Pag. 2, 4
}nc= o dat= Pag. 5 despre digitalizarea carnetelor de munc=
La 50 de ani, Pag. 6, 7, 8 gr=dini\a de copii din Mateu\i arat= ca nou= Cele mai stringente probleme, discutate ]n [edin\a operativ=
Seminare pentru lideri [i antrenori ai Proiectului OFFS Moldova [i SSP
Schimbarea la fa\= a Domnului Iisus Hristos Beneficiile uimitoare ale strugurilor Dulcea\= din piersici
G`nduri care impresioneaz= "F=r= s=n=tate, via\a nu este via\=; este doar o stare de nelini[te [i de suferin\=".
Francois RABELAIS
Ziarul care st= de vorb= cu oamenii
Nr. 29 (73), 17 august 2018 Zi de frumoas= duminic=. Soarele de august e fierbinte de draga diminea\=, dar ]n parcul din centrul satului Pripiceni-R=ze[i e r=coare, confortabil [i atmosfer= de s=rb=toare. P`lcuri de s=teni, aduna\i gr=m=joar=, mai schimb= c`te o vorb=-dou=,
bucur`ndu-se s=-i ]nt`lneasc= aici pe unii dintre fo[tii colegi de [coal=, prieteni stabili\i departe de ba[tina, care i-a crescut [i i-a trimis ]n lume, spre a duce cu destoinicie prin \ar= [i nu numai bunul nume al r=ze[ului pripicenean.
O via\= de om ]n "Credin\=, dragoste [i dor" Aculina POPA
L`ng= f`nt`na din parc, membrele Ansamblului grupului de ini\iativ= "Razele speran\ei" sunt numai griji - potrivesc lucrurile cum [tiu ele mai bine pentru reu[ita s=rb=torii ce urmeaz=. Iar s=rb=toarea este inedit= pentru satele noastre, or, nu-mi mai amintesc s= fi participat vreodat= la o veritabil= Zi a Poeziei ]ntr-o localitate rural=. Iar aici, evenimentul, creat prin contribu\ia esen\ial= a doamnei Teodora Butucel, se dore[te s= cunoasc= continuitate [i s= devin= tradi\ional. Dar s= le lu=m pe r`nd. Acum ceva timp, ]ntre locuitorii comunei Pripiceni-R=ze[i, prim=ria local= [i AO "HelpAge International" s-a legat o frumoas= colaborare spre binele cet=\enilor celor dou= sate - Pripiceni-R=ze[i [i PripiceniCurchi, materializat= prin implementarea mai multor proiecte. {i atunci c`nd partenerii pripicenenilor au ]ntrebat dac=
]n sat, printre oamenii ajun[i la v`rsta ]n\elepciunii, este cineva care face poezie, r=spunsul a fost unanim - doamna Teodora Butucel. Astfel,
doamna profesoar= a adunat toate caietele [i blocnotes-urile, ]n care, de-a lungul vie\ii, [i-a rev=rsat tr=irile, ]nm=nunchindu-le ]ntr-o culegere
de poezii cu frumosul nume "Credin\=, dragoste [i dor", la apari\ia editorial= a c=reia a contribuit AO "HelpAge International". Iar lansarea plachetei de versuri autoarea a \inut s-o fac= parte component= a Zilei Poeziei ]n comuna Pripiceni-R=ze[i, pentru reu[ita primei edi\ii a c=reia s-a muncit mult [i cu dedica\ie. Astfel, organizatorii au \inut cu tot dinadinsul s= ini\ieze [i un concurs de poezie printre locuitorii comunei. Participan\ii s-au dovedit a fi destul de mul\i, aspect care ne vorbe[te despre faptul c= ]n cele dou= sate ale noastre avem destui locuitori ]mp=timi\i de cuv`ntul frumos me[te[ugit [i a[ezat ]n vers. Moderat= de dou= foste eleve ale dnei Butucel - Valentina Cojocari [i Arina |urcan, s=rb=toarea a demarat cu ie[irea pe scena improvizat= a membrelor Ansamblului "Razele speran\ei". }ntre timp, c`teva feti\e frumoase, purt`nd straie populare, salutau spectatorii, servindu-i moldovene[te, cu Sf`r[it ]n pag. 3
Stima\i constructori din raionul Rezina! E binecunoscut c= construc\iile reprezint= implicarea cea mai mare a omenirii, din punct de vedere al crea\iei, al dorin\ei de-a face ordine ]n aceast= lume interesant=, dar totodat= haotic=. Istoria construc\iilor ne demonstreaz= c= cel mai important element al omului este puterea crea\iei, acea putere care ne-a obligat s= ]ncepem lupta cu natura pentru a ne asigura un ad=post. Ziua Constructorului este marcat= ]n egal= m=sur= de to\i cei care contribuie la crearea imaginii despre \ar= prin edificarea unor construc\ii moderne, originale [i de calitate - constructori, arhitec\i, proiectan\i, designeri, lucr=torii din industria materialelor de construc\ii. V= doresc tuturor, stima\i angaja\i ai acestei sfere din raionul Rezina, prosperitate [i realiz=ri ]n tot ce face\i, armonie [i bun=stare ]n familie [i v= mul\umesc pentru tot ceea ce face\i zi de zi, particip`nd la ]mbun=t=\irea condi\iilor de trai [i la schimbarea aspectului arhitectural al satelor [i ora[ului raionului. Cu mult respect, Eleonora GRAUR, pre[edintele raionului Rezina
Mult stima\i colegi, lucr=tori ]n construc\ii! Cu prilejul s=rb=torii profesionale v= aduc sincere felicit=ri [i ur=ri de bine, s=n=tate, ]ncredere ]n propriile for\e, mult succes ]n scopul dumneavoastr= nobil de a sem=na [i de a cultiva dragostea pentru aceast= profesie. Consider aportul speciali[tilor din domeniul construc\iilor din raionul Rezina foarte important pentru prosperarea economic= a localit=\ilor noastre. Gra\ie muncii dumneavoastr= asidue, realizat= cu mult= dedica\ie [i profesionalism, ast=zi, ]n localit=\ile raionului se produc multe schimb=ri ]n bine - cl=diri moderne [i originale, obiecte de infrastructur=, menite s= serveasc= necesit=\ilor locuitorilor. V= doresc [i pentru viitor multe, multe realiz=ri ]n acest domeniu. Cu tot respectul, Marcel RUSU, [eful sec\iei CGCD Rezina
Stima\i lucr=tori financiari din raion! V= adresez sincere felicit=ri cu ocazia s=rb=torii profesionale. V= doresc o s=n=tate trainic=, un cuget senin ]ntotdeauna [i numai succese ]n lumea cifrelor, ghid`ndu-le fiecare la locul ei. }n familii s= ave\i pace, ]n\elegere [i bun=stare. Via\a s= v= fie ]ndelungat= [i frumoas=! Nu-i u[or s= orientezi cifrele cu pricepere acolo unde se cere, dar, fiind profesioni[ti, o face\i cu iscusin\=, ]ndeplinindu-v= obliga\iunile cum se poate mai bine. V= doresc [i pentru viitor s= ave\i numai succese, dar [i s=n=tate, r=bdare, ]n\elepciune [i ]nc= s= poseda\i toate cele mai frumoase calit=\i omene[ti. V= mai doresc, clar lucru, ca munca s= v= fie apreciat= [i s= ave\i stima celor pentru care munci\i. La mul\i ani! Cu mult respect, Eleonora GRAUR, pre[edintele raionului Rezina
2
Nr. 29 (73), 17 august 2018
Casa Na\ional= de Asigur=ri Sociale realizeaz= procesul de scanare a informa\iei din carnetele de munc= pentru perioada de p`n= la 01.01.1999. Institu\ia s-a conformat prevederilor Hot=r`rii Guvernului nr. 426 din 15.05.2018 cu privire la unele aspecte ce \in de eviden\a stagiului de munc=.
}nc= o dat= despre digitalizarea carnetelor de munc=
Tatiana BATIST}, [eful Direc\iei Casei Teritoriale de Asigur=ri Sociale Rezina
Conform hot=r`rii respective de Guvern, fiecare angajator este obligat s= prezinte la Casa Teritorial= de Asigur=ri Sociale (CTAS), de la locul de ]nregistrare, carnetele de munc= ale persoanelor asigurate, angajate prin contract individual de munc=, persoanelor aflate ]n rela\ii de munc= sau ]n alte forme de ocupare a for\ei de munc= ]n baza carnetului de munc=, care au avut perioade de activitate de munc= ]nainte de 1 ianuarie 1999, nu au atins ]nc= v`rsta de pensionare [i nu primesc pensie pentru limit= de v`rst= ]n sistemul public de asigur=ri sociale. Amintesc c= carnetele de munc= se depun de c=tre angajator, ]n original, ]mpreun= cu o list= de angaja\i, ]n care se indic= codurile personale de asigur=ri sociale CPAS sau codul IDNP. Casa teritorial= prime[te de la angajatori carnetele de munc= ]n baza unui act de predare-primire, care se completeaz= ]n dou= exemplare.
Unul revine angajatorului, iar al doilea r=m`ne la CTAS. Modul [i graficul de scanare a fost aprobat printr-un act normativ intern al Casei Na\ionale de Asigur=ri Sociale. Astfel, ]n rubrica "Pentru pl=titorii de contribu\ii", compartimentul "Regulamente" poate fi g=sit "Regulamentul privind scanarea informa\iei din carnetele de munc= pentru perioada realizat= p`n= la 01.01.1999", aprobat prin Ordinul pre[edintelui CNAS nr. 67-A din 18.05. 2018. Tot aici poate fi g=sit [i "Graficul de prezentare de c=tre angajatori a carnetelor de munc=" la CTAS. }ntru realizarea deplin= a prevederilor Hot=r`rii Guvernului nr. 426 din 15 mai 2018 "Cu privire la unele aspecte ce \in de eviden\a stagiului de munc=", Casa Teritorial= de Asigur=ri Sociale (CTAS) Rezina anun\= persoanele fizice, care au realizat stagiu de munc= p`n= la 01 ianuarie 1999, nu sunt angajate ]n c`mpul muncii [i nu au atins v`rsta de pensionare s= prezinte individual la CTAS carnetul de munc= pentru a fi scanat= informa\ia privind stagiul respectiv de munc=. Informa\ia ]n cauz= are drept scop completarea conturilor personale de asigur=ri sociale cu datele referitoare la stagiul de munc= realizat p`n= la 1 ianuarie 1999. Pentru informa\ii adi\ionale pute\i apela numerele de telefoane: (0254) 2-39-61; (0254) 2-15-36 - persoane responsabile.
Tineri rezineni au s=rb=torit la Cahul Iuliana POPA-CRUDU
Ora[ul Cahul, ]n acest an, a fost desemnat Capitala Tineretului-2018. }n acest sens, pe data de 12 august curent, ]n parcul "Grigore Vieru" din Cahul, a fost celebrat= Ziua Interna\ional= a Tineretului, cu participarea a aproximativ 3000 de tineri din toate raioanele \=rii. Cu acest prilej, un grup de tineri, membri ai Consiliului raional al tinerilor din raionul Rezina, au dat curs invita\iei, deplas`ndu-se la s=rb=toare [i demonstr`nd interes
Judec=toria Orhei, sediul Rezina, ]n conformitate cu prevederile art. 108 din Codul de procedur= civil= al RM, solicit= prezentarea ]n calitate de p`r`t= a lui {olcan Elena, a. n. 12.01.1981, cu ultimul domiciliu cunoscut ]n satul Pereni, raionul Rezina, pentru ziua de 05 septembrie 2018, ora 08:00, ]n localul Judec=toriei Orhei, sediul Rezina, (or. Rezina, str. Voluntarilor, nr. 3), sala nr. 3, unde va avea loc examinarea cererii de chemare ]n judecat=, ]naintat= de c=tre prim=ria satului Pereni ]mpotriva lui {olcan Elena, cu privire la dec=derea din drepturi p=rinte[ti. }n caz de neprezentare, cauza va fi examinat= ]n lipsa p`r`tei. Judec=tor - Ivan PARII
os, apoi a urmat o proiec\ie de film ]n aer liber. Manifestarea consacrat= Zilele Interna\ionale a Tineretului face parte din cadrul Proiectului "Cahul - Capitala Tineretului-2018" [i este organizat= ]n colaborare cu Ministerul Educa\iei, Culturii [i Cercet=rii al Republicii Moldova, prim=ria municipiului Cahul, "POT Music", Asocia\ia Ob[teasc= "Perspectiva".
Plata ]n avans a subven\iilor
Vera CERNEGA, [eful Direc\iei Agricultur=, Alimenta\ie, Arhitectur= [i Cadastru
Cita\ie public=
fa\= de noile experien\e, de activit=\ile interesante, petrec`nd timpul deosebit al=turi de semenii lor. Evenimentul a fost pus bine la punct, astfel, parcul a fost ]mp=r\it pe zone - zona camping, activit=\i sportive [i o prezentare special= din partea aso- cia\iei de scou\i din Cahul. Organizatorii au mai pus la dispozi\ia participan\ilor o expozi\ie ]n aer liber a me[terilor populari, t`rgul ONG-urilor, iar pentru cei ]nfometa\i - zona food and drinks, care ia a[teptat pe to\i cu cele mai deosebite gust=ri tradi\ionale ale regiunii de sud. Ziua Interna\ional= a Tineretului-2018 a culminat cu un concert grandi-
Recent, ]n incinta s=lii de [edin\e a Cosiliului raional Rezina, a avut loc un seminar raional la tema "Acordarea subven\iilor ]n avans pentru proiectele start-up din Fondul na\ional de dezvoltare a agriculturii [i mediului rural", ]n baza regulamentului aprobat prin Hot=r`rea de Guvern cu nr. 507 din 30 mai 2018. Seminarul a fost organizat de c=tre Direc\ia Agricultur=, Alimenta\ie, Arhitectur= [i Cadastru
(DAAC) a Consiliului raional Rezina, ]n persoana [efului direc\iei, cu suportul Oficiului teritorial Orhei al Agen\iei de Interven\ii [i Pl=\i pentru Agricultur=, ]n persoana lui Valerian Corobc=, cu participarea poten\ialilor antreprenori [i tineri antreprenori din domeniul agriculturii din localit=\ile rurale, speciali[tilor DAAC [i speciali[tilor din domeniul funciar ai prim=riilor. Alocarea subven\iei ]n avans urm=re[te ]ncurajarea cre=rii ]ntreprinderilor mici de c=tre tineri fermieri [i femei fermieri, ]mbun=t=\irea performan\elor economice ale acestora, crearea noilor locuri de munc=, cre[terea investi\iilor ]n tehnologii. Alocarea subven\iilor ]n avans este determinat= de: accesul limitat al ]ntreprinderilor mici la sursele de creditare, la resursele informa\ionale privind oportunit=\ile de dezvoltare a unei afaceri ]n Republica Moldova; insuficien\a p`rghiilor de sus\inere a ini\ierii unei afa-
ceri; nivelul sc=zut al atractivit=\ii activit=\ilor economice, inclusiv nivelul sc=zut de dezvoltare al ]ntreprinderilor mici din zonele rurale; insuficien\a abilit=\ilor antreprenoriale ale poten\ialilor tineri fermieri [i femei fermieri; insuficien\a mijloacelor financiare pentru ini\ierea unei afaceri; necesitatea sporirii competitivit=\ii produselor agroalimentare autohtone pe pie\ele de desfacere. Prevederile Regulamentului se extind asupra proiectelor start-up, conform art. 23, alin. (1) din Legea nr. 276 din 16 decembrie 2016 cu privire la principiile de subven\ionare a produc=torilor agricoli. Subm=surile sunt: stimularea investi\iilor pentru producerea legumelor [i a fructelor pe teren protejat (sere, solarii, tuneluri); stimularea investi\iilor pentru ]nfiin\area, modernizarea [i defri[area planta\iilor multianuale, inclusiv a planta\iilor viticole [i a planta\iilor pomicole; stimularea in-
vesti\iilor pentru utilarea [i renovarea tehnologic= a fermelor zootehnice; stimularea procur=rii animalelor de pr=sil= [i men\inerii fondului genetic al acestora; stimularea investi\iilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare [i procesare. Valoarea investi\iei solicitate, conform proiectului investi\ional integrat, nu dep=[e[te 1000000 de lei din valoarea total= a investi\iei, cu o perioad= de implementare de cel mult 24 de luni. Valoarea maxim= a subven\iei ]n avans, acordat= unui produc=tor agricol debutant, va constitui 65%, inclusiv valoarea subven\iei majorate, din valoarea costurilor eligibile. Repartizarea aloca\iilor se va efectua anual de c=tre minister, ]n limitele stabilite, \in`nd cont de m=rimea anual= a Fondului na\ional de dezvoltare a agriculturii [i mediului rural. Condi\iile Regulamentului se aplic= p`n= ]n anul 2021.
3
Nr. 29 (73), 17 august 2018
O via\= de om ]n "Credin\=, dragoste [i dor" }nceput ]n pag. 1
p`ine [i sare. {i, bine]n\eles, cu c`te un p=h=ru\ de vin. Iar ]n calitate de confirmare a faptului c= tot ce fac, pentru ba[tina lor fac, de pe scen= a fost citit [i imnul satului, o crea\ie ce apar\ine pripiceneanului Ion Perciun [i care, dup= cum a fost men\ionat la s=rb=toare, a[teapt= punerea pe note, ca s= se transforme ]ntrun adev=rat imn al acestei a[ez=ri de oameni vrednici [i gospodari. Organizatorii, protagonista [i toat= lumea bun= de la s=rb=toare au fost saluta\i de c=tre primarul comunei, Iacob Frunz=, de c=tre Cristina Pu\untica, coordonator de proiect ]n cadrul AO "Help Age International", care au apreciat evenimentul [i i-au dorit frumoas= continuitate. Vorbind ]n fa\a cons=tenilor, autoarea Teodora Butucel a \inut s= men\ioneze: "Toate tr=irile mele sunt aici, ]n aceast= c=r\ulie. Mul\umesc din suflet colegelor pentru suportul moral ]n editarea acestei plachete de versuri, ]n care [i-au f=cut cas= bun= vibra\iile sufletului meu. Nu sunt Grigore Vieru, nu sunt Leonida Lari, sunt un om de r`nd, ca [i to\i dumeavoastr=, iar prin poeziile din carte mi-am exprimat sentimentele ]n diferite perioade [i situa\ii ale vie\ii. Mul\umesc mult [i AO "HelpAge International" pentru sus\inerea ]n editarea acestei c=r\i, care ]mi este un copil scump ca [i cei doi biologici. La fel, mul\umesc fostei colege Lidia Popa, care ma sus\inut [i m-a ]ncurajat, administra\iei publice locale, primarului, tuturor angaja\ilor prim=riei pentru suport moral [i material. Cartea are 5 compartimente, poeziile se citesc u[or. Am scris ]nt`i pentru cei mici. Apoi pentru tineri, despre dragoste, care este temelia fiin\=rii omului, apoi despre ni[te regrete, tr=ite la plecarea pe drumul ne]ntoarcerii a marilor oameni de litere de la noi. "C`nd pl`nge sufletul cuiva e trist [i pixu-n m`na mea" e un alt capitol al plachetei de versuri. Ast=zi o s= auzi\i din fiecare compartiment c`te ceva", a mai spus dna Butucel. Apoi, r`nd pe r`nd, poezii din crea\ia Teodorei Butucel au ajuns la urechile [i inimile spectatorilor, fiind rostite de copila[i din sat, aceste flori ale vie\ii noastre, care dau sens existen\ei umane. Iar drept r=splat= pentru trud=, Z`na Florilor le punea pe cap c`te o coroni\=, ]mpletit= din tradi\ionalele \ig=ncu[i [i nemuritorul, mereu pre-
zentul ]n via\a noastr= busuioc, [i ]i servea cu dulciuri. A declamat din crea\ia sa [i autoarea, vorbindule celor prezen\i, ]n versuri, despre lucruri dragi [i scumpe fiec=ruia dintre noi: p=rin\i, copil=rie, ba[tin=, [coal=, vecini... }n acest sens, destul de frumoas= [i sugestiv= mia p=rut poezia "Floare de salc`m", pe care v-o propun [i dumneavoastr=, dragi cititori. Floare de salc`m Floare de salc`m De pe Valea Crucii, Bate v`ntul lin, Dorul m= str=punge. Floare de salc`m
Cu gustul dulceag, C`nd am fost bolnav=, Tu m-ai vindecat. Floare de salc`m De pe Valea Crucii, Vin s= m= ]nchin Leag=nului dulce. Leag=nul meu sf`nt Este satul meu, Floare de salc`m Este neamul meu. Iar poezia "L=sa\i-m=", declamat= de Ana-Alberta Borcan, a trezit fiori ]n sufletul fiec=ruia, care [ia amintit de drama basarabenilor deporta\i. Referitor la aceast= crea\ie, Teodora Butucel a \inut s= men\ioneze c= a studiat mai multe materiale de arhiv= ]n privin\a moldove-
nilor no[tri deporta\i [i c= ]n fiecare strof= din aceast= poezie e oglindit= c`te o via\=, ce a avut nenorocul s= guste din amarul [i calvarul deport=rilor. Au fost interpretate [i c`ntece pe versurile autoarei, cu un buchet de melodii au evoluat membrii ansamblului de fluieri[ti de la gimnaziul din localitate, dar [i fetele din "R=ze[eanca", care au amintit, ]nc= o dat=, de "Dorul Basarabiei", ce ne macin= ]ntreaga via\=... }nc=rcat de amintiri frumoase, aprecieri [i emo\ii deosebite a fost momentul recuno[tin\ei, de care doamna profesoar= Teodora Butucel s-a bucurat din partea elevilor diferitor promo\ii, dar [i din partea colegilor de c`ndva. V=dit emo\ionat=, cu bra\ele pline de flori, eroina zilei a spus: "V= sunt profund recunosc=toare pentru tot ceea ce a\i f=cut ast=zi [i s= [ti\i - o s= m= consider mereu profesor, nicidecum fost profesor". Cu interes l-au ascultat cei prezen\i [i pe dl Simion Botnari de 84 de ani, venit la Ziua Poeziei tocmai din satul V=sc=u\i, raionul Flore[ti, la invita\ia AO "HelpAge International", dup= care au fost f=cute publice totalurile concursului de poezie. Structurat pe categorii de v`rst=, concursul s-a bucurat de o participare notorie, ]nving=torii fiind distin[i cu diplome [i cadouri. O parte dintre ei, printre care Vasile Gobjil=, Grigore Bejan, Aurica Borcan, Ana-Alberta Borcan etc, au declamat din poeziile proprii. Astfel, comunitatea a descoperit c= pripicenenii sunt buni [i la poezie, iar pe viitor aici ar putea fi constituit un cenaclu literar, care s=-i adune pe cei ce fac poezie [i cei care iubesc s-o asculte. Iar la viitoarea edi\ie a Zilei Poeziei s= se vin=, dup= cum s-au exprimat [i primarul Iacob Frunz=, dar [i Teodora Butucel, cu noi apari\ii editoriale. S=rb=toarea a culminat cu o frumoas= Hor= a unirii, dansat= emo\ionant de c=tre toat= lumea prezent= [i cu un ]ndemn, venit din partea dnei Teodora - de unire a locuitorilor comunei ]n numele faptelor bune pentru localitate [i al d=inuirii neamului nostru ]n timp [i spa\iu. Sincere felicit=ri, stimat= doamn= Teodora, cu prilejul acestei apari\ii editoriale (prima pentru satul nostru), s=n=tate, succese, recuno[tin\=, oameni buni ]n preajm= [i la mul\i ani cu vrednicie, pentru neam, pentru mo[ie!
Exemplu bun pentru fiecare Simion ARNAUT din satul Cuz=uca
Mult stima\i cet=\eni din satul Cuiz=uca [i din satele de vecin=tate! Sunt profund entuziasmat de faptul c= localitatea noastr= ][i schimb= vestimenta\ia, adic=, ]nf=\i[area, pe zi ce trece. Strada principal= este iluminat= [i asfaltat=, sunt trotuare... Dar nu ne limit=m aici, deja au ]nceput lucr=rile de reparare a por\iunii de drum din cadrul Programului "Drumuri bune pentru Moldova". }n sat avem 5 magazine, liceu, gr=dini\=, prim=rie, cas= de cultur=, cl=dire bine amenajat= pentru urgen\=, punct medical [i un post de pompieri. Toate aceste cl=diri se afl= ]n centrul satului, ]nconjurate de drum asflatat. Centrul localit=\ii este ]n continu= dezvoltare, majoritatea cet=\enilor din sat se str=duie s=-[i amenajeze gospod=riile pentru a fi un exemplu [i pentru al\ii. Persoanele men\ionate mai jos merit= s= fie cunoscute [i s= serveasc= ca pild= pentru fiecare dintre noi. Cine dore[te, poate veni [i admira cur\ile urm=torilor cet=\eni: Sergiu Apostol, Iacob Cojocar, Ion Neghin=, Gheorghe Rusu, Alexandru Rusu, Andrei Duca, Anatolie Duca, Pavel Duca, Mihail Malair=u, Liza Clima, Fiodor Casianovici, Ion M`\u, Eleonora Nicolau, Feodosii Teut.
Recuno[tin\= pre[edintelui Un grup de cet=\eni ai satului |areuca, pentru care semneaz= Zinaida H~NCU
}n anul 2004, un grup de cet=\eni din satul |areuca [i-au ales un comitet de strad= [i au hot=r`t s= uneasc= o conduct= de ap= de la f`nt`na artezian= care era amplasat= pe teritoriul satului. De atunci au trecut ani [i la traseul respectiv de ap= s-au conectat mai multe familii. }n final, cei care au fost cu ini\iativa au r=mas f=r= ap=, dar pentru noi aceasta era o problem= strig=toare la cer, fiindc= ]n v`rful dealului, pe timp de var=, apa ]n f`nt`ni seac=. Am hot=r`t s= ne adres=m pre[edintelui raionului Rezina, dna Eleonora Graur. Dumneaei ne-a primit, ne-a ascultat p=sul [i ne-a propus s= adun=m cet=\enii cu pricin= undeva ]n mahala. Astfel, oamenii interesa\i de prolem= s-au adunat la ora stabilit=. Dumneaei, ]mpreun= cu dl Petru Vutcariov, membrii prim=riei, ]n frunte cu primarul de |areuca, dl Mihail Olari, [i al\i reprezentan\i din cadrul raionului, au venit s= se ]nt`lneasc= cu cet=\enii. Doamna Eleonora ne-a ascultat cu aten\ie, nea lini[tit spiritele [i a promis c= va face tot posibilul ca oamenii s= aib= ap=. }ntr-adev=r, peste c`teva zile lucr=rile au ]nceput [i problema a fost rezolvat= pozitiv. Cet=\enii sunt foarte mul\umi\i [i aduc sincere mul\umiri din suflet doamnei pre[edinte Eleonora Graur, tuturor celor implica\i ]n solu\ionarea problemei noastre, pentru aceast= mare bucurie pe care nea adus-o ]n case.
Centru Comunitar la S=m=[cani Pentru conformitate, Iuliana POPA-CRUDU
Pe data de 10 august 2018, Grupul de Ini\iativ= "Seniorii Activi" [i prim=ria S=m=[cani din raionul {old=ne[ti au organizat o s=rb=toare cu prilejul deschiderii Centrului Comunitar "B=tr`ne\e Activ=", desf=[urat= ]n incinta gr=dini\ei din localitate. La eveniment au participat oaspe\i din satul S`rcova, raionul Rezina, [i din satul R=spopeni, {old=ne[ti. Centrul comunitar asigur= accesul la activit=\i sociale, educa\ionale [i recreative a cel pu\in 300 de persoane ]n etate din comunitatea local=, sus\in`nd astfel integrarea social= a acestora. Condi\iile noi create faciliteaz= participarea s=pt=m`nal= a cel pu\in 40 de persoane ]n etate, copii, tineri [i adul\i la Clubul Gastronomic, Clubul teatral, Clubul de artizanat [i cel sportiv, de asemenea dezvolt= [i promoveaz= voluntariatul ]n r`ndul v`rstnicilor, toate ac\iunile urm=rind implementarea [i promovarea ]mb=tr`nirii active [i s=n=toase. Prim=ria [i grupul de Ini\iativ= al "Seniorilor Activi" urmeaz= s= asigure administrarea spa\iului [i vor supraveghea buna func\ionare a activit=\ilor. Centrul Comunitar "B=tr`ne\e Activ=" a fost creat la propunerea Grupului de Ini\iativ= "Seniorii Activi" cu suportul financiar al prim=riei S=m=[cani [i Crucii Ro[ii din Elve\ia, prin intermediul proiectului "}mb=tr`nire [i S=n=tate", implementat de c=tre "HelpAge International" ]n parteneriat cu AO "Casmed".
4
Nr. 29 (73), 17 august 2018
F=r= politic= Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI
"Moldova IT park" ]n continu= cre[tere 245 de companii autohtone [i str=ine din domeniul tehnologiei informa\iei au aderat la primul parc IT din \ara noastr= - "Moldova IT park", ]ncep`nd cu 1 ianuarie curent, ceea ce constituie mai mult de jum=tate din companiile cu profil IT din \ar=. {i interesul din partea companiilor IT este ]n continu= cre[tere - doar ]n luna iulie num=rul reziden\ilor parcului a crescut cu 28, iar venitul din v`nz=ri sa majorat p`n= la 1,7 miliarde de lei.
Printre facilit=\ile acordate reziden\ilor parcurilor IT se num=r= achitarea impozitului unic, ]n m=rime de 7%, din venitul din v`nz=ri, precum [i eliminarea barierelor birocratice. Astfel, a fost simplificat= procedura de raportare [i redus= la minimum interac\iunea cu institu\iile statului. De asemenea, parcul ofer= un regim virtual de func\ionare - reziden\ii acestuia ][i pot desf=[ura activitatea [i beneficia de facilit=\ile acordate chiar din propriile oficii sau re[edin\e, dup= o ]nregistrare prealabil=. Salariul mediu ]n sectorul IT este de 17000 de lei. Primul parc IT din Republica Moldova [i-a ]nceput activitatea la 1 ianuarie curent, fiind creat la ini\iativa prim-ministrului Pavel Filip. Parcul a fost fondat pe un termen de 10 ani. }n aceast= perioad=, num=rul reziden\ilor parcului urmeaz= s= ating= cifra de circa 400 de companii IT, s= fie create noi locuri de munc= [i atrase investi\ii locale [i str=ine. Surs=: basarabia.md
Examenele de BAC, monitorizate video [i ]n continuare Serviciul Tehnologia Informa\iei [i Securitate Cibernetic= va sus\ine ]n continuare buna desf=[urare a examenelor de BAC prin monitorizarea video. Directorul Serviciului Tehnologia Informa\iei [i Securitate Cibernetic= (STISC), Serghei Popovici, ]n cadrul unui dialog constructiv, \inut cu directorul Agen\iei Na\ionale pentru Curriculum [i Evaluare, Anatolie Topal=, a abordat mai multe subiecte importante, ce \in de parteneriatul dintre institu\iile pe care le reprezint=. }n acest sens s-a discutat at`t asupra situa\iei curente a proiectelor implementate, c`t [i despre viziunile de viitor. Ca rezultat al colabor=rii eficiente dintre Ministerul Educa\iei, Culturii [i Cercet=rii, Agen\ia Na\ional= pentru Curriculum [i Evaluare [i Serviciul Tehnologia Informa\iei [i Securitate Cibernetic= (STISC), deja de mai mul\i ani func\ioneaz= Sistemul de Monitorizare Video a Examenelor de Bacalaureat ]n Republica Moldova. STISC asigur= mentenan\a [i suportul tehnic ale sistemului de supraveghere video, precum [i crearea [i mentenan\a canalelor VPN pentru transmiterea securizat= a informa\iei, din centrele de BAC pe ]ntreg teritoriul Republicii Moldova. "Transparen\a este un factor important ]n asigurarea unui sistem de ]nv=\=m`nt corect, ]n acest sens aplic=m solu\iile [i m=surile necesare pentru a asigura securitatea [i integritatea examenelor de Bacalaureat, prin utilizarea instrumentelor de supraveghere video a acestora", a men\ionat Serghei Popovici. La r`ndul s=u, Anatolie Topal= a remarcat, c= proiectul a condus at`t la o dezvoltare favorabil= a desf=[ur=rii eficiente a examenelor de BAC, c`t [i la mic[orarea num=rului de fraude. STISC va sus\ine [i pe viitor proiectele ce duc la eficientizarea [i dezvoltarea institu\iilor guvernamentale [i la oferirea serviciilor de calitate cet=\enilor. Surs=: curentul.md
Seminare pentru lideri [i antrenori ai Proiectului OFFS Moldova [i SSP Pentru conformitate: Aculina POPA
De asemenea, Natalia Ceban, inspector federal FMF, a prezentat o informa\ie ampl= despre dezvoltarea fotbalului feminin ]n \ara noastr= [i rolul Proiectului Open Fun Football Schools Moldova ]n atragerea fetelor pentru practicarea sportului-rege. Participan\ii, care reprezint= 12 [coli de fotbal (Rezina, Slobozia Du[ca, {tefan-Vod=, Soroca, Real-Succes, Grigoriopol, Anenii Noi, Cead`r-Lunga, Ocni\a, Ungheni, Bender, Cahul) sus\in lec\ii teoretice [i practice, iar pe 15 august liderii [i antrenorii OFFS au participat la un festival fotbalistic al=turi de peste 150 de b=ie\i [i fete (U-6 [i U11). De asemenea, se desf=[oar= activit=\i culturalsportive ]n cadrul Programului special SSP (Sport{coal=-Poli\ie). Din partea raionului Rezina, ]n proiect particip= Eugenia Patic [i Serghei Ciorici (Echim=u\i), Mihail Corcevoi [i Liubovi Colesnic (Cini[eu\i), Lucia Burjacovschi (Gordine[ti), Ana Onil=, Nicon
}n perioada 13-17 august 2018, la Centrul de preg=tire al selec\ionatelor Moldovei de la Vadul lui Vod=, Federa\ia Moldoveneasc= de Fotbal, ]n parteneriat cu Inspectoratul General al Poli\iei, desf=[oar= dou= seminare pentru 166 de lideri [i antrenori ai Proiectului Open Fun Football Schools Moldova [i SSP (Sport-{coal=-Poli\ie).
La ceremonia de inaugurare a seminarului, cu un mesaj de salut s-a adresat Svetlana Patra[, Asistent al Coordonatorului Proiectului Open Fun Football Schools, [i Dorel Nistor, [ef al Sec\iei Siguran\= copii a Direc\iei Activit=\i comunitare a Direc\iei Generale Securitate Public= a Inspectoratului General al Poli\iei.
Gobjil= [i Larisa Perciun (Pripiceni-R=ze[i), Tudor Opinc=, Maria Luchian, Marinela M`\u [i Galina Opinc= (Cuiz=uca), Anatolie Popa (Inspectoratul de Poli\ie Rezina) [i Vasile Gobjil= (Consiliul raional Rezina).
Buna desf=[urare a evenimentului este asigurat= de c=tre Departamentul Tehnic al Federa\iei Moldovene[ti de Fotbal. La seminar particip= Valentin Chicu, asistent al Coordonatorului Proiectului OFFS, Iana Pogarevici, Vladislav Pocotilo, Victor Mardari, Ion |elic, Vasile Toloconnicov, C=t=lin Pidghirn`i, Maria Scurtul, instructori OFFS Moldova, Natalia Gaidibadi, [ef al Sec\iei Planificare, Analiz= [i Control al
Direc\iei Management Opera\ional al Inspectoratului Na\ional de Patrulare. Programul special SSP (Sport-{coal=-Poli\ie) ][i propune drept scop completarea [i ]mbun=t=\irea ini\iativelor [i a ac\iunilor pentru copii [i tineret, care se deruleaz= separat de c=tre poli\ie, sectorul [colar [i cluburile sportive. Ini\iativa Sport-{coal=Poli\ie promoveaz= apropierea eforturilor comune la nivel local de prevenire a criminalit=\ii juvenile, fiind orientat= spre resocializarea copiilor delicven\i prin implicarea acestora ]n activit=\i culturalsportive. Proiectul CCPA/OFFS este implementat ]n \ara noastr= de c=tre organiza\ia neguvernamental= CCPA din Danemarca [i FMF din anul 2006, de asemenea fiind sus\inut de Guvernul Suediei. Principalele obiective ale proiectului sunt promovarea fotbalului ]n toate regiunile Moldovei [i acordarea asisten\ei metodice [i tehnice asocia\iilor, cluburilor [i [colilor de fotbal.
5
Nr. 29 (73), 17 august 2018
Pagina Consiliului raional Rezina La 50 de ani, gr=dini\a de copii din Mateu\i arat= ca nou= Pe data de 08 august curent, pre[edintele raionului Rezina, Eleonora Graur, a participat la redeschiderea gr=dini\ei din satul Mateu\i, care acum 50 de ani a fost construit=, iar recent a fost renovat= pentru prima dat= ]n cadrul "Programului de asisten\= tehnic= [i financiar=, acordat= de Guvernul Rom`niei pentru institu\iile pre[colare din Republica Moldova" [i administrat de Fondul de Investi\ii Sociale din Moldova (FISM). Iuliana POPA-CRUDU
}n cadrul evenimentului au participat: ambasadorul Rom`niei ]n Republica Moldova, Daniel Ioni\=, primarul comunei Valea Seac=, jude\ul Bac=u,
Ion Prav=\, secretarul de stat al Ministerului Educa\iei, Culturii [i Cercet=rii, Angela Cutasevici, [eful Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport Rezina, Lilia Lazari, [efi ai serviciilor desconcentrate din raion, bunici, p=rin\i [i copii. }n contextul s=rb=torii, ambasadorul Daniel Ioni\= a reiterat sprijinul pe care ]l ofer= Rom`nia Republicii Moldova, iar gr=dini\a "Stelu\a" din satul Mateu\i este una dintre cele 845 de institu\ii pre[colare din Republica
Cele mai stringente probleme, discutate ]n [edin\a operativ= Iuliana POPA-CRUDU
a adus sincere mul\umiri Guvernului Rom`niei pentru sprijinul oferit gr=dini\ei din Mateu\i ]n asigurarea condi\iilor bune de activitate pentru copiii din localitate, care merit= [i au dreptul la o educa\ie timpurie de calitate. Cu ocazia evenimentului, primarul comunei Valea Seac= din Rom`nia, Ion Prav=\, [i primarul satului Mateu\i, Angela Ursache, au semnat un acord de ]nfr=\ire ]ntre cele dou= localit=\i. De men\ionat, c= gr=dini\a din satul Mateu\i din raionul Rezina, a beneficiat de lucr=ri ]n valoare de 3017774 de lei, dintre care Guvernul Rom`niei a oferit 2779909 de lei, iar contribu\ia lopublica Moldova, indife- cal= a constituit 237865 rent de etnie, confesiune de lei, bani care au fost folosi\i ]n montarea acosau limba vorbit=. Secretarul de stat, Angela Cutasevici, a men\ionat c= este fericit= s= fie prezent= la acest eveniment pentru a urm=ri fericirea de pe chipurile p=rin\ilor [i copiilor din aceast= localitate, care vor beneficia de condi\ii mai bune pentru desf=[urarea activit=\ilor, pentru dezvoltarea lor [i, implicit, a comunit=\ii. Pre[edintele raionului Rezina, Eleonora Graur, Moldova, care au beneficiat de fonduri oferite de Rom`nia prin respectivul program. La fel, a accentuat c=, prin asemenea proiecte, ][i doresc ca standardele europene s= intre ]n via\a cotidian= a tuturor locuitorilor din Re-
peri[ului [arpant, s-au efectuat lucr=ri de repara\ie a sistemelor de ap=, canalizare, ventilare [i a celui electric. Au fost instalate u[i [i ferestre, sa procurat mobilier pentru grupe [i echipament pentru terenul de joac=. De aceste condi\ii, vor beneficia 75 de copii cu v`rst= pre[colar= din localitate. Pentru renovarea [i dotarea gr=dini\elor din Republica Moldova, Rom`nia a alocat 26 de milioane de euro prin "Programul de asisten\= tehnic= [i financiar=, acordat= de Guvernul Rom`niei pentru institu\iile pre[colare din Republica Moldova". De aceste fonduri au beneficiat 845 de gr=dini\e, prin intermediul a 940 de proiecte gestionate de FISM.
Marcaje rutiere de aten\ionare a pietonilor la Rezina ora[ inscrip\ii de sensibilizare a pietonilor: "Ia-\i copilul de m`n=", "Fii Recent, Inspectoratul atent la drum", "Scoate General al Poli\iei a lansat c=[tile" etc. campania "Fii atent la trecere!", scopul fiind diminuarea considerabil= a num=rului de accidente rutiere, dar [i informarea cet=\enilor despre siguran\a rutier=. }n acest sens, angaja\ii Inspectoratului raional de Poli\ie Rezina [i angaja\ii Plutonului Rezina-{old=ne[ti al Batalionului nr. 2 al Brig=zii de patrulare a INP al IGP s-au al=turat campaniei [i au marcat la trecerile pietonale din Iuliana POPA-CRUDU
Startul [edin\ei operative din aceast= s=pt=m`n= a fost dat de c=tre pre[edintele raionului Rezina, Eleonora Graur, care a anun\at colegii referitor la dispozi\ia nr. 96 din 13 august 2018, cu privire la instituirea echipelor de control a institu\iilor de ]nv=\=m`nt preuniversitar din raionul Rezina. Pre[edintele raionului i-a ]ndemnat pe membrii comisiei s= demonstreze o atitudine corespunz=toare [i s= fie aten\i referitor la nivelul de preg=tire c=tre noul an de studii.
Potrivit [efului IP Rezina, Igor Botea, prin aceste mesaje Poli\ia dore[te s= reduc= considerabil num=rul de accidente ru-
tiere cu implicarea pietonilor. Aceste mesaje de sensibilizare vor continua s= apar= la mai multe treceri de pietoni din raionul Rezina. Campania "Fii atent la trecere!" va dura p`n= la data de 20 august. Dup= cum au men\ionat autorii campaniei, ]n total, ]n [ase luni ale anului 2018, s-au produs aproape 470 de accidente rutiere cu implicarea pietonilor. }n 140 de cazuri, trec=torii au fost lovi\i ]n timp ce se deplasau ori a[teptau pe trotuare sau zebre, iar alte 5 persoane [i-au pierdut via\a.
Dna pre[edinte a solicitat [efului Sec\iei Construc\ii, Gospod=rie comunal= [i Drumuri, Marcel Rusu, s= prezinte o informa\ie privind proiectul guvernamental "Drumuri bune pentru Moldova" - situa\ia real= ]n raionul Rezina, [i [efului SA "Drumuri" Rezina, Alexandru Ucrainciuc, o informa\ie referitoare la ]ntre\inerea drumurilor din raion, pentru ca ulterior informa\ia s= fie plasat= pe siteul Consiliului raional ]n scopul inform=rii rezinenilor interesa\i de acest aspect.
{eful sec\iei Cultur=, Angela Racu, a \inut s= fac= o invita\ie tuturor la Festivalul Na\ional de Folclor "Vetre str=mo[e[ti", care va avea loc pe data de 26 august 2018, pe malul Nistrului, ]n satul Lalova. La eveniment vor participa me[teri populari din \ar= [i vor prezenta tradi\iile [i obiceiurile din satele [i ora[ele de unde vin. La fel, a anun\at [i despre concertul de caritate ]n sus\inerea lui Nicu[or Until=, cu genericul "B=iatul care ][i alin= durerea prin c`ntec", care va avea loc pe data de 24 august 2018, ]n incinta Palatului raional de Cultur= "Nicolae Lupov" din Rezina, ]ndemn`nd colegii s= fie receptivi ]ntru ajutorarea acestui b=iat talentat. Un alt subiect, discutat ]n cadrul [edin\ei, a fost Campania "Copil [colarizat - copil protejat", ]n cadrul c=reia conducerea raionului Rezina [i-a propus s= sus\in= mai multe familii din localit=\ile raionului ]n preg=tirile copiilor c=tre noul an de studii. La finele [edin\ei, pre[edintele raionului, Eleonora Graur, le-a dorit tuturor o s=pt=m`n= productiv=.
6
Nr. 29 (73), 17 august 2018
Credin\a ]n Domnul ne Schimbarea la face mai buni, mai smeri\i
"Eu, Lumin= am venit ]n lume, ca tot cel ce crede ]n Mine s= nu r=m`n= ]n ]ntuneric"
(Ioan, 12, 46)
fa\= a Domnului Iisus Hristos
Serghei BOTNARI, parohul Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din satul Pripiceni-R=ze[i
M=rea\a s=rb=toare, ziua luminii, din care izvor=[te slava lui Hristos, ne ]mparte tuturora celor, care vor s= r=m`n= ]n aceast= lumin= dumnezeiasc=, bucurie cereasc=, dulcea\= a ve[niciei [i a nemuririi, care a descoperit-o Domnul Iisus Hristos pe muntele Taborului Sfin\ilor Apostoli. Despre aceasta veste[te imnul s=rb=torii atunci, c`nd biserica c`nt=: "SchimbatuTe-ai la fa\=, ]n munte, Hristoase Dumnezeule, ar=t`nd ucenicilor T=i slava Ta pe c`t li se putea: str=luceasc= [i nou=, p=c=to[ilor, lumina Ta cea pururea fiitoare, pentru rug=ciunile N=sc=toarei de Dumnezeu, D=t=torule de lumin=, slav= |ie". Evenimentul minunatei s=rb=tori ]l afl=m din Sf`nta Evanghelie de la Matei, ]n capitolul 77: "{i dup= [ase zile, Iisus a luat cu sine pe Petru [i pe Iacob, [i pe Ioan, fratele lui, [i ia dus ]ntr-un munte ]nalt, de o parte. {i s-a schimbat la fa\=, ]naintea lor, [i a str=lucit fa\a Lui ca soarele, iar ve[mintele lui s-au f=cut albe, ca lumina. {i iat=, Moise [i Ilie s-au ar=tat lor, vorbind cu El. {i r=spunz`nd, Petru a zis lui Iisus: "Doamne, bine este s= fim noi aici; dac= voie[ti voi face aici trei colibe: |ie una, lui Moise una [i lui Ilie una. Vorbind el ]nc=, iat= un nor luminos i-a umbrit pe ei [i iat= glas din nor zic`nd: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit, ]n care am binevoit; pe acesta asculta\i-L". {i auzind, ucenicii au c=zut cu fa\a la p=m`nt [i s-au sp=im`ntat foarte. {i Iisus s-a apropiat de ei [i, ating`ndu-i, le-a zis: "Scula\i-v= [i nu v= teme\i" (Matei, 17, 1-7). Iisus a descoperit slava dumnezeirii Sale ]nainte de p=timire, ca atunci c`nd ucenicii ]l vor vedea pe cruce r=stignit s= se ]ncredin\eze ]nc= o dat= c= ]nv=\=torul lor nu a fost numai om, ci [i Dumnezeu, [i c= de bun= voie a mers la moarte pentru
m`ntuirea ]ntregului neam omenesc. Prezen\a proorocilor Moise [i Ilie pe munte nu a fost ]nt`mpl=toare, pentru c= [i ei sau ]mp=rt=[it de aceast= lumin= la timpul lor. }n Vechiul Testament la cartea Ie[irea, capitolul 33, afl=m c= Moise a cerut de la Domnul s= vad= slava Sa: {i Moise a zis: "Arat=-mi slava Ta!" Zisa Domnul c=tre Moise: "Eu voi trece pe dinaintea ta toat= slava Mea, voi rosti numele lui Iahve ]naintea ta [i pe cel ce va fi de miluit ]l voi milui [i cine va fi vrednic de ]ndurare, de acela M= voi ]ndura". Apoi a ad=ugat: "Fa\a Mea ]ns= nu vei putea s-o vezi, c= nu poate vedea omul fa\a Mea [i s= tr=iasc=", dup= ce Moise vorbea cu Domnul fa\a lui str=lucea. Dup= mai mul\i ani, pe muntele Carmel a fost cuv`ntul Domnului c=tre Ilie: "Ie[i [i stai pe munte ]naintea fe\ii Domnului! C= iat= Domnul va trece; [i ]naintea Lui va fi vijelie, va fi cutremur, dar Domnul nu va fi ]n cutremur; dup= cutremur va fi foc, dar nici ]n foc nu va fi [i Domnul. Iar dup= foc va fi adiere de v`nt lin [i acolo va fi Domnul. Auzind acestea, Ilie [i-a acoperit fa\a cu mantia lui [i a ie[it [i a stat la gura pe[terii. (Regi, 18, 11-13). Nu numai ace[ti prooroci au avut parte de slava lui Dumnezeu, dar [i to\i sfin\ii, drep\ii, cuvio[ii [i to\i cei, care L-au iubit pe Dumnezeu [i-L iubesc, f=c`nd voia Lui. Slava taboric= Domnul dore[te ca s= o ofere tuturora, ]ns= aici depinde de voin\a fiec=ruia - unul vrea lumin=, altul vrea ]ntuneric. Apostolii, c`nd au v=zut aceast= slav=, au fost umplu\i de bucurie [i dulcea\=, au dorit s= r=m`n= a[a pentru totdeauna, de aceea [i Petru vorbe[te de acele trei colibe, ca s= nu se mai duc= de pe munte. Ferici\i sunt cei care tr=iesc ]n aceast= lumin=, ace[tia sunt cei cura\i ca inima, care poart= ]n ei o nevinov=\ie copil=reasc=. Putem vedea fe\e minunate, ]ndeosebi la acei, care [i-au m=rturisit sincer p=catele lor [i au primit cu vrednicie Sf`nta ]mp=rt=[anie, cei care cu o adev=rat= smerenie radiaz= aceast= sf`nt= lumin= a Taborului. Preotul Stefanos Anagnostopoulos (Grecia) spunea c=: "Am cunoscut un preot care voia s= ]nve\e s= se roage cu adev=rat [i din inim= ]n aceste momente sfinte, adic= ]n timpul Sfintei }mp=rt=[anii.
La finele Sfintei Liturghii, ]nchinat= Sf. Prooroc Ilie, care a avut loc ]n interiorul bisericii din satul PripiceniR=ze[i ]n ziua de 2 august, neobositul preot Serghei Botnari, slujitorul acestui sf`nt loca[, a f=cut un anun\ c=tre to\i cet=\enii, men\ion`nd: "V= rog c`t se poate de frumos - m`ine seara, ]n jurul orei 17.00, s= ne adun=m cu to\ii la marginea satului dinspre Peci[te, unde pe timpuri era brigada de tractoare, pentru a ]nt`mpina o mic= turm= de cre[tini, care s=v`r[esc Drumul Crucii cu sf`nta icoan= f=c=toare de minuni, adus= de la Poceaev, cu chipul Maicii Domnului nostru Iisus Hristos". {i a mai zis p=rintele s= transmitem [i altor cre[tini, care doresc s= participe la acest important eveniment. }nc= nu sosise ora stabilit=, dar cei mai cu bun=credin\= deja treceau pe drum spre locul indicat. Chiar dac= cre[tinii satului Pripiceni-Curchi fuseser= informa\i, c= sf`nta icoan= se va opri pe o noapte la m=n=stirea "Sf. Dumitru", mul\i dintre ei au venit pe jos la ]nt`mpinare, parcurg`nd o distan\= de mai bine de 3 km, tur-retur. C`nd deja lumea era gr=mad=, circa 100-150 de pelerini cu diverse v`rste, ]n fa\a mul\imii adunate au ie[it organizatorii acestui eveniment: sfin\ii p=rin\i Serghei Botnari, arhimandritul Ioan, care s-a preg=tit din timp pentru a-i g=zdui, [i p=rintele Roman Grigori\=, parohul bisericii din Trife[ti. Ca s= nu le par= grea a[teptarea celor prezen\i, p=rin\ii au s=v`r[it un moleben, au ]n=l\at sfinte rug=ciuni spre Bunul Dumnezeu de Sus. S-au c`ntat, ]mpreun= cu corul satului, "Crezul", "Tat=l nostru" [i multe alte scumpe rug=ciuni. Aproape c= nimeni nu a observat c`nd au trecut cele dou= ore petrecute ]n rug=ciuni. }n acest timp, un [ofer bine cunoscut aproape
c= de to\i pripicenenii, care locuie[te ]n satul Peci[te [i care ofer= servicii de transportare a materialelor de construc\ie tuturor celor cel solicit=, a oprit ma[ina pentru pu\in timp, ca s= nu ]nchid= drumul, a f=cut o mic= dona\ie [i a plecat mai departe. "Bravo acestui om", s-a auzit o voce a unei femei. }n jurul orei 19.00 a sosit echipa a[teptat=, ]n calea c=reia au ie[it to\i cei ce se aflau acolo, ]n frunte cu preo\ii men\iona\i mai sus. Dintr-o ma[in= acoperit= bine, completat= cu utilajul necesar, se auzeau c`ntece biserice[ti [i dang=tul unui clopot. Cre[tinii s-au a[ezat ]n genunchi, unul dup= altul, iar icoana era dus= pe deasupra lor. }n acest moment ei f=ceau jertf=, fiecare dup= putin\=. Cu steagurile bisericii locale [i cu vreo c`teva sfinte icoane, m=rita turm= de cre[tini a pornit spre m=n=stirea Curchi. Printre cre[tini se aflau [i vreo 4-5 preo\i, p=reau prea obosi\i cu to\ii, temperaturile ridicate [i-au spus cuv`ntul. M-am apropiat de unul [i am zis: "Cinstite p=rinte, m= pricep c= dup= un a[a mar[ nu prea ave\i chef de a vorbi, dar eu, dac= nu v= sup=ra\i, vreau ca s= cunosc mai bine de unde a\i luat startul". "Cu pl=cere, fiule, voi spune c= pornitul a fost din raionul Drochia, ast=zi ne afl=m pe Drumul Crucii a treia zi. Prima zi am parcurs ]n jur de 50 km, ]n a doua - sub 40, iar ]n ziua de azi - mai pu\in de 40 km". "{i noaptea unde v= odihni\i, v= alimenta\i?" "Pe la bisericile [i m=n=stirile satelor", fu r=spunsul acelui p=rinte. "{i ]nc= ceva - cam c`t c`nt=re[te carcasa cu tot cu icoan=, pe care cei 4 omuleni o duc pe umeri?" "Cred c= nu mai pu\in de 50-60 de kg". }n acest timp, se apropie de mine un om necunoscut [i zice: "Dac= sunte\i
de pe loc, ]nlocui\i vreun om dintre cei care duc icoana, c= ei sunt tare obosi\i". M-am pornit cu Ion Gauga[ spre icoan=, dar nepo\ii Nicolae [i Ion Nalbu[, cu al\i doi prieteni, Grigore Gojine\chi [i Vadim Gala\an, au ajuns ]naintea noastr= [i, prelu`nd sf`nta icoan= pentru a o transporta mai departe, le-au dat r=gaz la to\i patru. }n centrul satului, ]n fa\a unei r=stigniri a Domnului nostru Iisus Hristos, credincioasele Maria Perlog, Elena Stoian, Raia {olcan au aranjat pe o m=su\= c`te ceva de m`ncare pentru participan\ii la Drumul Crucii - ni[te cornurele, s=rm=lu\e [i c`te o ce[cu\= cu ap= rece, ]ndemn`ndu-i pe cei obosi\i ca s=-[i potoleasc= setea [i foamea din bucatele de pe mica m=su\=. }ntre timp, Vadim Gala\an servea cre[tinii cu limonad= rece, de la frigider. C`\iva b=ie\i, ]ntor[i recent de peste hotare - Vasile Popa, Eugen Bodiu [i Vitalie Su[chevici, bucuro[i, au ]ngenuncheat repetat ]naintea icoanei, ca s= treac= peste ei. Astfel, r=ze[ii au mers p`n= la M=n=stirea Pripiceni-Curchi. Cu mine l-am luat [i pe nepo\elul Artenie, cu care ]mi petrec b=tr`ne\ea. M= ruga tot drumul s= duc= [i el un steag, de[i are doar 6 ani[ori, iar m`na dreapt= ]i este fracturat= [i pus= ]n ghips de vreo lun= de zile. }n drum spre cas= au ]nceput s=-l doar= picioru[ele [i eu ]i zic: "}\i cump=r vreo dou= ]nghe\ate, ca s= te mai ]nt=re[ti, [i mergem ]nceti[or. V=z`ndu-l st=p`nul barului de unde am cump=rat ]nghe\ate, {tefan Cristafovici, un b=iat t`n=r, ]nc= nec=s=torit, i s-a f=cut mil= de el [i a zis: "Bine, ]ncui u[a [i v= duc cu ma[ina p`n= acas=". Iar eu, ]n acest timp, m= g`ndeam c= dac= tat=l dumnealui, Vasile, care a decedat, iertate-i fie p=catele, dup= o boal= pe care medicii nu
Nicolae NALBU{, corespondent voluntar, satul Pripiceni-R=ze[i au putut-o trata, a fost om pentru oameni c`nd, feciorul ]i urmeaz= calea. Eu, ca bunel al lui Artenie, prin intermediul "Farului Nistrean", ]i mul\umesc lui {tefan pentru gestul pe care l-a f=cut. Participan\ii la Drumul Crucii au fost caza\i [i alimenta\i, timp de o noapte, la M=n=stirea "Sf. Dumitru" din Pripiceni-Curchi. A doua zi, ]ncep`nd cu ora 06.00, sus-numi\ii p=rin\i, ]mpreun= cu p=rintele Chiprian, au s=v`r[it Sf`nta Liturghie [i alte sfinte rug=ciuni. Predica \inut= la finele slujbei de p=rintele Roman Grigori\= a fost ascultat= de to\i cei prezen\i cu o deosebit= aten\ie [i nu cu mai pu\in= dragoste de a cunoa[te via\a tr=it= pe acest p=m`nt de mironosi\a ]ntocmai cu Apostolii Maria Magdalena. Am re\inut vreo c`teva cuvinte, auzite de la p=rintele Roman: "E bine c`nd un mirean aprinde o candel= ]n casa lui sau vreo c`teva lum`n=ri ]n Casa Domnului, s=v`r[e[te Drumul Crucii... Chiar de nu-i at`t de u[or, omul se simte mai bine pentru c= ]l urmeaz= pe Domnul". Elena Stoian, ]mpreun= cu doi copii ai s=i, au mers cu turmu[oara de cre[tini de la Pripiceni-Curchi p`n= la Saharna. La desp=r\ire, arhimandritul Ioan le-a spus mirenilor: "Lua\i dejunul, odihni\i-v= pu\in [i drum bun mai departe".
Faptele bune sunt pl=cute lui Dumnezeu Aculina POPA
De pe pagina de Facebook a prim=riei Lipceni afl=m despre fapta demn= de laud= [i de urmat a locuitorilor acestei aze[=ri de oameni. Vorba e c=, s=tenii au pus m`n= de la m`n=, [i-au unit eforturile [i au reu[it, cu propriile puteri, s= repare exteriorul loca[ului sf`nt. Lucrul a fost transparentizat la maxim, fiind f=cute publice sumele de bani, donate de locuitori, dar [i num=rul de zile, pe care ace[tia lau lucrat la repara\ia bisericii. Au fost vopsi\i pere\ii, schimbate ferestrele. }n ograd= vor fi construite Sf`r[it ]n pag. 8 trotuare...
}n context, primarul de Lipceni, Aurel Ple[co, ne spune c= apreciaz= mult fapta lipcenenilor [i le mul\ume[te pentru dedica\ia cu care s-au implicat ]n renovarea bisericii. Totodat=, primarul face apel c=tre toat= lumea de bun=-credin\=, originar= din Lipceni [i aflat= actualmente peste hotarele \=rii - s= contribuie financiar, dup= posibilitate, la repara\ia interiorului bisericii, pentru care nu sunt bani. "Ne dorim s= vopsim, s= v=ruim [i ]n interior. Sper=m mult c=, [i de data aceasta, cre[tinii vor fi receptivi. Personal, mizez mult pe lipcenenii afla\i peste hotare, dar [i pe fiecare
cre[tin de aici, de acas=", zice domnul primar Aurel Ple[co. Loca[ul sf`nt din satul Lipceni a fost ]n=l\at ]n anul 1786, av`nd pere\ii
murui\i [i acoperi[ul din paie. Ulterior, peste ani, pe acel loc a fost zidit= o biseric= din piatr=, care, [i p`n= ]n prezent, adun= cre[tinii la rug=ciune.
7
Nr. 29 (73), 17 august 2018
}n aten\ia produc=torilor de floarea-soarelui! Iurie COJOCARI, inspector superior la Direc\ia raional= pentru Siguran\a Alimentelor Rezina
Datorit= condi\iilor climaterice cu precipita\ii repetate [i abundente, are loc dezvoltarea putregaiurilor la floarea-soarelui (cenu[iu - Botrytis cinerea, alb - Sclerotinia sclerotiorum), care produc pagube considerabile pentru aceast= cultur=. Boala este cunoscut= [i sub numele de putregaiul p=l=riilor de floareasoarelui, dar ciuperca atac= [i numeroase alte plante de cultur= sau plante ornamentale, leguminoase, plante furajere, ricin etc.
cu partea lor inferioar=, unde produce pete brune, ce se pot confunda cu cele produse de boala cu sclero\i, dar sunt mai bine delimitate; ]n dreptul petelor, pe \esuturile moi [i putrede, apare un praf cenu[iu. Boala poate s= cuprind= ]ntreaga p=l=rie [i chiar la suprafa\a semin\elor apare o culoare cenu[ieverzuie, iar ]ntre semin\e apar sclero\i mici, negri. Semin\ele au suprafa\a p=tat=, f=r= luciul caracteristic [i cad u[or din ]nc=perile lor. Miezul semin\ei este [i[tav, amar, iar semin\ele ][i pierd par\ial capacitatea de germina\ie.
Transmitere [i r=sp`ndire Transmiterea ciupercii de la o plant= la alta este Simptome Ciuperca paraziteaz= asigurat= de sporii, ce numai p=l=riile, ]ncep`nd sunt u[or lua\i de v`nt,
insecte sau de pic=turile de ploaie [i pot germina imediat, form`nd un miceliu infec\ios, ce p=trunde prin \esuturile pe care a ajuns. De la un an la altul, ciuperca rezist= ]n teren sub form= de spori sau ca slero\i mici. Ciuperca poate fi adus= ]ntro nou= cultur= odat= cu semin\ele infectate sau care au pe suprafa\a lor spori.
Prevenire [i combatere: - respectarea cu stricte\e a tuturor verigilor prev=zute ]n tehnologia de cultur= a florii-soarelui, poate preveni atacul ciupercii; - tratarea semin\elor cu fungicide sistemice, care se face obligatoriu pentru celelalte ciuperci, este bun= [i pentru aceast= ciuperc=: Maxim XL 035 FS -5 l/t; Semnal 80 PUS - 1,750 kg/t; MAG-
NATE 50 EC (imazalil 500g/l), doza - 1,0 l/t; METOBEN 70 PU (trifonat metil 70%), doza - 2,0 kg/t; ROVRAL 50 PU (iprodion 50%), doza - 2,0 kg/ t; ROVRAL FLO 42 S (tiram 480 g/l), doza - 2,5 l/t; TIRAMET 60 PTS (tiofanatmetil 20% @ tiram 40%) doza - 2,5 kg/t; TIRADIN 500 SC (tiram 500 g/kg), doza - 3,0 l/ t; VITAVAX 200 FF (carboxina 200g @ tiram 200 g/l), doza - 2,0l/t. - tratamente ]n vegeta\ie cu: MIRAGE 45 EC (procloraz 450 g/l), doza - 1,0 l/ha; TOPSIN 70 PU (tiofanat metil 70%), doza - 1,0 kg/ha; - culturilor semincere trebuie s= li se asigure o izolare par\ial= de cel pu\in 500 m fa\= de alte culturi de floarea-soarelui sau fa\= de culturi cu plante din cercul de gazde al patogenului.
Modific=ri ]n procedura de certificare a strugurilor Direc\ia raional= pentru Siguran\a Alimentelor Rezina aduce la cuno[tin\a produc=torilor [i procesatorilor de struguri de soiuri de vin modalitatea de eliberare a certificatelor de inofensivitate pentru recolta anului curent. Procedura prevede urm=toarele: procesatorii de struguri vor putea procesa strugurii recolta\i de pe planta\iile proprii, f=r= de\inerea certificatului de inofensivitate ]n cazul c`nd: 1. Sunt ]nregistra\i la DRSA Rezina [i nu au comis ]n decursul anului ]nc=lc=ri ale regulilor de utilizare a PUF sau ]n procesul implement=rii programelor na\ionale de monitorizare nu au fost
]nregistrate neconformit=\i la con\inutul de reziduuri de pesticide ]n struguri; 2. }n cazurile nerespect=rii condi\iilor men\ionate, certificatul de inofensivitate va fi eliberat ]n baza raportului de ]ncerc=ri la con\inutul de reziduuri de pesticide; 3. Produc=torii de struguri pot s=-[i comerciali-
zeze strugurii numai la de\inerea certificatului de inofensivitate. Certificatul de inofensivitate se elibereaz= ]n baza raportului de ]ncerc=ri la con\inutul de reziduuri de pesticide (]n cazul c`nd nu sunt respectate condi\iile prev=zute ]n pct. 2.1) ori ]n baza declara\iei de proprie r=spundere privind
respectarea regulilor de utilizare a PUF, ]ntocmit= de produc=tor. Important! Declara\ia de proprie r=spundere trebuie s= fie ]nso\it= de copia Registrului de eviden\= a utiliz=rii PUF pe anul respectiv, ]nregistrat [i sigilat la DRSA Rezina, [i de copiile de pe bonurile sau de pe facturile fiscale, care confirm= procurarea PUF. Modelul declara\iei este prev=zut ]n anexa Ordinului ANSA nr. 253 din 02.09.2016 "Cu privire la eliberarea certificatelor de inofensivitate". Procesatorii de struguri tehnici pot cump=ra [i vinde struguri tehnici pentru procesare numai ]n baza certificatului de inofensivitate.
Dulcea\= din piersici Bun= ziua, dragi pofticio[i. Ast=zi am preg=tit o re\et= de dulcea\= de piersici. Fructele le pute\i t=ia ]n felii mari sau ]n felii mai mici. Este o re\et= simpl= [i ar=toas=. Pute\i servi dulcea\a cu orice dori\i, cu terci, pe p`ine cu unt, ]n tarte [i multe altele. Sper=m s= v= plac= re\eta din num=rul acesta, preg=tit= de noi. Rubric= realizat= de Iuliana POPA-CRUDU
Ingrediente: - 2,5 kg de piersici (bine cop\i); - 1,6 kg de zah=r; - sucul de la o l=m`ie. Mod de preparare: 1. T=ie\i piersicii ]n jum=tate, decoji\i-i de coaj=, scote\i-le s`mburii [i mai t=ie\i-i o dat= ]n jum=-
tate. 2. Pune\i 1/2 din cantitatea de zah=r ]ntr-un ceaun, apoi ad=uga\i deasupa 1/2 din cantitatea de piersici t=ia\i, dup= care pune\i cantitatea r=mas= de zah=r [i piersici. La cap=t turna\i sucul de la o l=m`ie. 3. L=sa\i totul s= stea circa 20-30 de minute, ]n acest timp fructele vor elibera propriul suc.
4. Dup= care pune\i ceaunul la foc mediu [i din moment ce ]ncepe a fierbe o s= apar= spum=, pe care trebuie s= o str`nge\i ]n ]ntregime. Da\i focul la minim [i fierbe\i dulcea\a circa o or= [i 30 de minute sau p`n= siropul devine mai dens. Amesteca\i din c`nd ]n c`nd atent ]n ceaun, ca s= nu zdrobi\i piersicii. 5. C`nd dulcea\a este
gata, por\iona\i-o ]n borcane, acoperi\i-le cu capac [i l=sa\i-le s= se r=ceasc= la temperatura camerei. Surs=: valeriesfood.md
S=n=tate din farmacia Domnului Toamna se apropie cu pa[i repezi, iar primele fructe-vedet= sunt deja pe tarabe. Vorbim despre struguri, de care mul\i se feresc, [tiind faptul ca sunt cam plini de calorii. Totu[i, un ciorchine de dimensiuni medii sau un pahar de suc proasp=t de struguri sunt alegeri extrem de benefice pentru s=n=tate. Aceasta datorit= resveratrolului, care se g=se[te din bel[ug ]n sortimentele de culoare ro[ie.
Beneficiile uimitoare ale strugurilor Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI
Strugurii - beneficii pentru s=n=tate Se pare c= resveratrolul, aceast= substan\= cu efect antioxidant, declan[eaz= producerea unui hormon numit adiponectin=, care protejeaz= vasele de s`nge ]mpotriva inflama\iilor, cre[te toleran\a la glucoz=, ]mbun=t=\e[te func\ia de producere a insulinei [i ]mpiedic= instalarea sindromului metabolic [i a afec\iunilor cardiace. Strugurii sunt, dup= portocale, cele mai cultivate fructe de pe p=m`nt. Nici nu e de mirare, ]ntruc`t beneficiile lor sunt imense! At`t pentru s=n=tate, c`t [i pentru frumuse\e, strugurii sunt ni[te fructe cu adev=rat remarcabile! Problemele digestive, solu\ionate Strugurii sunt foarte boga\i ]n fibre [i minerale, drept pentru care sunt un veritabil laxativ. Datorit= acestui lucru, ei au propriet=\i puternic purificatoare, diuretice [i depurative, fiind recomanda\i ]n special persoanelor care sufer= de constipa\ie [i balonare sau celor care vor s= urmeze o cur= de detoxifiere. Energie c`t ]ncape Strugurii fac parte din categoria celor mai energetice fructe, av`nd un aport de 72 kcal/100g, aproape c`t smochinele, dar mai pu\in dec`t bananele. Con\inutul bogat ]n glucide este foarte bine asimilat de organism, mul\umit= prezen\ei vitaminei B, ceea ce duce la o func\ionare corect= a sistemului muscular [i nervos. Strugurii sunt, a[adar, un furnizor important de tonus, av`nd mari adep\i printre copii [i sportivi.
func\ionarea ficatului [i, totodat=, sunt buni [i pentru inim=. Mul\umit= polifenolilor, strugurii negri protejeaz= inima [i previn formarea cheagurilor de s`nge. A[a c=, dac= treci printr-o perioad= de surmenaj, dac= vrei s= ]\i detoxifici organismul, dac= vrei s= ]\i ]nt=re[ti sistemul imunitar, dac= ai nevoie de un randament fizic [i intelectual mai bun, ]n caz de astenie, convalescen\=, po\i apela cu ]ncredere la o cur= de struguri! O precizare important=: strugurii trebuie consuma\i cu tot cu coaj= pentru a avea efectele terapeutice scontate. Oric`t vi s-ar p=rea de am=ruie, ]nec=cioas= ori nepl=cut= la gust, accepta\i ideea c= trebuie s= mesteca\i bine [i s= ]nghi\i\i aceast= coaj=. De ce? Pentru c= ]n coaj= [i ]n micul strat gelatinos dintre ea [i pulpa fructului se afl= cele mai valoroase substan\e sub aspect terapeutic.
Dac= vrem s= profit=m din plin de valoarea acestui fruct, ar fi bine s= mestec=m [i s`mburii, care con\in un ulei gras, ce reduce colesterolul [i men\ine s=n=tatea vaselor de s`nge. Strugurii conserva\i (sub form= de compot, Buni pentru inim= de exemplu) p=streaz= [i ficat sub 10% din propriet=\ile Strugurii stimuleaz= curative ale celor proaspe\i, iar vinul, sub 6%, a[a ]nc`t, cei care decid s= urmeze o cur= cu struguri, trebuie s= [tie c= nimic nu substituie for\a unui strugure proasp=t, "adev=rat". Va urma
8
Nr. 29 (73), 17 august 2018
La mul\i ani cu s=n=tate [i noroc! Mult stimat= omagiat= Serafima Borgan din Rezina, consilier raional!
Ur=ri selecte pentru s=rb=tori\ii Lilian Rusu, Ion Corovai [i Leonid Efremov!
}n ajun de zi de s=rb=toare, aniversarea zilei de na[tere, vin c=tre Dumneavoastr= cu cel mai frumos buchet de flori, ]nr=mate ]n cuvinte alese de felicitare. V= doresc s= ave\i ]n via\= tot ce-i mai pre\ios pentru un om - s=n=tate, fericire, lini[te sufleteasc=, prieteni adev=ra\i ]n preajm=. {i s= V= reu[easc= toate ideile [i proiectele, at`t ]n plan profesional, c`t [i familial. Mul\i ani frumo[i!
La frumoasa ]mplinire de ani, v= adres=m alese ur=ri de bine. Vrem s= v= [tim mereu binevoitori, ]n\elep\i, responsabili, cu spirit de ]nving=tor [i suflet mare. V= dorim o via\= plin= de elan tineresc, mult= s=n=tate [i multe succese. S= v= ]nso\easc= ]ntotdeauna bucuria de a tr=i [i satisfac\ia planurilor realizate. La mul\i ani!
Cu mult respect, membrii OT Rezina a PDM
Cu toat= stima, Eleonora GRAUR, pre[edintele raionului Rezina
Stimate omagiat Valeriu Ciorici, consilier raional!
Stima\i omagia\i Fiodor Tacu [i Zinaida Cernei, angaja\i ai }M "SCL" Rezina!
V= adresez sincere felicit=ri cu prilejul s=rb=toririi zilei de na[tere. Fie ca atmosfera de s=rb=toare s-o ave\i ]n suflet ]ntotdeauna, fie ca ceea ce dori\i s= Vi se realizeze neap=rat. S= ave\i parte de stim= [i recuno[tin\= din partea oamenilor, iar colegii [i cei apropia\i s= V= sus\in= ]n toate ]nceputurile frumoase. La mul\i ani [i succese ]n toate!
Cu respect v= felicit cu prilejul s=rb=toririi zilei de na[tere. V= doresc ca viitorul s= v= fie luminos [i s= ave\i parte de multe realiz=ri. S=n=tatea durabil= s= v= fie component= a vie\ii, urmat= de fericire, bucurii [i voie bun=. Fie ca [i de acum ]ncolo s= ave\i parte de sus\inere [i ajutor din partea celor apropia\i, de ]n\elegere [i receptivitate [i toate visele s= devin= realitate.
Cu mult respect, Eleonora GRAUR, pre[edintele raionului Rezina
}n numele colectivului }M "SCL" Rezina, managerul-[ef Ion BALAN
Cuvinte cordiale de felicitare pentru Vasile Demian, Grigore Murzacu [i Petru Ursache, angaja\i ai filialei Rezina a SA "RED-Nord"! Cel mai frumos buchet de cuvinte alese, ur=ri de s=n=tate, bucurii, fericire [i bun=stare vi-l adresez ]n zi de s=rb=toare. V= doresc s= v= curg= drumul vie\ii lin, iar soarta s= v= ofere cel mai frumos destin. Realiz=ri frumoase ]n activitate, putere [i r=bdare de a ]nvinge greut=\ile. S= ave\i satisfac\ie de la via\=, iar ]n familie - bun=stare. La mul\i ani! }n numele administra\iei [i comitetului sindical ale filialei Rezina a SA "RED-Nord", directorul Iurie URECHI
Felicit=ri pentru s=rb=torita Rodica Moscalu din Saharna Nou=! S= ne fi\i s=n=toas=, puternic= [i binevoitoare ]nc= mul\i ani ]nainte. S= cunoa[te\i numai bucurii ]n via\=. S= ave\i parte [i ]n continuare de multe puteri [i energie, de sus\inere din partea celor dragi [i de multe, multe succese. }ngerul p=zitor s= V= fie mereu ]n preajm=, iar Dumnezeu s= V= binecuv`nteze ]n toate ]nceputurile frumoase. Cu respect, Maria MACRII, primarul de Saharna Nou=
Selecte felicit=ri pentru Viorica Gu\u, Tatiana Colesnic [i Petru Erhan din Lipceni!
Felicit=ri pentru Maria M`\u [i Svetlana Popili Aniversarea zilei de na[tere e prilej potrivit de a v= adresa cuvinte cordiale din Cog`lniceni! Stimate omagiate! Cu prilejul s=rb=toririi zilei de na[tere, v= transmit cuvinte de felicitare [i ur=ri selecte. V= doresc ca ]ntotdeauna s= ave\i parte de ]mpliniri frumoase. O via\= ]ndelungat= [i fericit=, energie [i optimism, stimate s=rb=torite! S= l=sa\i ]n urm= numai fapte frumoase, iar g`ndurile pentru viitor s= v= fie nobile [i senine.
de felicitare [i ur=ri alese pentru viitor. S= v= fie casa cas=, s= ave\i p`ine pe mas=, s= ave\i [i bani ]n pung=, pentru mul\i ani s= v-ajung=. S=n=tatea s= v= fie trainic=, g`ndurile - luminoase ]ntotdeauna, iar dac= ve\i ]nt`lni obstacole ]n calea vie\ii, s= le dep=[i\i cu u[urin\=. Mul\i ani [i numai bine, bucurii cu carul [i oameni dragi mereu al=turi!
Cu respect, Simion COTOMAN, primarul de Cog`lniceni
Cu stim=, Aurel PLE{CO, primarul de Lipceni
Pre[edintele raionului Rezina, Eleonora Graur, ]mp=rt=[e[te sincer marea durere ce s-a ab=tut asupra dnei Angela Racu [i familia dumneaei - pierderea scumpului p=rinte - tat=l Ion, [i-i exprim= cele mai sincere [i profunde condolean\e. Dumnezeu s=-l odihneasc= ]n pace pe r=posat [i s=-l a[eze unde to\i drep\ii se odihnesc. Ve[nic= [i luminoas= fie-i amintirea.
}ntreruperi programate de SA "RED-Nord" pentru 20-24.08.2018, Rezina }n leg=tur= cu reconstruc\ia liniilor electrice (demontarea liniei vechi [i montarea liniei noi), va fi ]ntrerupt= furnizarea energiei electrice: 20-24.08.2018 - satele Stohnaia, Cini[eu\i (par\ial) - 08:0017:00; }n leg=tur= cu executarea lucr=rilor de mentenan\= ]n re\elele de distribu\ie, va fi ]ntrerupt= furnizarea energiei electrice dup= cum urmeaz=: 20 august 2018: satul Cog`lniceni (par\ial) - 09:00-17:00; 21 august 2018: satul Zahoreni (par\ial) - 09:00-17:00; 22 august 2018: satul Gordine[ti (par\ial) - 09:00-17:00; 23 august 2018: satele Trife[ti, Mateu\i (par\ial) - 09:00-17:00; 24 august 2018: satul Ign=\ei (par\ial) - 09:00-17:00. Pentru informa\ie suplimentar=, apela\i la urm=toarele numere de telefon: (0231) 5-32-06, (0231) 2-42-01, (0231) 2-40-19. Conducerea SA "RED-Nord" roag= consumatorii s= accepte scuzele pentru incomodit=\ile create.
Angaja\ii prim=riei Saharna Nou= sunt al=turi de familia Angela [i Sergiu Racu, cu toat= compasiunea, ]n marea durere, cauzat= de trecerea la cele ve[nice a tat=lui/socrului Ion, [i exprim= sincere condolean\e tuturor rudelor ]ndoliate ]n clipele de profund= triste\e. Dumnezeu s=-l odihneasc= ]n pace pe r=posat [i s=-l a[eze unde to\i drep\ii se odihnesc, iar cei vii s= tr=iasc= [i s=-l pomeneasc=.
Schimbarea la fa\= a Domnului Iisus Hristos
Membrii OT Rezina a PDM exprim= profunde condolean\e familiei Angela [i Sergiu Racu din Saharna Nou= ]n clipe de ad`nc= triste\e omeneasc=, cauzat= de pierderea tat=lui/socrului Ion. Dumnezeu s=-l ierte pe r=posat.
}nceput ]n pag. 6
Odat=, la vremea }mp=rt=[aniei, av`nd ]n m`na dreapt= Trupul Domnului, a ]nceput ca de obicei rug=ciunea: "Cred Doamne [i m=rturisesc...". C`nd ]ncheia, a ]nceput s= se roage fierbinte, smerit printre lacrimile care-i curgeau [uvoi: "}nva\=-m=, Doamne, s= m= rog din ad`ncul sufletului meu. Citesc, pur [i simplu, rug=ciunile, dar nu [tiu deloc s= m= rog". {i, deodat=, fa\a lui a str=lucit de o lumin=, mai presus de lume, precum el ]nsu[i m=rturisea, [i ]nl=untrul lui s-a deschis o alt= minte. Aceasta pentru c= ]n\elesese nu numai ce este rug=ciunea adev=rat=, ci mult mai important, c= toate rug=ciunile Sfintei Liturghii constituie o slujire prin excelen\=
c=tre Iubitorul de oameni Dumnezeu. De atunci a pl`nd ne]ncetat toat= via\a". S= iubim, dragii mei, rug=ciunea smerit=, s= avem dragoste deplin= c=tre Domnul [i c=tre aproapele, s= postim postul ]mp=c=rii ]n cinstea Adormirii Maicii Domnului [i s= ]n=l\=m la ceruri aceast= minunat= c`ntare a Bisericii: "M=re[te, suflete al meu, pe Domnul, cel ce s-a schimbat la fa\= ]n numele Taborului". Iar Maicii Domnului s=-i strig=m: "Na[terea ta nestricat= s-a ar=tat, c=ci Dumnezeu din coapsele tale a ie[it [i s-a ar=tat purt=tor de trup pe p=m`nt [i cu oamenii a vie\uit. Pentru aceasta, N=sc=toare de Dumnezeu, to\i te m=rim!".
Fondator: PPI "Duminica". Rechizitele bancare: BC "Moldova-Agroindbank" SA, filiala Rezina cod: AGRNMD2x777 IBAN: MD39AG000000022513052502 cod fiscal: 1016620007537
Redactor-[ef interimar: Iuliana POPA-CRUDU. Echipa de crea\ie: Aculina POPA, Violeta PISTRUI
Angaja\ii din cadrul structurilor Consiliului raional Rezina exprim= cele mai sincere condolean\e familiei Angela [i Sergiu Racu, ]n leg=tur= cu pierderea grea [i irecuperabil= a tat=lui/soc-rului Ion. Dumnezeu s=-l ierte pe r=posat, ve[nic= [i luminoas= fie-i amintirea. Familia Eleonora [i Mihail Graur exprim= cele mai sincere [i profunde condolean\e familiei Angela [i Sergiu Racu ]n leg=tur= cu decesul fiin\ei scumpe - tat=lui dumneaei Ion. Fie-i r=posatului \=r`na u[oar= [i odihneasc=-l Dumnezeu ]n pace.
Angaja\ii Sec\iei Cultur= Rezina exprim= sincere condolean\e dnei Angela Racu, [eful Sec\iei Cultur=, [i sunt al=turi de dumneaei ]n momentele de grea durere, pricinuit= de decesul tat=lui Ion. Fie-i r=posatului \=r`na u[oar=. Colectivul Palatului raional de Cultur= "Nicolae Lupov" este al=turi de [eful Sec\iei Cultur=, Angela Racu, [i familia dumneaei, ]n marea durere, cauzat= de decesul subit al tat=lui Ion. Dumnezeu s=-l odihneasc= ]n pace pe r=posat, fie-i \=r`na u[oar=, iar cei vii s= tr=iasc= [i s=-l pomeneasc=. Echipa "Farului Nistrean" ]mp=rt=[e[te marea triste\e a dnei Angela Racu, cauzat= de trecerea ]n nefiin\= a tat=lui Ion, [i-i exprim= sincere [i profunde condolean\e. Dumnezeu s=-l ierte pe r=posat [i s=-i a[eze sufletul printre florile Raiului, acolo, unde nu exist= durere [i ]ntristare, ci doar via\= ve[nic=.
Adresa noastr=: or. Rezina: str. 27 August, 1 A. Telefoane: 067311300, 069169451, 060142452. e-mail: cruduiulia@gmail.com, popa.aculina@gmail.com, violetapistrui@gmail.com
Punctul de vedere al autorilor poate s= nu coincid= cu opinia redac\iei. Tiparul executat la Tipografia "Edit Tipar Grup". Com. 886. Tirajul: 2007 exemplare. PP "Farul Nistrean" apare s=pt=m`nal, vinerea. Indice de abonament: PM 21444.