Page 1

TEORIA ARHITECTURII 1 CURS arh. Erika DUDAS, S.L. dr. arh. Cristian BLIDARIU


Curs 2

JUHANI PALLASMAA: În experien a arhitecturii se produce un schimb de substan particular: dai spa iului din emo iile şi gândurile tale, iar spa iul î i d din aura sa, ademenindu- i sim urile şi eliberându- i mintea. Fenomeneăşi obiecte

La prima vedere lumea se compune din fenomene, respectiv din r sunetulă acestoraă în noi, adic experien ele noastre. Fiecareăobiect/fenomenăcunoscutăîşiăare,ăînămemoriaăuman ,ăpropriulăs uăfişier; obiectele/fenomenele nemaiîntâlniteăsauăîntâmpl toareăprimescăautomatăoăinterpretareăpreliminar ăpeăbazaăinforma ieiădejaă dobândite,ăfiindă provizoriuăintroduseă înă fişierulă corespunz toră unuiă obiect/fenomenă asem n tor,ă dejaă cunoscut. Dac ă eleă seă repet ,ă liă seă creeaz ă ulterioră ună fişieră propriu.ă Interpretareaă informa iiloră seă realizeaz ădeciăpeăbazaămemorieiăstocate,ăcare,ălaărândulăs u,ăseădatoreaz ăexperien ei.ăEsteăvorbaă despreăexperien aădobândit ădeăfiecareăindividăatâtăpeăparcursulăproprieiăexisten e,ăcâtăşiădespreăceaă transmis ăprinăeduca ieăsauăgenetic. Fenomenele - ele aparăşi dispar, ele îşi primesc func ia reprezentativ ăprinănoiăînşine. Obiectele - ele exist , sunt permanente, sunt constituite din rela iile cele mai permanente dintre fenomene, deci nu sunt independente. Deci, trebuie s înv m c un anume fenomen este mediatorul unui obiect particular, s ăînv m s descoperim prin experien ărelaţiile dintre fenomene şiăastfelăs construim o lume de obiecte. Acest lucru se poate ob ineădoarăprinăcunoaştere aprofundat , nu doar printr-o percep ie superficial . Lumea obiecteloră (arhitectura),ă seă construieşte prin generaliz ri şiă ordon riă (ierarhiz ri) ale experien elor (fenomenelor). Important este fenomenul ce se repet în mod regulat, şi nu cel accidental sau aleatoriu. Percep ia sesizeaz în general un nivel intermediar, doar printr-o atitudine analitic vom putea face o ierarhizare mergând de la nivelul obiectului fizic, la cel al obiectului cultural. Actul perceptiv nu este unul pasiv, de receptare de impresii. Noi putem modifica fenomenele printr-o schimbare de atitudine. Inten ia,ăsubiectivitateaănoastr , confer caracterul activ al actului perceptiv. (poze happening) În scopul cunoaşterii lucrurilor precum natura, arta, via a social , cunoaşterea ştiin ific ăsauăcredin a religioas , nu este suficient ă oă simpl percep ie superficial , ci o “atitudine de o profunzime inten ional ” N.Schulz Obiecteleăşi fenomenele nu le percepem în vid, adic separate. Corecta percep ie a lumii, atingerea “profunzimii inten ionale” se realizeaz prin punere în rela ieăaălucrurilor,ăîn scopul relev rii lor. Apare astfel conceptul de “obiect intermediar”. Ajungem astfel la confuzia supozi iei c noi facem experien a obiectelor pure, dac ănuăconştientiz m faptul c ăpercep ia obiectului este amestecat în mod difuz cu percep ia altor obiecte. Conceptul de “obiect intermediar” ne prezint opusul unei lumi suspendate, de o form absolut , anume o interac iune de energii ce se modific unele pe altele. N.Schulz

static

1


Percep iaăspa iului Percep iaă nuă esteă sclavaă percep ieiă retiniene,ă oă conştiin ă aă spa iuluiă seă bazeaz ă peă experien eă directe cu lucrurile. Omulă primitivă îşiă structureaz ă lumeaă dup ă raporturileă saleă emo ionaleă cuă lucrurile,ă înă timpă ceă omulă modernăîşiăareăcaăidealăobiectulăpur.ăPentruăomulăprimitivălumeaăesteăvariabil , instabil .ăNoiăc ut mă reguli fixe. (iat ădiferen aădintreăspa iulăomuluiămodernăşiăloculăceluiăvechi). Haosulăstiluluiănostruădeăvia ănuăpoateăfiăîn eles,ănumaiădac ăîlăprivimă“deăsus”,ăaltfelăspus,ăplecândă deălaăîntregăpentruăaăîn elegeăfiecareăelementăînăcontextulăs u.ăEste imposibil a discerne haosul lumii dac îlăobserv mădeăjos,ăbucat cu bucat , pt c ăordineaălucrurilorăneăscap . R. Arnheim Percep ia vizual ă seă mişc între aparen şi realitate. Ochiul nu poate înregistra decât o imagine bidimensional a unei realit i tridimensionale,ă imagineă bidimensional care nu este nicidecum o imagineăcomplet , mai ales atunci când ea este luat dintr-un singur şi unic punct de vedere. Pentru în elegerea obiectelor tridimensionale, în totalitatea lor, spiritul omenesc trebuie s ă dep şeasc ă informa ia ob inut dintr-un unghi specific oarecare. Arhitectura şi sculptura sunt percepute corect înă mişcare,ă v zute sub diferite unghiuri. În acest fel percep ia noastr se l rgeşte. Obiectele arhitecturale şi sculpturale nu le putem în elege decât învârtindu-ne în jurul lor, iar spa iul architectural doar intrând şi parcurgându-l. Spiritul omenesc reconstituie, pe baza unei multitudiniădeăclişee o imagine a formei obiective, tridimensionale. Aceast sintez este posibil şi facilitat ă deă faptulă c ă imaginileă nuă seă prezint separate, ca o serie de fotografii, ci ca o succesiune reglat de proiec ii în schimbare progresiv . Bineîn elesăc spiritul omenesc este capabil a reconstruiăoăimagineăaăformeiăobiectiveăşiăplecând de la imagini izolate. Arăfiădeămen ionatăaiciădiferen aăuriaş ăîntre a vedea fotografiiăaleăuneiăarhitecturiăşi experimentarea arhitecturii pe viu, ba mai mult, vizionarea unui film fidel al parcurgerii unui spa iu nu este tot una cu parcurgerea lui. Asta pentru c imaginea peăecranăesteălimitat la o frac iuneădinăspa iul real şi pt c spectatorul nu experimenteaz în corpul s u parcursul camerei de luat vederi. Interac iunea dintreăunăedificiuăşiăvizitatorulăs u const înătensiuneaăn scut între caracterul (relativ) atemporal al edificiului şiă evenimentulă limitată în timp reprezentat de penetrarea sa, traversarea şi utilizarea sa de c tre vizitator. Opera arhitectural este un obiect pe care nimeni, niciodat nu-l va vedea în totalitatea sa. Este o imagine mental , sintetizat cu mai mult sau mai pu in success, pornind de la imagini par iale. Pornind de aici, se pot face clasific riădeăarhitecturiămaiăuşor sau mai dificil de perceput. Un edificiu, de la nivelul vizitatorului nu poate fi perceputăintegral,ăciădoarăsubăoăaparen deformat de perspectiv . Tipurileădeăpercep ie: PERCEP PERCEP PERCEP PERCEP PERCEP

IAăKINESTEZIC ă IAăOLFACTIV IAăTACTIL ă IAăAUDITIV ă IAăVIZUAL

Pierre von Meissăvorbeşteădespreăpl cereaădeăaăprivi,ăaăasculta,ăaăsim i,ăaăatingeăşiăaăparcurgeă arhitectura. PERCEP IAăKINESTEZIC Pierre von Meiss 2


Percep iaă arhitecturiiă esteă înă principală vizual ă şiă kinestezic .ă Experien aă estetic ă aă ambientuluiă esteă totuşiă oă problem ă aă tuturoră sim uriloră noastre… Suntă situa iiă cândă auzul,ă mirosulă şiă sim ulă tactilă suntă maiăimportanteădecâtăv zul. Mişcareaă corpuluiă înă spa iu,ă deşiă nuă esteă unulă dină celeă cinciă sim uriă aleă noastre,ă neă ofer ă adeseaă m suraălucrurilorăşi a spa iului. Parcurs,ăvizit ,ădans,ăgest,ă...ăpermităapreciereaăgrandoriiăşi explorarea ascunsului: apropierea, dep rtarea, conturarea, ascenden a, descenden a, intrarea, ieşireaă ..., sunt toate semnale care ne invit la autocontrol, a ceea ce dorim s vedem, s ascult m, s sim im sau s gust m, s atingem într-un mediu dat. Arhitectura nu este o imagine precum un desen ori o fotografie. De îndata ce a fost construit , ea devine şcen şi cel mai adesea scenariu de parcurs şi gest, v zut ca pe o succesiune de senza ii. Juhani Pallasmaa Exist ăoăinerent ăsugerareăaămişc riiăînăimaginileăarhitecturii,ămomentulăcontactuluiăcuăarhitecturaăsauă oă“promisiuneăaăfunc iunii”ăşiăscopuluiăacesteia. Aceast ăposibilitateăaăinterac iuniiăsepar ăarhitecturaădeăcelelalteăarte. Oăexperien ăarhitectural ăsemnificativ ănuăconst ăîntr-o serie de imagini. “Elementele”ă arhitecturiiă nuă suntă unit iă vizuale…ciă întâlniri,ă confrunt riă ceă interac ioneaz ă cuă memoria. Oăcl direănuăesteăunăscopăînăsine;ăeaăarticuleaz ,ăstructureaz ,ăconformeaz ,ăd ăsens,ărela ioneaz ,ă separ ă şiă uneşte,ă faciliteaz ă şiă interzice.ă Prină urmare,ă experien eleă arhitecturaleă deă baz ă iauă formaă unuiăverbăşiănuăaăunuiăsubstantiv. PERCEP IAăOLFACTIV Pierre von Meiss Mirosul –ăparfumulăgr dinilor,ămireasmaăarborilor,ăaăbetonului,ămirosurileăbuc t riilor,ăaleăcoşurilorădeă fum,ăalăsp l toriilor,ăt mâiaăbisericilor,ăusc ciuneaăgrânarelor,ămirosulăprafului,ăumezealaăpivni eloră (peăcareăoă“vedem”ăchiarăşiăînăgravurileăluiăPiranessi)ă...ă-ămirosulămarcheaz ălocuriăşiăclipeăaleăvie ii.ă Poate datorit ărelativeiărarit iăaăacestorăexperien eăcareăleăre-împrosp teaz ăfor a.ă Noiăleădistingemăcuăfine eăşiăprecizieăşiăniăleăamintimăuneoriătoat ăvia a:ămirosulăcaseiăbuniciiăpoateăfiă atâtădeăadâncăancoratăînămemoriaănoastr ăîncâtăsimplulăfaptădeăa-l reg siăîntr-unăaltăcontextădou zeciă deăaniămaiătârziuăesteăsuficientăpentruăaăfaceăs ăreapar ăimaginileăcaseiăcuăoăprecizieăemo ionant . Juhani Pallasmaa Oriceă experien ă deă contactă cuă arhitecturaă esteă multi-senzorial ;ă apreciemă calit ileă spa iului,ă materialelorăşiăsc riiăînăaceeaşiăm sur ăcuăochii,ăurechile,ănasul,ăpielea,ălimba,ăscheletulăşiămuşchii. Arhitecturaăconsolideaz ăexperien aăexisten ial ,ăsentimentulăapartenen eiădeălumeăiarăacestăfaptăesteă esen ialăînăînt rireaăexperien eiăpropriuluiăeu. Mai multă decâtă simplaă implicareă aă celoră cinciă sim uri,ă arhitecturaă includeă domeniiă aleă experien eiă senzorialeăcareăinterac ioneaz ăşiăfuzioneaz . PERCEP IAăTACTIL Pierre von Meiss Sim ulătactilăocup ăunălocăaparteăînăarhitectur ăpentruădou ămotiveăsimple: (1) Pe de-oăparteăesteăinevitabilădatorit ăgravit ii; (2)ăPeădeăalt ăparteăprinăatingereăneăexers măabilitateaădeăaăvedeaăformeăşiătexturi. Picioarele stând sau mergând sunt în permanent contact cu pardoseala –ămoaleăsauădur ,ălucioas ă sauărugoas ,ăplan ăsauăînclinat . Şiămâinile?ăEsteărecunoscutăfaptulăc ăpentruăobiecteleăfrumoaseăcareăniăseăetaleaz ănuăesteăsuficient ă vederea:ădorimăs ăatingem,ăs ăcânt rimăgreutateaăşiăcalitateaăsuprafe elor.ăÎnăarhitectur ăseăreg sescă întotdeaunaăsuprafe eăverticaleăşlefuite,ăsculpturi,ăplacaje,ăcoloane,ăetc,ăcareăinvit ălaăgesturiădeă atingere. 3


Şiădorin aădeăaăneăaşeza?ăSuntemăinvita iălaăastaăprinădispunereaăpaşilor,ăaăsoclurilor,ăaăb ncilorăsiă locurilorădeăstat.ăŞiăpielea?ăFrig,ăcald,ăcuren iădeăaerădezagreabiliăsauăr coritori, stagnarea în buşitoareăsauăprospe imeaăaeruluiă–ătotăatâteaăpreocup riăaleăproiectariiăînăarhitectur . Juhani Pallasmaa Senza iaădeăacas ăşiăpl cereaăatingeriiăseăconfund ăîntr-unaăsingur . Experien aăluiă“acas ”ăesteăesen ialăoăexperien ăaăc ldurii intime. Spa iulăc lduriiăînăjurulăc minuluiăesteăspa iulămaximeiăintimit iăşiăconfortuluiăextrem. PERCEP IAăAUDITIV Pierre von Meiss Auzulănuăparticip ănumaiăînăs lileădeăspectacoleăundeăexigen eleăsaleăsuntănotorii;ăelăjoac ăunărolă important de asemeneaăpeăpavajulăstr zilor,ăpeăcasaădeăscar ,ăîntr-unălocădeămunc ,ăetc.ăOăclas ă şcolar ,ădestulădeăgeneroas ,ăbineăamplasat ,ăbineăluminat ,ăcuăoăcompozi ieăspa ial ăsplendid ,ă poateădeveniăunălocădeăsuferin ădac ătimpulădeărezonan ăalăvociiădep şeşteăanumite limite, indiferentădac ăaceastaăprovineădeălaămaterialeleădeăfinisareăoriădeălaăîn l imeaăexcesiv .ăPeădeăalt ă parteăoăbiseric ă”surd ”ăpierdeăconota iaăsaăsacral .ăUnădrumădeăpietrişăceăduceăc treăcas ăanun ă pasulăvizitatorilorăînătimpăce,ăodat ăasfaltat,ăelăînceteaz ădeăaămaiătransmiteăastfelădeămesaje.ăDac ă uneoriăînchidemăochiiăpentruăaăeliminaăinsisten aălumiiăvizualeăpentruăaăputeaăascultaămaiăbine,ăesteă spreădeliciulăexperien elorăauditive.ăGândi i-v ălaăsunetulăpaşilor! Juhani Pallasmaa Experien aăauditiv ăesen ial ăcreat ădeăarhitectur ăesteăliniştea. Arhitecturaăprezint ădramaăconstruc ieiăt cut ăînămaterial,ăspa iuăşiălumin . Laălimit ,ăarhitecturaăesteăartaăliniştiiăpietrificate. Arhitecturaăesteălinişteaăcare- iăaduceăaminte. O experien ă arhitectural ă puternic ă stingeă toateă zgomoteleă exterioareă şiă neă îndreapt ă toat ă aten iaă asupraăexisten eiănoastre,ăf cându-neăconştien iădeăfundamentalaănoastr ăsolitudine. Pia aăSanăMarcoădinăVene ia esteăunulădintreăceleămaiăvizitateăspa iiădinălume.ăExperien aăparcurgeriiă acestuiă spa iuă nuă esteă îns ă numaiă ună evenimentă deă percep ieă vizual ă intens ,ă informa iaă imagistic ă fiindăextremădeăcomplex ăşiăplin ădeăsemnifica iiăistoriceăşiăculturale. Sană Marcoă esteă îns ă oă experien ă şiă dină punctă deă vedereă ală percep ieiă auditive,ă careă seă suprapuneă printr-oă “imagineă auditiv ”ă dat ă deă zgomotulă paşiloră turiştilor,ă ală aripiloră porumbeiloră şiă canzoneteloră darăşiădeămarcareaămomentelorăfixeăaleăzileiădeăc treăclopoteleăcatedralei. Percep iaăvizual ănuăpoateăfiădisociat ăînăamintireădeăpercep iaăauditiv . PERCEP IAăVIZUAL ă Arhitecturaă lucreaz ă cuă spa iiă şiă forme.ă Arhitecturaă esteă considerat ă oă art ă vizual ă pentruă c ă oă percepemăpredominantăprinămecanismeleăpercep ieiăvizuale.ă Pentru a studia legile vizuale pe care ună arhitectă leă utilizeaz ă înă proiectareă şiă principiileă careă guverneaz ă compozi iaă formal ă înă arhitectur ,ă esteă necesară s ă în elegem mai întâi aceste mecanisme. Legileădup ăcareăfunc ioneaz ăpercep iaăvizual : (1)ăDeănatur ăfiziologic -stereotomiaăocular -sensibilitatea retinei-adaptabilitateaăirisuluiălaălumin ,etc. (2)ă Deă natur ă psihologic -teoriaă structuralist -teoriaă gestaltist ă (Kurtă Koffka,ă Maxă Wertheimer,ă Katz,ă Guillaume,ăMetzger)ăRudolfăArnheimăşiăErnstăGombrichă/ăBrunoăZeviă/ăChristianăNorbergăSchultz

4


RudolfăArnheimă“Artaăşiăpercep iaăvizual ”ă(1954) Arnheimăseărefer ălaăneglijareaădaruluiănostruădeăaăîn elegeărealitateaăprinăintermediulăsim urilor. Ochii noştriă auă fostă reduşiălaă rolulă unoră instrumenteă deă identificareă şiă m surare,ă înă consecin ă suferim din cauzaăuneiăs r ciiădeăideiăcareăs ăpoat ăfiăexprimateăînăimaginiăşiădinăcauzaăincapacit iiănoastreădeăaă descoperiăsensulăcelorăv zute. -ăpreaămul iăoameniăviziteaz ămuzeeăşiăadun ăvolumeădeăreproduceriăf r ăs ăcapeteăaccesălaăart - capacitatea noastr ăînn scut ădeăaăîn elegeăcuăajutorulăochiuluiăaăadormităşiătrebuieăren scut - cel mai bine - desenând, eventual fotografiind - scopul c r ii - de a examina câteva din virtu ileă sim uluiă vizual şi prin aceasta, de a ajuta la reîmprosp tarea şi îndrumarea lor. Este o lucrare de referin pentru modalitatea şi eficien a aplic riiăpsihologieiămoderneăaăpercep iei la studiul artei - izvoare teoretice ale acestei doctrine a percep iei: Goethe - teoria percep iei culorilor Numitorul comun al tuturor experimentelor gestalt-iste: respingerea pozi iei pe care se situa psihologiaăclasic a sec.XIX, analitic şi asocia ionalist . “Citirea” formelor ca figuri (gestalt) este unul dintre obiectivele evidente în faza de proiectare (compozi ie)ăpentruăto iăceiăimplica iăînăarteleăvizuale:ăarhitec i,ăpictori,ăsculptori, graficieni, tipografi DIC IONARă GESTALTăţăform ,ăfigur ,ăaspect,ăînf işareă Gestaltenăţăaăcrea,ădesemna,ăf uri,ăformaă Gestaltungăţăconfigura ie,ăorganizare,ăalc tuireă DEFINI IIă GESTALTISM – Concep ieă filozific ă şiă psihologic ă potrivită c reiaă fenomeneleă (psihice)ă reprezint ă structuri,ă configura iiă integrale,ă realit iă primordialeă ireductibileă laă oă simpl ă însumareă aă elementeloră componente. GESTALTănuăesteălegat ădeăsistem,ăorganizare,ăstructur ,ăcâtădeăcomportareaăuneiăconfigura iiăcaăună întreg. GESTALTă desemneaz ă tr s turileă uneiă figuriă geometrice,ă deă exemplu,ă prină careă acesteaă dep şescă caracterulădeăsum ăşiăseărefer ădirectălaăfiguraăînăsine. “Întregulăreprezint ămaiămultădecâtăsumaăpar ilorădinăcareăesteăconstituit”.ăAceastaăesteăideaăcareăst ă la baza principiului Gestalt. Esteăvorbaădeăpercep iaăuneiăcompozi iiăcaăîntreg. Înătimpăceăfiecareădintreăp r ileăindividualeăauăsensulălorăpropriu,ăluateăîmpreun ăpotăc p taăunăsensă modificat. GESTALT-ulă esteă aplicatădeălaă începutulă secolului,ă unuiă setă deăprincipiiă stiin ificeă formulateă maiă alesă pe baza unor experimente în domeniul percep iei vizuale - în laboratoarele psihologilor gestalt-iştiăseăpunătemeliileăcunoaşteriiăactualeădespreăpercep ia vizual - gestalt-iştiiăproclam ăprimordialitateaăîntreguluiăasupraăp r ilor,ăînăactivitateaăpsihic ă(c ăîntregulănuă seăpoateăalc tuiăprinăad ugireaăunorăp r iăizolate,ănuăeraăcevaănouăpentruăartist).

5


Principiileă Gestaltisteă încearc ă s ă formulezeă regulileă dup ă careă inputulă perceptuală esteă organizată înă forme unitare, numite (sub)întregi,ăgrupuri,ăgrup riăsauăconfigura ii. Acesteăprincipiiăaplicabileămaiăalesăînăpercep iaăvizual ăauăaplicabilitateăşiăînăalteăformeăaleăpercep ieiă (auditiv ,ă tactil ,ă olfactiv ,ă kinestezic ).ă Înă percep iaă vizual ă acesteă formeă unitareă suntă regiuniă aleă câmpuluiăvizualăaleăc rorăp r iăsuntăperceputeăcaăgrupateăsauăuniteăîmpreun ,ăfiindăastfelăseparateădeă restul câmpului vizual. V zul - departe de a fi o înregistrare mecanic de elemente senzoriale, reprezint o receptare creatoare a realit ii - calit ile care disting pe gânditor şi artist - caracterizeaz toate activit ile intelectului - aceleaşi principii se aplic întregii game de capacit i mentale; deoarece mintea func ioneaz totdeauna ca un întreg - o lec ie s n toas în descoperirea c v zul nu înseamn o înregistrare mecanic a unor elemente, ci mai curând receptarea unor imagini structurale semnificative. ECHILIBRUL Structura ascunsă a unui pătrat Nu trebuie s m sur m, vedem dintr-o privire c discul este excentric. Cum se realizeaz ăacestăv zut?ăAmăm suratăcuăoărigl ?ăProbabilăc ănuă Privind figura ca întreg am înregistrat pozi ia asimetric a discului ca pe o proprietate vizual a imaginii. Nu vedem discul şi p tratul separat. Rela ia lor spa ial în cadrul întregului este o parte a ceea ce vedem. Asemenea observa ii rela ionale sunt un aspectă indispensabilă ală experien ei obişnuiteă în multe domenii senzoriale (ex.: stâlpul nu e drept, pianul e dezacordat, cafea e mai dulce). Obiectele sunt percepute prompt ca avândă oă anumit m rime, ca plasându-seă dimensional,ă adic ă undevaă întreă ună bobădeănisipăşiăunămunte.ăFiecare obiect este v zut ca având o anumit amplasare. Fiecare dintre voi seăafl ăîntr-un anumit punct alăamfiteatrului,ădefinitădeărela iaăcuăceilal i,ăniciănuăunulădintreănoiănuăesteă perceput ca unic sau izolat, ci formând un set de rela ii cu celelalte obiecte şi/sau cu cadrul. A vedea un lucru înseamn totodat a-i atribui un loc în cadrul ansamblului: un amplasament în spa iu, o cifr pe scara m rimilor, a str lucirii sau a distan elor. Amă men ionată dejaă deosebirea dintre m surarea cu rigla şi asocierea vizual (nu determin m m rimile, distan ele sau direc iile separat pentru ca apoi s le comparam între ele,ădeăregul ăaceste caracteristici sunt v zuteăcaănişte propriet i ale câmpului vizual). Diferitele calit i ale imaginilor produse de sim ul vederii nu sunt statice - rela iile dintre disc şi marginile p tratului prezint un joc similar de atrac ie şi respingere.ă Disculă seă caraterizeaz ă printr-o anumit ăstabilitate,ădeăparc ăs-arăfiăaflatăînăcentruăşiăarăvreaăs ărevin ăsauăs ăseădep rtezeămaiămult. Experien a vizual este dinamic Ceea ce vede un om sau animal, nu este numai un aranjament de obiecte, culori şi forme, mişc ri şi dimensiuni ci o interac iune de tensiuni direc ionate. Punctul central spre care tinde discul nu este marcat în nici un mod. El este invizibil. Rezult aşadar c exist în câmpul vizual mai multe elemente decât cele care impresioneaz retina, unele dintre acestea fiind induse în procesul recept rii.

6


Experien ele cu discul arat c acesta este influen at nu numai de marginile figurii şi de centru - ci şi de cadrul în form de cruce al axelor orizontale, verticale şi diagonale ale p tratului. Întreaga configura ie a tuturor acestor factori structurali (peă careă oă vedemă înă figur )ă se va numi: schelet structural. Acest schelet variaz de la o figur (imagine) la alta. El serveşte drept cadru de referin , la fel cum scara muzical defineşte în l imea fiec rui sunet dintr-o compozi ie. Aceste tensiuni nu sunt ceva ad ugat de privitor, din motive proprii unor imagini statice ci, mai degrab ele sunt inerente oric rui percept ca dimensiuni, form , amplasare sau culoare. Rezult aici c experien aăvizual este dinamic . Deoarece au m rime şi direc ie aceste tensiuni pot fi numite: for e perceptuale. Acestea sunt induc ii perceptuale (difer de deduc iile logice) = opera ii mentale care adaug ceva unor fapte vizuale date, prin interpretarea lor. Exist ă oă structur ă ascuns ,ă complex ă ceă poateă fi explorat ă cuă ajutorulă disculuiă - cam în modul în care folosim pilitura de fier pentru a stabili liniile de for ăîntr-un câmp magnetic. Diferitele pozi iiăaleădisculuiăînăinteriorulăp tratuluiăăăă - repaus -ătendin aădeădeplasare -ăpozi ieăneclar ăşiăfluctuant Pentruăoriceărela ieăspa ial ăîntreăobiecteă- exist ăoădistan ăcorect . În timp ce discul este plasat în diferite puncte ale cadrului se poate observa o tendin de deplasare în una din cele opt direc ii. imaginea + structura ascuns este de fapt un câmp continuu de for e, un peisaj dinamic cu unele locuri calme dar pline de tensiune asemenea unei corzi întinse, nemişcat dar plin de energie. În el ac ioneaz ceea ce am denumit for e perceptuale, pentru ca ele au: - punct de aplicare - direc ie - m rime Două discuri într-un pătrat

Reapară câtevaă dină rela iileă observateă anterior.ă Cândă celeă dou ă discuriă seă afl ăaproapeăunulădeăaltul,ăeleăseăatragăreciprocăşiăpotăp reaăaproapeăcaăună întreg indivizibil. Luat ă separat,ă fiecareă dină celeă dou ă pozi iiă dină figuraă 5aă neă poateă p reaă dezechilibrat .ă Împreun ă eleă creeaz ă oă perecheă simetrică aşezat ă şiă înă repaus.ă Aceeaşiă perecheă înă figuraă 5bă poateă p reaă puternică dezechilibrat ă cândăseăschimb ăamplasarea. Explica iaăoăputemăg siăînăanalizaăanterioar ăasupraăh r iiăstructurale.ăCeleădou ădiscuriăformeaz ăoă perecheă dină cauzaă proximit iiă loră şiă aă asem n riiă caădimensiuniă şi,ă form ,ă câtă şiădatorit ă faptuluiă c ă suntăuniculăcon inutăalăp tratului.ă Aceste exempleăarat ăc ăpân ăşi o configura ie foarte simpl este afectat fundamental de structura ambian ei eiăspa ialeăşi c echilibrul poate fi sup r tor de ambiguu atunci când forma şi amplasarea în spa iu se contrazic. Echilibru psihologic si echilibru fix Esteămomentulăs ădefinimăceăîn elegemăprinăechilibru.ăDac ăpretindemăc ătoateăelementeleătrebuieăs ă fieă astfelă distribuiteă astfelă încâtă s ă existeă oă stareă deă echilibru,ă trebuieă s ă ştimă cumă seă poateă ob ine.ă Unora le place echilibrul, altora nu. De ce ar fi atunciă echilibrulă oă calitateă necesar ă aă imaginiloră vizuale? 7


Pentru fizician:ă echilibrulă esteă aceaă stareă înă careă for ele ce ac ioneaz asupra unui corp se compenseaz reciproc. La fel ca un corp fizic, orice imagine vizual ăfinit are un punct de echilibru (centru de greutate). Sim ul vederii sesizeaz echilibrul atunci când for ele fiziologice corespunz toare din sistemul nervos se distribuie astfel încât s se compenseze reciproc. Şiă totă aşaă cumă punctulă deă echilibruă fizică ală celuiă maiă neregulată obiectă plan poate fi stabilit determinându-seă punctulă înă careă obiectulă st ă înă echilibruă peă vârfulă degetului,ă totă astfelă centrulă uneiă imaginiăvizualeăpoateăfiădeterminatăprinăîncerc riărepetate.ăModulăcelămaiăsimpluăesteăs ămişc măună cadruăînăjurulăimaginiiăpân ăcând cadrulăşiăimagineăsuntăînăechilibru atunci centrul cadrului va coincide cu centrul de greutate al imaginii. Esteăvorbaădeăunăsim ăintuitiv Atâtă vizual,ă câtă şiă fizic,ă echilibrulă esteă aceaă stareă deă distibu ieă aă elementeloră înă careă oriceă ac iuneă înceteaz . Într-o compozitie echilibrat to i factorii sunt astfel determina i reciproc astfel încât nici o schimbare nu pare posibil , iar întregul cap t un caracter de "necesitate" în toate p r ile sale, pe când o compozi ie neechilibrat , pare accidental , tranzitorie şi deci nejustificat . Desigur echilibrul nu impune simetrie, aceasta depinde doar de ce dorim sa transmitem. Simetria constituie modul cel mai elementar de creare a echilibrului.ăCelămaiăadeseaăoper măcuăunăfelădeăinegalitate.ă Care imagine este maiăechilibrat ?ăEvidentăceaădinăstânga. Exist ă destul ă via ă înă acesteă îmbin riă deă p trateă şiă dreptunghiuriă deă diverseă m rimi,ă propor iiă şiă direc iiă ceă seă sus ină reciproc,ă astfelă c ă fiecareă elementă r mâneăpeăloculăs u,ătotulăeănecesarăşiănimicănuătindeăs ăse schimbe. Verticalaădinăfiguraădinădreaptaăesteăşov itoare,ăindecis .ăPropor iileăcomport ă diferen eă atâtă deă miciă încâtă ochiulă nuă esteă sigură dac ă vedeă oă egalitateă sauă inegalitate,ă oă simetrieă sauă asimetrie,ă ună p trată sauă ună dreptunghi.ă Nuă putemă sesizaă ceă vreaă s ă neă spun ădesenul.ă Figura din stânga este maiă complex ă dară nuă maiă pu ină sup r toră deă ambigu .ăRela iileănuăsuntăniciăclarăortogonale,ăniciăclarăoblice.ăCeleă4ăliniiănuă suntă suficientă diferen iateă înălungimeă pentruăcaă ochiulă s ă seă asigureă c ă eleă nuăsuntăegale.ăDesenul,ăl satăs ăpluteasc ăînăspa iuătindeăpeădeăoăparteăspreă simetria unei figuri cruciforme având o orientare vertical-orizontal ,ă peă deă altaă spreă formaă unuiă zmeuă cuă ax ă deă simetrieă diagonal .ă Oricum,ă niciă unaă dinăinterpret riănuăeăconcludent ,ăniciăunaănuăv deşteăclaritateaăliniştitoareăaă figurii din dreapta. Dou propriet i ale obiectelor vizuale au o înrâurire deosebit asupra echilibrului: ponderea şi direc ia. Ponderea Numim greutate m rimea for ei gravita ionale care trage obiectele în jos. Când privim la obiectele dintr-un tablou, ponderea lor pare s dea naştere unei tensiuni de-a lungul unei axe ce le leag de ochiulă privitoruluiă şiănuă esteă uşoră s ă distingem dac tind s se apropie sau dep rteze de privitor. 1. Ponderea este influen at de amplasare O pozi ie "puternic " poate sus ine mai mult greutate decât una excentric şi îndep rtat de orizontala sau verticala central . 8


Astaă înseamn ă c ă ună obiect situat central poate fi contrabalansat de obiecte mai mici dispuse excentic.

2. Ponderea este influen at de adâncimea spa ial .

Ponderea este direct propor ional cu adâncimea atins de o zon din câmpul vizual. O deschidere în perspectiv (care duce privirea spre spa ii îndep rtate) are mare for de contrabalansare. 3. Când formele sunt identice în configura ie şi culoare, m rimea afecteaz ponderea.

4. Când formele sunt identice ca dimensiune şi configura ie, culoarea afecteaz lucruăseădatoreaz ăînămareăparte fenomenului de iradiere)

ponderea (acest

Culoare: - roşul este mai greu decât albastrul - culorile vii au o pondere mai mare decât cele închise -ăoăzon ăneagr ătrebuieăs ăfieămaiămareădecâtăunaăalb ăpentruăaă o contrabalansa 5. Când masa şi culoarea sunt identice forma (configura ia) afecteaz ponderea, formele regulate p rând mai grele Ex: preluareă dină testulăluiă Graves,ăună cercă relativă mică contrabalanseaz ă ună dreptunghiă şiă ună triunghiă maiămariăcaăsuprafa .

6. Densitatea, gradul de concentrare al masei pare s afecteze ponderea.

9


7. Izolarea sporeşte ponderea: pe un cer gol, soarele sau luna au o pondere mai mare decât un obiect cu aspect asem n tor.

8. Con inutul semnificant al unei forme sau grup de forme poate spori ponderea.

9. Caracterul intrinsec sporeşte ponderea ex. o anumit ăzon din tablou poate re ine aten ia, poate avea o pondere mai mare din cauza fie a - subiectului - complexit ii sporite - micimii sale -ădorin elor şi temerilor privitorului Direc ia Echilibrul seărealizeaz atunci când for ele ce constituieăunăsistemăseăcompenseaz reciproc. Aceast compensare depinde de toate cele trei propriet i ale for elor: - pozi ia punctului de aplicare - m rimeaăfor ei - direc ia Direc iaăfor elor vizuale este deteminat de mai mul i factori: 1. Atrac ia exercitat de ponderea elementelor învecinate Înăfiguraădeăsusăcalulăeătrasăînapoiădinăcauzaăatrac ieiăexercitateădeă corpulă c l re ului,ă peă cândă înă figuraă deă josă esteă trasă înainteă deă cel laltăcal. Înă compozi iaă luiă Toulouseă Lautrecă ceiă doiă factoriă seă echilibreaz ă reciproc.

2. Forma obictelor genereaz direc ii pe axele scheletelor structurale: ex. “Pieta” de El Greco Grupulă triunghiulară esteă percepută dinamică caă ună felă deă s geat ă dispus ă stabilă peă oă baz ălarg ăşiăîndreptat ăînăsus.

10


3. Subiectul poate crea de asemenea o direc ie. Direc iile create de personaje (privirea lor) sunt cunoscute sub denumirea de linii vizuale. Ex. Portretul lui Titus, fiul lui Rembrandt

4. Deplas ri şi mişc ri optice de form sau culoare influen eaz echilibrul imaginii prin crearea unor direc ii. 5. Vorbirea creeaz pondere vizual în punctul în care se aude. ex. duet recitator/dansator: asimetria poate fi compensat prin mişc ri mai active ale dansatorului În orice oper ă deă art ă factoriiă enumera iă potă ac ionaă înă combina ieă sauă înă contrastă creândă echilibrulă ansamblului.ăComplexitateaăacestorărela iiăcontribuieămultălaăvoiciuneaă(dinamismul)ăuneiăopere. Rela ia sus - jos / pozi ia vertical / For a gravita iei ne face s tr im într-un spa iu anizotrop (adic într-un spa iu în care dinamica variaz odat cu direc ia).ăAăteăridicaăînseamn ăaăînvingeăoărezisten ăşi e întotdeauna o victorie. A coborî sau aăc deaăînseamn ăaăcedaăatrac ieiăexercitateădeăjosăşiăconstituieăaşadarăoăsupunereăpasiv . - din punct de vedere vizual, un obiect având o anumit m rime, form sau culoare va dispune de mai mult pondere dac este aşezat mai sus - echilibrul pe vertical – nu se poate ob ine situând obiecte egale la în l imi diferite (obiectul aşezat mai sus trebuie s fie mai uşor) - partea de sus, în mod absolut, reprezint partea de sus a câmpului nostru vizual. Rela ia dreapta - stânga / pozi ia orizontal / Anizotropia spa iului fizică neăpermiteă s ă distingemă uşoră dintreă baz ă şiă vârf,ă mai pu in între stângaă şi dreapta. Omul şi animalele - f pturi suficient de bilaterale pentru a întâmpina greut i cândătrebuieăs disting stânga de dreapta. Totuşi,ădeăîndat ăceăomulăaăînv atăs ăutilizezeăunelteăac ionateămaiăbineăcuăoămân ădecâtăcuădou ,ă asimetria în folosirea mâinilor a devenit un avantaj, în cuvintele lui Goethe: "cu cât e mai perfect creatura, cu atât mai diferite devin p r ile ei". Vizual - asimetria lateral ă seă manifest printr-o repartizare inegal a greut ii şi printr-un vector dinamic ce duce din stânga spre dreapta câmpului vizual.

Picturile sunt "citite" de la stânga la dreapta: În imaginea din stânga, diagonala este ascendent ,ă înă cealalt ă descendent ă(pentruăc ăcitimădeălaăstângaălaădreapta).

11


Orice obiect pictural pare mai greu în partea dreapt a imaginii (obiectul din stânga trebuie m rit). Mişcarea spre stânga pare s întâmpine o anumit rezistent . ex. "Atacul de la Smârdan” de Nicolae Grigorescu Ponderea se repartizeaz neuniform în imaginile vizuale şi aceste imagini sunt str b tute de o s geat exprimând "mişcarea" de la stânga la dreapta. Se introduce astfel un element de echilibru ce trebuie compensat. Echilibrul şi intelectul uman Universul tinde c tre o stare de echilibru. Echilibrul - realizat în aspectul vizual al picturilor/ sculpturilor/ arhitecturii/ cl dirii/ mobilierului, etc. receptat de om ca reprezentând îns şi aspira iile sale generale. Tipuri de echilibru dup tipul de organizare 1. Compozi ii difuze - în care elementele sunt distribute uniform f r un centru de iradiere sau accent. - gradient ierarhic zero - atunci când imaginea se compune din numeroase unit i de pondere egal .

2. Compozi ii ierarhice a. compozi ii axiale - structurate în jurul pivotului reprezentat de figur principal.

sau grupul

b. compozi ii centrate - radiind dintr-un punct de gravita ie.

c. compozi ii polarizate - con inând mai multe grupuri sau figuri între care exist rela ie dinamic . Pot exista şi centre de echilibru secundar.

o

Clasificarea compozi iilor dup num rul elementelor 1. o singur figur ex. p trat negru pe fond alb 2. din dou unit i in balans ex. adam şi eva 3. din mai multe unit i 4. structuri complexe combinate

12


PRINCIPIILE GESTALT DEFINIŢIE

LEGILE GESTALT-ULUI (PRINCIPIILE DE GRUPARE) = FACTORII CARE CAUZEAZĂ PERCEPEREA UNOR ELEMENTE SIMPLE CA GRUPURI ORGANIZATE (FIGURI) TENDINTA OCHIULUI DE A GRUPA ANUMITE ELEMENTE ALE CAMPULUI VIZUAL IN "FAMILII" SAU "ANSAMBLURI", DUPA ANUMITE CRITERII: PROXIMITATEA, ASEMANAREA, INCHIDEREA, ORIENTAREA , REPETITIA, SIMETRIA, ETC. ..., .

• • • • • • • • • • • •

PRINCIPIUL PROXIMITĂŢII PRINCIPIUL SIMILITUDINII - ASEMANARII PRINCIPIUL ORIENTARII/ALINIERII/DIRECTIEI PRINCIPIUL ÎNCHIDERII CONTURULUI PRINCIPIUL SIMETRIEI PRINCIPIUL FIGURA-FOND PRINCIPIUL OMOGENITATE SI TEXTURA PRINCIPIUL REPETITIEI-RITM-SERII PRINCIPIUL REGULARITATII PRINCIPIUL IERARHIEI PRINCIPIUL CONTRASTULUI PRINCIPIUL EXPERIENŢEI TRECUTE

1


PRINCIPIUL PROXIMITĂŢII DEFINIŢIE

ELEMENTELE DIN CÂMPUL VIZUAL AU TENDINŢA SĂ FIE PERCEPUTE GRUPAT, SUB FORMA UNEI (UNOR) FIGURI DACĂ SUNT ÎN PROXIMITATE UNELE FAŢĂ DE CELELALTE ŞI DISPUSE DUPĂ O REGULĂ DE REGLARE A DISTANTEI.

NU AVEM 6 PETE CI DOUA GRUPURI DE CATE 3.

LA STANGA RECUNOASTEM O CRUCE OBLICA IAR LA DREAPTA TOT CRUCEA AMPLASATA VERTICAL/ORIZONTAL.

DIFERENTA DINTRE FIGURI ESTE COMPENSATA PRIN PROXIMITATE

2


PRINCIPIUL PROXIMITฤ‚ลขII DOUA GRUPURIDE TREI FERESTRE SI NU FERESTRE MARI SI FERESTRE MICI ASEMANAREA ESTE AICI MAI PUTIN EFICIENTA DECAT PROXIMITATEA, FUNDALUL ALB COMUN SI EFECTUL DE SIMETRIE

3


PRINCIPIUL SIMILITUDINII - ASEMANARII DEFINIŢIE

UNELE ELEMENTE DIN CÂMPUL VIZUAL AU TENDINŢA SĂ FIE PERCEPUTE CA INTEGRATE ÎN GRUPURI, DACĂ EXISTĂ ÎNTRE ELE UN ANUME GRAD DE SIMILITUDINE/ASEMANARE, ADICĂ AU CARACTERISTICI VIZUALE (CULOARE, MĂRIME, FORMĂ, ORIENTARE) SIMILARE.

LEGEA ASEMANARII IN COMPETITIE CU LEGEA PROXIMITATII. STANGA PROXIMITATEA IESE IN EVIDENTA: TREI PETE LA STANGA SI TREI LA DREAPTA; IN URMATOARELE DOUA CAZURI ASEMANAREA CASTIGA: TREI PETE HASURATE, CONTURATE ORI MICI) IN PARTEA DE SUS SI TREI PETE(PLINE, MARI) IN PARTEA DE JOS.

4


PRINCIPIUL SIMILITUDINII - ASEMANARII

GRUP DE TRIUNGHIURI, GRUP DE CERCURI SI GRUP DE TRIUNGHIURI SI CERCURI

GRUPURI DE PATRATE HASURATE SI ALBE

GRUPURI DE PATRATE MARI SI MICI

5


PRINCIPIUL SIMILITUDINII - ASEMANARII

PLANUL SUGEREAZA RELATIVA ECHIVALENTA A MODULULUI FATADELOR, ACESTA VARIAZA DE LA SIMPLU LA TRIPLU, DAR ACEASTA IREGULARITATE ESTE COMPENSATA DE ALTI FACTORI. ACOPERISURILE IN PATRU APE INTARESC REGULARITATEA, EXCEPTIILE EXISTA DAR NU PERTURBA REGULA; ASEMANAREA NU ESTE DECI DOAR O SIMPLA CHESTIUNE DE FORMA, REPETITIA APROXIMATIVA ISI ADUCE SI EA CONTRIBUTIA. ASEMANAREA DETALIILOR, CONSTRUCTIA SI DIMENSIUNILE PERETILOR, UNGHIURILE FERESTRELOR SI PORTILOR, CONTRABALANSEAZA CU VIGOARE DIFERENTELE INDIVIDUALE DE TALIE SI PROPORTIE A CLADIRILOR. "DE LA FORME AU LIEU" – UNE INTRODUCTION A L"ETUDE DEL'ARCHITECTURE - PIERRE VON MEISS

6


PRINCIPIUL ORIENTARII/ALINIERII/DIRECTIEI DEFINIลขIE GRUPAJELE SE FORMEAZA DUPA REGULA ORIENTARII REGULATE, NEREGULATE, SAU DUPA O ANUMITA AXA DE DIRECTIE, ALINIERE SAU ORIENTAREA ELEMENTELOR.

GRUPAJELE SE FORMEAZA DUPA REGULA ORIENTARII REGULATE - NEREGULATE

GRUP DE FIGURI ORIZONTALE SI GRUP DE FIGURI OBLICE

GRUP DE FIGURI CARE APARTIN STARZII SI GRUP DE ALTE FIGURI

7


PRINCIPIUL ORIENTARII/ALINIERII/DIRECTIEI PARALELISMUL SI ORIENTAREA CASELOR CATRE MARE, OMOGENITATEA CASELOR PE FUNDALUL MUNTELUI INTARESTE CARACTERUL DE GRUPARE

CONVERGENTA STRAZILOR SI FATADELOR CATRE UN PUNCT FICTIV IN PORTUL NATURAL. ORIENTAREA: FRONTUL CASELOR ALINIATE LA CHEI FORMEAZA O SINGURA ENTITATE DATORITA ALINIAMENTULUI FATADELOR DUPA O CURBA CONCAVA; NICI O ABATERE NU INTRERUPE REGULA.

8


PRINCIPIUL ÎNCHIDERII CONTURULUI-FONDULUI COMUN DEFINIŢIE GRUPARE LAOLALTĂ DACĂ SUNT PARŢI ALE UNEI FIGURI ÎNCHISE. SUNTEM TENTAŢI SĂ COMPLETĂM MENTAL CONTURUL UNOR FORME PE CARE LE PERCEPEM IGNORÂND UNELE SEGMENTE LIPSĂ SAU CHIAR ABSENŢA FIGURII.

INCHIDEREA CASTIGA IN FATA PROXIMITATII. SECTOARELE TRIUNGHIULARE NU SUNT RECUNOSCUTE CA BRATE ALE UNEI CRUCI, DEOARECE LE LIPSESTE O LINIE MICA DE LA PERIFERIE.

GRUP DE FIGURI PE UN “COVOR” SI GRUP DE FIGURI EXTERIOARE

GRUP DE FIGURI IN INTERIORUL IMREJMUIRII, SI FIGURI SITUATE IN EXTERIOR

9


PRINCIPIUL SIMETRIEI DEFINIลขIE IN CADRUL CAMPULUI VIZUAL, ELEMENTE AVAND ATRIBUTE IDENTICE SAU SIMILARE, DISPUSE IN CONDITII IDENTICE SAU SIMILARE DE-O PARTE SI DE ALTA UNUI AX DE REFERINTA AU TENDINTA DE A FI PERCEPUTE CA UN INTREG.

RECUNOASTEM FIGURILE ALBE LA STANGA SI FIGURILE NEGRE LA DREAPTA 10


PRINCIPIUL FIGURA-FOND

DEFINIลขIE LIZIBILITATEA FORMELOR CA FIGURI ESTE UN OBIECTIV EVIDENT IN COMPOZITIILE ARHITECTILOR, PICTORILOR,SCULPTORILOR, GRAFICIENILOR, TIPOGRAFILOR SI A MULTOR ALTORA. "UTILIZATORUL" FORMELOR NU ARE ALEGERE LIBERA DE A VEDEA CEEA CE VREA SA VADA INTR-UN CONTEXT DAT. ANUMITE FORME SUNT MAI PREGNANTE DECAT ALTELE SI ASTA CHIAR INAINTE DE A LUA IN CONSIDERATIE CONTINUTUL LOR SAU SEMNIFICATIA. ELE DEVIN FIGURI AUTONOME IN FATA UNUI FOND. FENOMENUL FIGURA/FOND POATE FI DECI CONSIDERAT FUNDAMENTAL PENTRU PERCEPTIA VIZUALA. ACESTA ESTE UN FENOMEN FIZIOLOGIC. O FIGURA ISI REGASESTE AUTONOMIA IN MARE MASURA DATORITA MARGINILOR - CONTURURILE

INVERSIUNEA DINTRE FIGURA SI FOND: O FIGURA DEVINE FOND PENTRU O ALTA. MORANDI, NATURA MOARTA,1946

11


PRINCIPIUL FIGURA-FOND

UN ELEMENT AL UNEI FIGURI DISPARE CA PARTICULA A UNEI TEXTURI DE FOND CARE SE MANIFESTA MAI EFICACE DECAT ORICE ALTA FORMA DE INTEGRARE; VEDEM UN UNGHI SI NU TRUNGHIUL.

PROGRESIA FONDULUI ASUPRA FIGURII SI VICE VERSA.

RELATIA FOARTE CLARA DINTRE FIGURA SI FOND

M.C. ESCHER, CERUL SI MAREA II.

12


PRINCIPIUL OMOGENITATE SI TEXTURA

OCHIUL PERCEPE CA TEXTURA DACA ELEMENTELE UNEI SUPRAFETE SUNT SUFICIENT DE: • APROPIATE, • ASEMANATOARE SI • NUMEROASE PENTRU CA ELE SA NU FIE PERCEPUTE CA FIGURI INDIVIDUALE.

TEXTURA ALEATOARE SI TEXTURA STRUCTURATA PE O TRAMA

OMOGENITATE DATA DE: FORMA, DIMENSIUNE, CULOARE, ORIENTARE, ACOPERIRE.

13


PRINCIPIUL OMOGENITATE SI TEXTURA TEXTURA COORDONATA TEXTURA REPREZINTA ORDINEA SEMNIFICATAVA A COLECTIVITATII, O ORDINE FACILA CARE ASIGURA PRIN ASEMANARE SI SCARA DIFERENTIERILE INDIVIDUALE.

TEXTURA ALEATOARE IMPLANTAREA INTAMPLATOARE A PARCELARULUI, A DRUMURILOR SI CLADIRILORPE TERENUL AGRICOL PREEXISTENT ESTE ADESEA ORIGINEA CONFUZIILOR CARTIERELOR NOU CREATE LA MARGINEA LOCALITATILOR

14


PRINCIPIUL REPETITIEI-RITM-SERII EXISTA O CONFIGURATIE SPECIALA DE TEXTURA IN CARE ORDINEA ESTE DATA DE REPETITIA ELEMENTELOR ALINIATE. • TOATE PARTILE SUNT DE O IMPORTANTA SIMILARA SAU ECHIVALENTA, • DAR IN MOD CONTRAR UNEI STRUCTURI OMOGENE, EXISTA AICI O DIRECTIE PREFERENTIALA. • LA BAZA ACESTUI TIP DE STRUCTURA SE AFLA LINEARITATEA SI RITMUL • TOATE SERIILE SUNT RITMATE DE ELEMENTE SI INTERVALE TOTI FACTORII DE COERENTA POT INTRA IN JOCUL UNEI SERII, DAR ASEMANAREA SI PROXIMITATEA ELEMENTELOR SUNT CONDITII DE BAZA

REPETITIA SI ASEMANAREA CREEAZA RITM COMBINATIE COMPLEXA DE MASURI MAI MULT DEACT O SIMPLA ALATURARE DE CASE, AVEM: • RITMUL ARCADELOR • RITMUL FERESTRELOR - VAG INTRERUPT LA TRECEREA DE LA O CASA LA ALTA

RITMUL ATICELOR RESTABILESTE UNITATEA FIECAREI CASE IN PARTE

15


PRINCIPIUL REGULARITATII

REGULARITATEA ESTE OMNIPREZENTA – bataile inimii, respiratia, pendula, alternarea zilelor si a noptilor, anotimpurile ... REGULARITATEA ESTE IN NOI, UN RITM ASCUNS REGLEAZA INTREAGA NOASTRA VIATA. „SISTEMUL DE ORDINE CEL MAI EFICACE ESTE UNIFORMITATEA.ACEASTA NE OBLIGA SA DESCOPERIM DIFERENTELE SUBTILE. [...] ACOLO SE SITUEAZA LIMETELE REGULARITATII” - Heinrich Tessenov RITMUL REGULAT AL „BOLERO”-ULUI LUI RAVEL ESTE UN SITEM DE ORDINE INSTANTANEU,PUNE IN EVIDENTA CRESCENDO-UL CELOR DOUA TEME MELODICE; LA FIECARE RELUARE A TEMEI APARE O COLARATIUNE NOUA SI MAI INTENSA. IN ARTELE DECORATIVE SI ARHITECTURA SE INTAMPLA LA FEL. DIN ACEASTA REGULARITATE DE BAZA VINE CONTINUITATEA CARE NE GHIDEAZA SI NE LINISTESTE. MASURA RITMULUI NU ESTE INTOTDEAUNA UNIFORMA, EA SE POATE GRUPA IN UNITATI ALTERNANTE.

LA STANGA UN RITM PUR REPETITIV DE FERESTRE LA DREAPTA RITMUL ESTE VARIAT, ALTERNAREA GRUPURILOR DE FERESTRE SUB INFLUENTA CONTURULUI FATADEI

16


PRINCIPIUL REGULARITATII

IN ANSAMBLURI DE SCARA MARE UNDE RITMUL PRIMEAZA SI UNDE EXISTA PUTINA IERARHIE SAU GRUPAJ EXISTA RISCUL APARITIEI MONOTONIEI PRIN REPETITIE

17


PRINCIPIUL IERARHIEI IERARHIA ESTE UN SISTEM DE ORDONARE MAI COMPLEX PRIN COMBINAREA ELEMENTELOR IN RAPORT CU O SCARA DE IMPORTANTA. PENTRU A CREA IERARHIE PUTEM APELA LA: • VARIATIA DIMENSIUNILOR RELATIVE • DISPUNEREA IN RAPORT CU ALTE ELEMNET, FATA DE CENTRU SAU CONTUR • SINGULARITATEA FORMEI IN RAPORT CU CONTEXTUL - CENTRALITATE, AXIALITATE, ORIENTARE, OPOZITIE GEOMETRICA IERARHIA IMPLICA : • ELEMENTE PRIMARE- DOMINANTE • ELEMENTE SECUNDARE- DE FUNDAL

DOMINANTA UNUI ELEMENT INTR-UN CONTEXT POATE FI DATA DE DIFERENTA DE FORMA, DE ALINIERE-ROTIRE, DIRECTIE-ORIENTARE FATA DE UN CONTEXT OMOGEN EXCEPTIA DE LA REGULA ESTE UN MIJLOC DE CREAREA A IERARHIEI UNEI FIGURI PE TAPETUL UNUI FUNDAL UNIFORM, SI OMOGEN

18


PRINCIPIUL IERARHIEI

IN CADRUL DIVERSITATII IERARHIA ESTE UN MIJLOC UNIFICATOR PUTERNIC PRIN REUNIREA ELEMENTELOR IN ANSAMBLURI MAI MARI, MAI SIMPLE, MAI RECOGNOSCIBILE. DESCOPERIREA ELEMENTELOR DOMINANTE SI SUBORDONATE INTR-UN ANSAMBLU CONSTRUIT NU SE APLICA DOAR SOLIDELOR – FATADE – CI IN MOD EGAL SPATIULUI ARHITECTURAL- VIDULUI DIN INTERIORUL ZIDURILOR. IERARHIA IMPLICA DOMINANTA GOLULUI-VIDULUI ORI A PLINULUI-OBIECTELO. INFLUENTEAZA ORIENTAREA IN SPATIU PRIN CREAREA ELEMENTELOR DE REPER

SIMETRIA, CENTRALITATEA AXIALITATEA NU SUNT SINGURELE METODE DE A STABILI IERARHIA INTR-O COMPOZITIE

19


PRINCIPIUL CONTRASTULUI CONTRASTUL -SERVESTE LA A DA O IDENTITATE IMEDIATA SI FARA AMBUGIUTATE A DOUA SISTEME FORMALE. SE BAZEAZA PE PUNEREA IN VALOARE MUTUALA FARA A RECURGE IN MOD EXPLICIT LA IERARHIE. RELATIA ELEMENTELOR SE REALIZEAZA PRINTR-O TENSIUNE REZULTATA DIN NATURA UNOR CONTRARII: • POZITIV-NEGATIV – SAU PLIN/GOL, CURB-DREPT, CONVEX-CONCAV, RECTANGULAR-ORGANIC, • ILUMINAT-UMBRIT – LUMINA-UMBRA, REFLECTANT-ABSORBANT, LUCIOS-MAT, NETED-TEXTURAT ... • MARE-MIC – LARG-STRAMT, INALT-SCUND, ... • ORIZONTAL-VERTICAL – NORD-SUD, ... • NATURAL-ARTIFICIAL – VEGETAL-MINERAL, ... CONTRASTUL NE PERMITE SA STABILIM DIFERENTE. L-AM INTALNIT IN CAZUL FIGURA-FOND. CELE DOUA ELEMENTE OPUSE SUNT PUSE IN SITUATIA DE STABILI UN DIALOG INTRE ELE.

CURB-DREPT 20


PRINCIPIUL CONTRASTULUI CONCAV-CONVEX

21


COMPLEXITATE - COLABORAREA MAI MULTOR PRINCIPII IN ARHITECTURA COMPLEXITATEA SE DEFINESTE PRIN OPOZITIE LA SIMPLITATE CA ELEMENTAR. PREZENTA COORDONATA SI SUPRAPUNEREA MAI MULTOR FACTORI DE ORDONARE-UNIFICARE FORMALA DUCE LA COMPLEXITATE.

TEXTURA SERIE IERARHIE CONTRAST COMPLEXITATE

FATADA CAPELEI SAN LORENZZO REALIZATA DE MICHELANGELO DEZVALUIE MAI MULTE LECTURI POSIBILE ASA CUM NE ARATA SERIA DE STUDII DE FATADA REALIZATE DE C, ROWE SI R. SCHULTZKY IN 1971

22


PRINCIPIUL EXPERIENŢEI TRECUTE „OCHIUL NU ESTE INOCENT” - EXISTA O DIFERENTA INTRE A VEDEA SI A OBSERVA. Le Corbusier, vizitand Belgia, a fost impresionat de puternice piramide la scara teritoriala. In momentul in care a observat ca de fapt erau de munti de deseuri miniere, entuziasmul sau s-a diminuat. "... dintr-o data am realizat prapastia care se deschide intre aspectul unui lucru si calitatea spiritului pe care il incita ...". IN SPATELE PRIVIRII SE ASCUND EXPERIENTELE, CONOASTEREA SI ASTEPTARILE. PERCEPTIA NU ESTE NEUTRA, NOI COMPARAM FARA INCETARE CEEA CE VEDEM CU SITUATIILE CU CARE NE-AM INTALNIT SI LE-AM INTERIORIZAT ANTERIOR. NU VEDEM CEEA CE VEDEM CI MAI DEGRABA CEEA CE NE ASTEPTAM SA VEDEM. AVEM NEVOIE DE ACESTE ASTEPTARI, DEOARECE "UN UNIVERS UNDE NIMIC NU ESTE PREVIZIBIL”, UNDE TOTUL SE SCHIMBA CONTINUU, ESTE UN UNIVERS IN CARE INTELIGENTA NU ARE PRIZA LA REAL, ORI UNDE ESTI INCONTINUU IN ASTEPTAREA NEASTEPTATULUI". MEMORIA NOASTRA ACTIONEAZA ASUPRA PERCEPTIILE NOASTRE SI INFLUENTEAZA JUDECATA DINCOLO DE ADEVARURILE "OBIECTIVE".

Surasul cui? Experienta ajuta la recunoasterea unei imagini care provine dintr-un fragment.

UN STUDENT LA ARHITECTURA INVATA SA PERCEAPA IN MOD CONSTIENT ASPECTUL PEISAJULUI, ORASELOR SI EDIFICIILOR. EL DEZVOLTA O APTITUDINE DE A VEDEA SI A RECUNOASTE INDICII MEDIULUI CARE II PERMIT SA DISTINGA CU MAI MARE ACUITATE SI SA JUDECE INTRE ORDINE SI DEZORDINE, PROPORTIE SI DISPROPORTIE, ECHILIBRU SI DEZECHILIBRU, OMOGENITATE SI IERARHIE, SOLIDITATE SI FRAGILITATE, FORME SEMNIFICATIVE SI FORME ACCIDENTALE ORI LIPSITE DE SENS, ETC. 23


MODELE DE ANALIZE COMPOZITIONALE

24


MODELE DE ANALIZE COMPOZITIONALE

25


MODELE DE ANALIZE COMPOZITIONALE

26


MODELE DE ANALIZE COMPOZITIONALE

27


MODELE DE ANALIZE COMPOZITIONALE

28


MODELE DE ANALIZE COMPOZITIONALE

29


Analiz ăaăvilei Savoye de Le Corbusier 1923-1931din punct de vedere alăsistemuluiăăă ă

ă

ă

spa ial structural de închideri deăcircula ii

ală

ă

ă

contextuluiăşiăluminii

curs 3

sistemăspa ial

sistem structural

sistem de închideri

un program de elemente şiăspa iileăaferente -zone capsulate, intime -zoneădeschise,ăăuide,ă publice

-re eaădeăstâlpiă (coloane)ăceăsuport ă planşeeăşiăgrinzi

planeăceădeănescăună volum rectangular care con ineăelementeleă programuluiăşiăspa iileă aferente


sistemădeăcircula iiă scaraăşiărampaăleag ădiferiteleă niveleăşiăîn l imi;ăprinăintermediulăloră spa iileăseăăuidizeaz ăşiăpeăîn l ime,ă permi ândăpercep iaăformelorăînăspa iuă şiăaăluminii mişcareaăautomobilelorăcreeaz ăformaă curb ăaăfoaieruluiădeăintrareădeălaă parter

lumina sistemulădeăcircula ieăpedestruăesteăstrânsălegatădeă cel al luminii naturale contextul -ăoăcutieăalb ăstândăpeăoăpajişte,ăchiarăîntr-oăpoian -ăoăform ăpur ădetermin ădeăjurăîmprejurăorganizareaă spa iuluiăşiăaăformei


ELEMENTELE PRIMARE ALE FORMEI PUNCT LINIE PLAN VOLUM Începândăcuăpunctulăcaăşiăprimăgeneratorăalăoric reiăforme,ăăecareăelementăvaăăăprezentatăînăordineaăcreşteriiăsaleădinspreăprimulăelementăpunctul,ămaiăîntâiăcaăunăelementăconceptualăiarăapoiăcaă un element vizual al vocabularului arhitectural. PaulăKlee:ă“Oriceăform ăpictural ăîncepeăcuăunăpunctăceăseăpuneăpeăsineăînsuşiăînămişcare,ă punctulăseămişc ăşiăastfelăliniaăseănaşte,ăprimaădimensiune.ăDac ăliniaăseădeplaseaz ăpentruăaă formaăunăplanăob inemăunăelementăbidimensional.ăÎnămişcareaădeălaăplanălaăspa iu,ăcoliziuneaă planelorăd ănaştereăcorporalit iiă(tridimensional)...Unăsumarăalăierarhiilorăcineticeăceădeplaseaz ă punctulăîntr-oălinie,ăliniaăîntr-unăplanăiarăplanulăîntr-oădimensiuneăspa ial .“


PUNCTUL caăprimăgeenratorăalăformei,ăelăindic ă oăpozi ieăînăspa iu

LINIA unăpunctădeplasatădevineălinieăşiă cap t ăpropriet iăca: lungime,ădirec ie,ăpozi ie

PLANUL oălinieădeplasat ădevineăplanăşiă cap t ăpropriet iăca: lungimeăşiăl ime, suprafa ,ăorientare,ăpozi ie,ăform ă în plan (decupaj) VOLUMUL unăplanădeplasatădevineăvolumăşiă cap t ăpropriet iăca: lungime,ăl ime,ăîn l ime, form ăexterioar -ăspa iuăinterior,ă suprafa ă(desf şurat ),ăorientareăşiă pozi ie

PUNCTUL Marcheaz ăoăpozi ieăînăspa iuă(longitudine,ălatitudine,ăîn l ime). Teoretic nu are nici o dimensiune, de aceea el este -static ă ă ă ă ă ă ă ă -nedirec ional -centralizant


El poate marca: ă ă ă

-celeădou ăcapeteăaleăuneiălinii -intersec iaăaădou ăsauămaiămulteălinii -întâlnireaăunorăliniiălaăcol ulăunuiăplanăsauăvolum -centrul unui câmp vizual

-aăatăînăcentrulăspa iuluiăîncojur toră (vezi vila Savoye) un punct este stabil, organizator al elementelor înconjur toare,ă dominându-şiă câmpul -dac ă esteă deplasată dină centru,ă câmpulă s uă devineă totămaiă agresiv,ă ajungându-seălaăoăcompeti ieăpentruă suprema ieă vizual .ă Seă creeaz ă oă tensiuneăvizual ăîntreăpunctăşiăcâmpulăs u

Punctulănuăareădimensiune.ăPentruăaămarcaăînămodăvizibilăoăpozi ieăînăspa iuăsauăpeăplanulădeăreferin ă (p mântul),ăunăpunctătrebuieăproiectatăîntr-unăelementălinearăvertical,ădeăex.ăcoloan ,ăobeliscăsauă turn.ăOriceăastfelădeăelementăesteăv zutăînăplanăcaăunăpunctăastfelăc ăre ineăcaracteristicileăvizualeă ale unui punct. Exemple:

Piazza del Campidoglio, Roma, 1544, Michelangelo Statuiaăecvestr ăaăluiăMarcăAureliuămarcheaz ă centrulăacestuiăspa iuăurban


Mont S. Michel,ăFran a,ăsecolulă13 -oăcompozi ieăpiramidal ăcareăculmineaz ăprintr-oăăeş ăceăserveşteăpentruăaădeăniăaceast ă m n stireăfortiăcat ăcaăunălocăspeciăcăînăteritoriu

Forme generate de punct, care preiau caracteristicile vizuale ale punctului:

-cercul

templul grec Epidaur

-cilindrul

Baptisteriul din Pisa

-sfera

Monumentul Cenotaf pt. Newton


2 PUNCTE descriuăoălinieăcareăleăconecteaz .ăDeşiăpuncteleăconfer ălinieiăoălungimeăănit ,ăliniaăpoateăăădeăasemeneaăconsiderat ăcaăunăsegmentăalăuneiăaxeăinănite.

2ă puncteă sugereaz ă vizuală deă asemeneaă axaăperpendicular ăpeădreaptaăpeă careă eleă oă descriuă şiă fa ă deă careă eleă sunt simetrice liniaă descris ă împreun ă cuă axaă perpendicular ă peă mijloculă eiă suntă vizuală maiă dominanteă decâtă num rulă inănitădeăliniiăceătrecăprinăăecareăpunctăînă mod individual


dou ăpuncteă deăniteăînăspa iuăprinăelementeăverticaleă sauă formeă centralizateă potă deăniă ună ax,ă ună sistem de ordine ce a fost folosit în istorie pentru aă organizaă formeă aleă cl diriloră şiă spa iiă interioareă sau urbane

înă plan,ă dou ă puncteă potă deăniăoăpoart .ăAcesteădou ă puncteă ridicateă determin ă astfel un plan de intrare, deci un ax perpendicular pe el

Theă Mall,ă Washington,ă D.C.ă esteă format ă peă oă ax ă ceă conecteaz ă Lincolnă Memorial,ă theă WashingtonăMonumentăşiăcl direaăCapitoliuluiăStatelorăUnite


LINIA Unăpunctădeplasatădevineălinie;ăconceptual,ăliniaăareălungimeădarănuăareăniciăl ime,ăniciăadâncime. Înătimpăceăpunctulăesteăstatic,ăliniaădescrieăunădrum.ăVizualădeciăexprim ăoăă-direc ie ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă -mişcare ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă -creştere

Linia este un element importantă înă formareaă oric reiă construc iiă vizualeă şiă serveşte: -s -s -s -s

ălege ăsuporte ăînconjoare ăintersecteze elementele vizuale

-s ă descrieă muchiileă şiă s ă deaăform ăplanelor

-s ă articulezeă suprafe eleă planelor


Deşiălinia,ădinăpunctădeăvedereăconceptualăareăoăsingur ădimensiune,ăeaătrebuieă s ă aib ă într-oă oarecareă m sur ă oă grosime.ă Eaă esteă v zut ă caă oă simpl ă linieă pentruălungimeaăeiăîiădomin ăgrosimea. Caracterul liniei este determinat de perceperea raportului lungime/ grosime, conturulăeiăşiăgradulăeiădeăcontinuitate. Dac ăesteăsuăcientădeăcontinu ,ăsimplaă repeti ieăaăunorăelementeăsimilareăpoateă ăăv zut ădeăasemeneaăcaăoălinie.ăAcestă tipădeălinieăareăcalit iădeătextur ăsemniăcative. Orientareaăsauădirec ia unei linii poate determinaă rolulă eiă într-oă construc ieă vizual . Înă timpă ceă oă linieă vertical ă exprim ă oă stareă deă echilibruă cuă for eleă gravita ieiă sauă aă condi ieiă umaneă sauă marcheaz ,ă cumăamăv zut,ăoăpozi ieăaăunuiăpunctăînă spa iu,ăoălinieăorizontal ăpoateăreprezenta stabilitate, planul terenului, orizontul sau un corp odihnindu-se.

Ajungemă astfelă laă oă no iuneă fundamental :ă printreă direc iileă inăniteă înă careăseămişc ăomulăînăspa iulătrimidensionalăexist ăunaădeterminat ădeă gravita ie!ăVERTICALA Dimensiuneaăsimbolic ăaăverticalei: -înăevulămediu,ăturnuriăaleăfamiliilorădinăItalia,ăaăateămereuăînăcompeti ieă San-Giminianoăoraşămedieval -azi,ăacelaşiălucruăzgârie-norii Norbergă Schulză (1926-2000ă arh.ă norvegian):ă ”Direc iileă orizontaleă reprezint ăcâmpulădeăac iuneăconcret ăaăomului;ăîntr-oăoarecareăm sur ă toateă direc iileă orizontaleă suntă egaleă şiă formeaz ă ună plană deă extensieă inănit .ăModelulăcelămaiăsimpluăalăspa iuluiăexisten ialăalăomuluiăesteădeciă un plan orizontal traversat de un ax vertical.” FrankăLloydăWrightă(1867-1959ăarh.ăamerican)ădespreăorizontal :ă“Theă earthă lineă ofă humană life“,ă consider ă c ă oă cl direă esteă oă excrescen ă aă soluluiă(înr d cinat ). Simbolic, putem vorbi despre: -ăorizontal ăcaăinterac iune,ălibertateădeămişcare -ăvertical ăcaăierarhie,ăizolare,ăambi ieăşiăcompeti ie Planulăorizontală(hart ădeăorientareăorizontal )ă-ălumeaăac iuniiă(în elegemă func iunileăuneiăcase) Planulăverticală(sec iunea,ăt ieturaăvertical )ă-ălumeaăviziunii

Frank Lloyd Wright - proiect The Illinois, 1956


Oălinieăoblic ăesteăoădevia ieădeălaăvertical ăsauăorizontal .ăEsteăoăvertical ăc zândăsauăoăorizontal ă urcând.ăÎnăoricareădinăsitua ii,ădiagonalaăesteădinamic ăşiăactiv ,ăsugerândămişcareaăprinăstareaăeiă de dezechilibru. Exemple în imagini: -Turnul din Pisa -Un zgârie-nori din Abu Dhabi, Capital Gate, înalt de 35ă deă etaje,ă aă fostă recunoscută deă Oăcialiiă Guinessă Recordsăcaăăindăceaămaiăînclinat ăcl direădinălume,ăăindădeă aproape 5 ori mai înclinat decat Turnul din Pisa.

Mişcareaăpeădiagonal ăcreaz ăprofunzime Exempluă picturaă deă Paoloă Uccelloă -ă vân toareaă dină p dure

ELEMENTEăLINIAREăÎNăARHITECTUR Elementeleăverticaleăcumăarăăăcolumne,ăobeliscuri,ăturnuriăauăfostăfolositeăînăistorieăpentruăaăcomemoraăevenimenteăsemniăcativeăşiăpentruăaăstabiliăpuncteăimportanteăînăspa iu.

menhire

Columna lui Traian, Roma

obeliscul Luxor - Place de la Concorde, Paris

Elementeleă verticaleă potă ăă deă asemeneaăfolositeăpentruăaădeăniă volume transparente Moscheea lui Selim- Edirne, Turcia

turla bisericii de lemn ŞurdeştiădinăMaramureşă 1721,ăturnulăm soar ă 54m,ăîn l imeaătotal ă 72m


Elementeăliniareăceăexprim : mişcareăînăspa iu Salginatobelăbridge,ăElve iaă1929-1930 Robert Maillart

suport pentru un plan sau o greutate cariatidele Erecteionului de pe Acropola Atenei 421405 î.e.n. Mnesicles

gril ăstructural ătridimensional Palatul Katsura, Kyoto, Japonia sec. 17 stâlpiiăşiăgrinzileăliniareăformeaz ăîmpreun ăunăcadruă tri-dimensionalăpentruăspa iulăarhitectural

Oă linieă poateă ăă imaginat ă înă locă deă aă ăă ună elementă vizibilăînăspa iu,ăesteăcazulăaxelorăfoarteăputernicămarcate de puncte (de exemplu axele de simetrie).

Deşiă spa iulă arhitecturală exist ă înă treiă dimensiuni,ă elă poateă ăă liniară înă form ,ă acomodândă ună drumă deă mişcareăprintr-oăcl direăşiăpentruăaălegaăunăspa iuădeă altul exemplu: casa 10, 1966 de John Heiduk


Cl dirileă potă ăă eleă înseleă deă form ă liniar ,ă mai ales cand sunt constituite din elemente repetabileă (camereă deă studen i)ă organizateă de-a lungul unor culoare. Formaăliniar ăpoateăăăşiăoăsolu ieăcorect ădeă adaptareălaăsinuozit ileăsitului. exemplu: Richard Meier 1974 CornellăUniversityăc mineădeăstuden i sau planul lui Le Corbusier pentru Alger

sauă Oscară Niemeyeră careă iubeşteă multă articularea unor volume liniare cu alte forme, cl direaăCongresuluiădinăBrazilia


Laă scar ă maiă mic ă elementeleă liniareă potă articulaămuchiileăşiăsuprafe eleăplanurilorăşiă volumelor. Acesteăliniiăpotăăăleg turi,ănuturi,ărosturiăîntreă cl diriăsauămaterialeădiferite,ăsauăgrileăstructuraleădeăgrinziăşiăcoloane. Texturaăsuprafe eiăesteăinăuen at deăgreutateaăvizual ,ădeplasareaăşi direc iaăacestorălinii. exemplu:ăprim rieăAlvarăAalto,ă1950-52, Finlanda

Crownă Hall,ăŞcoalaă deăArhitectur ăşiă Urbanism, Institutul Tehnologic Illinois, Chicago, 1956, Mies van der Rohe

Seagram Building, New York City, 1956-58, MiesăvanăderăRoheăşiăPhilipăJohnson (pictur ădeăEnocăPerez)

Kengo Kuma - Vila Marele zid (Bamboo) Beijing, China 2002

Kengo Kuma - Cha Cha moon Whiteleys, Queensway, Londra, 2009


Curs 4 De la linie la plan ăăăăăDou ăelementeăverticaleădeănescăunăplan.ăÎntreăeleăapareăoămembran ătransparent ăcuăatâtămaiă puternicăsugerat ,ăcuăcâtăelementeleăverticaleăsuntămaiăapropiate.

ăăăăăOăserieădeăelementeăliniareăparaleleărepetitiveăvorăînt riăpercep iaănoastr ăasupaăplanuluiăpeăcareă îl descriu. ăăăăOădat ăcuăextindereaăliniilorăînăplanulădescrisăacestaădevineăreal,ăiarăpauzeleădintreăelementeădevină maiădegrab ăîntreruperiăaleăsuprafe eiăplanare.

-

rând de coloane rotunde

-ă careăsuport ăini ialăunărândădeăarcadeă ( plan )

-ă coloaneleădevinăstâlpiăp tra i,ăp r iăaleă unui plan perete

-

reziduuri ritmice pe un perete

Alberti : “Un rând de coloane nu este altcevaă decâtă ună zidă deschisă şiă întreruptă înăă câteva locuri”


ăUnăşirădeăcoloaneăaăfostăunăprocedeuădesăfolosităpentruăaădeăniăfa adeleăfrontaleăaleăuneiăcl diri,ăînă special a celor publice. Coloana are rol de - penetra ieăîntreăspa iulăpublică(alăstr zii,ăpie ii)ăşiăspa iulăintermediar - ad post - uniăcator,ăimagineăpublic

exemple: Altes Museum din Berlin, Karl Friedrich von Schinkel, 1823-1830

StoaăluiăAttalus,ăAgoraăAtenei,ărecostruit

Bazilicaă dină Vicen a,ă ă Andreaă Palladioă 1545ă –ă ină careă oă logieă peă dou ă niveluriă îmbrac ă peă treiăă laturiăoăvecheăstructur ămedieval ăăăăăPeălâng ărolulăstructuralădeăsus inereăalăplanuluiăsuperioră(ăplană–ăromanic,ăcurb,ăboltită),ăcoloaneleă articuleaz ăcol urileăspa iilor,ăpermi ândăacestoraăs ăseăintersectezeăşiăs ăseăîntrep trund . -ăcoloaneleăceăînvelescăcl diriă: ă –ăpeădinăafar ă-ăarticuleaz ăcol urileăformeiă(templulăAteneiăPoliasădinPriene,ăperistil) ă –ăpeădin untruă-ăarticuleaz ăcol urileăspa iuluiă(SaintăPhilibert,ăTournus,ăFran aă950-1120)


Elementeăliniare,ăverticaleăşiăorizontale,ăcuăunăanumităgradădeă deăni ieăşiăînchidereăăltreaz ăspa iulăexteriorăşiăluminaăşiădeănescădeăfaptăspa iul,ăf r ăa-lăînchideăcompletă(ex:ăbaldachineleă orientaleă-ăînăexemplulădeăfa ăunulăminimalist).

PLANUL Oălinieăceăseăextindeăpeăoăalt ădirec ieădecâtăaăsaăproprieăgenereaz ăunăplan. Planulă:ăă-ăl ime - lungime - nu are grosime

Formele plane (shapes) sunt determinate de conturul liniei ce formeaz ămuchiile. Planele nu le percepem aproape niciodata frontal (imaginea loră real ă îns ă seă recl deşteă înă creier,ăînăurmaăinforma ieiădeăpeă retin ,ă peă bazaă experien eloră anterioare). Propriet ileă suprafe eloră deă textur ă şiă culoareă voră inăuen aă stabilitateaăvizual ăşiăgreutateaă înăcadrulăcompozi iei.

Planele sunt elemnetele cheie înăgenerareaăformeiăşiăspa iului:ă -ăsuntă elementeă deă construc ieă aleă formeloră volumetriceă şiă spa ialeătridimensionale.


Propriet ileăă -ăăec ruiăplană:ăăă-ăm rimeă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă-ăform - culoare ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă-ătextur ă ă -ărela iileăspa ialeădintreăplaneădetermin ăpropriet ileăvizualeăaleă ă ă ă ă ă ă -ăformeiăceăoădeănescă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă ă ă -ăspa iuluiăpeăcareăîlăînchid

FORMA

ăăSPA IUL

ăăăăTipurileăgenericeădeăplaneămanipulateăînăarhitectur 1.ăPlanulădeădeasupraăcapuluiă–ăprotec iaăprimar ă(planulăacoperişului,ăplanulătavanului) 2.ăPlaneleălateraleă–ăgenăpere iă–ăsuntăceleămaiăactiveăînădeănireaăsiăînchidereaăspa iului 3.ăPlanulădeăbaz ă–ăsuportulăăzicăşiăvizualăalăformeiăconstituite ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă–ăsuport ăactivit ileăumaneăînăcl diri


Elementeăplaneăînăarhitectur : Planul de bazăă–ăsuport ăîntreagaăconstruc ieăarhitectural ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă–ăesteădeterminatădeăfactoriăclimatici,ăfactoriăgeograăciăsiăfactoriătopograăci Factoriiătopograăciăaiăplanuluiădeăbaz ăafecteaz ăformaăcareăseăridic ăpeăelă: -ăoăăcas ăpoateă:ăfuzionaăcuăterenulă(Wright),ăstaăpeăterenăsauăpoateăplutiădeasupraăterenului Planulădeăbaz ăpoateăăămanipulată(teren)ă: - ridicatăpentruăaăonoraăcladireaăsauăunălocăsacruăsauăsemniăcativă(CapitoliulădinăWashington) - înconjuratăpentruăaădeăniăspa iiăexterioare,ăprotejat - excavat sau în teraseăpentruăaăoferiăplatformeăstabileă(înăarmonieăcuăterenul)ăex:ăaşezareăincaş ă Machu Picchu, Peru - prelucrat în trepteă(Pia aăSpaniei,ăRoma,ă1721-25) Templul reginei Hatshepsut, Luxor, Egipt, 1511-1480 î.e.n.

Fiindăsuportulănostruăpentruăactivit i,ăplanulădeăbaz ,ăalăpodeleiăesteăunăelementăimportantăînădesignulă interiorăalăspa iului. Forma,ăculoarea,ătextura,ăstructurareaăsaăvorăăădeterminanteăinădeănireaăgrani elorăspa iului,ăăindăoă referin ăspa ial în raport cu alte elemente. Texturaă şiă densitateaă materialuluiă dinăcareă esteăf cutăvorăafectaă modulă nostruădeă aă p şiăpeă elă–ă inăuen ătactil . Podeleleăpotăăămanipulateă:ă -ăînătrepteăsauăteraseă –ăpentruăaăcoborîă scaraăspa iuluiălaăscar ăuman ,ăcreindă platformeă deă stat,ă activat, etc. -ăridicateăă-ăpentruăaăaccentuaăunălocăsacru,ăonoriăcă(şezutulăîmp ratuluiă-ăPalatulăImperialăKyoto,ă Japonia, sec. 17)

Planele laterale şi de deasupra capuluiăcontroleaz ăpenetra iaăelementelorădeăclim ăînăinteriorulă spa iului.ă Deschiderileă înă planeleă pere iloră exterioriă determin ă gradulă deă comunicareă aă spa iuluiă interioră cuă spa iulăexterior. Conăgura iaăplanelorăpere ilorăexterioriăîmpreun ăcuăgolurileăpracticateăvorădeterminaăformaăşiămasaă cl dirii. Caă elementă exterioră ună plană ală pereteluiă exterioră poateă ăă articulată caă “fa ad ă principal ”ă sauă important . Laăscar ăurban ,ăacesteăfa adeăservescăcaăplaneădeăpere iăceădeănescăstr ziăşiăpie eă(spa iiăpublice)ă scuaruri, etc.


PalatulăUfăzziă–ăFloren aă(Vasariă1560) stradaăăorentin ădeănit ăpeăceleădou ălaturiădeăpalată (în capat Palazzo Vechio sec. 14)

Pia aăSanăMarcoă–ăVene ia fa adeleă continueă aleă cl diriloră formeaz ă “pere ii“ă spa iuluiăurban

Place Vêndome – Paris

Place de la Republique – Paris


Planele verticale de perete poart ăînc rc rileăstructurale. Cândăsuntăaranjateăînăseriiăparaleleăpentruăaăsuportaăplaneădeasupra,ăpere iiăstructuraliădeănescăfeliiă liniareădeăspa iiăcuăcalit iădirec ionaleăfoarteăputernice,ăacesteăspa iiăpotăăălegateăuneleădeăalteleăîntrerupândăzidurileăportanteăpentruăaăcreaăspa iiăperpendiculare. Peyrissac residence – Le Corbusier 1942 – Africa de Nord

Cas ădeă ar ăînăc r mid ă–ăMiesăVanăderăRoheă1923 ceăarat ăinăuen aăluiăMondrianăşiăDeăStijl planeăconăgurateăinăLăşiăTăcreaz ăunăspa iuăăuidăprinăspargereaăcol urilor Planeleăpere ilorăinterioriădeănescăsiăînchidăspa iileăcl diriiă–ăcamere. Propriet ileălorăvizualeă(culoare,ătextur ,ăform ),ărela iileădintreăele,ăm rimeaăşiădistribu iaădeschiderilorăvorădeterminaăcalitateaăspa iuluiăpeăcareăîlădeănescăşiăgradulăînăcareăăecareăspa iuăvaăăăînărela ieă cuăspa iileădinăjurulăs u. Un plan de perete poate : lega podeaua de plafon -ă ăăarticulatăcaăunăelementăizolatădetaşat -ă ăătransparentă(surs ădeălumin ăşiăvedereă) -ă ăăopac -ă ăăneutru,ăfundalăpentruăalteăelemente -ă ăăunăelementăvizualăactiv Ceeaăceăpercepemăesteăsuprafa aăunuiăperete,ăculoarea,ătexturaăsaăgenerat ădeăstratulăsub ireădeă materialădeăănisaj. Grosimeaăreal ăaăunuiăpereteăseărelev ădoarălaăcol urileăsale,ălaăuşiăşiăferestreă(decupaje)ă – ne apropiem de volum.

Planul de deasupra capului Înătimpăceăcuăpodeauaăşiăpere iiălaterali,ădeciăcuăplanulădeăbaz ăşiăcuăceleălaterale,ăcontactulăesteăăzic,ă celăsuperiorăesteămaiădistan atăşiăr mâneăînăspa iuăcaăunăevenimentăvizual. Elăpoateăăă:ăăăă-ăidenticăcuăformaăacoperişuluiăexterior,ăexprimându-iăstructura ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă-ăplafonăorizontalăsubăpodăsauăalteăfunc iuniăexprimândăstructura ăăăăăăăăăăăăăăăăăă -ăindependent,ădetaşat Caăelementădetaşatăelă-ăpoateăăămanipulatăastfelăîncâtăs ăsimbolizezeăboltaăcereasc ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă-ăpoateăăăcoborâtăsauăurcatăpentruăaădeăniăzoneăaleăspa iuluiăîntr-oăcamer ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă-ăpoateăăăconformatăastfelăîncâtăs ădirijezeăluminaăşiăsunetulăîntr-unăspa iu ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă-ăpoateăăăuniăcatorămajorăalăspa iului


PierăLuigiăNerviă–ăHangară–ă1935ăstructuraălamelar ă exprim ămodulăînăcareăînc rc rileă suntătransmiseă spreăbaz

Philip Johnson – Brick House, 1949, Connecticut acoperişulăcurbădetaşatăpareăs ăpluteasc ădeasupra patului

AlvarăAaltoă–ăBiseric ăînăVuoksenniska,ăFinlanda,ă 1956 formaăacoperişuluiădeăneşteăoăprogresieădeăspa iiă şiăcontroleaz ăcalit ileăacustice

Planulăacoperişuluiăesteăunăprimăelementădeăprotec ieăalăinterioruluiădeăfactoriiăclimatici,ăformaăsaă esteădeterminat ăşiădeăgeometriaăşiămaterialeleăstructurii. Caă elementă vizual,ă planulă acoperişuluiă esteă “p l riaă casei”ă şiă poateă aveaă ună impactă semniăcativă asupraăformeiăşiăsilueteiăcasei. Planulăacoperişuluiăpoateăăă:ăăăă-ăascuns ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă-ăcontinuuăcuăpere ii - orizontal - înclinat - legat de sol ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă-ădetaşatădeăsol,ăpluteşteăindependent,ăcuărolădeăprotec ieăclimatic

RobieăHouse,ăWrightă1909ăpantaăfoarteăuşorăînclinat aăînvelitoriiăşiămarileăconsoleăsuntăcaracteristicileă şcoliiădeăarhitectur ădeăpreerie


Shodhan House, Ahmedabad, India,Le Corbusier 1956 ună gridă deă coloaneă ceă ridic ă planulă acoperişuluiă deasupraă volumului casei

Uneleăcaseăsuntăgânditeăprinădetaşareaăplanelorăceăleăcompunăprină: - diferen iereaăplanelorăverticaleăşiăorizontaleăprinămaterial,ăculoare,ătextur -ăintroducândădeschideriă(nuturi)ălaăcol uriăpentruăaăexpuneămuchiile Schröder House – Utrecht, Gerrit Thomas Rietveld 1924 - 1925 compozi ieă asimetric ă deă formeă simple,ă rectangulareă şiă culoriă primareă suntă caracteristicileă şcoliiă deă art ă şiă arhitectur ădeăStijl

Kaufmann House (Falling Water), Pennsylvania – Frank Lloyd Wright 1936 – 1937 planeădinăbetonăarmatăexprim ăorizontalitateaăplanelorădeă c lcareăşiăaăcelorădeădeasupraăcapului,ăprinămariăconsoleă sus inuteădeăunămiezăvertical


VOLUM Unăplanădeplasatăîntr-oădirec ie,ăaltaădecâtăceaăintrisec ăaăsaăgenereaz ăunăvolum. Volumulăpoateăăăanalizatăprinăelementeleăprimareăceăîlăcompună: ă -ăpuncteă–ăundeămaiămulteăplaneăseăintersecteaz ă -ăliniiă–ăundeădou ăplaneăseăintersecteaz - plane – limitele volumului

Formaăesteăprimaăcaracteristic ăaăvolumului. Formaă esteă determinat ă deă formaă (t ietura)ă planelor,ă deă rela iileă dintreă planeleă ceă descriuă limitele sale.

Ca element tridimensional al vocabularului arhitectural un volumăpoateăăă: -ăsolidă–ăcaracterizatăprinămas ,ăunăobiectăăînăspa iu -ăvidă–ăcon in torăădeăspa iu,ădelimitatădeăplane


Rezult ădeăaiciăînămodăclarăfaptulăc :ă “Arhitecturaăesteăartaăceăopereaz ăcuăcategoriileădeămas ăşiăspa iu, separate de plane” ( N. Schulz ) “Spa iulăesteădeănitădeăobiecteleăce-lăpopuleaz ” ( R. Arnheim) Planăşiăsec iune Volumulăesteădeănitădeă:ă-ăplanulăorizontal ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă-ăsec iuneaăvertical => spa iulăesteădeănităşiăînchisădeăziduri,ăplanulădeăbaz ăşiăacoperiş Planulăesteăoăhart ădeăorientareăorizontal ă–ălumeaăac iunii Sec iuneaăvertical ăesteăoăt ietur ăvertical ă–ălumeaăviziunii Deciăvolumul,ăformaăexterioar ăşiăspa iulăinteriorăseăcânt reşteăprinăparadoxulăopozi ieiălumeaăac iuniiă /ălumeaăviziuniiăadic ăplană/ăsec iune. Eleva iaăreprezint ăspa iulădezlocatădeăformaăcl dirii

exemplu:ăNotreăDameăDuăHaut,ăRonchamp,ăFran a,ă1950-55,ăLeăCorbusier înăarhitectur ăunăvolumăpoateăăăperceputăsauăcaăoăbucat ădinăspa iuăcon inut ăşiădeănit ădeăpere iă sauăcaăşiăoăcantitateădeăspa iuădislocat ădinămasaăcl dirii.ăEăimportantădeăîn elesăaceast ădualitateăînă specialăcândăciteştiăplane,ăfa adeăşiăsec iuni.


Formeădeăcl diriăceăstauăcaăobiecteăînăpeisajăşiăpotăăăcititeăcaăvolumeăînăspa iu

Bureau B+B - Pilot Dwelling for the Groote Scheere, Olanda

Casa Ce.re.so / Jesus Davila arquitectos, Mexic, 2010

Hotel Kirkenes, Norvegia / Sami Rintala, 2005

Formeădeăcl diriăceădeănescăvolumeăaleăspa iului

Palazzo Thiene, Vicenza, Italia 1545, Andrea Palladio camereădispuseăînăjurulăuneiăcur i

Buddhist Chaitya Hall, Karli, India, 100-125 sanctuarulăesteăunăvolumădeăspa iuăs patăîn masaădeăroc ăsolid


Curs 5 FORMA Caracteristicile vizuale ale formei EDMUND N.BACON: “Formaăarhitectural ăesteăpunctulădeăcontactăîntreăvolumăşiăspa iuă.ă.ă. Formeleă arhitecturale,ă texturile,ă materialele,ă modulareaă luminiiă şiă aă umbrei,ă culoarea,ă toateă seă combin ă pentruă aă induceă oă calitateă sauă ună spirită ceă articuleaz ă spa iul.ă Calitateaă arhitecturiiă vaă ă determinat ădeăabilitateaăproiectantuluiădeăaăfolosiăşiărela ionaăacesteăelemente,ăatâtălaăinteriorăcâtă şiăînăspa iulădinăjurulăcl dirii.” 1. „Shape”ăţăconăgura ie,ăcontur -ă rezult ă dină conăgura iaă speciăc ă aă suprafe elorăşiămuchiilor 2. Dimensiuneaă ă -ă dimensiunileă ăziceă :ă lungimea,ă l imea,ă adâncimea.ă Înă timpă ceă acesteă dimensiuniă determin ă propor iileă formei,ăscaraăsaăesteădeterminat ădeăraportareaăfa ădeăalteăformeădinăcontext 3. Culoareaă –ă tonalitateă nuan eă şiă intensitate. Este caracteristica care distinge cel maiăclarăoăform ădeăambientulăei,ăafecteaz ă şiăgreutateaăvizual ăaăuneiăforme 4. Texturaă –ă caracteristic ă aă suprafe eiă formei,ăafecteaz ă calitateaă tactil ă şiă ceaă deă reăexieăaăluminii

5. Pozi iaă–ăloca iaărelativ ăfa ădeăambientă (context) sau câmpul vizual în care forma esteăperceput

6. Orientareaă–ăpozi iaărelativ ăaăformeiăfa ă deăplanulăp mântului,ăpuncteleăcardinaleăsauă punctul de privire al unei persoane

7. Iner iaăvizual – gradul de concentrare, stabilitate al formei –ădepindeădeăgeometrie,ăorientareaărelativ ă fa ă deă planulă orizontalăsauă deă liniaă orizontului


Toateăacesteăpropriet iăaleăformeiăsuntăînărealitateăafectateădeăcondi iileăînăcareănoiăleăpercepem: -ăperspectivaănoastr ăsauăunghiulădeăvedere -ădistan aăfa ădeăobiect -ălumin -ăcâmpulăvizualăînconjur tor Conăgura ie – “ Shape” ăăăăăăăăăăăă–ădeăni ie – contur Conăgura iaăseărefer ălaăconturulămarginilorăuneiăsuprafe e sau la silueta unui volum. Datorit ăfaptuluiăc ăesteădeăfaptăliniaăcareăsepar ăformaădeăfundal,ăpercep iaăconăgura ieiăformeiăesteă dependent ădeăgradulădeăcontrastăîntreăform ăşiăfundal.

Înăarhitectur ăavemăde-aăfaceăcuăconăgura iiăaleă: ă -ăplanelorăceăînchidăspa iul ă -ădeschideriloră-ăuşi,ăferestre ă -ăsilueteăşiăcontururiăaleăformeiăcl dirii

Figur ăşiăfond Rela iaăcareăseăstabileşteăesteăceaădintreăăgur ăşiăfond. Dac ăunăp tratănegruăesteăplasatăpeăunăfondăindeănit,ăinănit,ăinformal,ăoăsingur ărela ieăapareăîntreă celeădou ăsuprafe e:ăp tratulănegruă(ăgura)ăseăsitueaz ăînainte,ăînătimpăceăfondulăînapoi. Conăgura iaăformei este unicul determinant al acestui fenomen perceptiv. Dep şindăacestăcazăparticularăcaracteristicăputemăaveaăsitua iaăînăcareădou ăsauămaiămulteăconăgura iiă adiacenteăişiăpotăasumaărolulădeă“ăgur ”ă-ăădeăexempluăînădeseneleăşiăpicturileăluiăDali,ăEscher,ăMagritte;ă auăunăcaracterădeăechilibruăinstabilăşiăînăcareărolurileădeăăgur ă–ăfondăseăinverseaz ,ăoscileaz .


Înăcazulănostruă(arhitectura)ăsuprafe eleădominate,ăsubordonate,ăsecundare,ădarăcareăauăoăanumeă putereăformal ăăproprieăsuntăperceputeăcaăfond,ădarăpotădeveniăşiăăgur ăpentruăunămoment. Revenimăastfelălaădeăni iaăspa iuluiăînăcareăfa ădeăăgurileătariă–ăforme pozitive, fondul nu este altceva decât spa iulănegativ. Spa iulănegativăcontrabalanseaz ăformeleăpozitiveăcaăunăfelădeăantimaterieăperceptiv .

Villa Garches de Le Corbusier, 1926-27 -ă compozi iaă arhitectural ă ilustraz ă interac iuneaă dintreă formeleă solideloră planareă şiă golurilor

silueta Moscheii Suleymaniye din Istanbul, 1551 58 -ă conturulă maseiă cl diriiă r sareă dină p mântă şiă seă înal ăs ăîntâlneasc ăcerul

Conguraţii primare Exist ăoătendin ăperceptiv ădeăaăreduceăoriceăcompozi ieăformal ăînăcadrulăcâmpuluiănostruăvizuală perceptivălaăceaămaiăsimpl ăşiăregulat ăconăgura ie,ădeăni ieă(psihologiaăGestalt). Celeămaiăsimpleăşiăregulateădeăni iiăsuntăceleămaiăuşorădeăperceputăşiăîn eles. Dinăgeometrieăştimăc :ăconăgura iileăregulateăsuntăceculăşiăseriaăinănit ădeăpoligoaneăcuălaturiăegaleă aleăc rorălaturiăformeaz ăunghiuriăegaleăceăpotăăăînscriseăînăcerc,ăîntreăacesteaăceleămaiăsemniăcativeă suntă:ăcercul,ătriunghiulăşiăp tratul. Simboluri ale universului: cerc = masculin / triunghi = feminin triunghiă ţă divinitate,ă ceră /ă p trată ţă p mânt,ăteluric

Cercă–ăinănitateaăpunctelorăegalădep rtateăfa ădeăunăcentru Triunghiă–ăăgur ăplan ădeănit ădeătreiălaturiăav ndătreiăunghiuri P trată–ăăgur ăplan ăavândăpatruălaturiăegaleăşiăpatruăunghiuriădrepte


CERCUL Figur ăcentralizat ,ăintrovertit ,ăcentralizatorăalăambientului. Asociindu-iăalteăformeăpeăcircumferin ,ăseăinduceăoăaparent ărota ie.

Teatruăromană–ădup ăVitruviu

Planădeăoraşăideală–ăAntonioăFilareteă1464ă – imago mundi – simbolica cercului

Compozi iiă cuă cercuriă şiă segmenteă de cerc Esteăremarcabil ăperioadaădinăactivitateaăluiăWrightăînă

TRIUNGHIUL

careăaăcompusăcuăcercăşiăsegmenteădeăcerc

Triunghiulăsemniăc ăstabilitateăcandăesteăpozi ionatăpeăunaădinălaturiăsauăinstabilitateăcândăst ăîntr-ună punct (vârf).


Piramida lui Kheops, Egipt 2500 î.e.n.

Muzeulă deă art ă modern ă Caracas, Venezuela, 1955 – Oscar Niemeyer

Casa Vigo Sundt, Wisconsin 1942 – Wright a generat o adev rat ă compozi ieă peă triunghiăşiăimplicităpeăhexagon.

P TRATUL Reprezint ăpuritateaăşiăra ionalul. P tratulăesteăoăăgur ăstatic ,ăf r ăoădirec ieăpreferen ial . P tratulăă-ăechilibru - dinamism

Agora din Efes – Asia Minor Toateăcelellalteăformeărectangulareăpotăăăconsiderateăderivateăaleăp tratului,ădevia iiădeălaăform ăprină adi ie.ăExempluăBathhouse,ăComunitateaăevreiasc ,ăNewăJersey,ă1954-59,ăLuisăKahn


SOLIDELE PLATONICE Le Corbusier: “ .... cuburi, conuri, sfere, cilindrii sau piramide sunt minunatele forme primare pe care lumina le reveleaz ăavantajos.ăImagineaălorăesteădistinct ăşiătangibil ăînănoiăşiăf r ăambiguitate.ăDeăaceeaăeleă sunt frumoase, cele mai frumoase forme.” Solideleăplatoniceărezult ădinărota iaăsauătransla iaăconăgura iilorăprimareăceăgenereaz ăvolume. Cerculă–ăsfereăşiăcilindri Triunghiulă–ăconuriăşiăpiramide P trateă–ăcuburiă Sfera –ăceaămaiăconcentrat ăform ăcentralizat –ăpeăplanăînclinată–ădinamic –ăareăaceeaşiăimagineădinăoriceădirec ie Cilindrul –ă centralizat,ă avândă axaă deănit ă deă centreleă celoră dou ă suprafe eăcirculare –ăpoateăăăextinsămaiăuşorăde-aălungulăaxeiăsale –ă stabilă dac ă esteă pozi ionată peă unaă dină suprafe eleă saleă circulare –ăinstabilăcândăaxaăsaăcentral ăesteăînclinat

Conul –ăob inutăprinărota iaătriunghiuluiăfa ădeăaxaăvertical –ăstabilăcândăesteăpozi ionatăpeăsuprafa aăsaăcilindric –ăinstabilăcândăaxaăesteăînclinat –ăsitua ieădeăechilibruăprecarăcândăst ăpeăvârf

Piramida –ăareăpropriet iăsimilareăcuăceleăaleăconului –ă fe eleă ăindă planeă esteă stabil ă peă oricareă dintreă fe eleă sale –ăînătimpăceăconulăareăoăform ămoale,ăpiramidaăareăoăform ă tareăşiăangular Cubul –ăform ăprismatic ăceăareăşaseăsuprafe eăegaleăşiă12ămuchiiă egale –ă form ă static ă c reiaă îiă lipseşteă mişcareaă şiă direc iaă aparent –ă instabilă cândă esteă pozi ionată peă muchieă sauă într-ună punct –ăform ăuşorăreconoscibil


Exempleăînăarhitectur

Proiect pentru o cas ă agricol ă –ă C. N. Ledoux

Capela Institutului de Tehnologie din Massachusetts, 1955 - Eero Saarinen and Associates

Cenotaf conic, 1784 E.L.Boulee Cheops,ă Chefrenă şiă Mykerinos - Giza, Egipt, 2500 î.e.n.

HansăHollein,ămuzeulăVulcania,ă2002,ăFran a

Forme regulate şi neregulate Formeleăregulateăsuntăaceleaăaleăc rorăp r iăsuntă intercalate într-un mod consistent, ordonat. Ele suntăstabileăşiăsimetriceădup ăunaăsauămaiămulteă axe. Solidele platonice sunt primele exemple de forme regulate. Formeleă îşiă potă p straă regularitateaă chiară dac ă suntă trasformateă dimensional,ă sauă dac ă liă seă adaug ăsauăscotăelemente. Formeleă neregulateă auă p r ileă nesimilareă şiă legateă întreă eleă deă oă manier ă inconsistent .ă Sunt în general asimetriceă şiă maiă dinamiceă decâtă formeleă regulate.ă Eleă potă ăă formeă regulate din care s-au scos forme neregulate sau o compozi ieăneregulat ădeăformeăregulate. În cadrul raportului vid-plin putem avea de-a face cu: -ăformeăregulateăcon inuteăînăformeăneregulate,ă sau -ăformeăneregulateăcon inuteăînăformeăregulate

Hanselmann House, 1967 Michael Graves


Oăcompozi ieăregulat ădeă forme regulate. Coonley Playhouse Illinois, 1912 Wright

Formeăneregulateăîntr-oăcompozi ieă regulat .ăCourtyardă Houseă Project,ă 1934, Mies van de Rohe

Formeăneregulate.ăFilarmonic ă Berlin, 1956-63, Hans Scharoun

Compozi ieă neregulat ă deă forme regulate. Palatul Katsura, Japonia, sec. 17 Transforma iile formei Toateăcelelalteăformeăpotăăăîn eleseăcaătransforma iiăaleăsolidelorăplatonice,ăvaria iiăgenerateădeămanipulareaădimensiunilorălor,ăsauăprinăadi ionareaăsauăsubstrac iaă(scoaterea)ădeăelemente. Transforma iiădimensionale Alterarea uneia sau mai multor dimensiuni, dar cu p strareaăidentit iiăcuăfamiliaădinăcareăprovine.ăUnăcubă poateăăătransformatăînăoriceăalt ăform ăprismatic ăprină modiăcareaălungimii,ăl imiiăsauăîn l imii.ăPoateăăăcomprimatăîntr-oăform ăplanar ăsauăliniar .

Transforma iileăsubstractive Formaăpoateăăătransformat ăprinăscoatereaăuneiăpor iuniă dinăvolum.ăÎnăfunc ieădeăextindereaăprocesuluiădeăsubstragere,ăformaăîşiăpoateăp straăidentitateaăini ial ăsauă poateăăătransformat ăîntr-oăform ădeănou ăfamilie.

Transforma iiăaditive Identitateaăini ial ăseăpoateăp straăsauăaltera.


Cub transformat dimensional într-o prism ădeătipălam .ăLeăCorbusier,ăUniteă d’Habitation,ăFran a,ă1963-68

Volume substractive. Gwathmey Residence N.Y., 1967, Charles Gwathmey

Formeă aditive.ă Ilă Redentore,ă Vene ia,ă 1577-1592, Andrea Palladio Transformaţii dimensionale Oăform ăsferic ăseătransform ăînăelipsoizi,ăalunginduse de-a lungul unei axe.

Piramidaă seă transform ă alternându-şiă dimensiuneaă bazei,ăîn l imeaăsauădescentrândăvârful.

Unăcubăseătransform ăîntr-oăalt ăform ăprismatic ăprină lungireaăsauăscurtareaăîn l imii,ăl imiiăsauălungimii.


Biseric ă cuă plană eliptic,ă Pensiero della Chiesa S. Carlo, Francesco Borromini, sec. 17

St. Pierre, Firminy-Vert, 1965, Le Corbusier

For m e subst ra c t ive Dac ăunăsolidăplatonicăesteăpreaăascuns,ă avemătendin aădeăaăcompletaăformaăîntrunaăregulat ăşiădeăaăoăvizualizaăcaăîntreg.ă La fel când unor forme regulate le lipsesc fragmente,ă avemă tendin aă deă aă leă percepeăcaăşiăcândăarăăăîntregi.ăAcesteăformeă mutilate le numim substractive.

Fiindă uşoră recognoscibileă solideleă platoniceă seă adapteaz ă laă tratamentă substractiv.ăAcesteăformeăîşiăvorăp straăidentitateaăformal ădac ăpor iuniădinăvolumulă lorăsuntăscoaseăfar ăaădeterioraămuchiile,ă col urileăşiăproălul.

Ambiguitateaă apareă dac ă por iuneaă extras ăerodeaz ămuchiileăşiăîiăaltereaz ă drasticăproălul.

Înăcareăpunctăalăacesteiăseriiăp tratulădevineăL?

Boat Club Yahara, Wisconsin, 1902, F.L. Wright


Volumeleăpotăăăscoaseă(substrase)ădintr-oăform ăpentruăaăcrea:ăintr riăad postite,ăcur i-spa iiăprivateă bineădeănite,goluriăprotejateăverticaleăşiăorizontale.

Cas ă înă Stabio,ă Elve ia,ă 1981,ăBanc ă înă Basel,ă Elve ia,ă King-Abdullah-II-House-of-Culture-and-Art Iordania, Zaha Hadid, Mario Botta Mario Botta 2008

Concurs în Taiwan, BIG

Zaha Hadid - The Opus, birouri în Dubai, 2008

Steven Hall - Simmons Hall, Massachusetts Institute of Technology Cambridge, MA, United States, 1999-2002

Rem Koolhaas proiect a Death Star for the UAE, centru de conven ii,ăbirouri

Black Pyramid House, SupposeăDesignăOfăceă


Forme aditive şi substractive

Curs 6

Leă Corbusieră comenteaz ă asupraă formei:ă (imagineaă esteă oă schi ă “Formaă aă patruă case”,ă copertaă volumului II la Opere Complete 1935)

1. Compozi iaăcumulativ : -ăform ăaditiv -ăoătipologieăuşoar -ă pitoreasc :ă plin ă deă mişcare,ă dinamic -ă seă disciplineaz ă prină clasiăcareă şiă ierarhie. Casa Roche-Jeanneret, Paris (Le Corbusier) 2. Compozi iaăcubic (prisme pure) -ădiăcil ă(“pentruăaăsatisfaceăspiritul”) Vila Garches

3.ăFoarteăuşoar Casă la Stuttgart

4. Form ăsubstractiv -ăfoarteăgeneroas -ă înă exterioră seă conărm ă voin aă arhitectural -ă înă interioră suntă satisf cuteă cerin eleă func ionale:ăp trundereaăluminii,ăcontinuitate,ăcircula ii Casă la Poissy


For m e a dit ive Înă timpă ceă oă form ă substractiv ă rezult ădinăscoatereaăuneiăpor iuniă dină volumulă original,ă oă form ă aditiv ăseăproduceăprinăadi iaăuneiă alteăformeălaăvolumulăini ial. Posibilit iălogiceădeăadi ieăprin: 1. Tensiuneăspa ial Celeă dou ă formeă suntă într-oă rela ieă deă apropiere,ă împ r indă însuşiriă vizualeă comune:ă form ,ă culoare sau material

2. Contactăcol ălaăcol Dou ăformeăauăoămuchieăcomun ă şiăpotăpivotaăînăjurulăei.

3. Contactăfa ăînăfa Suprafe eăplanareăcomune

4.ăVolumeăîntrep trunse Dou ăvolumeăseăinterpenetreaz ;ă acesteă formeă nuă trebuieă s ă aib ă tr s turiă comuneă (eleă potă contrasta).

Formeleăaditiveăauăcapacitateaădeăcreştereăşiăfuziuneăcuăalteăforme. Pentruăaăpercepeăformeleăaditiveăcaăşiăcompozi iiăînchegateăaleăformei,ăcaăăguriăînăcâmpulăvizual,ă formeleăcomponenteătrebuieăs ăseălegeăîntr-oăform ăcoerent ăşiăstrâns .


Organizăriile formale pentru forme aditive Forme centralizate Ună num ră deă formeă secundareă adunateă înă jurulă uneiă formeă dominante,ă centraleă (mam ). Forme liniare Formeădispuseăsecven ialăîntr-unăşir. Forme radiale Compozi ieădeăformeăliniareăceăexpandeaz ădintr-unaăcentral ăînăchipăradial. Forme aglomerate Grupateăprinăproximitateăsauătr s turiăcomune. Formeăînăre ea Formeămodulare,ăaăc rorărela iiăsuntăregulate,ăpeăre eleătridimensionale.

Forme centralizate Formeleăcentralizateăimplic ădomina iaăvizual ăaăuneiăformeăgeometriceăregulate,ălocalizat ăînăcentru:ăsfer ,ăcilindru,ăpoliedru. Dinăcauzaăproprieiăcentralit i,ăacesteăformeăauăpropriet ileăcentralizanteăaleăpunctuluiăşiăcercului. Sunt ideale ca structuri independente, izolate,ă dominândă ună punctă înă spa iuă sauăocupândă centrulă unui câmp determinat. Pot întrupa locuri sacre, onorice.

Villa Capra, Palladio, Vicenza, Italia, 1552-67

S. Maria della Salute, Baldassare Longhena. Venezia, 1631-82,


Sinagoga Beth Sholom, Wright, 1959, Pennsylvania

Forme liniare Oăform ăliniar ăpoateărezulta: -ădintr-oăschimbareăpropor ional ăînădimensiunea formei - din aranjamentul unei serii de forme de-a lungulă uneiă linii,ă eleă ăind:ă repetitive,ă distincteă dară organizateă deă elementeă deăniteă (cumăarăăăunăzid) -ăpoateăăăsegmentat ăşiăcurb ăînăfunc ieădeă condi iileădeăsit,ătopograăce,ăvegeta ieăetc. -ăpoateădeăniăoălatur ăaăunuiăspa iuăexterioră sauăpoateădeăniăplanulădeăintrareăînăspa iileă din spatele ei -ă poateă ăă manipulat ă pentruă aă închideă spa iul

-ăpoateăăăorientat ăverticalăcaăunăturnăpentruăaăăxaăunăpunctăînăspa iu -ă poateă ac ionaă caă ună elementă deă organizare,ădeăcareăseăpotăataşaăoăvarietateădeă forme

Templul Horyu-Ji, Yume-Dono, la Nara, Japonia, 607


Herzogă&ădeăMeuron,ăvin riaăDominus,ăCalifornia,ă1996-98

James Stirling , Runcorn New Town Housing, Anglia, 1967 creştereăliniar -repeti ieăaăformelor,ăformaăliniar ăexprim ămişcare

RokinăAreaăînăAmsterdam,ăform ăliniar ă deănit ădeăcanal

Daniel Libeskind, Muzeul evreiesc, Berlin 1999 formeă liniareă deănindă spa iiă exterioare

BurjăDubai,ăceaămaiăînalt ăcl direădinălume,ădeschis ăînă4ăiană2010ă de 824,55m


Forme radiale Oă form ă radial ă const ă dină formeă liniareă ceă seă expandeaz ăradialădintr-unăelementăcentral. Combin ă centralitateaă şiă liniaritatea într-o singur ăcompozi ieă Centrulăpoateăăăsimbolicăşi/sauăfunc ional Pozi iaăsaăcentral ăpoateăăădominant ăsauătopit ă înădesf şurareaăbra elor Bra eleă radianteă auă propriet iă similareă cuă celeă aleă formeloră liniare,ă dauă formeiă radialeă oă natur ă extrovertit .ă Eleă seă deschidă înspreă afar ă şiă seă deschidă mediului;ă îşiă potăexpuneă mariăsuprafe eă unorăcondi iiăfavorabileădeăînsorire,ăvânt,ăimagineă (vedere),ăspa iu. Formeleăradialeăpotăcreşteăînăre ele. Celă maiă bine,ă formeleă radialeă potă ăă perceputeă de sus. De la nivelul ochiului, elementul central poateăs ănuăăeăpreaăbineăperceput,ăiarăstructuraă radial ă aă bra eloră liniareă vaă ăă distorsionat ă deă perspectiv .

Unesco, 1953-58

Paris,

Marcel

Breuer,

Zgârie-nori, proiect pentru Alger, 1938, Le Corbusier studiu forme radiale


Forme aglomerate (îngrămădite) Înătimpăceăoăform ăcentralizat ăareăoăbaz ăgeometric ăfoarteăputernic ,ăoăform ăaglomerat ăesteăînăgenereăoăcompozi ieăliber ădeăforme,ăoăorganizareămaiărelaxat ,ădeterminat ădeănecesit iă“func ionale”ă privind dimensiunea, silueta, proximitatea. Deămulteăoriădeterminat ădeăcontext,ăsită(relief)ăesteăoăstructur ămaiăăexibil ,ăextrovertit ,ăcapabil ă s ăacumulezeăformeădiferiteăca:ăt ietur ,ădimensiune,ăorientare.

Luândă înă considerareă ăexibilitateaă formeloră aglomerate,ăeleăpotăăăorganizateăînăurm toareleămoduri: 1.ă ataşateă caă formeă secundareă maiă miciă legateă caă apendiceălaăoăform ăsauăspa iuămam ămaiămareă (ierarhie)ă(ăg.1) 2. forme diverse asociate prin proximitate, articulate astfelăîncâtăs -şiăp strezeăindividualitateaă(ăg.2) 3.ă prină fuziuneaă volumelor,ă producândă oă singur ă form ăcuăoăvarietateădeăfe eă(ăg.3) 4. forme în general echivalente ca dimensiune,ă ă siluet ,ă ă func iune;ă (ăg.4)ă Acesteă formeă seă structureaz ăpeăprincipiiănon-ierarhiceăprin:ăproximitate, similitudine

Carlos Ferrater, casa Alonso-Planas, Spain, 1998 elementeăadi ionate,ăataşateălaăoăform ămam

Vicens&Ramosăcas ăînăMadrid

Frank Gehry - Muzeul Guggenheim, Bilbao, 1997


cl direaă Ministeruluiă drumuriloră înă Tbilisi,ă Georgia,ă arhitec iă Georgeă Chakhavaă şiă Zurab Jalaghania

Herzog & de Meuron, Vitra House, Germania, 2006

Barceló Temporary Market, Nieto Sobejano Arquitectos, 2010, Madrid

Numeroaseăexempleădeăaglomer riăleăg simăînăarhitecturaăvernacular ăaădiferitelorăculturi. Chiarădac ăăecareăcultur ăaăprodusăunăr spunsătipicălaădiferi iăfactoriăclimatici,ătehnici,ăsocio-culturali,ă acesteăaglomer riăînăgeneralăauămen inutăindividualitateaăăec reiăunit iăşiăunăgradămoderatădeădiversitateăîntr-unăîntregăunicăşiăordonat.

Satul Trulli, Alberobello, Italia, sec 17

Taos Pueblo, New Mexic, sec. 13


Exempleleăvernaculareăaleăformelorăaglomerateăpotăăătransformateăînăcompozi iiămodulare,ăordonateă geometric,ăcareăsuntăsimilareăorganiz riilorăformaleăînăre eaă(gril ).

Habitat Montreal, Canada 1967, Moshe Safdie

Sinagoga Negev, Zvi Hecker, 1967-69 Forme în reţea Oăre eaăpoateăăădeănit ădeădou ăsauămaiămulteăseturiăintersectateădeăparaleleă echidistante. Genereaz ăoăstructur ăgeometric ăregulat ădeăpuncteălaăintersec iaăliniilorăşiă de câmpuri structurate regulat. Ceaă maiă folosit ă gril ă esteă ceaă bazat ă peă geometriaă p tratului;ă datorit ă egalit iiădimensiunilorăsaleăşiăaăsimetrieiăbilaterale,ăoăre eaăpeăp trateăeste:ă neutr ,ănon-direc ional ,ănon-ierarhic Poateăăăutilizat ăspargereaăsc riiăuneiăsuprafe eăînăunit iăm surabile,ădându-iăchiarătextur . Seăpoateăfolosiălaăînvelireaăsuprafe elorădiverseăaleăformelorăşiălaăuniăcareaă lorăprinăgeometriaăsaărepetitiv ăşiăpenetrant .

Cândă seă proiectez ă înă treiă dimensiuni,ă grilaă generez ă oă re eaă spa ial ă deă puncteă şiă linii.ă Înă aceast ă ram ă spa ial ă potăăă organizateă oă multitudineă deă formeăşiăspa ii.


Modalit iădeăoperareăînăgrid

Imobil capsule Nakagin, Tokyo, 1972 K. Kurokawa

Diagram ă conceptual ă Muzeulă deă art ă Gunma,ă Arata Isozaki, 1974

OMA,ă cl direaă Stadskantoor,ă Rotterdam,ăcompeti ieăcâştigat ă în 2009

BIGăşiăJDSă-ăMountainăDwellings,ăCopenhaga,ăDanemarca,ă2008


Curs 7 Coliziuni for m a le a le ge om e t rie i Cândădou ăformeădiferiteăgeometricăsauă caă orientareăcolizioneaz ăşiă seăinterpenetreaz ăreciproc,ă ăecareăvaătânjiădup ăsuprema iaăvizual .ăSuntăgenerateăastfelăurm toareleăforme:

Celeădou ăformeăpotărenun aăcompletălaăindividualitateaălor,ă generândăprinăfuziuneaălorăoănou ăform ,ăcompozit . Unaădinăceleădou ăformeăoăpoateăprimiăpeăcealalt ăînăvolumulăs u. Celeă dou ă formeă îşiă p streaz ă identitateaă şiă îşiă împartă por iunileăinterpenetrateăaleăvolumelorălor. Celeădou ăformeăpotăăăseparate,ădarălegateădeăunăalătreileaă elementăceăaminteşteădeăgeometriaăuneiaădinăformeleăoriginale.

Formeădiferiteăcaăgeometrieăsauăorientareăpotăăăincorporateăîntr-oăsingur ăorganizareădinăurm toareleă motive: -ăpentruăaăacomodaăsauăaccentuaădiferiteleăcerin eăaleă spa iuluiă interiorăşiăformeiă exterioare;ă pentruă aăexprimaăimportan aăfunc ional ăsauăsimbolic ăaăuneiăformeă sauăspa iuăînăcadrulăunuiăcontext;ăpentruăaăgeneraăoă form ăcompozit ăcareăs ăincorporezeăgeometriiăcontrastante într-o organizare de tip centralizat -ăpentruăaădirec ionaăunăspa iuă(volum)ăc treăoăanumit ă caracteristic ă aă sitului;ă pentruă aă extrageă oă form ă determinat ă dintr-oă construc ie;ă pentruă aă exprimaă şiă articulaă diverseleă sistemeă structuraleă şiă deă instala iiă dintr-oăcl dire.

-ă pentruă aă înt riă oă simetrieă local ă într-oă form ă construit ;ăpentruăaăr spundeăgeometrieiăcontrastanteă aă topograăeiă situluiă sauă vegeta iei,ă limitei,ă structuriiă adiacente;ăpentruăaămarcaăoădirec ieăexistent ăpeăsit.


Cercuri şi pătrate

Oraşăideal,ăVicenzoăScamozziă1615 Oăform ăcircular ăpoateăstaăliber ăpeăsitulă s u,ă incorporândăîns ăgeometriiărectangulare.

Ambasadaă Fran eiă din Brasilia, Cancelarie, Le Corbusier 1964-1965

Teatro Marittimo, Vila lui Hadrian, Tivoli, Italia, 118-125 Oă form ă circular ă poateă ac ionaă caă oă balama,ă uniăcândă formeă contrastanteă caă geometrieă sauă orientare.

Muzeu, Dusseldorf, Germania, James Stirling & Michael Wilford, 1975

Murray House, Massachusetts, MLTW/ăMooreăşiăTurubullă1969 Ună spa iuă circulară (cilindric)ă poateă serviăpentruă aă organizaă spa iileă într-oăînchidereărectangular .


Grile rotite Oraşă ideală deăAntonioă Filarete 1464

Pearl Mosque, palatul imperial Agra, India, 1658-1707, Aurangzib Exteriorulămoscheiiăseăacomodez ăcontextului,ăiarăinteriorulăseăorienteaz ăexactădup ăpuncteleăcardinale.ă

St. Mark’s Tower (proiect), New York, 1929, F. L. Wright

Taliesin West, Arizona, F. L. Wright, 1938-59 Diagramaăgeometrieiăceăregularizeaz ădispunereaăînăplan

Schi eă deă conceptă pentruă Houseă III pentru Robert Miller, Lakeville, Conneticut, Peter Eisenmann, 1971


Articularea formei No iuneaădeăarticulare a formeiăseărefer ălaămanieraăînăcareăsuprafe eleăuneiăformeăcontribuieălaă deănireaăconăgura ieiăşiăvolumuluiăs u. Oă form ă articulat ă esteă aceeaă careă îşiă manifest ă clară muchiile,ă col urile,ă suprafe ele.ă Suprafe eleă aparăcaăplaneăcuăconăgura iiădistincte;ăîntreagaăconăgura ieăaăformeiăesteăuşorădeăperceput. Înămodăsimilar,ăunăgrupăarticulatădeăformeăareăaccentuateănuturile,ărosturile,ăîmbin rile,ăformeleăsaleă constitutiveăexprimându-şiăclarăindividualitateaăăec ruia. Articularea formei se produce prin: -ă diferen iereaă suprafe eloră adiacenteă prină schimb riă deămaterial,ăculoare,ătextur -ădezvoltândăcol ulăcaăunăelementăliniarădistinct,ăindependentădeăsuprafa ăă -ă îndep rtândă col urile,ă separândă astfelă ăzică planeleă adiacente -ă iluminare,ă provocândă contrastă (lumin /întuneric)ă laă col uri

Înăcontrastălaăformaăarticulat ăavemăformaăracordat , înăcareăcol urileăsuntărotunjite,ămuiate,ăpentruăaăaccentuaăîntregul,ăvolumulăglobal;ăsauăunămaterial,ăoătextur ,ă oăculoareăsauăornamentăcareăs ăseăîntind ăpesteătoateă suprafe eleăvolumului;ăcoborândănivelulădeăindividualizareăalăsuprafe elorăşiăaccentuând volumul general.


Muchiiăşiăcol uri Dină momentă ceă articula iaă formeiă depindeă înă mareă m sur ă deă cumă îiă suntă deăniteăsuprafe eleăşiăcumăseăîntâlnescă laăcol uri,ăînăcentrulăaten ieiăesteăcol ul.

Col ul: - se poate articula prin contrastul suprafe elor - se poate oculta prin suprapunerea cu un pattern optic oarecare -ă percep iaă noastr ă asupraă luiă esteă inăuen at ă deă legileă perspectiveiă şiă lumin

Mareaăproblem ăperceptiv :ăcândăesteă ună col ă activă dină punctă deă vedereă perceptiv? Înăcadrulăpercep ieiăc ut măregularitateă şiăcontinuitate.ăAvemăastfelătendin aădeă a regulariza micile abateri, accente. Deă exempluă ună plană cuă oă mic ă inăexiuneă îlă vomă percepeă totă plan,ă f r ă s -iă sesiz măcol ul. -înă careă punctă devină aceasteă devia iiă unghiuriăclare,ăascu ite? -linieăsegmentat ăsauăcontinu ? -înă ceă punctă seă curbeaz ă acestă segment?


COL URI Col urileă ă deănescă întâlnireaă aă dou ă plane.ă Dac ă dou ăplaneăseăatingăînămodăsimplu,ăaparen aăcol uluiă vaă depindeă deă tratamentulă vizuală ală suprafe elor;ă acest tip de colţ accentuează volumul unei forme.

Ună col ă poateă ăă înt rită prină introducereaă unuiă elementă independentă ceă articuleaz ă col ulă caă factor liniar; deneşte muchiile planelor, devine un factor pozitiv în denirea formei.

Dac ăoădeschidereăesteăpracticat ălaăcol ,ăunulădintreăplaneăpareăc -lădep şeşeteăpeăcel lalt;ă deschiderea degradează colţul, dar accentuează calităţile planare ale suprafeţei în detrimentul volumului general.

Dac ă niciă unulă dintreă planeă nuă seă petreceă pesteă cel lalt,ă seă creeaz ă laă col ă ună volumă “spa ial”ă ceă înlocuieşteă col ul.ă Acest colţ deteriorează volumul, permite scurgerea spaţiului interior, dar accentuează calităţile planare ale suprafeţelor în spaţiu.

Rotunjireaă col uriloră accentueaz ă continuitateaă suprafe elorăformei,ăcapacitateaăvolumuluiăşiăînmuiereaăconturului.ăScaraărazeiăesteăimportant ;ădac ă esteă preaă mic ă devineă nesemniăcativ ă dină punctă deăvedereăvizual;ădac ăesteăpreaămareă afecteaz ă formaăexterioar ăşiăspa iulăinterior.

Arhitecturaă tradi ional ă japonez .ă Col ulăcaălocădeăîntâlnireăalăelementelor.


Unăcol ăsimpluăaccentueaz ăvolumul.ăJ.ăM.ăPei,ăNewăYorkă1968,ăMuzeulăEverson

Col ăarticulatăcaăelementăindependent.ăMiesăvană der Rohe, Apartamente Chicago 1953-1956

col ulăaccentueaz ăă(subliniaz )ăformaăcl dirii Bazilica Vicenza, A. Palladio 1545

Turnul Einstein, Potsdam, Germania, 1919, Eric Mendelson

Turnădeălaboratoare,ăcl direaăJohnsonăWax,ă Wisconsin, 1950, F. L. Wright Col urileărotundeăcareăînt rescăcontinuitateaă suprafe ei,ă compactitateaă volumului,ă moliciunea formei

Museum of China Central Academy of Fine Arts, Arata Isozaki, Beijing, 2008


Kubler house, Chile, 2008, 57 studio Deschidereaăcol ului-transparen ,ăăuiditateaăspa iului,ăaccentuareaăplanelorăînădefavoareaăvolumului. Kaufmann Desert House, Palm Springs, California, 1946, Richard Neutra Articul riădeăsuprafa

Percep iaă noastr ă privindă conăgura ia,ă dimensiunea,ă scara,ă propor iaă şiă greutateaă vizual ă esteă afectat ădeăpropriet ileăsuprafe eiăşiădeăcontext. Articula iaăceaămaiădirect ăaăconăgura ieiăunuiăplană seă realizeaz ă contrastândă culorileă culorileă fa ă deă celeă aleă contextului;ă greutateaă vizual ă poateă ă variat ăprinăvaloareaătonal ăaăculorii. Imagineaă frontal ă relev ă conăgura iaă real ă aă unuiă plan;ăceleăobliceădistorsioneaz .

Elementeădeăscar ăcunoscut ăajut ăpercep ieiăsc riiă şiădimensiuniiăsuprafe ei.

Texturaăafecteaz ăgreutateaăvizual ,ăscaraăşiăluminozitatea.

Conăgura iaă şiă percep iaă uneiă suprafe eă poateă ă distorsionat ă sauă exagerat ă prină anumiteă structuriă graăce.


Suprafe eădiverseăcaăculoare,ătextur ăşiăstructur ăornamental :

Hoffman House, New York, Richard Meier 1966-1967

Vincent Street Flats, Londra, 1928, Edwin Lutyens

Palazzo Medici-Ricardo, Floren a,ă Italiaă Michelozziă 1444-1460

Exempleă deă structuriă liniareă înt rindă în l imeaă sauă lungimeaă uneiă forme,ă uniăcândă suprafe eleă şiă deănindu-iăcalitateaădeătextur :

CBS Building, New York, Eero Saarinen 1962-1964

John Deere & Company Building, Illinois, 1961/64, Eero Saarinen

Trecereaă deă laă oă fa ad ă cuă ună patternă cuă goluriă laă oă fa ad ă deschis ăarticulat ădeăoăram :

IBM Research Centre, Marcel Breuer 1961 Textur ă deă umbr ă şiă lumin ă ce întrerupe continuitatea suprafe ei


Definirea spa iului cu elemente orizontale Planul de bazăă –ă ună simpluă câmpă spa ială poateăăădeănitădeăoăăgur ăplan ăpeăunăfundală contrastantăacestăefectăpoateăăăînt rităprin: •ă Planulă deă baz ă ridicată –ă ună plană orizontală ridicatădeasupraăplanuluiăterenuluiăstabileşteă suprafe eă verticaleă de-aă lungulă muchiiloră ceă înt rescăseparareaăvizual ădintreăcâmpulăs uă vizualăşiăfundal •ă Planulă deă baz ă scufundată (înfundat)ă –ă ună plan orizontal înfundat în planul terenului utilizeaz ăsuprafe eleăverticaleăaleăînfund riiă pentruăaădeăniăunăvolumăspa ial • Planul de deasupra capului – un plan orizontală situată deasupraă capuluiă deăneşteă ună volumăspa ialăîntreăelăşiăplanulăp mântului

Unăplanăorizontalăseăpoateădistingeăcaă„ăgur ”ă prinăschimbarea,ădiferen iereaăluiăcaă •ă Textur • Culoare • Material Cuăcâtăesteămaiăputernic ădeăni iaăcol urilorăşiă muchiilor,ăcuăatâtăvaăăămaiăarticulatăcâmpul.

Deşiăexist ăoăcurgereăcontinu ădeăspa iuădeasupraăcâmpuluiăarticulat,ăelădeăneşteăoăzon ă aăspa iuluiăînăcadrulăhotarelorăsale.

Articulareaă suprafe eiă deă baz ă (aă pardoselii)ă esteădesăutilizat ăînăarhitectur ăpentruăaădeăniă oăzon ăaăspa iuluiăîntr-unăcontextăspa ialămaiă larg.

Curs 9


De exemplu: 1.ăDiferen iereaăzonelorădeămişcareădeăceleădeărepaosă(strad ăînăSatuăMare)

2.ăDeănireaăcâmpului,ăplatformeiădeăpeăcareăoăcl direă seăînal ă(KatsuraăPalace,ăKyoto,ăJaponia,ăsecă17)

3.ăArticulareaăuneiăzoneăfunc ionaleăînăacelaşiăspa iuă (Glass House, Connecticut, 1949, Philip Johnson)

Diferen iereaăcircula iilorăîntr-unăparcătipicăfran uzescă –ăVersailles,ăFran a,ăsec.ă17

Planul de bază ridicat Ridicândăoăpor iuneăaăplanuluiădeăbaz ăvomăcreaă unăcâmpăalăspa iuluiăînăcadrulăcontextuluiămaiălargă al lui. Schimbarea de nivel de-a lungul muchiilor deăneşteă limiteleă câmpuluiă s uă şiă întrerupeă curgereaăspa iuluiăde-aălungulăsuprafe ei. Articularea Dac ăsuprafa aăplanuluiădeăbaz ăcontinu ădeasupraăşiăpeăsuprafe eleăverticaleăaleăplanuluiădeăbaz ă ridicat,ă atunciă câmpulă planuluiă ridicată vaă p reaă oă parteăaăspa iuluiăînconjur tor.ăDacaămuchiileăsuntă accentuateă printr-ună schimbă deă culoare,ă textur ,ă material, atunci câmpul va deveni un platou separatăşiădistinctădeărestulăcontextului. Platform ăpeălaculăp tratăînconjuratădeăzoneleădeă dormităşiădeăziăaleăîmp ratului,ăreşedin aăluiăAkbar,ă marele mogul, India 1569-1574


Gradulă înă careă continuitateaă vizual ă esteă men inut ă întreă spa iulă ridicată şiă contextulă s uă depindeă deă scaraă schimb riiădeănivel.

1.ă Muchiaă câmpuluiă esteă bineă deănit ;ă Continuitateaă spa ial ă şiă vizual ă esteă men inut ;ă Accesulă ăzică esteă uşor 2.ă Înă oarecareă m sur ă continuitateaă vizual ă esteă men inut ;ăContinuitateaăspa ial ăesteăîntrerupt ;ăAccesulăăzicăreclam ărampeăsauătrepteă 3.ăContinuitateaăvizual ăşiăspa ial ăesteăîntrerupt ;ăCâmpulăplanuluiăridicatăesteăizolatădeăplanulădeăbaz ;ăPlanulă ridicatădevineăad postăpentruăspa iulădeăsubăel.

Acropola Atenei, sec 5 î.e.n.

Templu Izumo Shrine, Japonia, 717 (reconstruit 1744)

•ăPlanulădeăbaz ăpoateăăăridicatăpentruăaăurcaăoăplatform ,ăpodiumăcareăstructuralăşiăvizualăsuport ăoă cl dire.ăPlanulăridicatăpoateăă: ă 1.ăUrmareăaăuneiăcondi iiăpreexistenteăaăsituluiă ă 2.ăConstruităartiăcialăpentruăaăpuneăînăvaloareăoăcl dire,ăunămonument

Pavilionul armoniei supreme –ă Oraşulă Interzisă ă ă ă ă Pekingă (Beijing) ,1627

Farnsworth House, Illinois, Mies van der Rohe, 1950 Unăplanădeăbaz ăelevatăaăfostăfolosităîmpreun ăcuăunăplanădeasupraă capuluiă(acoperiş)ădeănindăunăspa iuăceăpluteşteădelicatădeasupraă solului.


•ăUnăplanăelevată(ridicat)ăpoateădeăniăspa iulădeătranzi ieăîntreăinteriorulăşiăexteriorulăuneiăcl diri.ăCombinatăcuăplanulăacoperişului,ăeleădezvolt ădomeniulăsemi-privatăală„verandei”ă-ă„prispaă r neasc ”,ă „cerdac” etc.

Casaă r neasc ădinăMuzeulăSatuluiăBucovineană-ăunămuzeuăînă aerăliberădinăoraşulăSuceava,ăcareăpuneăînăvaloareăpatrimoniulă cultural-arhitectonicădeăfactur ăpopular ădinăBucovina

Curteă privat ă aă Palatuluiă ImperialăînăOraşulăInterzis Pekin 1406

Înăspa iulăinteriorăalăuneiăcl diri,ăunăplanăridicatăpoateădeăniăspa iulăceăserveşteălaăretragereaădinăactivitateaădinăjurulăs u. Poateăăăoăplatform ădeăprivităinăjur Poateăarticulaăunăspa iuădeosebităîntr-oăînc pereă(sacru)

Altarulă ridicată dină capelaă m n stiriiă cisterciene La Tourette 1956-1959, Fran a,ăLeăCorbusier exempleădinăTimişoaraădeăopera iiăreuşiteăcuăplanulădeăbaz ăridicat,ăuneoriăînăcombina ieăcuăplanulă de deasupra capului: •ăAccesulălaăUniversitateaădeăVest,ăTimişoaraăarhitectăHansăFakelmannă1961


Planul de bază înfundat (coborât) Unăcâmpăspa ialăpoateăăăarticulatăcoborândă oăpor iuneăaăplanuluiădeăbaz . Limiteleă saleă suntă deăniteă deă suprafe eleă verticale ale depresiunii. Aceste limite nu suntăatâtădeădirectăimplicateăcaăşiăînăcazulă planului elevat, dar sunt muchii vizibile ce începăs ăformezeăpere iăaiăspa iului. Câmpulăspa ialăastfelăformatăseăpoateăarticula mai departe prin contrastul tratamentuluiă deă suprafa ă ală arieiă înfundateă fa ă deă planulădeăbaz ăgeneral. Contrastulădeăform ,ăgeometrie,ăorientareă poateă deă asemeneaă s ă ăeă folosită pentruă aă înt riă independen aă arieiă înfundateă aă spa iuluiăfa ădeăcontext.

Gradulă deă continuitateă spa ial ă întreă ariaă înfundat ă şiă ariileă înconjur toareă depindeă deăscaraăschimb riiădeănivel. -ă câmpulă înfundată poateă ăă oă simpl ă întrerupereă aă planuluiă pardoselii,ă r mânândă oă parteă integrant ă aă întreguluiă spa iuă (deă asemeneaăuşorăaccesibilăăzic) - crescând adâncimea câmpului înfundată seă sl beşteă rela iaă vizual ă cuă spa iulă înconjur toră şiă seă înt reşteă deăni iaă caă volumăspa ialădistinctă(maiădiăcilăaccesibil ă ăzic) -ă odat ă ceă planulă deă baz ă ini ială ajungeă deasupra capului (a liniei privirii) câmpul coborâtădevineăoăcamer ăseparat ,ăînăsineă şiădistinct


Creândă oă tranzi ieă gradual ă deă laă ună nivel la altul putem ajuta promovarea continuit iiă spa ialeă întreă câmpulă înfundatăşiăcontext În timp ce actul de a urca pe un plan elevat,ă peă oă platform ă exprim ă oă natur ă extrovertit ă aă semniăca ieiă spa iului,ă coborâreaăspa ial ăsubănivelulăpriviriiăesteămaiă degrab ă deă natur ă introvertit ,ă evocândă naturaăsaăprotectiv ,ădeăad post.

Zoneleăînfundateă înă topograăaă natural ă aăunoră situriăpotăserviăcaă sceneă înăaeră liberă şiă amăteatre.ă Liniileădeăvedereăşiăacusticaăacestorăspa iiăbeneăciaz ădeăschimbareaădeănivel.

Teatrul din Epidaur, Grecia, 350 î.e.n., Polycleitos Planulădeăbaz ăpoateăăăcoborâtăpentruăaădeăniăspa iiăexterioareăad postiteăpentruăcl diriăsubteraneă (subănivelulădeăc lcare).ăOăcurteăscufundat ,ăprotejat ădeăvântulădeăsuprafa ,ădeăzgomotăetc.,ăpoateă ăăoăsurs ădeăaer,ălumin ăşiăvedereăpentruăspa iileăsubteraneăceăseădeschidăînăea.

Caseăsubăp mântălâng ăLuoyang,ăChina


case troglodite, Matmata, Tunisia

pia aăcoborât ăRockefellerăCenteră-ăNewăYork,ăvaraăesteăoăteras ăiarăpeătimpădeăiarn ăpatinoar

EmilioăAmbasză-ăpia aăSalamanca,ăSpania,ă1982ă-ădemersăpoetic

•Alvar Aalto - National Pensions Institute, Helsinki, Finland competition 1948, executed 1952-57

•AlvarăAaltoă-ăbibliotec ăînăRovaniemi,ăFinlanda,ă1965-68 Aădeănităzoneleădeălectur ăprinăcoborâreaăpardoseliiăsubănivelulă deăc lcareăimportantă înă bibliotec .ă Suprafe eleă verticaleă suntă folosite pentru rafturi suplimentare


Oăzon ădintr-oăînc pereămaiămareăpoateăăăscufundat ăpentruăaăreduceăscaraăînc periiăşiăaădeăniă spa iiăintimeăînăea.ăAriaăscufundat ăpoateădeăasemeneaăserviăcaăspa iuădeătranzi ieăîntreăceleădou ă niveleăaleăcl dirii.

Cas ăînăMassachusettsăCoast,ă 1948, Hugh Stubbins

caseăînşiruiteăînăstilăgeorgianăînăEdinburghăşiăAnglia Curteaăenglez ăesteăeăcient ăatâtădinăpunctădeăvedereăalăgrad riiăspa iuluiăînspreăcelăprivatăalăcl dirii,ă creându-seăoăzon ăintermediar ,ăcâtăşiăeăcient ădinăpunctădeăvedereăalăăziciiăconstruc ieiăşiăventil rii/ă ilumin riiăfunc iunilorădeăsubăcotaă+-0.00.ăCurteaăenglez ăpoateădeveniăunăleitmotivăprinăm rireaăei,ă folosireaădeămaterialeădiferiteă(bazineădeăap )ăpeăsuprafe eleăînfundate.

Gr dinileă tradi ionaleă japonezeă sun-kenă folositeădesăşiăînăarhitecturaămodern ăjaponez ă şiăînăgeneral

2 exemple pariziene: centrul Beaubourg - Georges Pompidouă /ă mareaă saă calitateă const ă înă aceeaă deă aă creaă înă juru-iăoăforfot ,ăunăpermanentă“happening”ă-ăchitarişti,ăcircari, actori, dansatori etc.

Cite (science exhibition) at Parc de la Villette - un muzeu interactiv - curte englez ă peă ap ,ă legat ă prină pun i,ă suspendat ădeănivelulăterenului


Planul de deasupra capului Similar cu maniera în care un copac umbros ofer ăunăsensăalăînchideriiăspa ialeăsubăstructuraă saădeăumbrel ,ălaăfelăunăplanădeădeasupraăcapuluiă deăneşteă ună câmpă spa ială întreă elă însuşiă şiă planulădeăbaz .

Deoarece marginile acestui câmp sunt stabilite deămarginileăplanuluiăsuperior,ădeăni iaăgeneral ă aăspa iuluiăeădeterminat ădeăconăgura iaăplanului,ădimensiuneaăşiăîn l imeaădeasupraăplanuluiă deăbaz .

Înă timpă ceă manipul rileă spa ialeă cuă planulă deă baz ădeăneauăcâmpuriăspa ialeăaleăc rorălimiteă erauăstabiliteăfa ădeăcontext,ăunăplanădeădeasupraăcapuluiădeăneşteăunăvolumăspa ialădiscret. Dac ă elementeleă verticaleă suntă folositeă pentruă a suporta planul superior, ele vor ajuta pentru aădeăniăvolumulăspa ialăf r ăaăstânjeniăcurgereaă spa iuluiăînăcâmp.

Analog,ă dac ă muchiileă planuluiă ridicată suntă întoarseăînăjosăsauădac ăplanulădeăbaz ăesteăurcată sau înfundat (articulat într-un fel), astfel limitele volumuluiăspa ialăvorăăăînt rite. Elementulămajor,ăesen ialăalăuneiăcl diriăesteăacoperişul. Elăad posteşteăspa iulăinteriorădeăploaie,ăsoareăputernic,ăz pad ăetc.,ădarăpoateăafectaădeăasemeneaă formaăcl diriiă(esteă“c ciula”ăcasei)ăşiăformaăspa iuluiăinteriorăad postit. Formaăplanuluiădeăacoperireăesteădeterminat ăşiădeă(şiăpoateăc ăînăprimulărând)ădeămaterial,ăpropor ieă şiăgeometriaăsistemuluiăstructural.

ferm ădeălemn

transportul acoperişuluiă uneiă case în Guineea

ferm ădeăo el

bolt ădeăzid rie

structur ătensionat ăpesteăunăringădeădans,ăGermania,ă 1957,ăFreiăOttoăşiăPeterăStromeyer


pictur ă chinezeasc ă ilustrândă oă tab r ă mongol ,ă structuraă unuiă pavilionă careă deăneşteăunălocădeăodihn Planulăacoperişuluiăpoateăăăexprimatăplanară(caăelementăplan)ăşiăpoateăăăarticulatăprinăîns şiăalc tuireaă sistemuluiăs uăstructural

Convention Hall, Chicago, 1953, proiect nerealizat, Mies van der Rohe Planulă acoperişuluiă poateă ăă elementulă majoră deă deăni ieă aă formeiă cl diriiă şiă organizatorulă spa iuluiă şiă formelor de sub el. exemple: Glass House, Connecticut, 1949, Philip Johnson

pavilion Zurich, Le Corbusier, 1963-67

Arthouse Project, Sejima Inujima, Japonia, 2010

Planulătavanuluiăunuiăinteriorăpoateăreăectaăformaă sistemuluiă structurală ceă suport ă acoperişulă sauă pardosealaă deădeasupra.ăDac ă nuătrebuieăs ărezisteăfor elorăclimaticeăsauăgreut ilorămari,ăplanulă tavanuluiăpoateăăădetaşatădeăcelăalăacoperişuluiăşiă poateădeveniăunăelementăactivăînăspa iu. Caă şiă înă cazulă planuluiă deă baz ,ă planulă superioră poateăăămanipulatăpentruăaădeăniăşiăarticulaăzoneă aleăspa iuluiăînăcadrulăuneiăînc peri. Elăpoateăăăcoborâtăsauăridicatăpentruăaăalteraăscaraă spa iuluiă sauă aă deăniă ună traseuă deă mişcareă sauă pentruăaăpermiteăluminiiăzenitaleăs ăp trund . Forma, culoarea, textura, structurarea tavanului potăăămanipulateăpentruăaăîmbun t iăacusticaăunuiă spa iuă sauă pentruă a-iă oferiă oă calitateă direc ional ă sau de orientare.

instala ieă temporar ă “Lifeă Willă Killă You”,ă showroom Revolve Clothing în West Hollywood. s-a creat un volum plutitor.ă “Proiectulă inten ioneaz ă s ă explorezeă limitaă dintreă agresiuneă şiă elegan ă prin sensibilitatea materialului, forma general ăşiăefecteleăvizuale”


criptaă m n stiriiă cistercieneă Laă Tourette,ă biseric ăWolfsburg,ăGermania,ă1960-62,ăAlvarăAalto lâng ăLyon,ă1956-59,ăLeăCorbusier -ăariiă“negative“ăbineădeăniteăînăplanulăsuperior,ă cumă ară ăă luminatoareleă zenitale,ă potă ă perceputeă caă ăguriă pozitiveă ceă articuleaz ă spa iulădeădedesubt exempleădinălucr rileăluiăHansăFackelmann:ăcruceaădeălumin ădinăbisericaădeălaăOrşova,ă1970-76

Planulădeădeasupraăcapuluiăpoateămarcaăacceseăînăcl diri,ădeănindăastfelăspa iiădeătranzi ie,ăexemple:ă forme de copertine extrem de variate

DnBă NORDă Ofăceă Buildingă /ăAudriusăAmbrasasăArchitects,ăănalizată2010,ăRiga,ăLatvia


Curs 10 Ele m e nt e ve rt ic a le

Elementeleă verticaleă aleă formeiă stabilescă grani eleă vizualeăaleăspa iului. Ele sunt mult mai active în cadrul câmpului nostru vizualădecâtăelementeleăorizontaleăşiăsuntădeăaceeaă instrumenteăeăcienteăînădeănireaăvolumuluiăspa ialăşiă în dotarea sa cu un puternic sentiment al închiderii pentruăceiădinăinteriorulăs u. Elementeleăverticaleăsuntăşiăsuporturiăpentruăelementeleăorizontaleă–tavaneleăşiăpodeleleăcl dirilor.ă Eleăcontroleaz ăăcontinuitateaăvizual ăşiăspa ial ădintreăinteriorăşiăexterior;ăăltreaz curgerea aerului,ăluminii,ăzgomotuluiăprinăspa iileăinterioareăaleăcl dirii. Dină punctă deă vedereă perceptuală ăindă înă interioră planeleă verticaleă leă percepemă caă ăindă convexe, deoareceăneăaă măînăspa iulăpeăcare-lădeănescăiarăînăexteriorăleăpercepemăconcave, deoarece ne aă măînăafaraăperimetruluiăspa ialăceăîlădeănesc. Deănireaăopera iilorăcuăelementeăverticale 1.Elementeă liniareă verticaleă potă deăniă muchiileă verticaleă aleăunuiăvolumăspa ial. 2.Unăplanăverticalăvaăarticulaăspa iulădinăfa aălui.

3.Oă conăgura ieă deă tipă Lă deă planeă genereaz ă ună câmpă spa ialăceăseăexpandeaz ăpeădirec iaădiagonalei.

4.Planeă paraleleă deănescă ună volumă spa ială întreă eleă careă esteă orientată axială c treă capeteleă deschiseă aleă conăgura iei. 5.Oăconăgura ieădeătipăUădeăneşteăunăvolumăspa ialăorientatăc treăcap tulădeschisăalăconăgura iei. 6.Patruă planeă verticaleă închidă ună spa iuă introvertită şiă articuleaz ăcâmpulăspa ialădinăjurulăînchiderii.


Elemente verticale liniare Unăelementăliniarăvertical,ădeăexempluăoăcoloan ,ă stabileşteăunăpunctăînăplanulădeăbaz ăşiăîlăfaceă vizibilă înă spa iu.ă Singur ,ă oă coloan ă esteă nondirec ional ăcuăexcep iaădrumuluiăceăduceăspreă ea.ăOriceănum rădeăaxeăpoateăăăf cutăs ătreac ă prin ea. Cândă esteă situat ă într-ună volumă spa ială deănit,ă oă coloan ă vaă articulaă spa iulă dină jurulă eiă şiă vaă interac ionaăcuăînchidereaăspa iului.ăOăcoloan ă poateăăăataşat ălaăunăzid,ăarticulându-iăsuprafa a.ă Poateăînt riăcol ulăunuiăspa iuăşiăstabiliăimportan aă întâlnirii planelor.

Stândă singur ă într-ună spa iu,ă oă coloan ă poateă deăniăzoneădintr-oăînc pere. Situat ăcentralăîntr-oăînc pere,ăcoloanaăseăvaăprezentaăeaăîns şiăcaăcentruăalăspa iuluiăşiăvaădeăniă zoneăegaleădeăspa iuăîntreăeaăşiăplaneleăpere iloră înconjur tori.ăCândăesteădescentralizat ,ăcoloanaă vaădeăniăzoneăierarhiceăaleăspa iului,ădiferen iateă caăm rime,ăform ăşiăpozi ie. Exist ă oă rela ieă direct ă întreă creştereaă grosimiiă coloaneiăşiăariaăcâmpuluiăspa ialăsubordonatăei.

Niciă ună volumă spa ială nuă poateă ăă stabilită f r ă deănireaăcol urilorăşiămuchiilor.ăElementeleăliniareă servescăacestăscopăprinădeănireaădeăspa iiăceăpresupun continuiateăvizual ăşiăspa ial cu mediul înconjur tor.

Dou ă coloaneă deănescă ună plan,ă oă membran ă transparent ă esteă creat ă deă tensiuneaă vizual ă dintre ele. Treiă sauă maiă multeă coloaneă potă potă ăă aranjateă pentruă aă deăniă col urileă unuiă volumă ală spa iului.ă Acestă spa iuă nuă necesit ă ună contextă spa ială maiă largă pentruă deănireaă sa,ă ciă seă leag ă liberă deă el.ă

Muchiileăvolumuluiăspa ialăpotăăăînt riteăvizualăprină articula iaă planuluiă deă baz ă şiă stabiliraă limiteloră superioareă prină rigleă aşezateă întreă coloaneă sauă printr-un plan deasupra capului.


Deăni iaăvolumuluiă spa ialăprinămuchiileă (sauă laturileăsale)ă seă poateă înt riă prină repeti iaăcoloaneloră de-a lungul perimetrului.

Pia aăSfântulăPetru,ăRoma,ă1655-67,ăBernini Elementeăverticaleăpotăăăfolositeăpentruăaăterminaăunăax,ăpentruăaămarcaăcentrulăunuiăspa iuăurbană sauăpentruăaăfocalizaăunăspa iuăurbanăde-aălungulămuchieiăsale.

Piazza del Campo, Sienna

Pavilionul Shokin-Tei-Katsura În acest exemplu, un stâlp neregulat, natural, este folosit ca element simbolic în camera ceaiului.

Arhitecturaăislamic ăindian Forme variate de turnuri de minarete au fost folositeăpentruăaămarcaăcol urileăunorăplatforme,ăstabilindăastfelăunăcâmpăspa ial,ăînr mândăunăspa iuăînă care stau mausoleele Mogule.


Taj Mahal 1632-54 Agra, India

Coloaneăînăspa iu Patruăcoloaneăpotăăăfolositeăpentruăaă deăniăunăspa iuăînăcadrulăuneiăînc periă sauăpentruăa-iăarticulaăcol urile.

Palatul Antonini, Udine, Italia, 1556 - A. Palladio Unănum rădeăcaseăromaneăaveauăunăatriumăalăc ruiăacoperişăeraă sus inutădeăcoloaneă(patruăcoloane-tetrastil,ădup ăVitruviu). Înătimpulărenaşterii,ăPalladioăaăincorporatătemaătetrastil ăînăvestibuleleăşiăholurileăpalatelorăşiăvilelorăsale.ăCeleăpatruăcoloaneănuăaveauă doarărolulădeăaăsus ineătavanulăboltit,ăciăajustauăînc perileălaădimensiunileăpropor iilorăPalladiene. ex:ăAtriumătetrastil,ăcasaănun iiădeăargint,ăPompeii,ăsecă2ăî.c. Patruă coloane,ă cuă oăpardoseal ăînfundat ă(sun-ken)ă şiăcuă ună plană deasupraă capului,ă deănescăună alcov intim în cadrul unei camere mai mari.

Sea Ranch, 1966, MLTW

California,

Unărândădeăcoloane,ăoăcolonad ăpoateădeăniămuchiileăunuiăvolumăspa ial,ăpermi ândăînăacelaşiătimpă continuitateăvizual ăşiăspa ial ăîntreăacestăvolumăspa ialăşiăîmprejurimileăsale. Acestărândădeăcoloaneăpoateăăăataşatălaăsauăpoateăsuportaăunăplanădeăperete,ăarticulându-iăsuprafa a,ă ritmându-lăşiăpropor ionându-l.


M n stireaăMontăS.ăMichel,ăsalaăcavallerilor, 1203-28

Oăre eaădeăcoloaneăîntr-oăînc pereămaiămare,ănuăareădoarărolăstructural,ăciăarticuleaz ădeăasemeneaă volumulă spa ială ală înc periiă nemodiăcândă formaă şiă deăni iaă înc perii.ă Diminueaz ă scaraă înc perii,ă dimensiunileăeiădevenindămaiăuşorădeăîn eles,ădeănindăzoneăspa ialeăînăea. În 1926, Le Corbusier a prezentat cele “5 puncte ale noii arhitecturi”. Observa iileă saleă proveneauă dină dezvoltareaă noiiă tehnologiiă şiă aă betonuluiă armat,ăcareăofereaănoiăposibilit iăpentruă aă deăniă spa iulă şiă închidereaă saă într-oă structur ădeăstâlpiăşiălespezi. Lespezileă puteauă dep şiă stâlpii,ă permi ândă oă fa ad ă liber ă sauă membran ,ăsauăecran. Înăinteriorulăcl dirii,ăplanulăliberăeraăposibilădinămomentăceăînchidereaăspa iuluiă interioră nuă maiă eraă determinat ă deă pozi iaăpere ilorăpurt tori. Spa iileă interioareă potă ăă astfelă deăniteă deăparti iiănepurt toareădeăgreut i.


Dom-ino, 1914, Le Corbusier

2 exemple contrastante de folosire a grilei de coloane:

Oăgril ădeăcoloaneăstabileşteăunăcâmpăspa ialăăx,ă neutruă (cuă excep iaă elementeloră deă circula ie),ă câmpăspa ialăînăcareăspa iiăinterioareăsuntăconformateăşiădistribuiteăînămodăliberăşiăindependentădeă gril ,ă exempluăAsocia iaă fabrican iloră –ăAhmedabad, India, 1954, Le Corbusier

Oăgril ădeăcoloaneă(stâlpi)ăcorespundeăstrânsăorganiz riiăspa iilorăinterioare;ăexist ăoăpotrivireăîntreă structur ăşiăspa iu;ăstructur ădeăcoloane:ărezisten ăşiăritm;ăexempluăgrilaăKen,ăcas ătipicăjaponez


Plan vertical singular Ună plană verticală singular,ă ceă st ă singură înă spa iuăareăcalit iăvizualeădiferiteădeăcoloanaă singur . Poateăs ăpar ăcaăunăfragmentădintr-unăplană maiămareăceătaieăşiădivizeaz ăspa iul. Ună plană areă calit iă frontale.ă Celeă dou ă suprafe eăaleăsale,ăsauăfe e,ăstabilescămarginileăaădou ăvolumeăspa ialeădiferite. Celeădou ăfe eăaleăunuiăplanăpotăăăechivalenteăşiăpotăm rginiăspa iiăechivalente,ăsauă potăăădiferiteăcaăform ,ăculoareăsauătextur ă pentruă aă r spundeă laă “aă articula”ă condi iiă spa ialeădiferite.ăDeciăunăplanăpoateăaveaăoă fa ăşiăunăspate. Câmpulă spa ială dină fa aă unuiă plană nuă esteă bineădeănit. Un plan poate stabili doar una din marginile sale.ă Pentruă aă deăniă ună volumă spa ial,ă ună plană trebuieă s ă interac ionezeă cuă alteă elemente formale.

În l imeaă unuiă plan,ă relativ ă laă în l imeaă omuluiă şiă laă liniaă deă vedereă esteă ună factoră critică careă inăuen eaz ăabilitateaă(puterea)ăvizual ăaăplanuluiădeăaădeschideăspa iul. Laă60-70cmăîn l ime,ăplanulădeăneşteămargineaăunuiăcâmp,ădarănuăînchideăcâmpulăspa ial. Laănivelulăpieptuluiăîncepeăs ăofereăunăsensădeăînchidere,ădarănuăîntrerupeăcontinuitateaăvizual ăcuă spa iileăînvecinate. Apropiindu-seădeănivelulăochiului,ăplanulăîncepeăs ădivid ăspa iul. Pesteăîn l imeaăomului,ăunăplanăîntrerupeăcontinuitateaăspa ial ăşiăvizual ăîntreădou ăcâmpuri,ăstabilind un sens puternic al închiderii.

Culoarea, textura, structurareaă suprafe eiă planuluiă voră inăuen aă percep iaă noastr ă asupraă greut iiă saleă vizuale,ă propor ieiăşiădimensiunilor.


Rela ionatălaăunăvolumădistinctăspa ial,ăunăplanăpoateăăăarticulatăpentruăaăăăfa aăimportant ăaăspa iuluiă şiăaădaăoăorientareăspeciăc .ăPoateăăăunăfocus,ăoătr s tur ăcaracteristic ăaăspa iului;ăpoateăăăarticulatăpentruăaăăăfrontal,ădeănindăunăplan de intrare;ăpoateăăăunăelement liber înăspa iu,ădivizându-lăînă dou ăzoneăseparateădarărela ionate.

S. Agostino, Roma, 1479-83 Arcul lui Constantin cel Mare, Roma Acesteăexempleăvinăs ăilustrezeăplanulăverticalăcaăfa ad ăînăfront,ăcaăpoart ăsauădeănindăzoneăîntr-ună spa iu.

Pavilionul German, Mies van der Rohe, Barcelona, 1929 Plane ca elemente libere înăspa iu,ădivizându-lăînădou ăzoneăseparateădarărela ionate. Glass House, Phillip Johnson, 1949

Exempluădeăcompozi ieădeăplaneăverticale,ădeănindăoăserieădeăspa iiă între esute Apartamenteăstuden eşti,ăJamesăStirling,ăCrowan,ă1959


Conăgura iiăLădeăplane Oăconăgura ieăLădeăplaneăverticaleădeăneşteăunăcâmpă spa ialăde-aălungulădiagonaleiădinspreăcol ăînspreăafar .ă Cuătoateăc ăacestăcâmpăesteăputernicădeănităşiăînchisă deă col ulă conăgura iei,ă seă disipeaz ă rapidă peăm sur ă ceăneădeplas mădinspreăcol .ăÎnătimpăceăcâmpulăesteă unulă introvertită laă col ,ă devineă extrovertită de-aă lungulă marginilor exterioare. Înătimpăceădou ămarginiăaleăcâmpuluiăsuntădeterminateă deăceleădou ăplaneăaleăconăgura iei,ăcelelalteămarginiă vorăr mâneăambigueăpân ăceăvorăăăarticulateădeăelementeăverticaleăadi ionateăsauădeămanipul riăaleăplanuluiădeăbaz ăsauăaleăplanuluiădeădeasupraăcapului. Dac ăintroducemăunăgolălaăcol ulăconăgura iei,ădeăni iaăcâmpuluiăvaăsl bi.ă Celeădou ăplaneăvorăăăizolateăunulădeăaltulăşiăunulăpareăc ăîlădomin ăpeă cel lalt.ăDac ăniciunulă dintreăplaneănuăatingeăcol ul,ăcâmpulăvaă deveniă maiădinamicăşiăseăvaăorganizaăde-aălungulădiagonaleiăconăgura iei.

Oăcl direăînă form ă deăLă poateăăă citit ăînă urm toareleă feluri: -ăCaăoăbar ăliniar ăîndoit -ăCuăunulădintreăbra eăincorporândăcol ulăşiăcuăcel laltăbra ă ca un apendice -ăCuăcol ulăarticulatăcaăunăelementăindependent,ăceăleag ă caăoăbalamaădou ăformeăliniare Oăcl direăpoateăăăconăgurat ăînăLădac : -ăSeădoreşteămarcareaăunuiăcol ăalăsitului -ăÎnchidereaăunuiăcâmpăspa ialăexteriorăaăatăînărela ieăcuă spa iileăinterioare -ăProtejareaă unuiăspa iuăexteriorădeă condi iileăneprielniceă din jurul lui Conăgura iileă deă planeă verticaleă înă Lă suntă stabileă şiă potă staăsingureăînăspa iu.ăPentruăc ăsuntăelementeăcuădeăni ieă spa ial ă deschis ă laă ună cap t,ă eleă suntă elementeă cuă deăni ieăspa ial ăăexibil . Ele se pot combina cu diverse elemente, sau combinate eleăîntreăele,ădeănindăoăbogat ăvarietateăspa ial .


Exemplu: Aspectulă deă ad postă ală unoră conăgura iiă Lă esteă exprimată în acest exemplu, în care fermierii japonezi au îndesit pini pentruăaăcreşteăînă“bariere”ăînalte,ăgroase,ăînăform ădeăL,ăînă scopulăad postiriiăcaselorădeăvânturi,ăfurtuniădeăz pad .

Cas ăînăTurcia

Elementădeăbaz ,ăcas ăînăL JornăUtzon,ălocuin eăKingo,ăDanemarca

Rosenbaum House, Frank Lloyd Wright, 1939 Acesteăexempleăauăoătem ăcomun :ăconăgura iaăînăLăaăcamerelorăînăjurulăspa iuluiăexterior,ăunăfelădeă livingroomăînăaerăliber.ăTipic,ăoăarip ăconst ăîntr-unăgrupădeăzoneădeăzi,ăoăalt ăarip ăconst ăînăspa iiă intimeă(dormitoare,ăb i).ăÎnămodăuzual,ăserviciileă(spa iiăutilitare)ăocup ăzoneleădeăcol ,ăsauăîntr-unaă dinăaripi.ăAccesulăseăvaăfaceăoriăprinăspa iulăexteriorăsemiprivat,ăoriăcaălaăWright,ăchiarădematerializândăcol ul,ăspa iulăexteriorăăindămaiăintim.ăAvantajulăacestuiătipădeăorganizareăconst ăînăproviziaăsaă deăspa iuăexteriorăprivat,ăad postit,ăprotejatădeăformaăcl diriiăşiăînădirect ărela ieăcuăspa iileăinterioare.ă Înăcazulălocuin elorădaneze,ăexist ăunăînaltăgradădeăconcentrareăprinăcuplareaăunit ilorăindividuale,ă ăecareădinăeleăcuăpropriulăspa iuăprivat.


Facultatea de Istorie, Cambridge, James Stirling 1964-67 Similarăcuăexempleleăreziden iale,ăaceast ăcl direăîşiăfoloseşteăconăgura iaăLăpentruăaăad postiăsauă închideăelemente.ăLaăfacultateaădeăIstorie,ăunăelementăLădeă7ăniveleăînchideăfunc ionalăşiăsimbolică bibliotecaăluminat ăprinăacoperişă-ăcelămaiăimportantăspa iuăalăcasei.

Studioul arhitectului Alvar Aalto 1955-56 Spa iulăexteriorăînchisădeăstudioulăarhitectuluiăAlvarăAaltoăesteăfolosităcaăunăamăteatruăpentruăconferin eă şiăalteăocazii.ăNuăesteăunăspa iuăpasivăaăc ruiăform ăesteădeterminat ădeăcas .ăEsteămaiădegrab ăună spa iuăpozitiv,ăpresândăformaăînchiderii.

1931 Mies Van der Rohe, expo de case Berlin

Unitate cu 4 apartamente 1939 Frank Lloyd Wright

Diagrama turnului St. Mark, Frank Lloyd Wright - NY, 1929 Exempleădeăconăgura iiădeăpere iăînăLăseparândăunit ileă unuiăquadruplexădeănindăspa iiăîntr-oăcl direălaăfelăcaăîntr-oă camer ă(Mies).


Interior şi exterior (formă şi spa iu)

Curs 8

Niciăoăproblem ădeăordinăspa ialănuăesteăatâtădeăcrucial ăînămuncaăarhitectuluiăcaănecesitateaăstabiliriiă uneiărelatiiăîntreăinteriorăşiăexterior •ăBilogul;ăFiziologul;ăInginerulăăăăăăăăăăăăăăă ->ăauăaceeaşiăproblem ăînădomeniulălorădeăactivitate •ăPictorul;ăCineastul;ăSculptorulăclasicăăăăă ->ănuăauăaceast ăproblem ,ănereunindă celeă 2ă aspecteăînă acelaşiăobiectăsauăînăaceeaşiăimagine Marea problema a arhitectului provine din Paradoxul dintre 1.ăLumeaăinterioar ,ădeăspa iiăinterioareăînchiseăşiăautonomeăşiălumeaăexterioar .ăSeăexcludăreciproc 2.ăNecesitateaăcoeren eiăîntreăceleădou ,ăelementeăindisociabileă(careănuăseăpotăsepara)ăaleămediuluiă înconjur torăuman Wolfgangă Zucker:ă„ridicareaă uneiăfrontiereă întreă interioră şiă exterioră constituieă actulă arhitecturalăprimordial”. Similitudiniăînănatur Exagerândăunăpic,ăexist ăoăclar ădihotomieăîntre: • Aranjamentul organelor interne, asimetrie,ă rodă ală leg turiiă func ionaleă (aidomaă haineloră într-oă valiz ) •ăFormaăexterioar ăaăorganismeloră(animal,ăuman)ăexpusăluminiiăşiăspa iuluiăexterior,ăsimetrie Excep ia:ădoarăorganismeleăprimitive,ătransparente,ăînăcareăunăsingurăprincipiuăformatorăguverneaz ă ansamblul. Din exterior,ăarhitecturaădepindeădeăfactoriăca:ăm rime,ăform ,ătextur ,ăculoare,ăorientareăspa ial . Mediulăambiantăesteăcelăcareăfaceădintr-unăediăciuăunăaccentăsauănu,ăconferindu-iăarmonieăsauădină contr ,ăgrandoareăsauămeschin rieăetc. Interiorulăesteăoălumeăînchis ,ăautonom ,ăchiarădac ăprint-unăoculusăputemăvedeaăoăbucat ădeăceră sau prin ferestre peisajul. Ună interioră nuă poateă ăă comparată vizuală cuă altă interioră decâtă prină intermediulă memoriei sau anticipaţiei. Astept rileănoastreăseăpotăînşela ă •ăCeeaăcaăpareăenormălaăprimaăvedereăpoateăaveaăoătalieănormal • Un interior ca cel al Pantheonului, insondabil, pare misterios supranatural Concavăşiăconvex În mod efectiv •ăUnăinteriorăseămanifest ăseăaărm ăînămodăspeciăcăcândăpere iiăs iăsuntăcurbiăconcavi; prin concavitate,ăspa iulăinteriorăişiăaărm ădominan aăfa ădeăpere i Exemplu:ăSfântaăSoăa,ăIstanbul,ă325ădarăaăarsădeă2ăori,ăşi-aăprimităformaăănal ăînă537ăsubăîmp ratulă Iustinian I.


•ăÎnătimpăceăconvexitateaăesteăceaăcareăesteăcaracteristic ăcorpurilor,ăvolumelorăsolide,ăcoferindu-leă caracterul. Convexă(negativulăspa iuluiăinterior)ănuăareăsens Interioareăînărela ie Într-o perspectivă globalăăaăarhitectuluiăinterioareleăpotăă: • juxtapuse (autonom) •ăîmbucate,ăîncastrate,ăceleămariăcon inându-leăpeăceleămici Incoerenţa Interior/exterior exemplulăStatuiiăLibert iiădinăNewăYork ă •ădinăpunctădeăvedereăăzic,ăformeleăinterneăşiăexterneăaleăsculpturiiădinăînvelişămetalicăsuntă identice • din punct de vedere perceptiv,ăsuprafa aăinterioar ăapareăcaăoăacumulareădeconcertant ădeă concavit iăşiăconvexit iăf r ăoăsemniăca ieăşiăf r ăleg tur ăcuăcorpulăomenesc Acestăexempluăesteăopusulăceluiăcuănegativulăspa iuluiăSănteiăSoăa:ă ă •ăFormaăexterioar ănuăareăsensăfolosit ăcaăunăinterioră ă •ăFormaăinterioar ăutilizat ăcaăexterioar ăpareăfals Coerenţa Interior/exterior Arhitecturaăvecheă(romanic )ădeăpiatr ăşiăarhitecturaămodern C utareaăcoeren eiăîntreăinteriorăşiăexteriorăesteăoăchestiuneădeăpreferin ăstilistic . Deămulteăoriăşiăinteriorulăşiăexteriorulăcorespundăfoarteăpu in,ădarănuăavemăde-aăfaceăcuăoădiscontinuitateăşocant ă(AlvarăAalto). Exempleădeăcontrastăabsolut,ălips ădeărela ieăinterior/exterior • Opera Sidney, Australia, Jørn Oberg Utzon, 1957-73 • Pantheonul Paris (2 domuri) ă •ăStatuiaăLibert ii

Notre Dame du Haut în Ronchamp, 1954, Le Corbusier -ăambiguitateaăludic ădintreărectangularitateaărelativăstabil ăaăinterioruluiăşiădinamicaăîndraznea ăaă suprafe eiăexterioare,ăcreeaz ăoăunitateăindirectăperceptibil ăîntreăinteriorăşiăexterior Ceeaăceăleăleag ăesteăacoperişulăsculpturalăteătipă„bivalve”.


Robert Venturi: „desenândăinteriorulăpornindădeălaăexteriorăsauăexteriorulăpornindădeălaăinterior,ăarhitectulăcreeaz ă tensiuniă ceă îlă ajut ă înă concep iaă opereiă ale.ă Interiorulă ăindă diferită deă exterior,ă pereteleă –ă punctă deă tranzi ieă –ă devineă evenimentă arhitectural.ăArhitecturaă seă naşteă dină întalnireaă for eloră interioareă şiă exterioareădeăutilizareăaăsta iului...ăArhitectura,ăcaăpereteăintreăinteriorăsiăexterior,ăesteăconcretizareaă spa ial ăaăacesteiădeciziiădramatice.” Concluziiă2ăobserva ii: 1.ăPsihologic:ăoăîn elegereăglobal ăaăîntreguluiădep şesteăfacult ileăimaginativeăaăăin eiăumaneăînă cazul în care obiectul arhitectural atinge un anume grad de complexitate 2.ăEstetic:ăconcep iaăsiăapreciereaăopereiăarhitecturaleănuăseălimiteaz ălaăceeaăceăesteăperceptibilă dintr-un punct de vedere unic Arnheim:ă„şiătotuşi,ăspiritulăesteăcapabilăaăconceptualizaăvizualăunăobiectăînătotalitateaăsaăşiăa-lăsupuneă exigen eloră unit iiă şiă integrit ii.ă Înă arhitectur ,ă oă oper ă înă careă exteriorulă fuzioneaz ă cuă interiorulă într-oăimagineăintegrat ,ăpoateăpurtaăoăsemniăca ieăşiăpoateăăăperceput ăînătotalitateaăsa” FORM ăŞIăSPA IU

Lao-Tzîă(p rinteleăTaoismului): ă „Punemătreizeciădeăspi eălaăunălocăşiăoănumimăroat ,ădarădeăspa iulăundeănuăesteănimicădepindeă utilitatea ei. ă Fr mânt mălutulăpentruăaăfaceăunăvas,ădarădeăspa iulăînăcareănuăesteănimicădepindeăutilitateaă vasului. ă Perfor măusiăşiăferestreăpentruăaăfaceăoăcas ,ădarădeăacesteăspa iiăundeănuăesteănimicădepindeă utilitatea casei. ă Deăaceea,ăînăaceeaşiăm sur ăînăcareăneăfolosimădeăceeaăceăeste,ătrebuieăs ărecunoaştemă utilitatea a ceea ce nu este.” Spa iulăîncojoar ăăin aănoastr .ăPrinăvolumulăspa iuluiăneămişc m,ăsim imăformele,ăleăvedem,ăauzimă sunete,ăsim imăadieri,ămirosimăarome;ăesteăoăsubstan ăaidomaălemnuluiăşiăpietrei,ădarăesteăînămodă inerentălipsit ădeăform .ăFormaăsaăvizual ,ăcalitateaăluminii,ădimensiunii,ăsc rii,ădepindăînătotalitateă deăhotareă(limitele)ăsaleăcareăsuntădeăniteădeăelementeăformaleă(aleăformei).ăPeăm sur ăceăspa iulă începeăs ăăeăcapturat,ăînchis,ămodelatăşiăorganizatădeăelementele,ăformeiăseănaşteăarhitectura. Formaăsiăspa iulă–ăunitateaăcontrariilor Câmpulănostruăvizualăesteăpopulatădeăelementeăeterogene,ădiferiteăcaă„conăgura ie”ăă(shape),ădimensiune,ăculoareăetc.ăPentruăaăîn elegeămaiăbineăstructuraăcâmpuluiănostruăvizual,ăavemătendin aădeăaă organiza elementele ce-l compun în 2 categorii opuse: ă 1.ăElementeăpozitiveă–ăăguri 2. Elemente negative – fonduri (fundal) Percep iaă compozi iiloră vizualeă (graăce,ă arhitecturale)ă depindeă deă rela iaă (dialectica)ă raporturiloră form /fundal Litereleădintr-oăscrisoareă(sauădeăpeătabl )ăsuntăăguriăbineăcontruateăfa ădeăfundală–ăsuntemăcapabiliă a le percepe organizate în cuvinte, fraze, paragrafe


Înă diagrameleă deă al turi,ă literaă aă esteă perceput ă caă ăgur ,ă nuă doară pentruă c ă oă recunoaştem,ă dară deă asemeneaă pentruă c ă areă ună proălă distinct,ă oă valoareăcontrastant ăcuăfundalulăşiăunăplasamentăceă oă izoleaz ă deă context.ă Peă m suraă ceă creşteă înă dimensiune, raportate la câmpul lor, alte elemente din liter ăşiădimprejurădevinăimportanteăşiăcompetizeaz ă laăstadiulădeăăguri.ăLaăunămomentădat,ărela iaăăgur / fundalădevineăatâtădeăambigu ,ăîncâtăputemă(vizual)ă inversa acest raport aproape simultan. Figurileăceăatragăaten iaănoastr ,ănuăpotăexistaăf r ă un fundal contrastant. Deciă ăgurileă nuă suntă simpleă elementeă opuse,ă suntă maiă multă decâtă atât,ă eleă formeaz ă oă realitateă inseparabil ,ăoăunitateăînăopozi ie,ăaşaăcumăelementele formeiăşiăspa iuluiăformeaz ărealitateaăarhitecturii. Alb pe negru sau negru pe alb? Unăvasăsauădouaăfe e?

Taj-Mahal,ă Agra,ă India,ă 1630-53ă (Shahă Jahan,ă împ ratulă mogulă aă construită acestă monumentă dină marmur ăalb ăpentruănevastaăpreferat )

Aăliniaădeăneşteăhotarulă dintreăform ăşiăspa iu

Băzid riaă(forma)ă redat ăcaăăgur

Înă func ieă deă ceă percepemă caă elementă pozitiv,ă rela iaă ăgur /fundală aă formeiă şiă spa iuluiă poateă ăă inversat ă înă diferiteleă p r iă aleă planuluiă Romeiă (1748)ă desenată deăGiambattistaăNolli.ă Înă anumiteăpor iuniă aleă h r ii,ă cl dirileă apară caă formeă pozitiveă ceădeănescăspa iulăstr zii,ă înăalteăpor iuniă pie ele,ăcur ileăşiăspa iileăpubliceăimportanteă ap rândăcaăelementeăpozitiveăv zute,ăconturate pe fundalul masei construite.

Că spa iulă redată caă ăgura


PiazzaăSanăMarcoă–ăVene ia

Boston City Mall

Rela iaăsimbiotic ăform /spa iuăpoateăăăexaminat ălaădiferiteăsc ri;ălaăăecareăscar ătrebuieăs ăămă preocupa iănuănumaiădeăformaăcl diriiăciăşiădeăimpactulăeiăasupraăspa iuluiădinăjur. Laăscar ăurban ăproblemeleăarăă:ădac ăoăcl direătrebuieă •ă S ăcon in ăoă„textur ”ăexistent ăaăloculuiă(spa iului) •ă S ăformezeăfundalăpentruăalteăcl diri •ă S ădeăneasc ăunăspa iuăurban •ă S ăăeăunăobiectăînăspa iu

Laăscaraăcl dirii,ăînărela ieăimediat ăcuă spa iulă exist ă maiă multeă strategiiă posibile.ăOăcl direăpoate: A. Forma un zid de-a lungul laturii situluiăşiădeăniăspa iiăexterioareăpozitive ex:ăcasaămexican B. Înconjura si închide o curte sau un atriumăînăvolumulăs u ex:ăpalatăRenaştere C.ăFuzionaăspa iulăs uăinteriorăcuăspa iulă s uăexteriorădeănităprinăziduriă(planăvertical) Philip Johnson 1942 D.ăÎnchideăoăpor iuneădinăsitulăs uăcaăoă camer ăexterioar . ex: Architect’s Studio Helsinki, 1955 A. Aalto E.ăS ăsteaăcaăoăform ădistinct ăînăspa iu,ă dominând împrejurimile ex: Vila Capra, Palladio 1552 F.ăS ăseăcontracteăşiăs ăprezinteăoăfa ă ampl ăc treăoădirec ieăaăsitului ex:ăVil ăRenaştere G.ăS ăsteaăliber ăpeăsităavândăspa iiăexterioare închise, private, ca extensii ale spa iuluiăinterior,ăex:ăCasaăjaponez H.ă S ăsteaăcaă oăform ă pozitiv ă într-ună spa iuănegativ


Laăscaraăcaseiăcaăatareătindemăs ăcitimăconăgura iaăpere ilorăcaăăguriă„pozitive”ăşiăspa iulădintreăeleă caă„rezidual”;ădarăspa iulăinterior,ăcareăesteăîntotdeaunaătemaăprincipal ăaăuneiăcase, nu trebuie privităcaăfundalăpentruăziduriăsauăalteăelementeădeăform ă(stâlpiăetc.)ăciăcaăăgur ădeăasemenea,ăavândă conturăşiăform . Ar tamăc ăspa iileăinterioareăaleăuneiăcaseăseăpotăg siăînă2ătipuriădeărela iiăuneleăcuăaltele: • juxtapunere (autonome) • îmbinare (încastrate unele în altele) Formaă şiă deăni iaă (închiderea)ă ăec ruiă spa iuă într-oă cl direă ăeă determin ,ă ăeă esteă determinat ă deă formaăşiăcaracterulăspa iilorădinăjur: Analiza spatială a Teatrului Seinajoki – Alvar Aalto -ăCl direăcomplex -ăExist ămaiămulteăcategoriiădeăformeăspa ialeăcareăinterac ioneaz ă • unele au rol activ, altele pasiv • unele sunt deservite altele sunt de serviciu A.ă Anumiteă spa iiă repetitiveă (birouri,ă cabine,ă wc-uri) grupate în forme liniare sau aglomerate.ăAcesteaăsuntăspa iiădeăserviciu B.ăUneleăspa ii,ăprecumăsalaădeăconcertă(teatru)ă auă func iuniă speciăceă şiă cerin eă tehniceă puterniceăşiăeleăauănevoieădeăformeăspeciăceă aleă spa iului,ă afectândă astfelă formaă spa iiloră dinăjurulălor.ăSuntăspa iiădeservite C.ă Uneleă spa ii,ă precumă foyerele,ă holurile,ă restauranteleăsuntăăexibileăşiăpotăăădeăniteădeă spa iileătariădinăjurulălor.

Forma denind spaţiul Dac ăplas măoăconăgura ieăbi-dimensional ăpeăoăfoaieădeăhârtie,ăaceastaăvaăarticulaăşiăvaăinăuen aă spa iulăalbădinăjurulăei. Înămodăsimilar,ăoriceăform ătridimensional ăvaăarticulaăvolumulădeăspa iuăceăoăînconjoar ,ăgenerândă unăcâmpădeăinăuen ,ăstabilindu-şiăunăteritoriuăalăei.ăVomăvedeaăînăcontinuareăfelulăînăcareăelementeă orizontaleăşiăverticaleăaleăformei,ăcuăvariateleălorăconăgura iiăşiăorient riădeănescătipuriăspeciăceădeă spa ii.


curs 11 Legi de bază ale compozi•iei arhitecturale Cu ajutorul sim!urilor şi prin intermediul gândirii, omul a urmărit să afle care sunt însuşirile unui lucru. În cazul arhitecturii, aceasta trebuie să satisfacă pentru societate atât nevoi materiale cât şi spirituale. Acest curs încearcă să clarifice aspectele legate de fenomenul arhitectural şi de legile care stau la baza compozi!iei şi care înarmează un arhitect să evite greşelile ce rezultă din nerespectarea acestora. Legile fenomenului de arhitectură dezvăluie raporturile de necesitate, trăsăturile specifice ce rezultă din fenomenul de arhitectură. În general din sfera legilor fundamentale fac parte cauzalitatea, necesitatea şi legitatea. Cauzalitatea exprimă interac!iunea dintre cauză şi efect, orice fenomen are o cauză. Arhitectura fiind un fenomen are o cauză (cauza apari!iei ei este necesitatea omului de a se adăposti). Necesitatea desemnează însuşirile care decurg din esen!a lucrurilor, astfel pentru arhitectură necesitatea a determinat atributele fundamentale ale fenomenului de arhitectură. Legitatea marchează puncte de sprijin importante pentru aprofundarea fenomenelor din natură şi societate, în cazul arhitecturii legitatea ac!ionează în câmpul legilor compozi!iei arhitecturale. Datorită acestor legi, arhitectura trebuie să satisfacă nevoi materiale şi spiritual rezolvate prin forma şi con!inutul operei de arhitectură. Pentru ca o construc!ie să poată primi numele legitim de ahitectură trebuie să existe o rela!ie de armonie între formă şi con!inut. În schimb, când în organizarea spa!iului, func!iunea se realizează numai prin componentele ei utilitare, expresive şi constructive iar elementele formative sunt neglijate, vom observa că se ajunge la lipsă de sinceritate utilitară, expresivă, constructivă şi rezultatul este fie o proastă arhitectură, fie Kitschul.

“Mai este posibil ca în cazul unor proiecte să lipsească legile rezisten!ei mecanice sau care nu sunt suficient stăpânite sau func!iile sunt nesocotite în mod deliberat. Avem de-a face atunci cu proiecte irealizabile, imposibil de înfăptuit pe care le vom numi utopice”. Gheorghe Săsărman în “Func•iune, spa•iu, arhitectură”. Totuşi, în pofida virtulită!ii ei, utopia îndeplineşte un rol important în organizarea spa!iului, acela de a deschide drumuri noi, ea impulsionând cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi contribuie la îmbogă!irea limbajului expresiv la înnoirea stilurilor. Ex: Aerohotel cu grădini suspendate deasupra apei – arh. Alexander Asadov, teama în fa!a efectelor încălzirii globale duce la căutarea unor solu!ii de agest gen, cu obiecte plutitoare

Atlantropa – Hermann Sorgel în strâmtoarea Gibraltar în 1920, conectarea Europei şi Africii, sursă de energie


Scale vs Size, Viktor Ramos, Richie Gelles (US), men•iune specială în 2010 pentru un concurs în Hong Kong.

Oraşe zburătoare - Hidrogenase, arh. Belgian Vincent Callebaut capabil să producă electricitate şi combustibil bio (genera•ia a treia) fără a emite CO2 sau alte substan•e poluante, hidrogenul este o astfel de sursă curată de energie Oraşe plutitoare Lilypad, arh. Vincent Callebaut. Oraşe producătoare de energie, pentru aprox 50mii locuitori

Revenind la subiect, crea•ia în care există o îmbinare armonică între formă şi con•inut este (sau ar trebui să fie) rodul muncii arhitectului. La care acesta a ajuns numai datorită actului compozi•ional. Compozi•ia în arhitectură este efortul de organizare unitară pe care-l face arhitectul în năzuin•a lui creatoare de forme utilitare şi estetice cu care îşi compune opera. Deci la baza compozi•iei de arhitectură stă forma căci ea are con•inută în sine propria sa compozi•ie. Forma este elementul cel mai dificil de stăpânit şi care ia parte la alcătuirea unei opere de arhitectură pentru că atunci când cercetăm forma separat de con•inutul operei tindem să reducem întreaga formă la ceva abstract, simbolic. De aceea obliga•ia evidentă într-o compozi•ie este ca forma să nu supere ochiul prin stângăcie sau lipsa ei de estetică.

Shanghai - pavilion expo Danemarca 2010


Pentru ca diferite forme care intră într-o compozi•ie să poată fi orchestrate, ele trebuie să fie supuse unor legi care vor justifica ansamblul lor, este vorba de legea unită•ii, a ordinii, a echilibrului şi cea a contrastului. Deci, o compozi•ie de arhitectură nu se poate concepe numai ca un proces de elaborare a unor forme estetice în sine, rupte de con•inutul pe care va trebui să-l cuprindă opera şi cu posibilită•ile economice. În zadar îşi va imagia un arhitect pe hârtie forme agreabile din punct de vedere estetic, dacă aceste imagini nu vor putea fi realizate. Legea unită•ii Orice arhitect îşi propune o singură idee în lucrarea sa. Dacă arhitectura încearcă să se îndepărteze încet de cutii, se apropie în mod automat de geometriile de genul cristalelor sau formelor fluide. Dincolo de unghiul de 90 de grade există o lume de alte unghiuri, în patrulatere, pentagoane, hexagoane sau altele. În ciuda libertă•ii lor aparente, aceste arhitecturi sunt adesea bazate pe sisteme de formă familiară, cum ar fi de cristal sau piatră. Invers, dacă se încearcă să se evite orice unghi, se ajunge la curbe: forme fluide. Ca sistem, şi acesta este la fel de iconografic (reprezintă valuri, apă, baloane), şi la fel de rigid: totul trebuie să se curbeze în acelaşi mod. Încercările lui Ben van Berkel - cu Vila NM 2006 (Upstate New York, Catskills, USA) pentru a alătura forme rectangulare de cristal şi fluide în acelaşi proiect care nu sunt convingătoare. Vila a şi ars de altfel.

Ce putem face, totuşi, este suprapunerea ambelor sisteme. În proiectele de genul Taichung Opera House a lui Toyo Ito, Muzeul Mercedes-Benz a celor de la UN Studio, sau unele dintre lucrările lui Zaha Hadid (muzeul Guggenheim Hermitage sau masă şi birou Seoul) cristalizează formele fluide sau fluidizează formele rectangulare.

După ani de experimente de genul acesta, acest tip de arhitectură parametrică devine previzibilă. Şi nu toată se poate construi. Există o limită de cât de departe se poate trece de cutie. Şi mă refer acum la spa•iile interioare. Pentru că exteriorul nostru va deveni din ce în ce mai complex. În acest sens, la rândul său, reîntoarcerea la rectangularitate şi forme col•uroase poate fi considerată foarte pragmatică. Metafora, iconografia, este limitată la exterior, la piele. Şi asta lasă ca interiorul să fie umplut cu nivele practice şi func•ionale. Proiectul pentru sediul vinăriei Ribera del Duero al firmei spaniole Barozzi Veiga, este instructiv: un “solid” simplu d.p.d.v. formal, umplut cu nivele. Modul în care arhitec•ii au inserat un program de mari dimensiuni într-un peisaj rural este foarte uşor: au pus totul subteran.


Arhitec"ii au dorit în mod explicit să lucreze la scara satului. La prima vedere, se lucrează, de asemenea, cu geometria pitorească din împrejurimi. La o privire mai atentă însă, se constată că oraşul vechi este compus din structuri rectangulare înlăn"uite cu care se crează un complex stradal, pitoresc. Pe când proiectul acesta nu are o astfel de structură dreptunghiulară la interior: se bazează pe o formă liberă de patrulater şi pentagon. Exteriorul, cu toate acestea, este un ecou al oraşului pitoresc. Lucru care integrează proiectul contextual este pielea, învelişul, conceptul exterior. Învelişul este reuşit. Din punct de vedere iconografic este un amestec de piatră, o ruină, o stâncă, un turn şi un caşcaval. Modul în care proiectul porneşte de la casele existente, coboară în subteran pentru a crea o pia"ă deasupra, iar apoi se prelungeşte în sus pentru a crea un dialog cu peisajul vast este minunat. Am putea spune că acest mic turn este un “reper”, în sensul cel mai primitiv. Acesta creşte din “teren”, se uită spre peisaj şi, mai important, poate fi văzut de peste tot din jur: “marchează” un loc. Şi vorbim şi în acest proiect de armonie sau legea unită•ii operei de arhitectură, care este realizată când elementele arhitecturale care formează compozi"ia sunt astfel corelate încât să alcătuiască o strânsă legătură dar a căror valoare să depăşească simpla lor însumare. “Orice compozi"ie, atât în plan cât şi în eleva"ii trebuie să exprime legătura între toate componentele sale. Două clădiri identice nu formează o unitate, ci o dualitate.” Bruno Zevi în Cum să în•elegem arhitectura. Armonia con"inutului frumos şi armonia formei frumoase sau altfel spus concordan"a spiritului cu cea a materiei reprezintă o cerin"ă a crea"iei artistice. Este deci necesar să subliniez că această armonie, prefec"iune se realizează de către artist numai atunci când el va îndeplini această lege a unită"ii sau armonia compozi"ională. Am spus că unitatea presupune existen"a între păr"ile componente ale întregului ale unor legături reciproce, legături care nu se pot naşte între păr"i absolut identice, fiindcă un grup de elemente absolut identice nu poate forma un întreg ci numai existând între ele elemente diferite ca natură, pozi"ie sau rol.

Deci unitatea nu poate exista decât în condi"ii de varietate, de diversitate. Pe de altă parte nu orice varietate duce la unitate, ci numai varietatea acelor păr"i care alcătuiesc un întreg. Între unitate şi diversitate pare a fi o contradic"ie, aceasta este doar aparentă fiindcă aceste două categorii sunt strâns legate. Reuşita unei arhitecturi se judecă în func"ie de orizontul spiritual, de originalitatea comunicării, de realizarea exemplară a formei, dar şi de unitatea acestora, într-un cuvânt de consonan"a şi armonia tuturor constituentelor operei. Cosmosul este un ansamblu estetic, unitar, armonios şi totodată infinit ca varietate a arhitecturii constela"iilor, atât ca formă cât şi ca alcătuire a lor. Cosmos în greceşte înseamnă ordine, armonie deci frumuse"e.


Ordinea arhitecturală Strâns legată de unitate se află ordinea, una din cele mai generale legi ale esteticii arhitecturale. Ordinea implică o succesiune logică, un aranjament ra•ional al păr•ilor. Ordinea în arhitectură se poate realiza în două feluri: fie respectând legea identită•ii, fie legea asemănării. Datorită legii identită•ii ordinea arhitecturală poate fi creată atunci când o compozi•ie se realizează prin repetarea aceloraşi elemente arhitecturale.

În schimb, datorită legii asemănării ordinea arhitecturală se realizează prin repetarea unor elemente asemănătoare. Deci în timp ce legea identită•ii reprezintă realizarea ordinii arhitecturale cu ajutorul uniformită•ii, legea asemănării reprezintă realizarea ordinii cu ajutorul varietă•ii. Se ştie că încă din antichitate arhitec•ii s-au supus mai mult sau mai pu•in inconştient acestor două legi, adică fără să ştie în mod teoretic de existen•a lor, ci numai în mod instinctiv. Abia în epoca Renaşterii marii săi maeştrii printre care amintesc pe Leonardo da Vinci, au demonstrat că pentru a realiza ordinea arhitecturală trebuie ca toate volumele şi detaliile care o compun să se afle în corela•ii matematice. Compozi•ia care este realizată conform legii identită•ii va folosi o tratare modulară care repetă forme identice, acest sistem de ordine va fi specific pentru arhitectura clasică şi academică iar ansamblul unor astfel de opere va face uz de realizarea simetriilor. În schimb, compozi•ia care are la bază legea asemănării va folosi pentru realizarea ordinii tot o re•ea modulară în care însă modulele repetă forme neidentice, acestea eviden•iindu-se unele de altele, mod în care vor decurge compozi•iile libere şi flexibile, iar compozi•ia va folosi asimetria.

muzeul de artă contemporană, Kanazawa SANAA, 1999

3 noiembrie, World Architecture Festival 2010 de la Barcelona World’s Best Office Building “Vali-Asr Commercial Office Building”, Iran – Kelvan, Iran

Mondrian

Legea contrastelor Am spus că universul este un ansamblu unitar, dar cu toate aceste în natură ac•ionează şi legea generală a contrariilor care este generatorul mişcării materiei şi modul de existen•ă al acesteia. Exemple de contrarii în natură sunt multe, dihotomii: lumina şi întunericul, căldura şi frigul, zgomotul şi liniştea. De asemenea mai există în natură contraste de mărime, culoare, formă etc.

Shiraz, Iran - contrast pasaj

La fel ca natura şi arhitectura respectă această caracteristică a contrastelor care ac•ionează ca lege obiectivă. Se ştie că trăsăturile cele mai bune ale unui obiect pot fi accentuate cel mai bine prin contrast. La fel se întâmplă şi în natură, aspectul luminos al zilei nu l-am sesiza dacă n-ar fi întuneric. “Pentru a în•elege această aplicare a principiului contrastului ne putem aminti că teoria culorii enun•ă că, pentru a ob•ine o suprafa•ă din verdele cel mai intens, trebuie să-i aplicăm un petec de roşu aprins. Şi pentru a face ca o pată de roşu să scânteieze ca focul, artistul îl contrastează cu un fundal


de verde cât mai intens.” Johnormsbee Simonds „Arhitectura peisajului” Elementele de contrast vor fi concepute în aşa fel ca să intensifice calită$ile ansamblului arhitectural. Dacă dorim să intensificăm calită$ile elementului introdus va trebui să căutăm în ansamblu calită$ile care vor determina contrastul dorit. Un alt principiu al elementelor contrastante este acela că unul din elementele contrastante trebuie în mod evident să-l domine pe celălalt. Unul reprezintă trăsătura caracteristică, celălalt fundalul de sprijin. Din acest punct de vedere, elementele unui ansamblu se împart în două categorii: elemente dominante şi elemente dominate. Dacă două elemente contrastante sunt de putere egală, în loc să se pună în eviden$ă unul pe celălalt, puterea senza$iei vizuale este distrusă. Astfel, prin repetarea unor volume egale (mărimi egale) se formează între acestea o rela$ie de identitate. Pe măsură ce creşte inegalitatea între volumele confruntate, legătura între ele slăbeşte începând să apară rapoarte de nuan$e între volume, dominând diferen$ele. Când în sfârşit apar rapoarte care exprimă o puternică inegalitate a volumelor, apare contrastul. Identitatea, nuan$a şi contrastul sunt elemente cu care arhitectul operează în compozi$ia de arhitectură. Printr-un contrast bine chibzuit, compozi$ia capătă mişcare, accentele se sesizează mai uşor iar monotonia este înlăturată. În cazul figurii A nu există contrast între mărimea profilelor, avem de-a face cu o identitate; în schimb în fig. B se demonstrează că contrastul poate deveni favorabil datorită diferen$ierii de mărime, este ceea ce se cheamă nuan$ă. În ex. C, contrastul este pe deplin satisfăcut.

Alte exemple de contrast: masiv-uşor, vertical-orizontal, apropiat-depărtat, curb-plat, alb-negru etc. Contrastul creează o dinamică optică în direc$ia mărimii predominante. Am mai spus că există totuşi anumite limite între gradul de inegalitate al contrastelor, între partea principală şi cea subordonată. În cazul creşterii nelimitate a acestor inegalită$i poate să apară un moment când contrastul devine izbitor, în acest caz are loc distrugerea elementelor formei, ca atare contrastele în compozi$ia de arhitectură nu trebuie să se afirme prea puternic deoarece acestea pot deveni elemente disonante sau chiar ridicole. Acest fapt ar aduce mari prejudicii celei mai serioase dintre arte, arhitectura. În alte arte, ridicolul sau comicul poate să apară, sau chiar se cere: contrast de caracter ce trebuie satirizat... Dar arhitectura este singura dintre arte în care nu trebuie să apară ridicolul din contrast. În acelaşi timp, dacă contrastele se repetă prea mult în cadrul unei compozi$ii se ob$ine efectul invers decât cel scontat, în loc de varietate, se ob$ine monotonie. Când am analizat unitatea am în$eles că aceasta se realizează din elemente diverse şi nu egale. Deci contrastul este o varietate maximă realizată în limitele unită•ii. Pentru ca un edificiu să aibă vitalitate, dinamism, el trebuie să fie expresia contrastului, şi pentru o deplină exprimare este necesar ca unul sau altul dintre elemente să domine, concepându-le ca formând o unitate completă cu elemente opuse, dar totuşi complementare. Echilibrul şi contrabalansul Dintre toate legile compozi$iei, aceasta este probabil cel mai dificil de în$eles, dar a fost aplicată de arhitec$i în mai toate perioadele. Omul trăind în func$ia legii de gravitate, este firesc ca operele sale să satisfacă acest element de echilibru. Se spune că o compozi$ie este echilibrată atunci când elementele sale sunt dispuse astfel încât satisfac sim$ul nostru spiritual de echilibru. Un tablou are o compozi$ie dezechilibrată atunci când prea multe elemente se îngrămădesc nejustificat într-o parte a pânzei lăsând goluri displăcute, sau când dispozi$ia cromatică nu satisface acelaşi sim$ al repartizării maselor colorate.

JULES ENGEL 1909-2003 Un Balanced Gouache on board 1940


Compozi•ia trebuie să fie o centrare a efectelor în jurul unei idei realizate plastic şi echilibrat. Compozi•ia de arhitectură va trebui să realizeze echilibrul dintre con•inut şi formă, va trebui să fie în acord cu atributele fundamentale ale arhitecturii şi cu legile fenomenului de arhitectură. Am văzut că legea unită•ii arhitecturale pretinde realizarea unui ehilibru între cele trei însuşiri ale arhitecturii (cauzalitate, necesitate şi legitate) chiar dacă ponderea între acestea nu este absolut egală. Pe de altă parte, când între aceste însuşiri apare un dezacord evident se poate spune că atunci apare şi dezechilibrul datorită căruia în decursul unor etape istorice au apărut curentele estetizante sau tehnicizante. Când cumpăna s-a înclinat mai mult spre atributul frumuse•ii a apărut curentul artistic estetismul sau formalismul, iar când aceasta s-a înclinat către utilitate a apărut curentul utilitarist sau func•ionalism. Acestea sunt aspectele majore de ordin general al echilibrului arhitectural, problema însă mai poate fi privită şi din punct de vedere a rezolvării compozi•ionale a maselor obiectului de arhitectură sau din punct de vedere al aspectelor de detaliu: echilibrul elementelor de arhitectură, echilibrul între materialele folosite, echilibrul culorilor etc. Echilibrul este simetria arhitecturii şi este necesar ca de o parte şi de alta a unui plan masele să fie de “greutate” egală. Bruno Zevi în “Cum să în•elegem arhitectura”: “Dacă ne-am imagina o balan•ă şi câteva greută•i egale, punând acelaşi număr de greută•i într-o parte şi în alta vom realiza echilibrul. Când greută•ile sunt dispuse în acelaşi fel pe cele două talere vom avea simetrie, însă dacă într-o parte ar fi suprapuse la întâmplare iar în cealaltă parte ar fi rânduite ordonat, balan•a ar rămâne tot în echilibru.” Acelaşi lucru se poate vedea şi în unele exemple de arhitectură unde echilibrul arhitectural se realizează prin balansarea unor elemente vizuale nesimilare, aranjate astfel încât să se afle în armonie unele fa•ă de altele. Dacă nu ar fi aşa, am sim•i o indispozi•ie fizică, ca şi când ne-ar lipsi ceva. Omul în general nu poate suporta haosul fiindcă el înseamnă perturbarea ordinii şi a echilibrului. În consecin•ă, cu atât mai mult arhitectura, această disciplină a ordinii, caută prin echilibru şi prin ordine să se opună dezordinii şi a tot ceea ce este confuz. Dominanta Am arătat că unitatea în arhitectură se realizează când elementele sunt într-o strânsă legătură unele cu altele şi pe de altă parte, nu poate exista fără varietate. Expresia cea mai vie a varietă•ii este contrastul pe care l-am analizat ca fiind varietatea maximă în limitele unită•ii. De asemenea, opusul varietă•ii este uniformitatea care este incompatibilă cu unitatea, dintre elemente uniforme nu poate lua naştere un întreg. Expresia cea mai înaltă a uniformită•ii este monotonia. Iată deci că pentru accentuarea varietă•ii şi înlăturării uniformită•ii sau a monotoniei dintr-o compozi•ie, arhitectul trebuie să realizeze o dominantă compozi"ională care rezultă de cele mai multe ori din însăşi programul dat prin tema de arhitectură care fixează func•iunile şi determină o succesiune a elementelor componente în raport cu rolul şi importan•a lor. De aceea, prin compunerea fa•adelor unei clădiri, arhitectul poate exprima imaginea arhitecturală corespunzătoare dominantei func•ionale din interiorul unei clădiri.

ex: cupola bazilicii Sf. Petru - Roma De asemenea în complexele arhitecturale mai ample, ce ocupă lungimi mari, este posibilă apari•ia unui centru compozi•ional important care să le subordoneze pe cele mai secundare. Metodele prin care o dominantă poate fi scoasă în eviden•ă (articulată) sunt: 1. Claritatea volumetrică. Un volum poate fi scos în eviden•ă când simultan se percep la acel volum un număr mai mare de fe•e. Când se percepe doar o singură fa•ă, volumul nu are umbre su-


ficiente şi ca atare nu este scos în eviden•ă. 2. Exprimarea volumului func•ie de lumină. Când fe•ele volumului sunt luminate uniform, volumul nu poate fi clar perceput. Cel mai bine este când există un contrast între o fa•ă şi alta, între lumină şi umbră. Totuşi gradul de contrast are limitele sale, fiindcă dacă contrastul este prea mare, legătura dintre fe•e se distruge şi volumul nu apare ca un obiect unitar. De asemenea culoarea şi natura suprafe•elor influen•ează în mod analog iluminarea. 3. În afară de aceste condi•ii claritatea volumului depinde de caracterul divizării suprafe•ei şi masei. Pot fi divizări orizontale, verticale, ambele influen•ând caracteristica suprafe•ei, care va scoate în eviden•ă caracterul întregului volum. Divizarea volumului poate merge atât pe linia divizării suprafe•ei cât şi pe linia divizării întregii mase, fiind posibilă şi combinarea lor. Toate aceste condi•ii oferă arhitectului posibilită•i pentru alegerea formei care va trebui să domine fa•ă de restul elementelor din ansamblul arhitectural. Dominanta fiind trăsătura esen•ială a compozi•iei arhitecturale şi o lege obiectivă a compozi•iei care se poate defini astfel: “Satisfacerea nevoii de exprimare clară şi direct a ideilor principale prin importan•a lor de mărime, de direc•ie, de tratare în vederea subordonării tuturor celorlalte elemente ale compozi•iei arhitecturale pe baza unei juste dozări.” Horia Maicu Bazele compozi•iei arhitecturale SIMETRIA În antichitatea greacă în•elesul cuvântului simetrie era complet diferit fa•ă de cel din zilele noastre, simetria la greci exprimând propor•ie şi armonie. În în•elegerea actuală şi modernă, prin simetrie se în•elege o repetare exactă dar inversată a unui element sau un grup de elemente fa•ă de un ax, imagine în oglindă.

Există de fapt două sensuri de a privi no•iunea de simetrie: un sens limitat geometric şi un alt sens mai larg aşa cum a fost privit în antichitatea greacă. În sens geometric, simetria se mai defineşte ca fiind echidistan•a punctelor unei figuri plane sau volumetrice fa•ă de unul sau mai multe axe de simetrie. Având însă în vedere varietatea figurilor geometrice unele mai compacte iar altele mai pu•in adunate este normal ca în mod corespunzător şi simetriile pot fi la fel absolute sau relative. După defini•ia dată simetriei, toate figurile geometrice regulate fie plane fie poliedre sunt simetrice.

Pătratul, pentagonul, hexagonul sunt figuri geometrice regulate dar şi exemple de simetrii plane absolute, ele respectând regula de repetare exactă şi echidistantă a tuturor punctelor fa•ă de un ax sau a mai multor axe de simetrie.


Poliedrele regulate se înscriu în no•iunea de simetrie absolută în toate cele trei dimensiuni. Simetria geometrică absolută în plan apare de foarte multe ori în compozi•ia arhitecturală care rezultă firesc din tema program, simetriile absolute putând fi binevenite. Când însă programul este for•at iar planul a fost făcut numai de dragul simetriei, această rezolvare nu-şi mai justifică existen•a, o astfel de construc•ie putând fi socotită un exemplu de formalism. Planul unui templu antic de tip tholos – Templul Vestei din Roma – este o reuşită arhitecturală din acest punct de vedere, forma lui simetrică fiind în acord cu func•iunea, cea a adăposti în cela circulară o statuie. În schimb planul Vilei Caprarola, operă a marelui arhitect renascentist Vignola care este un exemplu de simetrie absolută a unei construc•ii de locuin•ă care imită for•at planul în stea a unei cetă•i medievale, din care motiv această vilă este socotită un exemplu al manierismului în arhitectură. Tot în acelaşi păcat a căzut şi celebrul arhitect Andrea Palladio când a realizat la Vicenza în 1550 Villa Capra (Rotonda), plan de forma unui pătrat dar care are pe toate laturile patru intrări tratate identic cu un portic încoronat de un fronton la fel ca la templele antice greceşti. Elementele unui plan simetric sunt în echilibru fa•ă de un punct central care poate fi un obiect (o statuie), o suprafa•ă (peliculă de apă), o linie (peluză de flori) sau o zonă de folosin•ă (stradă, bulevard, oglindă de apă).

În programele complexe de arhitectură care duc la compozi•ii cu propor•ii mari cu una sau mai multe axe de compozi•ie, a urmări simetria geometrică absolută devine un non sens. Aceste compozi•ii conduc la aspecte for•ate care sacrifică mai degrabă func•ionalitatea decât să o ajute. Tot în cazul simetriei geometrice, am spus că mai poate exista şi simetria relativă în cazul căreia nu este necesară o similitudine a tuturor elementelor şi tocmai pentru că nu este atât de rigidă, câmpul de utilizare în arhitectură a acestei simetrii este mare, rezolvările fiind foarte variate.


Spre exemplu planul Templului Karnak – Egipt din 1600 Î.e.n., planul Bazilicii Ulpia Traiana – Roma, biserica paleocreştină Sf. Constan•a – Roma sau catedrala Saint-Julien Fran•a sec. XII, construc•ii din diverse epoci, foarte diferite ca aspect formal, dovadă a posibilită•ilor mult mai mari a simetriei relative în compunerea unor idei compozi•ionale. Cu toată varietatea compozi•ională alcătuită pe baza simetriei relative, planul simetric supune întreaga schemă unei rigidită•i formale. Totuşi, uneori un plan simetric poate da un accent suplimentar sau altfel spus un obiect poate fi scos în eviden•ă mai bine folosind simetria. “Formele simetrice ale planului, dacă sunt manevrate cu dibăcie pot fi folosite pentru a dramatiza o idee şi a evoca în om un sim• al disciplinei, al ordinii înalte, al magnificului, a for•ei, monumentalită•ii şi chiar perfec•iunii.” Johnormsbee Simonds “Arhitectura peisajului” Trebuie să mai ştim însă că un plan simetric trebuie să expime o func•iune simetrică, planul simetric nu se potriveşte acolo unde există o ambian•ă organică, fiindcă planurile organice presupun libertate, în astfel de ambian•e omul este liber, mai mult, este stăpân pe el şi aceasta ar fi una din cele mai mari erori în organizarea unui plan, când o func•iune asimetrică este for•ată a se înscrie într-o compozi•ie simetrică. Este absurd să descoperi o func•iune importantă a unei clădiri cum ar fi o sală de conferin•e echilibrată for•at cu ceva lipsit de importan•ă şi asta numai de dragul simetriei. Tot la fel de incorect este a masca o func•iune numai de dragul de a ne conforma despotismului simetriei. Trebuie să mai •inem cont că atunci când proiectăm un ansamblu arhitectural prea întins care nu poate fi în realitate cuprins într-o singură privire, deci nu poate fi perceput în totalitatea lui planimetrică, func•ională, volumetrică şi unitară, să ştim dinainte să renun•ăm la partiuri simetrice pentru că un asemenea partiu nu poate avea calită•i, construc•ia nu va fi reuşită. Un alt aspect negativ al simetriei, care poate fi văzut adeseori, este când un plan poate fi văzut în întregime deodată, cauză care îl face extrem de static, iar odată văzut interesul dispare, există dezavantajul monotoniei, dacă este văzut prea des şi timp îndelungat. Simetria, când este aplicată inteligent şi este adecvată programului dat, poate inspira o for•ă unică şi irezistibilă. Am mai spus că în lumea Greciei antice, cuvântul simetrie este sinonim cu frumos şi avea sensul de formă plăcută şi frumoasă. Acest lucru se întâmplă şi astăzi datorită faptului că simetria implică ordine în schema lucrurilor, că este uşor în•eleasă şi poate de aceea este agreată de om. Poate deoarece cuvântul simetrie a început să fie asociat cu claritatea, ritmul, echilibrul, stabilitatea şi unitatea care sunt însuşiri pozitive sau poate fiindcă omul însuşi este simetric. Un alt exemplu ce merită a fi comentat aici este lucrarea arh. Radu Mihăilescu ce a câştigat premiul de excelen•ă la sec•iunea arhitectură în cadrul anualei timişorene de arhitectură 2010, proiect denumit Octogon.


Ansamblul reziden•ial este constituit din şase duplexuri cuplate amplasate într-o parcelare recent realizată în oraşul Timişoara în zona arterei de penetra•ie dinspre Arad. Pe un teren alcătuit din două parcele, de formă aproximativ pătrată se propune un sistem fundătură (cul-de-sac). Accesul în cele şase unită•i se realizează dintr-o curte plasată în centrul de greutate al terenului în jurul căreia se desfăşoară radial locuirea. Sistemul favorizează parcelarea terenului neconstruit astfel încât fiecare locuin•ă să beneficieze de o mică grădină. Simetria aproape absolută în exemplul acesta este utilizată extrem de inteligent. Într-o societate care este bazată pe consum şi în care eficien•a este un scop în sine, tema program asta solicita, şi anume utilizarea cât mai eficientă a unui teren pentru a ob•ine un număr cât mai mare de module de locuit de tip casă cu curte. Este adevărat că obiectul în sine este unul introvertit şi nu ştim în ce măsură putem vorbi de a răspunde la un context dat, pentru că în situa•ia existentă, nu vorbim de o re•ea urbană, de un •esut urban cu caracter conturat. Christopher Alexander în cartea sa The Timeless way of building ne ridică o problemă delicată şi anume ce face ca o arhitectură să fie bună sau rea. Nu există există foarte multe diferen•e obiective. Asta pentru că acea calitate care face diferen•a nu poate fi numită. Aşa cum mul•i oameni nu reuşesc să fie sinceri cu ei înşişi (şi pentru mul•i asta e problema centrală a vie•ii), când întâlneşti o persoană sinceră, te sim•i parcă mai “real“ decât al•i oameni. Aceeaşi calitate trebuie să o con•ină şi arhitectura. O arhitectură nu poate rezolva tot, însă poate rezolva şi trebuie să-şi propună să rezolve foarte bine tema ei centrală. Şi mai adăug o altă calitate de bază, esen•ială anume şi aceea a durabilită•ii. ASIMETRIA “Se ştie că vechii greci au folosit simetria numai atunci când au considerat că este cazul: ei nu au folosit simetria fără justificare şi n-au folosit niciodată simetria în planurile de sistematizare. Aceste planuri au fost întotdeauna concepute în spa•iu”. Eliel Saarinen La ansamblurile mari, nu numai din cauza amplorii programului, dar şi cauza dimensiunilor, ale desfăşurării ansamblului, o simetrie ar putea fi greu de sesizat. În natură rareori putem găsi simetrii, elementele naturii fiind în rela•ii de asimetrie. De aceea o proiectare asimetrică va elibera planul de rigidită•ile simetriei, fiecare suprafa•ă, fiecare volum putând fi dezvoltat astfel încât să respecte calită•ile peisagistice naturale, urmărind un aspect pitoresc legat de natura unui loc şi a programului. La o proiectare asimetrică, circula•iile sunt mai normale, mai libere, imaginile sunt de o varietate infinită. Asimetria este mai subtilă, mai spontană, mai reconfortantă, mai interesantă şi mai umană. În cazul compozi•iilor simetrice am văzut că suntem dirija•i pas cu pas de-a lungul întregului ax, pe când compozi•ia asimetrică ne lasă să descoperim liber ce este frumos în tot ansamblul. Dacă proiectarea simetrică nu se poate integra în peisaj decât atunci când îl distruge, o proiectare asimetrică nu va disturba natura, deoarece ea se dezvoltă în afinitate cu ea. Proiectarea organică, cu planurile ei libere se face de obicei asimetric. Un asemenea plan este expresiv ca func•ie şi realizează maximum de armonie. Ca să în•elegem valoarea cuvântului organic trebuie să ne gândim la orgnanism, la func•ia de creştere şi dezvoltare, la formă, cuvinte care sugerează nişte for•e vii,care modelează organul din interior spre exterior pe măsură ce se dezvoltă. “Arhitectura nu este o artă, ci o func•ie organică. Ea creşte pe sol asemenea animalelor şi plantelor, ea este o func•ie a orânduirii sociale.” Fernard Leger Asimetria trebuie să fie bine echilibrată prin cunoaşterea profundă a condi•iilor şi efectelor pe care le comportă compunerea maselor şi detaliilor. Dacă în geometrie echilibrul simetric este uşor de în•eles datorită maselor egale şi similare care sunt echilibrate de fiecare parte a unei axe optice, în natură găsim rareori elemente ale peisajului echilibrate de fiecare parte a unei linii de vedere - figurile A şi B. De aceea asimetria şi echilibrul ei sint mai greu de intuit. Deoarece nu apare la prima vedere se mai numeşte şi echilibru ascuns care se realizează prin mase nesimilare şi inegale care stau fiecare de-o parte şi de alta axei optice, dar care sunt totuşi echilibrate - figurile C şi D.


Orice proiectare asimetrică care este lipsită de echilibru este dezordonată şi neplăcută. În natură găsim echilibrul ascuns. Orice peisaj este socotit plăcut privirii ce dovedeşte că este ehilibrat. Dar cum pot fi toate peisajele echilibrate? Sigur, aceasta depinde de felul fiecăruia de a şti să găsească echilibrul în peisaj, depinde de felul în care fiecare este în stare să facă asocia•ii între diferite elemente, eliminând cu ochii min•ii tot ce tulbură acest echilibru. De aceea, proiectarea asimetrică pune omul în cea mai strânsă armonie cu natura. Asimetria este foarte potrivită pentru o proiectare urbană la scară mare. Cele mai reuşite pie•e ale Europei sunt asimetrice - ex. P-•a San Marco Dintre operele clasice cea mai tipică construc•ie asimetrică este Erechteionul de pe Acropola Atenei.

Fiecare fa•adă se compune atât frontal cât şi în plan după simetria cea mai categorică, în timp ce gruparea acestor elemente constructive ale ansamblului sunt dominate de principiul asimetric. Reuşita acestei asimetrii a rezultat din genialitatea cu care a fost interpretat programul dat. Templul a fost destinat pentru două zeită•i: Atena Polias şi Poseidon – Erechteu, deci normal s-au realizat două temple lipite. Arhitectul grec Philokles care l-a construit între 421-405 î.e.n. a în•eles condi•ia grea dată de program, apoi, în plus, terenul foarte accidentat i-a îngreunat sarcina. Dar din toate acestea a tras numai foloase. A înlăturat de la bun început simetria globală care mai mult ar fi încurcat lucrurile şi a rezolvat sublim o solu•ionare asimetrică. “Goana după proiectarea simetrică ce a caracterizat Renaşterea a avut prea pu•ină logică de plan. Mult prea de a apărut simetria numai de dragul simetriei, constiuind o încorsetare în dispozi•ii geometrice lipsite de sens a peisajului natural şi a celui construit. Proiectarea simetrică este săracă şi sterilă în compara•ie cu libertatea şi bogă•ia de varietate a asimetriei.” Johnormsbee Simonds “Arhitectura peisajului” Formele rezultate din arhitectura asimetrică, crescute organic, sunt unice, specifice operei şi sitului, bogate şi imprevizibile ca via•a însăşi. Asimetria este deosebit de complexă datorită organizării spa•iale dezvoltate după libera imagina•ie, structurii şi alegerii materialelor, raporturilor func•ionale cu alte elemente ale ansamblului. Sigur în practica de proiectare se pot întâlni şi imagini şi sisteme mixte, în compozi•ii unde simetria şi asimetria sunt astfel conjugate, înât la final să se ob•ină un plus de varietate. La toate acestea se folosesc legile şi principiile echilibrului şi armoniei.


curs 1 GENERALIT

Iă–ăDEFINI IAăARHITECTURII

PaulăSouriană(ălozofăfrancez)ă:”Nimicănuăesteăl satălaăvoiaăîntâmpl rii,ătotulăesteăjustiăcat,ăutil,ătotulăseă îndreapt ăspreărezultatulăurm rit.ăFrumuse eaăsuprem ,ăcapodoperaăartistic ,ăstr lucitaămanifestareă aăgeniuluiăesteăînăacelaşiătimpătriumfulăra iunii”. Fenomenulăarhitecturalăesteăînăesen ăunăactădeăcultur ăuman . Înăuneleădic ionareăarhitecturaăesteădeănit ăastfel: “Formaă ceaă maiă general ă şiă maiă cuprinz toareă deă organizareă aă spa iuluiă urm rindă rezolvareaă echitabil ,ăarmonioas ăaăfunc iilorăcomplexe,ămultilaterale”. “Arhitecturaăesteăştiin aăşiăartaădeăaăconstrui”. Goethe spune: ”Arhitectura esteămuzic ăîncremenit ”. VictorăHugo:ă”Arhitecturaă esteă Mareaă Carteăaăumanit ii,ă expresiaăprincipal ăaăomuluiăînădiferiteleă saleăst riădeădezvoltare,ăăeăcaăfor ,ăăeăcaăinteligen ”,ă“esteăistorieăpietriăcat ” GeorgeăC linescu:”Unaădinăarteleăceleămaiăpure,ăal turiădeămuzic ăşiăpoezie,ăăindc ăeaăcreaz ăoă suprastructur ăşiăcaăs ănuăseăîn eleag ăgreşit,ăînăsensulăidealiz rii,ăoă contranatur ăînămijloculănaturii”. Arhitecturaăesteădeănit ăcaăoădisciplin ădeăsintez ăcareăincludeăpeălâng ădisciplineleătehnico-ştiin iăceă şiălaturaăartistic . Pentruăaăîn elegeăceăesteăartaăarhitecturiiătrebuieăs ăneăpunemăproblemaăcareăesteărolulăarhitectului:ă ”esteăcreatorulăunuiămediuădeăvia ,ăcreatorulăuneiălumi”. Deăni iiădeălucru Theoria (gr.) ţăprivire,ăcontemplareădeălaădistan ăaărealit ii. Teoria Arhitecturii ţăunădiscursăasupraăpracticiiăşiăproduc ieiădeăarhitectur ,ăcare,ăînăvirtuteaănaturiiă saleăspeculativeăşiăanticipatoare,ăseăocup ănuănumaiădeărealiz ri,ădarăşiădeăconcepte,ăprincipii,ădirec iiă sauăinten ii,ădeărela iaădintreăarhitectur ăşiănatur ,ăcultur ,ăsocietate,ătehnologie,ăprecumăşiădeădeănireaăpropriu-zis ăaăarhitecturiiăcaădisciplin ,ăcuăoriginile,ăinstrumenteleăşiăscopurileăsale. Înăuneleădic ionareăarhitecturaăesteădeănit ăastfel:ă“Formaăceaămaiăgeneral ăşiămaiăcuprinz toareădeă organizareăaăspa iuluiăurm rindărezolvareaăechitabil ,ăarmonioas ăaăfunc iilorăcomplexe,ămultilaterale”. “Arhitecturaăesteăştiin aăşiăartaădeăaăconstrui”. Goetheăspune:ă”Arhitecturaăesteămuzic ăîncremenit ”. VictorăHugo:ă”Arhitecturaă esteă Mareaă Carteăaăumanit ii,ă expresiaăprincipal ăaăomuluiăînădiferiteleă saleăst riădeădezvoltare,ăăeăcaăfor ,ăăeăcaăinteligen ”,ă“esteăistorieăpietriăcat ”. GeorgeăC linescu:”Unaădinăarteleăceleămaiăpure,ăal turiădeămuzic ăşiăpoezie,ăăindc ăeaăcreaz ăoă suprastructur ăşiăcaăs ănuăseăîn eleag ăgreşit,ăînăsensulăidealiz rii,ăoă contranatur ăînămijloculănaturii”. Arhitecturaăesteădeănit ăcaăoădisciplin ădeăsintez ăcareăincludeăpeălâng ădisciplineleătehnico-ştiin iăceă şiălaturaăartistic . Deănireaăarhitecturiiădinăperspectivaăcursului: Pentruăaăîn elegeăceăesteăartaăarhitecturiiătrebuieăs ăneăpunemăproblemaăcareăesteărolulăarhitectului:ă ”esteăcreatorulăunuiămediuădeăvia ,ăcreatorulăuneiălumi”. Arhitectura = nu este un produs al unui subiect creator liber de orice constrângeri ă ţănuăesteărezultatulăunorădetermin riăimediate,ăconjuncturaleă(deănatur ăfunc ional ,ăstructural ,ă comercial ,ăetc.) ă ţăunămodădeăraportareăaăomuluiălaărealitateaăînconjur toareă(darănuăoăraportareăpragmatic ,ă


utilitar ,ăasemeneaăproduc ieiădeăbunuri,ăciăunaăăăăsemniăcant ),ăînăultim ăinstan ăunămodădeăexisten ă speciăcăuman ă ţăunăactădeătransformareăaămediuluiăînconjur torăîntr-oălumeăaăomuluiăprinăinvestireaăspa iuluiă existen ialăcuăsemniăca iiăumane ă ţăunăsistemădeăformeăsemniăcanteăcuăajutorulăc roraăomulămodeleaz ăşiăremodeleaz ăexistentul Deăni iileăpropuseăcaăpremis ăaăcursuluiăsunt,ăprobabil,ăincomplete,ădat ăăindănaturaăcomplex ăşi,ă uneori,ăparadoxal ăaădisciplineiădenumiteă„arhitectur ”. Caă urmare,ă pentruăoă maiăcorect ă şiă maiă profund ă în elegereă aă acesteia,ă devineă util ă oă trecereăînă revist ăaădiferitelorăipostazeăînăcareăseămanifest . ă ă ipostazeăaleăarhitecturii:ăă -ăart ă ă ă ă ă ă -ăştiin - serviciu social ă ă ă ă ă ă -ămeşteşug ă ă ă ă ă ă -ădisciplin ăintelectual ă ă ă ă ă ă -ăactivitateăantropogenetic Arhitecturaăcaăart -ădimensiuneaăestetic ăesteăinerent ăarhitecturiiăcaădiferen ăspeciăc ăînăcadrulăcategorieiămaiălargiă aă„construc iei”ă(altfelăspus,ăcaăprincipalaădeosebireăfa ădeăconstruc iaăutilitar ) Arătecturaădifer ădeăconstruc ie.ăEsteămaiămultădecâtăsatisfacereaăunorăpureăproblemeăfunc ionale,ăaă unuiăprogram.ăÎnăacelaşiătimpăacomodeaz ăactivit iăomeneşti,ăesteăsuportăalăacestora. -ă inten iaă estetic ă seă poateă traduceă prină „expresivitate”;ă esteticulă nuă seă rezum ă laă frumos,ă ciă cuprindeă şiă alteă categoriiă (înă spe ,ă înă arhitectur :ă pitorescul,ă sublimul,ă monumentalul,ă gra iosul,ă bizarul, grotescul sau chiar urâtul) -ăarhitecturaăbeneăciaz ădeăoăcondi ieăsuperioar ăfa ădeăcelelalteăarte:ăesteăconsiderataăprimaăart ă înăordineaăexisten ei,ăreginaăşiămamaăaătuturorăarteloră(Hegel);ăsubăaspectulămimesis-uluiă(principiuă esteticăpotrivităc ruiaăartaăesteăimitareaărealit ii,ădup ăPlaton),ăarhitecturaăreproduceălegiăşiăprincipiiă universaleăprecumăpropor ionalitatea,ăsimetria,ăritmul,ărepeti ia,ăechilibrul,ăetc. -ăînăacelaşiătimpăapareăcaăinferioar ăaltorăarteădatorit ăunorăservitu iăcareăîngr descăcreativitateaă ă servitu iămaterialeă–ăsupunereaăfa ădeălegileăăzicii,ăînăprimulărândăgravita ia,ăşiăfa ădeălegit ileă materialelor ă servitu iăsocialeă–ădependen aăfa ădeăcomand ă servitu iămoraleă–ăcareă inădeăresponsabilitateaăfa ădeăsocietate -ăorigineaăetimologic ă[arthaă(lb.ăsanscrit )ăţăutilitateă+ăsemniăca ie]ădesemneaz ăartaăînăsensăgeneralăcaăutilitateăsimbolic ă(semniăcant ),ăcaăactivitateănecesar ,ăutil ăprinămenireaăeiădeăaătransmiteă semniăca ii -ăanalog,ăarhitecturaăseădeăneşteăcaăart ăaăorganiz riiăspa iuluiăşiăaăinvestiriiăluiăcuăsemniăca iiă(arhitecturaăţăconstruc ieă+ăsemniăca ie) Arhitecturaăcaăştiin -ăcaăşiăştiin ,ăarhitecturaăpresupuneăcunoaştere,ămetod ăşiăoăatitudineăbazat ăpeărigoareăşiădisciplin ă a gândirii -ă înă proiectareaă deă arhitectur ă seă iauă înă calculă şiă seă rela ioneaz ă oă multitudineă deă date,ă factori,ă determin ri,ănorme,ăprincipii,ăregulamente Arhitectulănuălucreaz ăînăvid.ăProduseleăsaleădauăsolu iiălaăproblemeleăpuseădeămediulăambiantă(socialăşiănatural)ăşiăsolu iileădateădeăelăauăun efect retroactiv. Se ajunge astfel la identiăcareaăproblemeiăşiăidentiăcareaămijloacelor. PietăHeinăunăpoetădanezăspune:ă“Artaărezolv ăproblemeleăcareănuăpotăăăformulateăînainteădeăaăăăre-


zolvate.ăFormaăîntreb riiăesteăparteăaăr spunsului”. -ălaăorigine,ăştiin aăşiăartaăsuntănediferen iate,ăuniăcateăînăcategoriileăsincreticeă(contopite,ăcareănuă seădiferen iaz )ăaleămagieiăşiămitului,ădinăcareăcuătimpulăseădesprindă(nuăîntâmpl tor,ăprimulăarhitectă cunoscut,ăImhotep,ăeraămareăpreot,ămagician,ămatematicianăşiămedic) -ă înă Evulă Mediu,ă înă modă paradoxal,ă construc ia,ă ingineriaă esteă considerat ă oă art ,ă iară ştiin aă esteă exprimareaăadev ruluiă(înătimpăceăarhitecturaăesteăconsiderat ăunăsimpluămeşteşug);ăulteriorăştiin aă seăvaălegaăexclusivădeăra iune -ăălonulăra ionalistăesteăfundamentalăpentruăarhitecturaămodern ,ădeălaăra ionalismulăstructuralăalăluiă Viollet-le-Ducălaăcelăfunc ionalistăalăşcoliiăBauhausă(dar,ădup ăcumăaădemonstrat-oăexperien aămodernismului,ăexacerbareaădimensiuniiăra ionale,ăştiin iăceăaăarhitecturiiăs-aădovedităfalimentar ). Arhitectura ca serviciu social - arhitectura nu poate exista în lipsa unei comenzi, iar arhitectul devine astfel un prestator de servicii caliăcat -ătotalitateaăcerin elorăuneiăsociet iălaăunămomentădatăînămaterieădeăspa iuăconstruităformeaz ăcomandaăsocial ,ăfactorădeterminantăpentruăfenomenulăarhitectural - aspecte ale comenzii sociale: ă 1.ăpractic-materială–ăconcretizatăînădiferiteleătipuriădeăcl diriă(numiteăşiăprogrameădeăarhitectur )ă careăr spundăuneiăanumiteăfunc iuni 2. ideal – ideologic sau cultural ă ă -ăaspectulăideologicăseărefer ăînăprimulărândălaărela iaăarhitecturiiăcuăputereaă(politic ,ă social ,ăreligioas ,ăeconomic );ăex.ăarhitecturaăregimurilorăautoritare,ăcareăimpunăunăanumităcaracteră (monumental, de prestigiu), sustinut de regula de limbajul clasic ă ă -ăaspectulăculturalăseărefer ălaăsistemulădeăvaloriăşiăreprezent riăalăunuiăgrupăuman,ălaă tradi ii,ămodădeăvia ,ăgust,ăidentitate,ămemorieăcultural ă–ădeăcareăarhitectulătrebuieăs ă in ăseamaă dac ăseăadreseaz ăaceluiăgrup -ăimportan aăraportuluiăîntreă„supunere”ăşiă„impunere”ăînărela iaăarhitect-beneăciar,ăaăcompromisuluiă care nu face rabat de la principiile profesiunii -ăarhitecturaăpresupuneăoăcreativitateădeătipăspecială(asem n toareăcuăaceeaăaăunuiăactorădeătalent),ă careănuătrebuieăs ăseăexprimeăpeăsine,ăciăs ăinterpreteze,ăînămanieraăsaăunic ,ăsemniăca iileăpropriiă unuiălocăsauăunuiăgrupăuman,ăprecumăşiăsemniăca iiăcuăvaloareăuniversal . Arhitecturaăcaămeşteşug -ăarhitectulăera,ălaăorigine,ăunăarchiă(prim,ăprincipal)ă–ătektonă(dulgher,ătâmplar),ădeciăunăşefădeăechip ,ă unămeşterăconstructor,ăstrânsălegatădeăexecu ieăşiăbunăcunosc torăalămaterialelorăşiătehnicilorăartizanaleă–ăstatutăpeăcareăîlăp streaz ăşiăînăEvulăMediu Vitruviuăaăscrisătexteădeăteoriaăarhitecturii.ăTratatulăs uă“Despreăarhitectur ”ăesteăsinguraăcarteăcareă s-aăp stratădintreănumeroaseleăopereăanticeăscriseădespreăarhitectur .ăS-aăn scutălaăînceputulăveaculuiăIăî.e.n.ăÎntregulăstudiuăVitruvianăseăbazeaz ăpeăideaăunit iiăaătreiăînsuşiriăaleăarhitecturii,ătriada: UTILITATS = UTILITATE FIRMITAS = SOLIDITATE VENUSTASăăţăFRUMUSE E Acesteaăconstituiauăcriteriulădeăbaz ăînăapreciereaăoric reiăcl diri. -ăodat ăcuăRenaşterea,ămeseriaăseăintelectualizeaz ătreptat,ăîndep rtându-seădeărealitateaăconcret ă aă formeiă construite;ă concep iaă seă separ ă deă execu ie,ă careă esteă încredin at ă uneori,ă înă perioadaă contemporan ,ăuneiăărmeăspecializate -ărezultatulăesteădatădeăinconsisten aăşiăsimplismulăcareăcaracterizeaz ădetaliileăStiluluiăInterna ională sau ale postmodernismului istoricist -ăaparăîns ,ăchiarăînăsec.ăXX,ăarhitec iăpreocupa iădeădetaliulăconstructiv,ăcareăd ăexpresivitate,ăsensă şiăordineăîntregiiăopereă(ex.ămişcareaăArtsă&ăCrafts;ăFrankăLloydăWright;ăMiesăvanăderăRoheă–ăcelebruă pentruămaxima:ăDumnezeuăseăaăaăînădetaliu;ăLouisăKahn;ăCarloăScarpa)


-ă expresiaă tectonic ,ă datorat ă materialului,ă tehniciiă sauă detaliuluiă constructiv,ă revineă înă prezentă înă for ăînăteoriaăşiăpracticaăarhitectural ă(v.ăKennethăFrampton:ăStudiesăinăTectonicăCulture);ătectonicaă nuăexprim ănumaiăpropriaăsaăproducereăşiăfunc ionare,ăciăşiărela iaăconstruc ieiăcuăcerulăşiăp mântul,ă ancorareaăeiăînărealitateaăontologic ă(ontologieţteoriaăexisten eiă-ăHeidegger) Arhitecturaăcaădisciplin ăintelectual -ăesteăoăipostaz ăcomplementar ăceleiăanterioareă-ăseăopun,ădarăseăcompleteaz ăreciprocă(idealăăindă echilibrulăperfectăîntreăceleădou ) -ăAdolfăLoos:ăarhitectulăesteăunăzidarăcareăaăînv atălatina -ăAlbertiăesteăprimulăarhitectăînăsensămodernă(deşiăcontemporan,ăînăsec.ăXV,ăcuăFillipoăBrunelleschi,ă înă esen ă ultimulă mareă constructoră gotic,ă careă lucreaz ă dupaă macheteă ină situă –ă Santaă Mariaă delă FioreăînăFloren a);ăavândăoăpreg tireăteoretic ă(drept,ăretoric ,ămatematic ),ăAlbertiăseăpreocup ădeă concep ie,ădelegându-şiădiscipoliiăpentruăsupraveghereaăexecu iei Singur ,ăRenaştereaăaădatăunăimpulsădeosebităindividului.ăMariiăarhitec iăaiăRenaşteriiăvorăreveniălaă idealulădeăcalitate.ăÎnăaceast ăperioad ăaparăşiămariiăteoreticieniăaiăarhitecturiiă(înăItalia): -Leonă BattistaăAlbertiă (1404-1472)ă practiciană teoreticiană ală arhitecturiiă “Deă ReăAediăcatoria”ă carteă directăinspirat ădinăoperaăluiăVitruviu -VignolaăGiacomoăBarozziă(1507-1586)ă“Regulileăcelorăcinciăordineădeăarhitectur ” -AndreeaăPalladioă(1508-1586)ă“Patruăc r iădeăarhitectur ”ăoăcarteăcelebr ăcareăaăavutăimportan ănuă doarăpentruădezvoltareaăarhitecturiiăitalieneăciăşiăceaăaăEuropeiădeăNord. Fran a,ăvecin ăcuăItaliaăvaăăăreceptiv ăideilorănoi.ăPhilibertădeăl’Ormeă(1510-1570)ăscoateălucr riădeă teorie: „Le premier tom de l architecture”. SecolulăalăXIX-leaămarcheaz ăunăpasăimportant:ădesp r ireaăarhitecturiiădeăinginerieăşiăînceputurileă arhitecturii moderne. Dinăaceast ăperioad ăsuntăremarcabileălucr rileăteoreticeăaleăluiăViollet-le-Ducă(1814-1879),ăarhitectă francezăceăaărestauratăunănum rămareădeămonumenteăarhitecturaleăaleăEvuluiăMediu.ăDintreălucr rileă scrise:ă“Dic ionarulăarhitecturiiăfrancezeădinăsecoleleăXI-XVI”,ă“Dic ionarulămobilierului”. Lucr riăteoreticeădeăarhitectur ăs-auăscrisămulteăînăsecolulăurm tor. Înă 1958ă Leă Corbusieră vaă scrieă “Versusă uneă architecture”ă înă careă pledeaz ă pentruă oă arhitectur ă modern ă cuă oă estetic ă careă s ărezulteădină schemaăfunc ional .ă Mareleăarchitectă franceză propuneă renun areaălaăpodoabeleăarhitecturaleă–ădecora iiădeăizăhistorizant. BrunoăZeviă1948ăscrieă:”Saperăvedereăl’architettura”ă–ăCumăs ăîn elegemăarhitecturaăînăcareăenun ă unăconceptădespreăarhitectur :ă”Arhitecturaănuăesteănumaiăoăimagineăciăesteăoărealitateăconcret ,ămediulăcreatădeăom,ăcareăcuprindeăvia aăumanit ii,ăscenaăpeăcareăseădesf şoar ăvia aănoastr ”.ăDup ă Brunoă Zeviăcomponentaă arhitectural ăcareădeăneşteăarhitecturaă fa ădeăcelelalteă arteăesteă spa iulă interior. - îndepartarea de realitate, abstractizarea formei arhitecturale atinge apogeul în cadrul modernismuluiă(interbelicăşiăpostbelic)ă–ăex.ăBrasiliaă–ăoăcompozi ieăperfect ,ădarălipsit ădeăănalitateăuman -ă dincoloă deă neajunsurileă excesiveiă intelectualiz riă aă meseriei,ă arhitecturaă r mâneă oă disciplin ă deă sintez ,ăcareăpretindeăceluiăceăoăpractic ăs ăjonglezeăcuăno iuniădinădomeniileăceleămaiădiferite:ăsociologie,ăpsihologie,ăantropologie,ăurbanism,ăălozoăe,ăestetic ,ăistoriaăartei,ăistorie,ăgeograăe,ăăzic ,ă rezisten aămaterialelor,ăinstala ii,ăeăcien aăeconomic ăetc. Arhitecturaăcaămodădeăexisten -ă component ă fundamental ă aă moduluiă deă via ,ă dimensiuneă speciăcă uman ,ă arhitecturaă esteă deănit ă deă Françoiseă Choayă (Alegoriaă Patrimoniului,ă Urbanismulă –ă utopiiă şiă realit i)ă caă activitateă antropogenetic ă(prinăcareăomulăîşiăconstruieşteălumeaăşiăseăconstruieşteăpeăsine,ătransform ănaturaă într-oălumeăaăomului);ăceeaăceătrimiteălaăconceptulădeăsemniăca ie -ăarhitecturaătrebuieăîn eleas ănuăcaăoăsimpl ăac iuneădeăorganizareăaăspa iului,ăciăcaăgestăsemniăcant,ădeăinvestireăaărealit iiăcuăcon inuturiăumane -ăMirceaăEliade:ă“oăcas ăesteăuniversulăpeăcareăomulăşi-lăconstruieşteăpentruăsine,ăreluândăcosmogo-


niaă-ăcrea iaăparadigmatic ăaăzeilor”;ăacelaşiălucruăseăpoateăaărmaăşiădespreăaşez rileăumane;ădecurgeădeăaiciădimensiuneaădemiurgic ăaăomuluiă(creatorăalălumii)ăşiăaăarhitecturiiăcaăactivitateăuman ă deănitorie -ăprinămodelareaăsemniăcant ăaăspa iului,ăomulăcreeaz ă“locuri”ă(spa iiăcalitativădiferite,ăînăcareăseă manifest ă sensibilă oă semniăca ieă existen ial ,ă simbolic ,ă ritual ă sauă social ,ă şiă nuă spa iiă adaptateă purăşiăsimpluăunorănecesit iăpractice)ă–ăpasibileăaăăăînsuşite,ăintelectualăşiăafectiv,ăaăăă„tr ite”ăînămodă autentic -ăconcluzieă:ăarhitecturaăconstituieăoăexpresieădirect ăaăprezen eiăomuluiăînălumeă-ădeciăoăimagineăaă existen eiăumane Scopulăacestuiăcursăesteăs ădeăneasc ăelementeleădeăvocabularăcareăs ăconturezeăunălimbajăcâtă maiăcomplex,ămaiăclarăşiămaiăcoerent. Arhitecturaăesteămaiămultădecâtăsimplaăsatisfacereăaăunorănevoiăfunc ionale.ăModulăînăcareăordon mă şiă aranj mă formeleă şiă spa iileă potă s ă neă inăuen ezeă comportamentul,ă st rileă şiă s ă neă comuniceă semniăca ii. Ne vom concentra eforturile pe analizaă formal ă aă arhitecturii.ă Dară nuă vomă ignoraă şiă al iă factoriă determinan iăaiăarhitecturiiăcumăarăăăcomponentaăsimbolic ăşiăpoetic . Laă felă cumă eă nevoieă s ă înve iă şiă s ă în elegiă alfabetulă înainteă deă aă alc tuiă cuvinteă şiă aă conturaă ună vocabular,ă trebuieă s ă în elegiă regulileă gramaticiiă şiă sintaxaă înainteă deă aă faceă propozi ii,ă trebuieăs ă în elegemăprincipiileăcompozi ieiăînainteădeăaăscrieăpoeme,ăeseuriăsauăromane.ăLaăfelăesteănecesară s ăcunoştiăelementeleădeăbaz ăaleăformeiăşiăspa iuluiăşiăs ăîn elegiăcumăpotăăămanipulateăşiăorganizateăînădezvoltareaăunuiăconcept,ăînainteădeăaăjonglaăcuăsemniăca iiăcomplexe. Vomăabordaăarhitecturaăcaălimbajănaturalăşiăcaăunăfaptăra ional,ăadic ăpeăscurtăform ăşiăstructur . Cursulătrateaz : MORFOLOGIA – masiv, scheletal, mixt, elemente de limbaj - morfeme (coloana, slâlp, perete, scar ,ăsol,ăplafon,ăacoperiş)ăşi SINTAXAă–ăelementeădeăcompozi ie,ăpropor iiăşiăsc riăarhitecturale,ăprincipiiădeăcompozi ieă adic ămorfemeleăînl n uiteăînăpropozi iiăşiăfraze. Scopulănostru:ărecunoaştereaăelementelorăbaziceăarhitecturaleădeăform ăşiăspa iu,ăîn elegereaămoduluiăcumăpotăăeăleămanipulateădezvoltândăunăconceptăcaăr spunsălaăoăproblem ,ărealizareaăimplica iiloră vizualeăşiădeăalt ănatur ăînăimplementareaăuneiăsolu iiăarhitecturale.ăVomăraănaăconceptulădeăform ă şiăspa iu,ăîn elegându-leăprinăprismaăgeometrieiăesen ializate,ăintroducândăconceptulădeăordine.ă

ELEMENTE ARHITECTURALE ă ă

ă ă

ă

ă

→seăexperimenteaz ă ă ă ă ă ă prinămişcareăăă ă ă ă înăspa iu-timpă

ă ă ă

ARHITECTURAă ă ă ă ă

ă

ă

Spa iuăă Structur ă Închidere ă

ă

structur ăorganizatoric ,ărela ii,ăierarhii imagineăformal ,ădeăni ieăspa ial calit iăaleăformei,ătexturii,ăculorii,ăsc riiăşiăpropor iei,ăcalit ileăă suprafe ei,ăcol uriăşiădeschideri lumin ,ăimagine,ăfocusăşiăsunet apropiereăşiăintrare conăgura iaătraseuluiăşiăaccese secven eăspa iale


→seărealizeaz ă

prinătehnologieă

ă

ă

ă

ă

ă

→acomodeaz ă

unăprogramă ă

ă

ă

ă

ă

ă

ă

ă

ă

→compatibil ăă

ă

ă

ă

cerin eleăutilizatorului,ănevoiăşiăaspira ii factori socio-culturali factori economici restric iiălegale precedent istoric

ă ă ă

ă ă ă

ă ă ă

ă

sităşiăambient climat:ăsoare,ăvânt,ătemp.,ăprecipita ii geograăe:ăsol,ătopograăe,ăvegeta ie,ăap calit ileăsenzorialeăşiăculturaleăaleăloculuiă

FIZICE ă Form ăşiăspa iuă ă ă solidăşiăvidă ă ă ă Interiorăşiăexterioră ă

ă ă ă

ă ă ă

sistemeăşiăorganiz riăaleăspa iului, structurii, închiderii

ă ă ă

ă ă ă

ă ă ă

cuăcontextulă ă

structur ăşiăînchideri comfort ambiental s n tate,ăsiguran ăşiăbun stare durabilitate

ă ă ă

Structuri de ORDINE

PERCEPTUALE ă Percep ieăsenzorial ă ă ă ă Recunoaştereăaăelementelorăăziceă ă de-aălungulăuneiăexperien eătemporaleăă ă secven ialeă ă ă ă ă ă

ă

ă

ă

ă

ă

ă

CONCEPTUALE ă Nivelulădeăîn elegereăalărela iilorăă ă ă ordonateăîntreăelementeăşiăsitemeleăă ă caseiăşiăr spunsulălaăsemniăca iaăăă ă peăcareăoăevoc ă ă ă ă

apropiereăşiădep rtare intrareăşiăieşire mişcareăproprieăprinăsuccesiuneaădeăspa ii func ionareaăspa iilorăîmpreun ăcuăactivit iileădinăele calit iăaleăluminii,ăculorii,ătexturii,ăimaginii,ăacusticii

imagini structuri semne simboluri

Ordineaăînăarhitectur ăesteăcreat ăcândăorganizareaăp r ilorăfaceăvizibilăsistemulălorădeărela ionareăşiă structuraălorăcaăunăîntregă(ordineăconceptual ). Putemăconcluzionaăprinăurm toareaăschem ă ă ă ăăăăăSPA IU ă ă ă ă │ ă ă ă ă │ ă ă ă ă │ FUNC IUNEă------------------│---------------------FORMA ă ă ă ă │ ă ă ă ă │ ă ă ă ă │ ă ă ă ă │ TEHNOLOGIE CONTEXT


Organizări ale formei şi spaţiului

Curs 1-2

Puţine clădiri sunt constituite de un spaţiu solitar (singur). În general clădirile sunt compuse dintr-un număr de spaţii ce sunt intercalate prin proximitate, în mod funcţional sau prin căi de circulaţie. Acest capitol se referă la relaţiile spaţiilor între ele, organizate coerent în structuri formal-spaţiale. Relaţii spaţiale elementare Spaţiu în spaţiu

Spaţii întrepătrunse

Spaţii adiacente

Spaţii unite printr-un alt spaţiu

1. Spaţiu în spaţiu Un spaţiu mai mare poate înveli şi conţine un spaţiu mai mic. Continuitatea vizuală şi spaţială dintre ele poate fi realizată dar spaţiul mai mic conţinut depinde de cel mare în relaţia lui cu exteriorul. În cadrul acestui tip de relaţie spaţială, spaţiul mai mare conţinător serveşte ca şi câmp tridimensional pentru spaţiul conţinut de el. Pentru ca acest lucru să fie perceput, trebuie să existe o clară diferenţă de mărime între cele două spaţii (raportul clar figură/fond). Dacă spaţiul conţinut creşte în mărime, spaţiul mai mare îşi pierde caracterul conţinător. În final, dacă spaţiul conţinut creşte şi mai mult, spaţiul rezidual din jurul său devine prea comprimat pentru a mai servi ca spaţiu învelitor. Devine mai degrabă o învelitoare iar conceptul se pierde. Dacă spaţiul conţinut are aceeaşi formă ca şi conţinătorul, el poate avea altă orientare (în scopul accentuării sale); în acest caz se creează o grilă secundară, rezultând în jur spaţii reziduale dinamice. Spaţiul conţinut poate diferi ca formă de cel conţinător, întărindu-i astfel imaginea de obiect independent. Acest contrast formal poate indica o diferenţă funcţională între cele două spaţii sau importanţa simbolică a celui conţinut.


Casa Moore, Orinda, California, 1961, Charles Moore

wHY Architecture - Culver City, California, USA, 2008 - galerie de artă, cafenea, magazin

Casa em Brejos de Azeitao, Setubal, Portugalia, Aires Mateus, 2000-2003

3deluxe architects, Leonardo Glass Cube - Bad Driburg, Germania 2008 Rezultatul procesului de proiectare este un concept ce intergrează şi combină architectura, designul de interior, designul grafic şi arhitectura de peisaj într-un obiect complex d.p.d.v. estetic.

Glass House, New Canaan, Connecticut, 1949, Philip Johnson

Radu Mihăilescu, Casa Herczeg din Timişoara


2. Spaţii întrepătrunse O relaţie spaţială de întrepătrundere constă în două spaţii a căror câmpuri se suprapun, formând o zonă (câmp) comună. Porţiunea întrepătrunsă poate aparţine în mod egal ambelor spaţii. Porţiunea comună poate fuziona cu unul dintre spaţii devenind o parte integrată a volumului său. Porţiunea comună îşi poate dezvolta propria sa integritate ca spaţiu de legătură.

Plan pt. Sf. Petru, Roma, 1506-1520, Donato Bramante&Baldasare Peruzzi

Biserica Pilgrimage, Vierzehnheiligen, Germania, 1744-72, Balthasar Neumann

Vila Baizeau la Carthage, Tunisia, 1928, Le Corbusier


3. Spaţii adiacente Asociere prin adiacenţă este tipul cel mai comun de relaţie spaţială. Permite fiecărui spaţiu o bună definiţie şi să răspundă fiecare în parte în mod corect necesităţilor funcţionale sau simbolice.

Gradul de continuitate vizuală şi spaţială dintre cele două spaţii adiacente va depinde de natura planului ce le leagă şi le desparte în acelaşi timp. Acest plan separator poate: - limita vizual şi fizic accesul dintre cele două spaţii adiacente, întărind individualitatea fiecărui spaţiu, acomodând diferenţele dintre ele

- să apară ca un plan de sine stătător într-un singur volum spaţial

- fi definit cu un rând de coloane ce permite un mare grad de continuitate vizuală şi spaţială între cele două spaţii

- fi implicit printr-o schimbare de nivel, o articulaţie de suprafaţă între cele două spaţii.

Ultimele trei exemple pot fi înţelese ca şi volume singure ce sunt divizate în două zone intercalate.

proiect de pavilion, sec 17, Fisher von Erlach

Mies van der Rohe, pavilionul Germaniei, Barcelona, 1929, reconstruit 1983-83, peretele (din onix) ca un element în jurul căruia curge spaţiul


Chiswick House, Chiswick, Anglia, 1729, Richard Boyle cunoscut ca Lord Burlington&William Kent, stil palladian Spaţiile sunt individualizate prin mărime şi formă. Pereţii ce le închid îşi adaptează forma pentru a acomoda diferenţele dintre spaţiile adiacente.

Lawrence House, Sea Ranch, California, 1966, MooreTurnbull/MLTW 3 spaţii – livingul, căminul şi sufrageria definite prin schimbări ale nivelului pardoselii, ale înălţimii tavanului, a calităţii luminii şi a priveliştii.

Roland Rainer, 1950/54, own house in Engelbrechtweg, Vienna spaţiul livingului este despărţit de cel al bibliotecii printr-o schimbare de nivel


4. Spaţii legate printr-un spaţiu comun Două spaţii separate de distanţă pot fi relaţionate printr-un al treilea – spaţiu intermediar. Relaţia dintre cele două spaţii va depinde de natura celui de-al treilea cu care au o relaţie comună. Spaţiul intermediar poate diferi ca formă, orientare, pentru a exprima funcţia de legătură. Cele două spaţii împreună cu cel de legătură pot fi echivalente ca şi configuraţie, mărime şi formă, generând o secvenţă liniară de spaţii. Spaţiul intermediar poate deveni el însuşi un spaţiu liniar ca formă, legând două spaţii care sunt distanţate unul de celălalt sau poate lega o serie de spaţii ce nu au o relaţie directă unul cu celălalt. Spaţiul intermediar poate, dacă este suficient de mare, să devină spaţiul dominant în cadrul relaţiei, fiind capabil a organiza un număr de spaţii în jurul său.

Forma spaţiului intermediar poate fi determinată doar de forma şi orientarea celor două spaţii pe care le corelează.

One-half house (proiect), 1966, John Hejduk

Murray Cockburn Partnership - Kohara Lodge Arthurs Point, Queenstown, New Zealand

Casă în Moledo, Portugalia, 1998 - Eduardo Souto de Moura secvenţă liniară de spaţii legate de sp. de circulaţie - cu temă, se foloseşte granit natural, relaţie dialectică între arh. şi natură


Organizări spaţiale În acest capitol se va vedea felul în care pot fi aranjate, organizate spaţiile unei clădiri. Într-un program specific al unei clădiri există numeroase cerinţe ale diferitelor tipuri de spaţii. Pot apărea cerinţe ale spaţiilor precum: acestea au funcţiuni specifice ce necesită forme specifice acestea sunt flexibile ca folosinţă, putând fi manipulate liber spaţiile sunt singulare şi unice ca funcţiune sau semnificaţie în cadrul organizării clădirii spaţiile au funcţiuni similare, putând fi grupate într-o aglomerare funcţională sau o repetiţie liniară necesitatea expunerii exterioare pentru lumină, ventilaţie, privelişte sau acces la spaţii exterioare segregarea în scopul intimizării uşor accesibile Maniera în care aceste spaţii sunt aranjate poate clarifica relativa lor importanţă şi rolul simbolic şi funcţional într-o clădire. Decizia în privinţa tipului de organizare spaţială va depinde de: - Cerinţe ale programului, precum: proximităţi funcţionale, cerinţe dimensionale, clasificări, ierarhii ale spaţiilor, cerinţe legate de accese, lumină şi privelişti – deschideri - Condiţii exterioare ale sitului care pot limita forma şi creşterea organizării spaţiale sau care pot încuraja organizarea să se adreseze unor anumite structuri ale sitului sau să se îndepărteze de altele. Fiecare categorie de organizare spaţială este introdusă printr-o prezentare a caracteristicilor formale, a relaţiilor spaţiale şi a răspunsurilor contextuale ale organizării. Fiecare exemplu ar trebui studiat în termeni de: Ce fel de spaţii sunt acomodate şi unde? Cum sunt ele definite? Ce fel de relaţii sunt stabilite între spaţii şi între ele şi exterior? Cum se intră şi ce fel de configuraţie are circulaţia? Care este forma exterioară şi cum răspunde ea la cerinţele contextului său?

Tipuri de organizări spaţiale 1. Centrale: un spaţiu central, dominant, în jurul căruia există grupate un număr de spaţii secundare

2. Liniare: o secvenţă liniară de spaţii repetitive

3. Radiale: un spaţiu central din care se întind radial organizări liniare

4. Aglomerate: spaţii grupate prin proximitate sau printr-o caracteristică vizuală sau de relaţie

5. Reţea (grilă) spaţii organizate în câmpul unei grile structurale sau de altă natură (tridimensionale)


Organizări spaţiale centrale O organizare de tip centralizat este o compoziţie stabilă, centralizată, care constă într-un număr de spaţii secundare grupate în jurul unui spaţiu mai mare, dominant, poziţionat central. Spaţiul central, unificator al organizării este în general regulat ca formă şi suficient de mare pentru a aduna în jurul său un număr de spaţii secundare.

Spaţiile secundare pot fi echivalente ca funcţiune, formă şi mărime şi pot crea o configuraţie generală regulată geometric şi simetrică după două sau mai multe axe. (biserică ideală, Leonardo da Vinci) Spaţiile secundare pot fi diferite ca formă sau mărime, ca o rezultantă a cerinţelor de funcţiune, importanţă relativă sau contextuală. Această diferenţiere între spaţiile secundare permite formei centralizate a se adapta la diferite constrângeri ale sitului. (San Lorenzo Maggiore, Milano) Cu toate că forma unei organizări de tip central este în mod inerent nondirecţională, condiţiile de apropiere şi intrare (acces) specifice se materializează în modul de amenajare exterioară şi prin articularea unuia dintre spaţiile secundare ca spaţiu de intrare. Schema de circulaţie într-o organizare centrală poate fi ca formă: - radială - circulară - spirală În fiecare caz aproape, schema se va termina, se va încheia în spaţiul central. Organizările centrale ale căror forme sunt relativ compacte şi regulate geometric pot fi folosite la: - stabilirea unor “locuri” sau “puncte” în spaţiu - terminarea de compoziţii axiale - slujesc ca obiecte - formă într-un câmp definit sau volum al spaţiului

Planuri centralizate: biserica ideală, schiţe de Leonardo da Vinci, 1490


Palazzo Farneze Caprarola, 1547-49, Giacomo da Vignola

plan (prima versiune) Sf. Petru Roma, Donato Bramante, 1503

sala de congrese Dacco Bangladesh, 1962, Louis Kahn

Villa Capra "Rotonda", 1552-70, Andrea Palladio

Hagia SoďŹ a, Constantinopol, 532-537

San Lorenzo Milano, 480

Maggiore,

Green House 1973-75, John M. Johansen


Organizări liniare O organizare liniară constă în mod esenţial într-o serie de spaţii intercalate direct sau legate printr-un spaţiu distinct liniar. O organizare liniară constă în mod obişnuit din spaţii repetitive identice ca mărime, formă şi funcţiune. Poate de asemenea consta dintr-un spaţiu liniar care de-a lungul lungimii sale organizează o serie de spaţii ce diferă ca mărime, formă, funcţiune. În ambele cazuri, fiecare spaţiu, de-a lungul secvenţei are o expunere exterioară. Spaţiile care sunt importante din punct de vedere funcţional sau simbolic pot apărea oriunde în cadrul organizării, în desfăşurare, iar importanţa lor poate fi accentuată prin dimensiune şi formă. De asemenea semnificaţia lor poate fi accentuată prin locaţie: - la capete, - în afara organizării - în punctele de inflexiune (pivotante) unei forme liniare segmentate. Datorită lungimii caracteristice, organizările liniare exprimă o direcţie, semnifică mişcare, extensie, creştere. Pentru a limita creşterea, organizările liniare pot fi terminate printr-un spaţiu dominant sau o formă dominantă, printr-o intrare elaborată şi articulată sau prin fuziunea cu altă casă sau construită sau topografia sitului. Forma unei organizări liniare este în mod inerent flexibilă şi poate răspunde direct la variatele condiţii ale sitului, se poate adapta la schimbări de topografie, poate manevra în jurul unei oglinzi de apă sau pâlc de copaci, se poate roti pentru a orienta spaţiile către lumină şi vedere. Poate fi: - dreaptă - segmentată - curbă - orizontală de-a lungul sitului - diagonală pe o pantă - verticală ca un turn Forma unei organizări liniare se poate relaţiona la alte forme din context prin: - legarea şi organizarea lor de-a lungul lungimii sale - servind ca un perete sau barieră, separând spaţiile în două câmpuri separate (şi în cazul anumitor case de ţară ale lui Palladio) - înconjurând contextul şi închizându-l Formele curbe şi segmentate ale organizărilor liniare închid un câmp al spaţiului exterior în laturile lor concave şi orientează spaţiul lor către centrul câmpului. Pe laturile convex, aceste forme par că înfruntă spaţiul, excluzându-l din câmpul lor.


Unite d’habitation, Marsilia, Le Corbusier, 1946-52

1955, proiect James Stirling (Team X) House in Joanopolis - una arquitectos, Brazilia, 2005-08

Pearson House (proiect), 1957, Robert Venturi pereţi verticali paraleli, juxtapunere ritmică a spaţiilor cu definiţie specifică, întrerupte de spaţii de serviciu

Lloyd Lewis House, Libertyville, Illinois, 1940, Frank Lloyd Wright


Bridge House / Stanley Saitowitz | Natoma Architects, 2009, California, USA (În Ching ex: Christopher Owen, Bridge House proiect - nivelul superior este pod)

Baker House, Massachusetts Institutul de Tehnologie (cămine studenţeşti), 1948, Alvar Aalto forma este curbată pentru ca să beneficieze de vedere spre râu cât mai multe spaţii

Organizări radiale O organizare radială combină amândouă tipurile anterioare: centrală şi liniară. Ea constă într-un spaţiu central dominant, din care cresc un număr de organizări liniare într-o manieră radială. Diferenţa majoră între o organizare centralizată şi una radială: o organizare centralizată este introvertită, ce atrage în spaţiul central ca un magnet, cea radială este una extrovertită ce expandează dinspre centru înspre contextul exterior cu braţele sale liniare, se poate extinde şi ataşa condiţiilor specifice de sit.


La fel ca şi în cazul organizărilor centralizate, cele radiale pornesc în general dintr-un spaţiu central regulat ca formă. Braţele liniare pot fi astfel similare ca formă şi dimensiune, menţinând astfel un aspect regulat al întregii organizări. Braţele radiale pot fi diferite, răspunzând astfel unor cerinţe diferite funcţionale sau de context. O formă caracteristică a organizării radiale este “roata segmentată“ - un pattern în care braţele liniare extind laturile unui pătrat sau ale unui dreptunghi central. Acest aranjament are un caracter dinamic care sugerează o mişcare de rotaţie în jurul unui spaţiu central.

Închisoarea Moabit, Berlin, 1869-79, Herrman

Herbert F. Johnson House (Wingspread), Wisconsin, 1937, Frank Lloyd Wright


Kaufmann Desert House, Palm Springs, California, 1946, Richard Neutra Organizări aglomerate O organizare aglomerată foloseşte proximitatea pentru a relaţiona spaţiile unele faţă de altele. Deseori constă în spaţii celulare, repetitive având funcţiuni similare, o configuraţie şi orientare asemenea. O organizare aglomerată poate conţine de asemenea spaţii ce sunt diferite ca mărime, funcţie şi formă, dar relaţionate prin proximitate şi ordonate de simetrie sau de un ax compoziţional. Neavând un pattern rigid, o organizare aglomerată este flexibilă, acceptând creşterea şi schimbarea fără a-şi schimba caracterul. Organizările aglomerate se pot organiza în jurul unui punct de intrare, ori de-a lungul căii de circulaţie. Spaţiile se pot aglomera în jurul unui câmp definit spaţial. Acest “pattern“ este similar celui centralizat dar îi lipseşte caracterul compact şi regulat. Spaţiile unei organizări aglomerate pot fi conţinute îmtr-un câmp definit spaţial.


Neavând în cadrul organizării un loc important, semnificaţia unui spaţiu este articulată de mărimea sa, forma, orientarea în cadrul organizării. Simetria sau o condiţie de axialitate poate fi folosită pentru a întări şi unifica porţiuni ale unei organizări aglomerate şi astfel ajută la a articula importanţa unui spaţiu sau a unui grup de spaţii în cadrul întregii organizări (ierarhia).

Palatul regelui Minos, de la Knossos, Creta, 1500 î.h.

Meeting House, Salk Institute of Biological Studies, La Jolla, California, 1959-65, Louis Kahn Strategia de organizare a diagramei spaţiale este un spaţiu central văzut ca figură, iar perimetrul constă într-o serie de clădiri conectate, fiecare cu centrul şi perimetrul ei, dispuse într-o manieră ierarhică.

Fallingwater (Kaufmann House), Connellsville, Pennsylvania, 193637, Frank Lloyd Wright adiţie organică de spaţii, aşezată pe cascadă, nu se uită la ea, ci e parte din ea, aşezată în natură fără să deranjeze (exterior şi interior); casa se naşte din teren şi mobilierul din casă


Organizări în reţea O organizare în reţea constă în forme şi spaţii ale căror poziţii în spaţiu şi ale căror relaţii dintre ele sunt reglate şi ordonate de o reţea tridimensională spaţială. O reţea este creată prin stabilirea unei structuri de puncte ce definesc intersecţia a două seturi de linii paralele. Proiectate în a treia dimensiune, structurile de reţea se transformă într-un set de unităţi spaţiale modulare repetitive. Puterea organizatoare a unei grile rezultă din caracterul regulat şi continuu al structurii sale care străbate toate elementele pe care le organizează. Structura sa stabileşte un set constant sau câmp de puncte de referinţă şi linii în spaţiu cu care, deşi nesimilare ca mărime, formă şi funcţiune, spaţiile împart o relaţie comună.

O grilă este definită adeseori de o structură de stâlpi şi grinzi. În câmpul acestei grile, spaţiile pot apărea ca evenimente izolate sau ca repetiţii ale modulului grilei. Indiferent de dispunerea în câmp, aceste spaţii, dacă le vedem ca forme pozitive, ele vor crea un set secund de spaţii negative. În timp ce o grilă tridimensională constă în unităţi modulare, repetitive spaţiale, ea poate fi alterată prin adiţie, substracţie, suprapunere şi tot îşi va păstra capacitatea de a ordona spaţiile. Aceste manupulaţii formale vor fi folosite la adaptarea la teren, în definirea unei intrări sau a unui spaţiu exterior, ori pentru a permite expansiunea, creşterea. O grilă poate deveni neregulată într-una sau două direcţii în scopul acomodării la cerinţe dimensionale specifice sau pentru a articula zone ale spaţiilor pentru circulaţie. Se ajunge astfel la un set ierarhizat de module diferenţiate prin mărime, proporţie şi locaţie. O grilă poate suferi şi alte transformaţii. Porţiuni ale sale pot aluneca şi altera aspectul vizual şi continuitatea spaţială de-a lungul câmpului. O grilă poate fi întreruptă pentru defini un spaţiu major sau pentru a acomoda o caracteristică naturală a sitului. O porţiune de grilă poate fi dizlocată şi rotită în jurul unui punct al grilei iniţiale. O grilă îşi poate transfroma imaginea de-a lungul câmpului de la o structură de puncte, la linii, plane şi în final volume.


Eric Boissonas House I, New Canaan, Connecticut, 1956, Philip Johnson În revista Architectural Forum nr. din septembrie 1959, casa era descrisă ca fiind un grid de stâlpi care marchează puncte în spaţiu şi plane care prin transparenţa lor definesc zone interioare şi exterioare cu caractere diferite.

proiect de spital în Veneţia, Le Corbusier, 1964-66 Department of Architecture, Delft University of Technology, Delft, The Netherlands - studiu privind folosirea de precedente în proiectare şi “de ce” şi “cum” concepte, configuraţii, topologii, structuri au fost folosite şi adaptate în noi proiecte. Şi aici se face comparaţia acestui pr. cu o reţea urbană de străzi, proiec-tul fiind conceput ca un mic oraş utopic, cu ample spaţii de lumină, aer şi transport.

Shodhan House, Ahmedabad, India, 1956, Le Corbusier

grădina botanică Awaji Yumebutai, Hyogo, Japonia, 2000, Tadao Ando, un complex - hotel, centru de conferinţe şi grădini, un memorial pentru cei care şi-ai pierdut viaţa în cutremurul de la Kobe din 1995

Kimball Art Museum, Forth Worth, Texas, 1967-72, Louis Kahn


Lumină, transparen ă, culoare

Curs 3-4

Luminaănatural ăneăajut ăs ădeănimătotăceăneăînconjoar ,ăziuaăşiănoaptea:ăpercep iaăschimb toareă aălucrurilorăşiăformelorăcuăcareăareăimpactăşiăspa iuluiăcareăleăcon ine.ăLuminaă(sauălipsaăacesteia)ă poateăs ătransformeăunăspa iuăînăăecareăanotimp,ăînăăecareăziăaăanului,ăînăăecareăor ădinăziăşiăînă ăecareămoment. Revenindălaăîntrebarea:ă“Ceăesteăarhitectura?”,ăLao-Tzîăspune:ă“arhitecturaănuăînseamn ăpatruăpere iă şiăunăacoperiş;ăeste,ămaiăpresusădeătoate,ăaerulăcareăr mâneăîntreăei,ăspa iulăpeăcareăacesteăziduriă în închid“. Tocmaiădeăaceeaăluminaăşiăarhitecturaăauăfostăde-aălungulătimpuluiădou ăconcepteăinterdependente.ăă Înăcelămaiăimportantăeseuăalălui,ăBrunoăZeviăspunea:ă“Luminaăesteăoăform ăarhitectural “.

Cesar Portela - Cimitirul Finisterre, 2002, A Coruña, Spania LeăCorbusierăînă„Versăuneăarchitecture”ăspune:ă„Arhitecturaăesteăjoculăsavant,ăcorectăşiămagniăcăală volumelorăreuniteăsubălumin ;ăluminaăşiăumbraăreveleaz ăacesteăformeă...” Deăni iaădat ădeăLeăCorbusierăarhitecturiiăinclude,ănuăîntâmpl tor,ăluminaăcaăfactorădeterminantăală organiz riiăspa iului. Întreagaăplastic ăaăspa iului,ăstructuraăsa,ădepindăesen ialmenteădeăprezen aăluminii,ădeăintensitateaă str luciriiăsale. Descifrareaă discursuluiă arhitecturală înseamn ă şiă aă urm riă decupajeleă luminiloră şiă umbreloră careă progreseaz ,ăformeaz ăşiădeformeaz ,ăînl n uindăaparen ele.ă Stâlpi,ă coloane,ă ferestreă sauă luminiă contrasteaz ă sauă seă nuan eaz ă înă modeleă consistenteă sauă aproapeăireale,ămergândădeălaăplasticitateaătangibil ălaăabstrac iuneaăgraăc . Înăabsen aăluminii,ămateria,ăculoarea,ăformaăchiar,ănuăarăputeaăprindeăvia .ăOriceăgenez ăimplic ăşiă gestulăprimordialăalăilumin rii. Înă func ieă deă cumă esteă folosit ,ă luminaă poateă s ă transformeă contextulă spa ial,ă s ă creezeă senza iiă agreabileăsauădezagreabile,ăsublimeăsauămisterioase,ăs ămodiăceădimensiunileăunuiăspa iuăsauăs ă eviden iezeăaspecteleăcareăneăintereseaz . Rela iaădintreălumin ăşiăarhitectur ăesteăinevitabil . Istoriaăarhitecturiiăarăputeaăăăspus ăînăîntregimeăreferindu-neălaăcumă aăfostătratat ălumina,ăsau,ăcuăalteăcuvinte,ăprezentândămodalit ileă diferiteăînăcareăluminaăintervineăînăconăgurareaăspa iului,ăînăacordă cu diferitele stiluri artistice...de la menhire la Stonehenge venerândă luminaă şiă percep iaă eiă astronomic .ă Specialiştiiă consider ă c ă Stonehengeă eraă ună observatoră astronomică undeă seă realizauă atâtă m sur tori,ă câtă şiă ritualuriă sacre.ă Preciziaă cuă careă auă fostă amplasateă blocurileă acumă 4000ă deă ani,ă neă faceă s ă credemă c ă erauăcapabiliăs ăprezic ăsolsti iileădeăiarn ăşiădeăvar ,ăechinoc iileă şiăeclipseleădeăsoareăşiădeălun ,ăunăcalendarădeăpiatr ăenigmatic)ă


...laă luminaă ornamental ă dină arhitecturaă egiptean ă (Templulă luiă Horus, Egipt), Egiptul Antic ÎnăEgiptulăAntic,ăcultulăsoareluiăşiăputereaăluminiiăauăinspiratăproiectareaătemplelorăşiăaltorătipuriădeăconstruc ii. Luminaăreprezentaăpentruăegipteniătrezireaălaăvia ăiarătempleleăconstituiauălocuin eleădivinit ilor.ăAcesteaăerauăorganizateăînăfunc ieă deăoăax ădeăcompozi ieăşiăcon ineauămaiămulteăînc peri,ătrecereaă f cându-seăprogresivădeălaălumin ălaăîntuneric,ăurm rindu-seăastfel localizarea sanctuarului prin penetrarea luminii, readucând divinitateaălaăvia . Astfel,ă luminaă nuă eraă reprezentat ă numaiă prină putereaăsaă ciă eraă emana iaădivin ăaăsoarelui. Egipteniiăerauăfoarteăconştien iădeămodulădeăorganizareăalăiluminatuluiăinteriorăînăcladirileămonumentale,ăcreândăaxeădeălumin .ăAcestă lucruăseăf ceaăprinădirec ionareaărazeiădeălumin ăpeăstatui,ăpunctulă centrală ală construc iei,ăl sândă restulă înc periiăînăumbr ,ăaceast ă trecereăf cându-seătreptatăpentruăaăsugeraămisterulăr s ritului

...laăluminaăprecis ădinăarhitecturaăantic ăgreceasc ÎnăGreciaăAntic ,ătar ămediteranean ăînăcareăluminaăesteăînso it ă deăoăc ldur ăsufocant ,ădeschiderileăutilizateăînăacoperisurileătemplelorăerauărestrânse,ăpermi ândăp trundereaăuneiărazeădeălumin ,ă cuăscopulădeăscoateăînăeviden ăstatuiaăzeuluiăc ruiaăîiăeraăînchinat monumentul. Sec iuneaă şiă modenaturaă antablamentului,ă formaă coloaneiă potă ă atribuiteăînămareăm sur ăcunoaşteriiăprofundeăaăefectelorăluminii

...laăluminaădistilat ădinăarhitecturaăroman Pantheonul din Roma, cupola din beton simplu roman,ăcuăoălumin ădivin ăînăspa iileădestinateăliturghiilor. Pantheonul Roman este un alt exemplu din Antichitate, acesta ilustrând faptul ca romanii au fost primiiă careăauă proiectată conştientăspa iileă interioare,ă folosindăluminaăpentruăaăpuneăînăvaloareăşiăpentruăaă articulaăspa iile.ăEiăauăfolosităluminaămaiădegrab ăîntrun scop bine stabilit, decât într-un sens abstract sau metaforic,ărazeleăsoareluiădeplasându-seăprinăspa ii,ă sco ândăînăeviden ăăgurileăşiăstatuileădinăinterior.


În perioada Evului Mediu putem observa înc ăodat ăfascina iaăluminii.ă În bisericile bizantine lumina este amenajat ă înă aşaă felăîncâtă s ă seă inăltrezeă prină cupol ,ă pere iiă lateraliă r mânândă înă penumbr .ă Ună exempluă ilustrativă înă acestă sens îl constituie cupola bisericii Sfânta Soăaă care,ă datorit ă brâuluiă deă lumin ă peă careă seă reazem ă înă aparen ,ă d ă privitoruluiăimpresiaăc ăpluteşteădeasupraăuriaşeiă naveăcentrale.ăBisericileăbizantineămizeaz ă peăluminaăădinăcupol ăpentruăaăpunctaăloculă sacruă ală rug ciuniiă permanente,ă capabil ă s ăchemeătranscendentulăcareăcoboar .

...laăluminaăprotectiv ăceăîndeamn ălaămeditareădinăbisericileăarhitecturii romanice (catedrala Durham din Anglia) ...laăluminaăsupranatural ădinăcatedraleleăgoticeăăltrat ăprinăvitralii Exemplu:ăcatedralaădinăReims,ăFran a Elanul gotic vine din convingerea ca Dumnezeu este Lumina. Ajustareaă structural ă aă pietr rieiă eraă f cut ă înă aşaă felă încâtă s ă permit ăp trundereaăînăinteriorăaăuneiăcantit iăcâtămaiăridicateădeă lumin ănatural . Deschiderile,ă deă celeă maiămulteă oriă prev zuteăcuăvitraliiă ad ugauă oă înf işareă pictural ă prină transparen aă însuşiriloră plasticeă aleă arhitecturiiăinterioare.ăDematerializareaăăin ei,ăprinăreprezentareaăînă vitraliiă esteă ună procedeuă deă maximă efect,ă luminaă c p tândă astfelă în elesuriămistice,ăpoeticeăşiăemo ionale. Catedralele gotice erau astfel construite încât, prin vitalii cât mai înalteăşiămaiălargi,ăs ăexprimeăbelşugulădeălumin ăşiăbog iaăcaracteristice „Ierusalimului ceresc”. luminaăumanizat ăaăRenaşterii Ex: Cappella Pazzi, 1429-1461, Filippo Brunelleschi, Firenze, Santa Croce


...laăceaăsublim ăaăperioadeiăbaroce Ex: capela Sagrario a bisericii Asuncion la Priego de Cordoba, Andalucia, Spania Înă cadrulă barocului,ă simbolismulă şiă metaforaă luminiiă şiă întunericului au constituit ideile-vehicul pentru expresia misterelor religieiăşiăerauăfolositeăpentruăaăinspiraăcredin .ăArhitecturaăşiă artaăbaroc ăsuntăcaracterizateăprinămişcare,ăemo ie,ăparoxism,ă ira ionalitate,ă spiritualitate,ă mişcareă atmosferic ,ă toateă ăindă reprezentateăprintr-oămanier ădeosebit ăaăfolosiriiăluminii. Şiăpân ălaăluminaăăuid ăceăp trundeăprinăsticl ăînăarhitecturaăcontemporan . Rapidaădezvoltareăaăsurselorădeălumin ăartiăcial ăşiăaătehnicilorăcorespunz toareăfolosiriiălor,ăaădusăînă secolulăXXălaăapari iaăunuiăelementănou,ădeăoăimportan ăuriaş ăpentruăvia aăomuluiăşiăimplicităpentruă arhitectăşiăanumeăcreareaăcondi iilorăpentruăcontinuareaăactivit ilorăpeătotăparcursulăceloră24ădeăoreă ale zilei. Aniiăindustrializ rii,ăcuănoileămaterialeăpentruăconstruc iiă-ăsticl ,ăstructuriămetaliceă-ăşiănouaăălozoăeăaă societ iiăauăschimbatămodulăînăcareăarhitec iiăauăalesăs ăexprimeătimpurileăprinăarhitectur .ăEvolu iaă pere ilorădinăsticl ăşiăposibilitateaădeăaăpuneăferestreăf r ăram ,ăpermi ândăluminiiăs ăintreăcâtămaiă multăposibilăînăspa iileăinterioare,ăauăavutăaăavutăunăimpactăenormăasupraămoduluiăînăcareătr im.

despreă conversa iaă dină aprilieă 2009ă dină Glassă Houseă despre Transparenţă (Glass House este clar imaginea iconic ăaătransparen ei): Oameni de ştiinţă, ingineri, arhitecţi, artişti şi oameni de afaceri au reectat asupra “transparenţei” ca material şi ca metaforă despre ce se întâmplă în societate. Dematerializarea şi transparenţa, comunicarea sunt preocupările aate în primul plan al căutărilor arhitecturii contemporane. Sticla nu este un solid, aşa cum pare, ci este un lichid extrem de îngheţat ce se mişcă în timp. Poţi în acelaşi timp să îţi vezi imaginea reectată în oglindă sau să vezi prin ea lumea. Am văzut că de-a lungul istoriei, sticla a fost folosită pentru a aduce lumina în interior, cât şi pentru spectacol. În modernism sticla a devenit un material de denire a spaţiului. De când Johnson a construit Glass House în 1946-49, sticla a evoluat în modalităţi relevante d.p.d.v. economic, energetic şi al ecienţei. Arhitectul poate astăzi, la preţuri rezonabile, să aleagă soluţii de închidere transformabile ca pielea unui cameleon: sticla îşi poate astăzi schimba culoarea, poate disipa sau reţine energia solară, poate lăsa să treacă anumite frecvenţe ale radiaţiei soarelui şi poate reecta altele, poate genera imagini holograce şi transmite informaţii. Pot exista faţade care îşi schimbă culoarea de la transparent la negru, de la argintiu la roz şi bleu. Faţadele de sticlă diafană şi ferestrele - ltre ale construcţiilor lui Norman Foster, Richard Rogers şi Peter Eiseman - reprezintă tehnicile cele mai recente de exploatare a luminii naturale. Ele, e captează direct razele de soare şi le ltrează ca un perete cortină foarte evoluat, e primesc indirect lumina diurnă, deviind-o cu ajutorul colectoarelor solare şi al reectoarelor plasate în faţa faţadei şi dirijând-o apoi spre interior.

libr riaăFUăBerlin,ăNormanăFoster,ă2005


Compoziţia luminii, pare, prin urmare, să nu mai depindă decât de imaginaţia creatorului său. Datorită proprietăţilor ei unice, sticla poate în mod simultan să servească ca şi conector sau ca separator. Transparenţa poate să facă acelaşi lucru în domeniul politic, spre exemplu, şi acum se ridică întrebarea: În ce măsură “transparenţa” este o metaforă pentru cei care conduc societatea? Cum este utilizată pentru a crea iluzii sau pentru putere? La prima vedere, când vorbim despre transparenţă, ne gândim la ea doar ca la o valoare pozitivă (transparenţă a sistemului nanciar, politic), însă există şi o altă faţă a transparenţei când ne gândim la intimitate (în special în contextul noilor sisteme media ce fac ca totul să devină mai la îndemână, mai transparent). Mai e şi această perspectivă în care transparenţa poate  privită ca un set de compromisuri, cu plusuri şi minusuri. Chiar şi când privim Glass House, Philip Johnson a construit pe acelaşi sit, în acelaşi timp şi o casă de cărămidă, chiar în partea cealaltă a curţii. Sunt feţe diferite ale aceleiaşi monede. Johnson era conştient că oamenii au nevoie şi de o peşteră în care să se retragă dar şi de un loc de unde să vadă lumea.

Ce este fascinant la sticlă nu este doar capacitatea de a vedea prin ea, ci şi de a te vedea prins în imaginile ei, reectat. Vorbim de granularitate şi gradient, nu este un sistem binar on /off, ci are diverse grade de transparenţă. Acum 50 de ani sticla nu era un material verde. Ea transmitea căldura şi frigul foarte uşor, folosinduse foarte multă energie pentru a răci sau a încălzi clădirile din sticlă. Acum cu noile tehnologii se pot aplica lme pe sticlă, etc... pt. face o arhitectură sustenabilă cu ea. Ca şi arhitect devii prins câteodată în propriul univers (conceptual) încât uiţi de multe ori de implicaţiile a ceea ce faci nu doar în contextul climatic, ci şi contextul social din care face parte clădirea. Transparenţa ca metaforă, valoare, câteodată chiar iluzie şi viziune. Transparenţa trebuie înţeleasă în toate aceste patru moduri. Independentă deă faptulă c ă ună corpă situată înă spa iuă nuă esteă perceptibilă decâtă sc ldată înă lumin ,ă înă leg tur ăcuăiluminarea,ăcareăpoateăăăşiădifuz ,ătrebuiescăf cute,ămaiăîntâi,ăcâtevaăobserva ii: -ăOriceălumin ,ăprinănaturaăei,ăposed ăoăorientare,ăoăintensitate,ăseăpoateăspuneăchiarăoăculoare,ăastfelăc ăoriceăiluminare,ăprinăac iuneaăsinergic ăaăacestorăcalit iădiferite,ăareăunăcaracterăparticular.ă -ăCalitateaăilumin riiădepindeădeăpozi iaăsurseiăfa ădeăsuprafa aăiluminat ăşiădeăconstitu iaăformal ă a acesteia. -ăOăsuprafa ăplan ăprezint ăoăzon ăcuăgradeădiferiteădeăintensitate,ăuniformăiluminat ăsauăuniformă umbrit ,ăînăfunc ieădeăpozi iaăsurseiăluminoase. -ăOăsuprafa ăcurb ăregulat ăprezint ădegradeuriăcontinueădeăoăparteăşiădeăaltaăaăuneiăliniiădeămaxim ă str lucireăperpendicular ăpeăgeneratoareaăcurbei. -ăOăsuprafa ăoblic ăregulat ăprezint ăunădegradeuăprogresivăşiăcontinuu,ăpornindăconcentricădintr-ună punctăalăsuprafe ei,ăpunctulădeăîntâlnireăalărazeiăluminoaseăcuăsuprafa a,ăcareăesteăpunctulăceleiămaiă mariăstr luciri. Acesteăobserva iiăpotăăăextinseălaăformeăcuăstructuriămaiăcomplexe,ăîntrucâtăoriceăform ăseăpoateă descompuneăînăsuprafe eăplane,ăcurbeăsauăoblice.


Pentruăaăputeaăcaracterizaăcalitateaăluminiiăşiăumbreiăleăvomănumi:ălumina direct ăşiăumbra proprie,ăpentruăaăleăputeaădiferen iaădeăalteăcategoriiădeă efecte. Dac ăaşez măunăobiectăîntreăoăform ăplan ăşiăoăsurs ădeălumin ,ăacestaă vaăre ineăpeăsuprafa aăsaărazeleăluminoaseăcareăîlăating.ăAcesteărazeănu-şiă vorăputea,ădeci,ăcontinuaădrumulăînăspa iuăpentruăaăatingeăsuprafa aăformeiă plane,ăcareăvaăă,ăînăacestămod,ăprivat ădeăoăparteăaăilumin riiăsale.ăZonaă privat ădeălumin ăvaăconstituiăceeaăceăseănumeşteăumbraăpurtat . Oriceăcorpămaterialănuăpoateăăăconsideratăcaăăindătotalăindependentădeămediulăs uăşiădeăanturajulăs u.ăÎnăarhitectur ,ămaiămultădecâtăînăoricareădintreă arteleă plastice,ă exist ă dină totdeaunaă oă rela ieă bineă deănit ă întreă obiectă şiă formeleăcareăîlăînconjoar .ăLuminaăinterceptat ădeăplanurileăînvecinateăesteă transmis ,ăprinăreăexie,ăasupraăobiectuluiădeăarhitectur . Razeleăluminoaseăcareăatingăoăsuprafa ăreăectant ăsunt,ăînăparte,ăretransmiseădup ăunăunghiăegalăcuăcelăalădirec ieiălorădeăinciden .ăRazeleăreăectateă seăreăect ,ălaărândulălor,ădac ăîntâlnescăunăaltăcorp.ăToateăacesteăobserva iiă seărefer ălaăiluminareaădirect ăaăcorpurilor,ăeleăăindămaiăuşorălecturabile. Dac ăîns ăacesteaăsuntăsituateăînăpenumbr ,ăadic ăsuntăiluminateăindirect,ăprinădifuziune,ăeleăapară subăcuătotulăalteăaspecteăşiăcomport ăoăgam ădiferit ădeăefecte. Maiăîntâiăavemădeăaăfaceăcuăoăinversareătotal ăaăvalorilor,ăluminaăvenindădeăjos,ăînălocăs ăcad ădeăsus.ă Luminile,ădeăaceast ădat ,ăsuntăprovocateănumaiădeăreăexii,ăînătimpăceăumbreleăpropriiăşiăpurtateănuă auăoădelimitareăprecis . Înăstudiulăefectelorăluminiiăasupraăformelorăarhitecturale,ăesteădeciăindispensabilăs ăacord măceaămaiă mareăaten ieămoduluiădeăiluminareăşiăpozi ieiăcentruluiădeăemisieăaărazelorăluminoase. Exploatareaăcorect ăaăefectelorăilumin riiăpermiteăatâtărealizareaăconfortuluiăinteriorăalăspa iilorăcâtăşiă exprimareaăplastic ăexpresiv ăaăideiiămajoreăcareăleăguverneaz .ă Deă calitateaă ilumin riloră depindă directă calitateaă modelajuluiă şiă accentuareaă volumelor,ă atmosferaă spa iilor,ădeciăîntreagaăvia ăplastic ăaăformelorăarhitecturale.ă COMPOZITIAăPLASTIC ăAăLUMINIIăLAăEXTERIOR

Laăexterior,ăluminaăajut ămodelareaăformelor,ădecupareaălor,ăaăcontururilor,ălaăranforsareaăsauăsub iereaălor. Prezen aăeiăprovoac ăumbreleăşiăsentimentulăindispensabilăalăîn elegeriiă reliefului, deci a volumelor obiectelor, se va degaja cu claritate. Prinălumin ,ăproeminen eleăşiădecroşurileăsuntămaiămultăsauămaiăpu ină subliniate,ă elementelorăarhitectoniceăleăesteăpus ăînăvaloareă ceaă de-aă treia dimensiune. Ferestrele,ă uşile,ă balcoanele,ă logiile,ă lucarnele,ă cornişeleă -ă elementeleă utilitareă prină excelen ,ă devină instrumenteă aleă plasticii,ă modeleaz ,ă subliniaz ăcuăfor ăsauădiscretăefecteleădeăvolum,ăprinăintermediulăumbrei. Modenaturaăşiăornamentul,ă prinăăne eaă joculuiă deă umbre,ăluminiăşiă reăexii,ă seă adaug ă acestoră efecteă pentruă aă modelaă şiă caracterizaă uneleă forme.


Lumina,ăînăfunc ieădeăor ăşiădeăanotimp,ăesteădifuzat ăînăcondi iiăşiăcuăintensit iădiferite. Înăcalitateaăluminiiăintervineăîns ,ăcuămaiămult ăprofunzime,ăsitua iaăgeograăc a locului. Mai mult, eaăparticip ălaădeterminareaăcaracteruluiăs uăesen ial. Climatuluiăcontinental,ă esteă bineă cunoscut,ă îiăcorespundeă întotdeaunaă oă lumin ăuscat ă şiă brutal ,ă f r ătransparen ,ăînătimpăceăunuiăclimatămaritimăîiăesteăspeciăc ,ădinăpricinaăcalit iiăhigrometriceăaă aeruluiă(cuăumiditateăridicat ),ăoăluminozitateăremarcabil .ăEx:ăCroa ia,ăVene ia.

LuminileăVene ieiăsauăAmsterdamului,ăoraşeăcomportândăoăatmosfer ăsaturat ădeăvapori,ăfrapeaz .ă Transparen aăaeruluiăd ătuturorăobiectelorăsc ldateăînălumin ,ăoăăne eăimposibilădeăreg sităsubăcerulă climatului continental.

Seăcitescăceleămaiădiscreteădetalii,ămodenaturaăesteăsubliniat ădeăumbreătransparente,ăsilueteleăceleă maiăăneăatragăluminaăşiăseădeănesc,ăreăexeleăînso escăumbreleăşiăîndulcescăviolen a,ăînăsfârşit,ăculoareaăprindeăaiciăoăintensitateăneaşteptat ,ămanifestându-seăf r ăexceseăsauăvulgaritate. Înăclimatulă maritim,ă ploileă frecventeă interzicăoriceădepozitădeăpraf,ă oriceăpatin ă aă pietreiăpeăzoneleă careăleăsuntăexpuse,ăasfelăîncât,ăînăzoneleăprotejate,ăpiatraăseăînchide,ătinzândăc treăoăvaloareămaiă puternic ,ăînăcontrastănetăcuăculoareaăcurat ăaăzonelorăsp lateădeăploaie.ăNuan eădiverseămarcheaz ă diferen eleă deă expunere,ă gam ă nou ă careă seă adaug ă celei,ă dejaă atîtă deă divers ,ă rezultat ă dină ilumin ri. Eănevoieădeăaceast ătransparen ăatâtădeăremarcabil ăaăaeruluiăpentruăcaăoăastfelădeăexploatareăaă luminiiăs ăpoat ăconduceălaăefecteăatâtădeădelicateăşiăsensibileăaleăceluiămaiăneînsemnatădetaliu.

LaăVene ia,ăatmosferaămereuăumed ăşiăvecin tateaăapeiăaducăjocuriă variateă deă reăexiiă neaşteptate,ă careă marcheaz ă profundă realiz rileă arhitecturale. Acumulareaă detaliilor,ă conăgura iaă siluetei,ă utilizareaă culoriiă marmurelor,ă totulă urm reşteă receptareaă convenabil ă aă acesteiă luminiă speciale,ăaăacesteiămul imiădeăreăexii.


LaăfelăşiălaăAmsterdam,ămaiădiscretăînăculoare,ădarălaăfelădeăbogatăînăvarietateaă tonalit ilorărezultateădinălumin ăşiăumbr ,ădeălaăalbăpurălaănegruăaproapeăabsolut. Şiă aici,ă cunoaştereaă efecteloră luminiiă aă fostă ampluă exploatat ,ă conformă particularit ilorălocale.

AltăexempluăînăCroa ia,ălaăDubrovnic. Arhitecturaăhindus ăaăregiunilorămaritime,ăceaăaăCambodgiei,ăceaăaăJaponieiăşiăceaăaăChinei,ăînămodă special, sunt exemple din acest punct de vedere....sau Tunisia

Dimpotriv ,ăînăclimatulăcontinental,ăbrutalitateaăluminii,ăusc ciuneaăsaănatural ,ăstr lucireaănemiloas ă aăunuiăsoareăpeăunăcerăaproapeăîntotdeaunaăsenin,ăfacăformeleăs ăseădecupezeăcuăfor ,ăs ăcapeteă oă autoritateă aă volumeloră şiă aă conturuluiă înă careă modenaturaă refuz ă oriceă joc,ă oriceă sensibilitateă aă expresiei. Unorăastfelădeădiferen eăînăcalitateaăluminiiăşiăînăstr lucireaăeiăparticular ătrebuieăs ăliăseăr spund ă cuămijloaceăcapabileăs ăseăacordeăcuăformele,ăs ăleăexploatezeăşiăs ăleăsuplineasc ădeăcien eleăprină artiăcii. Tratareaăunuiămodel,ăgrupareaăformelor,ădeterminareaăsilueteiăunuiăediăciuăsuntăastfelădirectătributareă condi iilorădiferiteădeăiluminare,ălaăfelăcumăproălatura,ăstilul,ăornamentulăsauăaportulăculoriiăseăv dăşiă eleădeterminateăpar ialădeăcalitateaăluminiiăşiămodalitateaăeiădeădifuzare. Înăatmosferaădeşertuluiădinălocurileăgeograăceămeridionaleă(dinăAfricaădeăNord,ădeăexemplu),ăcontrasteleăseăacuz ăcuăviolen ,ăsuprafe eleăluminateăstr lucesc,ăseădecupeaz ăviguros,ăumbreleăsuntă puterniceăşiăstrictădelimitate. Subă oă asemeneaă lumin ,ă celă maiă mică reliefă seă subliniaz ă cuă umbre,ă dară zidulă sc ldată înă soareă iradiaz ădincoloădeădimensiunileăsale,ăcontururileăsaleăsuntăestompateădeălumin . Înă acesteă condi ii,ă culoareaă seă dovedeşteă necesar .ă Eaă corecteaz ă şiă delimiteaz ă formele,ă leă d ă consisten ăşiăvaloare. Într-oăastfelădeăsitua ieăspecial ădeăiluminareăşiăclimat,ăformeleătrebuieăs ăăeăsimpleăşiămasive,ăreliefurileăacuzateăşiăpu inănumeroase. Dac ăîntr-unăastfelădeăclimatăsoareleăstr luceşteăegalăşiăputernicăpeătotăparcursulăanului,ăexist ăşiă zoneăcuăclimatăcontinentalăcompletădiferită(Rusia,ădeăexemplu),ăînăcareăsoareleăseămanifest ăde-aă lungulă unoră anotimpuriă extremă deă diferen iat:ă vara,ă oă usc ciuneă general ă dureaz ă multeă zile,ă iară iarna,ăde-aălungulăînghe uluiăprelungităcareăînso eşteăacestăanotimp,ăsoareleăstr luceşte,ălovindăînă modăegalăobiecteleăşiăsolul. Rezult ădeăaiciăoăputernic ălumin ăcareădezbrac ăformele,ăîndep rtândăoriceăăne eăaădetaliilor,ăoriceă


libertateă şiă delicate eă aă volumelor.ă Reverbera iaă razeloră luminoaseă peă z pad ă provoac ă asupraă oric reiăformeăoăacumulareădezordonat ădeăreăexiiăcare,ăprinăintensitateaăşiăvibra iileălor,ăatenueaz ă detaliile,ăanihileaz ămodenatura,ădistrugăordineaăumbrelorăşiăviciaz ăpercep iaăcorect ăaăformelor.ă Oriceărelief,ăiluminatăînăacelaşiătimpădeăsusă–ăsoareă–ăşiădeăjosă–ăreăexiiă–ănuăcap t ăvaloareădecâtă subliniat,ăînso itădeăunăconturăcareăîiădeăneşteăatâtăconăgura iaăcâtăşiădimensiunile. Înă elaborareaă solu iiloră arhitecturaleă pentruă ediăciileă aăateă subă oă lumin ă atîtă deă rebel ,ă problemaă anim riiăsuprafe elorăesteădeosebitădeăimportant . Elementeleăarhitecturale:ăferestre,ăuşi,ăbalcoane,ăbalustrade,ăcornişe,ăelementeăverticaleădeăsus inere,ă seădecupeaz ăcuăclaritateăpeăoăsuprafa ăputernicăcolorat . Punereaă înă valoareă aă diverseloră membreă constructiveă sauă func ionale,ă printr-ună artiăciuă aplicată suprafe eiăplaneăsuport,ăcreeaz ăefectulăplasticădorit. Goliciuniiăformelorăsolideăprovocat ădeăoălumin ăcrud ,ăarhitectulăîiăr spundeăprinăarabesc,ărepeti ieă frecvent ăaăunuiăelement,ăsiluet ,ăcontrastăîntreăculoriăşiăîntreăexpresii. Astfelăsuprafa aătr ieşteăindependentădeăvolume,ăplasticaăarhitectural ăăindăcaracterizat ădeălipsaă deăimportan ăaăumbrelorăpurtateăşiădeăacumulareaăunorădetaliiăliniare,ăsubliniateădeăcolora iaăactiv ă suport- ancadrament. Exploatareaăceaămaiăexpresiv ăaăilumin riiăparticulareăpeăcareăoăofer ă rileăcuăclimatămaritim,ăcomportândă oă mareă transparen ă aă aerului,ă frecventeă schimb riă deă luminozitateă datorateă alternan eiă repetateăaăcerurilorăacoperiteăcuăcerurileăsenineăesteărealizat ădeăarhitecturaăcatedraleiăgotice. Oăfa ad ădeăcatedral ăgotic ăesteăoăoglindireăextins ăaăacestorăjocuriăaleăluminiiăînăcareăsuprafa aădispare,ăl sândălocăpredominan eiăuneiămultitudiniădeăpuncteăluminoase,ăădeăliniiăsubliniate,ădeăre eleăviolentăluminate,ădeăreliefuriăaccentuate,ădeăumbreăcareăacuz ănumeroaseăprofunzimiăşiăproeminen e. Înăarhitecturaăogival ,ălumina,ăcaăşiăumbra,ăsuntăidentiăcateăfrecventăcuăculoarea. Oăîntreag ăgam ădeăvalori,ădeătonalit iădiverse,ăesteăpus ăînăac iuneăşiăaceast ăutilizareăseăextindeă cuăatâtămaiămultăcuăcâtăeaăreac ioneaz ăşiăseăacord ăcuădiferiteleăcalit iăaleăluminii,ăcuămultipleleă varia iiăaleăilumin rii.ăEaăînt reşteăefectulăceăseădegaj ădinădiferen iereaădeăculoareăprovenindădină expunerile diverse ale materialelor utilizate. Investigândădincoloădeăexploatareaăra ional ăaăluminii,ăcomplica iaăextins ăaăformelorăşiăf r mi areaă general ăaăansambluluiăînăfavoareaădetaliuluiăutilizeaz ăînătoateăocaziileălumina. Eaăampliăc ăputernicăimpresiaăcreat ,ădinăra iuniăcareănuăderiv ădirectădinănecesit ileăesteticeăci,ămaiă ales,ădinătr s turileăpropriiătemperamentuluiăuneiărase. Înătoateăcazurile,ăcaracterulăbineădeănităalăcompozi ieiăplasticeăaăediăciilorăsubălumin ăesteăşiărezultatulăutiliz riiăpredilecteăaăunorămaterialeădeăconstruc ie,ăcareăsuport ădiferităac iuneaătimpului. Fieăc ăesteăvorbaădeăculoriăaplicateăpeăsuprafe eleăvolumelorăsauăc ăsuntăutilizateămaterialeăcolorateăînămas ,ăcareăprimescăpatinaătimpuluiăsubăac iuneaăintemperiilor,ăcontrasteleăvalorilorăcareăapară într-oăcl dire,ădiferen eleădeătonalit iăcareăseădegaj ădinăacesteaăsîntăfactoriădeterminan iăaiăacestuiă caracter. Asfel,ăluminaănatural ăseăpoateătransforma,ăpoateădeveni,ăsubăefectulămaterieiăpeăcareăoăatinge,ăşiăînă func ieădeătransparen aăaerului,ăalbicioas ,ăaurie,ăgri,ămulticolor . Eaăîncorporeaz ămaselorăarhitecturaleăaleăunuiăoraşăînăcareăexist ăoărelativ ăunitateăînăutilizareaăunuiă material,ăoăexpresieăparticular ăcareăîiăesteăcaracteristic . Asfel,ăseăspuneădespreăParisăc ăesteăguvernatădeăgamaăgriurilor,ădespreăAmsterdamăc ăesteăalbăşiă negru,ădespreăRomaăc ăesteăaurie,ădespreăSanktăPetersburgăşiăVene iaăc ăsuntăpolicrome,ăiarădespreăBerlinăc ăesteănegru.ă(descrieriăpotrivităcursuluiă“Luminaăşiăculoareăînăarhitectur “)


COMPOZI IAăPLASTIC ăAăLUMINIIăLAăINTERIOR Laă interior,ă arhitectulă eă st până absolută ală luminii:ă alegeă tipulă deă iluminareă careă r spundeă adecvată inten iilorăsale,ăîiăstabileşteăprecisăintensitatea,ăculoareaăşiăcaracterul.ăAtmosferaăob inut ăînăspa iileă interioareăesteăconsecin aăcrea ieiăcompleteăaăartistului.ăToateăjocurileăluminiiăcareăseămanifest ăaiciă suntărezultatulăvoin eiăsaleăcreatoare. La interior, mai mult decât la exterior unde efectele provocate de forme sunt în primul rând de ordin estetic,ăimpresiaăprodus ăasupraăspectatoruluiăesteăcapital ,ădatăăindăfaptulăc ,ăînăafar ădeăsenza iileă plasticeăpeăcareăleăpercepe,ăintervinăreăexiile,ăcareănuămaiăac ioneaz ăîntr-oămanier ămecanic ,ăciă dup ăreguliărezultateădintr-oăconcep ieălegat ădeăoăideeăfundamental ădespreăparcurgereaăşiătr ireaă spa iului. Atmosferaăinterioarelorăseăaă ăînăstrânsăraportănuănumaiăcuăsenza iileăpsihologice,ăciăşiăcuăimpresiileă psihologice;ădeclanşareaăacestoraădinăurm ăeste,ăănalmente,ăscopulăprincipalăalăoric reiăc ut riălegateădeăatmosfer . Înăcompozi iaăluminiiăunuiăspa iuăinterior,ăcalitateaăluminiiăintroduse,ăintensitateaăşiătransparen aăsaă peădeăoăparte,ăaportulămaterialuluiăşiăalăculorii,ăpeădeăalta,ăvorăavea,ădeălaăcazălaăcaz,ăcaăşiălaăexterior,ă oăimportan ădeterminant .ăTotuşiăacestorăcondi iiădiferiteăliăseăvorăad uga,ăînămodănecesar,ămanieraă înăcareăvaăăădifuzat ăluminaăşiădistribu iaăfasciculelor. Locurileădeăintroducereăaăluminiiăconstituieăastfelăunăelementăesen ialăalăcompozi ieiăplasticeăaăunuiă interior. Dinăacestăpunctădeăvedere,ăceaămaiăcomun ăform ădeăiluminareănatural ăaăspa iuluiăarhitecturalăesteă iluminareaălateral ,ăpentruăc ăeaăaduceăsimultanălumin ,ăimagineăc treăexteriorăşiăventila ie.ăIluminareaălateral ăesteătotodat ăşiăceaămaiăpractic ămetod ădeăiluminare,ădateăăindăavantajeleăsaleălegateă deăprotec iaăfa ădeăploaie,ăz pad ăşiăinsola ie.ă imaginileădeălaăHerculaneăşiăVene iaă-ăArsenaleă(Bienalaădeăarh.) Înainteă deă descoperireaă luminiiă electriceă artiăciale,ă formeleă construc iiloră erauădependenteădeădistan eleăpân ălaăcareăluminaănatural ăputeaăp trundeă prinăferestre.ăConstruc iileăîngusteăasigurauăoăiluminareăsuăcient ăchiarăşiăînă mijloculăcl dirii.ă În climatul predominant noros al Nordului Europei, ferestrele erau plasate în parteaădeăsusăpentruăaădistribuiăoptimăluminaădifuz .ă Înăzoneleăfoarteăînsorite,ăferestreleătuturorătipurilorădeăcl diriăerauăînăgenerală umbrite de copertine sau foarte adânci. Aceste ferestre umbrite erau în generalăamplasateărelativăjosăînăpere iăpentruăaăreăectaămaiăbineăluminaăsolar .

Iluminareaăzenital ăpoateăăădezirabil ăatunciăcândăprogramulăsolicit ăsuprafe eăpreaămariăpentruăaăăă iluminateăadecvatănumaiăprinălumin ălateral .ăIluminareaăzenital ăpermiteădensit iăaleăconstruc iiloră foarteămari,ăîntrucâtăp trundereaăluminiiăsolareăesteămaiăpu inăobstruc ionat ădeăalteăconstruc ii. Vederileăexterioareăsuntăînăacestăcazăcompromise.ăDeăaceea,ăacestătipădeăiluminareăseăutilizeaz ă atunciăcândărela iaăspa iuluiăinteriorăcuăexteriorulăesteăneinteresant .ă Iluminareaăzenital ăconstituieăsolu iaăideal ăşiăatunciăcândăunghiulăpredominantăalăsoareluiăesteăjosă şiăcândăseădoreşteămaximumulădeăc ldur ăşiălumin ăf r ăstr lucireaăunghiuluiăredusăalăsoareluiă(laă latitudini înalte).


Utilizareaăiluminatuluiăzenitalăesteălimitat ădeăfaptulăc ăesteăposibilădeăutilizatănumaiălaăultimulănivelă alăuneiăcl diri. Oădeschidereăc treăluminaăzenital ăaduceămaximumădeălumin ăşiădeăc ldur ăsolar ăînăoriceămomentă alăzileiăşiăînăoriceăanotimp.ăDeăasemenea,ăeaăpoateăăăorientat ăindependentădeăorientareaădominant ă aăcl dirii:

Înă compara ieă cuă iluminatulă lateral,ă celă zenitală permiteă realizareaă unuiă nivelă uniformă ală ilumin riiă spa iilor:

Op iunileăarhitectuluiăprivitoareălaămodurileăşiămijloaceleădeăiluminare,ăînăscopulărealiz riiăatmosfereiă c utateăsuntălimitateănumaiădeăposibilit ileătehniceăşiădeăcaracteristicileămaterialuluiăutilizat. Înăscopulăexplicit riiăcaracteruluiăilumin rilorăşiăaămijloacelorăutilizateăînăcompozi iaăluminii,ăvomăanaliza,ăînăcontinuare,ăcâtevaăexempleăsugestiveăreluateăînădiverseălucr riădeăestetic ăaăarhitecturii.ăPutemă faceăasemeneaăanalizeăînăleg tur ăcuătoateăediăciileăsemniăcativeăpentruăistoriaăarhitecturii.ăNeăvomă consolidaăastfelăconvingereaăc ălumina este cel mai expresiv instrument al unei compoziţii. Înă epocaă noastr ,ă posibilit ileă tehnice,ă spectaculoaseă uneori,ă facă posibileă regiiă absolută impresionanteăaleăpercep ieiăspa iuluiăinteriorăînăcareăluminaăde ineărolulăprincipal. Neăvomăopriăaiciădoarăasupraăunuiăexempluăabsolutăilustrativăînăleg tur ăcuăfor aăluminiiăcaăinstrumentă compozi ional:ăcâtevaălucrariăaleăluiăTadao Ando,ăunămaestruădes vârşităalăînsuăe iriiăspa iuluiăprină lumin . •ăăOăbisericu ămodest ăsituat ăînăsuburbiaăIbarakiă–ăOsaka,ăesteăoăprism ădreptunghiular ,ădinăbetonăarmatăaparent,ăcuădimensiunileăplanuluiădeă6,28ăxă18ăm,ăintersectat ăsubăunăunghiădeă15ăgradeă deă ună zidă careă divideă spa iulă într-ună felă deă pronaosă şiă naosulă propriu-zis.ăAceast ă cutieă deă betonă primeşteălumin ănumaiăînăzonaădeăintersec ieăîntreăzidulăseparatorăşiăanvelopaăsa,ăoălumin ătangent ,ă misterioas .

Adev rataălumin ăaăspa iuluiăesteăfurnizat ădeădecupajulăînăformaădeăcruceădinăzonaăaltarului.ăEaăaduceăspirităprismeiăreciădeăbeton,ăăindăoăreplic ă des vârşit ăaăluminiiătaboriceăpogorâteădinăcupolaăbizantin .


• Situat într-un mediu construit destul de ostil, atelierul din Oyodo , Osaka este un loc la spectacoluluiă luminii,ă ob inută prină dispunereaă zidurilorăsurmontateădeăluminatoareăşiăaăcur iiă interioare. Se produce un fascinant spectacol interior care are ca protagonist lumina, atent controlat ădeămareleăregizorăTadaoăAndo.

•ăăOălocuin ăexistent ,ălaăAshiya,ăHyogo,ăatunciăcândăsuport ăinterven iiăaleăacestuiămareăarhitect,ă devineăunăspectacolădeăluminiăşiăumbre,ădeădecupajeăsavanteăc treăexteriorul,ădeăaceast ădat ăprimitor:ăKoshinoăHouseăesteăoăsuccesiune,ăpeăterenăînăpant ,ădeădeschideriăînăpere iăşiăplanşeeăprinăcareă luminaăîndrum ăparcurgereaăşiăînsuăe eşteăspa iul

•ăăŞiăpentruăc ăanalizamăluminaăînăspa iileăbisericilorădinădiferiteăperioade,ăajungemăacumălaăImreă Makovecză-ăbisericaăromanoăcatolic ădinăMiercureaăCiucă(2001),ăesteăunăarhitectămaghiarăcareăîşiă desf şoar ă activitateaă dină aniiă ‘50,ă ăindă ună exponentă importantă ală arhitecturiiă organiceă maghiareă bazat ăpeăteoriileăluiăFrankăLloydăWright,ăAlvarăAalto,ăRudolfăSteiner...cuădiferiteăsimboluriăculturale,ă religioase,ă umaneă ceă suntă reinterpretate,ă dep şindă canoaneleă stilisticeă tradi ionale.ă Macovecză seă aă ăîntreămodernitateăşiătradi ie.ăFoloseşteălemnul,ămaterialăcareăofer ăunăaspectătradi ional,ălucreaz ă cuăsimboluriăornamentaleădinăarhitecturaăpopular . Cândăvorbimădeăcalitateaăluminiiăînăspa iulăarhitectural,ărealiz măcâtădeăimportantăesteăînămuncaăarhitectuluiălucrulăînăsec iune...s ălucreziăînăplanăesteăcaăşiăcumăte-aiăuitaăînăp mânt,ătotulăesteăstatic,ăoă sec iuneăsurprindeăatâtăp mântul,ăcâtăşiănivelulăoamenilorăşiăsus...inănitul,ăesteădinamic,ătimpul-factoră important. Steven Hollă–ăGlasgowăSchoolăofăArt-Mackintoshăcompetition,ăcâştigatăînăseptembrieă2009,ăSco ia. Unăproiectăcareăs-aăînceputălucrândăînăsec iuneăşiăperspective,ăînainteădeăaădesenaăplanul,ăpentruăc ă temaăproiectuluiăesteăunăvolumăspa ialăînălumin ăşiăcumăteămiştiăprinăel,ăluminaăesteămaterialulăcuăcareă seălucreaz .ăÎnăsec iuneăcorpulăumanăesteăpusăînăspa iu,ăceeaăceăunăplanănuăoăface.ăEvidentăaiănevoieă deăamândou .ăS-aăplecatădeălaăaăanalizaăcl direaăluiăMackintoshăcareăeăal turiăşiăcareăeăgândit ădeă


asemeneaăînăsec iune.ăSuntă24ădeămoduriădiferiteădeăaăaduceăluminaă-ăexist ălumin ădirectaă/ădifuz ,ă dinălaterală/ăzenital ,ădinănordă/sudă–ăeăoăîntreag ăorchestrareămuzical ăaăluminii. Dinăcauzaăl imiiămari,ăs-aăintrodusăunăvolumă deă lumin ăcareă str pungeăcl direaă peă vertical ăprină mijloc,ăîntr-unăunghiăcareăprindeăsoareleăsudicăşiăîlăreăect ăînăjos.ăTeămiştiăprinăel,ătreciăpeălâng ăel,ă devineăunăsâmbureăcentral,ăpolăalăvie iiăsocialeăaăşcolii. Foarteămul iăarhitec iăintervieva iăînăzileleănoastreăsus inăc ăaăfaceăarhitectur ăînseamn ăaămodelaă spa ii.ăSpa iiăprinăcareăneămişc m,ăsim im,ătr im,ăleăexperiment m.ăSpa iiăinterioareăşiănuănumai. Aăfaceăarhitectur ăînseamn ăs ăstudieziămodulăînăcareăintr ălumina,ăînăcareăveziăîmprejurimile,ăînăcareă teărela ioneziăcuăcontextul,ănuădoarăimitându-l,ăciăcontrapunându-l...cumăStevenăHallăs-aărela ionatălaă cl direaăMackintoshă100ădeăaniămaiătârziu,ăfolosindăsticl ăgroas ămat ăînărela ieăcuăzidurileăgroaseă deăpiatr ăaleăcl diriiăMackintosh,ăstructur ădeăbetonă-ăziduriăgroaseăînărela ieăcuăstructuraămetalic ă sub ire...2ăcl diriăconectateăprinăpropor ieăşiălumin ,ăăecareăapar inândăepociiăei. Ideileădeăconceptăvinăînăurmaăuneiăac iuniă-ăactivitateăşiămişcareăînăspa iuăşiărelevan aăacestoraăcaă strategie. În proiectul Split house – casa cu fante a celor de la Easternădesignăofăce,ăJaponia,ă2005,ămişcareaă înăspa iuăeraăceaăaăluminii,ăastaăesteătemaăproiectului. Fantaăesteăoămetod ăinovatoareădeăaăcompuneăarhitectura.ăFantaăesteăprovocareaănoastr ăversusă ”fereastr ”ă-ăspunăarhitec ii. Unăpereteădeă105ămăcon ineă60ădeăfante.ăSculptareăconceptual ăcuăfante…nuădeschideăprivelişti,ăciă las ăluminaăs ăp trund .ăCasaăaăfostăproiectat ăpentruăoăfemeieădeă80ădeăani. Spa iileăinterioareădevinălumin ăpesteăaştept rileănoastre.ăLuminaăprinăfanteăîşiăschimb ăaspectulăînă ăecareămomentăînăfunc ieădeăanotimp,ăvremeăşiăor .ăCasaăîşiăareămomenteleăeiăspeciale: -ă laăapusăluminaăalbicioas ăp trundeăprinăfante,ăiarăîntreagaăînc pereăprindeăoăstr lucireăslab ,ă săoas -ă laă9:30ăapareăoăsuccesiuneădeăluminiăpl pândeăceăseăreăect ăînăparteaădeăsusăaăfantelor -ă laă10:30ăluminaăsolar ăstr pungeămaiăîntâiăfanteleăînclinate -ă laă11ăluminaăsoareluiăr zbateăprinătoateăfantele.ăLuminaăp truns ăprinăfant ăşiăceaăreăectat ă dină parteaă superioar ă aă eiă proiecteaz ă oă band ă înă form ă deă Vă peă coridorulă lung.ă Dac ă priveştiă repeti iaăacesteiăluminiăt ioaseăpo iăaveaăsenza iaăc ătimpulăs-aăopritălaăoraă11 -ă ...înă celă multă 10ă minute,ă luminaă reăectat ă deă peă parteaă superioar ă aă fanteloră seă risipeşte,ă astfelăc ăr mâneăoăsingur ălinie.ăMomenteleăprinăcareăsoareleăr zbateăprinăfanteleăînclinateăsauăprină celeădrepteăsuntădiferite.ăCeleăînclinateăsuntăstr punseăunăpicămaiădevreme Decalajulădeătimpăpermiteăpercepereaămişc riiăsoareluiăşiăneăfaceăs ăsim imăapropiereaăapusului...şiă luminaădifuz ăumpleăspa iileădinănouăcuăstr lucireaăeiăcatifelat ...iarăapoiăvineănoaptea


Aăcompuneăfolosindălumina,ăaădesenaăcuălumin ăşiăumbreăprinădiferiteătipuriădeăgoluriă-ăesteăoătem ă contemporan . Tipuriădeăgoluriăcuătipuriădiferiteădeălumin ă-ăzenital ,ălateral ăce,ăînămodalit iăextremădeăexpresiveă compunăspa iul,ăăindăchiarăelementeăactiveă(ăguri)ă-ăobiecteăaleăspa iului,ăf r ădeăcareăacestuiaăi-ară lipsiădinamismul,ăcreaz ăcompozi iiăprinăformaăgolurilor,ăeaătextureaz ăplaneleăverticaleăşiăritmeaz

Le Corbusier, Notre Dame du Haut, Ronchamp, 1950-54

Historical Park Former prison cell Tadao Ando in Berlin-Moabit church of light, joc de lumini

azil in Alcázar de San Juan

DanielăLibeskind,ăJewishăMuseum,ăBerlin,ă2001ă-ăluminaăzenital ăcareăarticuleaz ăvolumele,ămarcheaz ă unăspa iuăcentral,ăspal ăpere iiăşiăumpleăgolul,ămarcheaz ăcircula iile-traseul,evenimente scar ăcircular Contrastul provocat de Holocaust Memorial jocul luminii - Peter Eisenman în şiă umbreiă Berlin, un tribut adus din Muzeul evreilor care au muN a i o n a lă rit în timpul celui din Lima, de-ală doileaă r zboiă Peru mondial


Luminaăînădesenulădeăarhitectur Rudolf Schwartz - Fronleichnam Church in Aachen, aprox. 1930

plan cu umbre nordul în sus

studiuădeălumin ăînă perspective

studiul luminii pe volumetrie în plan

plan cu umbre

umbre în axonometrie

luminaăînăperspectiv

luminaăînăfotograăaă machetei

sec iuniărandate,ăcuă studiuădeălumin

studiiădeăpropor ie,ătraseeăregulatoare Reluândătemaătransparen ei,ăputemăpriviăcoajaăspa iilorăcaămodădeăăltrareăaăluminii. “LeafăChapel”ădinăorasulăKobuchizawa,ăYamanashi,ăJaponia,ăunăproiectădinăanulă2004ăalăărmeiăKleină Dytham Architecture. Într-oăaşezareăplin ădeăverdea ăcuăpriveliştiăminunateăasupraămun ilorădinăsud,ăaăvârfuluiăYatsugatukeăşiăaămunteluiăFuji.ăCapelaăesteăformat ădinădou ăcojiă-ăunaădeăsticl ăşiăunaămetalic ă-ăceăpară c ăplutescădeasupraăterenului.ăCoajaădeăsticl ăcuădelicataăeiădantel rieăformeaz ăoăpergol ăaăc reiă structur ăcareăseădematerializeaz ăpeăm sur ăceăseăîndep rteaz ădeăinelulăcentralăfaceătrimitereălaă nervurile unei frunze. Coajaăalb ămetalic ,ăperforat ăesteăoătrimitereăc treăvoalulădeămireas ăf cutădinădanteleădelicate.ă Luminaăexterioar ăesteăăltrat ăprinăacesteălentileăşiăproiectat ăînăinteriorăîntr-oătextur ădantelat ăpeă materialulă alb.ă Laă ănalulă ceremoniei,ă cândă mireleă îiă ridic ă mireseiă voalulă pentruă legendarulă s rut,ă “voalulămetalic”ăseădeschideădeăasemeneaămagic,ădezv luindălaculăşiăpeisajulăîncânt tor.


Alădoileaăexempluăesteă“TheăWhiteăChapel”ăconstruit ăînăanulă2006ădup ăunăproiectădeăJunăAokiăşiă ridicat ăpeămalulăunuiălacăartiăcial.ăStructuraăcapeleiăpeăfatadaăc treălacăesteăformat ădintr-oă es tur ă tridimesional ădeăineleămetaliceăîmpletiteăînăformeăregulateăbazateăpeătetraedru.ăStructuraădinăineleă esteăfolosit ăşiăpentruăaăsus ineăprinăelementeăorizontaleăăneăsticlaăsimpl ăcareăformeaz ăînchidereaă fa adei.ăAceast ădraperieăalb ,ădubl ,ărealizat ădinăineleăînăform ădeăOăestompeaz ăconturulăpersonajelorădinăinteriorulăcapeleiăşiătranscrieăşiăeaăînăimagineă es turaădiafan ăaăvoaluluiămiresei. Albulămiraculosăprecumăoărochieădeămireas ăalăambelorălucr riăteăfacăs ăspuiăc ăpentruăoăasemeneaă ziăspecial ătrebuieăs ăproiecteziăavândăînăminteădoarădragostea.

Unăaltăexempluădeăarhitectur ăcareăfoloseşteădantel riaăcaăpatternăarhitectural. Mount Fuji Architects Studio - Sakura Private Residence in Meguro,Tokyo,Japan

Luminaănatural ăcolorat Libertateaăpeăcareăoăposed ăarhitectul,ăînăfunc ieădeăinten iileăsaleăesteticeădeăaădifuzaăşiădistribuiă luminaă înăinterioareăseăpoateăextindeă pân ă laăcolorareaăacesteia.ă Înăacesteă ultimeă condi iiă luminaă nuămaiăapareădoarăcaăunăelementăanimatorăalăformelor,ăciăcaăunăfactorăaptăs ăcreezeăoăatmosfer ă particular . Arhitec iiă gotici,ă înă interiorulă bisericiloră peă careă leă ediăcau,ă c utauă cuă mult ă aten ieă s ă creezeă oă atmosfer ăconform ăcuăideileăreligioaseăaleăepociiălor.ăEiăauăştiut,ăprinăintermediulăuneiăluminiăcolorateă şiă fragmentate,ă s ăating ăacestăobiectiv,ă s ă traduc ,ăprinărealizareaă uneiă ambian eă misticeăşiă quasiăirealeăstareaădeăspirităcareăanimaăatunciămul imile.

biserica St Lambert’s din Munster Divizândăsuprafe eleăimenselorăferestreă–ărezultateădinăsistemulăconstructivăutilizatăatunciă–ăaceştiă arhitec iăob ineauăoălumin ăcareăp trundeaăînăspa iileăinterioareănuăîntr-oăperdeaăunic ăciăprintr-ună num ră importantă deă fasciculeă luminoaseă paralele.ă Direc iaă acestoră fasciculeă depindeaă deă orientareaăşiăînclinareaăsoarelui.ăNuăputemăvorbiădeăoăuniformitateăgeneral ,ăciăoăm run ireămultiplicat ăaă acesteiăpânzeăluminoase,ăoămişc toareăextensieăaăefectelor.ăRazeleăluminoaseătrecândăprinătramaă vitraliilor,ădirijateăşiăgrupateăînăfasciculeăparalele,ătraverseaz ăpenumbraăspa iilorăinterioareăşiăanim ă suprafe eleăşiăformeleăcareăseăg sescăpeătraiectoriaălor.ăOăumbr ăuşoar ăpunctat ădeămiciăsuprafe eă viuăiluminateăşiăschimb toare,ăaăc rorăvaloareăseăg seşteăînăconstant ărela ieădeăcaracterăcuăoraăzileiă şiăintensitateaărazelorăluminoaseăintroduse.ăEfecteăcurioaseăşiăataşateăînămodăparticularăimpresieiă plasticeăc utateăînăaceaăepoc .


Esteă bineă cunoscut,ă exist ă culoriă caldeă şiă culoriă reci.ă Luminaă natural ă primeşteă acesteă culoriă înă func ieădeăanotimp,ăpozi iaăgeograăc ăşiătemperatur .

Culorileăreciăsuntăstatice,ăcalmanteăşiăodihnitoare. Verdele,ăalbastrulăşiăvioletulăsuntăculoriăcareădauăoăsenza ieădeătemperatur ăsc zut ,ăprinăasociereă cuăculorileăspa iilorăimense,ăaleăcerului,ăîntinderilorădeăap ,ăumbrei,ăfrigului,ăînser rii.

Culorile calde sunt culori dinamice. La nivel psihologic, asociate soarelui, focului, sângelui, culorile caldeăauăcalitateaădeăaăgeneraăsenza iaădeălumin ,ădeschidere,ăc ldur .ăGalbenulăeste,ădinăpunctădeă vedereăpsihologic,ăadev rataăculoareăcald .ăÎnăplanulăafectivit ii,ăcreeaz ăsenza iaădeăintimitate,ăapropiereăşiăîn elegere.ăPortocaliulăesteăoăculoareădeăbun ădispozi ie,ădeăconversa ieăşiăsociabilitate.ă Octombrie 2008 la Bienala de la Vene ia,ă O’Donnellă +ă Tuomeyă auă reprezentat Irlanda “The Lives of Spaces” An Gaeláras centru cultural înăDerryă-ăinstala ieătrecereaăuneiăzile Înăspa iileăinterioare,ăculorileăcaldeăleăînsuăe esc,ăleădinamizeaz ăşiăcreeaz ăsenza iaădeăc ldur ăşiă deăapropiere.ăCulorileăreciăpotădaăimpresiaădeăr coareăşiădeăbun ăaerisire. Culorileădeschiseăşiăintense,ăavândăoăputereămaiămareădeăiradiereădecâtăceleăînchise,ăauăcalitateaădeă aăcreaăsenza iaădeăm rireăaăunuiăspa iu. Deschidereaăsauăînchidereaăpsihologic ăaăunuiăspa iu,ăcaăşiăm rireaăsauămicşorareaăluiădinăpunctulădeă vedereăperceptivăpotăăărealizateăprinăutilizareaăsimultan ăsauăalternativ ,ăcontrastant ăsauăcontinu ăaă unorăgameăvariateădeătonalit iăşiăintensit iăcromatice,ăpeăcareăleăalegemăînăfunc ieădeădimensiunileă şiăcaracteristicileăfunc ionaleăaleăspa iului,ădeăpozi iaăgeograăc ,ăsursaăşiăgradulădeăiluminare,ăetc. aăcompuneădinălumin ăcolorat (jocuriădeălumin )

EduardoăChillidaă-ăsculptorăspaniolă(aămurităînă2002)ăconcepeăoălucrareădeăart ă“MoñtanaăVacìa”ă (munteleăgol),ăceăareăcaătem ălumina,ăîngropat ăînăMunteleăTindayaădinăInsuleleăCanare.ă Oăpeşter ăcubic ăcuălaturaădeă40ămetri,ăseăpropuneăunăspa iuămisticăprinăexcavareaăaă64.000ămetriă cubiădeăpiatr . Elăspune:ă“Sculpturaăesteăconceput ăcaăunămonument”-ăgenereaz ăunăturismădeăcalitate.


Extension to the Victoria & Albert Museum - Daniel Libeskind, lumina articulez ăvolumele

importan aăluminiiăînăspa iulăscenic “Umbreădeă lumin ”,ă deăPhilippeăTréhetă-ăspectacolăcuă R zvană Maziluă înăcareăluminaă esteăactorulă principal.ăMomentulăînăcareăR zvanăMaziluădanseaz ăîmbr catăînărochieăalb ăpoateăăăconcomitentă în elesăcaăexpresieăaădoruluiădup ăiubitaăpierdut ,ădarăşiăcaăoămodalitateădeăaăasimilaăfeminitatea,ă deăaăoărealizaăînăplanăinterior,ăpornindădinăexterior,ăunăechilibruăîntreămasculinitateăşiăfeminitate,ăiară aspecteleădualeăsuntăesen iale,ăatâtăpentruăstilulăluiăPhilippeăTréhet,ăcâtăşiăpentruăpredilec iileăartisticeă aleăluiăR zvanăMazilu. Aăvedeaăunădansăsauăaădansa,ăoriceăfelădeămişcareădeăfaptănuăesteădoarăefemer ,ă areă şiă oă latur ă careă r mâneă cuă tine.ă Şiă neă gândimă laă rela ii:ă întreă oameniă şiă peisaj,ă întreă ei,ă întreă oameniă şiă obiecteă sauă diferiteă obiecteă (c roraă leă ataş mă valoareă istoric ,ă ănanciar ).ă Poateă c ă nuă ară aveaă înă sineă niciă oă valoare,ă dac ă circumstan eleăînăcareăauăfostăcreateăşiăexperien aăcuăcareăneăîmbog escănuăară ăărelevanteăpentruănoi.

lumina în decorul scenic arhitectul = scenograf al luminiiăînăspa iu

lumina ca scenograf, obiectăcareăreăect ă şiăofer ădinamic ă spa iului


ţircula ii şi mişcări în spa iu

Curs 5

Tr imăîntr-oălumeămobil ,ăguvernat ădeămişcareăînătimpăşiă spa iu.ăÎnăaceast ă lumeăschimb toare,ă arhitecturaăesteăunăreperăstabil,ădac ăoăraport mălaăvia aăuneiaăsauămaiămultorăgenera ii.ăDeăasemenea,ăfa ădeăciclurileăzi-noapteăsauăalăanotimpurilor,ăarhitecturaăr mâneăunămartorăstabil. Laăoăalt ăscar ătemporal ăeaăpoateăăăunătempluăbudistăceăseăreînnoieşteăidenticăoădat ălaă20ădeăani,ă oăcatedral ăgotic ăceăstr juieşteădeăvreoă800ădeăaniăşiăs-aăediăcatăînăcâtevaăsuteădeăaniăsauăpiramidaă egiptean -mesajădeădincoloădeăvremi. Darăesteăşiăcasaădeălemnădinăsuăetulă ranuluiămaramureşeanăceăşi-aăconstruit-oămereu,ămeşteşugulă transmi ându-seădinăgenera ieăînăgenera ieăpân ăast ziă(cândăeăpeăcaleăs ăseăpiard ). Suntemătrec toriăînăaceast ălume,ăînăcaleaătimpuluiărezist ăpoemele,ăcânteceleăşiăcaseleănoastre. Ceăesteăbisericaăortodox ă(creştin )ăînăgeneral?ăOănav ăînăcaleaăvalurilorăvremii,ăr spundeăîn eleptulă V.ăAnaniaă“spa iuăeclezial”,ăBr ilaă1991 Mobilitate-mişcare Distinc ieăîntre: ă -ăCon in torulăceăseădeplaseaz ăîmpreun ăcuăcon inutulă(piele,ăhaine,ăarmuri) ă -ăAd postulăindependentă–ăhabitatăprovizoriu Autonomia conţinătorului:ăoulădeăpas reă(necreatădeăăin aăcon inut )ăesteăautonom,ăadaptatălaămenireaăsa,ălaăfel,ăoăcas ăesteăadaptat ,ălegat ăşiăancorat ădeăp mânt.

Conceptul de casă mobilă: precursoarea arhitecturii viitoare (Vincent Scully) înăcareăcaseăprefabricateăvorăpremiteăeleăînseleăunămodădeăvia ămaiămobil;ă seăvorăproduceăastfelămuta iiăfundamentaleăînăaspectulăconstruc iilor. Automobilul:ăcaăvehiculăşiăhabitat,ăcon ineăelementeleădeăbaz ăaleăacesteiănoiă arhitecturi.ăEsteăînăacestăcazăvorbaădeăoăarhitectur ădeătipăcapsul ăautonom ă opus ăuneiăarhitecturiăînăcareăinteriorulăcomunic ăcuăexteriorul.ăIzolareaăpresupuneăautosuăcien ăşiăindependen ăînăraportăcuăsitul.ăÎnălocăs ăseăadaptezeălaăcondi iileădeăsită(m rime,ăform ăşiăculoare),ăhabitatulămobil,ăaidomaă automobiluluiătrebuieăgândităs ăfunc ionezeăînăcondi iiădiverse.ăAspectulăs uă rezult ădinăpropriulăs uăcaracterăşiăesteădestinatăuneiămediiăaăclientelei,ălaăfelă cumăpicturaăşiăsculpturaăRenaşteriiăseăadaptauăunuiăgustămediu. Casa tradiţională,ăînr d cinat ă înă sol,ă aă jucată întotdeaunaărolulăsalutarădeăcontrapondereă laămobilitateaăomului.ăOpunându-seăcaracteruluiănomad,ăeaăaăstabilităunămodelămaiăbogatădeăexisten ăşiă reziden ,ăopus ămobilit ii,ăac iunii,ăschimb rii. Dac ătotulăesteăînăschimbare,ăschimbareaăîns şiăîşiăpierdeăoăbun ăparteădinăefecteleăsaleăcreative. Deăaceea,ăarhitecturaăaăac ionatămereuăcaăceăesteădat,ăcaăceeaăceăpoateăăărecunoscutăcaăoăcondi ieă constant . Aceast ăopozi ieăfructuoas ădintreăFIIN ăşiăDEVENIREăcâştig ăunăinteresăparticularăîntr-unămediuă creat de om. AntitezaăMOBILITATEă/ăREZIDEN ăesteăoăantinomieăindispensabil ă(esteăpericulosăşiăincetuosăs ă tr imădoarăînămijloculăpropriilorănoastreăobiecte,ăcreateăpentruăpropriaănoastr ăcomoditate). Oă cl direă (oă arhitectur )ă seă caracterizeaz ă prină demnitatea,ă importan aă lucruriloră ceă transcedă (seă ridic ădeasupra)ăschimbarea.


Imagineaă puteriloră divineă aă fostă fasonat ă mereuă înă materialeă durabile.ă Zidurileă groase,ă solideă aleă templeloră şiă fort re eloră palateloră auă fostă oă just ămetafor ăaăputeriiătemporaleăşiăspirituale. Ruineleă arhitecturaleă impresioneaz ă mereu,ă distrugereaă loră neă conştientizeaz ăasupraămortalit iiăunorăediăciiămeniteăaădura.

Konark Sun Temple in Orissa, India Oăschimbareădeălocăafecteaz ăînămodăegalăpermanen aăunuiăobiect,ăîntr-oăm sur ămaiăpu inăradical ă decâtădistrugereaăsa.ăDarăschimbându-şiăcontextul,ăobiectulăîşiăschimb ăcaracterul,ăîşiăpierdeăoăparteă dinăidentitateaăsaăpermanent ,ăîşiăpierdeădeăasemeneaăautonomia. (exemplul Statuii Sf. Maria din biserica de la Ronchamp a lui Le Corbusierăc reiaăiăseăpoateămodiăcaăpozi iaăcuă180ăgrade,ăînăfunc ieădeăloculă celebr riiăMessei,ăîn untruăsauăafar .ăApareăoăăn ădiferen ăîntreăaăînvârtiăstatuiaăSf.ăMariaădeăc treăoricine,ălaămodulăimprevizibilăşiăsus inereaă eiădeăc treăcredincioşiăînăcadrulăuneiăprocesiuni.ăÎnăacestăultimăcaz,ăSf.ă Mariaă sus inut ă deă discipoliă înă pelerinajulă eiă intreprindeă oă mişcareă dină propriaăsaăini iativ .ăDeciănuămişcareaăafecteaz ăintegritateaăobiectului,ă ci retrogradarea sa la gradul de instrument pasiv). Unăautomobilăînămişcareăpareădiferitădac ăesteăconsideratăcaăvehiculăputernicăpurtândăpasageriăsauă caăinstrumentămecanicăr spunzândăordinelorăşoferului.ăÎnăacestăultimăcaz,ăautomobilistulăesteădeănită înămodăvizualăcaă“zeul-protez ”ă(Freud-Prothesengott)ădotatăcuăputeriăsupraomeneştiăprinăprelungirile sale tehnologice. Înătimpăceădac ămobilitateaăapar ineăproprieiăini iativeăaăobiectului,ăputereaăsaăpareăc ăcreşte.ăEsteă cazulăsculpturilorăcineticeăcareăparăc -şiăproducăpropriaămişcare. Şiă aiciă nuă potă s ă nuă facă referireă laă arhitecturaă adaptabil .ăAdaptabilitateaă esteă esen ial ă înă tratareaă problemeloră legateă deă schimb rileă climatice,ă prină interac iuneă cuă parametriiă deă mediuă (vânt,ă precipita ii,ăsoare).

ex:ăCASEă(DavidăMenicovich-ăAnualaădeăArhitectur ă2010)ăceluleăfotovoltaiceăînă2ăstraturiădeăsticl ,ă generatoareădeăenergieăsauăSistemeăactiveădeăpuriăcareăaăaeruluiăşiădeăaăreduceăconsumulădeă energieăceăgenereaz ăfa adeăverziăşiăizoleaz ăcl direaăpentruăaăoăputeaăcontrola Exist ă dou ă direc iiă -ă concepteă foarteă puterniceă înă clipaă deă fa ă ceă preocup ă nuă doară arhitec iiă ciă şiă ingineriiă constructoriă şiă anumeă folosireaătehnologiilor inteligenteă (deă regul ă costisitoareă şiă cuă consumăenergeticămare)ăşiădesignul sustenabilă(consumăenergeticămic).ăLaăintersec iaăcelorădou ă concepteăseăaă ăceeaăceăseănumeşteăarhitectur ăresponsiv ,ăadaptabil ă(cl diriăceăîşiăpotăschimbaă propriet ileăăziceăînăbazaăunuiăsistemăinteligentăceăac ioneaz ăînătimpărealăcaăr spunsălaăstimuliiădeă mediu,ăpentruăaăcreşteănivelulădeăperforman ăalăcl diriiădinăpunctădeăvedereăenergetic). Arhitecturaăobişnuit ăesteăoăarhitectur ăunivoc ăceăareăoăsingur ădirec ieădeădezvoltareădeălaăconstruc ieă laă distruc ie.ă Ceaă responsiv ă interac ioneaz ă cuă mediulă atâtă dup ă nişteă termeniă prestabili iă câtă şiă dup ăunăsistemăceăpoateăăăreprogramat.ăSuntăstructuriătransformabile,ădinamiceăceăreconăgureaz ă spa iulăînălimiteleăluiăcaăunămecanism.


Înăacelaşiătimpădac ăpân ăînăsecolulătrecutăinteriorulăeraăunămediuăartiăcial,ăiarăexteriorulăunulănatural,ă dinăcauzaăpolu rii,ăînc lziriiăglobaleăşiăexteriorulăaădevenităarticial.ăTendin aăesteăacumădeăaătransforma interiorul într-un mediu natural. Oăputereăirezistibil ăzaceăînămişcareăuneiămaseăuriaşe:ăDavidăFisherăînă Dubaiă -ă turnă careă seă roteşte...laă dorin aă ăec ruiă propritară deă nivel,ă ultimeleăniveleăseărotescădup ăoăsimpl ăcomand ăvocal .ăSuntăincorporateă turbineădeăvântăcareăproducăenergie.ăCaseăcareăseărotescădup ăsoareăseă construiescăînc ădină1935.

JeanăNouvelă-ă1981-87-ăInstitutulăLumiiăArabeădinăParis.ăEsteăincredibil ăfa adaăinstitutului,ăcreat ădină miiădeămecanismeădinăo elăînăform ădeăirisăcontrolateăcomputerizat,ăcareăseădeschidăşiăseăînchidăînă func ieădeăputereaăsoarelui. Ad postăşiăvizuin (R. Arnheim) Referitorălaăcriteriulămobilit ii,ăarhitecturaăadmiteădou ăsolu iiădeăbaz :ăad postulăşiăvizuina. 1. Ad postulăesteăunăcon in torăcare,ăînămanieraăoului,ăîşiădatoreaz ăformaăproprieiăfunc iuniăşiănuă recunoaşteăprezen aăocupantuluiăs uădecâtăînăalădoileaărând. Formaălogic ăaăunuiăcon in torăesteăoăsimetrieăsimpl ,ăconcentric ,ăînăgeneralăunărotund. Înătimpăceăaspectulădeăcon in torăalăunuiăediăciuăesteăîmpinsălaăextrem,ăob inemăoăstructur ăcareănuă tolereaz ăintr rileăşiăieşirileădoarăcaărupturiăaleăintegrit iiăsale,ăconcesiiăf cuteăuneiăfunc iiăobligate.

HirshhornăMuseumădinăWashington,ăGordonăBunshaft,ă1974ă(extindereăarch.ăDillerăScoădioă+ăRenfro) Oăasemeneaăcl direăadmiteăprezen aăocupan ilorăf r ăaăjucaăînămodărealărolulădeăgazd ;ăatunciăcândă esteăgoal ănuăpareădelocăincomplet .ăSpa iileăinterioareăsuntăaccesibileădarănuăcontribuieălaăconfortulă vizitatorului. 2. Vizuinaăesteărezultatulăsimpluăalăpenetr riiăăziceăaăspa iuluiădeăc treăocupant.ăEaăprescrieăitinerariulăocupantuluiălaăfelădeăimplacabilăprecumăcaleaăferat .ăDac ăofer ăunăspa iuămaiăvast,ăesteăpentruă c ăutilizatorulăareănevoieădeăunăgradămaiămareădeălibertateădeămişcareăşiănuădatorit ăuneiăexigen eă formaleă aă structuriiă deă rezisten .ă Înă ansamblulă s u,ă vizuinaă poateă ăă tridimensional ,ă dară r mâneă rezultatulăsistemuluiădeăpasajeăliniareăşiănuădeăformeăintrinseciătridimensionale. Concep iaă uneiă vizuineă elaborându-seă plecândă deă laă plan,ă esteă dinamic ăşiăimaterial ăaidomaăuneiăpieseămuzicaleăcompuseăpentruă nici un instrument precis.


Oăcl direădeătipă“ad post”ădinăcontr ,ăpoateăăăconceput ăpornindădeălaăunăplanăabstract,ădeăundeă poateădecurgeăinven iaăformelor.ăDarăînăacestăcaz,ăplanulădeăfunc iuniăalăcl diriiăvaăsem naămaiămultă cuăoăarborescen ăsauăunăscheletădecâtăcuăoăre eaăarterial .ăEsteăunăcomplexădeăcon in toriăspeciăci,ă uni iăîntr-oăordineăfunc ional .ăRela iileăîntreăaceştiăcon in toriăsuntămaiămultădeăcomunicareădecâtădeă pasajeădirec ionaleăiarăconcep iaădeăbaz ăseăconcretizeaz ănuăcaăoăre eaădeăpasajeăciăcaăoăaglomerareădeăspa ii. “Adăpost” sau ”vizuină” astfelădescriseăsuntăextremeăăctive. Înăpractic ,ăunăproiectăarhitecturalăcombin ăacesteădou ăconcep iiăînăpropor iiădiverse.ăAcesteăpropor iiă suntădeăniteăprinădeterminareaăacestorădoiăpoliăaăa iălaăsc riădiferite.ăNuăesteăvorbaădoarădeădou ă metodeădeăaădesenaăoăcas ,ăciădeădou ăconcep iiădistincteă aleăexisten eiăumaneăşiădeciădeădou ă stiluri arhitecturale distincte. F c torulădeăad postăesteăînămodăesen ialăunăconstructorăiarăcelădeăvizuin ăesteăună“excavator”,ăsauă unulăesteămodelatorăiarăcel laltăt ietoră–ăsculptor. Pentruăconstructorăsauămodelor,ăpasajeleăsuntăintersti iiăîntreăvolume. Pentruăexcavatorăsauăt ietorăeleăsuntăartereăprincipaleăiarăîntreăeleămateriaăseăacumuleaz . Comportamentul motor Arhitectura de tip “adăpost”ăesteădominat ădeăformeădeăconcep ieăvizual . Tipul “vizuină”ăesteăprodusulăunuiăcomportamentămotor.ăOăscriereăaăat ăsubădomina iaăunuiăcomportamentămotorăesteăăuid ,ăcurg toare.ăAceeaşiătendin ăoăreg simăînătoateădomeniileăundeăreg simă unăcomportamentămotoră(domeniulăautostr ziiădeăexemplu).ăOăcl direăimaginat ăcaăoăre eaăarterial ă vaăpreferaăcurgerileăsuple,ăăuideăşiăcontinue,ădecâtărupturileăangulare;ăînăplanăvertical,ărampeleăvoră înlocuiăpeăcâtăposibilăsc rileăînăzig-zag.ăSc rileăăindătotuşiănecesare,ăarhitectulăconştientădeăexigen eleă deămobilitate,ăleăvaădesenaăgândindu-seănuănumaiălaăefectulălorăvizualăciăşiălaăritmulăcineticăalătrepteloră şiăcontratreptelor,ăalăalternan eiădintreăeleva iaălaborioas ăşiăprogresiaăvictorioas . În acest sens, Goethe remarca: ”Se credea că arhitectura, ca artă plastică se adresează doar ochiului. Din contră, ea ar trebui să se adreseze în primul rând sensului de locomoţie al corpului uman – lucru căruia arareori îi dăm atenţia cuvenită. În timp ce dansăm, noi ne mişcăm urmând reguli stabilite şi simţim o senzaţie plăcută. Aceeaşi senzaţie ar trebui să o simtă un om condus u ochii legaţi printr-o casă bine construită. Aceasta presupune respectul doctrinei complexe şi dicile a proporţiilor care conferă clădirii şi părţilor ei caracterul”. Mobilitateaăesteăliniar ăşiădirijat ăspreăînainte.ăCuăcâtăvitezaăesteămaiămare,ăcuăatâtăimpulsulăesteămaiă puternicăşiăcuăatâtămaiămareăesteăefortulăpentruăaădeturnaăcursa. Înă vecheaă Chin ,ă intrareaă principal ă înă locuin ă eraă situat ă oblică înă raportă cuă axulă nord-sud,ă conducândăspreăea.ăAceast ăpractic ăaveaămenireaădeăaăîmpiedicaăaccesulădirectăalăspiritelorămaleăceă înăcas . Mişcarea tinde a liniariza traiectoria şi a elimina deviaţiile. Acestăprincipiuăseăreg seşteăşiăînăimaginileămentaleăaleăconexiunilorăspa ialeăbazateăpeăexperien eă motrice.

Desenulăuneiăfeti eădeăclasaăaăV-aăceăreprezint ăapartamentulăp rin ilor


Conăgura iaăbidimensional ăaăapartamentuluiăaăfostăredus ădeăfeti ălaăoăsecven ăliniar .ăSpiritulă sesizeaz ămaiăuşorăoăsecven ăliniar ădecâtăsimultaneitateaămultipl ăaăcomunica iilorădintr-unăcomplex bidimensional. Simultaneitateaăspa ial ăesteăperceput ăcaăoăsecven ăînătimp. Caleaădeăcircula ieă(traseul)ăpoateăăăconceput ăcaărela ieăperceptiv ăceăleag ăspa iileăuneiăcaseăsauă oriceăserieădeăspa iiăinterioareăsauăexterioareăîmpreun . Înătimpăceăneămişc măînăTIMPăprintr-oăSECVEN ădeăSPA II,ăexperiment măoărela ieăcontinu ăîntreă undeăamăfostăşiăundeăanticip măs ămergem. Vomăanalizaăprincipaleleăcomponenteăaleăsistemuluiădeăcircula ieădintr-oăcl direăcaăelementeăpozitiveă ceăinăuen eaz ăpercep iaănoastr ăasupraăformelorăşiăspa iilorăcl dirii. ELEMENTE

1.ă Apropiereaă deă cas ă (vedereaădeălaădistan )

2.ăIntrareaă(deăafar ăîn untru)

3.ă Conăgura iaă c iiă (secven aă deăspa ii,ăcol uri)

4.ăRela iaăcaleă(traseu)ă–ăspa iiă (noduri,ămargini,ătermina ii)

5.ăFormaăspa iuluiădeăcircula ieă (coridoare,ă balcoane,ă sc ri,ă camere)


1.ăApropiereaădeăcas Înainteădeăaăintraăîntr-oăcas ,ăne-aăapropiemăde-aălungulăuneiă c r riă ->ă prim ă faz ă aă sistemuluiă circulatoră ală casei,ă timpă înă careă neă preg timă s ă vedem,ă s ă experiment mă şiă s ă folosimă spa iileăcasei. Apropiereaădeăcas ăşiădeăintrareaăeiăpoateăvariaăcaădurat ădeă laăcâ ivaăpaşiăîntr-unăspa iu-timpăcomprimat,ălaăunătraseuălung,ă sinuos. Eaă poateă ăă frontal ă fa ă deă fa adaă caseiă sauă oblic ă fa ă deă aceasta. Naturaădrumuluiădeăapropiereăpoateăăăcontrastant ăcuăceeaăceă urmeaz ăînăcas ăsauăpoateăăăcontinuat ăînăsecven aăspa ial ă interioar ,ăeliminândădistinc iaădintreăinteriorăsauăexterior. a.ăFrontal -ăOăapropiereăfrontal ăconduceădirectălaăaccesulăîntr-oăcl direăde-aălungulăuneiăaleiădrepte,ăaxate -ăScopulăvizualăceătermin ăapropiereaăesteăclar,ăpoateă ăăîntregulăfrontăalăfa adeiăsauăoăintrareăelaborat ăînă ea b.ăOblic -ăÎnt reşteăefectulădeăperspectiv ăasupraăfa adeiăşiă formei -ăCaleaăpoateăăăredirec ionat ăoădat ăsauădeădou ă oriăpentruăaăprelungiăsecven aăapropierii -ăDac ăoăcl direăesteăapropiat ădeăunăunghiăextrem,ă intrareaăsaăseăpoateăproiectaădinăplanulăfa adeiăpentruăaăăămaiăvizibil c.ăSpiral -ăPrelungeşeăsecven aăapropieriiăşiăpuneăînăeviden ă formaătridimensional ăaăuneiăcl diriăprinămişcareaăînă jurul perimetrului ei -ăIntrareaăpoateăăăf cut ăvizibil ăînămodăintermitentă înă timpulă apropierii,ă pentruă a-iă clariăcaă pozi iaă suă poateăăăascuns ăpân ălaăpunctulăterminal

Acces frontal Palladio, vila Barbaro, Maser, Italia, 1560-68


Por i,ăportaluri,ăcopertineăauăconstituit întotdeauna mijloace de orientareăc treădrumulădeăacces.

AccesăfrontalădirectăBisericaăcatolic ăTaos,ăNewăMexico

leg turaă dintreă Oraşulă interzisă laă nordă şiă oraşulă dină sudă înă Peking, beijing, China sec 15

accesă uşoră şicanat,ă marcată deă oă copertin ,ă c treă vilaă Garches,ăLeăCorbusier,ăFran a,ă1926-27


acces oblic Glass House, Connecticut, Philip Johnson, 1949

Spa iiă urbaneă dominateă deă biseric .ăAccesulăseăfaceăasimetric,ă lucruă ceă ofer ă ună caracteră pitoresc ansamblului. Doar fragmenteădinăeleăpotăăăperceputeădină puncteă variateă aleă pie ei.ă (dup ă Camillo Sitte)

Caleădeăaccesăsinuoas ăînspreă Acropola Atenei

Kaufmann House (Falling Water), Pennsylvania, 1936-37 Frank Lloyd Wright


accesăpeăpodăînăfort rea aădinăBelgrad,ăSerbia

2.ăIntr riăînăcl diri Intrândă într-oă cl dire,ă într-oă camer ă aă uneiă cl diriă sauă întrunăcâmpădeănităalăspa iuluiăexterior presupune penetrarea unuiăplanăverticalăceăsepar ăună spa iuă deăaltul,ăseparându-lă peă “aici” de ”acolo”. În timp ce a intra presupune str pungereaă unuiă plană vertical, acest lucru se poate întâmplaă şiă într-ună modă maiă subtilă decâtăsimplaăuş ăperforat ăîntrunăzid.ăPoateăăăoătrecereăprintrună plană maiă degrab ă sugerată decâtă real,ă sugerată deă dou ă coloaneăsauădeăoăgrind ăsauăună mod mai subtil de o schimbare de nivel. Într-oăsitua ieănormal ăcândăună plană închideă şiă deăneşteă unulă sauăoăserieădeămaiămulteăspa ii,ă oă intrareă seă realizeaz ă printr-oă deschidere în planul peretelui. Forma acestei deschideri poate evoluaădeălaăoăsimpl ăpenetra ieă înă zidă laă oă poart ă elaborat ,ă articulat . Referitoră laă formaă spa iuluiă înă careă seă intr ă sauă laă formaă închideriiăsale,ăintrareaăînăspa iuă esteă celă maiă bineă semniăcat ă prin stabilirea unui plan real sau sugerat perpendicular pe direc iaăc iiădeăacces.


Intr rileăseăpotăcategorisi: 1.ăLaăfa aăpereteluiă–ăp streaz ăcontinuitateaă pereteluiăă(poateăăămarcat ădeliberat) 2.ă Protejate,ă proiectareă înă afar ă –ă îşiă anun ă func iuneaăşiăofer ăad post 3.ăExcavateă–ăprevedeădeăasemeneaăad post,ă oăpor iuneăaăspa iuluiăinteriorăesteăoferităceluiă exterior. Înă ăecareă dină categoriileă anterioare,ă formaă închideriiă poateă ăă similar ă formeiă spa iuluiă înă careă seă intr ă sauă poateă contrastaă cuă formaă acestuiaăpentruăa-iăînt riădeăni ia.

Înătermeniăaiăpozi iei,ăoăintrareăpoateăăăaxat ăpeă planulăfrontalăalăcl diriiăsauăpoateăcreaăoăsimetrieăpar ial . Pozi ionareaăintr riiăînăraportăcuăspa iulăînăcareă seăaccedeăvaădeterminaăconăgura iaăc r riiăşiă “patternul”ă(structura)ădeăactivit iădinăspa iu. Oăintrareăpoateăăăînt rit ăvizual: 1.ă F cândă oă intrareă maiă joas ,ă maiă larg ă sauă maiăîngust ădecâtăeraăanticipat 2.ăF cândăinrareaăextremădeăadânc ăşiătraseulă “circuit”ăînăcâmpulăintr rii 3.ăArticulareaăcuăornamenteăşiăelementeădecorative OBSERVA IIăANTROPOLOGICEăă(ChristopherăAlexander) Patternăa.ăFamilieădeăintr ri Dac ăajungemăîntr-unăholăalăuneiăcl diriăfoarteămariă(birou,spitală etc)ăsauăînămijloculăunuiăgrupădeăcaseăasociateăvomăăăextremădeă confuziă dac ăîntreagaă colec ieă deă intr riă(accese)ă nuăneă st ă înă fa ăîncâtăs ăputemăalege. Variante: 1. Supravegherea în cerc

2.ăNoduriădeărecep ie,ăbifurca iiăsuccesiveă(seăbazeaz ăspreădeosebire de prima pe ierarhia acceselor)


3.ă Înă str zileă interioareă aleă unuiă complex,ă intr rileă seă facă analoage,ă plonjateă înspreă afar ă (eventual),ă vizibile,ă uşoră identiăcabile,ărezultândăastfelăoăfamilieădeăintr ri 4.ăÎnăcazulăuneiăorganiz riădeătipăaglomerat,ăintr rileăsimilareă vorăformaăoăcolec ie. Concluzie:ăintr rileătrebuieăs ăformezeăoăfamilie,ăadic : -ăS ăformezeăunăgrup,ăvizibileăîmpreun ăşiăăecareăvizibil ădeă la toate celelalte, distingându-se de celelalte -ăS ăăeăcâtădeăcâtăsimilare,ăadic ătoateăcuăportic,ăcuăcopertin ă sauăcuăuşiăsimilare.

Patternăb.ăIntrareăprincipal Plasareaă intr riiăprincipaleă->ă celămaiă importantă pasă înă croireaăuneiăcl diri,ăgestăesen ial. Intrareaăprincipal ătrebuieăs ăăeăvizibil ăm carăpar ialăînătimpul apropierii. 1.ăPozi ie:ăs ănuămaiătrebuiasc ăs ăăeăocolit ămaiămultădeă15ă măfa ădeăpozi iaăpresupus . 2.ăConăgura ia:ăs ăăeăaccentuat ăformal Concluzie:ă Aşeaz ă intrareaă într-ună punctă deă undeă s ă ăeă vizibil ădeăpeădirec iileădeăapropiereăşiăd -iăoăform ădeosebit ă pentruăaăoădistingeăfa ădeăcelelalteăelemente. Patternăc.ăTranzi ieălaăintrare Cl dirileăcuăoătranzi ieăgra ioas ăîntreăstrad ăşiăinteriorăsuntă maiăliniştiteădecâtăceleădeschiseăspreăstrad . Tranzi iaăpresupuneăoărupereădeăritm,ăoăştergereăaăpatternului exterior. Tranzi iaăăzic ăoăpresupuneăpeăceaăpsihic . Concluzie:ă F ă oă tranzi ieă spa ial ă întreă strad ă şiă intrareaă principal .ă Treceă traseulă deă intrareă prină acestă spa iuă deă tranzi ieăşiăînzestreaz -lăcu: -ăSchimbareădeălumin ,ăsunet,ă direc ie,ăsuprafa ă (textur ),ă nivel,ă prină por iă ceă producă schimb riă aleă graduluiă deă închidere, dar în primul rând o schimbare de vedere. Alte patternuri legate de acesta: - Zen-view - portaluri principale - Grad de intimitate


Înătimpăceăgardulăsepar ,ăpoartaăşiăpietrele/ă sc rileă furnizeaz ă continuitateaă dintreă în untruă şiă afar ă (palatulă Katsura,ă Kyoto,ă Japonia, sec. 17)

Intr riăarticulateăînăplanulăfa adeiă-ălaăfa aăpereteluiă(Muntenegru,ăRomânia,ăCroa iaă-ăDubrovnic)

Herculane,ăIlidiaă(unăănădecroş),ăTimişoaraă(Eug.ădeăSavoya),ăViena,ădinăCurinschiăVorona-releveu

Vene iaă(accesulăpeăfa adaăprincipal ,ăspreăap ),ăSanăGiorgioăMaggiore,ăVene ia,ă1566,ăA.ăPalladio,ă Tunisia - Sidi Bou Said

Morris Gift Shop, San Francisco, California, 1948-49, Frank Lloyd Wright

colajădeăuşi,ăItalia


Intr riăprotejate,ăproiectateăînăafar :ăBucureşti,ăGraz,ăHerculane,ăTimişoaraă(hotelăSavoy)

Pantheonul, Roma, 120-124, porticul de accesăreconstruitădup ă un templu din 25 î.e.n..

capelaăPazzi,ăFloren a,ăItalia,ă 1429-46, Filippo Brunelleschi

S. Vitale, Ravenna, Italia, 526-46 spa iulădeăaccesăesteăreorientatădup ăstrad

piloni de acces, templul lui Horus la Edfu, Egipt, 257-37 î.e.n.

manastirea Djurdjevi Stupovi, Serbia

Timişoara,ăstr.ăMercyănr.ă7

Vene ia

şli ,ăsimpluădecupajăcareămarcheaz ă accesul în John. F. Kennedy Memorial, Dallas, Texas, 1970, Philip Johnson

Oravi a


Viena

Zadar,ăCroa ia

intrareăgotic ăcatedralaă Girona, Catalonia Spania

intrareaăgotic ăînăNotreăDameădeăParis

East Building, National Gallery of Art, Washington D.C., 1978, I.M. Pei &Partners

Graz

Modern Sosnowski Desert House în Arizona, 2006 Chen + Suchart Studio

Ilidia

Irlanda

uş ămetalic ă Soho - obiect deăart

New Museum of Contemporary Art, SANAA

Pia aăSanăMarco,ăVene ia:ăPalatulăDogilorăînăstângaăşiăBibliotecaăluiăScamozziăînădreapta.ăIntrareaă înăpia ăesteămarcat ădeădou ăcoloaneădeăgranit,ă “coloanaăLeului”ăşiă“coloanaăluiăSf.ăTeodor”.


Spa iulăintermediar

Casa von Sternberg, Los Eugeniu de Angeles, Richard Neutra, Savoya 7, 1935 TimiĹ&#x;oara

str. Dacilor

Accese

Tadao Ando Water Temple, Awaji Island, Japonia

Herzog & de Meuron

Modern Wicklow House Design / Odos Architects


ţonfigura ia traseului

Curs 6

Toateă traseeleă deă mişcareă ăeăc ăesteăvorbaădeăoameni,ă maşini,ă bunuriă sauă serviciiă sunt liniare prin natura lor. Toate au un punct de pornireă dină careă suntemă trecu iă printr-oă secven ă deă spa iiă pân ălaădestina iaănoastr . Conturul depinde de modul de transport. Înătimpăceăpedeştriiăneăputemăopri,ăîntoarce,ăodihniăprecumădorim,ăoăbiciclet ăareăoălibertateămaiămic ă iarăunăautomobilăşiămaiămic ăînăa-şiăschimbaăbruscădirec ia. Laă tranzitulă vehicular,ă odat ă respectareă razeleă deă virajă şiă rampele,ă traseulă poateă ăă strânsă dimensionat,ăînătimpăceăpietonii,ăcapabiliăs ăefectuezeăschimb riăbruşteădeădirec ieănecesit ăunăvolumămaiă mareădeăspa iuădecâtădimensiunileălorăcorporaleăprecumăşiăoămaiămareălibertateădeăalegere. Intersec iileăsauăîncruciş rileăsuntăpuncteădeădecizieăpentruăceiăceăseăapropie,ăcontinuitateaăşiăscaraă ăec reiădirec iiăînăinterscec ieăneăpotăajutaăs ădistingemăîntreăc ileămajoreăceăducălaăspa iiămajoreăşiă c ileăminoreăceăducăspreăspa iiăsecundare. Cândă direc iileă într-oă intersec ieă suntă echivalente,ă trebuieă prev zutăsuăcientăspa iuăpentruăpauz ă şiăorientare. Naturaăconăgura ieiătraseuluiăinăuen eaz ăşi/sauăpoateă ăăinăuen at ădeăschemaădeă organizareă aă spa iiloră peă careăleăleag .ăConăgura iaă unuiătraseuăpoateăăăînt rit ,ă organizareaă spa ial ă ăindă paralel ă cuă aceasta.ă Sauă conăgura iaă traseuluiă poateă ăă înă contrastă cuă formaă organiz riiă spa ialeă şiă poateă astfelă serviă dreptă contrapunct.ă Odat ă ceă “cart m”ăînăminteaănoastr ă conăgura iaă general ă aă traseeloră într-oă cas ,ă orientareaă noastr ă înă cl direă şiă în elegereaă organiz riiă spa ialeădevinăclare.


Tipuriădeăconăgura iiăaleătraseului 1.ăLiniar Toate traseele sunt de fapt liniare. Oă dreapt ă esteă totuşiă elementulă primar de organizare pentru o serieă deă spa ii.ă Eaă poateă ă:ă curb ,ă segmentat ,ă intersectat ă cuă altele,ă ramiăcat ,ăbucl . 2.ăRadial Oăconăgura ieăradial ădeătraseeă extinzându-se sau convergâng spre un punct central comun. 3.ăSpiral Oă conăgura ieă spiral ă const ă într-oă singuraă caleă continu ă ceă porneşteă dintr-ună punctă central,ă seă roteşteă înă jurulă s uă şiă devineă treptată totă maiă dep rtat . 4.ăGril Oă conăgura ieă înă re eaă const ă dină dou ăseturiădeăc r riăparaleleăceăseă intersecteaz ălaăintervaleăregulate. 5.ăRe ea Oă conăgura ieă ceă const ă dină traseeă dispuseă liber,ă stabilindă puncteă ăziceă înăspa iu. 6.ăCompozit În realitate se folosesc întotdeauna mai multe din schemele mai sus enumerate. Pentru a evita efectul de labirintăseăvaăstabiliăoăordineăierarhic ă întreătrasee,ăprinăscar ,ăform ăşiălungime a traseului.

Templul Hatshepsut, 15111480 î.h., Deir el Bahari

Shodhan House, Ahmedabad, India, 1956, Le Corbusieră-ăsec iuneăprină ramp ăşiăsc ri


Bookstaver House, Westminster, Vermont, 1972, Peter L Gluck

Haystack Mountain School of Arts and Crafts, Deer Isle, Maine, 1960, Edward Larrabee Barnes

linear house, Shinichi Ogawa & Associates, 2009

House in Gerês / Graça Correia y Roberto Ragazzi, Portugalia, 2006

University Art Museum - University of California Berkeley 1971, Mario J. Ciampi and Associates


Museum of endless growth, Algeria, Le Corbusier, 1939 - proiect

Guggenheim Museum, New York, Frank Lloyd Wright, 1959

plan Manhattan

Pope house, Connecticut, 1974-76, John M. Johansen


Rela iaădrumă(traseu)-ăspa iuăpoateăă: 1.ăCircula ieăpeălâng ăspa ii -ăintegritateaăăec ruiăspa iuăesteămen inut -ăconăgura iaătraseuluiăesteăăexibil -ăspa iileăintermediareăpotăăăfolositeăpentruăaălegaă traseulăcuăspa iile 2.ăCircula iaăprinăspa ii -ă traseulă poateă treceă printr-ună spa iuă axial,ă oblic,ă de-a lungul uneii muchii -ă t indă printr-ună spa iu,ă traseulă creeaz ă zoneă deă odihn ăşiădeămişcareăînăel 3.ăCircula iaăseătermin ăîntr-unăspa iu -ăloca iaăacestuiăspa iuădetermin ătraseul -ă aceast ă rela ieă traseu/spa iuă esteă folosit ă pentruăapropiereaăşiăintrareaăînăspa iileăimportanteăcaă func iuneăsauăsimbol

Templu Ramses III, Medinet-Habu, 1198 B.C.

Casa Stern, Connecticut, 1970, Charles Moore Associates

Farnsworth House, Illinois, 1950, Mies van der Rohe


Cas ătradi ional ăjaponez

Neue Vahr Bremen apartamente, Germania, 1958-62, Alvar Aalto

Casaă Erică Boissonasă II,ă Fran aă 1964,ă Philip Johnson Formaăspa iilorădeăcircula ie Unăspa iuădeăcircula ieăpoateăă: - închis,ăformândăunăcoridorăceăseărela ioneaz ă cuăintr rileăsituateăînăplanulăperetelui - deschis pe o latură, aducând continuitate vizual ăşiăspa ial ăcuăspa iileăceăleăleag - deschis pe ambele laturi, generând o extensieăăzic ăaăspa iilorăprinăcareătrece L imeaăşiălungimeaăunuiăspa iuădeăcircula ieă trebuieăpropor ionateăcuătipulăşiănivelulătraăcului. Ună traseuă îngustă şiă închisă încurajeaz ă mişcarea. Unătraseuăpoateăăăl rgitănuădoarăpentruăaăacomodaămaiămultătraăcăciăşiăpentruăaăcreaăspa iuă pentruăpauz ,ăodihn ăsauăvedere.ăElăpoateăă l rgităprinăfuziuneaăcuăspa iileăprinăcareătrece. Într-unăspa iuăamplu,ăunătraseuăpoateăăăaleatoriu,ăf r ăoăstrict ădeăni ieăformal ăşiădeterminatădeăactivit ileădinăspa iu.


Spa iileă deă circula ieă suntă oă parteă integrant ă aă oric reiă cl diri,ă ocupândă oă propor ieă însemnat ă aă spa iuluiăinterior.ă Dac ăsuntăconsiderateădoarădinăpunctădeăvedereăstrictăfunc ional,ăatunciăamăaveaăde-aăfaceăcuăcoridoareănesfârşite. spa iulădeăcircula ieăcaăspectacol LeoăVillareală-ăMultiverse,ăoăsculptur ădeă lumin ăînăConcourseăTunnelălaăGaleriaă Na ional ădeăArt ăWashington

Formaă şiă scaraă spa iiloră deă circula ieă trebuieă s ă acomodezeă mişcareaă oameniloră caă promenad ă (sp.ă evenimentă cuă func iune:ă PRADAă Guggenheimă Store,ă New York, architect: Rem Koolhaas - OfăceăforăMetropolitanăArchitectureă/ăBrandă +ă Allenă Architects),ă pauz ,ă odihn ă sauă vedere de-a lungul traseului. Formaăspa iilorădeăcircula ieăpoateăăăinăuen at ăde: -ădeăni iaălimitelor -ărela iaăcuăspa iileăpeăcareăleăleag -ăcalit ileăde:ăscar ,ăpropor ie,ălumin ,ăvedere -ăintrareaăînăacesteăspa ii -ăfelulăînăcareăsuntămânuiteăschimb rileădeănivelă(sc riăşiărampe) Circula iileăverticaleăînăinteriorulăcl dirilor Sunt realizate cu ajutorul -ăsc rilor - planurilor înclinate (rampelor) - ascensoarelor -ăescalatoareloră(sc riărulante). Amplasareaă nucleeloră deă circula ieă peă vertical ă seă faceă înă puncteleă deă articula ieă şiă ramiăca ieă aă circula ieiă orizontale.ăAcesteaă voră trebuiă s ă ăeă legateă câtă maiă directă deă holuriă ăindc ă normeleă deă siguran ălaăincendiuăimpunăcaăsc rileăs ădeserveasc ăechilibratăetajeleăşiăs ăconduc ăspreăevacu riă directe spre exterior. Sc rileă trebuieă s ă satisfac ă oă serieă deă condi iiă privindă confortulă circula iei,ă rezisten aă şiă aspecteleă estetice Eleăpotăăăîmp r iteăînămaiămulteăcategorii: A.ăDup ădestina iaăcl dirii B.ăDup ăformaălor C.ăDup ăpozi iaălorăînăcl dire


A.ăDup ădestina iaăsc riiăpotăexista: -ăsc riădeăonoareă(monumentale)ăcareăseăamplaseaz ă în zonele de interes major, în holuri principale, la cap tulăunorăgaleriiăetc.ăPrinăamplasamentulălorădeosebităşiăprinărezolvareaălorăplastic ,ăeleăurm rescărealizareaăunuiăefectăarhitectonicădeosebităşiădeăobiceiănuă deservescămaiămultădeădou ăetaje

Opera Paris, 1861-74, -ăsc rileăprincipaleădeservescăînămodănormalăcl dirile,ă Charles Garnier putândăfolosiătotodat ălaăevacuareaăpubliculuiăînăcază de incendiu -ă sc rileă secundareă servescă pentruă comunica iiă deă serviciu,ăeleăfacăleg turaăîntreătoateăetajeleăsauădoară între unele -ăsc riădeăserviciuăfolositeăcuăscopuriăpurăadministrative -ăsc riădeăevacuareăfolositeănumaiăînăcazădeăpericol -ă sc rileă tehnice,ă servescă pentruă legareaă diferiteloră platformeă sauă niveleă cuă destina iiă tehnice,ă laă uzine,ă poduri, vapoare etc.

Opera Viena

B.ăDup ăformaălor: -ă sc riă drepteă (cuă oă ramp ,ă dou ă rampe,ă maiă multeă rampe) -ăsc riăcurbeă(circulareăsauăeliptice)

Fujiya Ginzan, Kengo Kuma

EugeniuădeăSavoyaă7,ăTimişoara

Vatican Museum

sauăoăalt ăclasiăcare: -ăformaăaditiv -ăformaăsubstractiv -ăînchis ăîntr-unăvolum


C.ăDup ăpozi iaălorăînăcl dire: -ăsc riălibereăşiăautoportanteăfolositeămaiăalesăînăholuriămariăşiăamplasateădeăregul ăînămijloculălor,ăcontândăatâtăcaăelementăfunc ională darăşiăcaăelementădecorativ,ăprinăformaălorăînăspa iu,ăprinămişcareaă peăcareăoăimprim ,ădevenindădeămareăefectăatâtălaăinteriorăcâtăşiă la exterior -ăsc riăînchiseăînăaşaănumiteleă“caseădeăscar ”.ăAcesteaăsuntăfolositeăcelămaiădesădatorit ărezolv riiălorămaiăsimple.ăEleăsuntăseparateădeărestulăcl diriiăprinăpere i. Oă categorieă aparteăoă formeaz ă sc rileă balansateălaă careă întoarcereaătreptelorăseăfaceăf r ăintermediulăunuiăpodest.ăAcesteăsc riă seăprev dăatunciăcândă spa iulă destinatădesf şur riiăloră esteă mic.ă Peăpor iuneaădeăbalansare,ătrepteleăauăformeămaiădeosebite,ătrapezoidale,ărezultateăpeăbazaăunorătras riăgeometriceăspeciale,ăbalansareaăputândăschimbaăaspectulăsc riiăînăfunc ieădeăpor iuneaăînă careăseăaplic .ăAstfel,ăseăpotăbalansaălaăpornire,ălaăcareăîntoarcereaă seăfaceă începândăcuăprimaă treapt ,ăsc riăbalansateălaăsosireă oriă sc riăbalansateăcontinuu.ăProcedeulădeăbalansareăseărealizeaz ă cuă urm toareaă metod :ă Liniaă peă careă trepteleă îşiă p streaz ă dimensiuneaăesteăliniaăpasuluiăcareăseăiaăparalel ăcuăparapetulălaăoă distan ădeă50-60ăcmădeăacesta.ăApoi,ăliniaăpasuluiăseăîmparteăînă unit iăegaleă(ex:ă30cm). Elementeleăcomponenteăaleăuneiăsc riăsunt:ătreapta,ăcontratreapta,ărampa,ăpodestulăşiăbalustrada. Treaptaăesteăsuprafa aăorizontal ădeăcircula ieănotat ădeăregul ăcuă l,ăiarăcontratreaptaănotat ăcuăhăesteăîn l imeaădintreădou ătrepteă succesive.ăPasulăomuluiăesteăoăconstant ăcuălungimeaăcuprins ă întreă 0,62-0,64ă m.ă Legată deă aceast ă constant ă exist ă ună raportă dat de formula: l+2 h= 6 2 ÷ 6 4 Facăexcep ieăsc rileădestinateăcopiilorăpreşcolariăalăc rorăpasăareă constantaăcuprins ăîntreă58-60. Cuăaceast ăformulaădenumit ăformulaăluiăBlondelăseăpoateădeterminaădesf şurataăuneiăsc ri. Deciăacestăraportăcondi ioneaz ăpantaăsc riiăcareăesteăelementulă determinantăalăconfortuluiăuneiăsc ri. Oăclasiăcareăaăsc rilorădup ăconfortulălor: -ăsc riăcuăpant ămic ,ăconfortabileăhţămax.ă16,5ăcm -ăsc riăcuăpant ămijlocie,ănormaleăhţă16,5-17,5ăcm -ăsc riăcuăpant ăînclinat ,ăneconfortabileăhţă17,5-22,5ăcm


Lungimeaă treptelor,ă respectivă l imeaă sc riiă trebuieă s ă corespund ă debituluiă curentă ală circula ieiă şiă dimensiunileă obiecteloră necesareă aă ă transportateă peă scar ,ă s ă corespund ă destina ieiă cl diriiă şiă tipuluiă deă scar . Rampaăesteăelementulăînclinatăalăsc riiăpeăcareăstauătreptele.ăCaăelementăstructural,ărampaăcuprindeătoateătrepteleădintreădou ănivele.ăPentruă realizareaă uneiă circula iiă comode,ă ună pachetă deă trepteă nuă trebuieă s ăăeămaiămicădeătreiă(devineăinsesizabil)ăsauămaiămareădeă16ătrepte.ă Dac ăavemăoăsuccesiuneăneîntrerupt ămaiămareădeă16ătrepte,ăacesteaă devină obositoareă şiă seă recomand ă întrerupereaă loră prină podesteă deă odihn . Deăasemeneaăseărecomand ăcaătreaptaăşiăcontratreaptaăuneiăsc riăs ă ăeă aceeaşiă peă toat ă desf şurareaă rampei.ă Lungimeaă Lă aă rampeiă seă m soar ăprinăproiec iaăînăplanăaătuturorătreptelorăceăoăcompunăşiăesteă dat ădeărela iaăLţă(n-1)l,ăînăcareănăesteănum rulătreptelorăşiăseăscadeă1ă pentruăc ăultimaătreapt ăesteăînsuşiăpodestulădeăsosire. Întreădou ărampeăsuprapuseăsauăîntreăram ăşiăpodestulăsuperiorăesteă necesarăunăspa iuăliberăcuăîn l imeaăcelăpu inădeă2,00măm surat ăpeăoă raz ăceăpleac ădeălaămuchiaătreptei.ăL imeaărampelorăesteădeterminat ă deă num rulă deă ăuxuriă deă circula ie.ă Sc rileă foarteă lateă ceă dep şescă cinciăăuxuriăseăsubîmpartăcuăbalustrade. Podesteleăsuntăspa iiăorizontaleăintercalateăîntreăgrupurileădeă trepteă servindă caă locuriă deă odihn .ă Eleă seă potă amplasaă laă nivelulăetajuluiăsauălaăniveleăintermediare.ăL imeaăpodestelorănuăpoateăăămaiămic ădecâtălungimeaătreptelorăşiănuămaiă mic ădeă1,20m.ăDac ăexist ăuşiăceăseădeschidăspreăpodest,ă l imeaăacestuiaătrebuieăm rit . Leopold Museum, Gray Hotel în Treptele pot  din: piatră, lemn, beton armat, metal, Museums Quarti- Milano, Italia, cărămidă. er, Viena Guido Ciompi Balustrada este un element care se prevede la partea interioar ăaărampelorăsc riiăsauăpeăambeleăp r iăpentruăprotejareaăcelorăcareăcircul ăşiăcaăelementădeăsprijinăpentruăurcareă sau coborâre. Deă asemeneaă balustradaă maiă poateă ăă privit ă caă elementă decorativ,ădatorit ăposibilit iiăeiăinăniteădeătratareăcaădesen,ă materiale,ăprecumăşiăfaptulăc ăesteăoăsuprafa ăvertical ăceă delimiteaz ăspa ii.ăÎn l imeaădeăsiguran ătrebuieăs ăăeă0.800.90ăm.ăLaăteraseăşiălogiiăeaăvaăcreşteăpân ălaă1,10măsauăînă uneleăcazuriăpân ălaă2m. Sc rileăexterioareătrebuieăs ăaib ăoăpant ămic ,ăcontratreapLongchamp Store in taăpoateăvariaăîntreă12-15ăcmăpentruăaăăăuşorădeăurcatăsauă New York City coborât. Planul înclinat sau rampa face parte tot din sistemele de circula ieăpeăvertical .ăRampeleăcomodeăvorătrebuiăs ăaib ăoă pant ădeăpân ălaă15%.

Zadarăsc riălaămare

University of California Riverside Arts, Frank Israel


acces din mediul urban

Zaha Hadid, Vitra Fire Station, Weil am Rhein, Germany


Propor ie şi scară

Curs 7-8

Proporţii ale materialelor Toateămaterialeleădeăconstruc ieăauăcalit iădeterminate:ădensitate,ărezisten ălaăefort,ădurabilitateăînă timp.ăToateăacesteăcaracteristiciăauăoălimit ,ădincoloădeăcareăseăaă ăcolapsulă–ădeformarea,ărupereaă lor. Eforturileămajoreăcareăaparăsuntădinăgravita ieă(verticale)ăşiădinăvântăşiăseismă(orizontale).ăAmbeleăducă laăurm toareaăregul :ăcuăcâtăelementulăconstructivăalc tuitădintr-unăanumeămaterialăesteămaiămare,ă acesteăînc rc riădevinămaiămari,ăapareăoălimit ăimpus ăchiarădeăîns şiănaturaămaterialului,ădincoloădeă careăacestaăcedeaz ăsubăpropriaăsaăgreutate. Deăexemplu:ăavemădeschideriămaximeădiferiteăspeciăceăunorămaterialeădiferite.ăRezult ădeciăc , caracteristicileăintrinseciăaleămaterialelorădetermin ăunăsistemădeăpropor iiăra ionalădeăutilizareăaălor.

Zid ria:ă piatraă sauă c r midaă rezist ă laă compresiuneă prină creştereaă sec iunii;ă nuă rezist ălaăîncovoiere,ăniciălaăîntindere,ăcaă atare este folosită volumetric, raportul plin-gol este clar în favoarea plinului. O elulă şiă metalele:ă rezist ă laă compresiuneă şiă întindereă şiă destulă deă bineă laă încovoiere, deci se pot folosi ca elemente liniareăorizontaleăşiăverticaleăşiădeăasemenea ca elemente planare; structural nu se folosesc volumetric.

Old Brick Buildings, Thula, Yemen Reichstag dome în Berlin, Norman Foster,ăsimbolizeaz ăreuniăcareaăGermaniei Federation Square, Melbourne, Australia

Lemnul:ăesteăăexibil,ăelastic;ăseăfoloseşteă liniar,ăplanarăînălimiteleăsaleăşiăvolumetric. pavilionul japonez la Hanovra, 2000, arh. Shigeru Ban Betonul armat: este un material mixt, îmbinând:ă rezisten aă laă compresiuneă aă zid rieiăşiărezisten aălaăîncovoiereăşiăîntindere a metalului; este astfel un material structural universal.

Architect Sou Fujimoto

Proporţii structurale inândăcontădeăceleăprezentate,ăputemăîn elegeăconceptulădeăformă structurală. Structuraăesteăformat ădinăelementeăceăseădeschidăpesteăspa ii,ăpreiauăsarcinileă(orizontale,ăverticale,ăetc)ăşiăleătransmit,ăprinăintermediulăelementelorăverticaleăc treătalpaăfunda ieiăşiăapoiălaăsol. Forma,ă propor iaă şiă dimensiuneaă acestoră elementeă depindă deă naturaă materialuluiă dară şiă deă sarcinile structurale pe care le îndeplinesc. Astfel, ele constituie un preţios indicator al scării şi formei spaţiilor. Grinzile,ădeăexemplu,ăprincipalaăcalitateăsec ional ăaălorăesteăînălţimeaălor.ă(calitateaăportant ăcreşteă odat ăcuăp tratulăîn l imii) Propor iaăcheieăesteăraportulădeschidere/ăîn l ime,ăelementulăimportantăînăcompozi ie.


Coloanele,ăaăc rorăgrosimeăcreşteăodat ăcuăsarcina,ădarăesteă dependent ă şiă deă fenomenulă deă ăambare,ă adic ă stabilitateă formal .ăDeciăesen ialăesteăraportulăînălţime/ diametru. Împreun ,ă stâlpiă (coloane)ă şiă grinziă formeaz ă oă structur ă scheletal ăceădeăneşteăşiăritmeaz ămoduleăaleăspa iului.ăPrină m rimeăşiăpropor ie,ăeleăarticuleaz ăspa iul,ăconferindu-iăscară şi ierarhizare. Ună exempluăesteă şarpantaă deălemn,ăformat ă dină pene,ă rigle,ă c prioriăşiăpopi,ăsec iuneaălorăcreşteăprogresiv.

Structurileă masive,ă deă exempluă zid ria,ă bol i,ăarce,ăplanşee,ăprinăpropor iaălorănuă neădauăinforma iiăprivindănaturaăsistemuluiăstructuralăşiămaterialuluiădinăcareăsuntă confec ionate. Zid riaăesteămultămaiăgroas ădecâtăstructuraădinăbetonăarmatăşiăincomparabilămaiă masiv ădecâtăceaădinămetal. Schwartz House, Wisconsin, 1939, Frankă Lloydă Wright,ă structur ă lemnă şiă zid rieădeăc r mid Exist ăstructuriăaleăc rorăformeăstructuraleănuădepindăatâtădeămultădeădimensiunileămaterialelor,ăcâtă deăgeometrie,ăprinăaceastaăasigurându-seăatâtăportan aăcâtăşiăstabilitatea. Deăexemplu:ăstructurileăgonăabile,ămembranele,ăstructurileăreticulate.

membrana stadionului Munchen, 1972, Frei Otto

din

Miesă vană deră Rohe,ă structur ă o elă Crownă Hall,ă Institutul de Tehnologie Illinois, Chicago, 1956


Propor ii manufacturate Uneleăelementeăarhitecturaleăsuntădimensionateăşiăpropor ionateănuădoarăînăfunc ieădeămaterialăsauă rolulăstructural,ăciăşiăînăfunc ieădeăprocesul de fabricaţie. Produse industrial, ele se supun unor standarde. Blocurileădeăbetonăsauăc r mizileăseăproducămodular;ădeşiădifer ăcaăm rime,ăambeleăsuntăpropor ionateă peăoăbaz ăcomun . Placajeleădeălemnăsauăpiatr ,ăelementeleăliniareădeălemnăşiămetală(proălele),ăauăpropor iiăăxeăstabiliteă prinăstandarde.ăLaăfelătâmpl riile.

dimensiuniăstandardizateădeătâmpl rie

Deoareceăacesteămaterialeătrebuieăs ăfunc ionezeă împreun ,ă eleă corespundă reciprocă cuă ajutorulă standardelor.ă Peă deă alt ă parte,ă standardeleă inăuen eaz ă propor iileă elementeloră formaleă şiă spa iale. Exemplu:ă uşiă şiă ferestreă standardizateă suntă dimensionateă astfelă încâtă acomodeaz ă deschiderileăzidurilorădeăc r mid . Sisteme generale de propor ionare Ordonan ăînseamn ăaăierarhiza,ăaăordonaăşiădeăorganizareănuăpoateăăăvorbaădecâtăîntr-unătot,ăîntrun întreg. Amămaiăspusăc ăarhitectur ăînseamn ăşiăordineăşiăaăfaceăordineăînseamn ăaăpuneăăecareăelementălaă loculăluiăînăfunc ieădeăm rimeaăp r ilorăcomponenteăşiăfa ădeăîntreg.ăDeciăordonan aăesteăoăcategorieă ştiin iăc ăaăarhitecturii,ăeaădândăp r ilorăunuiăediăciuăjustaălorăimportan ăînăraportăcuăm rimeaălor.ă Sau mai bine spus ordonanţa stabileşte raportul just de mărime a părţilor între ele şi faţă de întreg. Importan aăordonan eiăînăoperaădeăarhitectur ăesteăevident ,ădeoareceăînăprocesulădeăelaborareăaă planurilor,ă sec iuniloră şiă fa adeloră unuiă ediăciuă sauă înă studiulă elementeloră deădetaliu,ă pentruă toate,ă ordonan aăstabileşteărapoarteăcantitativeăînăcadrulăunorălimiteădeterminateăraportateăfa ădeăcon inutulă


materialăalăoperei,ăfa ădeăcon inutulădeăideiăprecumăşiădeăparticularit ileă speciăceăaleăăec reiăna iuni. De exemplu, în elaborarea programelor arhitecturii despotismului sclavagistăegiptean,ădinăordonan aăelementelorăcomponenteăaleăunuiătempluă se desprinde idea de dominare a omului. Ierarhizareaă p r iloră componenteă aleă unuiă templuă egipteană începeă dină exterior,ădinăfa aătempluluiă undeăaleileădeăsăncşi,ăobeliscuriăşiăalteăelementeăsculpturaleăsus inăaxulăcompozi ionalăpeăcareăseăaă ăintrareaăînă templu, dându-i grandoare. Apoi,ăînăordineăevolutiv ,ăcur ileăinterioareăcuăportice,ăs lileăhipostileăşiă alteăînc periă accentueaz ă dramaticătoat ăambian aăinterioar ă atâtă prină tratareaăvolumetriilorăcâtăşiăprinătreptataăpierdereăaăluminiiăajungându-seă laăultimaăînc pereădestinat ăsanctuaruluiăînv luit ăînăsemiobscuritateăşiă mister,ăacoloăundeănuăpoateăs ăajung ăniciăunămuritorădeărândăciănumaiă preotulăoriăfaraonulăsocoti iădreptăzeit i. Înă schimb,ă arhitecturaă renaşteriiă reuşeşteă s -lă satisfac ă peă om,ă esteă f cut ă pentruă bineleă omului,ă datorit ăaceleiaşiăordonan eădinăelementeleăunuiăpalatăsauăvileărenascentiste. Putemă spune,ă astfel,ă c ă ordonan aă poateă s ă distribuieă rapoarteă deă m rimiă stabiliteă înă func ieă deă cerin eleăideologieiădintr-oăanumit ăepoc ,ăînăaşaăfelăîncâtăîntregulăediăciuăs ăăeăexpresiaăacesteiă ideologii.ăEaăseăaplic ăşiăînătratareaăfa adelorăundeăseăpotăstabiliăanumiteărela iiăîntreăelementeleăcareă o compun subordonându-se unele altora. Amăv zutăc ăordonanţa în arhitectură este raportul cantitativ al elementelor de arhitectură între ele şi faţă de ansamblul arhitectural. Propor iileăînăaritmetic ăşiăgeometrieăstabilescăleg turiădeăinterdependen ăsauăsimilitudineăîntreănumereăsauăăguriăgeometrice,ăeleăreprezentândăpeăplanăesteticămanifest riăaleăarmonieiăşiăunit ii. Prinăurmareăordonan aăstabileşteăvaloriăcantitative,ăiarăvaloarea calitativă este dată de proporţii. Propor iaăînăarhitectur ărezult ădinăraportulăarmoniosăalăelementelorăarhitecturaleăîntreăeleăşiăîntreă ăecareăşiăansamblulăarhitectural. Amăputeaăspuneăc ăpropor iaăd ăfrumuse eăordonan ei. Pentruă ceiă neexperimenta iă acesteă propor iiă suntă greuă deă sesizată tocmaiă pentruă c ă eleă variaz ă înă cadrul unor limite restrânse. Dincoloădeăacesteăsistemeădeăpropor ie,ăimpuseădeămaterial,ăform ăstructural ăsauădeăstandarde,ă exist ăoămareălibertateădecizional ăînăceeaăceăpriveşteăstabilireaăpropor iilorăunuiăspa iu,ăansambluă formal sau element. Deciziaă deă aă creaă oă camer ă p trat ă sauă dreptunghiular ,ă joas ă sauă înalt ,ă deă aă creaă oă fa ad ă impozant ,ăapar ineăarhitectului. Deă ex:ă ună spa iuă deă 400mă cuă câtă creşteă raportulă dintreă laturi,ă cuă atâtă spa iulă devineă maiă dinamică (p trat-ăstatic).


Elementeădeterminanteăînăalegereaăpropor iilor: ă -ăfunc iunea,ănaturaăactivit ilorădinăspa iu - structura, factorul tehnic - contextul exterior ă -ăevocareaăunuiăaltăspa iuădinăaltătimpăşiăloc,ăsimulându-iăpropor iile ă -ăapelulălaăunăsistemăconvenabilădeăpropor ii,ăoăjudecat ădeătipăestetic;ăînăacestăsensăunănum ră deăteoriiăaleăpropor iilorăs-auădezvoltatăde-aălungulăistoriei. Percep ie:ăînărealitate,ăpercep iaănoastr ,ăaădimensiunilorăăziceăaleăarhitecturii,ăaleăpropor iilorăşiăsc rii,ă esteăimprecis . Eaă esteă distorsionat ă deă efectulă deă perspectiv .ă Miciădiferen eăaleădimensiuniiă formeiă suntă greuăaăă percepute.ăÎnătimpăceăunăp tratăareăpatruălaturiăegaleă şiăpatruăunghiuriădrepte,ăunădreptunghiăpoateăp reaă aproapeă ună p trat.ă Poateă p reaă lung,ă scurt,ă solid,ă aerian, depinzând de punctul nostru de vedere. Folosimăaceştiătermeniăpentruăaădaăformeiăsauăăguriiăoă calitateăvizual ăcareăesteărezultatulăfeluluiăînăcareăîiă percepemăpropor iile.ăNuăesteăoăştiin ăexact . Dac ă exist ă oă atareă imprecizie,ă deă ceă suntă totuşiă necesare? Inten iaă tuturoră teoriiloră propor iiloră esteă aceeaă deă aă creaă ună sensă ală ordiniiă întreă elementeleă uneiă construc iiăvizuale. Euclid:ă “Raportulă esteă compara iaă cantitativ ă aă dou ă m rimiă analoage,ă iară propor iileă seă refer ă laă egalitatea rapoartelor”. Calitateaăstabilit ăprintr-unăraportăseătransmiteăprinăpropor ii. Deci,ăunăsistemădeăpropor iiăreprezint ăunămodăconsistentădeăaătransmiteărela iileăstabiliteăîntreăp r iă aleăcl diriiă(deălaăparteălaăîntregăşiăinvers). Chiară dac ă nuă suntă identiăcabileă imediat,ă acesteă rapoarteă potă ăă în elese,ă perceputeă şiă acceptateă printr-unăsistemădeăexperien eărepetitive.ăDup ăoăvreme,ăvomăîncepeăs ăvedemăîntregulăînăparteăşiă partea în întreg. Sistemeleădeăpropor iiămergădincoloădeădeterminanteleăfunc ionaleăsauăstructuraleă(tehnologice)ăaleă formeiăşiăspa iuluiăarhitectural.ăEleăpotăuniăcaădiversitateaăuneiăcl diriăprinăapartenen aălaăaceeaşiă familie de rapoarte.ăPotăînt riăsensulădeăordineăşiăcontinuitateăaleăuneiăsecven eădeăspa ii. Potăstabiliărela iiăîntreăelementeleăinterioareăşiăexterioareăaleăuneiăcl diri. Tipuriădeăpropor ii: - Geometrice (ex:1,2,4) - Aritmetice (ex:1,2,3) - Armonice (ex:2,3,6)


Teoriaăpropor iilor: ă -ăsec iuneaădeăaur - ordinele ă -ăteoriiăaleăRenaşterii - modulorul - “KEN” ă -ăpropor iiăantropometrice scara:ăoăpropor ieăăx ăfolosit ăînăunit iădeăm sur ăşiădimensiuniădeterminate SEţ IUNEA DE AUR Propor iileăgeometriceăcunoscuteăsubănumeleădeăSEC IUNEăDEăAURăauăfostăvremeădeăsecoleăconsiderateădreptăoăcheieăpotrivit ăpentruădezlegareaămisterelorăartei,ăcuăaplicabilitateănuănumaiăînăart ă ciăşiăînănatur ,ăîncâtăuneoriăauăfostătratateăcuăvenera ieăreligioas . Laăstudiulăpropor iilorăînăantichitateaăgreac ăauălucratăPitagora,ăEuclid,ăPtolemeuăiarăapoiăînăRenaştereă problemaăaăfostăreluat ădeăLeonardoădaăVinci. Regulileăsec iuniiădeăaurăsuntăformulateăînădou ădinăpropozi iileăluiăEuclid: “Să se împartă o linie dreaptă astfel încât dreptunghiul alcătuit din întreg şi unul dintre segmente să e egal cu pătratul celuilalt segment”. “Să se împartă un segment de dreaptă în medie şi extremă raţie”.

Formaă uzual ăesteăurm toarea:ă s ăseăîmpart ăunăsegmentădeă dreapt ăastfelăîncâtă raportulădintreă por iuneaămaiăscurt ăşiăpor iuneaămaiălung ăs ăăeăegalăcuăraportulădintreăpor iuneaămaiălung ăşiăîntreg. Num rulăira ionalăφă(phi)ăaăjucatăşiăjoac ăunărolădeosebităînăcercetareaăşiăcrea iaăartistic .

Construc iaăsec iuniiădeăaurămaiăîntâiăprinăextensie,ăapoiăprinădiviziune.

Preocup rileă pură geometriceă şiă ălozoăceă înă leg tur ă cuă acestă num ră auă revenită dină antichitateaă greac ă înă Renaştereaă italian ă cândă Leonardoă daă Vinciă îlă socoteşteă împreun ă cuă tepremaă luiă Pitagoraă “celeă dou ă tezaureă aleă geometriei”. Sec iuneaă deă aură esteă adeseoriă folosit ă pentruăaăasiguraăpropor iaăjust ăîntreălungimeaăşiă l imeaă dreptunghiuluiă formată deă celeă dou ă segmenteăaăşiăb,ărezultateăprinăîmp r ireaăunuiă segmentă deă dreapt ă întreă medieă şiă extrem ă ra ie.ăDarănuănumaiăsec iuneaădeăaur,ăciăşiăalteă rela iiă geometrice,ă caădeă pild ă p tratulăînscrisă înădreptunghiăcuălaturaăegal ăcuăl imeaăacestuia sunt folosite pentru a asigura armonia perfect .


Sau,ă împ r ireaă unuiă segmentă deă dreapt ă înămedieăşiăextrem ăra ieăesteăvalabil ăşiăînă construc iaătriunghiuluiăechilateralăcareăareă propriet iădeăstabilitateăşiăunitate.

Originea:ăPitagoraă–ămisticaănum ruluiăuniversal,ăacestaăseăg seşteăînăalc tuireaăstructurilorăăin eloră vii,ăaleăomului,ădeciăstructuraăarmonic ăaăuniversului. Esteăcelămaiăvechiăsistemăfolosităpân ăînăzileleănoastre. Vechiiăgreciăl-auădescoperităînăarmoniaăcorpuluiăomenesc,ăl-auăreăectatăapoiăînăstructurileătempleloră lor.ă Reluat ă înă secolulă XIX,ă sec iuneaă deă aură esteă supus ă unoră cercet riă şiă m sur toriă peă miiă deă corpuriăumane.ăS-aăconstatatăc ămajoritateaăîntrunescăraportulăa/băîntreăîn l imeaăomuluiămaturăşiă pozi iaăombilicului. Reg simăpeăφăînăRenaştereăsauăînăModulorulăluiăLeăCorbusier. Areăpropriet iăalgebriceăşiăgeometriceădeosebite. Oriceăprogresieăφăesteăsimultanăaditiv ăşiăgeometric Oăreg simăînăpropriet ileăşiruluiăluiăFibonacci:ă1,1,2,3,5,8,13…Înăcareăăecareătermenăeăsumaăceloră doiăpreceden iăşiădiferen aădintreăurm toriiădoi,ăseăapropieăastfelădeăφ Unădreptunghiăaleăc ruiălaturiăsuntăpropor ionateă dup ă sec iuneaă deă aură seă numeşteă DREPTUNGHIUL DE AUR Dac ă iă seă construieşteă ună p trată peă laturaă mic ,ă por iuneaă r mas ă vaă ăă ună dreptunghiă deă aură maiă mic.ă Aceast ă opera iuneă poateă ăă repetat ă inănită creându-seă oă gradareă deă p trateă şiă dreptunghiuriă deă aur.ă Peă parcursulă acesteiă transform ri,ă ăecareă parteă r mâneă similar ăcelorlalteăp r iălaăfelăcaăşiăîntregului. Sec iuneaădeăaurăaăfostăîntrebuin at ădeămul iă arhitec iă celebriiă înă trasareaă propor iiloră operelor lor, exemplu: Le Corbusier, inclusiv mişcareaăartistic ănumit ăBauhaus.ăLaănoiăînă ar ,ă începândă dină 1960ă auă ap rută studiiă deă propor iiăpentruă arhitectur ,ăînăspecială pentruă arh.ăpopular ăcareăaăfostăstudiat ăpeăbaz ădeă relevee (ex prof. arh. Sorin Gavra). “Propor iaă deciă nuă esteă oă construc ieă geometric ,ă ăindc ă geometriaă nuă oă poateă creaăciănumaiăs ăoăveriăceăşiăs ăoăcontroleze.ă Propo iaăreuşit ăăindăoăbucurieăaăspirituluiăşiăaă sim urilor,ăeaăăindăînăacelaşiătimpăpl cereăăzic ă şiă bucurieă spiritual .ă Şiă înă timpă ceă geometriaă nuă areă oă dimensiuneă speciăc ,ă propor iaă areă ună modelă eternă şiă neschimb tor:ă corpulă omenesc”. Înătimpăceăgeometriaăfaceăabstrac ieădeăcorpulăomenesc,ăpropor iaănuăpoateăpierdeădinăvedereăacestă lucru.ăDeăaceeaăarhitecturaăseăraporteaz ălaăom.ă


Trasee şi corec ii optice în arhitectură Pentruăaăob ineăvaloriăcalitativeăprintreăalteăprocedeeăexist ăşiăstudiulădeăpropor ionalitateăaăacestoraă atâtăînăplan,ăsec iune,ăcâtăşiăînăfa adeăpeăbazaăunorătraseeădeăpropor ionare. Peă bazaă unoră astfelă deă schemeă geometriceă arhitec iiă vechiloră orânduiriă sclavagisteă ară ăă reuşită s ă trasezeăpeăterenăuneleăconstruc iiăchiarăşiăf r ăs ădispun ădeăaparateădeăm sur ăaşaăcumădispunemă noiă ast zi,ă spreă exempluă cuă ajutorulă triunghiuluiă sacruă cumă îlă numeau,ă triunghiulă cuă laturileă 3,4,5ă egipteniiătrasauăunghiuriădeă90ădeăgradeăsauădiferiteăcurbe.ăDeăasemeneaăarhitec iiăEvuluiăMediuăşiă apoiăceiădinăRenaştereăauăfolosităînăopereleălorătraseeăregulatoareăcareăstabileauădependen aăp r iloră şiăelementelorăarhitecturaleăpeăbazaăasem n riiăăgurilor,ăaărapoartelorăşiăpropor iilorăarmonioase. Întrebareaăesteăînăceăm sur ăast ziăarhitec iiămaiătrebuieăsauănuăs ăporneasc ăînămodăconştientădeă laăanumiteătraseeăsauădoarăs -şiăveriăceăcuăajutorulălorărezultatele.ă Teoreticianulădeăarhitectur ăViollet-le-Duc,ăcareăanalizeaz ătraseeleăîntrebuin ateădeăarhitec iiăcatedralelorăgoticeăajungeălaăconcluziaăc ăăecareăepoc ătrebuieăs -şiăg seasc ătraseeleăcareăcorespundă celămaiăbineăcuăspeciăculăediăicilorăsale. Amămaiăspusăcuăalt ăocazieăc ănuăelementeleădeăarhitectur ăluateăseparateăsuntăcapabileăs ătrezeascaă ăorulă estetică ciă aranjareaă lor,ă dispunereaă lor,ă sauă maiă bineă zisă rela iileă careă seă nască întreă eleă datorit ăunorăcombina iiăanumiteă(Gestalt),ăfaptăcareăpoateăprovocaăarmoniaătotăaşaăcumăînămuzic ă armoniaăesteădat ădeăaranjareaăunorăsuneteăperceputeădeodat . Exist ăunănum răinănitădeăăguriăgeometriceădiferiteăcareăizolateănuăpotăăăcaracterizateăniciăfrumoaseă niciăurâte.ăDarăcândăacesteaăsuntărepetateăşiăal turateăînătermeniiăcompozi ieiădeăarhitectur ,ăapareă armonia. LeonăBattistaăAlberti,ăarhitectăşiăteoreticianăalăRenaşteriiăvorbeşteăînătratatulăs uă”DeăreăAediăcatoria”ă despreătraseeleăînăarhitectur ăpeăcareăelăleănumeşteăliniamenta,ăcaădespreăoămetod ăprinăcareăseă reg seşteăformaăfundamental ăaăopereiăprinăreluareaăuneiăăguriăcareăs ăăeăînrudit ăcuătoateăcelelalteă p r iăaleăopereiă(diversitateăprinăasem nare,ăunitateăprinăconstrast). Traseeleăînăarhitectur ăsuntădeăfaptănişteăschemeăgeometriceăsimpleă(dreptunghiuri,ăp trate,ăcercuri,ă triunghiuri)ăpeăbazaăc roraăarhitectulăîşiărealizeaz ăcompozi iaădeăarhitectur . ÎnăEvulăMediuămulteămonumenteăauăfostăconceputeăpeăbazaăunorăastfelădeăschemeădup ăăguraădeă baz ă aătriunghiuluiăechilateral,ăacestălucruăs-aăobservatădup ăceămonumenteleăauăfostărelevateăşiă apoi aplicate pe aceste relevee diferite scheme. Studiiă deă traseă arhitecturaleă s-auă f cută şiă laă noiă maiă alesă asupraă unoră monumenteă deă arhitectur ă popular ,ă dară s ă nuă neă închipuimă c ă meşterulă rană aă cunoscută vreodat ă acestă principiu,ă cuă atâtă maiămultăelănuăareăideeăceăesteădreptunghiulădeăaurăşiătotuşiăs-aăpututăobservaăc ăanumiteăobiectiveă deăarhitectur ăpopular ăseăînscriuăînăastfelădeăscheme.ăAstaăînseamn ădeăfaptăc ăgustulăesteticăală „ ranuluiăarhitect”ăesteănealteratăşiăc ădatorit ăuneiăsubtileăperceperiăaăfrumosuluiăelăaăfostăînăstareă s ăapliceăastfelădeătrasee,ăcareăs-auădovedităaăăăpropor ionateăcuămultăraănament. Amăalesăcâtevaăexempleădinărândulămonumentelelorădeăarhitectur ăpopular ,ăcl diriăceăseăimpunăaă ăăfrumoaseădeălaăprimaăvedere. Seă cuvineăs ă amintescă c ă Leă Corbusieră aă recunoscută valoareaăarhitecturiiă noastreăpopulareă înc ă înainteă deă primulăr zboiămondială cândă înă 1910-1912ăaă f cută c l toriiădeăstudiiă şiăînăRomâniaăşiă aă schi atăoăserieădeăcaseăpopulareăromâneşti. Acesteărapoarteăsimpleăcareăseăreg sescăînăarhitecturaăpopular ăromâneasc ăpotăăăm surateăatâtă înăplanăcâtăşiăînăfa ad . Raportulă dintreă celeă dou ă laturiă aleă patrulateruluiăplanuluiăesteă deă 1/1,ă 2/3,3/4,ă iară laă foarteă multeă caseădinăjude ulăHunedoaraă(zon ăetnograăc ădeămareăvaloare)ăraportulădintreălaturileăpatrulateruluiă planuluiămultorăcaseăesteădeă1/1ădeciăunăp trat.


Înă jude ulă Gorjă laă Ol neşti,ă oă cas ă laă careă seă poateă observaă c ă întregulă plană seă înscrieă într-ună cercă iară laă fa ad ă cerculă esteă circumscrisă înă ea.ă Înă plus,ă în l imeaă etajuluiăşiăaăparteruluiăesteădeă½ăăpropor iaăăindă corectat ădeăparapetulăprispei.

Înă Argeşă deă asemeneaă s-auă constată rapoarteă armonioaseă laă caseleă populare,ă exemplu:ă oă cas ă ală c reiă plană esteă înscrisă într-ună cerc,ă deciă plană deă formaăunuiăp tratăiarăeleva iaădeăasemeneaăînscris ă într-ună p trată şiă careă maiă prezint ă ună raportă deă 1/1ă întreăîn l imeaăacoperişuluiăşiăceaăaăpereteluiădeăjosă pân ălaăstreaşin .

Înă schimbă înă „ araă Mo ilor”ă raportulă întreă în l imeaăacoperişuluiăşiăpere iiăcaseiăesteă deă1/3ăsauăchiară¼ă.ăÎnăaceast ăzon ăcaseleă populareă avândă acoperişulă celă maiă înaltă datoratăzoneiă Mun ilorăApuseniă bogat ă înă precipita iiăundeăsateleăstauăcoco ateăpân ă la altitudini de 1300m.


ÎnăDobrogeaăraportulădintreăîn l imeaăînvelitoriiăşiăpere iăesteăadeseoriădeă2/1ăexempluălaă careăacoperişulăfoarteăplatărealizatădinăolaneă esteăjustiăcatădeăzonaăaceastaăslab ăînăninsori.ă Deă faptă aceast ă pant ă aă acoperişuluiă caseloră vaă sc deaă peă m sur ă ceă înaint mă spreă sudulă continentuluiă cândă eaă tindeă s ă devin ăzero.

Unăexempluădeăcas ădinăR pciuni,ăCeahl u,ă în timp ce dimensiunile planului sunt în raportulă 2/3ă fa adaă seă înscrieă într-ună dreptunghiă corespunz toră num ruluiă deă aură iară foişorulădeăasemenea.ă

Toate exemplele citate sunt rezultatul analizei profesorului doctor arhitect Grigore Ionescu din lucrareaă”Arhitecturaăpopular ăînăRomânia”. Darădac ăînăarhitecturaăpopular ăreuşitaăpropor ion riiăseădatoreaz ăunuiăsim ăîn scutăpentruăfrumosă ală ranului,ăînăarhitecturaăcult ăseăpareăc ăacestăactăaăfostăf cutăcuăbun ăştiin ădeăc treăarhitec i,ă cuăpractic ăşiăpregatireăcareăînc ădinămomentulăconceperiiăproiectuluiăşi-auăpusăacesteăcondi iiărezultând opere valoroase.

Catredalaă Notreă Dammeă dină Parisă aă fostă compus ă peă bazaă cifreiă 3ă multă folosit ă înă Evulă Mediu,ă atâtă peă verical ă câtă şiă peă orizontal ă predomin ă 3ă elementeă egale, apoi plinul de jos excluzând turelele este înscrisăîntr-unăp trat.


Problemaă traseeloră regulatoareă pentruă arhitectulă experimentată maiă constituieă oă problem ă diăcil ă deoarceăochiulăformatăvaăsesizaăformeleăarmoniceăsauădezarmoniceătotăaşaăcumă aranulăarhitectăaă ştiutăs ădeaăconstruc iilorăsaleăpropor iiăarmonioaseăf r ăs ăaib ăideeădespreăacesteăteorii.ă Şiătotuşiăînăcadrulăunorălimteărestrânse,ăacesteătraseeădac ănuăsuntăcontrolate,ădatorit ădiferen eloră miciăcareăseăînsumeaz ,ăseăajungeălaăefecteăcontrareăcelorăpeăcareăamăscontat,ădeăaceeaăarhitectulă cunosc torăalăacestorăefecteănedoriteăpoateăs ăleăînl tureăfolosindăcâtevaăprincipiiădatorit ăc roraă apar iluziile optice. Seăştieăc ăprinăaplicareaăanumitorăprocedeeăvolumelor,ăsuprafe elor,ăliniilorăşiămaterialelorăfolositeă înă arhitectur ,ă seă potă atenuaă şiă chiară îmbun t iiă uneleă aspecteă legateă deă propor ionare.ăAcesteă corect riăaăformelorăşiădimenisiuniilorăseăaplic ăînăgeneralăîntregiiăimaginiăarhitecturaleădarăşiăelementelor de detaliu. ţorec ii Optice Neăvomăreferiălaăuneleăcorec iiăopticeăpeăcareăarhitec iiăle-auăaplicatăunorăconstruc iiămaiăimportante,ă darăînainteădeăaăvedeaăacesteăproiecteăvomăîncercaăs ăanaliz măcâtevaăiluziiăopticeădestulădeădesă întâlnite. 1.ă M rimeaă aparent ă aă unuiă segment divizat Dou ăsegmenteăegaleăABăşiăBCăsuntă în prelungire, primul este nedivizat iar al doilea divizat. Cel divizat BC pareămaiălungăpentruăc ădiviziunileăluiă opunăoărezisten ăatunciăcandăîlăparcurgemă cuă ochiul,ă deciă seă lungeşteă durataă deă percep ie.ă Esteă oă iluzieă optic ă deă careă seă poateă ineă seamaă înă stabilireaă ritmuluiă şiă succesiuneaă elementelorăînăarhitectur . 2.ăCurburaăaparent ăaăuneiăorizontale S-a observat la formele triunghiulare (frontoaneleăconstruc iilorăclasice)ăc ă liniaă deă baz ă aă triunghiuluiă pareă aă ă ridicat ălaăambeleăcapeteă(deciăavândă oăs geat ălaămijloculăei),ădatorit ăunoră linii paralele oblice ce cad simetric pe ea. 3.ă M rimeaă aparent ă aă segmentelor Cazulă aă treiă segmenteă deă dreapt ă egale care par mai lungi sau mai scurte,ă dup ă cumă elementeleă deă termina ieă tindă c treă interiorulă sauă exteriorulă segmentului.ă Seă în elegeădeciăc ădeăfelulăcumăseălimiteaz ăanumiteăelementeădeăarhitectur ădepindeăpropor ionareaă lorăaparent . 4.ăP trateăînăpozi iiădiferite Totă datorit ă unoră iluziiă optice,ă p tratulă cuă diagonalaă vertical ă pareă maiă mareă decâtă celă cuă laturaă vertical . 5.ăSuprafe eăegaleăsubîmp r iteădiferit Celeă treiă p trateă deă latur ă egal ădauă impresiaă unoră dimensiuniă diferite.ăP tratulă haşurată orizontală pareămaiăscund,ăiarăcelăhaşuratăverticalăpareămaiăînalt. 6. Neparalelismul optic Liniileăparaleleăt iateăoblicăşiăînăsensăinversădeăseriiădeăliniiăparalele,ăaparăneparalele.


7.ăEfectulădeăiradia ie Multeăiluziiăopticeăseădatoreaz ăculorilor.ăSuprafe eleăşiăcorpurileănegreăaparămaiămiciădecâtăcorpurileă albeădeăaceeaşiăm rime,ămaiăalesăpeăfonduriărespectivăalbeăşiănegre.ăCerculănegruăapareăcuă1/5ămaiă micădecâtăcelăalb.ăÎnădimensionareaăunorăgoluriăpeăfa adeăseăpoateă ineăcontădeăacestăfapt. 8. Unghiul obtuz foarte deschis Verticalaăcareăîntâlneşteăoălinieăceăfaceăcuăeaăunăunghiăfoarteăobtuzăpareăînclinat ăînăsensăinvers.ă Amăspusăc ăarhitec iiăauăfostăpreocupa iăs ărezolveăprinăcorec iiăuneleăneconcordan eăceăintervinăîntreă obiectăşiăimaginileăsaleăaparente,ăcareăsuntăvariabileăcuăpozi iaăprivitorului,ăcuăorientarea,ăcuăunghiulă sub care cade lumina, cu intensitatea acesteia etc. Înăfoarteămulteăcazuriăseăv dălaăediăciiăcelebreăinterven iaăcorec iilorăopticeăpeăcareăarhitectulăleăfaceă asupraăpropor iilorărealeăaleaăobiectului,ăpentruăcaăeleăs ăsatisfac ăunghiulădeăvedereăsubăcareăsuntă privite. ÎnăEgiptulăAnticăseăpoateăconstataăc ăpentruăaăm riăefectulădeăadâncimeăde-aălungulăaxeiăprincipaleă aătempluluiăegipteanăspreăsanctuar,ăarhitec iiăauărecursălaăaşaănumiteleăsec iuniătelescopiceăatâtăînă planăcâtăşiăînăsec iune.

Acestăefectădeăalungireăaăperspectiveiăinterioareăseăpoateăvedeaăşiălaănoiăînă ar ălaăunămonumentă religiosă dină secă 17ă Bisericaă M n stiriiă Dragomirnaă laă careă seă utilizeaz ă descreştereaă înc periloră peăvertical ,ădiferen aădeănivelădeălaăprimaăînc pereăexornartexulăşiăpân ălaăaltarăăindăaproximativă 1,70m,ăîncâtăaltarulăpareălaăoădistan ămultămaiămareădecâtăînărealitate.

Darăm iestriaăceaămaiăînalt ăauăatins-oăarhitec iiăGrecieiăAnticeăînăproblemeleădeăcorec iiăopticeăşiă aceastaăseădatoreaz ăpeăde-oăparteăunuiăsim ăartisticăfoarteădezvoltatăşiăpeădeăaltaăfaptuluiăc ăeiăauă acumulatăoăexperien ăsecular ăînăîn l areaăaceloraşiăediăciiăcuăprogrameăatâtădeăsimpleă-ătemplu.ă Trebuieăs ăatragăaten iaăc ăacesteăcorec iiăopticeădeăfoarteămareăsubtilitateăpresupunăşiăoăexecu ieă extremădeăprecis . S ă lu mă exemplulă ceă laă maiă tipică ală arhitecturiiă Grecieiă Anticeă Parthenonulă deă peă Acropolaă Atenei.ăS-aăconstatăc ăorizontaleleălungiăaleăarhitravelorăsuntăînărealitateătrasateăcuăoăcurbur ăînăsus,ă datorit ă acesteiă curburiă (s geata)ă arhitravaă reuşeşteă s ă par ă aă ăă perfectă orizontal ,ă f r ă aceast ă corec ie,ăarhitravaăşiătotăantablamentulăarăp reaăcurbateăînă jos,ă impresieăcareăesteăînă contradic ieă cuăregulileădeăstatic ăşiăceleădeăestetic .ăLaăParthenon,ăs geataăacesteiăcurburiăesteădeă6.5ăcmălaă fa aăprincipal ăşiăceaăposterioareăşiădeă12,3ăcmălaăfa adeleălaterale,ădeasemeneaăgalbulăcoloaneloră


(îngroşareaăcoloanelorăpeăoăpor iune),ănuăesteărealizatăcuă oălinieădreapt ăciăprintr-oălineăuşorăcurbat ,ăconcav ăfa ă deă axulă coloanei,ă dac ă nuă s-ară galbaă coloanele,ă eleă ară p reaădinăcauzaăiluziilorăopticeăcurbateăinversăfaptăceăs-ară opune de asemenea legilor estetice. TotălaăParthenonăarhitec iiăauăîngroşatăcoloaneleădeăcol .ă Uneleăelementeăarhitectoniceăîşiăschimb ăpropor iileăaparente din cauza fundalului întunecat sau luminos pe care seăproiecteaz .ăDeă aceeaă laăParthenonă coloanaădeă col ă esteăsinguraă careăareădreptă fundalăcerulăastfelăc ă aă fostă îngroşat ăpentruăa-iăconferiăoădimensiuneăaparent ăegal ă cuă aă coloanelorăceă seă proiecteaz ă peă fundalulă umbrită ală „celei”. Coloaneleăperistiluluiăaceluiaşiă ediăciuăsuntăusoră înclinateăspreăinteriorulăporticului,ăăecareădină eleă avândăoăalt ăînclina ie.ăDac ănuăs-arăăărealizatăaceast ăînclina ieăeleăarăăăap rutăînclinateăînăexterior,ă s-arăăăcreatăunăefectănepl cutădatorit ăinstabilit iiăpeăcareăarăăăsugerat-o.ăMaiămult,ăcoloanaădeăcol ă eraăînclinat ăspreăinteriorăpeădirec iaădiagonalei,ăpentruăaăputeaăăăvazut ădinăoriceăunghiăînăpozi ieă vertical . ÎnăEvulăMediuălaămarileăcatredaleăgotice,ăaleăc rorăfa adeăerauăplineădeăsculpturi,ădecora iiăetc,ăridicateăuneoriălaă mariăîn l imi,ă arhitec iiăînăcolaborareăcuăsculptoriiă vremiiă respectiveă auă procedată deă asemeneaălaăcorectareaăunorăiluziiăoptice.ăPeăm sur ăceăprivitorulăseăapropieădeăediăciu,ădetaliileă seăaărm ămaiăclar,ăîns ăimagineaăîncepeăs ăseădeformezeădinăceăînăceămaiămultăcuăcâtăpunctulădeă vedereăesteămaiăapropiatăînăraportăcuăîn l imeaăediăciului.ăCuăalteăcuvinteăspus:ăcuăcâtăunghiulăsubă careăesteăv zut ăoăstatuieăesteămaiămareăcuăatâtăaceastaăseămicşoreaz ăînăîn l ime,ăfaptăpentruăcareă uneleăstatuiăgoticeădeăpeăfa adeleăcatredalelorăauăfostămodelateămaiăalungitătocmaiăcaăefectulăoptică s ăăeădiminuat. ÎnătimpulăRenaşteriiăcandăs-aăsistematizatăPia aăCapitolin ă de la Roma, Michelangelo a recurs la o corectare a unor iluziiăopticeădeădataăaceastaăînăansamblulăpie ei,ăreuşindă s ăfac ăoăpia ădintreăceleămaiăreuşiteăînăprivin aăambian eiă şiăaăsc riiăumaneăpeăcareăoăsim iălaătotăpasul.ăDac ăceleă dou ă cl diriă lateraleă ară ăă fostă dispuseă paralelă unaă cuă cealalt ,ăpia aănuăarămaiăăăavutăoăscar ăatâtădeăreuşit .ă Neparalelismulălor,ăprecumăşiămonumentalaăscar ădeăaccesăreuşescăs ăapropieăPalatulăSenatorilorăcareăseăaă ă dreptă cap tă deă perspectiv ă înă pia .ă Esteă exactă efectulă inversăcareăs-arăob ineădac ăde-aălungulăuneiăesplanadeă cl dirileălateraleăs-arădispuneăneparalel,ămaiăapropiateădeă cap tulăundeăseăaă ăpunctulădeăinteresăşiămaiădeschiseă laăcel laltăcap t,ăînăasemeneaăcazuriăesplanadaăarăp reaă extremădeălung .ă Deăfoarteămulteăoriăînăarhitecturaămodern ăculoareaăesteămultăfolosit ăcontribuindălaăanumiteăcorec iiă optice. Laăînc perileămari,ăpentruăaădiminuaăaceast ăm rimeăseăfolosescăculoriăviiăcaldeăşiănaturale,ăcareă auăcalitateaădeăaăp reaămaiăapropiate.ăLaăînc perileămiciăseăfolosescădinăcontr ăculorileădeschiseăşiă pastelateăcareădauăimpresiaădeăm rire,ăacesteăculoriădauăsenza iaădep rt rii. Deăasemeneaăpeăbazaăcalit iiăunorăculoriădeăaăp reaăcaldeăsauăaăaltoraădeăaăp reaăreciăseăpoateă realizaăoădiminuareăaăsenza iilorădeăc ldur ăexagerat ăsauădeăr ceal ăprinăfolosireaăunorăculoriăcareă auăunăefectăcontrar.ăDatorit ăac iuniiăăziologiceăşiăcerebraleăpeăcareăoăauăculorileăasupraăomuluiăeleă sunt folosite pentru a stimula în mod favorabil pe cei ce muncesc în uzine. Culoareaă acuz ă uneoriă liniileă structuraleă şiă compozi ionaleă subliniindă elementeleă principaleă şiă permi ândăpercepereaălorăcuămaiămult ăuşurin .


Culoareaămodeleaz ăcuămaiămult ăexactitateăvolumeleăcl dirilor.ăPrinăculoareăseăpoateăajungeălaăoă animareăşiădinamizareăaăvolumelorăşiăformelor,ăsubliniindăastfelăoăanumit ăexpresieăplastic . Prină înl turareaămonotonieiă şiă lipseiădeă expresivitate,ă culoareaă poateă ăăfolosit ăcuă multă succesă înă ritmareaă fa adelor.ă Iat ă dară c ă şiă prină culoareă seă poateă ajungeă laă anumiteă corec iiă opticeă deă careă arhitectulăseăfoloseşteămaiămultăchiarădecâtămodel rileăvolumetriceăcareăpeălâng ăfaptulăc ăpretindă oăcunoaştereăprofund ăaălor,ăînăcondi iileădeăast ziăşiăoăexecu ieărapid ,ăacesteăcorec iiăsuntăevidentă mai greu de aplicat. Regula:ăDac ădiagonaleleăaădou ădreptunghiuriăsuntăşiăparaleleăşiăperpendiculare,ăaceastaăneăindic ă c ăacesteaăauăpropor iiăsimilare.ăAcesteădiagonaleăîmpreun ăcuăliniileăinvizibileăceăneăindic ăaliniereaă elementelor se numesc linii sau trasee regulatoare. Acesteătraseeănuăapar inădoarăsistemuluiăbazatăpeăφ,ăciăoric ruiăsistemădeăpropor iiădeterminat.

Le Corbusier în “vers une architecture”: “traseul este o asigurare împotriva capriciului; este un mod de vericare ce poate certica orice muncă efectuată cu fervoare...Îi conferă operei calitatea de ritm. Traseul regulator face tangibilă forma matematică ceea ce conferă percepţia dătătoare de siguranţă a ordinii. Alegerea unui traseu regulator xează geometria fundamentală a operei. Este un mijloc către un scop, nu este o reţetă”. ColinăRoweăînăcarteaăsaăcelebr ă“TheăMathematicsăofătheăIdealăVilla“ăaccentuaăsimilitudineaăîntreă subdivizareaăspa ial ăaăuneiăvileăpaladieneăşiătramaăstructural ăaăopereiăluiăLeăCorbusier. Dac ăambeleăvileăauăacelaşiăsistemădeăpropor iiăşiăsuntăbazateăpeăoăordineămatematic ăînalt ,ăvilaăluiă Palladioăconst ăînăspa iiăcuăformeăbineădeăniteăaăateăînărela iiăarmonice,ăînătimpăceăvilaă(Garches)ăluiă LeăCorbusierăaăfostăcompus ădinălayereăorizontaleădeăspa iiălibereădeăniteădeăpl cileăpardoselilorăşiă acoperişului.ăCamereleăsuntăvariateăcaădimensiuneăşiădispuseăasimetricălaădiferiteăniveluri.


Teorii ale Renaşterii Pitagoraăaădescoperităc ăprogresiaăsimpl ă numeric .ă 1:2:3:4ă şiă ra iileă eiă 1:2,ă 1:3,ă 2:3,ă 3:4ă ară puteaă exprimaă consonan aă sistemului muzical grecesc. Aceast ă rela ieă i-aă f cută peă greciă s ă cread ăc ăauăg sităcheiaăarmonieiămisterioaseăceăguverneaz ăuniversul. Pitagora: “Totul este aranjat, acordat la număr”. Platon a continuat acest sistem, conducândă laă oă estetic ă aă propor iilor,ă ridicândă laă p trată şiă laă cubă simplaă progresieă numeric ,ă producândă dublaă şiă tripla progresie 1,2,4,8 sau 1,3,9,27. Platonă consideraă acesteă numereă şiă rolurileă loră caă ăindă îns şiă structuraă armonic ăaăuniversului. Arhitec iiăRenaşteriiăauătinsăaăfaceăcaăcl dirileălorăs ăapar in ăunuiăordinăsuperiorăşiăastfelăs-auăîntorsă laăsistemulămatematicăgrecesc.ăLaăfelăcumăgreciiăconcepeauămuzicaăcaăpeăoăgeometrieătranslatat ăînă sunet,ălaăfelăşiărenascentiştiiăcredeauăc ăarhitecturaăesteămatematic ătranslatat ăînăunit iăspa iale.ă AplicândăteoriaăluiăPitagoraăaăsemniăca ieiăra ieiăintervaluluiădinămuzicaăgreceasc ,ăeiăauădezvoltatăoă progresieăcontinu ădeăra iiăceăaăconstituităbazaăpentruăsistemulălorădeăpropor ii.ăSeriaădeăra iiănuăs-aă manifestatădoarăînădimensiunileăuneiăînc peri,ăfa ade,ădarăşiăînăpropor iaăuneiăsecven eădeăspa iiăsauă a întregului plan.


Conăgura iiăidealeăaleăcamerelor Acestea sunt cele 7 cele mai frumoaseăşiăpropor ionaleăcamereădup ă Palladio.

Determinareaăîn l imiiăcamerelor: Pentru camere cu tavan drept h=b (l imeaăcamerei) Pt.ăcamereăpeăplanăp tratăşiăcuătavană boltit,ăîn l imeaăvaăăăcuă1/3ămaiăînalt ă decât latura.


Curs 9 M ODULOR Luândăomulăcaăetalon,ăaşaăcumăauăf cut-oădeăaltfelăşiăînăantichitate,ădarăfolosindăoăalt ălegeăaăcreşteriiă organice,ăaceeaăcareăi-aăpermisăs ăaăeănum rulădeăaurăcorespunz torădimensiunilorăceruteădeăepocaă modern ,ăLeăCorbusierăaăstabilităoănou ăscaraădeăpropor ii,ăpeăcareăoănumeşteămodulor. Modulorul areătoateăşanseleăs ăredeaăarhitecturiiăarmoniaăcorespunz toareănoilorăcondi ii,ăp strândătotodat ă caracterulăsenin t iiăinterioareădinăopereleăclasice. SistemulăaăfostăcreatădeăLeăCorbusierăîntreă1940-50ăînădou ăvariante,ăpornindădeălaăpropor iileăcorpuluiăomenescă(tratatăprinăsec iuneaădeăaur)ăşiăprogresiaălegat ădeăanumiteăpozi iiăaleăcorpuluiăşiăaleă raportuluiăunorăp r iăîntreăeleăşiăîntregăprinăsec iaădeăaurăşiăşirulăluiăFibonacci.

EtalonulăluiăLeăCorbusierăesteăunăsegmentăegalăcuăîn l imeaăunuiăomămijlociuăstândăînăpicioareăşiă avândă unăbra ăridicat,ă adic ă226ăcm.ăÎnăacestăcaz,ăombiliculă împarteă acestăsegmentăînădou ăp r iă egaleădeă113ăcm.ă inândăseamaăc ăunulădintreăceleădou ăsegmenteădeă113ăcmăesteăîmp r ită(aproximativ)ăînăsec iuneaădeăaurăprinălungimeaădeălaăvârfulădegetelorălaăcapă(43)ăşiădeălaăcapălaăombilică(70),ă seăformeaz ăastfelăunăşirăaditivăcareăreprezint ăscaraămodulor. PentruăLeăCăModulorulănuăeraădoarăoăserieănumeric ăarmonic ă(deăfaptădou )ăciăunăsistemăuniversală ceăpoateăcoordonaăsuprafe e:ălungime,ăvolumeăşiăcareăpoateămen ineăscaraăuman ăpesteătot;ăsuntă astfelăposibileăinăniteăcombina ii,ăăindăasigurat ăunitateaăînădiversitate,ăprinămiracolulănumerelor. Rela iaădeăbaz :ă43+70ţă113;ă113+70ţ183;ă113+70+43ţ226ă(2x113) Acesteă numereă deănescă dimensiunileă corpuluiă omenescă şiă celeă aleă spa iuluiă ocupată deă ună omă (în l imea-183)ă–ătotulăîncepeădeălaăceleădou ăp trate.

Deălaă113ăşiă226ăLeăC.ăAădezvoltatăseriaăalbastr ăşiăra ie,ădivizândăsc riăaleădimensiunilorărela ionateă laăstaturaăuman . TotuşiăLeăCorbusierăareăgrij ăs ăatrag ăaten iaăasupraăunuiăfaptăspunând: „Modulorul nu dă talentul şi, încă mai puţin, geniul. El nu subţiază ceea ce nu-i subţire; el oferă doar plăcerea şi încrederea care poate rezulta din folosirea măsurilor sigure”. Arta cere ceva mai mult decâtăselectivitate,ăabilitate,ăorganizareăsauăprincipiiădescoperiteăşiăformulateămatematic.ăModulorulă r mâneăunăinstrument,ăoădalt ăînămânaăsculptoruluiăcareăvaărealizaăopera.


Leă C.ă Aă folosită astfelă diagramaă pentruă aă ilustraă diversitateaă m rimiloră panouriloră şiă suprafe eloră ob inuteăcuăajutoulăpropor iilorămodulorului. PrincipalaălucrareăaăluiăLeăC.ăcareăaăexempliăcatăfolosireaămoduloruluiăaăfostăunitateaădeălocuitădeă laăMarsiliaă(1946-52).ăAici,ăaăfolosită15ăm suriăaleămoduloruluiăpentruăaăconferiăscar ăuman ăaăuneiă cl diriădeălaă140mălungime,ă24măl imeăşiă70măîn l ime.


Sist e m ul ja pone z K EN Unitateaătradi ional ădeăm sur ăjaponez ăseănumeşteăShakuă(adus ăini ialădinăChina)ă–ăesteăaproapeă identic ăcuăpiciorulăenglezescă0,40măşiădivizibil ăînăunit iăzecimale. Înăaădouaăjum tateăaăEvuluiăMediuăaăap rutăoăalt ăunitateădeăm sur ăşiădeăpropor ionareănumit ăKen. Ini ialădesemnaăintercolonamentulă şiăvariaăcaădimensiune,ăKENăaăfostăcurândăstandardizată pentruă arhitecturaăreziden ial . Spreădeosebireădeăordinulăclasicăeuropean,ăodat ăcuăm rireaăcl dirii,ăKENăaădevenităunăsistemăcuă valoareăabsolut . SistemulăKENăaădevenităunămodulăesteticăcareăaăordonatăstructuraămaterialelor,ăspa iuluiăarhitecturiiă japoneze.

Exist ădou ămoduriădeăaălucraăînăKEN: 1.ăMetodaăceaămaiăr spândit ă–ăINAKA-MA în care 1KEN=6 SHAKUădetermin ădistan aădintreăaxeleăcoloanelor.ăSalteauaă standardăTATAMIă3x6ăShakuăsauă½ăx1Kenăvariaz ăuşorăpentruăaăpermiteăpozi ionareaăstâlpilor. 2. Metoda KYO-MAă –ă salteauaă peă podeaă r mâneă standardă (3,15x6,ă 30ă SHAKU)ă şiă interspa iulă dintreă coloaneă KENă variaz ă dup ă m rimeaă spa iuluiă înc perii,ă întreă 6,4ă –ă 6,7SHAKU. Dimensiuneaăcamerelorăesteăfunc ieădeănum rulădeărogojiniă (saltele)- TATAMI. M rimeaă rogojiniiă aă fostă deănit ă ini ială pentruă aă acomodaă dou ăpersoaneăşezândăfa ăînăfa ăsauăunaăculcat ă(avemăşiă aiciăoăbaz ăantropomorf ). Peăm sur ă ceă sistemulăKENăşi-aăpierdută independen aădină punctul de vedere al dimensiunilor umane, a fost determinat deăsistemulăstructuralăşiăinteraxeăalăstâlpilor. Datorit ămodul riiă1:2,ărogojinileăpotăacoperiăîntr-oămareăvarietateă deă feluriă ăecareă dimensiuneă deă camer ,ă oă în l imeă diferit ăaătavanuluiăesteădeterminat ădeăhă(SHAKU)ăţănr.ădeă rogojini x 0,3 Tatatmi.


Într-oăreziden ătipic ăjaponez ,ăgrilaădeătipăKenăordoneaz ăatâtăstructuraăcâtăşiăsecven eleăaditiveă–ă spa iuăcuăspa iuă–ădeăînc peri. Scaraărelativămic ăaămoduluiăpermiteăorganizareaăliber ăaăspa iului:ăliniar,ăzig-zag,ăaglomerat. Propor ii antropometrice Seăbazeaz ăpeăpropor iileăşiădimensiunileăcorpuluiăuman.ăÎnătimpăceăarhitec iiăRenaşteriiăauăvazută propor iileăcorpuluiăumanăcaăoăreaărmareăaăfaptuluiăc ăanumiteăpropor iiămatematiceăreăect ăarmoniaă universului,ăpropor iileăantropometriceănuăurm rescărapoarteăabstracteăsauăsimbolice,ăciăuneleăstrictă func ionaleădeădimensionareăcorect ăaăobiectelorăşiăspa iilorăgânditeăcuăcontainereăsauăextensiiăaleă corpuluiăomenescăşiăcareăastfelăarătrebuiăs ăăeădeterminateădeăacesta.

M rimileăseădauăpeăcifreămediiăavândăunărolădeăghidaj,ădimensiunileătrebuiescătratateăcuăprecau ie,ă avândăînăvedereăc ădimensiunileăcorpuluiăomenescăvariaz ădup ăvârst ,ăsex,ăras . Dimensiunileăşiăpropor iileăcorpuluiăumanădetermin ăpropor iaălucrurilorăpeăcareăleămânuim,ăîn l imeaă şiădistan aălucrurilorăpeăcareătrebuieăs ăleăfolosim,ădimensiuneaămobilierului,ădimensiuneaănecesar ă diverselorăactivit i:ămâncat,ămuncit,ăodihn .


Legatădeăacesteăpropor iiăantropometriceăapareăconceptulădeăergonomieă(Ergonomiaăesteăunădomeniuădeăactivitateătehnico-ştiin iăcădinăcadrulăpsihologieiămuncii,ăcareăprinăcolaborareaădintreăpsihologi,ă ăziologiăşiătehnicieniăstudiaz ăşiărealizeaz ăoăastfelădeăorganizareăaăsistemuluiă“omă-ămaşin ă-ăcondi iiă deălocădeămunc ”ăînă aşaă fel,ă încâtămuncaăs ăăeă efectuat ăcuăcosturiăbiologiceă minimeăşiămaxim ă eăcien .ăAceastaăseăpoateădeasemeneaăinterpretaăprecumăc ,ăergonomiaăareăcaăscopăadaptareaă sarciniloră deă munc ă şiă aă loculuiă deă munc ă laă oameniă câtă şiă aă oameniloră fa ă deă munc ă şiă locă deă munc .ă Optimizareaă func ion riiă sistemuluiă “om-maşin -condi iiă deă munc ”ă urm reşteă reducereaă maxim ăpân ălaăeliminareăaăboliloră(îmboln virilor)ăprofesionale). Înăadi ieălaăelementeleăpeăcareăleăfolosim,ămânuimăîntr-oăcl dire,ădimensiunileăcorpuluiăumanăafecteaz ă deăasemeneaăvolumulăspa iuluiănecesarăpentruămişcare,ădiferiteăactivit iăşiăodihn .ăAjustareaăîntreă form ăşiădimensiunileăunuiăspa iuăşiăceleăaleăcorpuluiăumanăpoateăs ăăeăunaăstatic ăînăcazulăînăcareă st măîntr-unăscaun,ăîntr-unăpatăsauăneăcuib rimăîntr-unăalcov.ăSauăpoateăs ăăeădinamic ăînăcazulăaccesuluiăîntr-unăfoaier,ăsauămişc riiăpeăoăscar ,ămişc riiăîntr-oăcamer ăsauăpeăholurileăuneiăcl diri.ăAlă treileaătipăalăacesteiăajust riăconst ăînămodulăînăcareăunăspa iuăseăadapteaz ălaănevoileănoastreădeăaă men ineădistan eăsocialeăadecvateăşiădeăaăneăcontrolaăspa iulănostruăpersonal.ă Scară Înătimpăceăpropor iaăseărefer ălaăunăsetăordonatămatematică deă rela iiă întreă dimensiunileă uneiă formeă sauă aă unuiă spa iu,ă scaraăseărefer ălaăfelulăînăcareăpercepemădimensiunileăuneiă cl diri,ăelementădeăcl dire,ăprinăcompara ieăcuăalteăelementeă cunoscuteăceădezv luieăastfelăinstrumenteădeăm sur .ăAcesteă obiecteăseănumescăelementeăd t toareădeăscar .ăScaraăseă refer ădinănouălaămodulăînăcareăpercepemăoăcl dire. Elementeleăd t toareădeăscar ăsuntădeădou ăfeluri: -ăelementeădeăm rimeăstrandardizat ,ăcunoscuteăceăneăsuntă familiareădatorit ăexperien ei -ăăguraăomeneasc ,ăcorpulăomenescăşiăelementeăfoarteăapropiate acestuia


Avemăastfelăde-aăfaceăcuădou ătipuriădeăscar : 1.ăscar ăgeneric ă(scaraăcl diriiăînăraportăcuăalteă elemente,ă cu contextul) 2.ăscaraăuman ă(scaraăunuiăelementăalăcl diriiăsauăspa iuluiă înăraportăcuădimensiunileăşiăpropor iileăcorpuluiăuman). Fiecareă elementă ală uneiă construc iiă areă oă anumit ă dimensiune.ăPerceptiv,ăăecareăelementăesteărecep ionatăînărela ieăcuă celelalte elemente proxime. Exemplu:ă ferestreleă uneiă fa ade,ă ăecareă esteă perceput ă înă rela ieăcuăcelelalteădinăjurăşiăcuăsuprafe eleădeăzid rieăr maseă întreăeleăşiăbineîn elesăcuădimensiuneaăgeneral ăaăfa adei. Dac ăeleăsuntădispuseărepetitiv,ăeleăstabilescăoăanumit ărela ieă deăscar ăcuăfa ada. Dac ă apareă oă fereastr ă multă maiă mareă decâtă celelalte,ă eaă stabileşteă oăscar ă diferit ăînăcompozi iaă fa adeiă –ăsaltul de scar ă semniăc ă oă dimensiuneă spa ial ă deosebit ,ă ăeă ună r spunsă laă elementeleă dină contextă –ă oricumă seă altereaz ă percep iaărestuluiăferestrelor,ăprecumăşiăaăfa adeiăînăgeneral.

Multeăelementeăauădimensiuniăconstante,ăfamiliare,ăşiăcaăatareăneăajut ăs ădetermin mădimensiuneaă cl diriloră–ădeăexempluăferestreăuşi. Sc rile,ămâinileăcurenteăneăpotăajutaăînăestimareaăsc riiădeăm rimeăaăunuiăspa iu. Datorit ă aspectuluiă familiar,ă acesteă elementeă suntă folositeă câteodat ă deliberat pentru a altera percep iaăşiămodiăcaăscara.

Uneleăcl diriăsauăspa iiăauăoădubl ăscar ăsimultan . Porticulă intr riiă ală Rotondeiă deă Universitateaă Virginiaă (1820),ă ThomasăJeferson,ăesteădimensionatăşiăpusăînăscar ăcuăîntregulă ansamblu,ăînătimpăceăuşileăşiăferestreleădinăspateleăs uăsuntădimensionateălaăscaraăspa iilorăinterioare.

Portalele celebrei catedrale de la Reims 1211-1290 sunt dimensionate la scara fa adeiă şiă caă atareă uşoră deă recunoscut.ă Cuăcâtăneăapropiemăpercepemăuşileămiciă laăscaraăomuluiăceăseăreg sescăînăacesteă portale imense.


Scaraăuman ăînăarhitectur ăseăbazeaz ăpeădimensiunileăcorpuluiăumană–ăcorpulăumanăamăv zutăînăcazulăpropor ieiăantropometrice are dimensiuni relative. Sensulădeăscar ăuman ăneăvaăăăoferitădeăalteăelementeăvizualeă –ăoămas ,ăoăsofa,ăunăscaun,ăsc rile,ăferestrele,ăuşi... Acoloăundeălipsescăacesteăelementeăetalon,ăesteămaiăgreuăs ă apreciemăscaraăcl diriiărespective. Acesteăelementeănuănumaiăc ăneăajut ăs ăestim mădimensiuneaăunuiăspa iu,ădarăneădauăşiă“sentimentul”ăsc rii. Ex:ăExperien aăunorămeseăşiăscauneăconfortabileăîntr-unămareă holă deă hotelă –ă spa iulă expansivă peă oă parteă şiă deănireaă uneiă sc riăumaneăconfortabile. Oăscar ăurcândălaăunămezaninăneăvaădaăsentimentulădimensiuniiăverticaleăaăînc periiăsugerândăprezen aăuman . Oăfereastr ăîntr-unăzidăalbăneăvaăsugeraăcevaădespreăspa iulă dinăspateleăeiăşiăvaădaăimpresiaăc ăacestaăesteălocuităsauănu.


Aproapeăăecareăarhitectăaătrecutăprinămomenteătensionanteăpân ăcândăprimeleăproiecteăauăfostărealizate.ăFiecareăşi-aădatăseamaăabiaăatunciăc ăproiectulăfrumosădesenatăpeăhârtieănuăînseamn ăsuccesulăactivit iiăsaleăprofesionale,ăciăcl direaăgataăterminat ,ăpus ăînăstareădeăfunc ionare.ăEămomentulă înăcareăarhitectulăîşiăd ăseamaăc ăvolumeleăimaginateăfrumosăpeăhârtieăînărealitateăsuntăpoateămaiă pu inăreuşite,ăc ăanumiteăelementeăarhitecturale,ăspreăexempluăgolurileăînăpere iiăexterioriăceăp reauă bineăpropor ionateăşiădestulădeălargădimensionate,ăînărealitateăeleăparămaiămici,ăsauăc ăacoperişulădină proiectăcareăaveaăoăanumit ădimensiuneăşiăunăraportăarmoniosăfa ădeăîn l imeaăpere ilor,ăînărealitateă pareădispropor ionat.ăInteriorulăuneiăconstruc iiăpoateăproduceăsurprizeăşiămaiămari,ăcândădescoperiă c ăuneleăînc periăcareăînăproiectăleăcredeaiăbineădimensionate,ădinăcontr ,ăsuntămiciăşiăînghesuiteăşiă cuăpropor iiăgreşiteăşiăc ătavanulăd ăsenza iaădeăstrivire. Cauzaăacestorăst riădeălucruriăîşiăareăorigineaăînăaşaănumit ăscar ăuman . Deciăoameniiăînşişiăconstituieăcategoriaăceaămaiăsigur ăînădimensionareaăşiăpropor ionareaăcl dirilor.ă Rolulăomuluiăînăscaraăuman ăaăfostăstabilităprinăintroducereaăîn l imiiăsaleămedieădeă1,80ămăînătotă cuprinsulăproiectului.ăDeăfaptăscaraăreprezint ăoăm rimeăsauădeăfaptăoăserieădeărela iiăîntreăm rimi.ă M rimeaăaparent ăaăunuiăelementăsauăaăuneiăformeădintr-oăconstruc ieăesteăinăuen at ădeăalteăp r iă aleăconstruc ieiărespective,ăv zuteăînăacelaşiătimpăsauămaiăînainte. Exist ădeciădimensiuniăreale,ăceleăpeăcareăleăreprezent măcuăexactitateăînăproiectulădeăarhitectur ăşiă careăcuăaceeaşiăexactitateăauăfostăconstruite. Maiăexist ăapoiădimensiunileăaparente,ăceleăpeăcareăarhitectulăşiăleăimagineaz ăîntr-unăfelăşiăaparăînă altăfelădup ăexecu ie. Oă cl direă esteă laă scaraă uman ă cândă esteă astfelă conceput ă încâtă ăguraă uman ă şiă alteă obiecteă deă m rimeăcunoscut ăparănormaleăîn untrulăşiăal turiădeăea,ăsauăcuăalteăcuvinteăoăcl direăesteălaăscaraă uman ăcândăm rimileăeiănuăsurprind.ă Amămaiăspusăc ăscaraăunuiăediăciuăesteăapreciat ăînăraportăcuăoăserieădeăelementeăetalonăcunoscuteă careăac ioneaz ăasupraăjudec iiănoastreădeăceleămaiămulteăoriăspontan,ăf r ăs ăneăd măseamaădeă ajutorulălor.ăFolosireaăelementelorăetalonăsc ri,ăb nci,ăbalustrade,ăbalcoane,ăjardiniereăetc.ăseăfaceă chiarăşiăcândăacesteaănuăauăoăutilitateăevident ,ăjustiăcându-seădoarăprinăuşurareaăaprecieriiăsc riiă umane.ăInăuen aăformelorăcareăpotădaăindica iiădeăm rimeătrebuieăs ăăeăextins ăasupraăîntreguluiă proiectăprintr-unăsistemădeărela iiăîntreăp r iăşiăîntreg. Problemaă sc riiă esteă unaădinăproblemeleăfundamentaleă aleăarhitecturiiă careă aă preocupată arhitec iiă tuturorăepocilorădeădezvoltareăaăarhitecturii.ăScaraăpoateăăăampliăcat ălaăuneleădimensiuniăpân ădincoloădeălimitaăstabilit ădeănevoileăstrictăutilitare,ăînăvedereaăexprim riiăunuiăcon inutăideologic. Exemplulăcurentelorăartisticeă“eclectismul“ăşiă“academismul“ădinăsecolulăXIXăcareăs-auăinspiratădină stilulăromană(undeăconstruc iileăoăcialeăsuntăexpresiaăautorit iiăceăst pâneşteămul imea),ăfolosindu-lă laăconstruc iaăb ncilorăcareăimpresioneaz ăprinăm re iaălorăşiăinspir ămaiămult ăsiguran . Caăoăreac ieăspontan ăseămaiăpoateăvedeaăadeseoriăc ăstaturaăaceluiaşiăomăpareăuneoriămaiămareă iarăalteoriămaiămic ,ăiluzieădeterminat ădeăm rimeaăspa iilorălâng ăsauăînăcareăseăaă ăobservatorul.ă


Ordinele de arhitectură clasică Ordinulădeăarhitectur ăesteăceaămaiărestrâns ăalc tuireădeăelementeăconstructiveăşiădecorativeăcareă intr ă înăcompunereaă uneiă ordonan eădeăcoloane,ăcaăunitateă constructiv ă şiămijlocăexpresivă fundamental al acesteia. Alc tuireaă ordinuluiă rezult ă dină suprapunereaă peă vertical ,ă înă sensă ascendentă şiă înă ordineaă loră func ional ,ăaădou ăcategoriiădeăelemente:ăceleădeă sprijină(coloanaăsauăpilastrul)ăşiăceleăsus inuteă (antablamentulăcuăceleătreiăcomponente:ăarhitrava,ăfrizaăşiăcornişa).

Ordinulădeăarhitectur ăcontribuieălaădeănireaăăzionomieiăîntregiiăordonan eărezultat ădinărepetareaă unuiă astfelă deă sistemă într-oă succesiuneă ritmic ă deă interaxe.ăAceast ă particularitateă aă ordinuluiă seă datoreşteăcompuneriiăluiădinăelementeăconstanteăcaăformeăşiădimensiuni,ăaăc rorăm suriă“modulul”ă determin ăraporturiăcaracteristiceăpropriiăăec ruiaădinăstilurileădeăbaz ăaleăarhitecturiiăclasiceă(doric,ă ionic,ăcorintic,ăcompozităşiătoateăvarianteleăacestora). Crea iiăartisticeădeămareăvaloareăpentruădezvoltareaăistoric ăaăacestorăstiluri,ăordineleăauăconstituită de-a lungul secolelor esen aăexpresivit iiăarhitectualeăatâtăînăantichitateăcâtăşiăînătimpurileămoderne,ăîncepândăcuăRenaşterea. Sistemulădeăordonan ăclasic ăînăarhitectur ăaăap rutăînăGreciaăantic ,ăînc ădinăsecolulăVIIăî.e.n.ăşiă aăderivatădinăalteăconstruc iiămultămaiăvechiăalc tuiteădinăstâlpiăşiăgrinziădeălemn.ăCuătimpul,ăacestă sistemăsimpluăaăfostătranspusăînăpiatr ,ăstâlpulădeălemnădevenindăcoloan ăiarăgrindaădeălemnădevenindăarhitrav .ăAcestăsistemăaăpermisăs ăseăsolu ionezeăceleămaiăvariateăproblemeăconstructiveăşiă artisticeăşiăs-aăr spândităpeătotăteritoriulăGrecieiăantice,ădeterminândădezvoltareaăulterioar ăşiăaăaltoră arhitecturi,ăînăprimulărândăceaădinăLumeaăRoman ,ăapoiămaiătârziuăproblemaăvaăăăpreluat ădeăc treă Renaştereăşiăînăcontinuareăpân ăînăsecolulănostruădeădiferiteăcurenteăşiăşcoliăcareăs-auăinspiratăînă permanen ădinăidealurileăstilurilorăclasice. Caărezultatăalădezvolt riiăîndelungateăpeăp mântulăGrecieiăcâtăşiăînăcoloniileăeiămaiăalesăînăAsiaăMic ă auăap rută stilulădoric,ăionicăşiăcorinticăcareăseădeosebeauădoarăprinătratareaă“ordinului”,ăadic ăprină modulă cumă seă leag ă diferiteleă detaliiă aleă construc ieiă deă grinziă şiă deă stâlpi,ă prină rapoarteleă dintreă acesteaă şiă prină ornamenta iaă cuă careă erauă împodobite.ă Propor ionareaă ăec ruiă ordin,ă precumă şiă ornamenta iaăerauăfoarteăvariate,ădândăăec ruiămonumentăarchitectonicăunăcaracterăpropriu. Propor ionareaădiferitelorăp r iăcomponenteăseăf ceaăconformăunorăreguliăavândălaăbaz ăcaăunitateă deă m sur ă “modulul”ă careă eraă unică laă ăecareă construc ie,ă ăindă razaă fusuluiă coloaneiă laă parteaă eiă inferioar . Cuă aceast ă dimensiuneă seă m surauă toateă celelalteă elementeă careă compuneauă ordinul,ă chiară şiă m runteleă detalii,ă deoarece,ă laă rândulă s uă şiă modululă eraă împ r ită înă “p r i”,ă unit iă maiă miciă apoiă “jum t i”ăşiă“sferturiădeăp r i”ălaăfelăcaăşiămetrulă-ăaceast ăunitateămodern ăcareăesteăîmp r itălaărândulă s uăînăalteăsubdiviziuniădinăceăînăceămaiămici. Fiecareăordinăclasic,ăăeăelădoric,ăionicăsauăcorintic,ăaveaăpropor iileăstabiliteăcanonicăpeăbaz ădeămodule.ăSeăştiaăprecisăc ăîn l imeaăuneiăcoloaneădoriceăareăunănum răăxădeămoduleăcareănuămaiăputeaă


ăăschimbat,ălaăfel,ăarhitravaătrebuindăs ăaib ăoăanumit ăgrosimeădat ătotădeămodule,ăfrizaăşiăcornişaă la fel. Deă asemeneaă interaxulă coloaneloră eraă stabilită prină acelaşiă sistemă deă modulareă careă nuă puteaă ă schimbat.ăPornireaă îns ,ălaăăecareă construc ieăseăf ceaădinămomentulăcândăseăstabileaă grosimeaă bazei de jos a coloanei care avea doi moduli, deci 2 raze = diametrul. Aşaă seă explic ă deă altfelă m rimileă foarteă variabileă aleă diverseloră templeă antice,ă toateă avândă îns ă popor iileăizbutiteădatorit ăcanoanelorăimpuseăprinămodulare. Oăvarietateănesfârşit ăaătemplelorăanticeămaiărezult ăşiădinăfelulădeădispunereăaăcoloanelorăînăplanădară şiădinănum rulălor.ăAstfel,ăseăştieăc ădup ănum rulăcoloanelorădinăfa adaăprincipal ,ăexistauămaiămulteă tipuriădeătempleădenumite:ăINăANTISăcândătemplulăaveaăînăfa ad ănumaiădou ăcoloane,ăTETRASTILă cândăacestaăaveaăpatruăcoloane,ăSEXASTILăcuăşaseăcoloane,ăOCTOSTILăoptăcoloane,ăDECASTILă cu zece coloane etc. Întotdeaunaă îns ă seă poateă observaă c ă fa adaă principal ă aă unuiă templuă eraă compus ă dintr-ună num răparădeăcoloane,ăceeaăceăjustiăc ăteoriaăgoluluiăînăax,ăînăschimbăfa adeleălateraleăerauăconstituiteă deă regul ă dintr-ună num ră impară deă coloane,ă dup ă formulaă(2n+1)ăînăcareă(n)ăesteănum rulăcoloaneloră dinăfa adaăprincipal .

Oă alt ă clasiăcareă aă templeloră anticeă seă poateă faceă dup ă dispunereaă înă plană aă coloanelor,ă existândă urm toareleă categoriiă deă temple:ă PROSTIL,ă AMFIPROSTIL, PERIPTER, DIPTER, PSEUDOPERIPTER, TOLOS. Dină atâteaă combina iiădeă dispunereă aă coloaneloră şiă aă varia iiloră numerice,ă rezult ă oă sumedenieă deă aspecteăformaleăaleăimaginiiălorăgenerale.ăDarăpeălâng ă acestea,ămaiăcontribuieălaăaspectulăvariatăalăăec ruiă templu,ădetaliileăspeciăceăăec ruiăstil.

Ordinul doric Aă fostă folosită cuă prec dereă înă Greciaă continental .ă Formele sale simple, severe, dau impresia de soliditate,ădeămult ăsiguran ăşiăfor .ăEsteăordinulăcelă maiămaiestuos,ămaiămonumentalăşiătotodat ăcelămaiă laconic în folosirea expresiei ornamentale. Principalele caracteristici ale ordinului doric grec sunt: -ăColoanaădoric ă(greceasc )ănuăareăbaz ,ăeaăăindă rezemat ă directă peă stilobată (suprafa aă superioar ă aă platformeiă sauă crepidomei)ă deasupraă c reiaă seă ridic ătemplul - Fusul coloanei are caneluri verticale cu muchii vii,ă elă seă îngusteaz ă spreă parteaă superioar ă dup ă


oăcurbur ăconvex ,ăs geataămaxim ăăindălaăoă treimeădinăîn l imeaăcoloanei -ă Capitelul,ă parteaă terminal ă aă coloaneiă esteă alc tuitădintr-oăplint ă(abac )ăceăst ăpeăoăEchin ă cuăproălădeăscotieăcareăfaceătrecereaădeălaăformaăcircular ăaăfusuluiăcoloaneiălaăformaăpatrat ă a abacei -ăAntablamentulăcareăexprim ăplanşeulăcuăgrinziă principaleă şiă grinziă secundareă esteă compusă dină corniş ă (parteaă superioar ă pesteă careă st ă pantaăacoperişului) -ă Frizaă corespundeă grinziloră planşeuluiă şiă seă reazem ăpeăarhitrav ,ăeaăesteăîmp r it ăpeăîntreaga lungime în panouri ce amintesc de capeteleă unoră grinziă (Triglifele)ă eleă suntă aşezateă peăaxulăăec reiăcoloaneăcâtăşiăîntreăspa iulădintre ele. Între triglife sunt metopele decorate cu bazoreliefuri Arhitravaă esteă oă grindaă orizontal ă aşezat ă direct pe capitelele coloanelor. Ea nu mai are decora ii. Frontonulăesteăunăelementăcareăînchideălaturileăscurteăaleăcl diriiăşiăseăaă ădeasupraăcornişei,ăalăc reiă câmp triunghiular (timpanul) este acoperit cu sculpturi. Fa ădeăordinulădoricăgrecesc,ăordinulădoricăromanănuămaiăprezint ăelementeăatâtădeăraănateăcaăşiăcelă grecesc.ăAcestăordinăgeometrizatăesteămaiăsec,ăseăvedeăc ăromaniiănuăauăîn elesăoăserieădeăsubtilit iă decorativeăşiă deă propor ionare.ăColoanaădoric ă roman ăareăbazaărealizat ădintr-oă îngr m direă deă proăle,ăiarăEchinaăareăform ădeăcavet,ăoăcurb ămultămaiăsimpl ă(sfertulădeăcerc)ăcareăesteădecorat ă uneoriăcuăove.ăÎnăgeneralăseăpoateăspuneăcaăacestăordinănuămaiăareăelegan aăceluiădescrisăînainte,ă niciăcaăpropor iiăşiăniciăcaăraănamentăalădetaliilor. Ordinul ionic Acestăordinăaăap rutăînăAsiaăMic ăşiăînăinsuleleă M riiăEgee,ăp trunzândăapoiăcuăuneleămodiăc riă şiăînăGreciaăcontinental ,ăînăspecialăînăAtica. Acestă ordină seă deosebeşteă deă celă dorică prină zvelte eaă propor iilor,ă prină ăne eaă şiă bog iaă modenaturii,ă printr-oă ornamenta ieă sculptural ă maiăbogat ,ă caracteristic ă orientului.ă Dac ădoriculăreprezint ăvigoarea,ăordinulăionicăseăremarc ă prinăsuple eăşiăelegan . Caracteristicile sale: -ăColoanaăionic ăseăreazem ăpeăstilobatăprinăintermediulă uneiă baze,ă bazaă atic .ă Esteă format ă dinădou ătoruriăcuădiametreădiferite. - Fusul coloanei este mai zvelt decât al coloanei dorice,ăeaăîntreceăînăîn l imeănou ădiametreăinferioare,ăadic ă18ămoduliăfa ădeădoricăcareăareănumai 12-14 moduli. Galbarea fusului coloanei la ionicăseăfaceămaiăpu in,ăadic ăfusulăeiăseăsub iaz ă maiăpu inălaăparteaăsuperioar ,ădecâtălaăordinulă doric. - Canelurile la ionic nu mai sunt separate prin


muchiiăascu ite,ăciăprinăplaneănetede -ă Capitelulă areă subă arhitrav ă ună cuzinetă p trată şiăesteăm rginitălateralădeădou ătrombe.ăPeăfa aă anterioar ă şiă peă ceaă posterioar ă aă capitelului,ă capetele trombelor sunt decorate cu volute. Gâtul capitelului este ornametat Antablamentul ordinului ionic este compus din arhitrav ,ăfriz ăşiăcorniş .ăArhitravaăesteăîmp r it ă înătreiăzoneăpeădirec iaăorizontalei,ăiarăfrizaăesteă oăband ăcontinu ăf r ăritmulădatădeămetopeleăşiă triglifele ordinului doric, friza ionicului uneori are oădecora ieăcontinu ăformat ădinăbazoreliefuri. Cornişaă esteă oă plac ă nuă preaă multă ieşit ă înă consol ăcaăşiălaădoricăşiăesteădecorat ăpeătoat ă lungimea.

Ordinul c orint ic Aăfostămaiăpu inăfolositălaăgreci,ăprobabilădatorit ăspirituluiăextremădeăănăalăarhitec ilorăgreciăcareăauă socotită capitelulă corintică lipsită deă logic .ă Înă fond,ă aceleaşiă elementeă principaleă compună şiă ordinulă corintic,ăcuădeosebireaănet ăînăprivin aătrat riiăcapitelului.ăAcestaăareăformaăgeneral ăaăunuiătrunchiă deăconăcuăbazaăînăsusăşiăesteăîmbr catădeăjurăîmprejurăcuăfrunzeădeăacant. Lipsaădeălogic ădeăcareăvorbeamăseărefer ătocmaiălaăfrunzeleădeăacantăsortiteăs ăsus in ăap sareaă mareăaăantablamentului,ăcurbareaălorălaăvârfăsugereaz ăfragilitateaălorăsupus ăap s rii. Coloanaăcorintic ănuădifer ăpreaămultădeăceaăionic ădecâtăînăprivin aăzvelte ei,ăeaăăindămaiăînalt .


Ordinele de arhitectură romane Arhitecturaăroman ăaăpreluatăordineleăgreceştiă şiăle-aăprelucratăîntr-unămodăoriginal.ăAşaăs-aă n scutăordinul TOSCAN provenit din prelucrareaădeăc treăetrusciăaăordinuluiădoricăgrec. Caracteristicile ordinului toscan sunt: -ăCapitelulă foarteă evazatăfa ădeă fusulă coloanei,ă datorit ă echineiă şiă abaceiă careă parc ă debordeaz ăpesteăcoloan -ă Fusulă coloaneiă esteă f r ă caneluriă şiă foarteă pronun ată galbată iară cornişaă foarteă multă evazat ăfa ădeăfriz ăşiăarhitrav

Ordinulădoricăroman,ămaiăpu inăfolositădeăc treăromani,ăamăspusădejaăc ăareăaceleaşiăcaracteristiciă cuăcelăalăordinuluiăgrecesc,ădarăf r ăs ăajung ălaăraănamentulăpropor iilorăşiăalădetaliilorăf cuteădeă greci. Ordinulăionicăromanăareăaceleaşiăelementeăcaăşiăaleăceluiăgrecescădarănuăatâtădeăsubtilăpropor ionate. Volutaăionic ăroman ăesteămultămaiăsimpluătratat ăşiăcuădetaliiădecorativeăminime.ăÎnăschimb,ăvolutaă ionic ăgreac ăareăoărealizareăamăputeaăspuneăsavant . Multămaiădesăîntrebuin atădeăc treăromaniăaăfostăordinulăcorintic.ăOrdinămaiăpompos,ămaiădecorativ,ă cuămult ăemfaz ,ăpoateămultămaiăpotrivităcuăspiritulăvremiiăromaneăşiăcuăspiritulăconduc torilorăromaniă lipsităînăceaămaiămareăparteădeăsim ulăm surii. Ordinulăcorintic,ăcuătimpulăaăfostătransformatădeăc treăromaniăînăaşaănumitulăordinădeăarhitectur ăcompozităcareăprinăîns şiădenumireaăluiăexprim ăunăfelădeăamalgamăcuăelementeăşiădetaliiăarhitecturaleă careădeăfaptăvaăanun aănuănumaiădecaden aăarteiăromane,ădarăşiădecaden aămoral ăşiăspiritual ăpeă careăaceast ălumeăaăpreg tit-oălent,ădinăfa aăc reiaănuăseămaiăputeaăferi. Raănamentulăarhitecturiiăclasiceăaăavutăoăînrâurireămareăasupraădezvolt riiăviitoareăaăarhitecturiiăînă epocile care au urmat. Ştimăbineăcuăto iiăc ăînăepocaămodern ănuăseămaiăfacăconstruc iiăclasice,ădarăunăviitorăspecialistăînă arhitectur ăesteăobligatăs ăştieăs ădisting ăuneleădeăaltele,ăprincipaleleăstiluriădeăarhitectur ăclasic ,ă maiăalesăc ăacumul rileăf cuteăînămaiăbineădeă2000ădeăaniăcuăastfelădeăvaloriăauăpusăputernicăamprentaăpeăfa aăoraşelor,ăîncâtănuărareăoriămul iăarhitec iăvorăăăchema iăs ărestaurezeăacestăvalorosă fond al culturii umane. Înăplusăfamiliarizareaăstuden ilorăarhitec iăcuăraănamentulăpropor iilor,ăcuărigoareaăşiăseveritateaăordineiămonumentelorăclasiceăcredăc -iăpoateăfaceăs ăîn eleag ăc ădeăfaptăarhitecturaăesteăprinăexcelen ă oădisciplin ăaăordinii,ăesteăoămetod ădeăgândireăceănuăvaăăăvalabil ădecâtăatunciăcândăfrumuse eaăeiă vaăăăînăstareăs ăexprimeăşiăscopul.


Principii de compozi ie

Curs 10

Cursulăanalizeaz ăorganiz riădeătipăaditivărespectivăpricipiiăaditiveăceăpotăăăfolositeăînăscopulăob ineriiă uneiăcompozi iiăarhitecturale. Unăprogramădeăarhitectur ăseăcaracterizeaz ăprinădiversitateăşiăcomplexitate. Formaăşiăspa iulătrebuiescăs ăurmezeăierarhiaăinerent ăfunc iunilorăceăleăacomodeaz ,ăaăscopuriloră urm rite,ăaăsemnăca ieiădoriteăşiăcontextuluiăînăcareăseăaă . Înăacesteăcondi ii,ăinstrumentulădeălucruăalăarhitectuluiăsuntăprincipiileădeăcompozi ie. Ordineaăf r ădiversitateăţămonotonie. Diversitateăf r ăordineăţăhaos Libeskind spune în Breaking Ground c ă arhitec iiă îşiă pună credin aă înă lucruriă peă careă nuă leă putemă vedeaăînăăecareăzi,ăpentruăelăpersonalăăindămaiăimportantăcaăăecareăconstruc ieăs ăcaptezeăşiăs ă exprimeăgândurileăşiăemo iileăpeăcareăoameniiăleăsimt. Pallasmaa în Eyes of the skină1996ăspuneăc ănuăneăbaz mădoarăpeăsim ulăv zuluiăcaăproiectant,ă pentruăc ănoiăexperiment măcl dirileăcuătoateăsim urileănoastre.ăAstfelăc ăarhitecturaăarătrebuiăs ăseă bazezeăpeătoateăsim urile,ăinclusivămirosăşiăgust. Esteădeăbunăsim ăoberva iaăc ăfrumuse eaăst ăînăochiiăceluiăcareăpriveşteăşiăc ăcriteriileăesteticeăsuntă subiective.ăDarăînăacelaşiătimpăexit ăunăsetădeăprincipiiădeăproiectareăcareănuă inădeăepoc ăsauăstil. Principiileădeăcompozi ieăpermitădiverselorăp r iăaleăuneiăcl diriăs ăco-existeăînădiversitateaălor,ăperceptualăşiăconceptualăînăcadrulăunuiăîntregăordonat.ăAcesteaăsunt:ă


Ax ul:ă oă linieă stabilit ă deă dou ă puncteă înă spa iu,ă înă jurulă c reiaăformeleăşiăspa iileăseăaşeaz . Axulă esteă celă maiă elementară mijlocă deă organizareă formal ă şiă spa ial ă înă arhitectur .ă Esteă oă linieă determinat ă deă dou ă puncteă înă spa iu,ă fa ă deă careă formeleă şiă spa iileă seă organizeaz ă regulată sauă neregulat.ă Deşiă esteă imaginată şiă invizibil,ăunăaxăesteăunămijlocăputernicăşiădominant.ăUneoriă axulăimplic ăsimetrie,ăîntotdeaunaăechilibru. Dispunereaăelementelorăde-aălungulăunuiăaxăesteădecisiv ă înă determinareaă for eiă vizualeă aă acestuia:ă subtil ă sauă covârşitoare,ă relaxat ă sauă formal ,ă pitoreasc ă sauă monoton .

strad ăăorentin ăăancat ădeăPalatulăUfăzi,ă leag ărâulăArnoădeăPia aăSignoriei Axulăesteăliniarăînăesen aăsa,ăseăcaracterizeaz ăprinălungimeă şiădirec ie,ădeterminândămişcareăşiăvedereăde-aălungulăs u. Pentruădeăni iaăsa,ăaxulătrebuieăterminatălaăambeleăcapeteă ale sale. Axulăpoateăăăînt ritădeămuchii,ăsuprafe eădeăniteăde-aălungulă s u.ăAcesteaăpotăăăsimpleăliniiăpeăplanulădeăbaz ăsauăplaneă verticaleăceădeănescăunăspa iuăliniarăceăcoincideăcuăaxul. Ună axă poateă stabiliă ună aranjamentă simetrică deă formeă şiă spa ii. Elementeleăceătermin ăunăaxăservescăsimultanăcaăemi toareă şiăreceptoareăvizuale. Acesteaăpotăă: 1.ă puncteă înă spa iuă determinateă deă elementeă verticaleă liniareăsauăformeăcentralizateădeăcl diri 2.ă planeă verticaleă aleă unoră fa adeă deă cl diriă simetriceă precedateădeăcur iădeăonoareăsauăalteăspa iiădeschise 3.ă form

spa iiă bineă deănite,ă centralizateă sauă regulateă caă

4.ă

por iăceăseădeschidăînăspateăc treăpriveliştii,ăetc.ăăă


Sim e t ria Îînătimpă ceăoăcondi ieăaxial ăpoateă existaăf r ă unaă deă simetrie,ă reciprocaă nuă esteă adevarat ,ă adic ă oă condi ieădeăsimetrieăesteăexisten aăunuiăaxăsauăcentruăfa ădeăcareăelementeleăseăstructureaz . Ună axă esteă derminată deă dou ă puncte,ă simetriaă presupune aranjamentul balansat a unor structuri echivalenteăaleăformeiăşiăspa iuluiăfa ădeăunăaxăsauă un punct (centru). Exist ădou ătipuriăbaziceădeăsimetrie: 1.ăsimetriaăbilateral ă-ăfa ădeăunăax 2.ăsimetriaăradial ă-ăfa ădeăunăcentru Înăarhitectur ăg simăambeleătipuriă(veziăpeădeăoăparteă planulă bisericiiă ortodoxeă înă cruceăgreac ă iarăpeădeă alta cel al bisericii catolice cu un ax principal). Planădeăbiseric ăideal ăFilareteă1460 Hotel de Beauvais, Paris, 1656

Oă condi ieă deă simetrieă poateă caracterizaă doară oă parteă aă uneiă cl diriă şiă organizaă astfelă oă structur ă neregulat ădeăformeăşiăspa ii.ăAcestăultimăcazăpresupuneă posibilitateaă caă oă cl direă s ă r spund ă laă cerin eă deosebiteă aleă situluiă sauă programului-ă axe deăsimetrieăpar ial . VeziăcaseăvechiădinăRomaăRenaşteriiăsauăhotelurileă din secolul 17 pariziene (Hotel Matignon, Paris). Foarte utilizat procedeu în arhitectura secolului nostruă-ăatâtămoderniştiiăcâtăşiăpostmoderniştii. Condi iaă simetric ,ă regulat ă esteă rezervat ă maiă alesă spa iiloră seminăcativeă şiă importanteă înă cadrulă organiz rii.


I e ra rhia Principiulă ierarhieiă implic ă faptulă c ă înă celeă maiă multe,ă dac ă nuă înă toateă compozi iileă deă arhitectur ă exist ă diferen eărealeăîntreăformeăşiăspa ii. Acesteă diferen eă reăect ă într-ună sensă gradulă deă importan ă ală acestora,ă rolulă func ional,ă formală şiă simbolicăpeăcare-lăjoac . Sistemulădeăvaloriăpeăcareăseăbazeaz ăaceast ăierarhieă esteă variabil,ă dependentă deă situa iaă dat ă deă nevoileă şiă dorin eleăutilizatorilorăşiădeădeciziileăarhitectului. schi ăaăuneiăbisericiăidealeădeăLeonardoă Valoriileăexprimateăînăaceast ăevaluareăpotăăăindividualeă da Vinci sau colective, personale sau culturale. Înăoriceăcaz,ăfelulăînăcareăacesteădiferen eăfunc ionaleăsauăsimboliceăsuntădezv luiteăînăcadrulăproiectuluiăesteăpunctulăesen ialăînăstabilireaăpartiuluiăproiectuluiăşiăalăierarhieiăformelorăşiăspa iilor. Mijloaceleăprinăcareăoăform ăsauăunăspa iuăesteăarticulată caăăindăimportantăînăcadrulăorganiz riiăsunt:ă -ă

dimensiuneăexcep ional

formaădeosebit

pozi ieăstrategic

Înăăecareăcazăseăpresupuneăc ăelementulăierarhicăimportantăseădeăneşteăcaăoăexcep ieăfa ădeănorm ,ăoăanomalieă într-oăstructur ăaltfelăregulat . Exprimarea ierarhiei prin: 1. dimensiuneă-ăoăform ăsauăunăspa iuăpoateădominaăoăcompozi ieăarhitectural ă ăindădiferit ăînămodăsemniăcativăcaăm rimeăfa ădeăcelelalteăelemente,ăăeămultă maiămare,ăăeămultămaiămic ăşiăamplasat ăîntr-unălocăbineădeterminat. 2.ă prină form ă (conăgura ie)ă –ă formeleă şiă spa iileă potă ăă f cuteă vizuală dominante,ă diferen iindu-leă formală deă celelalteă componenteă aleă compozi iei.ă Ună contrastăformalăesteăfoarteăimportantăşiăînăacelaşiătimpăcritic,ădeoarceădiferen aă seăbazeaz ă peăschimb riă deă geometrieă şiăregularitate.ă Bineîn elesă c ăformaă trebuieăs ăăeăcompatibil ăcuăfunc iunea. 3. Prin amplasareă-ăformeăşiăspa iiăpotăăăstrategicăamplasateăptăaăatrageăaten iaă asupraălor.ăPozi iileăierarhicăimportanteăîntr-oăcompozi ieăsunt:ătermina iaăunuiăaxă sauăsecven eăliniare,ăcentrulăuneiăorganiz riăsimetrice,ăfocarulăuneiăorganiz riă centralizateăsauăradiale,ădeplasatăfa ădeărestul-ăsus,ăjos,ăînăprimăplanăetc.


siluetaăFloren ei,ădominan aăcatedraleiă într-ună esutăurban

Galvani House / Christian Pottgiesser – architecturespossibles 2003, France, Wood


Dom ina nt a Dominantaăseărefer ălaăoălinie,ăplan,ăvolumădeăreferin ,ălaăcareăcelelalteăelementeăaleăcompozi ieiăseă raporteaz ă-ăeaăorganizeaz ,ăordoneaz ăunăanumită„pattern”ădeăelemente Ex.:ăportativulămuzicalăesteădominantaăvizual ăceăpermiteăcitireaănotelorăşiăîn l imilorălorărelative.

Regularitateaă spa ieriiă şiă continuitatea dominanteiă organizeaz ,ă clasiăc ă şiă accentueaz ă diferen eleăîntreăseriileădeănoteăaleăcompozi iei. Referitor la ax, am ilustrat abilitatea lui de a organiza elementeleăde-aălungulăs u,ăaxeleămajoreă(uneleădintreăaxe)ă func ioneaz ă caă domninante;ă oă dominant ă poateă ăă şiă ună plan sau un volum. Pentruă aă ăă efectivă ună elementă ordonator,ă oă dominant ă trebuieă s ă aib ăoă suăcient ă continuitateă vizual ăpentruă aă t iaăprinăsauăpentruăaădep şiătoateăelementeleăorganiz rii;ă şiăunăplanăsauăunăvolumădominantătrebuieăs ăăeăsuăcienteă caădimensiune,ăînchidereăsauăregularitateăpentruăaăăăpercepută caă ăgur ă ceă poateă îmbr işaă sauă adunaă împreun ă elementeleăorganizateăînăcâmpulăs u.

Considerândă oă organizareă oarecareă deă elementeă (nesimilare)ă oă dominant ă func ioneaz ă fa ă deă acestea astfel: -ă oălinieăpoateăt iaăsauăformaăoămuchieăcomun ăaăorganiz rii:ăoăgril ădeăliniiăpoateăformaăună câmpăneutruădeăuniăcare


-ă unăplanăpoateăadunaăstructuraădeăelementeăsubăelăsauăpoateăserviăcaăfundalăşiăînr maăelementeleădinăcâmpulăs u

-ă lui

unăvolumăpoateăcolectaăorganizareaăînălimiteleăsaleăsauăoăstructureaz ăde-aălungulăperimetru-

arcadele:ăelementăuniăcatorăalăfa adelorăînăoraşulăTelc,ăCehia

ToloăHouse,ăPortugalia,ăAlvaroăSizaă-ăcircula iaăcaădominant ă compozi ional


Mobilizarte:ăGrimshawăArchitectsăauăăcâştigată concursul pentru Pavilionul Olimpic 2016 în Brasilia - plan dominant

grilaăstructural ăcaădominant


Ritmul şi repeti ia Seărefer ălaărecuren aă(reluarea)ăregulat ăşiăarmonioas ăaăunorălinii,ăforme,ăconăgura ii,ăculori,ăvolume.ăRitmulăîncorporeaz ăno iuneaăfundamental ădeărepeti ieăcaămodalitateădeăorganizareăaăformelorăşiăspa iilorăînăarhitectur . Aproapeătoateătipurileădeăcl diriăîncorporeaz ăelementeăprinănaturaălorărepetitive:ăstâlpiiăşiăgrinzile se repet ăformândătraveiăşiădeschideriă-ămoduleăaleăspa iului. Ferestreă şiă uşiă puncteaz ă repetată suprafa aă uneiă cl diriă pentruă aă permiteă p trundereaă aerului,ă luminiii,ăpriveliştiiăşiăpersoanelor. Spaţiileăseărepet ădeămulteăoriăpentruăaăad postiăfunc iuniăidenticeăsauăasem n toare. P rereaăluiăGoethe,ăvis-a-visădeăarhitectur ,ăamintit ăînăcursulăreferitorălaămişcareăînăspa iuă(cumăc ă arhitecturaăarătrebuiăs ăseăadresezeănuădoarăochiului,ăciăşiăsensuluiădeălocomo ie),ăilustreaz ămagistralăimportan aăritmuluiăînăcadrulămişc riiăînăspa iulăarhitectural;ăcuăajutorulăritmuluiăputemăinăuen aă timpulămişc riiăînăspa iu. Ritmulăasociatăştiin eiăpropor iilorăconstituieăunăelementăceăpoateăpuneăînărezonan ,ăînăcadrulălumiiă spa iuluiăşiăformei,ăritmurileăcosmiceăcuăritmurileăomului.ăArhitecturaăseăcompuneăatâtădinăritmuriăvizualeăcâtăşiănev zuteă(raportulăsunet-spa iu). Revenindăîns ălaăceleăvizualeăneăvomăreferiălaăstructuriă(patternuri)ărepetitive,ăseriiădeăelementeărepetitiveăceăgenereaz ăritmuriăvizuale. Perceptiv,ăavemătendin aădeăaăgrupaăelementeleăînăcompozi iiă(întâmpl toare)ăînăfunc ieăde: 1.ă apropiereaăsauăproximitateaăunorăfa ădeăaltele 2. caracteristici vizuale comune

Principiulărepeti ieiăutilizeaz ăambeleăconcepteăperceptiveăilustrateăanteriorăînăscopulăordon riiăelementelorărecurenteăînăcompozi ie.

Ceaămaiăsimpl ăform ădeărepeti ieăesteăoăstructur ăliniar ădeăelementeăredundanteă(repetitive). Elementeleănuănecesit ăaăăăperfectăidenticeăpentruăaăăăgrupateărepetitiv. Eleătrebuiescăs ăaib ămaiădegrab ăoăcaracteristic ăcomun ,ăpermi ândăăec ruiaăs ăăeăindividualăşiă unicăşiăs ăapar in ăînăacelaşiătimpăuneiăfamilii. Caracteristicileă ăziceă careă permită grupareaă formeloră şiăspa iilorăînăstructuriărepetitiveăsunt:ă 1. dimensiunea 2.ăformaă(conăgura ia) 3. caracteristici de detaliu - detalii comune, culoare, textur ,ăform .


AIRES MATEUS | Residências assistidas em Alcácer, Alcácer do Sal, Portugalia

Calatrava - Lyon, Gare TGV Satolas Rasmussen (1962) - arh. danez, în cartea sa Experimentarea Arhitecturii sus ineăc ăelănuăvorbeşteă despreă ceeaă ceă poateă ăă “frumosă sauă urât”,ă pentruă c ă acesteaă suntă expresiiă subiective,ă ciă despreă “instrumenteleă deă joac ă aleă arhitec iilor”,ă sauă despreă principiileă arhitecturii.ă Înă explicareaă principiilorădeăarhitectur ăelăexamineaz ăculoarea,ădimensiuneaăşiăpropor ia,ăritmul,ătextura,ăluminaăzileiăşiă modulăînăcareăauzimăarhitectura.ăRasmussenăsubliniaz ăvaloareaăritmuluiăelementorărepetitiveă1,2...ă spunândăc ă“acestaăesteăunăexempluă clasicădeă contribu ieăaăomuluiălaăstabilireaăordinii”.ăElăd ă caă exempluăstradaăQuirinalădinăRomaăundeăoărepeti ieăde-aălungulăîntregiiăstr ziăseăfaceă“cuăsenin tateă maiestuoas ”.ăElăvorbeşteădeăgoluriărepetateăîntr-oăcl direăcareănuă inseamnaănimicăindividual,ădarăîmpreun ă“creaz ăarmonieăşiăclaritate,ănuătensiuneăşiămister”.ăElăleag ăaceast ărepeti ieăcuăpropor ia.ă Toate aspectele pe care Rasmussen spune ca fac parte din arta arhitecturii stabilesc ordinea.

Kevin Lynch a scris The Image Of The Cityăînă1960ăsubliniindăfaptulăc ărezultateleăcercet rilorăsaleă auăar tatăc ăînătimpăceăpercep iaăesteăindividual ,ăexist ăoăimagineăcolectiv ăaăoraşului.ăElăvorbeşteă despreă“singularitate”ăsauădespreăfaptulăc ăăecareăelementăesteăsemniăcativădiferităînăcadrulăîntregului.ăÎnăalădoileaărândădespreă“simplitateaăînăform ”.ăUnăalătreileaăprincipiuăesteă“continuitate”,ăprinăcareă elăîn elegeăstr zileăundeăexist ărepeti ie,ăsimilitudine,ăarmonieădeăsuprafa ăşiăform ,ămaterialeădeă construc iiăcomune.ăToateăacesteăprincipiiăsus inăclaritatea,ăpentruăaăfaceăcaă“imaginile”ăunuiălocăs ă ăeăidentiăcabile.ăLynchăsus ineăc ,ăînăobiecteăfrumoaseăexist ăcoeren ăşiăoăleg tur ădeălaădetaliuălaă întreg.ăÎntr-unăoraşăaceast ăordineăarătrebuiăs ăexiste,ăarătrebuiăs ăexisteă“plasticitate”.ăPlasticitateănuă înseamn ătulburareăinten ionat .

dealulăoraşuluiăMojacarăînăSpania


În 1966 Venturi scria Complexitatea şi contradicţia în arhitectură.ăElăpuncteaz ănevoiaădeăvarietateă înăexperien ăvizual .ăElănuăneag ădorin aădeăsimplitateăestetic ăsauădeăcomplexitateăinterioar ăşiă elăneag ăincoeren a,ălipsaădeăpitoresc,ăarbitrarulăsauădeăexpresionismulăsubiectiv.ăElăsugereaz ăc ă complexitateaăînăform ăarătrebuiăs ăprovin ădinăcomplexitateaăînăprogram.ăElăaărm ăc ănuăexist ălegiă ăxe,ădarăaceast ăordine,ărepeti ieăşiăpropor ieăsuntănecesareăpentruăaăpermiteăvitalitateaădiversit ii,ă pentruă aă nuă permiteă haosulă înă design.ă Venturiă nuă respingeă ideeaă deă standardizareă caă unealt ă înă creareaăuneiăordiniăputernice,ămaiădegrab ăelăsubliniaz ăfaptulăc ăaceastaăpoateăproduceăoălips ădeă oăutilizareăcreativ ăaăcontextului. AtunciăcândăVenturiăşiăRauchăauăproiectatămaiămulteăunit iădeălocuin eăînăPhiladelphiaă 1963,ă auă folosită elementeă inexpresive,ă c r miziă întunecoaseă şiă ferestreăconven ionaleăşiărepeti ie.ăPentruăaăprovocaăpercep ia,ăaăconceputăgolurileă conven ionaleăcaărupteădeăscar ăşiăaă“rupt”ăordinea.ă(postmodernism) Unulădintreăceiămaiăinăuen iăteoreticieniădeăarhitectur ăesteăNorberg-Schulz.ăPublica iaăMeaning in Western Architectureăreevalueaz ămodernismulă(careăînămodăcertănuăs-aăferitădeărepeti ie).ăPunctulă luiădeăvedereăexisten ialăignor ăproblemaăelementelor,ăprincipiilorăsauăregulilorăşiăseăconcentreaz ăpeă sensulăarhitecturii,ăsubliniindăc ăscopulăarhitecturiiăesteăs ădeaăsensăunuiăsolidăşiăimplicitămateriei.ăElă vorbeşteădeănecesitateaăoamenilorălaănivelăurbanăs ăsimt ăc ătr iescăîntr-ună“ansambluăstructurat”,ă careă“maiămultădecâtăoriceăaltcevaăleăd ăunăsentimentădeăidentitate”.ăApoi,ăNorberg-Schultzăexplic ă faptulăc ăaceast ă“identitate”ăesteărealizat ăprină“unicitate”ăşiăidentiăcabil.ăŞiăaiciărevineălaăideeaădeăordineărecognoscibil ,ăinclusivăritmăşiărepeti ie.ăElăcontinu ăs ăexpliceăc ă interiorulăcasei,ăspa iulăînchis,ăesteă“locuin a”.ăAcestălucruăimplic ăfaptulă c ăexteriorulăapar ineăidentit iiăcolective.ăPrinăurmare,ăinteriorulăuneiă caseăpoateăăăunic,ăpeăcândăexteriorulăapar ineăconştiin eiăcolectiveădeă “geniusăloci”.ăNorberg-Schulzămergeăunăpasămaiădeparteăşiăaărm ăc ă aceast ăîn elegereăaăloculuiăesteăoă“necesitate“.ăCaracterulăînseamn ă “oătotalitateăinconfundabil ă..ăînăcareăăecareăparteăareăoăfunc ieărelevant ă înăcadrulăîntregului“.ăCaracterul,ăprinăurmare,ăăindăderivatădină“calit iă careădepindădeămodelareaăplastic ,ăpropor ie,ăritm,ăscar ,ădimensiune,ă texturaă materialulă şiă culoare”.ă Norberg-Schultză sprijin ,ă prină urmare,ă strad ăînăLondraă-ăritmuriădiutilizareaădeăritmăşiărepeti ieăpentruăaăstabiliăcaracterulăunuiăloc,ăcareăd ă verseăpotăăăaşezateăunulăpesunăsentimentădeă“aăă”,ăcareăesteăoănecesitateăesen ial ,ăf r ădeăcareă teăaltulăînăfa adeleăcl dirilor omul se simte “nesigur în mijlocul unor împrejurimi necunoscute”. Segmentele radiale ale unei cochilii de Nautilius se desfac spiralat într-un mod ”reverberat”, pornind dinăcentruăşiămen inândăunitateaăorganic ăaăcochilieiăde-aălungulăcreşteriiăorganice. Folosindăcreştereaăspeciăc ăsec iuniiădeăaur,ăoăserieădeădreptunghiuriăpotăăăgenerateăpentruăaăformaă oăorganizareăuniăcat ăundeăăecareădreptunghiăseăleag ădeăcelelalteăşiădeăîntreagaăstructur . Înăăecareădinăacesteăexemple,ăprincipiulăreverbera ieiă (caă oă repeti ieă cresc toare)ă permiteă unuiă grupă deă elementeăsimilareăcaăform ădarădiferiteăcaădimensiune,ăgradateăierarhic,ăs ăseăordoneze. Structuri reverberate se pot organiza astfel: în mod radial concentric în jurul unui punct -ă secven ial,ădup ăoăcreştereăliniar ăaăm rimii -ă ă laă întâmplare,ă legateă prină proximitateă şiă similaritateădeăform


Laăfelăcaăşiăînămuzic ,ăunăritmăpoateăăălegat,ăcontinuuăşiăăuidăsauăabruptăşiăruptăînăcaden ăsauăpas.

Arhitectur ădecojit Operaă artistuluiă britanică Richardă Galpină d ă impresiaă c ă doreşteă s ă fac ă curată şiă s ă elimineă oriceă balastă inutilă vizual.ă Meticulosă şiă cuăprecizieă chirurgicalaă Richardă Galpină descompuneă ănă straturileă uneiăfotograăiădeămariădimensiuniăarhitecturaleăînăformeăgeometriceăşiălinii.ăUneleădintreăelementeleă suntăeliminateăînătotalitate,ăl sândăstratulăalbădeăjosăalăhârtieiăfotograăce,ăînătimpăceăalteleăr mânăşiă fuzioneaz ăpentruăaăformaăunăconstructăarhitectural.

Transforma ia

Studiulă arhitecturiiă trebuieăs ă includ ,ă aidomaăaltorădiscipline,ăstudiulă trecutuluiă s u,ăaă experien eiă anterioareărealiz rilorăexistente.ăAcestăstudiuăistoricăneăscoateăînăeviden ăultimulăprincipiuăprezentată înăacestăcurs,ăanumeăcelăalătransforma iei. Principulă transforma ieiă permiteă arhitectuluiă selectareaă unuiă model,ă aă uneiă tipologiiă (dină trecut)ă şiă transformareaăluiăprintr-oăserieădeămanipulariădiscreteăînăscopulăacomod riiămodeluluiălaăcondi iileă speciăceăaleăprogramuluiăşiăcontextului.


Transforma iaăpresupuneăînăprimulărândăcaăsistemulădeăordineăalămodelului,ăprototipuluiăs ăăeăpercepută şiă în elesă astfelă încât,ă printr-oă serieă deă schimb riă şiă permut riă discrete,ă modelulă originală şiă conceptulăs uăs ăăeăclariăcatăşiănuădistrus.

proiectădeăspitalăînăVene ia,ăLeăCorbusier,ă1964-66ăcompara iaăcuăoăre eaăurban ădeăstr zi,ăproiectulă ăindăconceputăcaăunămicăoraşăutopic,ăcuăampleăspa iiădeălumin ,ăaerăşiătransport


Înăaniiă70-80,ăUngersăaălansatăconceptulădeătranforma ieătipologic .

Transforma iaăuneiăorganiz riădeătipăplanăliberă-ăLeăCorbusieră(rampaăintr-unăp trat) Transforma iaăpoateăăănatural ăde-aălungulătimpuluiăistoricăşiăfor at ădeăc treăcreatorulăactual,ăcaăînă exemplele precedente. Prinătransforma ieăseăpoateăraănaăunăconceptăsauăchiarădistorsionaăşiăchiarăîmpingeăc treăkitchăună concept. Unăexempluăinteresantăarăăăevolu iaăplanurilorăbisericilorăortodoxeăromâneşti.

Profile for Arhitectura si Urbanism UPT

Curs teoria arhitecturii  

Curs teoria arhitecturii  

Advertisement