Experien ele cu discul arat c acesta este influen at nu numai de marginile figurii şi de centru - ci şi de cadrul în form de cruce al axelor orizontale, verticale şi diagonale ale p tratului. Întreaga configura ie a tuturor acestor factori structurali (peă careă oă vedemă înă figur )ă se va numi: schelet structural. Acest schelet variaz de la o figur (imagine) la alta. El serveşte drept cadru de referin , la fel cum scara muzical defineşte în l imea fiec rui sunet dintr-o compozi ie. Aceste tensiuni nu sunt ceva ad ugat de privitor, din motive proprii unor imagini statice ci, mai degrab ele sunt inerente oric rui percept ca dimensiuni, form , amplasare sau culoare. Rezult aici c experien aăvizual este dinamic . Deoarece au m rime şi direc ie aceste tensiuni pot fi numite: for e perceptuale. Acestea sunt induc ii perceptuale (difer de deduc iile logice) = opera ii mentale care adaug ceva unor fapte vizuale date, prin interpretarea lor. Exist ă oă structur ă ascuns ,ă complex ă ceă poateă fi explorat ă cuă ajutorulă disculuiă - cam în modul în care folosim pilitura de fier pentru a stabili liniile de for ăîntr-un câmp magnetic. Diferitele pozi iiăaleădisculuiăînăinteriorulăp tratuluiăăăă - repaus -ătendin aădeădeplasare -ăpozi ieăneclar ăşiăfluctuant Pentruăoriceărela ieăspa ial ăîntreăobiecteă- exist ăoădistan ăcorect . În timp ce discul este plasat în diferite puncte ale cadrului se poate observa o tendin de deplasare în una din cele opt direc ii. imaginea + structura ascuns este de fapt un câmp continuu de for e, un peisaj dinamic cu unele locuri calme dar pline de tensiune asemenea unei corzi întinse, nemişcat dar plin de energie. În el ac ioneaz ceea ce am denumit for e perceptuale, pentru ca ele au: - punct de aplicare - direc ie - m rime Două discuri într-un pătrat
Reapară câtevaă dină rela iileă observateă anterior.ă Cândă celeă dou ă discuriă seă afl ăaproapeăunulădeăaltul,ăeleăseăatragăreciprocăşiăpotăp reaăaproapeăcaăună întreg indivizibil. Luat ă separat,ă fiecareă dină celeă dou ă pozi iiă dină figuraă 5aă neă poateă p reaă dezechilibrat .ă Împreun ă eleă creeaz ă oă perecheă simetrică aşezat ă şiă înă repaus.ă Aceeaşiă perecheă înă figuraă 5bă poateă p reaă puternică dezechilibrat ă cândăseăschimb ăamplasarea. Explica iaăoăputemăg siăînăanalizaăanterioar ăasupraăh r iiăstructurale.ăCeleădou ădiscuriăformeaz ăoă perecheă dină cauzaă proximit iiă loră şiă aă asem n riiă caădimensiuniă şi,ă form ,ă câtă şiădatorit ă faptuluiă c ă suntăuniculăcon inutăalăp tratului.ă Aceste exempleăarat ăc ăpân ăşi o configura ie foarte simpl este afectat fundamental de structura ambian ei eiăspa ialeăşi c echilibrul poate fi sup r tor de ambiguu atunci când forma şi amplasarea în spa iu se contrazic. Echilibru psihologic si echilibru fix Esteămomentulăs ădefinimăceăîn elegemăprinăechilibru.ăDac ăpretindemăc ătoateăelementeleătrebuieăs ă fieă astfelă distribuiteă astfelă încâtă s ă existeă oă stareă deă echilibru,ă trebuieă s ă ştimă cumă seă poateă ob ine.ă Unora le place echilibrul, altora nu. De ce ar fi atunciă echilibrulă oă calitateă necesar ă aă imaginiloră vizuale? 7