizarea, există reţea de apă, am introdus gazul şi acum asfaltăm”, a declarat, miercuri, pentru Gazeta de Dimineaţă, Ilie Pădu-

cel, primarul oraşului Petrila. În această zonă, de-a lungul anilor, localnicii au fost nemulţumiţi în special de situaţia dezastruoasă a străzilor, reclamând în nenumărate rânduri că primăria nu aduce nici măcar o maşină de piatră pe străzile în care

noroiul ajungea până la glezne. Ilie Păducel, primarul Petrilei, spune că se lucrează la asfaltarea a 12 străzi în cadrul proiectului integrat care beneficiază de bani europeni şi care a fost accesat în urmă cu câţiva ani. Primăria Petrila a

scos, la începutul anului trecut, la licitaţie străzile ce mai trebuie asfaltate din proiectul integrat Cap de linie Petrila – Cap de linie Lonea. Proiectul a fost întârziat, potrivit primarului Ilie Păducel, de corecţia financiară aplicată de minister. Administraţia locală a

câştigat procesul, astfel că a primit, anul trecut, înapoi peste 5 milioane de lei. Restul de execuţie din proiectul integrat care presupune modernizare străzi şi parcări în zona Cap de linie Petrila – Cap de linie Lonea are o valoare estimată, fără TVA, de

29.201.064 lei. Proiectul integrat prevede şi camere de supraveghere pe străzile reabilitate, cele de la Cap de linie Petrila, cap de linie Lonea, zona Brătianu şi se referă la peste 30 de kilometri de drum ce trebuie asfaltaţi. Mihaela MIHAI

Situaţie grea la CEH.

Complexul asaltat de ordonanţe de plată şi cereri de insolvenţă

Ziua şi ordonanţa de plată. Un alt partener de afaceri al Complexului Energetic Hunedoara a cerut instanţei de judecată o ordonanţă de plată din cauza faptului că firma nu şi-a primit banii la care avea dreptul în baza relaţiei contractuale cu societatea hunedoreană. SC Meridian Electro Construct SRL, o societate din Argeş, cere instanţei de la Tribunalul Hunedoara o rodonanţă de plată împotriva CEH. Firma s-a

adresat la începutul acestui an instanţei de la Judecătoria Petroşani care însă şi-a declinat competenţa Firma are o activitate de distribuţie en-gross si endetaille de produse industriale sub diverse mărci, compania fiind, potrivit descrierii de pe internet, ”reprezentant autorizat a peste 50 de firme, atât naţionale cât şi internaţionale”. Printre altele, societatea din Argeş, furnizează cabluri electrice,

rulmenţi, curele trapezoidale, furtunuri petroliere. La mijlocul acestei luni, Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului a depus la Tribunalul Hunedoara o nouă cerere de ordonanţă de plată. Este cea de-a pata ordonanţă de plată pe care minele neviabile o cer în cazul Complexului Energetic Hunedoara, conducerea SNÎMVJ susţinând că solicită penalităţi pentru fac-

turile neachitate. Şi SNÎMVJ nu este singura societate care vrea să recupereze banii de la CEH. Atunci când nu cer ordonanţe de plată, firmele solicită direct insovenţa Complexului Energetic Hunedoara. De la înfiinţarea sa, 1 noiembrie 2012, Complexul Energetic Hunedoara s-a confruntat cu patru cereri de insolvenţă. Sanroc SRL, o societate din Deva, este a patra societate care cere in-

stanţei de judecată declararea insolvenţei Complexului Energetic Hunedoara după ce compania nu şi-a achitat facturile, cererea fiind depusă la Tribunalul Hunedoara în cursul săptămânii trecute. Complexul Energetic Hunedoara are datorii totale de circa 600 milioane de lei. Numai către stat restanţele erau, la finele anului 2014, de 276 milioane de lei. Mihaela MIHAI

Actualitate

Joi, 26 Ma rtie 2015

Gazeta de Dimineaţă Campusul universitar.

„Campionatul” de mimă diversifică activităţile studenţilor

O nouă provocare pentru studenţii petroşăneni. Aceştia au organizat un ”campionat„ de mimă, acţiune ce face parte din seria de activităţi distractive pentru studenţi organizate la Universitatea din Petroşani După campionatul de tuberman, Liga Studenţilor Universităţii din Petroşani a organizat din nou un “campionat” spre divertismentul studenţilor. Competiţia de mimă s-a desfăşurat, marţi, în Căminul 2, unde în sala de lectură s-au strâns tineri reprezetanţi ai celor trei organizaţii studenţeşti din cadrul Universităţii din Petroşani- Liga Studeţilor din Petroşani, Sindicatul Studenţilor şi Asociaţia Studenţilor Basarabeni din Petroşani. Ghidaţi de spiritul competiţiei, concursul de mimă i-a ţinut pe tineri până noaptea târziu. Nici oboseala, nici faptul că evenimentul se desfăşurase mai bine de două ore, nu i-a impiedicat pe tineri

să-şi forţeze talentul şi intuiţia. După un şir lung de schimbări în cadrul celor două echipe oponente, fiecare a câştigat în felul său, reuşind să-şi revendice victoria prin provocarea de a imita ceva imposibil de imitat sau a ghici un cuvânt a cărei imitaţie aparent nu avea nici un sens.

www.gazetadedimineata.ro

„A fost foarte distractiv, mi-a plăcut. Aş mai participa cu plăcere la astfel de concursuri”, a declarat Evelina, o studentă în vârstă de 19 ani, membră a Asociaţiei Studenţilor Basarabeni din Petroşani. Tânăra a fost proaspăt “recrutată” în LSP şi participă des la astfel de com-

www.gazetadedimineata.ro

petiţii sportive şi de divertisment organizate de ligă. Acest lucru demonstrează faptul că activităţile desfăşurate în ultimul timp în campusul universitar atrag tot mai mulţi tineri dornici să se afirme şi să se facă auziţi în societate. Studenţii din Petroşani, plănuiesc să continue lungul şir de ”campionate” în

www.gazetadedimineata.ro

viitorul apropiat. Această mişcare a tinerilor din Hunedoara şi în special a celor din Petroşani, demonstrează “forţa” tinerei generaţii şi faptul că pot ”trezi la viaţă” şi pe alţii. Liderii studenţilor spun că implicând tot mai mulţi tineri în activităţile sportive şi cognitive ale asoci-

www.gazetadedimineata.ro

aţiilor este este în beneficial celor care urmează cursurile Universităţii Petroşani. Studenţii sunt astfel aduşi din viaţa virtuală oferită de reţele de socializare, în cea reală, în care au posibilitatea să socializeze direct şi distractive cu cei de vârsta lor. Mădălina Manole

www.gazetadedimineata.ro

14 Joi, 26 Martie 2015

Actualitate Gazeta de Dimineaţă

Producătorii de energie regenerabilă cer ANRE înlocuirea schemei certificatelor verzi Actuala schemă de promovare a energiei din surse regenerabile nu mai răspunde aşteptărilor investitorilor, producătorii de energie verde solicitând o alternativă la sistemul certificatelor verzi, potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE). "Având în vedere faptul că există suficiente semnale din partea producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie privind faptul că actuala schemă de promovare nu mai răspunde din multe puncte de vedere aşteptărilor şi având exemplul altor state din Uniunea Europeană care au creat alternative la schemele existente de sprijin (de exemplu Anglia), există opinia că trebuie susţinută ideea de a oferi o alternativă la schema de promovare prin certificatele verzi existentă", a comunicat ANRE, răspunzând unei solicitări MEDIAFAX. România deţine unităţi de producţie a energiei regenerabile cu o capacitate instalată de peste 4.500 MW, echivalentul a aproape un sfert din totalul unităţilor. Cea mai mare parte a capacităţilor de producţie a energiei regenerabile este reprezentată de unităţi eoliene. Guvernul sprijină în prezent producţia de energie din surse regenerabile prin sistemul certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al electricităţii, un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Numărul de certificate diferă în funcţie de tehnologia folosită. Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi www.gazetadedimineata.ro

prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli. În luna februarie, ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat că Guvernul analizează modificarea schemei de sprijin pentru producerea de energie regenerabilă, după ce reducerea stimulentelor acordate producătorilor din sector a dus la restrângerea investiţiilor. De asemenea, ANRE va elabora în cursul trimestrului al doilea al anului curent metodologia de stabilire a preţurilor reglementate şi a regimurilor de comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile în centrale cu puteri instalate mai mici de 500 kW. Autorităţile au avansat de mai mulţi ani varianta ca micii producători de energie din surse regenerabile să fie sprijiniţi prin tarife reglementate (feed-in tariffs), pentru a putea să vândă energia produsă, dar această propunere încă este în discuţie. Prin sistemul feed-in tariffs, micilor producători de energie verde li se garantează contracte pe termen lung, iar în schimb ei vor primi preţuri reglementate din partea ANRE, dar mai mici decât preţul certificatelor verzi. www.gazetadedimineata.ro

Potrivit ANRE, piaţa de producere a energiei verzi, "aşa cum a cum a fost imaginată", trebuie să fie, la nivelul anului 2016, diversificată din punct de vedere al tehnologiilor, să permită atingerea nivelului obiectivului naţional privind ponderea energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie al anului 2020 de 24% şi totodată, să permită un impact suportabil în factura consumatorului final. Energia produsă din surse regenerabile are acces cu prioritate la reţeaua de transport şi distribuţie, dacă nu este afectată siguranţa sistemului electroenergetic naţional. Autoritatea precizează că România şi-a atins deja ţinta de energie verde asumată faţă de Comisia Europeană, dar acesta nu este un motiv de limitare a instalărilor de unităţi de producere a energiei verzi. Pe de altă parte, solicitările de racordare la reţea a unităţilor de producere au scăzut "semnificativ" ca urmare a faptului că preţul www.gazetadedimineata.ro

certificatelor verzi a ajuns la valoarea minimă stabilită în legislaţie. "Nu pot fi impuse limitări privind racordarea sau acreditarea (de noi unităţi de producere a energiei regenerabile - n.r.) decât în condiţiile legii. Oricum, deşi un potenţial nou investitor este inclus în schema de sprijin, faptul că certificatele verzi au ajuns la valoarea minimă şi că o parte semnificativă din certifi-

www.gazetadedimineata.ro

catele verzi nu pot fi vândute în piaţă a redus semnificativ numărul noilor solicitări de racordare la reţea", precizează ANRE. Emil Calotă, vicepreşedinte al ANRE, spunea anul trecut că vremea marilor proiecte de producţie a energiei din surse regenerabile a trecut şi că a venit timpul unităţilor cu puteri mici, zonă în care potenţialul este extraordinar. Sursa: MEDIAFAX

www.gazetadedimineata.ro

Actualitate

15 Joi, 26 Martie 2015

Gazeta de Dimineaţă

Primăvara aduce curăţenia la minele neviabile

Primele clădiri de la mina Petrila, puse la pământ. La Paroşeni a început deja demolarea Programul de ecologizarea a minei Petrila începe joi, conducerea Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului susţinând că vor fi demolate, în primul rând, clădirile care prezintă risc accentuat şi cele care nu mai au utilitate pentru activitatea minieră. ”Mâine (n.r.-joi) începe demolarea clădirilor de la mina Petrila. În primă fază este vorba despre clădirile instabile şi cu risc ridicat de demolare şi cele care nu mai au utiliate din punct de vedere al folosinţei”, a precizat Anghel. Potrivit sursei citate este exclus să fie demolate, în această fază, clădirile principale, cele în care

sunt utilaje şi echipamente şi care sunt necesare pentru o bună funcţionare a activităţii. La Petrila, administraţia locală a încercat să salveze de la demolare o serie de clădiri istorice sau care ar fi putut reprezenta puncte de atracţie pentru potenţiali investitori însă până la acest moment, în care se dă startul acţiunii de demolare şi ecologizare a zonei de la suprafaţă, nu s-a reuşit salvarea imobilelor în cauză. Asta pentru că Ministerul de Finanţe a spus că aceste clădiri nu pot fi predate administraţiei locale decât contravalorii acestora, iar primăria nu are bani să le răscumpere. În categoria „istoric”, oficialii Primăriei Petrila doreau să includă printre altele

Puţul Centru, clădirea care adăposteşte mecanismul care pune în funcţiune colivia. Aceasta a fost montată prin anul 1947, a fost adusă din Germania, iar garnitura de tren ce o transporta a fost bombardată. Mai mult, singura persoană care ştia să o monteze era încarcerată, iar societatea minieră de la acea vreme a obţinut eliberarea „meseriaşului” care a putut astfel să termine lucrarea. Tot pe parte culturalistorică reprezentanţii Primăriei Petrila au dorit să includă atelierul mecanic în care se găsesc piese de pe la finalul anilor 1800, precum şi gura de intrare în galerie Directorul SNÎMVJ a precizat că la mina Paroşeni acţiunea de

demolare a început încă de luni, şi aici fiind vizate o serie de garaje şi dependinţe fără utilitate. Anghel susţine că totul se face în baza proiectelor tehnice de închidere, astfel încât să nu fie afectată activitatea de producţie şi să nu fie puse în pericol sănătatea angajaţilor şi a locurilor de muncă. Valoarea contractului pentru mina Petrila, care prevede ”reabilitare şi recultivare suprafeţe” este estimată la 20.538.550 lei. Potrivit anunţului de licitaţie, contractul prevede ”execuţia de lucrări de închidere a minelor (reabilitare şi recultivare suprafeţe) conform proiectului tehnic de închidere şi ecologizare aferent sucursalei miniere Petrila”. Durata

acestui contract este de 26 de luni, adică până la 31 decembrie 2016, lucrările urmând a fi executate etapizat, pe ani. Contractul pentru ecologizarea minei Paroşeni care are o valoare estimată de 19.294.362 lei şi cel pentru mina Uricani este estimate la 13.000.773 lei, în ambele cazuri lucrările urmând a fi finalizate până la 31 decembrie 2018. Deci, în total, peste 50 milioane de lei pentru demolare şi recultivare suprafeţe. Conducerea societăţii spunea, pentru GDD că, după ce sunt demolate clădirile, pe teren va fi pus un start de argilă care va fi însămânţat cu iarbă. Pentru proiectul tehnic de închidere şi ecologizare al minelor

Petrila, Paroşeni şi Uricani, care a fost reactualizat anul trecut, Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului a dat celor de la Institutul de Cercetare şi Proiectare Minieră, clădire în a cărei societăţi îşi are sediul şi SNÎMVJ, suma de 90.700 lei, fără TVA. Dirigenţia de şantier pentru închiderea minelor neviabile a fost atribuită, tot în urma unei licitaţii, Conversminului, societate condusă de preşedintele Consiliului de Administraţie de la Complexul Energetic Hunedoara, Stamin Purcaru. Valoarea la care a fost adjudecat contractul este de 889.378 lei, fără TVA. Mihaela MIHAI

Actualitate

Jo i, 26 M artie 2015

Gazeta de Dimineaţă PETROŞANI:

Pagube de 30 mii de euro în urma unui incendiu la Hotel Gambrinus

Omul de afaceri petroşănean Nicolae Gui s-a ales cu o pagubă de circa 30 de mii de euro, după ce Hotel Gambrinus a fost cuprins, în noaptea de marţi spre miercuri de un incendiu. Pompierii petroşăneni spun că focul a pornit cel mai probabil de la scânteile evacuate de coşul de fum, acestea aprinzând elementele din lemn ale unei părţi a structurii hoteliere. Hotel Gambrinus, situat la intrarea în Defileul Jiului, a fost cuprins de flăcări marţi seară. Incendiul a fost observat în jurul orei 23:30. Focul a distrus o bună parte din acoperişul unei aripi a structurii hoteliere, dar şi scările din lemn exterioare şi terasa hotelului.

Pompierii s-au luptat cu flăcările circa două ore, reuşind să limiteze propagarea acestora. Cu toate acestea, pagubele sunt estimate la circa 30.000 de euro. ”A ars o parte din acoperişul hotelului pe o suprafaţă de aproximativ 150 de metri pătraţi, elemente de lemn de la scările exterioare, o terasă exterioară şi acoperişul aferent acesteia. Valoarea pagubei este estimată undeva la 30 de mii de euro dintro sumă de 600 de mii de euro la care a fost evaluat hotelul”, a declarat, miercuri, pentru Gazeta de Dimineaţă, Cristian Baleia, adjunctul Detaşamentului de Pompieri Petroşani. Potrivit sursei citate, incendiul a fost provocat de scânteile evacuate

Petroşani.

de un coş de fum. ”În urma cercetărilor efectuate la faţa locului s-a stabilit ca şi cauză probabilă scânteile care au ieşit pe un coş de fum şi au ajuns pe acoperişul terasei. Este o certitudine că nu este

o acţiune intenţionată”, a mai precizat Baleia. Pompierii petroşăneni s-au deplasat iniţial, la locul incendiului, cu două autospeciale şi 10 subofiţeri, însă a fost nevoie de suplimentarea forţelor din

cauza violenţei cu care se manifesta focul. În total au intervenit cinci autospeciale cu apă şi spumă, o autoscară şi peste 20 de pompieri. În anii trecuţi, un alt hotel al omului de afaceri, Hotel Gui, a

fost cuprins de flăcări în mai multe rânduri, existând ipoteze cum că ar fi fost vorba despre o acţiune intenţionată pentru ca proprietarii să încaseze asigurarea. Mihaela MIHAI

Zece familii de pe strada Coasta afectate de drumul impracticabil

Locuitorii de pe strada Coasta, cei din zona Cărţii Funciare, ignoraţi de autorităţile petroşănene. Aceştia solicită de mai bine de un an ca pe strada lor municipalitatea să împrăştie nişte piatră, însă în zadar. Oamenii solicită una, reprezentanţii municipalităţii le răspund altceva. Drumul este impracticabil şi cu toţii îşi doresc să aibă un drum măcar cu piatră, dacă asfaltarea e imposibilă. Nu de alta, dar oamenii întâmpină probleme în a ajunge cu maşinile la propriile locuinţe. „Accesul pe strada

Coasta este foarte dificil atât în perioada de iarnă, cât şi în restul anotimpurilor. De exemplu acum, chiar dacă nu este vremea ploioasă, din cauza faptului că nu s-a mai reparat drumul deloc în ultimii doi ani, s-au făcut şanţuri şi e greu să ajungem la propriile locuinţe. Pe strada Coasta, zona în care accesul de face în apropierea Cărţii Funciare, locuim în jur de 10 familii. Luna aceasta am depus la Primăria Petroşani două cereri pentru a solicita ajutor pentru repararea drumului. Nu am primit niciun răspuns la cererea

noastră, reprezentanţii autorităţilor făcând referire doar la branşarea la apă potabilă. Noi o să depunem în continuare cereri, sperăm ca într-un final să se rezolve şi problema aceasta deoarece nu am primit nici macar o rabă cu piatră în ultimii doi ani”, a declarat unul dintre locuitorii de pe strada Coasta. Locuitorii din această zonă au primit un răspuns de la Primăria Petroşani în care li se spune că ApaServ Valea Jiului are această stradă cuprinsă în programul de investiţii prioritare 2015-2020, sin-

gura problemă fiind aceea că pe fonduri europene nu se pot executa lucrări pe proprietăţi private. Asta deşi drumul este considerat de utilitate publică şi nu proprietate privată. Reprezentanţii Primăriei Petroşani spun că urmează să se ocupe şi de această stradă, însă nu se ştie când. Iulia BĂLUŞĂ