Page 1

Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009

Curs introductiv

– 30.09.2008

INTRODUCERE ............................................................... (C1-2) FAZE DE PROIECTARE......................................................... (C3) CALITATEA IN C-TII............................................................. (C4) ARHITECTUL SEF DE PROIECT......................................... (C5) TEMA DE PROIECTARE........................................................ (C6) METODE DE EVALUARE A COSTURILOR....................... AMPLASAMENTUL............................................................... (C7) FORMA CONSTRUCTIEI....................................................... ARHITECTURA....................................................................... (C8) STRUCTURA........................................................................... (C9-10)INSTALATII............................................................................. (C11) EXECUTIE.................................................................................

30.09.2008 07.01. - 14.10.2008 21.10.2008 28.10.2008 04.11.2008 11.11.2008 11.11.2008 18.11.2008 18.11.2008 25.11.2008 2-12- 9.12.2008 16.12.2008

Tema 

C-tia finala (scop)

Studiul solutiei 

Proiectul tehnic  Executie - arhitectura - structura - inst. Electrice - inst. Termice - inst. Sanitare - inst. ... .....................

- fazele proiectului - cerinte minime  relatia cu colaboratorii Pt seminar: Ce e o tema de proiectare? La finalul cursului OBLIGATORIU trebuie sa - sa stim sa intocmim o tema de proiectare - sa cunoastem si intelegem cerintele ce trebuie respectate in cadrul proiectului - sa cunoastem fazele proiectului - sa avem cunostintele minime in relatia cu colaboratorii

-1-

.


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009

C1 – 07.10.2008 I: Care sunt etapele prin care trece un proiect din faza 1, discutia client pana la finalizare? 1.Introducere 2.Faza de proiectare 3.Calitatea in c-tii 4.1.Arhitectul sef de proiect 4.2.Tema de proiectare 5.1.Metode de evaluare a costulul 5.2.Amplasamentul 6.1.Forma c-tiei 6.2.Arhitectura 7.Rezistenta 8.1.Instalatii electrice 8.2.Instalatii sanitare 9.1.Instalatii termice 9.2.Instalatii de ventilatie 10.Executie De ce proiectam? -proiectare = anticiparea rezultatului -procesul de proiectare = proces de simulare,construire virtuala -la final de proces ar trebui sa se cunoasca toate datele,toate problemele ca si cum constructia ar fi deja executata -executia = proces de urmarire pas cu pas a proiectului Cum sa proiectam a.i. sa poata urmari pas cu pas proiectul? Cum se desfasoara procesul de proiectare? -desenul reda o forma si o imagine dincolo de ce apare pe hartie -colaborarea cu alte specialitati – limbajul comun. -transmiterea catre desenator a informatiei trebuie facuta cat mai clar, a.i. solutia sa nu aibe de suferit, cel care a dat informatia trebuie sa verifice plansele primite de la desenator -desenatorul nu primeste schita la scara – el le transpune intr-un limbaj corect -limajul comun cu colaboratorii externi = desenul tehnic ( limbajul universal al proiectantului ) -desenul tehnic are foma standardizata -proiectul tehnic – teme pentru colaboratori ( desene ): planuri, cote, etc; fatade si sectiuni; luate din faza de studiu finalizate completate cu 3D, detalii, text -plansele primite de la desenator,colaboratori etc ar trebui verificate inainte sa primeasca stampila -orice reprezentare inteleasa gresit de catre executant se transforma intr-o greseala de executie,de cele mai multe ori ireparabile -beneficiarul nu are perceptii tridimensionala -transmiterea gresita a informatiilor poate fi cauza unor probleme in toate fazele de proiectare si de executie -desenul nu reprezinta o seama de linii asternute pe hartie,el este o reprezentare conventionala a constructiei – fiecare linie contine o conotatie clara ( muchie,materiale, etc. ) -desenarea la scara mare – desenarea tolerantelor, ex: sc.1:1, tencuiala nu este o linie trasa la ??? 2.FAZE DE PROIECTARE -cadrul legislativ: ordinul comun MFP/MLPAT nr.1013/873 din 2001 -avizarea si autorizarea unui proiect nu fac parte din procesul de proiectare ci se fac pe baza unor documentatii ce au ca si continut parti din proiect -confrom legii mai ales pentru investitii ce implica bani publici, exista fazele: -2-


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009 a.studiu de prefezabilitate b.studiu de fezabilitate c.proiect tehnic d.detalii de executie ( faza ce nu e legiferata f clar) 1.studiu de prefezabilitate ( faza premergatoare,nu implica investitii ) - se stabileste tema si oportunitatea investitiei ( daca merita sau nu ) -din acest studiu rezulta tema si conditiile in care tema trebuie abordata -este un material scris,piesele desenate sunt cel mult planul de incadrare existent, amplasamentul: plan de situatie existent -este un studiu care se face pe baza unor date -se clarifica amplasamentul: situatia juridica,economica -se clarifica conditiile urbanistice: se obtin certificatul de urbanism -se stabilesc caile de acces la si pe amplasament -se stabilesc posibilitatile de racordare la utilitati -se clarifica tema de proiectare, pe baza ei facandu-se o prima estimare de costuri -se compara datele cu posibilitatile investitorului -are consecinte mari asupra proiectului insa rareori este consultat aici un arhitect, ci mai degraba persoane cu studii economice 2.studiu de fezabilitate ( anteproiect, studiu de solutie ) -se stabileste cum va fi si cum va arata constructia, rezulta forma finala a constructiei si un prim cost estimativ - contine piese scrise si piese desenate -se porneste numai dupa ce a fost aprobat studiul de prefezabilitate ( ex: la o casuta mica aprobarea temei de catre beneficiar ) -se intocmeste proiectul preliminar pe baza studiului de prefezabilitate ( tema de proiect ) -partiul propus trebuie sa fie definitiv ( =partea de arhitectura ) – eventualele schimbari ce apar ulterior nu au voie sa schimbe semnificativ nici forma, nici costurile -se face si o lista cu dotarile necesare,inclusiv mobilierul ( ex:scaune intr-o scoala , tot ce inseamna investitie si cu o toleranta de 5% -se obtin avizele pentru a sti daca investitia se poate realiza in forma dorita -cea mai importanta piesa a lui este DEVIZUL GENERAL, ce contine toate costurile -> trebuie sa dea o estimare exacta, ce poate fi depasita cu maxim 5% -atragerea consultantilor si colaboratorilor,consultarea lor in aceste faze -plansele din aceasta faza se constituie in teme pentru colaboratori care vor fi implicati cel tarziu in faza de proiect tehnic

-3-


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009

Curs 2

14.10.2008

I: Ce stiti despre calitatea in c-tii? Care e scopul legiferarii in domeniul calitatii? Pentru ce e nevoie de STAS , normative si cum isi gasesc scopul in proiectare ? PROIECTUL TEHNIC -

-

se incepe cand solutia de arhitectura este deja finalizata aici se detaliaza proiectele pe specialitati : arhitectura, rezistenta, instalatii (sanitare, termice, ventilatie, climatizare, electrice) in functie de dimensiunile proiectului, pot fi implicate si alte specialitati doar aici se poate afla un cost cat de cat real al investitiei. Costul nu are voie sa depaseasca studiul de fezabilitate. • Se intocmesc caiete de sarcini lucrari distincte (lucrari ceramice, placari pardoseala, compartimentari, etc) • se stabileste minimul de calitate si parametrii de toleranta Pe baza proiectului detaliat + caietele de sarcini, rezulta listele de cantitati de lucrari necesare a fi executate. P.O.E. = proiect de organizare executie P.T. – pl situatie - planuri cote - sectiuni specificatii de material altfel nu se va intelege  - fatade - detalii specifice  listele de cantitati de lucrari vor fi incomplete, si rezulta o subevaluare a costului investitiei ; marja de ± 5% (lucrari neprevazute) nu include lucrari uitate. Listele de cantitati de lucrari Caietele de sarcini Piesele desenate

-

constituie o parte din documentatia pt scoaterea la licitatie

este necesar ca proiectul sa fie atat de detaliat incat la intocmirea listelor de cantitati de lucrari sa nu fie omisa nici o lucrare sau nici un material cel care liciteaza trebuie sa stie toate datele unei bune executii pt a putea licita in cauza daca s-a uitat o lucrare, trebuie ceruta separat proiectul pt autorizatia de construire licitarea nu are voie sa se faca inainte sa se primeasca autorizatia de construire finalizata faza DDE (detalii de executie) se intocmeste de cele mai multe ori in paralel cu santierul (pentru a putea avea legatura mai buna cu tehnologiile date de executant)

comparatie faza executie la un proiect de licitatie cu bani publici

vs.

Proiectel de casa

1. STUDIU DE PREFEZABILITATE - stabilirea temei de proiectare - sa culegem datele necesare intelegerii problemelor (prin discutii cu beneficiarul) de unde rezulta o prima estimare de costuri, care vine comparata cu posibilitatile beneficiarului -4-


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009 - de cele mai multe ori nu se stabileste o tema clara - partea scrisa insusita si semnata de beneficiar 2. STUDIU DE FEZABILITATE - anteproiect sau studiu de solutie - dupa semnarea unui contract ferm cu beneficiarul 9de obicei doar cei cu un anumit portofoliu) - daca suntem incepatori, deobicei se face gratis - de preferat cu certificat de urbanism, inainte de a incepe proiectarea - planse cu cote de gabarit - greseli frecvente : - nu se analizeaza corect amplasamanetul (poate duce la reproiectare) - inceperea fara un C.U. - nu se tine cont de reglemantarile in vigoare - nu se anticipeaza problemele ridicate de anumite solutii impuse , si rezulta necesitatea reproiectarii, ceea ce echivaleaza cu o schimbare de tema 3. PROIECTUL TEHNIC - proiectul de autorizatie de constructie (PAC) - de obicei asta aduce beneficiarul la arhitect, - colaborarea cu colaboratorii care ar fi bine sa inceapa inca din faza de anteproiect sau cel putin sa le fie distribuite o tema de proiectare - P.T. – rezultatul unei colaborari - P.A.C. – extras minim din P.T. - trebuie completat cu proiectele pe specialitati 4. RECEPTIA LUCRARILOR - sistemul calitatii

-5-


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009

Curs 3

21.10.2008

I: Ce stiti despre seful de proiect ? Care este scopul temei de proiectare ? -

-

Proiectarea are un rol de anticipatie CUM VA FUNCTIONA viitoarea cladire ? CUM VA REZISTA viitoarea cladire ? CUM VA ARATA viitoarea cladire ? .............................. CAT VA COSTA viitoarea cladire ? CUM VA FUNCTIONA – include si izolarea cladiri –termica si hidrofuga – instalatiile – studiul functiunilor CAT VA COSTA – managementul Reglementarile – au rolul de a impune un minim de calitatate – NU ingradesc – NU au voie sa ingradeasca Singurele reglementari care pot incurca sunt cele de rezistanta la seism

CE INSEAMNA REGLEMENTARI ? - Arhitectii exista tocmai din cauza reglementarilor de calitate - Proiectantii sunt impusi prin lege pt a realiza niste lucrari de calitate recunoscute de reglementari

-

SISTEMUL CALITATII IN CONSTRUCTII Legea 10 a calitatii o Exista mai multi factori acre au obligatii (beneficiarul/investitorul este cel ami important) Acest nivel minim este cerut in functie de cerintele lucrarii Este foarte important sa discernem intre.................

diploma – un fel de studiu care incepe cu consultarea unei bibliografii - normative, STAS (standarde) - istoria arhitecturii, ce s-a scris despre tema - literatura teoretica Nu ar trebui impus - un pret minim de proiectare ci un nivel minim de calitate (care implicit cre timp, munca si in concluzie pret) - pret minim de calitate/mp Ce inseamna protejarea societatii ? - impact asupra mediului - nivelul de poluare care-l aduce cu sine o c-tie STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA - cerinte de performanta (rezistenta+stabilitate) - se verifica peste tot siguranta in exploatare - se verifica insa, doar la c-tii importante siguranta la foc - igiena, sanatatea oamenilor, - protectia mediului + refacerea mediului, - izolarea termica, hidrofuga si economie de energie -6-


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009 -

protectie impotriva zgomotului.

Factorii care au obligatia de a respecta acesti factori de calitate - autoritatile -

-

in contractele care se emit, acesti factori sunt obligati sa stipuleze niste clauze referitoare la nivelul de calitate acest sistem al calitatii se compune din a. reglementari tehnice b. calitatea produselor c. agrementele tehnice pt noi produse si procedee d. verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor e. conducerea si asigurarea calitatii in c-tii f. autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analiza si incercari g. activitatea metrologica h. receptia c-tiilor i. comportarea in exploatare si interventii in timp j. postutilizarea constructiilor k. controlul de stat al calitatii lucrarilor prima data se intocmesc proiecte respectand reglementarile tehnice din domeniu nu e voie sa se foloseasca in proiect decat materiale cu certficat de calitate pt a putea agrementa produsele trebuie sa existe laboratoare de analiza si incercari acreditate proiectul trebuie verificat la cerintele de ..........

-7-


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009

Curs 4

28.10.2008

Sistemul calitatii in constructii: a.reglementarile tehnice b.calitatea produselor folosite c.argumentele tehnice pentru noile produse d.verificarea tehnica a proiectelor e.conducerea si asigurarea calitatii in constructii f.autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analiza si incercari g.activitatea metrologica h.receptia constructiilor i.comportarea in exploatare si interventie in timp j.postutilizarea k.controlul de stat al calitatii in constructii a. reglementarile tehnice -legislatia in vigoare, standardele si normativele -> conceptia.... executia b. calitatea produselor folosite -materiale de calitate c. argumentele tehnice pentru noile produse -produsele noi sa corespunda legislatiei in vigoare – agrementul a-e importante pentru noi ca proiectanti f-k importante pentru a le putea controla pe primele d. verificarea tehnica a proiectelor -verificarea la cerintele de calitate impuse de lege – functie de categoria de importanta -stipulat in Indrumatorul privind categoriile de verificare -verificatori tehnici atestati – in tara mai mult pe partea de rezistenta , pentru siguranta in exploatare, izolatie termica si hidrofuga -verificarea este obligatia beneficiarului, nu a arhitectului, care doar intocmeste proiectul conform legislatiei in vigoare -verificatorul verifica doar nivelul minim de calitate ce trebuie asigurat – cerintele de calitate, nu si estetica, functionalitatea etc -daca cerintele nu sunt respectate, proiectul se returneaza si se modifica -si executia trebuie verificata: -verificarea se face la fazele determinante – se verifica lucrarile ascunse (ce nu pot fi verificate ulterior: fundatii, plansee, armaturi) -se verifica punerea in opera conform cu nivelul de calitate impus in proiect -la verificare participa beneficiarul sau reprezentantul lui, reprezentantul statului etc -investitorul trebuie sa angajeze un diriginte de santier, care sa verifice nivelul de calitate -se fac greseli intre fazele determinante, f greu de modificat ulterior -investitorul poate lucra in regie proprie, atunci el este obligat sa-si angajeze un responsabil tehnic cu executia -pe santier trebuie ca trei persoane sa semneze fazele determinante: - proiectantul - dirigintele de santier pentru beneficiar - responsabilul tehnic cu executia - reprezentantul statului h.receptia lucrarii -8-


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009 -beneficiarul trebuie sa numeasca o echipa de receptie formata din specialisti: - reprezentantul investitorului: dirigintele de santier - reprezentantul administratiei publice locale (statul) - specialisti in domeniu/in programul respectiv ex: spital-director/administrator de spital -proiectantul si executantul au calitate de invitati -> ar exista un conflict de interese intre cel care a produs si cel ce verifica -proiectantul – referat de receptie a lucrarii, ce cuprinde toate neregulile remarcate pe parcursul executiei -comisia analizeaza: - modul in care s-au respectat autorizatia si avizele (pr. Autorizat si avizat) - daca se respecta prevederile din contract, din A.C. si reglementarile specifice din domeniu - in urma analizelor daca exista dubii asupra executiei se pot cere expertize - se poate amana receptia daca nu este respectata siguranta in exploatare, daca sunt necesare reparatii de durata, care, neexecutate ar afecta grav siguranta constructiei - receptia poate fi respinsa daca exista vicii care nu se pot inlatura -> Proiectantul atrage atentia comisiei asupra acestora OBLIGATIILE PROIECTANTILOR -trebuie sa asigure prin proiecte si detalii de executie un nivel de calitatea conform cerintelor de preformanta -sa elaboreze caiete de sarcini si instructiuni tehnice privind executia, exploatarea, intretinerea si reparatia lucrarilor, precum si dupa caz, a proiectelor privind reparatii pe parcursul exploatarii -stabilirea fazelor determinante si verificarea lor OBLIGATIILE EXECUTANTULUI -sa sesizeze investitorul asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiect in vederea solutionarii -asigurarea nivelului de calitate corespunzator – in fiecare firma trebuie sa existe un responsabil tehnic cu executia atestatului -sa anunte fazele determinante pentru a putea continua lucrarea -sa faca reparatiile cerute pe propria cheltuiala daca se intampla din vina sa -sa respecte proiectele -sa nu inlocuiasca/modifice nimic fara acordul proiectantului si al investitorului (nu “sau”) SANCTIUNI -se considera infractiuni orice incalcare cu privire la rezistenta si stabilitate -nu exista prevederi legale care sa prevada demolarea constructiilor din cauza nerespectarii nivelului minim de calitate ARHITECTUL SEF DE PROIECT 1. -inainte de toate rolul lui este de a gestiona banii clientului – toate solutiile propuse in cadrul proiectului trebuie sa tina cont de necesitatile si nevoile beneficiarului si de capacitatea financiara a acestuia -de acestea se tine cont dupa respectarea legislatiei, prioritara -in general beneficiarul nu stie ce inseamna costurile de investitie -arhitectul trebuie sa fie un consiliu al clientului – daca reuseste, exista sanse f mari ca cele propuse in proiect sa se si realizeze intocmai -pentru a convinge un client trebuie sa existe un bagaj de cunostiinte din domenii diverse (finante, economie, etc) -relatia client-arhitect = “demers diplomatic” 2. -seful de proiect are rolul de a solutiona tema de proiectare, nu si de a o intocmi intotdeauna -respectarea nivelului minim de calitate revine sefului de proiect 3. -rolul de a stabili temele pentru colaboratori si de a coordona echipa de proiectare -9-


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009 -proiect = munca in echipa, formata din specialisti in: arhitectura rezistenta instalatii electrice instalatii sanitare instalatii termice instalatii de ventilatie drumuri si poduri instalatii tehnice -proiectul tehnic este un compromis intre toate aceste specialitati -solutia finala de calitate: -trebuie sa stiu ce si cat pot sa cer de la colaboratoi si de la executanti -trebuie sa stiu ce se poate face in termeni rezonabili -trebuie sa stiu cum se coordoneaza un proiect -arh. Sef de proiect poarta responsabilitatea globala a intregii constructii, el reprezinta interfata dintre client si ceilalti specialisti -trebuie sa stim sa ne aparam in acest sistem -in urmare trebuie sa cuprindem referiri la norme,la legislatie,la standarde,la agremente tehnice ex. Normativul de termoizolatie

- 10 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009

Curs 5

4.11.2008

I: Cum pot evolua costurile unei cladiri ? Care sunt datele de care am nevoie pt a afla costurile unei cladiri? Care sunt factorii care influenteaza costurile? IDEE→DEMONSTRAREA→ASIGURAREA→ ELABORAREA→PROIECTARE→EXECUTIE→EXPLOATARE NECESITATII (CAUTAREA) TEME FINANTARII PROGRAM

CE TREBUIE SA CONTINA O TEMA PROGRAM? - spatiile necesare - echipamentele necesare asigurarii calitatii aerului din spatiul respetiv - relatiile functionale - materialele agreate de client - eventualele tehnologii agreate de client - tipul de structura Bruno Zevi: “Codul Antic Clasic” – invarianti – cerintele clientului - valoarea maxima de investitie - amplasamentul introduce o seama de invarianti - legislatia si tot sistemul normativ → in functie de client pot fi modificati anumiti invarianti Tema in forma ei finala se constituie intr-o suma de invarianti si variabile in cadrul carora se intocmeste tema program. PRIMUL PAS IN STABILIREA TEMEI PROGRAM - evaluarea spatiilor necesare desfasurarii activitatilor 1. arie de exploatare 2. aria auxiliara 3. aria circulatiilor 4. aria utila 5. aria zidurilor 6. aria cosntruita desfasurata 1. = aria locuibila/ spatii servire - aria destinata scopului principal - se stabileste cu clientul sau se face apel la bibliografie - da nivelul de confort al c-tiei - are consecinte la nivel fiscal ~ 10/12 mp pe cap de locuitor la noi  20 mpin Europa - da capacitatea de cazare a unui teren 2. = toate spatiile servante - suma ariilor incaperilor anexa incaperilor cu rol de deservire a incaperilor principale 3. = aria suprafetelor necesare pentru a face legatura intre aceste spatii locuinta: ~ 20% birouri: ~ 30 – 35% A espl + A aux = A  se calculeaza 20% 4. Σ (suma) celor 3 anterioare: Au = A expl + A aux + Acirc 5. varianza in functie de tipul de structura difera intre 15 – 20% 6. ofera posibilitatea de raportare la reglemantare urbanistica (P.O.T.) - poate da o prima estimare a costurilor - 11 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009 -

camera de zi (living+sufragerie) 40 mp dormitor matrimonial 16 mp dormitor 12 mp dormitor 12 mp ______________________________80 mp bucatarie 10 mp camara 3 mp baie 8 mp baie 3 mp debara 6 mp hol distributie 6 mp ______________________________36 mp A circ 23.2 mp A expl + A aux 116 mp A utila 139.2 mp A zid 34.8 mp A cd 174 mp

A expl

A aux

Acd = POT, CUT, forma volum - se poate construi acolo, sau nu Regim de inaltime – volum construit = necesar de incalzire – intretinere cladire (cost exploatare) 1/151/20 din - se pot face ajustari la tema program ? - o cladire = un compromis intre viziune si posibilitati - constructie la rosu : ~30% din costurile unei investitii - elaborarea temei de program = tariful de proiectare -e important sa fie facut corect – influenteaza angajatii (salariile lor) - e important sa stim sa facem un contract cu beneficiarul - se impun si clauzele - factorul timp = profitabilitatea unei investitii - relatii functionale : « vreau sa intru in bucatarie din garaj »

- 12 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009

Curs 6

11.11.2008

I: Care este rolul arhitectului in cadrul proiectului? Ce inseamna specialitatea arhitectului in proiect? Valoarea costurilor unei cladiri -are o importanta foarte mare in realizarea viitoare cladiri -controlul valorii unei cladiri se doreste si se face in aproape toate etapele unei cladiri Evaluarea costului unei cladiri 1.o prima metoda de evaluare, folosita la studii prelimiare sau de urbanism, este metoda unitatilor de folosinta ex: o scoala cu 16 clase - o clasa un spital cu 80 paturi – un pat de spital un hotel – o camera de hotel cat costa o unitate? 2.metoda suprafetei planseelor (suprafete desfasurate) -este destul de populara in Romania -prezinta o tema mai exacta -are succes mai ales la constructiile simple -dezavantaj: nu tine cont de inaltimea de nivel a cladirilor 3.metoda volumelor – metoda folosita in strainatate -se evalueaza costul pornind de la intregul construit -constructii cu suprafete mari (Sali de spectacol,de sport,hale) -se foloseste necesarul de incalzire si de costurile de incalzire -tine cont de inaltimea de nivel a cladrii, dar nu tine cont de costul planseelor (destul de ridicat la noi) 4.metoda suprafetelor ponderate – metoda din SUA -se determina suma suprafetelor Pe Ac Pl1 Pl2 ... 1 1 2 2.15 2.30 -exista un factor de pondere pentru fiecare suprafata -suma peretilor exteriori, acoperis, planseu peste I-ul nivel,planseu peste al II-lea nivel, etc -supraf ponderata*indice+costul fundatiilor =>costul destul de apropiat de realitate pentru cladiri inalte 5.metoda traveei tip -mai ales la constructii cu grad mare de repetabilitate -se determina pe o sectiune din cladire un cost relativ exact, ce se multiplica cu numarul de travei 6.metoda cantitatilor aproximative -la constructii simple, locuinte -se aproximeaza cantitatile de materiale principale cunoscute (fundatii, betoane, tamplarii, ziduri, acoperis) -la noi in tara cost manopera 70%, cost material 30%, cu tendinta de 50%-50% mai ales la finisaje 7.metoda element cu element -se poate folosi doar la finalul proiectului tehnic, pentru detaliere pe categorii de lucrari (element cu element, infrastructura, suprastructura, instalatii sanitare, instalatii electrice, etc) -antreneaza toata echipa de proiectare, cu toate specialitatile -la cheltuielile de constructii montaj (rezistenta, arhitectura, instalatii) se adauga: -costurile pt utilitati (apa,canalizare,energie electrica,gaz,drumuri de acces,imprejmuire, racord termic) - 13 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009 -costurile utilajelor functionale si tehnologice -costul montajului utilajelor -cost mobilier+dotari -cheltuieli colaterale, unde intra si partea de proiectare (taxe de avizare si autorizare, comisioane bancare, dobanzi, chirii) -clientul ar trebui sa aibe nimim 20% din valoarea de investitie -partea de rezistenta la rosu : 40% din valoarea de investitie cu tendinta de scadere spre 30% -partea de arhitectur (finisaje): 40% cu tendinta de crestere spre 50% -partea de instalatii: 20% cu tendinta de crestere in functie de utilitati -formarea unei banci de date in legatura cu aceste lucruri, baza de date in raport cu preturile -este foarte importanta arhivarea -toate aceste metode de evaluare iau in considerare o cladire simpla, cat de cat compacta, cu conditii normale de amplasament si realizata cu tehnologii uzuale -costurile sunt influentate de fiecare data cand se iese din acesti parametrii -ceea ce se proiecteaza ar trebui sa corespunda cu ceea ce se executa – asteptarile sa coincida cu rezultatul, nu este voie sa intervina surprinderi negative -orice investitie trebuie sa se incadreze in factorul timp AMPLASAMENTUL -prima conditie pentru a putea construi o reprezinta existenta unui amplasament: -cu limite clar -fara probleme de natura juridica -cu reglementari urbanistice clar (daca nu, le facem noi) -inainte de inceperea proiectului se face analiza amplasamentului -primul pas inainte de a vedea amplasamentul este clarificarea actelor -obtinerea unui Certificat de Urbanism ( C.U.) - din C.U. => regimul juridic – teren intravilan sau extravilan teren agricol sau construibil -un teren e intotdeauna caracterizat de un drept de proprietate (imobil=teren) cu sau fara constructie pe el -inainte de orice demers,beneficiarul trebuie sa faca dovada actului de proprietate – extras de carte funciara + plan parcelar (cadastral) eventual -obtinerea autorizatiei de construire: -nu se trec clauze de obtinere in contractul cu clientul, doar intocmirea documentatiei necesare pentru obtinerea ei -depinde de autoritatea in cauza (de noi depinde asigurarea indeplinirii legislative – noi asiguram intocmirea documentatiei pt A.C ) -suprafata terenului este inscrisa in actul de proprietate -trebuie sa fie verificata pe teren – daca nu coincide se blocheaza investitia -delimitarea terenului trebuie sa fie foarte clara – imprejmuiri, vecinatati -> se face ridicarea topografica (plan cadastral) -in lipsa ridicarii topografice se masoara laturile si diagonalele terenului pentru a verifica datele inscrise in CF -definitia folosirii terenului – agricol sau construibil -> scoaterea din circuitul agricol -sarcini de care trebuie tinut cont: -pot exista servituti de trecere: nu se poate bloca posibilitatea de trecere -eventualitatea existentei unei ipoteci: atunci nu obtinem A.C. -necesitatea unor dezmembrari, unificari de parcele -situatia juridca sa fie clara -regimul economic = clasa de impozitare - 14 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009 -regimul tehnic = reglementari: - ce se poate construi pe teren - densitatea permisa ( POT, CUT ) -> se poate cere PUZ derogatoriu sau PUD derogatoriu – cost mare pe mp => se impun mai multe niveluri pt a autoriza investitia -rolul arhitectului = obtinerea maximului posibil dintr-o situatie data -care sunt dotarile trecute pe teren in C.U.? -> cele trecute rareori coincid cu cele reale -studii pe teren -analiza fizica: -mergem pe teren => natura terenului (observatii la fata locului) : sol f. crapat pe timp de seceta => argile contractile -> nu e ok => pot aparea tasari si peretii se fisureaza => trebuie fundatii continue -pe Google – poate sa apara un lac pe terenul nostru -fundatiile ferite de intemperii -fundatiile se fac sub adancimea de inghet, daca argilele contractile sunt in zona umeda este bine pentru ca nu se vor modifica (apa freatica e sus) -argila contractila da probleme daca este alternativ uda sau uscata – daca e doar uda sau doar uscata nu face probleme -nivelul apei freatice: -nu se stie exact -nu exista statistici (inginerii nu dau in scris care e nivelul apei freatice la noi in Timisoara) -construirea sub nivelul apei freatice – piscina inversa cu HIZ pe exterior -conditii de raportare la fondul construit existent: -alipirea la calcan se face cu acordul vecinului -pentru subzidiri e nevoie de acordul vecinului -> daca nu e de acord il dam in judecata -nu se cere acordul pentru construirea pe limita de proprietate ci pentru subzidire sub casa vecinului

- 15 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009

Curs 7

18.11.2008

-pomi, vegetatie -putzuri, haznale -tot felul de lucrari pe interior -tot felul de lucrari locale -utilitati: carosabil energie electrica gaz apa canalizare – si/si - divizor - doar menajer -adancimea luminata : 2.5h -spatiile inalte: greu de intretinut -preferabil la birouri: rezolvarea si a unor probleme de ventilatie

FORMA IN PLAN : FACTORI CARE INFLUENTEAZA COSTURILE raport suprafata/perimetru raport arie/volum forma in plan vs forma in sectiune tipul de acoperis relatia numar de nivele/costuri Sc planurile rectilinii mai ieftine decat ceve curbe unghiul drept mai economic decat un unghi oarecare nivelurile decalate presupun costuri suplimentare – dublarea structurii inaltimi diferite corelate cu nivelurile functionale: living mai inalt, WC mai mic evitarea denivelarilor in structura probleme cu rationalitatea – premise economice criterii de eficienta – nu toate programele li se supun acoperisurile in pante sunt mai accesibile ca si constructii deci si mai ieftine spatii incalzite peste spatii reci -> costuri crescute al constructiei si intretinere cladiri P mai scumpe decat P+1 => acoperisuri si fundatii mai scumpe exista o relatie stransa intre numarul de niveluri si costurile diferitelor parto la o cladire mai inalta scad costurile terasamentelor in raport cu suprafata construita (fundatiile) - la o cladire inalta costurile: - deplasarilor pe verticala cresc - spatiile auxiliare cresc Raportul dintre aria de exploatare si aria utila -cu cat este mai mare cu atat cladirea va fi mai ieftina -suprafete anexe – circulatii -amplasarea scarii: tine cont de distanta dimensiunii din normativ – distanta de evacuare -daca se depaseste valoarea din normativ => scara suplimentara, de cele mai multe ori neutilizata -zonele luminate din cladiri: inchiriate/vandute mai scump -spatii ce nu sunt suficient de bine luminate natural: la cladiri cu atrium la hoteluri – camere de serviciu,cameriste,etc -costurile depind de veniturile pe care cladirea le poate aduce : venituri mari => Abordare mai relaxata a criteriilor de eficienta - 16 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009 -o investitie trebuie sa se amortizeze intr-o perioada rezonabila SPECIALITATEA ARHITECTURA IN CADRUL PROIECTULUI -cunostinte generale si de specialitate -trebuie sa stim cum trebuie configurata cladirea conform temei program -partiul: -functionalitate -volumetrie aparenta interioara si exterioara a cladrii -spatialitate supusa reglementare impuse de urbanism -materialitate -cunostiinte in toate domeniile -urbanism ... -instalatii -cunoasterea buna a normelor si prescriptiilor generale -arhitectura generala : supusa reglementarilor urbanismului -arhitectura finisajelor: -parte mai tehnica -cunostiinte de specialitate in domeniul finisajelor (acoperis,fatade,pardoseli,tavane,etc) -stabileste tehnologiile conform cerintelor impuse in arhitectura generala ex: birouri de arhitectura specializate in HIZ,TIZ,iluminari,fonoizolatii -arhitectura de interior -cunostiinte de specialitate in domeniul amenajarilor de interior -studii pentru organizarea si ambientarea spatiului interior -supusa cerintelor din arhitectura generala -curpinde si design de mobilier -arhitectura peisagera (de exterior) -cunostiinte in domeniul arhitecturii peisajului si amenajari de exterior -ideile de principiu sunt date tot in arhitectura generale -specializata in peisagistica, mobilier urban, etc -in strainatate toate aceste parti se lucreaza separat, cu firme specializate -arhitectura finisajelor -alegerea materialului de finisaj -65% = materialul intr-o constructie -materialele si tehnologiile mai apar din motive economice -> manopera mai ieftina, calitate mai buna, estetica -la noi in tara -> manopera mai ieftina decat tehnologia/acces la tehnologie -productivitatea muncii influentata de alegerea tehnologiei

- 17 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009

Curs 8

25.11.2008

I: Care este rolul inginerului de structura? Care este rolul inginerului de instalatii? ARHITECTURA - GENERALA FINISAJE INTERIOR PEISAGERA -trebuie sa existe cunostinte in toate domeniile, a.i. acestea sa fie luate in considerare inca din faza de studiu de solutie ARHITECTURA FINISAJELOR ( TEHNOLOGIA FINISAJELOR ) -revine tot arhitectilor -nu se refera doar la materialul de deasupra ex: caramida aparenta - strat de aer ventilat beton aparent – greu de pus in practica la noi pardoseala suprainaltata – daca se renunta la ea, solutia cea mai buna la noi este BCA -pentru orice material/tehnologie scumpe trebuie sa vina cu o justificare buna -economic la manopera (in cazul tehnologiei mai noi) -punerea in opera a unor materiale: -placajul (de interior sau exterior) nu pot fi realizate in mod continuu, ele dau pasul de modulare -> scara umana -placi de MDF, ALUCOBOND – atentie la dimensiunile la care se pot taia -tabla – muchiile se indoaie a.i. sa ramana o parte suficient de rigida -> forma de cutie, tava -la toate proiectele ar trebui sa se caute un numar minim de procedee de punere in opera -> cantitati mai mari de materiale => reduceri de la furnizor -la noi, cele mai mari greseli se fac incercand sa imitam cu tehnologii vechi imaginile tehnologiilor noi straine -finisaje: tot ceea ce este cuprins intre coaja interioara si exterioara se rezolva in pr. tehnic mai putin structura de rezistenta ARHITECTURA DE INTERIOR -planuri tavane,pardoseli elemente care genereaza -desfasurari pereti ambientul -contin si schema de electrice – corpuri de iluminat -mobilier fix/mobil cand acestea se fac la comanda -trebuie avut in vedere lasarea spatiilor de mobilat intr-o camera – posibilitatea de utilizare a spatiului ex: cladire de birouri – modularea se face dupa: -modulul minim pentru operatorul de calculator (dactilografa in trecut) -10m in plus la o travee costa f mult daca nu sunt necesari cladire de locuit – atentie la posibilitatile de mobilare ARHITECTURA PEISAGERA -cand se gandeste forma unei cladiri trebuie avut in vedere si aspectul exterior PARTEA DE REZISTENTA ALEGEREA SOLUTIILOR STRUCTURALE A.structura de zidarie portanta (90% din constructiile sub 500mp) -avantaje: -cost scazut daca se respecta regulile de structurare pentru zidarie portanta -nu necesita forta de munca cu calificare speciala - 18 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009 -nu necesita precizie f mare -inertia termica a masei construite poate contribui la imbunatatirea termica a climatului interior -dezavantaje: -sistem inflexibil: celule structurale -limitare pe inaltime -nu rezista la intindere (la noi e seism) => structura de zidarie are niste samburi care armeaza suprafata de zidarie + in zona unde exista sistem celular - costul planseului -costurile pentru realizarea planseului: suprafata 24 mp – planseu 12 cm suprafata 36 mp – planseu 12-15 cm -goluri mai mare de 1.5 mp -> samburi de o parte si de alta -suprafata intre 2 samburi depaseste 4 ml -> apar samburi suplimentari -samburii apar in urma realizarii zidariei, nu invers -> ei doar consolideaza -samburii unii e bine sa se combine pe verticala dar nu toti (de ex cei care bordeaza golurile) -zidurile portante se suprapun pe verticala -clasificarea dupa norma P100: -pereti structurali – preiau incarcarile verticale dar si orizontale din cladire -pereti de rigidizare – preiau incarcarile orizontale -pereti nestructurali -pereti de umplutura (la structuri in cadre) B.structura in cadre de beton armat -avantaje: -felxibilitate ridicata -rigiditatea nodurilor (nu are contravantuire suplimentara) -> greutate mai mare la pret mai mare -nu presupune precizie f mare de punere in opera -punerea in valoare a inertiei termice – confort interior -dezavantaje: -costuri mai ridicate fata de zidaria portanta (20%) -> datorita materialelor (mai multa armatura, mai mult cofraj) + manopera necesita personal calificat -stalpii si grinzile mari nu pot fi ascunse in elemente de anvelopare si compartimentare, mai ales la cladiri mici -sistem de axe relativ rigid C.structura metalica -avantaje: -viteza mare de executie -stalpi si grinzi cu dimensiuni relativ mici -grinzi ajurate pentru instalatii de dimensiuni mari -structura usoara => presiune scazuta la nivelul solului => fundatii mai mici din beton -precizia mare -dezavantaje: -pretul: structura scumpa -structura usoara – tehnologii noi sofisticate pentru elemente de inchidere (usoare), nu inchidere cu zidarie -necesita contravantuiri pe ambele directii, presupune o corelare functionala -solutii f scumpe de protectie la foc -nu are inertie termica semnificativa (in Germania se prefera structura de beton + plansee dala) -preferate pentru constructii industriale, cladiri inalte (cu noduri rigide din b.a.) D.structura din lemn -avantaje: - 19 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009 -costul f scazut – la nivel din structuri din lemn brut (aprox case din Maramures); la tehnologia actuala aprox pret structura zidarie -posibilitatea de prefabricare-montare rapida -ridicare f rapida -scheletare -> lucreaza similar cu structura metalica – contravantuire pe 2 directii -> grinda 1/20 din deschidere -celulare -> pereti imbinati din elemenete liniare vata minerala si placaj OSB lucreaza ca zid portant modulare: 1.25 in functie de OSB -elemente din lemn masiv -> din bucati mai mici puse din directii opuse folositi pentru pereti, plansee cost f mare -dezavantaje: -tehnologie usoara ce presupune tehnologie sofisticata pentru elementele de inchidere (de aceea nu se folosesc la noi) -limitarea pe inaltime -nu are inertie termica in afara de ultimul sistem E.structuri mixte -cea mai mare problema este cea a rigiditatii diferitelor structuri/sisteme structurale, mai ales daca constructia e asimentrica => incarcare in plus -avantaje: -ofera cea mai buna relatie cu necesitatile functionale -justificate la constructii ample, nu pentru constructii de case -sistemul se alege tinand seama de: -necesitatile functionale -posibilitatea materiala a clientului -posibilitatea de executie -ritmul preconizat al executiei (e cel mai important cand am sistem structural scump) -costul global al investitiei, inclusiv momentul in care este socotit amortizarea ei -schimbarea sistemului structural intr-o fata avansata a proiectului poate duce la schimbari importante, chiar compromiterea solutiei COLABORAREA CU INGINERUL DE REZISTENTA -tema de proiectare de rezistenta – desenele preliminare pt arhitectura ce trebuie sa contina toate datele necesare intelegerii structurii de rezistenta ce urmeaza a fi proiectata -pasi: -discutii preliminare in urma predarii proiectului de arhitectura preliminar la inginerul de rezistenta – se lamuresc eventualele probleme care ar putea sa apara -daca sunt observatii trebuie trecute in tema de rezistenta -se retrimite tema de rezistenta corectata si colaboratorul incepe lucrul -ar trebui sa mai apara intrebam din partea colaboratorului => intalniri -furnizarea detaliilor suplimentare de catre arhitect pe masura ce sunt elaborate -este important sa primim banii la terminarea pr tehnic => nu il intereseaza cum iese contructia – arhitectii primesc ultimii banii la predarea cladirii -este important ca arh sa cunosti cele mai diferite parti ale proiectului si sa le detaliezi pentru inginerul de rezistenta -sunt importante: -detaliul de travee, care trebuie trimise si la proiectul de rezistenta, si sa ii ataragem atentia asupra felului in care TIZ casa etc, eventuale punti termice, etc -specificatiile si finisajele – dupa ele se determina incarcarile -ce trebuie sa primesc: - 20 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009 -proiectul tehnic de structura trebuie sa fie conform normelor (verificat de verificator) si sa contina: -piese scrise:memoriu tehnic+programul de control al proiectantului la fazele determinante de executie (cand va face ing vizita pe santier) -antemasuratoarile – liste de cantitati de lucrari si materiale -centralizarea extraselor de armatura (dupa ele se comanda armatura) -piese desenate: -plan de sapaturi si fundatii 1:50 -detalii de fundatii -planuri de cofraj si de armare 1:50 -> extrase de armaturi pentru toate planseele de b.a. -planuri de cofraj, armare si detalii in sectiuni caracteristice + extrase de armaturi -> pentru centuri, grinzi,stalpi,samburi din b.a.,buiandrugi -detalii de armare zidarie (daca) -plan planseu de lemn (daca) -detalii de sarpanta (daca) 1:50 -alte detalii conform solutiei -descrieri ale solutiei recomandate + descrierea ordinii tehnologice, de montaj -descriere privind transportul: preluarea, depozitarea si montajul, scrise pe plansele principale independent de caietele de sarcini -referat de verificare al pr tehnic de rezistenta in care se specifica in ce mod s-au respecttat cerintele din normativ -structura in cadre cu pereti exteriori din BCA (15-20cm)

- 21 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009

Curs 9

2.12.2008

I: Cum pot influenta instalatiile termice arhitectura unei cladiri? INSTALATII ELECTRICE -retelele de distributie nu influenteaza in mod deosebit partiul -instalatiile se impart pe retele in: -reteaua de forta – curentul trifazat 3.80V – necesara pentru diverse utilaje (ex. Pompa de caldura sau plita electrica) -reteaua de curenti tari – 2.20V – iluminatul si prizele, evaluarea principala se face la mp construit -reteaua de curenti slabi – 24V sau mai putin – telefonie,internet,TV,sonerie,interfon, evaluare la mp -instalatiile de paratrasnet – evaluare la mp construit -solutiile de principiu trebuie alese de arhitect inca din fazele incipiente ale proiectarii (studiu de fezabilitate) si colaborat cu specialistii -alegerea solutiilor: -legat de bransament – acestea se afla pe fatada casei sau pe limita de proprietate si trebuie sa fie legat la reteaua stradala - bransamentul se poate face aerian sau subteran (cu costuri mai mari – daca trebuie sa traverseze drumuri, trotuare etc, daca stalpul e pe partea casei nu e f scump) -tabloul electric – la cladiri mari exista un tablou electric general si altele dispuse pe nivele sau individuale - pregatirile pot presupune volum mare de cabluri – ghene de cabluri- nu sunt foarte frumoase -retelele de distributie – leaga tabloul electric de consumatori (=prize si iluminatul) - o tubulatura de 15-20 mm trasa prin pereti,pardoseli care trebuie acoperita -solutia clasica cu tubulatura pe perete nu este corecta – se incarca foarte mult peretii -spargerea peretilor de 20-25 nu este corecta => slabirea centurilor,samburilor, peretilor portanti -variante de distributie:  Introducerea firelor electrice in grosimea planseului -> problema de corelare intre specialitati  Pozarea tubulaturilor in sapa -> probleme la ultimul nivel unde daca e trasa sunt probleme cu HIZ; ingrosarea cu aprox 2 cm a sapei; se intersecteaza cu incalzirea in pardoseala  Amplasarea tubulaturii in dala flotanta -> pe tavan tencuiala va fi mai groasa  In tavanul fals-> nu e ok in cazul in care avem beneificari diferiti la fiecare nivel, la fiecare consumator trebuie gaurit planseul ->la fiecare lampa, priza iese un tub => sala hipostila -> e frumos? ->tavanul trebuie sa fie mobil, e flexibil dar avem console verticale  in pardoseala suprainaltata -> cel mai des intalnita deoarece e cea mai flexibila solutie ->dezavantaj: costul relativ ridicat si rigiditatea  la cladiri foarte mari – atunci cand se cunoaste compartimentarea interioara (pozitia peretilor de compartimentare) se poate trece prin ei -> pereti de compartimentare care merg pe toata inaltimea incaperii sau nu - consola centrala daca mobilierul este central -> nu atinge peretii de compartimentare

TEMA DE COLABORARE - 22 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009

-e bine sa avem variante plauzibile de mobilare, felxibilitate – cateva posibilitati -e bine sa hotaram noi pozitia si inaltimea prizelor, care se dau de fapt in normative -arhitectul stabileste atmosfera spatiilor – partea de iluminat -iluminatul general -> asigura un minim de lumina impus de normativ -> obtinut prin lumina: directa direct filtrata (opalescenta) indirecta combinatii intre cele anterioare -iluminatul local -> presupune o ridicare locala a intensitatii luminoase dupa necesarul cerut -> corelat cu anumite puncte de desfasurare a unor activitati (birouri,fotolii,puncte de lucru) -iluminatul de atmosfera -> punerea in valoare a spatiilor care le-am creat, fie ele la interior sau la exterior (fatade) PROIECT TEHNIC DE INSTALATII ELECTRICE -sa cuprinda solutii amanuntite de instalatii electrice aferente constructiei si incintei pana la controlul de bransament -piese scrise: -memoriu tehnic de specialitate -antemasuratori (liste,cantitati,utilaje) -caiete de sarcini pe partea de instalatii electrice -piese desenate: -planuri 1:50 ale tuturor nivelelor cu figurarea traseelor instalatiilor, cu cote de pozare fata de perete, de amplasare a consumatorilor (nu numai pe inaltime – lampi prize si intrerupatoare) -schemele instalatiilor

INSTALATII SANITARE -nu este voie sa se vada retelele de distributie -functionarea corecta si fiabilitatea acesteia tine de modul de pozitionare a obiectelor sanitare, de corelare a coloanelor si a legaturilor -> trasee cat mai scurte, in relatie cu logica spatiala a.i. retelele de distributie sa se integreze in elementele de compartimentare -posibilitatile oferite de tehnologgice si materialele utilizate -> pozitionarea si executarea racordurilor, nodurile de distributie si punctele de interventie -legatura dintre obiectele sanitare si coloane se realizeaza cu piese de dimensiuni mari -reteaua de canalizare determina pozitia coloanelor (Ø110 – WC+scurgeri meteorice, Ø70 – spalator la bucatarie, Ø50 – lavoar, dus, vana) -instalatiile de canalizare : coloane verticale coloane orizontale -ar trebui sa se scurga liber si sa antreneze toate deseurile depuse -coloane verticale trebuie sa aibe o aerisire la partea superioasa -daca este nevoie de devieri pe verticala trebuie sa existe 2 piese de curatire -coloanele e bine sa fie amplasate in zona calda a c-tiei (la interior), nu la peretii fatadei, dar se poate si la pereti exteriori (in Anglia e asa dar acolo temperatura nu scade sub 100C) -2 wc cu rezervor ingropat - 23 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009 -la blocurile vechi P+4 – colectarea in subsoluri tehnice, sau canal tehnic cand nu se justifica subsolul tehnic -la cladirile mai marei (de ex hoteluri) – camere cu bai la etajul superior si spatiul liber -> se colecteaza prin tavanul de la parter sau prin nivel tehnic peste acesta => flexibilitatea cat mai mare – gruparea punctelor ude in cateva zone, eventual impreune cu circulatiile verticale -alegerea solutiilor de legaturi: -legatura pe orizontala -dublarea peretilor numai in zonele unde este necesar (in zona instalatiilor) -introducerea retelei de distributie in pardoseala – robineti la intrare si iesire din pardoseala, nu avem voie sa avem legaturi facute pe santier, deci trebuie o teava flexibila – pexal – era bun dar are defecte -nu se fac imbinari in zone acoperite -traversari -> ridicare nivelul sapei -.pardoseala suprainaltata – la birouri, ex: wc director -pe o proprietate exista un singur bransament, cat mai aproape de limita de proprietate -caminul de bransament pentru apa contine si instalatiile de contorizare -legatura intre punctele de scurgere si bransamentul trebuie facuta pe distanta cat mai scurta

- 24 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009

Curs 10

9.12.2008

Care este rolul arhitectului in faza de executie ? 30(45) 90(120)

90(120) FRIGIDER(CAMARA) (SP. DEPOZITARE)

30(45)

60(90) SERVIRE (LOC DE LUAT MASA)

din punct de vedere al bucatarului – interesant sa aibe geamul in fata spalatorului (fiind cea mai plictisitoare treaba)

tip ‘comunist’ -

‘varianta minimala propusa de ...... ‘

tema de colaboratori de instalatii : ampalsarea definitiva a tutror obiectelor sanitare, sifoane, retea de distributie orizontala, scurgeri terasa - dusul – se considera pe toata inaltimea spatiului (nu se pun geamuri) - semineul – randament de cca 20% – cos – minim de 20x20 cm – cel putin 4 m inaltime pt tiraj – sa nu fie in zona de curent - in spatii moderne – gandit pt atmodfera, nu incalzire (unele exceptii pt cele inchise, cumparate) - semineu inchis cu sticla – cresterea randamentului la 40 – 50 % - teracote – 60-70% - 1 cahla la 1 m3/aer - cosuri de fum 1. - 1 cos pe nivel 2. - cu colector - incalzire centrala – centrala individuala/apt - avantaj – reglaj dupa necesitatile fiecaruia si un calcul exact - dezavantaj – galagie - are nevoie de un spatiu al ei - legarea la un cos este necesara - nu are randamentul unei centrale de mari dimensiuni - centrala pe cladire - avantaj – randament mai bun decat cea individuala - o singura incapere pt centrala - valoarea de investitie per ansamblu este mai mica - 25 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009

- dezavantaje – obliga la un consens - contorizarea (care in romania nu fucntioneaza) - retea de distributie comuna care trebuie intretinuta comun - centrala pe cartier - avantaje – randament foarte bun - combinat cu sisteme de termoficare (utilizarea energiei . reziduale de productie) - dezavantaje – ‘randamentul catastrofal al retelei de distributie’- pierderi . . pe drum (izolatie insuficienta) - inertie relativ mare (nu se poate opri si da drumul in timpul . iernii) - se da drumul in noiembrie – pana trece iarna La spatii pt centrala termica – fereastra este 50% din mp ai spatiului (1.8 mp- 0.9 mp geam) La centralele cu tiraj fortat- gura de aer este prin cosul de fum -

un sistem nou – sistemul cu pompa de caldura -> invers principiul frigiderului -> are randament foarte bun, mai ales daca se utilizeaza – apa freatica/ temperatura solului. - Corpuri de incalzire – numite ’radiatoare’ – dar incalzesc prin convectie - cel mai bun loc este la geam - pardoseala radianta (pereti, tavane radiante) - avantaj : este o solutie igienica, estetica - dezavantaj : costuri ridicate, nu acopera necesarul de caldura la incaperi cu vitraje foarte mari - solutia este crearea unei ‘perdele’ de aer cald. Deobicei este utilizat impreuna cu corpuri statice - presupune o dala flotanta care inglobeaza o tubulatura care incalzeste pardoseala, izolata de structura casei. - Teava – nu trebuie imbinata sau intrerupta – deobicei temperatura agentului prea mare din centrala – prin schimbator de caldura , este adus sub 300C (~250C ) - sistemele de incalzire prin radiatie ( de cele mai multe ori la c-tii industriale) - incalzesc prin radiatie – se controleaza nivelul (pana la 2m) - este avantajos la spatii inalte reteaua de transport (publica)-> in Romania, reprezinta o problema cu f-tionarea eficienta (izolare) - sistemele vechi – la cele noi, dupa cazan urmeaza o pompa - acum, nu mai este necesar nici sa stea in punctul cel mai jos, al casei 1.retea inelara – legarea caloriferelor (cate 2/coloana) 2.retea lineara – trebuie echilibrata, pt ca toate caloriferele sa fie la fel de calde - utilizata la introducerea in cladirile existente, de cele mai multe ori Subsolul tehnicm poate fi inlocuit cu un canal tehnic Tevile, care duc de la pct de distributie la calorifere, pot fi ingropate, daca nu sunt imbinari (presupune tevi flexibile)

- 26 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009 Tema de colarorare pentru instalatiile termice. ar trebui sa plece de la solutia de arhitectura + schema de design interior cu amplasarea corpurilor de incalzire Instalatii de ventilatie - in locuinte, birouri – schimb de aer 2.5 m3/ora , dar se poate ajunge la 5...6 m3/ ora ; la sali aglomerate, chiar 20...45 m3/ora - la cladirile vechi – se ventilau prin anvelopa si neetanseitate - la cladirile moderne – aproape perfect etanse (se izoleaza datorita economiei de energie) - se poate ventila natural un spatiu de 2.5 ori mai adanc decat inaltimea de nivel - dimensiunea golului de ventilatie – 15x15 minim - ex : 100 mpx 2.5 m = 260m3 , 260 m3 x 2.5 = 650x 12 ore -

=7800 mc /aer circulat

- 27 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009

Curs 11 (INVESTITOR) BENEFICIAR PROIECTANT problemelor EXECUTANT AUTORITATI

16.12.2008 - DIRIGINTE DE SANTIER - SEF DE PROIECT

responsabil de respectarea

- RESPONSABIL TEHNIC - INSPECTOR

- arhitectul, pe langa toti ceilalti, se asigura ca se respecta nivelul minimde calitate prevazut prin proiect. FAZA DE EXECUTIE -

in ce masura ceea ce este gandit la faza initiala influenteaza faza de executie ?

OBLIGATIILE ARHITECTULUI LA FAZA DE EXECUTIE -

el este obligat sa urmareasca lucrarile de c-tie verificarea lucrarilor in sensul respectarii prevederilor A.C. participarea la verificarea si atestarea fazelor determinante (stabilite prin programul de control) stabilirea prin dispozitie de santier a solutiilor de remediere a defectelor aparute din vina arhitectului(proiectantului) si urmarirea executiei . restul modificarilor se renegociaza prin contract separat si nu-s obligatorii.

- programul de control al calitatii lucrarilor de finisaje - foarte folositor, mai ales beneficiarului(rar facuta) - control al trasarii c-tiei - izolatii hidrofuge - izolatii termice - tencuieli, placaje - tamplarie int/ext, invelitoare, terasa - program de control al lucrarilor executiei elementelor de rezistenta - teren de fundare - verificarea cotei de fundare - verificarea trasarii axelor - verificarea axarii fundatiilor - verificarea armarii pentru stalpi - verificarea aspect beton dupa decofrare - verificarea receptie fundatie - verificarea armare stalpi, centuri, placa planseu - verificarea golurilor pt instalatii - receptie structura din beton * teoretic arhitectul n-ar trebui sa mearga pe santier decat la trasare si apoi numai pana la finisaje; practic e mai bine sa se verifice pt a nu exista surprize iremediabile ulterior Dac arhitectul nu verifica etapele, risca nevoia unui releveu la etapa de finisaje. = >obligatia prin lege la urmarirea de santier< = - neregulile se trec pe hartie si se semneaza de toata lumea ( si apoi se tine la dosar pt siguranta) - responsabilitatea este a celor responsabilitatea este a celor 4 persoane, si nu a unei singure persoane - 28 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009 1.TRASAREA - transpunerea proiectului la scara pe teren cu ajutorul sistemului de axe. (prin trianghiulatie sau prin topometrist) - extrem de importanta este amplasarea si mentinerea . reperelor pe teren pe tot timpul constructiei - e importanta stabilirea cotei ± 0.00 (pe un stalp curent etc) Se dau echivalente ex : ± 0.00 = 99.76 din pl. topo din pl. trasare - orice greseala se perpetueaza la toata cladirea - arhitectul – verifica corectitudinea axelor pe « caprele de . trasare » si cota ± 0.00

.

2. FUNDATIE -stabilirea latimii de fundatie pe axele stabilite pe caprele de trasare ATENTIE : exista tendinta de a considera elementele simetrice fata de axe, dar nu-s intotdeauna. - pt economie, betonul se toarna direct in pamant (sapat drept) cu marja de eroare de ± 5 cm. - verificarea terenului inainte de turnare - ultimii 10 cm in groapa fundatiei ar trebui sapat chiar inaite de turnare (ca sa nu se adune mizerie pana la turnarea fundatiilor) - turnarea unei sape de egalizare inainte de turnarea fundatiei - stabilirea orizontalitatii de la fundatii → obligatorie verificarea golurilor pentru instalatii (teoretic inginerul, practic arhitectul- dimensiuni, cota de inghet, cota canal, pozitionare) - inainte de cofrarea elevatiei → materializarea exei pe fundatia de beton → elevatia nu se stabileste de la marginea fundatiei 9din cauza marjei de eroare) - iar atentie la asezarea simetric fata de axe - verificarea pozitionarii cofrajului elevatiilor pt zidarie → inainte arnare. - se verifica inaltimea de nivel → se verifica cota pe un reper fix pe teren, nu pe fundatii. - verificarea pozitiei stalpilor/stalpisorilor si eventualele goluri de instalatii. - inainte de turnare placa :- verificarea straturilor sub placa (grosime, materiale, etc) - verificarea golurilor pt instalatii 3. ZIDARIE - dupa finalizarea placii, materializarea axelor pe elevatii (atentie simetrie sau nu) - verificareastalpisorilor – eventualele corectii a armaturii daca e posibil - demontarea caprelor de trasare dupa verificarea si cofrarea stalpilor - de aici zidurile servesc ca repere - toate elementele care se folosesc ca repere trebuie executate cat mai precis pt a evita erori ulterioare - verificarea zidariei, stalpilor, golurilor - verificarea cofrajelor la - grinzi – fata de axe, grinzi normale sau intoarse - buiandrugi – inaltime, etc - sa se tina cont de inaltimea golurilor, plus finisaje (la pardoseala) pt a a rezulta golul dorit dupa finisare - plansee – verificarea corespondentei cofrajelor in raport cu planul - pozitia golurilor, decupaje ! - mentinerea curateniei in timpul executiei, pentru a vedea cum arata elementele - 29 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009

PROIECT DE ORGANIZARE A EXECUTIEI POE - realizat in colaborare cu un ‘practician’ - un proiect de flux tehnologic, in raport cu amplasamentul - trebuie sa cuprinda lucrarile pregatitoare necesare unei bune executii contine : - lista cu numele, semnaturi si calitatea proiectantilor - memoriu tehnic – lucrari provizorii ce e vor executa – organizare incinta santier – amplasare materiale – asigurare utilitati – asigurare materiale si echipamente – accese si imprejmuire – protectia muncii - un plan – ca un pl de situatie – amplasamentul investitiei si c-tii provizotrii necesare executiei investitiei 4. FINISAJ -

acoperirea si hidroizolarea inainte de incepere a c-tiei elemente de tamplarie – de preferat dupa finalizarea licrarilor umede (tencuieli, sape) inainte de tencuieli – ar trebui sa vina instalatorul dupa finalizarea la rosu, urmeaza zidaria de compartimentare (nu ziduri usoare de compartimentare) verificarea corectitudinii amplasarii peretilor si golurilor tencuieli, ape si ianinte de asta, instalatii distributia instalatiilor – punct de reper pt finisaj (tencuieli, sape, tavane - grosimi) tubulaturi, distributii – verificate sa fie intacte pt a putea fi utilizate dupa finisare eventual se lasa neterminate – spaleti de zidarie (se finalizeaza cand exista tamplaria) finalizarea pieselor de racord, care nu au ca punct de reper tencuielile importanta corelarea racordurilor la corpuri de incalzire dupa ce avem toate reperele – finalizarea lucrarilor umede – se verifica dimesniunea golurilor, prize , racorduri protejarea distributiei instalatiilor (de multe ori se trece cu roaba peste tevi care se aplatizeaza)

5. TAMPLARIE SI PREFABRICATE - corelarea cu cote de finisaj, care nu exista inca - odata montata, tampalria trebuie protejata.

- 30 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009

Curs 12 recapitulare

13.01.2009

INTRODUCERE FAZE DE PROIECTARE CALITATEA IN C-TII ARHITECTUL SEF DE PROIECT TEMA DE PROIECTARE METODE DE EVALUARE A COSTURILOR AMPLASAMENTUL FORMA CONSTRUCTIEI ARHITECTURA STRUCTURA INSTALATII EXECUTIE Premize Constiinta personala Responsabilitatea sociala Garant al calitatii Introducere – rolul si scopul proiectarii. Cum ar trebui sa abordam proiectarea si decursul proiectarii. -scurta prezentare a cursului, care isi propune sa formuleze o schita de raspuns la intrebari: cum ar trebui sa abordam proiectarea a.i. executia sa poata fi materializata in termenii propusi si sa reusim sa reducem la minim surprizele neplacute -bibliografie Faza de proiectare – comparate cu etapele intocmirii unui proiect real. -prezentare faze si rolul lor in cadrul proiectului (important de stiut) -compararea fazelor definite prin lege cu etapele proiectarii unei cladiri simple Bibliografie : Ordinul Ministerului de Finante si Lucrarilor Publice Calitatea in c-tii – rolul Conceptul de calitate : componentele acestui sistem Fiecare element in parte, exemplificat si pozitia lui intr-un proiect. Obligatiile partilor -intelegerea rolului pozitiv al reglementarilor in domeniul calitatii -conceptul de nivel minim de calitate -componentele sistemului calitatii, exemplificare elemente si locul lor in proiectul propriu-zis -obligatiile partilor implicate in realizarea constructiilor (investitori,proiectanti,executanti) Bibliografie : legea 10 Arhitectul ca sef de proiect – rolul si raspunderile. El este gestionarul banilor clientilor in primul rand Tema de proiectare – scopul uinei teme. Stabilirea datelor problemei, inca din primele faze Necesitatea studiului inaintea intocmirii temei si luarea unor deciziii Date ………si modul elaborarii ei, insistand pe studioul de caz. -analiza scopului temei -stabilirea datelor problemei din primele faze a.i. proiectarea sa plece de la premise corecte -necesitatea studiului inainte de luarea deciziilor -datele minime pe care trebuie sa le contina tema -felul in care poate fi abordata tema -evaluarea spatiilor necesare - 31 -


Cursuri PROIECTARE COMPLEXA, AN 6, 2008-2009 -bibliografie, Neufert Bibliografie : exercitarea dreptului de arhitec ( indrumator OAR) Neufert Metode de evaluarea costurilor : foarte mare importanta , inca din primele faze ale intocmirii ....... Evaluarii corecta, va aduce desfasurarea in bune conditii a etapelor proiecatrii. Evaluarea are o importanta sporita inca de la inceput -importanta inca din primele faze ale intocmirii proiectukui -> evaluarea corecta de la inceput duce la o desfasurare in bune conditii a procesului de poiectare AMPLASAMENTUL -analiza amplasamentului -cum influenteaza hotararile luate in cadrul proiectului FORMA CONSTRUCTIEI -influenta asupra costurilor de realizare -rasportarea S/P poate scadea sau creste costurile ARHITECTURA -specializarile pe care le cunoaste arhitectura in cadrul proiectarii complexe -cunostiintele necesare fiecarei specializari -domeniile specializate influenteaza conceptia initiala STUCTURA -influenta structurii de rezistenta asupra imaginii, costurilor, functionalitatii -tema de colaborare cu specialitatiile INSTALATII -sistemul de instalatii si influenta lui asupra imaginii cladirii -tema de colaborare, prevenirea problemelor -continutul proi de instalatii EXECUTIA -etapele de executie la o constructie simpla -conceptul de toleranta -probleme ce pot aparea -surse bibliografice -repsonsabilitatea arh la partea scrisa a unui proiect->el intocmeste aceasta parte (memorii,caiete de sarcini, etc) -continutul partii scrise a unui proiect – anexa L50 -responsabilitatea arh dupa ce cladirea este finalizata -garantarea 10 ani a finisajelor -structura de rezistenta garantata pe viata -studiu de prefezab si de fezab -rolul arh pe santier si colaborarea cu dirigintele - trebuie sa existe o colaborare intre proiectant executant si investitor -cum putem estima durata unui proiect? -realizarea proi in timp util – tariful de proi sa acopere timpul -datele legate de proi trebuie stabilite contractual – date pe care le pot inspecta: termen de predare, de plata, de finalizare a contractului -relatia cu colaboratorii -plansele de la colaboratori nu se interpreteaza, se iau ca atare - 32 -

Profile for Arhitectura si Urbanism UPT

Proiectare complexa note de curs  

Proiectare complexa note de curs  

Advertisement