Pag. 2, 3
Datorie suprem= - s= fii om pe p=m`nt
Actualitatea Pag. 6, 7, 8 raional= ]n cadrul [edin\ei operative Pre[edintele raionului Rezina sus\ine Campania "Copil [colarizat copil protejat"
Pag. 5
Centrul Multifunc\ional Rezina [i-a extins programul
"A fi domn e o-nt`mplare, a fi om e lucru mare..." Sf`ntul Serghie de la Radonej P=p=na[i dulci
G`nduri care impresioneaz= "R=sp`nde[te lumina, iar ]ntunericul se va risipi de la sine."
ERASMUS
Ziarul care st= de vorb= cu oamenii
Nr. 26 (70), 20 iulie 2018
Recoltarea, influen\at= de condi\iile climaterice Vera CERNEGA, [eful Direc\iei Agricultur=, Alimenta\ie, Arhitectur= [i Cadastru
Zicala popular= "Toamna se num=r= bobocii" nu-[i pierde actualitatea niciodat=. Pentru agricultori num=rarea a ]nceput ]n plin= var=, cu unul dintre cele mai importante momente - recoltarea p`inii cea de toate zilele. }n raion, recoltarea culturilor spicoase [i leguminoase de grupa I a ]nceput ]n anul curent cu 10-15 zile mai devreme, comparativ cu anii preceden\i. De fapt, natura ][i are regulile sale, noi av`nd doar de c`[tigat, respect`ndu-le. Pentru coordonarea desf=[ur=rii calitative [i ]n termene optime a recolt=rii, prin dispozi\ia pre[edintelui raionului nr. 73 din 13 iunie a. c., a fost instituit staff-ul raional, condus de vicepre[edintele raionului ]n probleme de mediu [i dezvoltare regional=, Andrei Godoroja. Staff-ul este compus din 15 membri,
reprezentan\i ai diferitor servicii raionale. }n total au fost sem=nate 10,7 mii ha, dintre care gr`ul de toamn= a ocupat o suprafa\= de 8,1 mii ha, orzul de toamn= - 0,8 mii ha, [i cel de prim=var= - 0,3 mii ha. Suprafe\ele ocupate de ov=z sunt nesemnificative - circa 0,1 mii ha. Din leguminoase a fost cultivat= maz=rea pentru boabe - 1,4 mii ha. Cele mai mari suprafe\e, sem=nate cu culturile indicate, le de\in agen\ii economici din prim=riile Cini[eu\i (0,82 mii ha), Horodi[te [i |areuca (c`te 0,78 mii ha), Lalova (0,74 mii ha), S`rcova (0,57 mii ha). Agen\ii economici [iau preg=tit din timp tehnica necesar= pentru buna desf=[urare a campaniei de recoltare. Deoarece e vreme canicular=, cu pericol de izbucnire a incendiilor, personalul a fost instruit ]n privin\a prevenirii cazurilor nefaste. Multe recomand=ri la
capitolul dat sunt expuse ]n dispozi\ia pre[edintelui raionului nr. 77 din 26 iunie a. c., care a fost expediat= ]n adresa prim=riilor. La r=ndul s=u, APL, de comun acord cu agen\ii economici din teritoriu, au elaborat m=suri organizatorice [i profilactice de prevenire, asigurare [i respectare a regulilor de ap=rare ]mpotriva incendiilor etc. De la ]nceputul recolt=rii, tot mai frecvent, ploile toren\iale le dau mari b=t=i de cap plugarilor. O parte de c`mpuri s-a ]mburuienit, ]ndeosebi cele sem=nate cu maz=re, recoltarea devenind destul de anevoioas=. Astfel, atest=m o t=r=g=nare a duratei recolt=rii.
La moment, se finalizeaz= recoltarea orzului de toamn=, unde volumul global constituie aproape 2,5 mii de tone, cu media raional= de c`te 3,0 tone/ ha. Principala cultur= gr`ul, e recoltat= ]n propor\ie de 50 la sut=, rodnicia medie pe raion constituind c`te 3,1 tone/ha. Cele mai mari recolte le ]nregistreaz= produc=torii agricoli din prim=riile Solonceni, Mincenii de Jos [i Mateu\i, unde productivitatea e mai ]nalt= cu 20-30 la sut=, comparativ cu media pe raion. Maz=rea ]n raion este recoltat= doar de pe 118 ha sau 8 la sut= din toat= suprafa\a. Recoltarea din anul curent e ceva mai specific=, nu ne prea bucur= nici productivitatea de c`te 1,0 ton=/ha, care, ]n anii 2016-2017, era de trei ori mai ]nalt=. Recoltarea rapi\ei s-a finalizat pe toat= suprafa\a de 1,1 mii ha cu volumul global de 1,8 mii tone. Tuturor celor antrena\i ]n campania de recoltare le dorim s=n=tate, puteri [i curaj pentru a o finaliza cu succes.
Programul "Prima Cas=" se extinde
Zilnic, cel pu\in o familie din \ar= se mut= ]n prima sa locuin\=, gra\ie Programului guverna-
mental "Prima Cas=", lansat la ini\iativa PDM. P`n= acum, aproximativ 200 de beneficiari au pri-
mit credite pentru procurarea locuin\elor sau leau fost acceptate solicit=rile de finan\are. De asemenea, 14 bugetari au depus cereri pentru ca statul s= le compenseze jum=tate din valoarea creditului ipotecar, ]n cadrul Programului "Prima Cas= 2". Acum, autorit=\ile vor s= lanseze "Prima Cas= 3" pentru a ajuta familiile numeroase. Statul ar putea compensa de la 10 p`n= la 100 de procente din creditul pentru locuin\=, ]n func\ie de num=rul
copiilor din familie. Anun\ul a fost f=cut recent de liderul democra\ilor, Vlad Plahotniuc, dup= [edin\a s=pt=m`nal= a forma\iunii. "Am discutat ast=zi despre proiectul "Prima Cas=", fa\= de care foarte mul\i moldoveni ][i arat= interesul [i ]n cadrul c=ruia am promis c= vom veni pe parcurs cu mai multe facilit=\i. Guvernul va prezenta mai multe am=nunte cur`nd, c`nd va aproba aceste noi facilit=\i pentru familii, ]n cadrul Programului "Prima Cas= 3", a Sf`r[it ]n pag. 6
Lucr=rile publice sunt organizate de c=tre autorit=\ile administra\iei publice locale, ]n conformitate cu prevederile art. 78 din Legea nr. 436 din 28.12. 2006 privind administra\ia public= local= [i prevederile art. 22 din Legea nr. 102-XV din 13.03.2003 privind ocuparea for\ei de munc= [i protec\ia social= a persoanelor aflate ]n c=utarea unui loc de munc=. Lucr=rile publice reprezint= lucr=ri [i activit=\i de folos public [i de interes pentru comunit=\ile locale, desf=[urate de c=tre autorit=\ile administra\iei publice locale [i sus\inute financiar din contul mijloacelor bugetelor unit=\ilor administrativ-teritoriale [i din alte mijloace, alocate conform legisla\iei ]n vigoare. Persoanele antrenate la lucr=ri publice ]ndeplinesc lucr=ri ce \in de repara\ia obiectelor de menire social-cultural=, salubrizare, repararea drumurilor, amenajarea teritoriilor.
Antrenarea [omerilor la lucr=ri publice Violeta PISTRUI Potrivit informa\iei, oferit= de [eful Agen\iei pentru Ocuparea For\ei de Munc= (AOFM) Rezina, Ana Negur=, ]n scopul extinderii gradului de ocupare a persoanelor aflate ]n c=utarea unui loc de munc= [i ]ntru diminuarea [omajului, o aten\ie sporit= este acordat= ocup=rii temporare a [omerilor la lucr=rile publice. Astfel, de la ]nceputul anului 2018, au fost ]ncheiate contracte cu 16 prim=rii, ]n vederea antren=rii [omerilor la lucr=ri publice. 46 de [omeri, pu\in dep=[ind indicatorul stabilit pentru anul curent (45 de [omeri), au fost antrena\i la lucr=ri publice ]n teritoriul prim=riilor, unde ][i au domiciliul. Este vorba de prim=riile Ign=\ei, Cini[eu\i, Mateu\i, P=p=u\i, Echim=u\i, Saharna Nou=, Solonceni, |areuca, Trife[ti, Cuiz=uca, S`rcova, Rezina, Gordine[ti, Cog`lniceni [i Peci[te. La fel, contract de antrenare a [omerilor la lucr=ri publice a fost ]ncheiat [i cu Direc\ia }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport Rezina, pentru efectuarea lucr=rilor la tab=ra de odihn= pentru copii "Nistru". "Dac= e s= vorbim despre perioada similar= a anului 2017, relateaz= [eful AOFM Rezina, Ana Negur=, num=rul [omerilor antrena\i la lucr=ri publice a fost de 43. Accentuez c= la lucr=ri publice sunt angaja\i [omeri din r`ndul persoanelor social vulnerabile, persoanelor cu v`rst= prepensionar=, persoanelor care pentru prima dat= ][i caut= un loc de munc= [i nu posed= vreo profesie/meserie [i persoanelor din mediul rural. Conform art. 22 din Legea nr. 102-XV din 13.03. 2003 privind organizarea lucr=rilor publice, [omerilor antrena\i la lucr=ri publice li se acord=, din Fondul de [omaj, o indemniza\ie egal= cu 30 la sut= din salariul mediu pe economie pentru anul precedent (]n anul 2017, salariul mediu pe economie a constituit 5697,1 lei), la momentul stabilirii, propor\ional cu timpul efectiv lucrat, pentru o perioad= ce nu dep=[e[te 12 luni calendaristice. Pentru anul 2018, m=rimea indemniza\iei lunare constituie 1709,13 lei. Prim=riile, conform modific=rilor operate la Legea nr. 355 din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare ]n sectorul bugetar, ]ncep`nd cu 1 ianuarie curent, au stabilit [omerilor antrena\i la lucr=ri publice salariu nu mai pu\in de 1100 de lei lunar." Potrivit aceleia[i surse, ]n perioada de referin\=, cheltuielile pentru stimularea antren=rii [omerilor la lucr=ri publice ]n anul 2017 au constituit 131,07 mii de lei, iar pentru anul 2018 - 79,08 mii de lei.
2
Nr. 26 (70), 20 iulie 2018
Centrul Multifunc\ional Rezina [i-a extins programul Pentru conformitate, Iuliana POPA-CRUDU
Agen\ia Servicii Publice (ASP) a decis s= extind= programul de activitate a centrelor multifunc\ionale din Rezina [i Anenii Noi ]n contextul cre[terii num=rului de cereri din partea cet=\enilor. Astfel, din 16 iulie, angaja\ii din cele dou= centre activeaz= ]ncep`nd cu ora 07.30 p`n= la 17.00.
Datorie suprem= Via\a, care, vorba c`ntecului, e "ca floarea pomului", ne este dat= pentru a o tr=i frumos, cu demnitate, cu folos pentru oameni [i p=m`ntul pe care am v=zut lumina zilei. De-a lungul timpului, scriitori, filozofi, nume notorii ne-au tot ]ndemnat [i ne mai ]ndeamn= ]nc= s= tr=im, pun`nd accent pe perpetuarea adev=ratelor valori general-umane, trec`nd nep=s=tori pe l`ng= cele efemere [i r=m`n`nd oameni de omenie... Ei bine, zilele acestea am avut norocul [i onoarea s= cunosc anume un asemenea om. Este vorba despre Piotr Cojuhari, fost prim-secretar al Comitetului Raional (CR) Rezina al Partidului Comunist
din Moldova (PCM). De fapt, l-am cunoscut ]ntrun mod ni\el altfel dec`t se obi[nuie[te - mi-au povestit despre dumnealui mai multe persoane, care, ]n perioada anilor 1978-1986, i-au cunoscut cuv`ntul [i fapta, activ`nd ]n comun pentru binele raionului Rezina [i al oamenilor din teritoriu. Sincer, dup= ce am vorbit cu to\i dumnealor am r=mas ]n suflet cu un deosebit sentiment de apreciere [i recuno[tin\= pentru un om, pe care abia de l-am v=zut de c`teva ori, dar de stima pentru care am reu[it s= m= p=trund ]n urma discu\iilor cu fo[tii dumnealui colegi. Mai rar asemenea oameni, mai rar asemenea conduc=tori, mi-am zis...
Aculina POPA
De asemenea, s-a stabilit c= ambele subdiviziuni vor activa [ase zile din [apte. Potrivit datelor statistice, aproximativ 30 la sut= dintre solicitan\ii de servicii ]n cadrul centrelor multifunc\ionale Rezina [i Anenii Noi provin din regiunea transnistrean=. Noul program de lucru va fi valabil p`n= ]n data de 25 august. }n perioada men\ionat=, pauza de mas= a angaja\ilor cu o durat= de o or= se va efectua conform unui grafic f=r= a ]ntrerupe activitatea de baz= a subdiviziunilor. Aceste oficii presteaz= servicii de ]nregistrare [i eviden\= a popula\iei, ]nregistrare [i licen\iere a unit=\ilor de drept, ]nregistrarea bunurilor imobile [i a drepturilor asupra acestora. Mai nou, ]n cadrul centrelor multifunc\ionale ale ASP este disponibil serviciul de preschimbare a permisului de conducere.
Tinerii antreprenori deprind noi tehnici eficiente de v`nz=ri Mihai FRICA|EL, administratorul Incubatorului de Afaceri Rezina
Organiza\ia pentru Dezvoltarea Sectorului }ntreprinderilor Mici [i Mijlocii a organizat mar\i, 17 iulie 2018, un seminar instructiv. Gra\ie lui, aproximativ 20 de tineri antreprenori, printre care [i 13 reziden\i ai Incubatorului de Afaceri din Rezina, au ]nv=\at noi tehnici eficiente de v`nz=ri, noi instrumente de segmentare a pie\ei [i etapele de segmentare (]n imagine). Un alt subiect a fost cel referitor la pozi\ionarea produsului, alegerea corect= a ni[ei. La fel, participan\ii la seminar au studiat comportamentul consumatorului [i etapele procesului de luare a deciziei de cump=rare a acestuia. Astfel, tinerii antreprenori, pe viitor, vor putea implementa cele ]nv=\ate ]n pracic=, dezvolt`ndu-[i propria afacere.
Exprim=m sincere condolean\e colegului Alexandru Negar= ]n zile de grea durere sufleteasc=, pricinuit= de trecerea la cele ve[nice a mamei sale, Elena, fiind al=turi, cu toat= sus\inerea [i compasiunea, de cei ]ndurera\i de imensa pierdere. Dumnezeu s-o odihneasc= pe r=posat= cu drep\ii ]n }mp=r=\ia Cerurilor, fie-i \=r`na u[oar= [i ve[nic= amintirea. Cu compasiune, angaja\ii direc\iilor, sec\iilor [i serviciilor din cadrul Consiliului raional Rezina
Serafima BORGAN, consilier raional, pre[edintele organiza\iei raionale a veteranilor de r=zboi [i munc=: - Despre Piotr Simionovici Cojuhari merit= [i trebuie s= scriem, deoarece acest conduc=tor, ca [i mul\i al\ii de pe acele timpuri, ]mpreun= cu echipa sa, cu func\ionarii de la Comitetul Executiv raional, cu membrii colectivelor de munc=, a contribuit la dezvoltarea raionului Rezina. }n acea perioad= via\a clocotea ]n adev=ratul sens al cuv`ntului. Dup= procesul de distrugere a economiei na\ionale, prin care am trecut de la 1991 ]ncoace, pentru genera\ia t`n=r= amintirile despre acele timpuri par a fi o poveste frumoas= c`nd oamenii lucrau, erau optimi[ti, credeau
Conferin\a raional= de partid (anul 1982). De la st`nga la dreapta: Piotr Cojuhari, Vasile Domenti, Ernst Vestim`i, Vladimir Voronin
toate nivelurile. Sovhozurile, colhozurile, ]ntreprinderile trimiteau tineri la ]nv=\=tur=, pl=tindu-le burs=; speciali[tii care nu aveau studii superioare erau stimula\i s= mearg= s= [i le fac= la f=r= frecven\=. Noi, cei de la CR, aveam grij= de aceste persoane, ne interesam cum ]nva\=, cum sus\in
tori, precum Piotr Cojuhari, [i de lucrurile bune, pe care le-am f=cut ]mpreun= ]n acele timpuri, ne vom aminti ]nc= mult= vreme. {i vom regreta, c= avem pentru ce. Iar lui Piotr Simionovici, la onorabila-i v`rst=, ]i doresc s=-i dea Bunul Dumnezeu mul\i ani, cu s=n=tate mult=, cu bucurii [i recuno[tin\=. {i s= [tie c= noi, cei de la Rezina, ]l stim=m [i-l iubim, ]l consider=m ca un p=rinte al nostru [i-l apreciem ca pe un om adev=rat, cu liter= mare.
acei ani raionul a atins indicele de 4000 de litri de lapte muls de la o vac= furajat=, anume ]n acea perioad= am ob\inut mai mult de 4 tone de gr=un\oase de pe fiecare hectar. Om al cuv`ntului, care nu arunca vorbele ]n v`nt, ][i \inea promisiunile, studia ]n profunzime fiecare domeniu de activitate. Miamintesc cum ]n timpul seminarelor raionale, organizate cu prilejul diferitor campanii agricole, ne vorbea ]n cuno[tin\= de cauz=, ]nc`t nici nu puteai s= zici c= are preg=tire ]n domeniul financiar [i nu cel agricol. Venea destul de frecvent ]n gospod=rie, str=duindu-se s= p=trund= ]n esen\a fiec=rui c`mp. Fiind destul de receptiv la lucrurile inovatorii, bune, f=cea tot posibilul pentru a le implementa [i ]n raionul nostru. De[i destul de riscant, totu[i, nu-i era team= s= promoveze cadrele tinere ]n toate domeniile de activitate ale raionului. }n acea perioad= erau mul\i conduc=tori cu v`rsta de 28-29 de ani. }i sus\inea, ]i promova [i, cred, se m`ndrea cu ei [i cu rezultatele pe care le ]nregistrau. L-am auzit odat= cum ]i spunea unui coleg: "Ñìîòðè êàêèå ìîëîäûå êàäðû, äàæå ïðèÿòíî ñ íèìè ðàáîòàòü". }n to\i acei ani de activitate ]n calitate de agronom-[ef, apoi de conduc=tor de gospod=rie agricol=, nu-mi amintesc vreun caz c`nd s= m= fi adresat cu vreo rug=minte [i dumnealui s= nu m= fi ajutat. Era exemplu ]n toate [i ]n discursul ce-l \inea, [i ]n comportament la o ]ntrunire cu conduc=torii, [i la ]nt`lnirile cu oamenii de r`nd... Omenos, lipsit de m`ndrie, fudulie, de tendin\a de ]mbog=\ire,
Anatolie BADAN, consilier raional: - Lam cunoscut ]ntr-un lan de tutun din gospoSeminar cu activul de partid. De la st`nga la dreapta: Ernst d=rie, ]n prim=Vestim`i, Piotr Cojuhari, Nicolae Proca, Serafima Borgan, vara anului Ecaterina Vieru 1979. Mi-a l=sat ]n viitor, erau prieteno[i, sesiunile. Anual, la Ziua impresia unui om cult, indiferent de na\ionalitate, u[ilor deschise ]n institu- modest, intelectual, imerau ca o familie mare, \iile superioare de ]nv=\=- presie pe care anii ce au ]n\elegeau c= fac lucruri m`nt, plecau autobuze urmat au cimentat-o [i frumoase pentru \ar= [i ]ntregi cu poten\iali viitori mai mult. La p=rerea mea, pentru d`n[ii. abiturien\i [i studen\i din ]n perioada c`t Piotr Cojuhari a fost prim-secretar Piotr Simionovici era raionul nostru. om simplu, onest, adev=Un segment aparte ]l al CR Rezina al PCM, rarat exemplu ]n toate. constituia grija fa\= de ionul a ]nregistrat cei mai Muncea foarte mult, iar copii. Func\ionau gr=dini- ]nal\i indici de dezvoltare situa\ia din raion o cuno[- \ele, fiecare gospod=rie economic=. Anume ]n tea ]n toate domeniile, ]n agricol= avea tab=r= de cele mai mici detalii. odihn= a copiilor, ]n care Pentru dumnealui cel se odihneau toat= vara mai de pre\ era omul. f=r= plat=. Elevii din claChiar de gre[ea cineva, sele superioare lucrau ]n dumnealui nu-l pedep- brig=zile [col=re[ti - pe sea, ci-l dojenea p=rinte[- l`ng= faptul c= astfel erau te, ]i d=dea [ansa s=-[i educa\i prin munc=, mai con[tientizeze gre[eala, c`[tigau [i bani proprii s= se corijeze. Examina pentru necesit=\i persominu\ios situa\ia c`nd nale... venea vorba de pedepsit Cu p=rere de r=u, multe sau de eliberat din func\ie din aceste lucruri frumoape cineva. Avea o atitudine se [i demne de dus mai special= fa\= de cadre, departe le-am pierdut pe lucru pe care ]l cerea [i drumurile tranzi\iei, dar S=rb=toarea ultimului snop, premierea ]nving=torilor de la conduc=torii de de asemenea conduc=-
3
Nr. 26 (70), 20 iulie 2018
s= fii om pe p=m`nt cu mult tact [i indulgen\= chiar [i fa\= de cei care mai gre[eau c`te o dat= - mereu le d=dea [ansa s= con[tientizeze gre[eala [i s= se corijeze, nu se gr=bea cu pedeapsa [i concedierile. Dup= ce a plecat din raionul Rezina, a continuat s= \in= leg=tura cu oamenii de aici, cu conduc=torii deseori, c`nd g=sea vreun proiect potrivit pentru raionul nostru, ne contacta, ne d=dea sfaturi cum ar fi mai bine, venea ]n teritoriu cu persoane indicate [i cointeresate ]n parteneriate reciproc avantajoase. Chiar fiind la CC al PCM, era foarte receptiv [i ne ajuta ori de c`te ori noi, conduc=torii, ]i solicitam sus\inerea ]n diferite situa\ii. Acum, la hotarul celor 8 decenii ]mplinite, ]i doresc, ]n primul r`nd, s=n=tate, mul\i ani, noroc, s= se bucure de copii, nepo\i [i de recuno[tin\a oamenilor, pe care o merit= din plin. Andrei G~RLEA, consilier raional: - }n mijloc de var=, deosebita semnifica\ie a acestei zile m= face
Festivitatea dedicat= anivers=rii a 60-ea de la formarea RSSM. De la st`nga la dreapta: Serafima Borgan, Piotr Cojuhari, Panteleimon Gavrili\=, Ernst Vestim`i, Anatolii Cor`tnic, Vasilii Cebanov
versiune a mea. Datorit= inteligen\ei deosebite, responsabilit=\ii, corectitudinii, dedica\iei, Piotr Cojuhari mi-a marcat ad`nc personalitatea [i iat=-m= ajuns ast=zi ]n fruntea unui colectiv de succes. Pot spune ferm, f=r= exagerare, c= mi-a fost un prim profesor al vie\ii mele [i nu doar celei profesionale, oferindumi una dintre cele mai bune lec\ii de via\=.
de soarta raionului... Extinderea ora[ului Rezina, construc\ia terasei a III-ia, ]n mare parte, se datoreaz= dumnealui [i bunei colabor=ri ]ntre Comitetul Raional de partid [i Comitetul Executiv raional, ]n fruntea c=ruia se afla Panteleimon Gavrili\=, capacit=\ilor organizatorice ale acestor doi conduc=tori, care au mobilizat colectivele de munc= la ac\iuni concrete
Dup= demonstra\ie...
s= caut cele mai frumoase cuvinte de felicitare pentru mult stimatul domn Piotr Cojuhari, care rotunje[te 8 decenii de via\=, m=sura c=rora nu sunt anii tr=i\i, ci con\inutul lor ]n fapte, realiz=ri, generozitate fa\= de cei ce-l ]nconjoar= [i aprecierea acestora. Ajun[i la o v`rst= venerabil=, oamenii ][i adun= amintirile pentru a le reevalua, amintirile din tinere\e sunt, ]ns= raiul fiec=ruia, rai din care nu te poate izgoni nimeni. La moment, amintirile m= ]ntorc spre ]nceputul anilor '80 ai secolului trecut, c`nd pentru prima dat= s-au ]nt`lnit drumurile vie\ii noastre. Dumnealui a avut iscusin\a [i curajul de a-mi ar=ta [i m= ghida pe acea cale a vie\ii, pe care, cred eu, am ob\inut cea mai bun=
Stimate omagiat! Sunt bucuros s= m= aflu ast=zi printre cei ce vi se ]nchin= cu recuno[tin\=, nem=rginit= stim= [i devotament. V= doresc ca Dumnezeu mul\i ani ]nainte s= V= picure din energia [i bun=tatea sa. M= consider onorat c= sunt contemporan cu Dumneavoastr= [i V= urez ]n continuare s=n=tate, via\= ]ndelungat= [i fericit=. Alexei CIORIC, ex-secretar al Comitetului Executiv raional: - Despre acest conduc=tor pot s= spun doar cuvinte bune, de apreciere. Nu-i vorb=, fiecare om are neajunsurile lui, dar neajunsurile lui Piotr Cojuhari erau nimic pe l`ng= capacit=\ile dumnealui. Impresiona ]n special prin responsabilitatea pe care o avea fa\= de munc=, de oameni,
pentru ora[, pentru raion, pentru binele oamenilor. }n acei ani o dezvoltare extraordinar= a cunoscut agricultura raionului, dar [i industria. A crescut roada medie la hectar, cantitatea de lapte de la o vac= furajat=, func\ionau complexele zootehnice din raion - de la Cini[eu\i, P=p=u\i, Saharna Nou=. Au fost construite multe blocuri locative ]n ora[, edificiul actualului Liceu teoretic "Alexandru cel Bun", fabrica de ciment - gigantul industrial de la Nistru, de importan\= unional= (se ]ncepuse construc\ia celei de-a doua linii, care, cu p=rere de r=u, n-a mai ajuns s= func\ioneze), se construia fabrica de articole tricotate... Un om foarte bun, muncitor, aflat mereu ]n
teritoriu, printre cet=\eni, cuno[tea bine oamenii, cadrele din ora[ [i din sate. Nu cred s= fie azi cineva ]n raionul Rezina, care s= se simt= obijduit de c=tre Piotr Simionovici sau s=-i \in= pic=. Pe finalul acestor amintiri frumoase despre un om bun [i un conduc=tor adev=rat, ]i urez omagiatului mul\i ani cu mult= s=n=tate, s= se bucure de via\= [i de cei apropia\i. Varvara RUSU, specialist principal ]n Sec\ia Cultur= Rezina: - Miamintesc c= ]n acea perioad= se construia mult ]n raion. La noi era ]n proces de edificare gr=dini\a de copii. Deseori se ]nt`mpla ca Piotr Simionovici s= vin= ]n teritoriu, s= adune to\i speciali[tii din gospod=rie [i s= desf=[oare [edin\e operative chiar pe [antierul de construc\ie din sat. }mpreun= cu arti[tii amatori mergeam cu brigada de agita\ie ]n c`mp, unde lucrau oamenii. Compuneam de sine st=t=tor cuvintele poeziilor, c`ntecelor, pream=rind oameni concre\i din satele noastre, pentru rezultate concrete. }n acest aspect, Piotr Simionovici ne cerea cu stricte\e s= fim corec\i, s= nu prosl=vim nemeritat. Disciplinat, corect, cu atitudine p=rinteasc= fa\=
de oameni, ne cerea [i nou= disciplin=, corectitudine, bun= purtare. La c=minul de cultur= activau multe forma\ii artistice de amatori, pentru fiecare aveam vestimenta\ie, instrumentele necesare. Noi, cei de la |ahn=u\i, fiind mai aproape de centrul raional, aveam onoarea s= g=zduim ]n Casa de cultur= diferite activit=\i raionale. {i ne str=duiam s= fim la ]n=l\ime... Frumoase timpuri, frumoase amintiri, cu oameni frumo[i [i responsabili. Stimate Piotr Simionovici, V= doresc s=n=tate, lini[te sufleteasc=, mul\i ani ]nainte! Grigore BARB+RO{, profesor ]n Liceul teoretic "Ioan S`rbu" din Ign=\ei: - Multe lucruri bune [i demne de urmat, de preluat s-au produs ]n raion pe vremea lui Piotr Simionovici. Ca lucr=tor de partid (eram secretar al organiza\iei de partid din colhozul "Patria", Ign=\ei), m-au impresionat metodele dumnealui de lucru cu oamenii, cu cadrele. Speciali[tii erau promova\i ]n func\ii de conducere de jos ]n sus, trec`nd mai multe etape ]n activitate, deprinz`nd [i cunosc`nd bine domeniul. Timp de doi ani [i jum=tate am fost membru al Biroului Raional de partid. |in minte [edin\ele cu dumnealui - nu era aspru, nu era autoritar, ]n permanen\= d=dea dovad= de omenie. Chiar [i critica era constructiv=. Despre acei ani am doar amintiri bune, frumoase [i doar de bine ]l pot vorbi pe omul Piotr Cojuhari. S=-i dea Dumnezeu mult= s=n=tate [i mul\i ani ]nainte. Ion {TIRBU, specialist principal ]n Direc\ia Agricultur=, Alimenta\ie, Arhitectur= [i Cadastru Rezina: - O personalitate, un specialist [i un om cum mai rar se ]nt`mpl= s= ]nt`lne[ti. Mereu ]n mi[care, ]n deplas=ri prin localit=\ile raionului, cuno[tea foarte bine situa\ia din teritoriu.
C`nd venea ]n gospod=rie, venea preg=tit, discuta la concret [i oferea solu\ii concrete pentru problemele cu care ne adresam. Piotr Simionovici se remarca [i printr-o disciplin= [i corectitudine aparte - dac=-\i spunea c= va veni la data cutare, la data indicat= venea. {i dac=-\i promitea c= problema va fi rezolvat=, numaidec`t a[a era. Nu-[i permitea s= ]njoseasc= omul, chiar de acesta era vinovat. C=uta s= p=trund= ]n esen\a situa\iei, s= se l=mureasc=, nu recurgea la ac\iuni radicale. Omenos, cumsecade, dispus s= ne ajute pe to\i, avea [i o \inut= de invidiat - de parc= era un artist pe scen=. M= bucur pentru dumnealui [i pentru onorabila-i v`rst=, ]i doresc ]nc= mul\i ani cu s=n=tate [i cu toate cele bune. Iat=-a[a l-am cunoscut pe omul [i conduc=torul Piotr Cojuhari. Prin amintirile mai multor oameni [i conduc=tori, care au activat ]mpreun= cu dumnealui. Am cunoscut un om de omenie, un om cu care, pe bune, raionul Rezina [i locuitorii lui au tot dreptul s= se m`ndreasc=, dar [i datoria s=-i poarte respect. Pentru meritele-i deosebite, Consiliul raional Rezina, ]ntr-o [edin\= de la finele anului 2016, i-a conferit Titlul de "Cet=\ean de onoare al raionului Rezina". Un gest frumos [i l=udabil, pu\inul pe care l-am putut face pentru efortul [i d=ruirea cu care a activat Piotr Cojuhari ]n raionul nostru, pentru dragostea pe care o poart= acestui meleag [i oamenilor acestor locuri de atunci, din 1978, c`nd a venit la noi. Iar pentru frumoasa complicitate ]n realizarea acestei pagini de amintiri despre un om de omenie [i o perioad= deosebit= ]n via\a social-economic= a raionului Rezina ]i mul\umesc din suflet dnei Serafima Borgan, consilier raional, dar [i tuturor celor care, cu mult respect, au acceptat s=-mi vorbeasc= despre omul [i conduc=torul deosebit Piotr Cojuhari.
Consiliul raional Rezina, dup= [edin\a de conferire a Titlului de "Cet=\ean de onoare al raionului Rezina". }n r`ndul ]nt`i - cet=\enii de onoare Piotr Cojuhari [i regretatul Lavrentii Cu[nir
4
Nr. 26 (70), 20 iulie 2018
}n memoria lui Victor STE|SCO
F=r= politic= Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI
E bine s= le citim copiilor pove[ti "Absen\a copil=riei" este termenul folosit de speciali[ti pentru a-i descrie pe copiii mai de[tep\i, maturi, care au renun\at prea devreme la inocen\a lor. Este un fenomen destul de nepl=cut. Tot mai mul\i copii ]ncep s= se comporte ca ni[te adul\i de la v`rste fragede. Sunt [i ei afecta\i de mersul rapid al lucrurilor ]n lumea ]n care tr=iesc [i care favorizeaz= maturizarea prematur=. Din fericire, pot g=si refugiu ]n pove[ti, care dau timpul ]napoi, c=tre vremuri mai bune, mai "pure". Pove[tile sunt un ajutor de n=dejde ]n educa\ia copiilor. A fost odat= ca niciodat=... De ce este bine s= cite[ti pove[ti 1. Le stimuleaz= imagina\ia. Valoarea unei pove[ti se bazeaz= pe puterea sa de a prezenta ]ntrun mod fantastic, [i ]n acela[i timp credibil, ]nt`mpl=rile, cu un limbaj unic, ]n care se ]mpletesc posibilul cu imposibilul [i ra\ionalul cu ira\ionalul. Astfel, o lume infinit= se deschide ]n fa\a lui, un univers de noi cuno[tin\e, ]nt`mpl=ri, dar [i sentimente pe care micu\ul le are fa\= de aceast= lume a pove[tilor. 2. }i ]nva\= diferen\a ]ntre bine [i r=u. Lupta prin\ului cu dragonul sau a oii cu lupul ]l preg=te[te pe copil s= fac= fa\= momentelor viitoare, c`nd nu va mai avea protec\ia p=rin\ilor. De asemenea, sunt o lec\ie de moral=. }n finalul pove[tii r=ul pierde ]ntotdeauna, iar ]n mintea copilului binele [i tot ce este corect se asociaz= cu succesul [i cu dreptatea. 3. Le transmit un mesaj de cooperare. }n cele mai multe pove[ti exist= un personaj care colaboreaz= cu eroul sau cu eroina. Protagoni[tii nu-[i pot atinge \elul singuri, f=r= sfatul cuiva, oric`t de de[tep\i, boga\i sau puternici ar fi. Astfel copiii ]nva\= de mici c`t de important este s= lucrezi ]n echip= [i s= accep\i ajutorul celorlal\i. 4. Pove[tile dau speran\=. Vorbe[te cu copilul t=u despre problemele cu care se confrunt= (teama, lipsa de afec\iune, sentimentul de abandon, moartea, singur=tatea). Spune-i c= numai dac= le dep=[e[te va putea s= fie ]nving=tor. 5. Deschid o poart= c=tre o lume nou=, plin= de magie. Animalele, plantele, chiar [i obiectele au via\= [i putere de decizie. Tr=iesc dup= acelea[i valori ca [i oamenii, dar [i dup= toate regulile ]n care copilul are nevoie s= cread= la o v`rst= at`t de fraged=. Surs=: noi.md
{coala este locul, unde am primit r=spunsuri la ]ntreb=rile care ne fr=m`ntau, l=ca[ul ce ne-a cultivat felul de a g`ndi, deci, modul de a tr=i [i a ]nterac\iona cu lumea. La r`ndul lor, profesorii au avut curajul s= ne fac= puternici prin mustr=ri [i aprecieri sau, mai bine zis, prin munca plin= de d=ruire [i devotament. Cine este, totu[i, un dasc=l?
Omul care te ajut= sau persoana care te motiveaz= atunci c`nd nu e[ti sigur c= ]ntr-un triunghi dreptunghic suma patratelor catetelor este egal= cu patratul ipotenuzei. Privind ]n retrospectiva anilor, ]n\elegem prea t`rziu care a fost, de fapt, aportul profesorilor ]n via\a noastr=, ]n formarea caracterului [i ]n ]n\elegerea sensului vie\uirii.
"M= bucur c= sunt at`t de mul\i oameni buni, care l-au iubit pe bunelul meu" Irina ODOBESCU, Facultatea {tiin\e Sociale [i ale Educa\iei, Specialitatea Jurnalism, anul I, ULIM
Un dasc=l, care a schimbat caractere prin propriul s=u model, a fost Victor Ste\sco. A iubit sportul [i muzica, omenia [i bunul sim\, dreptatea [i curajul. Originar din satul Cuiz=uca, raionul Rezina, a activat la [coala din sat ca profesor de educa\ia fizic= [i a fost ]ndr=gostit de muzic=. Anul acesta ar fi ]mplinit 6 decenii [i este ]mbucur=tor c= peste ani elevii, colegii, prietenii [i rudele ]l poart= ]n suflet [i ]n memorie. Pentru a-i omagia cei 60 de ani a fost organizat
ploarea Campionatului Mondial la Fotbal, unde fiecare din cele 5 echipe a ie[it la bra\ cu juc=tori juni ]n acest sport. La Liceul teoretic "Ion Creang=" din satul Cuiz=uca, unde a activat Victor Ste\sco, a fost organizat un careu solemn. A r=sunat Imnul de Stat [i cei prezen\i au \inut un minut de reculegere ]n amintirea profesorului [i omului Victor Ste\sco. Uvertura turneului a fost repriza de fotbal jucat= de echipa de fete a liceului. Echipa "Speran\a" joac= pentru campionatul Moldovei la fotbal [i cons=tenii se m`ndresc cu ele - Mihaela Popovici, Ionela M`\u, Daniela Stratulat, Marina Matveiciuc [i Marinela M`\u, care este portar la selec\ionata na\ional= a Republicii
s=tenii. La s=rb=toarea fotbalului [i a amintirilor au fost prezen\i jurnalistul Valeriu Saharnean [i Ion {tefan Duca, fostul director al L/t "Ion Creang=", membru al echipei de fotbal al veteranilor. De asemenea, copiii Radu
Moldova de fotbal feminin. "Fotbalul este sportul care i-a fost drag inimii lui Victor Ste\sco [i s-ar bucura v=z`nd succesele pe care le are echipa de fete din sat", afirm= con-
Ste\sco [i Iulia Ste\sco, care au mul\umit organizatorilor - Ion Zmuncil=, Alexandru G`lc= [i Nicolae Lefter, pentru idee [i implementarea acesteia. La acest turneu de fotbal
1
Ne vom putea programa la medicul de familie on-line Moldovenii se vor putea programa la medicul de familie on-line. Lansat ]nc= ]n 2014, Sistemul Informa\ional Automatizat pentru medicina primar= va deveni func\ional din toamn=. Ministerul S=n=t=\ii, Muncii [i Protec\iei Sociale (MSMPS) anun\= c= lucr=rile de preg=tire sunt pe ultima sut= de metri. "Noi ne-am g`ndit c= trebuie s= facilit=m, s= u[ur=m accesul la medici. Foarte cur`nd va fi disponibil= ]nregistrarea on-line pentru cei care folosesc internetul. Pentru cei care nu-l folosesc, va r=m`ne acela[i sistem de ]nregistrare prin telefon sau pe h`rtie", a men\ionat secretarul de stat al MSMPS, Boris G`lca. Autorit=\ile spun c= implementarea sistemului, care presupune [i elaborarea fi[ei electronice a pacientului, a fost t=r=g=nat= din cauza unor deficien\e tehnice. "Noi am depistat foarte multe neregularit=\i ]n trecut, fiindc= sistemul a fost lansat ]nc= ]n 2014, dar avea foarte multe componente nefinisate. El este deja disponibil, func\ioneaz=, ]ns= nu func\ioneaz= cu destul= rapiditate [i impecabil, sunt anumite probleme tehnice, dar noi le vom elimina [i din toamn= va func\iona deplin", a precizat Boris G`lca. Oamenii sper= c= dup= ce sistemul va deveni func\ional, cozile de la cabinetele medicilor de familie vor disp=rea. "Este o oportunitate, fiindc= toat= lumea [i toat= Europa folose[te ]nregistrarea on-line. Are [i multe laturi pozitive. Se pot ]nregistra cei care nu se pot deplasa", au spus oamenii. Unii pacien\i recunosc c= programarea on-line le va da mari b=t=i de cap, al\ii spun ]ns= c= sunt ]n pas cu tehnologiile. Surs=: stiridinmoldova.com
un turneu de fotbal, unde au participat to\i cei care l-au cunoscut pe profesor. Aceast= activitate deosebit= a fost ini\iat= de Ion Zmuncil=, fostul elev al profesorului de educa\ie fizic=, la care s-a al=turat [i colegul Nicolae Lefter (vezi imaginea 1). Fotbalul i-a pl=cut dintotdeauna regretatului dasc=l [i colegul de breasl= Alexandru G`lca a men\ionat c= acest turneu este binevenit, pentru c= ]n aceast= zi s-au adunat oamenii care l-au iubit [i l-au apreciat pe Victor Ste\sco. La turneul de fotbal amator au participat 5 echipe, juc=torii c=rora aveau peste 40 de ani. Participan\ii din Rezina, Chi[in=u, Cini[eu\i, Cog`lniceni [i Cuiz=uca au fost elevii [i colegii lui Victor Ste\sco. Evenimentul a luat am-
oamenii buni [i genero[i au l=sat grijile deoparte [i s-au implicat pentru ca memoria despre Victor Ste\sco s= d=inuiasc=. Turneul de fotbal amator are o cup= transmisibil=. }n acest context, dorim inspira\ie [i s=n=tate organizatorilor pentru ca s= mai desf=[oare astfel de evenimente. Pl=cut impresionat= a fost [i nepoata lui Victor Ste\sco, M=d=lina. "Prima dat= am venit ]n satul Cuiz=uca. M= bucur c= sunt at`t de mul\i oameni buni, care l-au iubit pe bunelul meu", a afirmat ea, plin= de emo\ii. P=pu[arul, actorul [i regizorul Jim Henson a spus: "Copiii nu-[i amintesc ce ai ]ncercat s=-i ]nve\i, ci ceea ce ai ]nsemnat pentru ei". Victor Ste\sco a fost un exemplu pentru cons=tenii s=i. Chiar dac= nu mai este printre noi, elevii, colegii [i rudele au g`nduri bune de spus despre el. {i totu[i, revenind la ]nceput, care este rostul unui dasc=l pe p=m`nt? S= dicteze conspecte, s= ]nve\e formule sau s= r=m`n= ]n inima [i g`ndul fiec=ruia?
5
Nr. 26 (70), 20 iulie 2018
Pagina Consiliului raional Rezina Actualitatea raional= ]n cadrul [edin\ei operative }n debutul [edin\ei ordinare din aceast= s=pt=m`n=, pre[edintele raionului Rezina, Eleonora Graur, a ]ndemnat colegii din cadrul serviciilor desconcentrate [i subdiviziunilor Consiliului raional s= relateze at`t despre cele mai importante activit=\i desf=[urate, c`t [i despre cele care urmeaz= a fi realizate. Dar mai ]nt`i, dna pre[edinte a anun\at asisten\a despre [edin\a Consiliului raional, care se desf=[oar= ast=zi, pe 20 iulie, fiind precedat= de [edin\ele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului raional. Tot pentru azi, ]n sala de [edin\e a Consiliului raional, este preconizat= [i o [edin\= cu primarii [i secretarii consiliilor locale, ]n cadrul c=reia cei prezen\i vor putea adresa ]ntreb=ri func\ionarilor ]ntruni\i. Iuliana POPA-CRUDU
}n continuare, [eful Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport, Lilia Lazari, a men\ionat c= activitatea institu\iei ]n s=pt=m`na curent= va fi axat= pe monitorizarea taberei de odihn= pentru copii "Nistru" din satul Saharna, unde a fost dat start turului III, care a ]nceput f=r= probleme, tab=ra fiind completat= la 80% din capacitate. {eful Direc\iei Agricultur=, Alimenta\ie, Arhitectur= [i Cadastru, Vera Cernega, a men\ionat c= activitatea primordial= din acest domeniu ]n perioada respectiv= o constituie recoltarea cerealelor, comunic`nd asisten\ei [i rezultatele ]nregistrate la acel moment. }n cadrul [edin\ei s-a vorbit [i despre preg=tirile pentru Festivalul "Vetre str=mo[e[ti", care va avea loc ]n luna august. Potrivit [efului IMSP "Spitalul raional Rezina", Nina Postu, luni, ]n sta\ionar erau 106 pacien\i. Un eveniment deosebit l-
a constituit evaluarea institu\iei. Au fost prezen\i 16 exper\i pentru evaluarea [i acreditarea institu\iei, ]n paralel, a fost desf=[urat [i auditul extern pe cabinetul de transfuzie a s`ngelui. Pe parcursul a 15 zile vor primi [i Certificatul de evaluare a institu\iei, cu toate propunerile [i sugestiile exper\ilor. Exper\ii au spus c= institu\ia este preg=tit= bine, la unele capitole chiar foarte bine, pentru a presta servicii de calitate popula\iei, oferind [i multe recomand=ri ce \ine de fortificarea bazei tehnico-material=, ]ncep`nd cu ascensor, congelator, microscop ocular, frigidere, ]nlocui-
rea ma[inilor de sp=lat cu cele ]nzestrate cu fier de c=lcat centralizat. {eful IMSP "Centrul de S=n=tate Rezina", Silvia Popov, a men\ionat c= toate localit=\ile din raion sunt asigurate ]n totalitate cu necesarul pentru perioada rece a anului. Institu\ia se preg=te[te pentru evaluare [i acreditare, care va avea loc ]n luna martie 2019. Pe parcursul [edin\ei, pre[edintele Eleonora Graur a intervenit cu o solicitare c=tre administra\ia Incubatorului de Afaceri ca s= fie mai activi [i s= afi[eze toate informa\iile referitoare la proiecte, seminare [i in-
struiri, at`t pe pagina institu\iei, c`t [i pe site-ul Consiliului raional Rezina, pentru ca oamenii s= poat= s= se informeze. {eful Sec\iei Construc\ii, Gospod=rie comunal= [i Drumuri, Marcel Rusu, lucreaz= asupra execut=rii Programului Fondului Rutier pentru anul 2018. Pre[edintele raionului i-a solicitat formarea unei comisii pentru a inspecta ]n acea zi complexul sportiv [i locuin\ele sociale, ca s= afle ]n detalii care este situa\ia, dac= sunt suficiente materiale de construc\ie [i num=rul de lucr=tori. Potrivit lui Valentin Calin, [eful Centrului Multifunc\ional, pe parcursul s=pt=m`nii precedente, au fost deservi\i 1756 de cet=\eni, dintre ei 115 au fost ]n baza program=rilor electronice. A mai adus la cuno[tin\a tuturor, c= ]n leg=tur= cu programul ]nc=rcat, ]n urma solicit=rilor din partea cet=\enilor care ][i perfecteaz= actele ]n incinta Centrului Multifunc\ional, ]ncep`nd cu data de 16.07.2017 p`n= la 25.08.2018 inclusiv, centrul va activa ]n regim de lucru modificat, de luni p`n= s`mb=t=, ]ncep`nd cu ora 07.3017.00. Pe finalul [edin\ei, pre[edintele raionului Rezina, Eleonora Graur, a adus mul\umiri tuturor pentru prezen\= [i le-a dorit o s=pt=m`n= productiv=.
Gr=dini\a din Gordine[ti [i-a redeschis u[ile Iuliana POPA-CRUDU
Dup= c`teva luni de repaus, c`t a fost supus= unei renov=ri, gr=dini\a "Spicu[or" din satul Gordine[ti [i-a reluat activitatea. }ncep`nd cu ziua de 16 iulie curent, 22 de copii din localitate ][i petrec timpul la gr=dini\=, util, al=turi de semenii lor, gust`nd din tainele cunoa[terii.
Lucr=rile de repara\ie [i renovare s-au desf=[urat ]n perioada noiembrie 2017-iulie 2018. }n perioada respectiv= s-a efectuat construc\ia cazangeriei [i a sistemului de ]nc=lzire, renovarea fa\adei. Au fost renovate spa\iile pentru copii [i a fost amenajat teritoriul din curte. De asemenea, au fost achizi\ionate paturi, saltele, lengerie [i mobilier pentru copii.
Cu acest prilej, pre[edintele raionului Rezina, Eleonora Graur, [eful Direc\iei }nv=\=m`nt, Tineret [i Sport, Lilia Lazari, s-au deplasat la redeschiderea gr=dini\ei, apreciind lucr=rile de renovare. Pre[edintele raionului a accentuat c= trebuie
sus\inute mamele tinere [i "trebuie s= fim mereu al=turi de locuitori". Cu aceast= frumoas= ocazie, pre[edintele Eleonora Graur [i [eful D}TS, Lilia Lazari, le-au d=ruit micu\ilor juc=rii pentru a petrece timpul la gr=dini\= c`t mai distractiv [i util.
Eleonora Graur, pre[edintele raionului Rezina, chiar de la lansarea Campaniei Na\ionale de binefacere "Copil [colarizat - copil protejat", a luat atitudine fa\= de fenomenul-subiect al campaniei, exprim`ndu-[i disponibilitatea [i inten\ia de a contribui personal [i direct, prin fapte concrete, la [colarizarea copiilor cu risc de abandon din raionul nostru, oferindu-le sus\inere pentru a merge la [coal= ]n anul urm=tor de studii.
Pre[edintele raionului Rezina sus\ine Campania "Copil [colarizat copil protejat" Violeta PISTRUI
Potrivit rezultatelor unui studiu, realizat de Inspectoratul General al Poli\iei (IGP), ]n Republica Moldova aproape dou= mii de copii, cu v`rste cuprinse ]ntre 6 [i 16 ani, risc= s= abandoneze institu\ia de ]nv=\=m`nt, pe motiv c= nu sunt asigura\i nici cu elementarul pentru a merge la [coal=. }n scopul elimin=rii acestui fenomen din societatea noastr=, Inspectoratul General al Poli\iei a lansat Campania Na\ional= de binefacere "Copil [colarizat - copil protejat". Inspectoratul General al Poli\iei, ]n parteneriat cu Mitropolia Chi[in=ului [i a }ntregii Moldove, Asocia\ia Ob[teasc= Clubul sportiv "Terra Valahia", Asocia\ia Ob[teasc= "Bunicii Grijulii" [i Asocia\ia Femeilor din Poli\ie [i-au propus s= asigure categoria de copii ]n cauz= cu rechizite, ]mbr=c=minte [i ]nc=l\=minte astfel, ]nc`t s= ajung= la ]nt`i septembrie ]n b=ncile [colii. La fel, prin intermediul acestei campanii se dore[te: - sensibilizarea societ=\ii prin implicare; - protejarea copiilor; - reducerea criminalit=\ii juvenile; - educarea corect= a tinerei genera\ii. Primele dona\ii au venit din partea mai multor func\ionari, care au anun\at c=-[i vor dona jum=tate din salariul pentru luna august. Printre ei se num=r= [eful-adjunct al IGP, Gheorghe Cavcaliuc, [eful Poli\iei capitalei, Corneliu Groza, [i [eful IP Rezina, Igor Botea. Voluntarii proiectului "Bunicii Grijulii", la fel, s-au al=turat ac\iunii. Nu au r=mas indiferen\i nici reprezentan\ii APL de nivelul II [i primii care au dat curs acestei ini\iative, au fost pre[edintele raionului R`[cani, Iurie Urzic=, [i pre[edintele raionului Rezina, Eleonora Graur. Este preconizat ca pe data de 18 august, participan\ii la campanie s= ]mpart= ]mbr=c=minte [i rechizite [colare copiilor, iar la ]nt`i septembrie s=-i conduc= la [coal=. Pe l`ng= dona\ii, reprezentan\ii Mitropoliei Moldovei planific= s= le organizeze acestor copii excursii la m=n=stirile din \ar=. }n cadrul lans=rii oficiale a campaniei, a fost f=cut [i un apel c=tre ]ntreaga societate de a con[tientiza c= aceast= ac\iune va reduce maximal num=rul de infrac\iuni comise de minori [i incidente ]n care sunt implica\i ace[tia, devenind de multe ori victime ale infrac\iunilor, deoarece ei, merg`nd la [coal=, ][i vor ocupa timpul cu studiile, vor fi supraveghea\i de profesori [i educa\i corect. "Tot ]n cadrul evenimentului, men\ioneaz= Gheorghe Cavcaliuc pe pagina sa de facebook, a avut loc [i semnarea unui acord de colaborare ]ntre Poli\ia Na\ional= [i Asocia\ia Ob[teasc= Clubul sportiv "Terra Valahia", care ][i propun pe viitor realizarea [i implementarea activit=\ilor sociale, ]n suportul cet=\enilor Republicii Moldova." Campania "Copil [colarizat - copil protejat" este cea de-a 4-a campanie de binefacere, organizat= prin implicarea Inspectoratului General al Poli\iei, Mitropoliei Chi[in=ului [i a }ntregii Moldove, Asocia\iei Ob[te[ti Clubul sportiv "Terra Valahia", Asocia\iei Ob[te[ti "Bunicii Grijulii" [i Asocia\iei Femeilor din Poli\ie. Nu uita\i: un copil [colarizat este un copil protejat! Ini\iatorii campaniei "Copil [colarizat copil protejat" ]ndeamn= to\i oamenii cu suflet mare s= se al=ture ac\iunii. Ace[tia pot dona haine, rechizite [colare sau bani. Doritorii sunt ruga\i s= sune la numerele de telefon 069812128 [i 060232828, pentru a afla mai multe detalii despre campanie.
6
Nr. 26 (70), 20 iulie 2018
Sf`ntul Serghie de Radonej s-a n=scut ]n satul Varni\a, l`ng= Rostov, pe 3 mai 1314, din p=rin\i binecredincio[i, Chiril [i Maria (pr=znui\i pe 28 septembrie). Dumnezeu l-a ales ]nc= din p`ntecele mamei sale pentru slujba Sa.
Sf`ntul Serghie de la Radonej
}n via\a Sf`ntului Serghie este consemnat= ]nt`mplarea dinainte de na[terea sf`ntului, c`nd mama sa, Sf`nta Maria, a mers la Sf`nta Liturghie, ]n timpul c=reia ea [i cei ce se rugau acolo au auzit cum pruncul aflat ]n p`ntecele mamei sale a pl`ns de trei ori: ]nainte de citirea Sfintei Evanghelii, ]n timp ce se c`nta Heruvicul [i atunci c`nd preotul a zis: "Sfintele Sfin\ilor". C`nd s-au ]mplinit zilele [i Sf`nta Maria a n=scut un fiu, i-au pus numele Bartolomeu. }nc= din primele sale zile de via\=, copilul a uimit pe toat= lumea cu postul s=u. Miercurea [i vinerea nu accepta s= sug= lapte [i nici altceva nu accepta s= m=n`nce. Atunci c`nd Sf`nta Maria utiliza ulei ]n prepararea m`nc=rii, copilul refuza, de asemenea, s= m=n`nce. Observ`nd acest lucru, Maria a ]ncetat s= mai g=teasc= cu ulei. La v`rsta de [apte ani, Bartolomeu a fost trimis s= studieze ]mpreun= cu cei doi fra\i ai s=i: {tefan, fratele cel mai mare, [i Petru, fratele s=u mai mic. Fra\ii s=i au reu[it s= ]nve\e, dar Bartolomeu nu reu[ea s= asimileze cuno[tin\ele, chiar dac= profesorul ]i acorda o aten\ie mai deosebit=. P=rin\ii s=i l-au mustrat aspru, profesorul l-a pedepsit, iar colegii s=i f=ceau haz de lipsa lui de ]n\elegere. Bartolomeu ]l ruga st=ruitor pe Domnul cu lacrimi s=-i d=ruiasc= pricepere pentru a citi. Odat=, tat=l s=u l-a trimis pe Bartolomeu dup= cai pe mo[ia lor. De-a lungul drumului, el a ]nt`lnit un ]nger trimis de Dumnezeu, av`nd ]nf=\i[area unui c=lug=r. B=tr`nul se ruga sub un stejar. Bartolomeu s-a apropiat de c=lug=r [i a a[teptat ca acesta s=-[i termine rug=ciunea, dup= care i-a f=cut o ]nchin=ciune. B=tr`nul monah l-a binecuv`ntat, ia dat un s=rut [i l-a ]ntrebat ce dore[te. Copilul a r=spuns: "Vreau cu tot sufletul meu s= ]nv=\ citirea [i scrierea. Sfinte P=rinte, roag=te pentru mine, ca Dumnezeu s= m= ajute [i s= m= ]n\elep\easc=." Dup= ce la ascultat, c=lug=rul a f=cut o rugaciune pentru Bartolomeu [i l-a binecuv`ntat,
zic`ndu-i: "Copilul meu, de acum ]nainte Dumnezeu ]\i va da s= ]n\elegi cele de care ai nevoie, ]nc`t s= po\i [i pe al\ii s=-i aju\i!". Apoi, B=tr`nul a luat un vas din care i-a dat lui Bartolomeu o bucat= de prescur=, zic`ndu-i: "Copile, ia [i m=n`nc=! Aceasta ]\i este d=ruit= ca un semn al harului lui Dumnezeu, [i pentru ]n\elegerea Sfintei Scripturi." C=lug=rul a vrut s= plece, dar Bartolomeu l-a rugat s= viziteze [i casa p=rin\ilor s=i. P=rin\ii l-au primit pe oaspete cu bucurie, oferindu-i ospitalitatea lor. B=tr`nul l-a ]ndemnat pe fiul lor s= citeasc= Psaltirea. Bartolomeu a ]nceput s= citeasc=, iar p=rin\ii s=i au fost uimi\i de schimb=rile care au avut loc cu fiul lor. La desp=r\ire, B=tr`nul a f=cut o profe\ie despre Sf`ntul Serghie: "Fiul t=u va fi mare ]naintea lui Dumnezeu [i al oamenilor. El va deveni s=la[ al Sf`ntului Duh." Dup= aceast= ]nt`mplare, copilul sf`nt a citit f=r= dificultate, ]n\eleg`nd ]n\elepciunea c=r\ilor f=r= osteneal=. Sf`ntul se ruga cu ardoare [i nu lipsea de la nici o slujb= s=v`r[it= ]n biseric=. }nc= din copil=rie, el ][i impusese un post strict, nem`nc`nd nimic ]n zilele de miercuri [i vineri, iar ]n celelalte zile consuma doar p`ine [i ap=. }n anul 1328, p=rin\ii Sf`ntului Serghie s-au mutat de la Rostov la Radonej. Dup= ce fiul lor cel mare sa c=s=torit, Chiril [i Maria au primit schima monahal= la M=n=stirea Khotkov (nu departe de Radonej), cu pu\in ]nainte de moartea lor. Mai t`rziu, dup= ce {tefan a r=mas v=duv, Sf`ntul Serghie a venit la aceea[i m=n=stire [i a devenit c=lug=r. Dup= ce [i-au ]nmorm`ntat p=rin\ii, am`ndoi s-au retras ]n p=dure (la aproximativ 12 vestre de Radonej) ca s= tr=iasc= ]n pustietate. La ]nceput [iau f=cut o mic= chilie, iar mai apoi, cu binecuv`ntarea Mitropolitului Teognost, au f=cut o mic= biseric=, care a fost sfin\it= ]n numele Sfintei Treimi. Neput`nd suporta dificult=\ile vie\ii ]n pustie, {tefan a plecat de l`ng= fratele s=u [i a mers la M=n=stirea "Botezul Domnului" din Moscova, devenind apropiat al Sf`ntului Alexie, Mitropolitul Moscovei [i a toat= Rusia. Pe 7 octombrie 1337, Bartolomeu a fost tuns ]n monahism de c=tre egumenul Mitrofan, lu`ndu-[i numele Sf`ntului Mucenic Serghie (7 octombrie). Suferind ispitele [i apari\iile demonilor, Sf`ntul Serghie a crescut duhovnice[te. Treptat, a devenit cunoscut de c=lug=ri, care au ]nceput s= vin= ca
"A fi domn e o-nt`mplare, a fi om e lucru mare..." Liuba GOLUB, Valentina LUJAN, Eudochia CARAVAI, satul Cini[eu\i
}n acest articol dorim s= relat=m despre oamenii ce-[i iubesc satul drag, mica Patrie, despre oamenii care nu sunt indiferen\i la lucrurile bune, ce se realizeaz=, [i contribuie la prosperarea localit=\ii ]n care ][i duc existen\a. Cini[eu\i este un sat mare, frumos, amplasat pe un loc pitoresc. Aici, mai bine de 500 de ani, locuiesc ]n ]n\elegere [i bun=voin\= moldoveni, ucraineni, romi, ru[i.
Nu pu\ini sunt acei locuitori, ce au devenit renumi\i undeva departe, dar adev=ra\i patrio\i sunt cei ce locuiesc [i muncesc ]n sat, contribuind la prosperarea lui. Un adev=rat patriot al satului nostru este Ana Maznic, om cu suflet mare, care, fiind ]n func\ia de director executiv al Asocia\iei Ob[te[ti "Speran\a", reu[e[te s= implementeze mai multe proiecte, care ]mbun=t=\esc calitatea vie\ii oamenilor din localitate, ]n special a celor v`rstnici. Administra\ia public= local= a amenajat un scuar ]n preajma Oficiului po[tal [i pie\ei agricole din sat, ]n calitate de parteneri av`ndu-i pe AO "HelpAge International"
[i oamenii ce iubesc frumosul. La 7 iulie, de s=rb=toarea sf`nt= a Na[terii lui Ioan Botez=torul, dumneaei a organizat o clac=, la care au participat peste 40 de persoane, de la mic la mare. Toat= lumea a ajutat la s=direa a 30 de puie\i de tuie pentru ca scuarul s= devin= un loc amenajat [i pl=cut. Se spune: "Ca s= ai succes, ai nevoie de o echip=". Succesul AO "Speran\a" const= ]n faptul c= conduc=torul are o echip= de voluntari, care se implic= cu tragere de inim= ]n activit=\ile desf=[urate. Proiectele se im-
plementeaz= doar cu contribu\ie financiar= de la APL, donatori externi, a[a ca Crucea Ro[ie din Elve\ia [i Republica Fede-
ral= German=, agen\i economici, comunitate. Astfel, pentru procurarea celor 30 de puie\i de tuie, contribu\ia financiar= a venit din partea AO "HelpAge International", ]n sum= de 7000 de lei. Foarte activ s-a implicat un agent economic din localitate - so\ii Cozacenco Ludmila [i {oitu Ghenadie, care au venit, la r`ndul lor, cu contribu\ia ]n m=rime de 5000 de lei, dorind mult ca satul s=[i ]mbun=t=\easc= aspectul [i s= devin= o localitate foarte atractiv=. La claca organizat= pentru crearea spa\iilor verzi [i ]nfrumuse\area localit=\ii au participat chiar [i familii ]ntregi, printre care so\ii Maiumschi cu 2 copii, familia Cu[nir Ana [i Alexei cu copilul, familia Corcevoi Maria [i Vasile cu nora [i
nepo\ii, consilierul local Victoria Zabulica cu copiii, Colesnic Nicolae [i Victor [i mul\i al\ii. Scopul activit=\ii a fost atins, deoarece activit=\ile comune ale copiilor, p=rin\ilor, buneilor, nepo\ilor ]mbun=t=\esc rela\iile din familie. Familia devine astfel mai unit=, mai prietenoas=, cu exemple bune [i demne de urmat. }n viitor, trec`nd pe strad=, fiecare participant la ac\iunea din 7 iulie curent va fi m`ndru de arbu[tii s=di\i [i va avea mare grij= s=-i men\in= pentru genera\iile urm=toare. }n rezultat, scuarul a c=p=tat un aspect frumos [i ne dorim ca Bunul Dumnezeu s= aib= ]n paza Sa toat= lumea de bun=credin\=, care a participat la un lucru nobil, frumos [i demn de urmat.
Programul "Prima Cas=" se extinde }nceput ]n pag.1
declarat pre[edintele PDM, Vlad Plahotniuc. Potrivit premierului Pavel Filip, Guvernul va compensa 10 la sut= din creditul luat de o familie cu un copil [i 20 la sut= din ]mprumutul unei familii cu doi copii. Pentru familiile cu trei copii, statul va acoperi jum=tate din suma ]mprumutat=, iar cuplurile care au patru copii vor putea beneficia de un credit achitat integral de stat. "Vorbim despre suma apartamentului sau despre suma creditului care a fost acordat de c=tre banc=, nelu`nd ]n calcul dob`nzile care urmeaz= s= fie pl=tite nemijlocit de Sf`r[it ]n pag. 8 cei care beneficiaz= de
acest proiect. Compensarea pl=\ilor pentru apartament urmeaz= s= aib= loc timp de 18 ani", a spus prim-ministrul Pavel Filip. Premierul a men\ionat c= Programul de stat "Prima Cas= 3" este ]n proces de avizare [i va fi aprobat de Guvern ]n dou= s=pt=m`ni. Pentru implementarea proiectului urmeaz= s= fie alocate 20 de milioane de lei. Pe termen mediu [i lung, aceast= ini\iativ= a democra\ilor ar putea contribui la cre[terea demografiei ]n Republica Moldova, a[a cum s-a ]nt`mplat ]n alte \=ri, printre care Belarus [i Rusia, unde au fost lansate programe ipotecare similare. Unii moldoveni recunosc c= aceste faci-
lit=\i ipotecare i-ar putea determina s=-[i m=reasc= familiile. P`n= acum, 153 de familii [i 59 de tineri nec=s=tori\i au beneficiat de credite ipotecare ]n cadrul Programului guvernamental "Prima Cas=". Majoritatea solicitan\ilor sunt tineri, care au, ]n medie, 31 de ani. Cele mai multe locuin\e procurate ]n cadrul acestui program de stat sunt amplasate ]n municipiile Chi[in=u, B=l\i [i Cahul, dar num=rul solicitan\ilor din raioanele \=rii devine tot mai mare. Datele Organiza\iei pentru Dezvoltarea Sectorului }ntreprinderilor Mici [i Mijlocii arat= c= suprafa\a medie a locuin\elor cump=rate este de 58
m2, iar valoarea medie a acestora este de 540 de mii de lei. Programul a devenit [i mai atractiv dup= ce dou= b=nci comerciale, partenere la "Prima Cas=", au redus rata dob`nzilor pentru beneficiari. "O rat= ]ntre 6% [i 7% este o rat= care nu s-a mai ]nt`lnit pe pia\= creditelor imobiliare. Restul, sunt sigur, c= vor reduce. Este vorba despre o competitivitate, dar ]n final vom avea o rat= atractiv=", a precizat directorul ODIMM, Petru Gurgurov. Valoarea total= a creditelor acordate [i acceptate pentru examinare ]n cadrul Programului "Prima Cas=" dep=[e[te 92 de milioane de lei. Surs=: prime.md
7
Nr. 26 (70), 20 iulie 2018
Recomand=ri pentru prevenirea [i combaterea omidei p=roase a dudului Iurie COJOCARI, inspector superior la Direc\ia raional= pentru Siguran\a Alimentelor Rezina
Omida p=roas= a dudului (Hyphantria cunea Drury) este un d=un=tor polifag, care atac= 200 de specii de plante: pomi fructiferi, arbori ornamentali, vi\=-de-vie etc. La invazii mari, arborii pot fi complet defolia\i, produc\ia de fructe fiind compromis=. Atacurile repetate duc la debilitarea pomilor.
Omida p=roas= este un d=un=tor de culoare verde-maro, care se hr=ne[te cu o gam= foarte variat= de frunze. }n pomicultur=, omida p=roas= poate provoca pagube considerabile, ceea ce o face deosebit de periculoas= [i deloc de neglijat. Controlul genera\iilor acestui d=un=tor trebuie s= fie foarte riguros - combaterea va fi f=cut= eficient [i imediat ce a fost observat= apari\ia unui atac ]n livad=. Cuiburile de omizi arat= ca sacii de m=tase at`rna\i pe ramuri. Putem s= ]ndep=rt=m fiecare cuib t=ind [irul de m=tase de la v`rf, apoi s=
arunc=m ]ntregul cuib ]n ap= cu s=pun sau s=-l distrugem prin ardere. Omizile se hr=nesc ]n timpul zilei c`nd soarele str=luce[te. Deci, ]nl=tur=m cuiburile seara, diminea\a sau ]n zilele cu cer noros, dup= ce omizile se ]ntorc la ele. Omizile atac= pomii fructiferi ]n dou= perioade din timpul anului - de obicei, luna iunie [i apoi a doua genera\ie, ]n luna august. Bine]n\eles, condi\iile meteo pot influen\a considerabil dezvoltarea lor [i pot facilita chiar apari\ia celei
de-a treia genera\ie, la sf`r[itul lunii septembrie. }n luna aprilie a fiec=rui an, fluturii ][i fac apari\ia [i vor depune ou=le pe partea dorsal= a frunzelor. Ou=le vor ecloza la sf`r[itul lunii mai, se vor dezvolta foarte rapid [i vor invada ]ntreg pomul, dac= nu sunt comb=tute la timp. Genera\ia de omizi, ajuns= la maturitate ]n luna august, este deosebit de periculoas= pentru vitalitatea pomilor fructiferi. Ele defoliaz= pomii fructiferi ]n ]ntregime, dac= nu sunt comb=tute la timp; pomii fructiferi afecta\i nu se vor mai putea preg=ti pentru iarn= [i vor
]nghe\a par\ial sau chiar total. Trebuie de men\ionat faptul c= omizile eclozate ]ntr-un pom fructifer nu se vor deplasa c=tre altul p`n= c`nd nu vor termina ]ntreaga hran= existent=. Vor defolia ]ntreg pomul, vor ajunge la maturitate, fluturii vor depune ou= ]n mai mul\i pomi [i astfel, necomb=tute, vom avea ]n livad= 2-3 genera\ii de asemenea d=un=tori. Omizile prefer= ]n general pomii cu mare expunere la soare, cu coroanele ]ngrijite, astfel c= pomii mai pu\in expu[i la soare au [anse mai mari de supravie\uire. Recuperarea pomilor fructiferi dup= atacul omizilor Pomii fructiferi, care au suferit un atac al omizilor [i au fost defolia\i par\ial sau chiar total, au nevoie de ]ngrijire special=. Ei vor trebui iriga\i la interval de 2-3 zile cu 1015 litri de ap=. Se vor aplica insecticide de contact pentru protec\ia pomilor ]mpotriva revenirii omizilor sau atacul altor d=un=tori. Aplicarea de ]ngr=[=minte se va face cu precau\ie pentru a nu for\a pomii s= creasc= rapid, astfel pot intra ]n dezechilibru. Deoarece pomii afec-
ta\i sunt adesea viza\i de d=un=tori [i boli, inspecta\i-v= periodic copacii, astfel ]nc`t s= pute\i identifica problemele [i s= le trata\i ]nainte de a v= cauza pagube suplimentare. Perioada optim= de aplicare a tratamentelor chimice este la migrarea larvelor de v`rsta a patra ]n pomi [i c`nd a ap=rut cel pu\in un cuib pe pom. Insecticide recomandate pentru combaterea acestui d=un=tor: CALYPSO 480 SC - 0,02% sau FURY 10 EC - 0,01%, sau KARATE ZEON - 0,015%, sau FASTAC 10 EC 0,02%. Tratamentul se repet= la 10-12 zile. Alte recomand=ri importante Tratamentele fitosanitare se vor executa la momentul optim, cu respectarea dozelor [i concentra\iilor recomandate. La prepararea amestecurilor se va avea ]n vedere compatibilitatea produselor [i respectarea principiului alternan\ei. Se vor respecta cu stricte\e normele de protec\ie a muncii, de paz= [i securitate ]mpotriva incendiilor, protec\ie a mediului [i protec\ia albinelor (Legea 70/2006).
P=p=na[i dulci Rubric= realizat= de Iuliana POPA-CRUDU
Bun= ziua, dragi cititori! De aceast= dat=, am preg=tit o re\et= de p=p=na[i dulci, pe care ]i pute\i m`nca at`t la micul dejun, c`t [i la cin=. Gustul depinde foarte mult de calitatea [i prospe\imea br`nzei de vaci. De asemenea, f=ina se adaug= ]n dependen\= de c`t de bine e scurs= br`nza de zer sau c`t de moale este. }n p=p=na[i pute\i ad=uga diferite tipuri de semin\e, fructe sau chiar pomu[oare. Sper=m s= v= plac= aceast= re\et=. - ulei pentru pr=jit.
Ingrediente: - 500 gr de br`nz= de vaci (bine scurs= de zer); - 120-140 gr de f=in= (]n dependen\= de c`t de moale este br`nza); - 1 ou; - 2 linguri de zah=r; - 1 linguri\= de esen\= de vanilie; - 1 linguri\= de praf de copt; - 20 gr de fulgi de cocos deshidratat (op\ional); - un praf de sare;
Pentru servit: - sm`nt`n=, dulcea\=, gem, fructe sau pomu[oare proaspete. Mod de preparare: 1. Pune\i br`nza ]ntrun bol ]nc=p=tor, sparge\i deasupra un ou, ad=uga\i esen\a de vanilie, un praf de sare, zah=rul, fulgii de cocos, f=ina [i praful de copt. 2. Fr=m`nta\i cu m`na
p`n= se leag= aluatul [i se ]ncorporeaz= toate ingredientele. 3. Dup= care sp=la\i m`inile [i lua\i c`te o lingur= de compozi\ie ]n m`n=, forma\i o bil= [i turti\i-o pu\in cu palma. 4. Proceda\i la fel cu restul p=p=na[ilor [i pune\i-le la pr=jit ]ntr-o tigaie bine ]nc=lzit= cu 2-3 linguri de ulei (dac= este nevoie, mai ad=uga\i ulei pe parcurs). 5. Rumeni\i p=p=na[ii
la foc mediu pe ambele p=r\i. 6. Scoate\i-i pe un prosop de h`rtie pentru a absorbi excesul de ulei. 7. Servi\i-i cu sm`nt`n=, gem, fructe sau pomu[oare. Poft= bun=! Surs=: valeriesfood.md
S=n=tate din farmacia Domnului Cimbrul de cultur= este originar din \inuturile mediteraneene. De la aceast= plant= se folosesc doar p=r\ile aeriene at`t ]n scopuri medicinale, c`t [i alimentare, pentru a aromatiza m`ncarea. Se spune c= vechii greci foloseau cimbrul la b=i, iar vechii egipteni - la ]mb=ls=m=ri. }n scopuri medicinale se utilizeaz= p=r\ile aeriene nelignificate, recoltate ]nainte de ]nflorire complet=, c`nd con\in cantitatea maxim= de ulei volatil [i se usuc= la umbr=.
Cimbrul. Ce afec\iuni po\i trata cu aceast= plant= aromat= Rubric= realizat= de Violeta PISTRUI
Cimbrul este o surs= excelent= de vitamina k, fier [i mangan. Frunzele [i uleiurile esen\iale con\in fenoli antioxidan\i [i flavonoide, dar [i compusul timol, un agent antibacterian activ [i un ingredient cheie ]n apa de gur= antiseptic=. Iat= mai jos care sunt beneficiile cimbrului [i ce afec\iuni poate trata: - studiile recente au ar=tat c= extractul de cimbru inhib= dezvoltarea stafilococului auriu; - datorit= uleiului volatil, cimbrul are ac\iune calmant= asupra tusei; de asemenea, este un tratament eficient [i pentru bron[it=, pentru eliminarea mucusului din pl=m`ni [i stomac. Se prepar= o infuzie din 2 linguri\e de plant= uscat= [i m=run\it= la 250 ml de ap= fierbinte. Se las= la infuzat 10 minute, apoi se strecoar= [i se bea c`te o can= la 2 ore; - ceaiul de cimbru este util [i ]n cazul anemicilor, ]n dispepsii u[oare, ]n tratamentul enterocolitelor. Se administreaz= cel mult o can= de ceai (50-200 ml) pe zi, ]n mai multe reprize; - aceast= plant= aromat= reduce simptomele colicilor [i deranjamentelor intestinale, previne gastrita cronic=; - cimbrul este ideal pentru gargar= [i sp=larea gurii, prevenind astfel mirosul nepl=cut, dar [i cariile dentare; - cimbrul este eficient [i pentru tratarea laringitelor, pl=cilor bacteriene sau g`tului iritat; - cimbrul are [i propriet=\i antispasmodice [i este eficient ]n tratarea durerilor menstruale; - este [i un tonic general, care stimuleaz= sistemul nervos. Cimbrul previne [i amelioreaz= afec\iunile nervoase, depresia, oboseala [i insomnia; - substan\ele active din cimbru protejeaz= celulele creierului, rinichilor [i inimii, reduc efectele negative ale radicalilor liberi [i previn ]mb=tr`nirea prematur=; - extern, uleiul de cimbru se poate folosi ]n aromaterapie sau pentru inhala\ii, ]n bron[ite [i sinuzite. Uleiul este eficient
[i ]n masajele pentru ameliorarea simptomatologiei ]n caz de reumatism, nevralgii [i atrofie muscular=. Atentie! Din cauza uleiului volatil, produsul utilizat ]n cantit=\i supradozate provoac= tulbur=ri gastrointestinale [i excita\ii nervoase. Iat= cum se mai poate administra cimbrul: Infuzia combinat= de cimbru - 4 linguri de cimbru ]n 500 ml de ap= se las= la macerat timp de 10 ore [i apoi se filtreaz=. Planta r=mas= se fierbe timp de 5 minute ]n alte 500 ml de ap=. Lichidul de la prima filtrare se amestec= apoi cu lichidul de la a doua filtrare [i se ob\ine infuzia combinat= de cimbru. Pe cale intern= se administreaz= c`te 12 c=ni pe zi. Pulbere de cimbru aceasta se ob\ine prin m=cinarea plantei foarte fin. Praful ob\inut se p=streaz= ]n borcane, ]n locuri r=coroase [i la ]ntuneric. Din pulbere se administreaz= c`te 1 v`rf de linguri\= de 3-4 ori pe zi. Ulei volatil de cimbru trebuie cump=rat din magazinele naturiste pentru c= acesta trebuie preparat prin tehnologii specifice de extragere a substan\elor active. Uleiul volatil din pulbere se evapor= ]n aproximativ o s=pt=m`n=. Din uleiul volatil se administreaz= c`te 3 pic=turi de 3 ori pe zi, timp de cel mult 10 zile. Tinctura de cimbru ]ntr-un borcan cu 400 de ml de alcool alimentar, de 50 de grade, se pun 15 linguri de pulbere de cimbru [i se amestec=. Se las= totul la macerat timp de 10-12 zile [i apoi se strecoar= amestecul. Se adaug= 10 pic=turi de ulei volatil de cimbru ]n aceast= tinctur=. Se agit= bine [i se p=streaz= ]n sticlu\e ]nchise la culoare. Din aceast= tinctur= de cimbru se ia c`te o linguri\= pe zi, de 2-3 ori pe zi. Surs=: sfatnaturist.ro
8
Nr. 26 (70), 20 iulie 2018
Sf`ntul Serghie de la Radonej
La mul\i ani cu s=n=tate [i noroc! ]ndrum=tor al fiin\elor scumpe. S= tr=Felicit=ri pentru i\i sentimente de satisfac\ie pentru Gheorghe G`ncu, lucrurile frumoase ce le face\i. Bun=viceprimar de Rezina! stare ]n familie, pace [i ]n\elegere, }n zi de mare s=rb=toare, c`nd multe bucurii [i clipe fericite al=turi de ave\i parte de multe cuvinte de feli- cei dragi sufletului. La mul\i ani! citare, flori [i aten\ie deosebit=, V= Cu tot respectul, Aurel PLE{CO, p=[esc [i eu pragul cu un buchet primarul de Lipceni de ur=ri din cele mai alese. S= ave\i parte de o via\= tr=it= din plin, cu dragoste de oameni, cu dorin\= de fapte frumoase. Fie ca de-a lungul Sincere anilor toate dorin\ele [i visele s= devifelicit=ri n= realitate. pentru Maria Mul\i ani cu s=n=tate trainic=, buVasilachi din curii [i satisfac\ie de la cele realizate! Cu profund respect, pre[edintele raionului Rezina, Eleonora GRAUR
Mult stima\i colegi Gheorghe G`ncu [i Ion Cazimir! Dragii no[trii omagia\i! Cu prilejul s=rb=toririi zilei de na[tere, v= ur=m de s=n=tate trainic=, de succese mari ]n activitate, de toate cele bune [i frumoase. S= ave\i parte de c`t mai multe bucurii ale realiz=rilor, de sus\inere [i ]n\elegere din partea celor ce v= ]nconjoar=. S= v= dea Domnul tot ce dori\i, zile senine [i fericite. La mul\i ani s= tr=i\i! Lua\i din via\= tot ce este mai bun, tr=i\i-o din plin, spre bucuria celor dragi! Fiecare zi s= v= fie luminat= [i ]nc=lzit= de soare.
|ahn=u\i!
Cu ocazia celor 55 de ani frumo[i de via\=, ]\i adres=m cele mai c=lduroase cuvinte de felicitare. Te iubim [i ]\i dorim din suflet s=n=tate, bucurii, fericire, lini[te sufleteasc= [i speran\=. Un sincer la mul\i ani ]\i dorim! S= r=m`i mereu a[a precum te [tim: o mam= bun= [i o bunic= exemplar=. Te respect=m [i ]\i dorim tot binele din lume. Cu mult drag, fiica Olga, ginerele Andrei [i nepo\eii Otilia [i Constantin
La mul\i ani pentru Ion Frunz=, consilier local din Trife[ti!
Cu ocazia s=rb=toririi zilei de na[tere, V= aduc ]n dar cele mai sincere Cu stim=, membrii OT Rezina a PDM felicit=ri [i V= urez s=n=tate trainic=, via\= ]ndelungat=, plin= de sens [i realiz=ri notorii. S= Vi se ]mplineasc= Felicit=ri pentru Anatolie cele mai sacre g`nduri, pace ]n suflet Vravii, angajat al }M "SCL" [i ]n familie. S= V= bucura\i [i ]n continuare de Rezina! noi [i deosebite realiz=ri. S= ave\i susCu ocazia anivers=rii zilei de na[tere, \inerea tuturor ]nceputurilor bune [i V= adres=m sincere felicit=ri, imaginar numai bucurii de la via\=! ]nso\ite de alese flori ]nmiresmate. Cu respect, Mihai BUDURIN, Prospe\imea florilor dorim s= V= \in= primar de Trife[ti chipul ]n lumin= [i vigoare, s= V= ]ncurajeze via\a ]ntru bucuria celor care V= ]nconjoar=. Calea s= V= fie mereu luminat= de }ngerul p=zitor. S= Felicit=ri pentru Vasile V= ]nso\easc= oriunde [i oric`nd s=- Cr`ngaci, angajat al filialei n=tatea, succesele, bucuriile, iar neRezina a SA "RED-Nord"! norocirile s= V= ocoleasc=. S= ne tr=i\i Stimate omagiat! Cu ocazia s=rb=tomul\i ani! ririi zilei de na[tere, V= transmitem }n numele administra\iei }M "SCL" sincere felicit=ri [i V= dorim ]mplinirea Rezina, managerul-[ef Ion BALAN tuturor viselor [i ]nmul\irea realiz=rilor. S= V= d=ruiasc= Dumnezeu s=n=tate, fericire ]n via\a personal= [i un car de bucurii. S= ave\i ]ntotdeauna stima Cuvinte cordiale de celor din jur [i mereu s= V= ]nso\easc= felicitare pentru Aliona voia bun=! Vetricean din Lipceni! Cu cele mai cordiale felicit=ri, prilejuite de aniversarea zilei dvs de na[tere, vin cu un dar din sincere ur=ri [i g`nduri senine. S= tr=i\i mul\i ani cu s=n=tate [i s= fi\i ]ntotdeauna sprijin [i
}n numele administra\iei [i comitetului sindical ale filialei Rezina a SA "REDNord", directorul Iurie URECHI
Mul\umim pentru sus\inere! Prim=ria comunei Ghiduleni dore[te sa aduc= mul\umiri pentru ini\ierea [i implementarea Proiectului Na\ional "Drumuri bune pentru Moldova", lansat de Guvernul Republicii Moldova, la ini\iativa PDM. }n special ]i mul\umim doamnei Eleonora Graur, pre[edintele raionului Rezina, care, la rug=mintea
noastr=, a contribuit la includerea ]n proiect a localit=\ilor Ro[canii de Sus [i Ro[canii de Jos. Ini\ial, aceste localit=\i nu erau incluse ]n programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice na\ionale pe anul 2018, av`nd ]n vedere num=rul mic de locuitori.
Fondator: PPI "Duminica". Rechizitele bancare: BC "Moldova-Agroindbank" SA, filiala Rezina cod: AGRNMD2x777 IBAN: MD39AG000000022513052502 cod fiscal: 1016620007537
Redactor-[ef interimar: Iuliana POPA-CRUDU. Echipa de crea\ie: Aculina POPA, Violeta PISTRUI
}nceput ]n pag. 6
s=-i cear= sfat. Sf`ntul Serghie i-a acceptat pe to\i cu dragoste, ajung`nd s= formeze o mic= m=n=stire cu doisprezece c=lug=ri. Sf`ntul Serghie s-a distins printr-o dragoste extraordinar= de munc=. A construit cu propriile m`ini mai multe chilii, a c=rat ap=, a spart lemne, a copt p`ine, a cusut haine [i a preparat m`ncare pentru fra\i, [i cu umilin\= [i-a luat [i alte sarcini. A ]mbinat munca grea cu rug=ciunea, privegherea [i postul. Fra\ii au fost uimi\i s= constate c= efortul sever la care se supunea sf`ntul nu-i deteriora deloc s=n=tatea, ci mai degrab= ]l ]nt=rea. Nu le-a fost u[or s=-l conving= pe Sf`ntul Serghie s= accepte func\ia de egumen al m=n=stirii. }n anul 1354, Episcopul Atanasie de Vol`n l-a hirotonit pe sf`nt, ieromonah [i la ridicat la rangul de egumen. La fel ca ]nainte, ascult=rile monahale au fost stricte la m=n=stire. Odat= cu extinderea m=n=stirii, nevoile au crescut de asemenea. De multe ori c=lug=rii r=m`neau cu alimente insuficiente, dar prin rug=ciunile Sf`ntului Serghie, persoane necunoscute aduceau cele necesare. Sf`ntul Serghie devenise cunoscut chiar [i la Constantinopol, de unde Patriarhul Filoti i-a trimis daruri: o cruce, un paraman (o p`nz= ]n patru col\uri cu ]nsemnele patimirilor M`ntuitorului, pe care o poart= monahii pe sub ras=), un ve[m`nt [i o gramat= de binecuv`ntare pentru a organiza o m=n=stire cu via\= de ob[te. Sf`ntul Serghie a mers cu acea scrisoare la Sf`ntul Alexie, care l-a sf=tuit s= organizeze m=n=stirea pe reguli stricte. Dup= aceea, sf`ntul s-a retras ]n pustie. Dup= o vreme, afl`nd fra\ii
locul ]n care se nevoia sf`ntul, au mers la el [i-l rugau s= se ]ntoarc= ]n m=n=stire, pentru c= erau ]n mare necaz [i tulburare, ca oile f=r= p=stor. Dar el nu voia, c=ci iubea lini[tea [i singur=tatea. Din aceast= cauz= mul\i dintre ucenicii lui au p=r=sit lavra, a[ez`ndu-se cu d`nsul ]n pustia aceea, form`nd M=n=stirea Bunei Vestiri. V=z`nd acestea, fra\ii r=ma[i ]n lavr= au mers la Sf`ntul Alexie rug`ndu-l s=-i porunceasc= cuviosului s= revin= ]n m=n=stirea cea dint`i. Mitropolitul Alexie l-a rugat pe Cuviosul Serghie s= asculte [i s= m`ng`ie pe fra\i prin ]ntoarcerea sa la d`n[ii. Sf`ntul Serghie l-a ascultat necondi\ionat pe Mitropolit [i s-a ]ntors ]n lavr=, l=s=nd la M=n=stirea Kirzhachsk pe Sf`ntul Roman, ucenicul s=u. }nc= din timpul vie\ii sale, Sf`ntul Serghie s-a ]nvrednicit de darul facerii de minuni. Ve[ti despre minunile s=v`r[ite de Sf`ntul Serghie au ]nceput s= se r=sp`ndeasc= rapid, iar bolnavii au ]nceput s= vin= la el din satele din jur, dar [i din locuri ]ndep=rtate. Treptat, c=lug=rii au ]nceput a vedea minunile s=v`r[ite de cuvios. Odat=, ]n timpul Sfintei Liturghii, un ]nger al Domnului a s=v`r[it slujba ]mpreun= cu sf`ntul, dar, din smerenie, cuviosul le-a interzis celor de fa\= s= vorbeasc= despre aceasta p`n= dup= moartea sa. Sf`ntul Serghie a avut leg=turi str`nse de prietenie spiritual= [i fr=\easc= cu Sf`ntul Alexie, Mitropolitul Moscovei. Acesta, sl=bit de b=tr`ne\e, i-a propus Sf`ntului Serghie s= devin= mitropolit, dar cuviosul, din smerenie, a refuzat. Maica Domnului, ]ns=[i s-a ar=tat Sf`ntului Serghie. Odat=, t`rziu ]n noapte, Sf`ntul Serghie (1314-1392) citea un acatist al Maicii
Domnului. Dup= ce [i-a terminat pravila zilnic=, el s-a a[ezat s= se odihneasc= pu\in, dar dintr-odat= a zis uncenicului s=u, Sf`ntul Mihail (6 mai): "Fiule, treze[tete [i privegheaz=, pentru c= trebuie s= avem o vizit= minunat=." Acestea rostindu-le, ]ndat= s-a auzit un glas: "Preacurata se apropie!". Sf`ntul Serghie s-a gr=bit spre intrarea ]n chilie [i dintr-o dat= a fost luminat de o lumin= str=lucitoare, mai str=lucitoare dec`t soarele. El a v=zut ]n apropierea slavei nepieritoare a Maicii Domnului pe Apostolii Petru [i Ioan. Neput`nd suferi raza cea str=lucitoare, Sf`ntul Serghie a c=zut cu fa\a la p=m`nt ]naintea Maicii Domnului. Ea i-a zis lui: "Nu te sp=im`nta, alesul meu! Iat= am venit s= te cercetez, c=ci s-a auzit rug=ciunea ta pentru ucenicii t=i [i pentru loca[ul t=u s= nu te mai m`hne[ti, c= de acum ]nainte vei fi ]ndestulat cu de toate, nu numai p`n= ce vei fi ]n via\a aceasta, ci [i dup= ducerea ta c=tre Domnul, nedep=rtat= voi fi de loca[ul t=u, cele trebuitoare d`ndu-i nelipsit, p=zindu-l [i acoperindu-l". Dup= ce a spus acestea Maica Domnului s-a f=cut nev=zut=. Ajuns la b=tr`ne\e [i prev=z`nd mutarea sa la Domnul cu [apte luni ]nainte, Sf`ntul Serghie a chemat pe fra\i [i l-a desemnat pe Sf`ntul Nicon ca s= fie egumen. De[i era t`n=r, acesta era mai experimentat ]n via\a spiritual= [i ]n ascultare. Sf`ntul Serghie a adormit ]n Domnul la 25 septembrie 1392. }n noaptea dinainte, marele sf`nt al lui Dumnezeu a chemat pe fra\i, pentru a le da sfaturile finale: "Fra\ilor, s= fi\i aten\i la voi ]n[iv=! S= ave\i mai ]nt`i fric= de Dumnezeu, puritate sufleteasc= [i dragoste nem=rginit=." La data de 5 iulie 1422, Sfintele Moa[te ale Sf`ntului Serghie au fost descoperite ]ntregi [i nestricate, iar la scurt timp, o icoan= a Ar=t=rii Maicii Domnului a fost a[ezat= pe morm`ntul Sf`ntului. Surs=: doxologia.ro
}ntreruperi programate de SA "REDNord" pentru 23-27.07.2018, Rezina }n leg=tur= cu reconstruc\ia liniilor electrice (demontarea liniei vechi [i montarea liniei noi), va fi ]ntrerupt= furnizarea energiei electrice: 23-27.07.2018 satul Stohnaia (par\ial). }n leg=tur= cu executarea lucr=rilor de mentenan\= ]n re\elele de distribu\ie, va fi ]ntrerupt= furnizarea energiei electrice dup= cum urmeaz=: 23 iulie 2018: ora[ul Rezina, str. P=cii, 71 - 09:00-13:00; ora[ul Rezina, str. P=cii, 75 - 13:00-17:00; satul Bu[=uca (par\ial) - 09:30-17:00; 24 iulie 2018: ora[ul Rezina, str. 27 August, 18 - 09:00-13:00; ora[ul
Adresa noastr=: or. Rezina: str. 27 August, 1 A. Telefoane: 067311300, 069169451, 060142452. e-mail: cruduiulia@gmail.com, popa.aculina@gmail.com, violetapistrui@gmail.com
Rezina, str. 27 August, 20 - 13:0017:00; satul Trife[ti (par\ial) - 09:0017:00; 25 iulie 2018: ora[ul Rezina, str. M. Eminescu, 12, satul Cog`lniceni (par\ial) - 09:00-17:00; 26 iulie 2018: satul Pripiceni (par\ial) - 09:00-17:00; 27 iulie 2018: ora[ul Rezina, str. M. Eminescu, 10, satul Ign=\ei (par\ial) 09:00-17:00. Pentru informa\ie suplimentar=, apela\i la urm=toarele numere de telefon: (0231) 5-32-06, (0231) 2-4201, (0231) 2-40-19. Conducerea SA "RED-Nord" roag= consumatorii s= accepte scuzele pentru incomodit=\ile create. Punctul de vedere al autorilor poate s= nu coincid= cu opinia redac\iei. Tiparul executat la Tipografia "Edit Tipar Grup". Com. 813. Tirajul: 2007 exemplare. PP "Farul Nistrean" apare s=pt=m`nal, vinerea. Indice de abonament: PM 21444.