Issuu on Google+


cuprins . c\l\tor

cover story 24 Daniel Buzdugan - mai pasionat de turism dec‚t de farse Un interviu despre lumea v\zut\ cu al]i ochi, despre grani]a dintre umor [i penibil

la drum prin Europa 38 32 34 36

Ghid de ora[ - Berlin Ghid de ora[ - Viena Sub lup\ - Istanbul Sub lup\ - Ia[i, un simbol al istoriei

focus 48 50 52 53 54

Trasee Eurolines Misiune Servicii {tiri Criza financiar\ nu ocole[te turismul [i transportul de c\l\tori Interviu cu Alin {tef\nescu, Area Sales Manager pentru zona de est din cadrul companiei Eurolines

mozaic

actualitate 3 6 7 8 10 12 12 14 16 18 20 22 24 26 27 28

Eveniment - Europa pe scurt Bani - Greu la deal cu Prima Cas\ `n spate Educa]ie - {coala primar\ [i gimnazial\ `n Italia Joburi - {omajul, o problem\ actual\ Legisla]ie - Cet\]enia `n Italia mai greu de ob]inut Jocuri [i gadgeturi de top Educa]ie - C‚t cost\ liceul `n UE? Sport - Gladiatorii moderni se `ntrec `n Rom‚nia Mod\ - Blugii, cea mai sexy pereche pentru toamn\ Can-can - Vedete `n gura lumii Film - Cele mai noi produc]ii cinematografice Auto - Ma[inile anului lansate la Frankfurt Pasiuni - Pescuitul, `ntre hobby [i mod de via]\ S\n\tate - Cum s\ scapi de sfor\it Diete - 10 alimente care te fac de[tept Culinar - Gourmet de toamn\ Istoria condimentelor - busuiocul

58 Ponturi - Scap\ de pete c‚t ai clipi 60 Glasul inimilor - Un b\rbat [i o femeie 62 Benzi desenate- Aventura ingineriei de produs ∫ Divertisment ∫ Curiozit\]i ∫ Sudoku 64 Horoscop


c\l\tor 2 EDITORIAL

APELEZI LA AGEN}II DE TURISM? D

e cur‚nd, am f\cut un studiu de pia]\ [i am r\mas uimit: mai pu]in de 20% dintre rom‚nii care pleac\ `n concediu apeleaz\ la agen]iile de turism pentru alegerea unei destina]ii. {i, mai trist este c\ mai pu]in de 50% dintre rom‚ni `[i iau un concediu. Mul]i renun]\ la el, invoc‚nd lipsa banilor. Evident c\ se cheltuie destul de mul]i bani cu alte lucruri [i m\ g‚ndesc la viciile curente [i „u[oare“ ale compatrio]ilor mei. Se cheltuie bani pentru nenum\rate nimicuri, pentru achizi]ii pu]in importante, dar esen]iale sub impulsul dorin]ei de a cump\ra „ceva, mereu“, iar pentru vacan]\ nu mai r\m‚n resurse financiare. ~n acest mod, propriul organism este privat de odihna necesar\ dup\ 11 luni de munc\ ne`ntrerupt\. Cei care procedeaz\ astfel, crez‚nd c\ nu au bani pentru vacan]\, nu fac altceva dec‚t s\ se automaltrateze, atr\g‚nd astfel pentru viitor [i mai multe probleme, cu [i mai pu]ini bani `n buzunar. Nu r\m‚ne dec‚t s\ dau primul sfat: dac\ ]ine]i la voi `n[iv\, dac\ ]ine]i la cei dragi, dac\ vre]i s\ ave]i [i mai mul]i bani `n viitor, nu renun]a]i la concedii. Este una dintre cele mai bune investi]ii `n s\n\tate! Mi-am pus `ntrebarea: de ce nu apeleaz\ 80% dintre doritorii de duc\, la agen]iile de turism? Unii spun c\ ar fi mai scump dac\ mergi prin agen]ie, dec‚t direct la hotel. Al]ii spun c\ agen]ii de turism nu ofer\ consultan]\ profesionist\, c\ nu le pas\ cu adev\rat de concediul clien]ilor, ci eventual numai de comisionul propriu. Mai intervine [i categoria celor care spun c\ agen]iile nu aduc plus-valoare, neimplic‚ndu-se cu adev\rat `n a oferi

detalii despre noi des]inatii [i alternative. Este de datoria noastr\, a agen]iilor de turism s\ combatem aceste prejudec\]i [i s\ ne convingem clien]ii c\ nou\ chiar ne pas\ [i chiar oferim `n plus, valoare. Este de datoria noastr\ s\-i facem pe to]i s\ `n]eleag\ c\, de regul\, pre]urile din agen]ie sunt mai mici dec‚t la recep]ie, c\ exist\ o ofert\ divers\

DRAGO{ ANASTASIU c\l\tor eurolines, septembrieoctombrie 2009

Publisher/Art Director Marcel {tef

[i bogat\ numai `n agen]ii, c\ orice pachet de servicii este mai ieftin dec‚t suma serviciilor din acest pachet. {i tot noi trebuie s\ explic\m, de c‚te ori va fi nevoie, c\ oferte de „`nscrieri timpurii“ nu se vor g\si niciodat\ direct la unit\]ile de cazare. {i tot la noi r\m‚ne obliga]ia de a explica faptul c\, singurul loc unde banii clien]ilor pl\ti]i `n avans pentru servicii turistice sunt asigura]i prin lege `mpotriva insolven]ei sau falimentului prestatorului, este agen]ia de turism. Asigur\ri de c\l\torie nu se pot achizi]iona dec‚t prin agen]iile de turism. Dac\ ceva nu merge bine `n concediu, consultantul t\u de turism poate fi g\sit [i se implic\ `n rezolvarea situa]iilor nepl\cute, de orice natur\ ar fi acestea. Doar argumentele nu ajung s\ conving\, [tiu asta. Este nevoie ca [i presta]ia agen]iilor s\ fie la fel de persuasiv\, precum este mesajul. Vrem [i trebuie s\ facem clientul s\ se simt\ `n siguran]\ [i informat complet [i corect. Vrem s\ `nt‚mpin\m clientul, z‚mbindu-i [i s\ r\spundem nevoilor sale cu profesionalism. Consultan]ii de turism v‚nd „vise“, a[a cum se spune despre cel mai frumos moment al anului, vacan]a. Iar cu visele oamenilor nu ai voie s\ te joci. To]i colaboratorii Eurolines - Nova Travel sunt crescu]i `n acest spirit. Pentru noi to]i, clientul este `n centrul preocup\rii noastre. Drumul spre convingere nu este u[or, dar nu are alternativ\. Noi, cei de la Eurolines [i Nova Travel am pornit pe el [i pentru noi este ireversibil. Vrem s\ te convingem c\ atunci, c‚nd te g‚nde[ti la concediu, la vacan]\ sau la transport, trebuie s\ te g‚nde[ti la agen]ia de turism, iar atunci c‚nd te g‚nde[ti la agen]ia de turism, nu po]i uita de Eurolines [i Nova Travel. Acesta este drumul nostru comun, iar eu urez tuturor celor care au apucat pe el „drum bun“! Al dumneavoastr\,

Pre[edinte Eurolines Rom‚nia

Advertising Ema Dr\gan

Redactor [ef Alina Constantin

Editori Cristian Dogaru, Irina Ionescu, Drago[ Mihnea, Ioana Stoica

Ilustra]ie Crina Atanasiu

Editor colaborator D\nu] Ungureanu

Produc]ie Alexandru Florescu Ionu] Tudorie

DTP Anca Firescu, Florin St\nil\

Foto Iulian Gheorghe, dreamstime.com arhiva Germanos arhiva Antena 1

Documentare Adina Laz\r

Trafic Ema Dr\gan

PUBLISHING HOUSE Str. Soldat Gheorghe Matac nr.19, sector 2, Bucure[ti Tel./Fax: +40-21-310 29 70 / +40 21-310 28 80 Director executiv Beatrice B\lan beatrice.balan@media10.ro

Po[ta redac]iei: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail la adresele: info@media10.ro marcel.stef@media10.ro alina.constantin@media10.ro


c\l\tor 4 CALENDAR EVENIMENTE

actualitate

6 Bani 7 Educa]ie 8 Joburi 10 Legisla]ie 12 Jocuri [i tehnologie 14 Sport 16 Mod\ 18 Can-can 20 Film 22 Auto 24 Pasiuni 26 S\n\tate

O toamn\ plin\ de energie Brighton - Anglia, 1 noiembrie Iubitorii de ma[ini vechi vor trebui s\-[i g\seasc\ un loc confortabil pentru a putea vizualiza o fascinant\ expozi]ie de vehicule de epoc\, unele chiar mai vechi de o sut\ de ani. Paris - Versailles, 14-18 octombrie „Salon du Chocolat“ este un eveniment fabulos pentru iubitorii de ciocolat\. Vizitatorii pot descoperi cele mai recente tendin]e `n industria de ciocolaterie, pot degusta delicatesele preg\tite de expozan]i [i pot fi martori la demonstra]iile mae[trilor buc\tari din domeniu.

Brighton Strasbourg

Solden

Strasbourg, 16-18 octombrie „Mondial de la Biere“. Festivalul berii ofer\ o c\l\torie inovatoare prin lume, pentru to]i degust\torii

Valencia Valencia, 7 noiembrie Marele Premiu de motociclism vitez\ are `n continuare un duel de v‚rf `ntre italianul Valentino Rossi, de]in\tor a opt titluri mondiale [i australianul Casey Stoner, campion `n 2007 [i secund `n 2008.

Milano


Londra, 22-27 noiembrie. Turneul de tenis ATP - Masters Series 2009 este locul perfect pentru juc\tori de tenis pentru a colecta importantele puncte `n calisificarea mondial\, dar [i pentru premii `n bani extraordinare. La finala acestui sezon, cei mai buni opt juc\tori din sezonul ATP vor intra `n cursa pentru titlu.

5

Solden (Austria), 24-25 octombrie Campionatul Mondial de schi alpin edi]ia 2009-2010 este cel mai important eveniment de profil la care pot fi admirate at‚t elemente de vitez\ c‚t [i elemente tehnice.

Budapesta, 22 octombrie Primul concert de promovare dintr-un lung turneu mondial pentru noul album Eros Ramazzotti - „Ali e Radici“. Cu siguran]\, numeo[i fani vor fi prezen]i pe arena Papp Lazslo din Budapesta s\ asculte piesele create chiar de artist.

bourg

Solden

Bucure[ti, 15 noiembrie Chris Norman, cea mai carismatic\ voce masculin\ desprins\ din legendara trup\ Smokie, va sus]ine la Sala Palatului un concert 100% live.

Viena Budapesta

ilano

Bucure[ti Viena, 3 decembrie Depeche Mode continu\ turneul „Sounds of the Univers“ cu un concert pe Wiener Stadthalle de la ora local\ 19.30.

Istanbul Milano, 23-27 octombrie Salonul Interna]ional al Cafelei. Arome speciale [i noi modalit\]i de preparare a cafelei sunt reunite `ntr-o expozi]ie organizat\ special pentru produc\torii de cafea. Istanbul, 10-13 decembrie Nata]ie: Campionatul European `n bazin scurt este o atrac]ie pentru orice anotimp


actualitate . c\l\tor

Criza financiar\ re`nvie c\m\taria! Aten]ie de la cine [i `n ce condi]ii `mprumuta]i bani pentru c\ cei care posteaz\ anun]uri prin care ofer\ `mprumuturi contra garan]ii profit\ c\ aceast\ infrac]iune nu este `nc\ inclus\ `n Codul Penal, iar riscurile sunt foarte mari pentru datornici.

6 BANI UN BUGET ECHILIBRAT

Greu la deal cu Prima Cas\ `n spate de Cristian Dogaru

I

nten]iile m\re]e cu care `ncepem s\ ne facem calcule peste calcule nu prea se potrivesc cu ce se alege din bugetul familiei când `ncepem s\ imp\r]im banii. Cu pa[i mici [i idealuri realiste putem face ca dezamagirea s\ fie suportabil\. Nu dispera]i dac\ dup\ c‚teva minute de calculat c‚t cost\ chiria, `ntre]inerea, telefoanele [i restul utilit\]ilor, o mare parte a veniturilor s-au epuizat. Pentru a evita instalarea unei u[oare depresii `ncerca]i s\ v\ autoimpune]i faptul c\ „tu `]i controlezi bugetul, nu el te controleaz\ pe tine“. ~n general, dup\ plata utilit\]ilor mai r\m‚n c‚]iva b\nu]i. Pu]ini, dar r\m‚n. Este esen]ial ca ace[tia s\ fie cheltui]i cu cap [i `n func]ie de priorit\]i. De ce s\ cheltuie[ti o sum\ oric‚t de mic\ pentru ceva inutil? Banii care r\m‚n ar putea fi pu[i deoparte pentru „zile negre“, cum spune tot rom‚nul. Astfel se va aduna o sum\ frumu[ic\ ce ar putea reprezenta plecarea `n excursia mult visat\. Planificarea bugetului nu este ceva dificil de realizat, st\ `n puterea ta s\ `]i faci via]a mai frumoas\. Alt\ solu]ie care d\ roade `n timp este contul de economii. De[i la o anumit\ v‚rst\ e greu s\ pui bani deoparte, ar trebui m\car s\ v\ str\dui]i s\ renun]a]i la un minim de 10% din salariu pentru un cont de economii.

~

n prima lun\ de la debutul campaniei „Prima Cas\“ garsonierele urcaser\ cu mai pu]in de 5% iar apartamentele de 3 [i 4 camere stagnau, sau chiar sc\deau u[or fa]\ de luna precedent\. Cum era de a[teptat, pre]urile s-au ajustat `n func]ie de pragul de 60.000 de euro fixat de autorit\]i. Cine avea de vândut o garsonier\ sau chiar 2 camere prin cartierele m\rgina[e ale ora[ului a mai s\ltat la pre], cei care doreau cu ardoare s\ renun]e la imobile mai spa]ioase situate `n zone mai bune ale ora[ului au coborat preten]iile. ~n concluzie, valorile medii de tranzac]ionare au avut doar oscila]ii modeste, cele dou\ tendin]e compensându-se `n mare parte. Potrivit monitoriz\rii realizate de Renderman, autorul blogului Index Imobiliar, pe baza anun]urilor care sunt postate de vânz\tori `n ziarul Anun]ul Telefonic (de 3 ori pe s\pt\mân\), exist\ chiar sc\deri. Astfel, apartamentele de 3 camere sau ieftinit `n iulie cu 1,9% fa]\ de iunie (e vorba de pre]ul mediu pe metru p\trat), pan\ la 1.197 euro. Cel mai bine au mers garsonierele, care sunt [i cel mai aproape de pragul de 60.000 euro fixat de Guvern. Astfel, pre]ul mediu a avansat cu 3,8%, la 44.560 euro (pe metrul p\trat-1.2160 euro). Apartamentele cu 2 camere au r\mas aproape pe loc (+0,1%),la un

~n ciuda unor declara]ii/ a[tept\ri oprimiste din partea dezvoltatorilor imobiliari, pre]urile n-au explodat pe seama programului guvernamental.

pre] mediu de 69.475 euro. ~n sfâr[it, ajungem [i la apartamentele de 4 camere, care raporteaz\ o u[oar\ apreciere (+0,9%). Este vorba de pre]urile cerute de vânz\tori, nu [i cele de realizare a tranzac]iilor (o negociere reu[it\ include un discount de minim 5-10%). Cre[terea timid\ a pre]urilor `nceput\ dup\ tam-tam-ul f\cut de Guvern la lansarea programului Prima Cas\ a `nceput s\ dea semne de oboseal\ `ns\ la `nceputul lui august ~n ceea ce prive[te garsonierele, de la un pre] maxim atins `n luna iunie, de 45.900 euro, proprietarii au mai coborat

preten]iile, probabil v\zând num\rul mic de tranzac]ii derulate pân\ `n prezent. R\mâne de v\zut care vor fi pre]urile de tranzac]ionare `n momentul `n care num\rul creditelor acordate va s\ri de 2-3.000 (`n prezent s-au dat doar 450 de `mprumuturi `n programul Prima Cas\). A[tept\rile au fost `ns\ mari, iar pre]urile au tendin]a s\ parcurg\ cea mai mare parte a eventualei aprecieri doar pe seama acestora, `nainte sau `n primele zile ale debutului programului guvernamental. R\mâne deci de v\zut dac\ tendin]ele de plafonare, chiar u[oar\ sc\dere dup\ prima lun\ a pre]urilor imobilelor susceptibile de a intra `n programul de creditare, fenomen surprins de blogul Index Imobiliar, se men]in. Dispari]ia cump\r\torilor s-a reflectat [i `n valoarea chiriilor, supraoferta generat\ de proprietarii care nu reu[eau s\ vând\ conducând la corec]ii pe toate segmentele.

COREC}II ANUALIZATE DE 40%

Un studiu al companiei de consultan]\ imobiliar\ CB Richard Ellis arat\ o `ntoarcere cu patru ani `n urm\ a pre]urilor apartamentelor. De la `nceputul anului, pre]urile au sc\zut chiar [i cu 40% iar `n cazul chiriilor cu maxim 30%. Pre]ul pe metrul patrat porne[te `n Sise[ti-Str\ule[ti de la 1.400 euro fa]\ de 2.800 de euro anul trecut. ~n cartierul Prim\verii, pre]urile au ajuns la 2.500 de euro, iar in B\neasa-Pipera, la 1 000 de euro. Autorii studiului afirm\ c\ pre]urile vor continua s\ scad\, cererea solvabil\ r\mânând firav\.


~n Italia, `nceperea anului [colar la nivel elementar [i gimnazial a fost devansat\ cu o s\pt\m‚n\. Elevii au mers la [coal\ de pe 12 septembrie, exist‚nd inten]ia s\ se `nchid\ [colile mai devreme `n decembrie din cauza gripelor.

7

EDUCA}IE

{coala primar\ [i gimnazial\ `n Italia Copiii rom‚ni pot merge la [coal\ `n Italia, p‚n\ c‚nd `mplinesc 18 ani, chiar dac\ nu locuiesc cu forme legale `n aceast\ ]ar\. Potrivit Departamentului pentru Munc\ `n Str\in\tate, minorii pot fi `nscri[i oric‚nd `n timpul anului [colar, `n sistemul de `nv\]\m‚nt [i pot ob]ine inclusiv diplome de absolvire.

~

n Italia, elevii sunt admi[i pe baza unui dosar, care trebuie s\ con]in\ o cerere de `nscriere, acte de identitate [i acte de studii. ~n cazuri excep]ionale, minorul este pus s\ repete ultima clas\ absolvit\ `n Rom‚nia.

La ce [coal\ `]i `nscrii copilul? Poate fi aleas\ [coala cea mai apropiat\ de cas\, de unde p\rin]ii pot ob]ine informa]ii legate de actele necesare pentru `nscriere [i programul cursurilor. Rom‚nii pot ob]ine informa]ii suplimentare la orice oficiu [colar regional din Italia, pentru c\, `n fiecare dintre acestea, exist\ [i un responsabil pentru elevii str\ini.

Forma de organizare a `nv\]\m‚ntului stabile[te c\, la [coala primar\ (elementar\) merg copii cu v‚rsta cuprins\ `ntre 6 [i 10 ani, iar la gimnaziu `ntre 11 [i 13 ani. {colile pot fi de stat, particulare echivalate cu cele de stat sau private. ~nscrierea se face de obicei `n luna ianuarie pentru anul care urmeaz\, stabilindu-se [i o perioad\ limit\ p‚n\ c‚nd poate fi f\cut\ `nscrierea.

Ce trebuie s\ con]in\ ghiozdanul? Rechizitele [colare sunt diferite, de la [coal\ la [coal\, const‚nd de obicei `n: caiete, pixuri (stilouri), creioane [i culori. Cele necesare vor fi cump\rate de c\tre familia copilului. Manualele sunt gratuite [i se distribuie `n libr\rii, prezent‚nd cuponul pentru manuale eliberat de c\tre [coal\. Unele [coli experimentale moderne folosesc manuale speciale, de asemenea gratuite. La gimnaziu, manualele sunt specifice pentru fiecare materie. Cheltuiala maxim\ prev\zut\ pentru cump\rarea c\rtilor `n primul an de gimnaziu este aproximat\ la 250 de euro. Familiile elevilor care au un venit familiar mai mic sau egal cu 15.000 de euro pe an, pot cere un ajutor pentru cump\rarea manualelor, adres‚ndu-se `n acest sens la secretariatul [colii p‚n\ `n luna aprilie a anului precedent.

Masa de prânz la [coal\ At‚t `n cazul [colilor primare c‚t [i al celor gimnaziale, este prev\zut un program prelungit, de diminea]\ p‚n\ seara, cu masa de pr‚nz inclus\. Contravaloarea mesei de pr‚nz trebuie pl\tit\, suma fiind stabilit\ diferen]iat `n baza venitului fiecarei familii. Pentru a putea beneficia de acest serviciu este necesar\ prezentarea codului fiscal precum [i a documentelor ce demonstreaz\ veniturile familiei. La cantina [colii pot fi solicitate meniuri diferite, `n func]ie de exigen]ele dictate de starea de s\n\tate (este necesar\ declara]ia medicului) sau de motive religioase. ~nscrierea la [coal\ nu duce `ns\ la legalizarea prezen]ei pe teritoriul italian, nici pentru minor, nici pentru p\rin]ii lui. Pe de alt\ parte, institu]ia de `nv\]\m‚nt nu este obligat\ s\-l denun]e pe elevul care st\ ilegal `n Italia.


~n Spania, num\rul de [omeri a crescut `n luna septembrie 2009 cu 3,7% la 2,6 milioane de persoane, nivel record `n ultimii 11 ani, antrenat fiind de colapsul din construc]ii.

actualitate . c\l\tor 8 JOBURI

{OMAJUL-

o problem\ actual\ Daca ai tr\it `n ultimii ani `ntr-o tar\ european\ [i criza te-a afectat, astfel `nc‚t ]i-ai pierdut locul de munc\, afl\ ce condi]ii trebuie s\ `ndepline[ti pentru a ob]ine indemniza]ia de [omaj.

I

Spania Pentru anul 2009, nivelul minim al indemniza]iei de [omaj este de aproximativ 492 euro, dac\ [omerul nu are niciun copil `n `ntre]inere [i maximum 1076 euro, `n func]ie de contribu]ii. ~n cazul [omerilor cu copii, nivelul minim este 658 euro dac\ au un singur copil, iar nivelul maxim poate ajunge la 1230 euro, `n func]ie de num\rul minorilor afla]i `n `ntre]inere. Indemniza]ia de [omaj nu poate dep\[i 1.384 de euro. Perioada minim\ de contribu]ie obligatorie este de 12 luni, iar perioada maxim\ de plat\ a presta]iei pentru [omaj este de 24 luni.

ndiferent de ]ara `n care te afli, regulile generale sunt cam acelea[i: s\ fii afiliat la sistemul de securitate social\, s\ fi contribuit m\car jum\tate de an la fondul social, `naintea intr\rii `n [omaj [i s\ nu ai v‚rsta legal\ de pensionare. De aici fiecare ]ar\ `n parte `[i stabile[te criteriile de acordare a indemniza]iei de [omaj, cuantumul [i perioada maxima de asigurare a unui venit

social. Asigurarea de [omaj contribuie la integrarea persoanelor `n munc\ [i formare profesional\. Este vorba de o asigurare obligatorie [i garanteaz\ un mijloc de supravie]uire `n caz de pierderea locului de munc\. Oricine exercit\ o activitate salariat\ este asigurat. ~n Rom‚nia, cuantumul indemniza]iei de [omaj reprezint\ 75% din salariul de baz\ minim brut pe ]ar\, mai exact, o sum\ fix\ neimpozabil\ lunar\. La aceast\ sum\ se adaug\ o cot\ procentual\ asupra mediei

Fran]a Pentru a primi indemniza]ia de [omaj (ARE) persoana interesat\ trebuie s\ fi cotizat la fondul de asigurari sociale pe o perioad\ de 122 de zile (respectiv echivalentul a 4 luni) sau 610 ore `ntr-o perioad\ de 28 sau 36 de luni, `n func]ie de v‚rsta solicitantului. Indemniza]ia se calculeaz\ astfel: valoarea brut\ zilnic\ a ARE egal\ cu: - 40,4% din salariul zilnic de referin]\ (SJR) - salariul care serve[te ca baz\ de calcul la stabilirea valorii

zilnice a alocatiei. El se stabile[te pe baza remunera]iilor brute primite `n cele 12 luni anterioare ultimei zile de munc\), plus o parte fix\, revizuibil\ `n general la 1 iulie a fiec\rui an (11,04 euro la 1 iulie 2009). Cea de-a doua variant\ este de 57,4% din salariul zilnic de referin]\ (SJR), valoare ce nu poate fi inferioar\ unui plafon fixat anul acesta la 26,93 EUR [i nu poate dep\[i 75% din salariul zilnic de referin]\. Durata indemniza]iei este determinat\ de perioada de cotizare sau de munc\ pe o perioad\ de referin]\ de 28 de luni. Plata indemniza]iei nu poate fi mai mic\ de 122 de zile [i nu poate dep\[i 730 de zile.

Italia Pentru ob]inerea indemniza]iei pentru [omaj este nevoie ca persoana s\ fie asigurat\ la INPS de cel pu]in 2 ani [i s\ aib\ cel pu]in 52 de contribu]ii s\pt\m‚nale v\rsate `n ultimii 2 ani, `naintea `ntreruperii raportului de munc\. Perioada pentru care se acord\ indemniza]ia de [omaj cre[te de la 7 la 8 luni, ajung‚nd p‚n\ la 12 luni pentru cei care dep\[esc v‚rsta de 50 de ani. Indemniza]ia de [omaj reprezint\ aproximativ 60% din retribu]ia brut\ lunar\ pentru primele 6 luni, 50% pentru a 7-a [i a 8-a lun\ [i 40% pentru lunile urm\toare. Valoarea indemniza]iei varianz\ `ntre 858 [i 1.014 euro, `n func]ie de retribu]ia lunar\ brut\ ajung‚nd chiar p‚n\ la 1.800 euro.


9 salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare la fondul social. Fondurile de [omaj ale angaja]ilor [i angajatorilor sunt de: 2,5-3 % din salariu `n Rom‚nia; 2% din salariu `n Suedia; 3,3% `n Germania; 6,4% `n Fran]a; 7,3% `n Spania; 8,25% `n Olanda [i 34,75% `n Portugalia. Italia este singura ]ar\ `n care contribu]ia la somaj se achita doar de c\tre angajator [i este cuprins\ `ntre 1,31% [i 2,41% din salariu, `n func]ie de sectorul de activitate. ~n ceea ce prive[te durata de plat\ a [omajului, aceasta se stabile[te `n func]ie de stagiul de cotizare [i v‚rsta asiguratului: 6-24 de luni `n Germania, 4-24 de luni `n Spania, 7-36 de luni `n Fran]a, 8-12 luni `n Italia [i 9-38 de luni `n Portugalia. Danemarca este ]ara `n care [omajul poate fi platit p‚n\ la 4 ani, `n timp ce `n Belgia este nelimitat, dac\ salariatul nu se poate reintegra pe o perioad\ mai lung\.

Marea Britanie Autoritatea competent\ cu acordarea aloca]iilor pentru [omaj este Jobcentre Plus, institu]ie care face parte din structura Departamentului Muncii [i Pensiilor (Department for Work and Pensions). ~n Marea Britanie exist\ dou\ tipuri de aloca]ii pentru [omaj (Jobseekers Allowance): una bazat\ pe contribu]ii [i una bazat\ pe venituri. Nivelul aloca]ie de [omaj (componenta bazat\ pe contribu]ii) este de 47.95 lire /s\pt\m‚n\ pentru persoanele cu v‚rste `ntre 16 - 24 ani [i de 60.50 lire /s\pt\m‚n\ pentru persoanele cu v‚rste peste 25 de ani. Acest tip de aloca]ie este acordat pentru o perioad\ maxim\ de 182 de zile, f\r\ a putea fi extins\. O nou\ cerere pentru aloca]ia de [omaj va putea fi `naintat\ dup\ ce au fost pl\tite noi contribu]ii sociale.

Germania Pentru a putea avea dreptul la aloca]ia de [omaj, trebuie s\ fi lucrat, fiind asigurat la asigurarea obligatorie, cel pu]in 360 de zile `n cursul ultimilor 2 ani, `nainte de declararea intr\rii `n [omaj. Cuantumul [i durata acestei presta]ii sunt calculate `n func]ie de durata perioadei de activitate precedente [i de valoarea remunera]iei primite la ultimul loc de munc\. ~n Germania,

agen]ia federal\ pentru ocupare (Bundesagentur für Arbeit) este responsabil\ pentru acordarea aloca]iei de [omaj. Primirea aloca]iei este condi]ionat\ de prezentarea la agen]ie [i `nregistrarea pentru c\utarea unui alt loc de munc\, `n termen de 3 luni de la `ncetarea lucrului. Cuantumul forfetar al acestei aloca]ii este, `n general, net inferior aloca]iei de [omaj.

Austria {omajul este acordat cu condi]ia exercit\rii unei activit\]i timp de cel pu]in 26 s\pt\m‚ni `n ultimele 12 luni (pentru cei de p‚n\ 25 de ani), 52 s\pt\m‚ni `n ultimii 2 ani (pentru cei care solicit\ pentru prima dat\ [i au peste 25 ani), 28 s\pt\m‚ni `n cursul anului

precedent (pentru persoanele care au mai primit aceast\ aloca]ie). Cuantumul aloca]iei de [omaj : suma de baz\ corespunde unei rate de 55% din venitul zilnic net calculat, calculul venitului net f\c‚ndu-se pe baza remunera]iei pe un an calendaristic.

Sfaturi pentru ob]inerea unui job A

ngajatorii par a fi mofturo[i c‚nd posteaz\ un anun] de angajare prin care solicit\ o mul]ime de specializ\ri [i diplomele de studii. C‚teva idei care s\ v\ m\reasc\ [ansele ob]inerii unui job sunt binevenite oric‚nd, mai ales c\ nu e pl\cut\ situa]ia de [omer. De regul\, companiile `ncearc\ s\ trieze astfel CV-urile primite. Totu[i, merit\ s\ `ncerci acolo unde [tii c\ ai competen]e, chiar dac\ nu ai diplome doveditoare. ∫ Compar\ ce ai scris `n CV cu cerin]ele jobului Dac\ una dintre cerin]ele ofertei de angajare este utilizarea calculatorului [i nu stai foarte bine la acest capitol, `ncearc\ s\ sco]i `n eviden]\ ce cuno[ti din acest domeniu, dar [i disponibilitatea de a `nv\]a rapid ceva nou. Evident c\ trebuie s\ te pui cu burta pe carte `n secunda doi ca s\ nu-i dezam\ge[ti pe cei care ]i-au acordat `ncredere. Un curs despre cum se utilizeaz\ calculatorul [i programele de baza te poate ajuta chiar dac\ nu ai ob]inut jobul.

∫ Carier\ `ntr-un alt domeniu Dac\ `n via]a ta profesionala ai fost nevoit(\) s\ `]i schimbi radical cariera, trebuie s\ pui accentul pe acest aspect. Nu doar c\ atragi aten]ia angajatorului c\ te-ai descurcat [i ai `nv\]at lucruri noi, ci te poate pune [i `ntr-o lumin\ bun\ care `]i va spori [ansele pentru ob]inerea jobului propus.

∫ ~ncrederea `n sine, cel mai mare atu Atitudinea fa]\ de c\utarea unui job trebuie s\ fie nu doar pozitiv\, ci [i sus]inut\. Dac\ a[tep]i s\ `]i bat\ cineva la u[\ pentru un loc de munc\, ei bine... nu se va `nt‚mpla niciodat\. Fii `ncrez\tor `n [ansele tale [i persevereaz\ `n c\ut\rile de orice fel, internet, ziare sau cuno[tin]e. Nu trebuie s\ `]i fie fric\ de interviu! Mai bine concentreaz\te pe calit\]ile pe care le ai dec‚t s\ `]i pl‚ngi de mil\ c\ [ansa a trecut pe l‚ng\ tine.


Legea privind acordarea cet\]eniei unui str\in stabilit `n Italia a suferit modific\ri `n cursul acestui an, iar statutul de cet\]ean italian este mult mai greu de ob]inut, mai ales pentru un rom‚n care a muncit f\r\ forme legale `n ultimii ani.

actualitate . c\l\tor 10

LEGISLA}IE

Cet\]enia `n Italia, mai greu de ob]inut Rom‚nii care vor s\ ob]in\ cet\]enia italian\ trebuie s\ [tie c\ acum lucrurile sunt ceva mai complicate.

~

ncep‚nd cu august 2009, a fost prelungit termenul necesar de prezentare a cererii de cet\]enie prin c\s\torie, din partea cet\]eanului str\in c\s\torit cu un italian, de la 6 luni la 2 ani de reziden]\ legal\. Atunci c‚nd la mijloc sunt [i copii, inclusiv adoptivi, acest termen se reduce la jum\tate, mai exact la un an. ~nainte de intrarea `n vigoare a Legii nr. 94, so]ul str\in al cet\]eanului italian putea prezenta cererea de cet\]enie prin c\s\torie dup\ numai 6 luni de reziden]\ legal\. ~n plus, dac\ ulterior intervenea separarea so]ilor, recunoa[terea cet\]eniei continua, fiindc\ era suficient, potrivit legii, s\ fii `n posesia cerin]elor la momentul prezent\rii cererii, care atribuia un fel de „drept ob]inut“. Dac\ dup\ prezentarea cererii de recunoa[tere a cet\]eniei italiene la prefectura competent\ intervine dizolvarea c\s\toriei sau separarea so]ilor, cererea va fi respins\, pentru c\ s-a stabilit c\ „aceasta este modificarea cea mai relevant\“, iar raportul dintre so]i trebuie s\ existe p‚n\ la adoptarea prevederii de recunoa[tere din partea Ministerului de Interne.

Legea nr. 94 din 15 iulie 2009, care con]ine „Dispozi]ii `n materie de siguran]\ public\“ (a[a-numitul pachet siguran]\), care a intrat `n vigoare pe 8 august, a introdus printre alte lucruri [i modific\ri substan]iale `n materie de cet\]enie italian\.

fiind valabil [i pentru cet\]enii comunitari. Circulara din 6 august 2009 stabile[te o disciplin\ particular\, f\c‚nd distinc]ie `ntre cererile prezentate `nainte de 8 august 2009 [i cele prezentate dup\ acea dat\. A fost introdus\ plata unei contribu]ii de 200 de euro pentru Nu va mai fi posibil\ autocertificarea toate cererile care vor fi prezentate dustatutului de familie, reziden]\ [i `ndep\ data de intrare `n vigoare a legii. plinirea cerin]elor, ci va trebui anexat\ `ntreaga documenta]ie ca suport pentru Cererile prezentate de peste doi ani se vor `ncheia cu o prevedere de recunoa[cerere. ~n caz contrar cererea nu va fi tere a cet\]eniei italiene, so]ul str\in obacceptat\ de c\tre oficiu, acest lucru

]in‚nd un drept deplin obiectiv. La cererile prezentate `nainte de introducerea modific\rilor [i nu mai vechi de doi ani, se vor aplica noile reguli: posesia reziden]ei legale `n Italia de cel pu]in doi ani dup\ c\s\torie [i permanen]a raportului de c\s\torie p‚n\ la adoptarea prevederii. Pe l‚ng\ aceasta, va trebui prezentat\ `n original toat\ documenta]ia autocertificat\ `n cerere (certificate de reziden]\, familie, declara]ii de venituri etc.)

Pa[apoarte biometrice pentru rom‚ni

D

in 2009 [i Rom‚nia elibereaz\ pa[aport electronic supranumit [i „biometric“, singurul act de identitate care cuprinde pe l‚ng\ celelalte elemente de identificare ale posesorului [i amprenta digital\. Pa[aportul biometric

e un act de identitate format dintr-o combina]ie de h‚rtie [i componente electronice. El con]ine un cip care ajut\ la recunoa[terea facial\, recunoa[terea amprentelor [i a irisului. Compara]ia datelor biometrice are loc `n afara pa[aportului cu ajutorul unui sistem de „grani]e“ electronice (e-border). Prin date biometrice se `n]elege, `ntr-o prim\ faz\, introducerea unui cip electronic invizibil `n fila informatizat\ a pa[aportului, care va con]ine aceea[i fotografie ca `n pa[aportul ini]ial, `ns\ `n format electronic. Este vorba despre

o fotografie color 35/45mm con]in‚nd imaginea facial\ a persoanei, privit\ din fa]\, cu capul descoperit [i ochii deschi[i. De asemenea, fotografia trebuie realizat\ `ntr-o singur\ culoare. Exist\ [i grupuri care protesteaz\ `mpotriva pa[apoartelor biometrice, deoarece `nc\ nu se [tie exact care va fi con]inutul final al cipului [i felul `n care va afecta libert\]ile civile. Cea mai mare problem\ e cea a transferului wirelles de date, care are loc `ntre cip [i e-border, [i este destul de vulnerabil la furtul de identitate.


115.000 PRODUSE

2.150 FIRME


actualitate . c\l\tor 12 JOCURI&TEHNOLOGIE

Jocuri

Call of Juarez: Bound in Blood Ubisoft a lansat un joc hystorical shooter legat de povestea a trei fra]i, unul preot, ceilal]i doi nelegui]i, uni]i prin s‚nge [i de nevoia de a supravie]ui `ntr-o lume dur\. Bound in Blood ofer\ ofer\ o serie de aspecte interesante pentru gameplay: `n anumite misiuni po]i cump\ra arme cu dolarii [i aurul din buzunarele inamicilor.

Tropico 3

Star Trek

Need for Speed SHIFT

Tropico 3, un nou joc de strategie dezvoltat de Haemimont Games pentru PC [i Xbox 360, este o revenire la originile seriei Tropico. Juc\torii se vor afla la conducerea unei insule pe care vor trebui s\ o administreze, urm‚nd s\ `[i creeze [i un avatar, El Presidente. El va fi nevoit s\ rezolve [i problemele de politic\ extern\, nelipsind nici dezastrele naturale sau criza economic\ mondial\.

EA Mobile a lansat Star Trek: Jocul Mobil, un shooter vertical, extensie a celui mai recent film din seria Star Trek. Jocul `i pune pe juc\tori la c‚rma navei Enterprise USS care va trebui s\ `nfrunte Romulanii [i alte popoare inamice. Jocul include [i apari]ii ale personajelor principale din universul Star Trek, care `]i vor oferi indicii [i sfaturi, disponibil [i pentru telefoanele mobile.

Need for Speed Shift Electronic Arts a anun]at c\ Need for Speed SHIFT, lansat `n septembrie 2009, beneficiaz\ de sistemul Driver Profile at‚t pentru single-player c‚t [i pentru online-player. Jocul ofer\ 18 circuite [i 65 modele de ma[ini fabricate `n ultimii 35 de ani, odat\ cu perspectiva unei vizualiz\ri noi: din interiorul ma[inii.

gadgeturi de top Telefonul-ceas LG GD10, un minitelefon pe care `l po]i purta la `ncheietura m‚inii, ca pe un ceas, [i care l-ar face gelos pe celebrul James Bond sau m\car pe Sergiu Nicolaescu va fi disponibil pentru vânzare [i `n Romania.

GPS pentru naviga]ie sigur\ Noul model de la Mio, Moov S505, folose[te platforma Spirit, al c\rei principal avantaj este posibilitatea

Mouse-ul wireless M505 de la Logitech Logitech propune mouse-ul wireless M505 potrivit pentru posesorii de laptop. Acesta este confortabil pentru m‚n\ [i vine cu tehnologia de conectare unic\ Logitech Unifying. Mouse-ul este compact [i ergonomic,

bateria av‚nd o durat\ de un an. Tehnologia de tracking laser folosit\ de mouse ofer\ precizie [i permite conectarea pe orice tip de suprafa]\. Tehnologia Unifying face ca un singur receiver s\ se poat\ conecta la PC

p‚n\ la [ase accesorii `n plus. Utilizatorul poate avea `n felul acesta pentru laptop tastatur\ [i mouse, cu focus pe gaming [i accesorii de birou pentru scris. Pre]ul mouse-ului este de aproxiativ 40 de euro.

de a g\si „drumul cel mai scurt“ `ntre ora[e. Func]ia NavPix permite localizarea mai bun\ a obiectivelor turistice, iar func]ia TruMap permite vizualizarea h\r]ii [i, mai ales, a intersec]iilor `n 3D, [i include h\r]i digitale cu foarte multe puncte de interes.

Camere foto pentru `ncep\tori Sanyo revine pe pia]a european\ de camere digitale cu dou\ noi modele: VPC-E1090 [i VPSS1275. Acestea sunt destinate fotografilor

amatori, afla]i la `nceput de drum „artistic“. Meniurile [i func]iile sunt relativ simple, utilizatorul put‚nd face foarte u[or poze.


Speciali[tii din domeniul IT preconizeaz\ o cre[tere fabuloas\ pentru pia]a jocurilor software. Este afacerea care merge bine [i pe timp de criz\ dac\ ne orient\m dup\ v‚nz\rile de peste 130 milioane de CD-uri pentru cele trei console ale momentului - PlayStation, Xbox [i GameCube.

13

GADGET

Bijuterii de la Germanos Samsung U800 Soul

Motorola ZN300

Nokia 5310 XpressMusic

Telefonul Motorola ZN300 se poate achizi]iona la pre]ul de 1 leu la abonament pe 2 ani Cosmote Full Option 280 [i f\r\ conectare la pre]ul de 499 lei. Telefonul este dotat cu camera foto 3.15MP, video, blitz, ecran TFT 256 mii culori, Bluetooth 2.0 MP3 / AAC / eACC / WMA player [i radio FM stereo.

Telefonul Nokia 5310 XpressMusic se poate achizi]iona la pre]ul de 1 leu la abonament pe 2 ani Cosmote Full Option 280 [i f\r\ conectare la pre]ul de 599 lei. Telefonul este dotat cu camera foto 2MP, video, ecran TFT 16 mil culori, memorie intern\ 30MB, card microSD 2GB inclus!!!, Bluetooth 2.0 MP3 / AAC / eACC / WMA player [i radio FM stereo.

Telefonul Samsung U800 Soul se poate achizi]iona la pre]ul de 79 lei la abonament pe 2 ani Cosmote Full Option 130 [i f\r\ conectare la pre]ul de 599 lei. Telefonul este dotat cu camer\ foto 3.15MP, video, blitz, ecran TFT 16 milioane culori, Bluetooth 2.0 cu A2DP, memorie intern\ 1GB,MP3 / AAC / eACC / WMA player [i radio FM stereo.

Edita]i fotografii cu mobilul

Sony Ericsson a lansat un terminal mult `mbun\t\]it Sony Ericsson a lansat [i la noi W995, terminal axat pe muzic\, clipuri video, divertisment, camer\ foto avansat\ [i acces la Java pentru jocuri video. Telefonul este 3G cu HSDPA (High-Speed Downlink Packet Access, vitez\ mare de transfer a datelor) [i are conectivitate WiFi pentru acces la internet. Poate reda clipuri YouTube [i televiziune pentru mobil. Camera foto are 8,1 megapixeli [i tehnologie Cyber-shot pentru corectarea imaginilor. Diagonala ecranului este de 2,6 inch, iar cardul de memorie inclus de 8 Gb. Are, de asemenea, [i GPS ce se poate conecta la Google Maps.

Samsung a lansat [i `n ]ara noast\ modelul 3G S5600, cu ecran tactil de 2,8 inch, cu 16 milioane de culori [i cu tehnologii de nivel mediu. Sunt incluse camera foto de 3,2 megapixeli, slot pentru carduri, Bluetooth [i HSDPA. Ecranul are o rezolu]ie de 240 x 320 pixeli, greutatea total\ fiind sub 100 de grame. Memoria intern\ este de 80 Mb [i suport\ carduri de memorie de p‚n\ la 16 Gb. Printre alte func]ii, pute]i edita fotografiile f\cute cu camera foto direct pe telefonul mobil. Sunt incluse func]ia de filmare, Bluetooth 2.1, GPS [i radio FM.

Nokia renun]\ la Symbian `n favoarea lui Maemo Nokia ar putea dezvolta sistemul de operare Maemo pentru smartphone, `n schimbul sistemului Symbian. Prima platform\ a fost dezvoltat\ pentru Nokia Tablet Internet, iar primele terminale ar putea fi lansate `n foarte pu]in timp. La `nceputul lui septembrie a avut loc Nokia World

2009, `n Germania. Nokia a cump\rat Symbian anul trecut pentru 264 milioane de euro. Sistemul de operare Symbian are o cot\ de pia]\ pe segmentul smartphone de peste 50%. Aceasta, `ns\, a sc\zut `n ultimii doi ani ca urmare a competi]iei cu Apple, Research In Motion [i Microsoft.

Seria Chocolate de la LG Noul model LG BL40 din seria Chocolate are un ecran tactil LCD High Definition cu diagonala de 4 inch, pe format 21:9, Aspectul `nalt `l diferen]iaz\ de iPhone [i de alte terminale cu care utilizatorii s-au obi[nuit deja. Rezolu]ia este de 800 x 435 pixeli, ceea ce permite vizualizarea siteurilor web aproape ca pe calculator. Ecranul poate reda filme `n format panoramic, iar interfa]a de operare Dual Screen UI este deosebit de prietenoas\ cu utilizatorii. Noua tehnologie de protec]ie a ecranului `l ap\r\ `mpotriva zg‚rieturilor.


Na]ionala Rom‚niei a c‚[tigat pe 27 septembrie 2009 finala Cupei Mondiale de la Aarhus, dup\ ce a `nvins, la limit\, reprezentativa Norvegiei, campioan\ european\ [i olimpic\ en-titre.

actualitate . c\l\tor 14 SPORT

EVENIMENTE

CINE VA FI LIDERUL DE IARN|? Cu schimb\ri majore efectuate `n mercato de var\, echipele din Rom‚nia atac\ titlul Ligii I de fotbal masculin, edi]ia cu num\rul 30. Campioana en-titre - Unirea Urziceni, Dinamo, Steaua, Rapid, CFR Cluj, FC Timi[oara [i FC Bra[ov sunt principalele candidate la titlu. Turul Ligii I se va `ncheia pe 12 decembrie c‚nd se va desemna [i liderul de iarn\.

CAMPIONATUL MONDIAL DE GIMNASTIC| ARTISTIC| 12-18 octombrie, Londra, UK Medaliat\ cu aur olimpic la sol, Sandra Izba[a vrea cu orice pre] [i un titlu mondial, singurul care `i mai lipse[te din palmares. ~ns\, are de `nfruntat gimnaste din ]\ri cu tradi]ie `n acest sport - China, SUA sau Rusia. La b\ie]i, vom avea parte de o acomodare [i de un schimb de genera]ii, dup\ plecarea lui R\zvan {elariu.

CAMPIONATUL MONDIAL DE HANDBAL FEMININ 5-20 decembrie, Jiangsu (China) Rom‚nia este cotat\ cu a treia [ans\ (din 24 de participan]i) de a câ[tiga titlul mondial, dup\ ce `n 2005 a fost la un pas s\ realizeze aceast\ mare performan]\. La edi]ia trecut\ a fost `nvins\ la diferen]\ de doar un punct de Germania, care a urcat pe podium.

„Gladiatorii“ moderni `n Rom‚nia Spectacolul, drama [i suspansul pe care `l ofer\ regele sporturilor de lupt\ - K1, va putea fi v\zut live de rom‚ni, `ntruc‚t, la sf‚r[itul lunii octombrie, se vor `nfrunta `n ]ara noastr\ cei mai buni sportivi din lume...

D

esconsiderat la `nceputul secolului trecut [i asemuit cu luptele gladiatorilor din epoca barbar\, popularitatea K1-ului a crescut de la an la an `n `ntreaga lume. Asia este continentul unde a luat fiin]\ `n anii ‘80 [i `n decursul timpului a str‚ns sute de milioane de fani. America este ]ara care a refuzat desf\[urarea luptelor pe teritoriul s\u. Acest sport combin\ stiluri de arte mar]iale precum karate, kung fu, tae kwon do [i kickboxing. Galele organizate `n diferite ora[e din Rom‚nia i-au transformat pe lupt\torii no[tri, alt\dat\ ni[te necunoscu]i, `n mari eroi. ~n ring, evident. De la Ionu] Iftimoaie [i C\t\lin Zm\r\ndescu la Daniel Ghi]\ [i C\t\lin Moro[anu, publicul a fost fascinat de spectacolul oferit de lupt\tori. Pe ultimii doi `nc\ `i mai putem vedea `n ring. Japonia este f\r\ doar [i poate polul K1-ului interna]ional, atr\gând la sf‚r[itul fiec\rui an, la turneul final din Yokohoma, pe cei mai buni dintre cei buni, unde lupt\torii trebuie s\ demonstreze c\ merit\ s\ fac\ parte din „spuma“ acestui sport. ~ns\, de anul acesta, ]ara care va avea un „rival“ este

se `ntrec de Ioana Stoica

Cine-i cel mai tare `n Rom‚nia? chiar Rom‚nia. Promotorul K1, Eduard Irimia, [i-a pus ambi]ia de a organiza la sf‚r[itul lunii octombrie cea mai puternic\ gal\ K1 din Rom‚nia, la care sunt [anse mari s\ participe 16 lupt\tori, printre care Mighty Mo, Aleksei Ignasov, Paul Slowinsky sau Dzevad Poturak. Din Rom‚nia sunt deja califica]i Raul C\tina[ [i C\t\lin Moro[anu. „Vreau ca Rom‚nia s\ devin\ polul opus al Japoniei `n ceea ce prive[te K1. Rom‚nia a devenit deja un punct de reper `n K1 datorit\ galelor Local Kombat. Este o ambi]ie de-a mea pe care vreau s\ o transform `n realitate. Am toate aprob\rile, mai a[tept sponsorii“, a afirmat Irimia, care trebuie s\ aleag\ ora[ul de organizare: Bucure[ti, Cluj sau Sibiu. Bugetul alocat unui asemnea eveniment se `ncadreaz\ `ntre 300.000 [i 500.000 de euro.

Dup\ succesul din gala K1 de la Tokyo, Daniel Ghi]\ (28 de ani) a spus c\ se consider\ cel mai bun lupt\tor din Rom‚nia. Afirma]ia n-a fost digerat\ de „Moartea din Carpa]i“ C\t\lin Moro[anu (27 de ani), care a lansat o declara]ie de r\zboi. „Ghi]\ a ob]inut un succes mare la Tokyo, dar el nu poate spune c\ este cel mai bun lupt\tor din Rom‚nia. Daniel a c‚[tigat acum un Grand Prix [i se crede foarte tare. Nu se pune problema, m\ lupt oric‚nd cu el pentru a se vedea cine e mai bun“, au fost cuvintele fostului juc\tor de rugby. ~n replic\, Daniel Ghi]\ a spus c\ diferen]a de valoare dintre ei este prea mare pentru a da curs unei eventuale lupte.


Blugii rup]i sunt `n trenduri pentru sezonul 2009-2010. Dac\ ai vreo pereche pe care nu te-ai `ndurat s\ o arunci, d\ n\val\ `n dulap [i scoate-i la lumin\. Cu pu]in\ imagina]ie poate ie[i ceva cu adev\rat original.

actualitate . c\l\tor 16 MOD|

BLUGII - cea mai sexy pereche pentru Elementele definitorii ale blugilor au fost incluse de-a lungul timpului `n modele tot mai diferite, iar artificiile croitorilor au reu[it s\-i men]in\ `n topul celui mai popular articol vestimentar din lume.

B

lugii au ajuns un accesoriu comun, at‚t pentru b\rba]i, c‚t [i pentru femei, potrivi]i pentru orice ocazie [i purta]i cu accesorii din cele mai diverse. Nici m\car inventatorul lor nu [ia imaginat vreodat\ ce impact [i evolu]ie vor avea peste timp.

Istoria blugilor Mii de americani [i nu numai au `nceput prin 1849 exodul spre

California, `n speran]a c\ vor dezgropa aici aurul care `i va face boga]i. Printre ace[tia s-a num\rat [i Levi Strauss, care `n drumul sau s-a g‚ndit s\ trasporte c‚teva gr\mezi de material pe care s\-l v‚nd\ croitorilor. P‚n\ s\ ajung\ la destina]ie, Strauss a reu[it s\ v‚nd\ cea mai mare parte a ]es\turilor chiar c\l\torilor de pe vapor. Ajuns `n California, un miner i-a cerut o pereche de pantaloni. Negustorul s-a prins repede c\ minerii se confruntau cu lipsa de `mbracaminte, `ntruc‚t munca `n min\ le distrugea hainele de la o zi la alta. ~n scurt timp, acesta a fost coplesit de cereri, pentru c\ minerul pentru care a croit o pereche de pantaloni, l\udase tuturor cuno[tin]elor sale rezisten]a p‚nzei. Levi Strauss a descoperit un „aur albastru“, mult mai pre]ios dec‚t comorile la care visa, la acea vreme, toat\ lumea. P\rintele blugilor s-a n\scut `n 1829 sub numele de Loeb, fiind mezinul familiei Strauss, evrei germani din Bavaria. Dup\ ce tat\l a murit, `ntreaga familie a emigrat `n New York, unde doi dintre fiii

lui Hirsch din prima c\s\torie deschiseser\ un magazin de ]es\turi. T‚n\rul Loeb a deprins destul de repede arta comer]ului cu postavuri [i `n 1850 [i-a schimbat prenumele `n Levi. Si-a dovedit din nou flerul pentru afaceri `n 1872, c‚nd Jacob Davis, un croitor din Nevada `i dezv\luia printr-o scrisoare c\ a g\sit solu]ia perfect\ pentru buzunarele de la pantalonii muncitorilor capsele metalice aplicate la col]uri. Davis nu dispunea de cei 68 de dolari necesari pentru patentarea inven]iei [i de fric\ s\ nu-i fure cineva ideea `i propune lui Strauss un parteneriat. Ziua de 20 mai 1873, a devenit practic ziua de na[tere a blugilor, c‚nd cei doi afaceri[ti au patentat capsele. Inven]ia a fost un mare succes: muncitorii erau foarte mul]umi]i c\ materialul f\cea fa]\ murd\riei [i nisipului, iar rezisten]a ]es\turii i-a atras [i pe cowboy, blugii devenind de nelipsit din garderoba lor. Nu a trecut mult timp p‚n\ c‚nd creatorii de mod\ s\ descopere c\ blugii reprezint\ un articol vestimentar pentru toate gusturile [i toate vârstele.

Tendin]e `n moda jean[ilor pentru b\rba]i Dac\ e[ti un `mp\timit al modei [i vrei s\ fii mereu `n tendin]e, afl\ c\ designeri au renun]at la blugii drep]i sau evaza]i pentru a aduce `n prim plan „skinny jeansii“, `n

culori ce variaz\ de la foarte `nchis, la super decolorat. Pentru b\rba]i, `n aceast\ toamn\ blugii [ter[i sunt la putere, cu tur foarte c\zut, cu talie medie [i `nalt\, cu

noi modele de buzunare [i foarte lungi. Dac\ nu te reg\se[ti `n acest model, s\ [tii c\ blugii vintage sunt `nc\ la mod\. Trebuie s\ fie c‚t mai simpli, iar

asorta]i cu o c\ma[\ po]i ob]ine o ]inut\ interesant\ [i trendy. Nonconformi[tii pot asorta blugii cu accesorii din piele d‚ndu-le o not\ personal\.


Modernitatea formelor, cromatica inedit\ [i elegan]a clasic\ a bijuteriilor Milefiori cocheteaz\ cu orice model de jeans.

17

MOD|

sezonul de toamn\ Sfatul designerului pentru femei Blugii sunt un element vestimentar nelipsit din garderoba oric\rei femei. Versatilitatea cu care pot fi combina]i te salveaz\ de situa]ii nepl\cute. Blugii str‚m]i merg foarte bine cu `nc\l]\rile western, cu franjuri. Acestea au deja un mare succes `n r‚ndul vedetelor. Dac\ vrei s\ adop]i trendul trebuie s\ te limitezi la nuna]e de crem, maro sau negru. Blugii drep]i `n culori apropiate de cele clasice sunt foarte potrivi]i `n combina]ii sport, cu un hanorac p‚n\ `n talie, o geac\ pe care sunt aplicate multe fermoare. Talia foarte joas\ se men]ine `n capul listei, chiar dac\ vine frigul. Nu uita s\ te g‚nde[ti [i la celelalte haine [i accesorii pe care le vei asorta jean[ilor.

Cum se poart\? Evolu]ia impresionant\ a jean[ilor dovede[te c\ au reu[it cu succes s\ d\inuiasc\ peste veacuri dar a cucerit f\r\ probleme [i teritorii noi. Prin anii ‘50, ace[tia erau o semn\tur\ clar\ a celor de peste ocean, `ns\ nimic nu i-a `mpiedicat s\ p\trund\ [i pe un continent european, mult mai conservator, aproape inaccesibil. Aici succesul nu s-a lasat foarte mult a[teptat, intr‚nd `n aten]ia celor mai vesti]i creatori de mod\. Blugii au devenit un simbol al libert\]ii

[i nonconformismului, dar [i a feminismului, fiind o semn\tur\ a curentului hippie. ~n ultimii ani blugii s-au deta[at foarte mult de mentalitatea sportiv\ `n care erau inclu[i ini]ial [i au primit o not\ de originaliate combinat\ cu un clasic foarte modern. Noile colec]ii propun un design inedit, o combina]ie foarte reu[ita `ntre rebeliune [i elegan]\.

Sunt din nou adu[i `n lumina reflectoarelor pantalonii tip pan\, str‚n[i `n partea de jos, f\r\ a mai lua `n calcul c\ sunt `n trenduri rupturile sugerate pe suprafa]a pantalonului, oferind o ]inut\ foarte original\. Combina]iile pot fi numeroase, de la tricouri sport la c\m\[i elegante, de la adida[i la pantofi cu toc `nalt... s-au adaugat paiete, cus\turi speciale care s\ le dea elegan]a necesar\ [i s\ le fac\ adecvate pentru orice ocazie.


Angelina Jolie va fi prezent\ pe 21 octombrie la Bucure[ti, ca invitat special la o licita]ie organizat\ pentru sprijinirea [i reintegrarea copiilor abuza]i sexual, campanie social\ denumit\ „Noi spunem «NU!»“.

actualitate . c\l\tor 18

CAN CAN

Gura Lumii

Irinel Columbeanu nu-[i mai las\ nevasta singur\ la petreceri

Mondenii au r\mas f\r\ Mihai Bendeac Din octombrie „Mondenii“ revin `ntr-o nou\ formul\, dar la fel de incitant\. Mirela Zeta, Andreea Gramosteanu [i Angel Popescu, trio-ul „monden“ de la Prima TV a preg\tit o mul]ime de surprize, garnisite cu umor de cea mai bun\ calitate [i cu o serie de personaje noi. Dup\ ce Mihai Bendeac a p\r\sit echipa

pentru Antena 1, colegii lui au avut de ales `ntre a merge mai departe singuri sau a-[i c\uta un nou coleg. Cei trei „mondeni“ prefer\ s\ nu-l `nlocuiasc\ pe Bendeac, echipa fiind oarecum `ntregit\ de mul]i actori talenta]i, dar `n roluri secundare sau episodice. Ace[tia vor intra `n pielea personalit\]ilor

autohtone, printre acestea num\r‚ndu-se {tefan B\nic\ Jr., Vadim Tudor, Silviu Prigoan\, Mihai Tr\istariu, Sorin Oprescu, Irinel Columbeanu, Traian B\sescu, Radu Cazan sau Cabral. Show-ul va fi structurat `n minisitcom-uri [i sketch-uri de actualitate cu personaje mondene consacrate [i caractere noi.

Faptul c\ Monica [i Irinel au ie[it `mpreun\ la un eveniment monden a devenit o [tire pentru pres\, cei doi fiind v\zu]i `n ultimul an foarte rar `mpreun\, de unde [i zvonurile c\ ar fi `n pragul unei desp\r]iri. De c‚nd omul de afaceri s-a retras din lumina reflectoarelor [i bli]urile fotografilor, apari]iile Monic\i au fost comentate `ntr-o mie de feluri. S\tul de bârfele a c\ror ]int\ sunt so]ia lui [i tinerii angaja]i care se perind\ pe la Izvorani, Irinel a ie[it `n ora[ cu Monica, la o petrecere monden\, moment `n care s-au comportat ca un veritabil cuplu de `ndr\gosti]i.

Ana Maria Prodan mai vrea un bebe So]ia lui Lauren]iu Reghecampf nu vrea s\ renun]e la statutul de cea mai sexy femeie din fotbal. Ana Maria Prodan s-a l\udat c\ a reu[it s\ dea jos kilogramele dob‚ndite pe parcursul sarcinii cu Lauren]iu Reghecampf junior (un an) [i chiar dac\ acum are doar 57 de kilograme tot `[i dore[te s\ mai sl\beasc\. La cei 37 de ani ani s\i, singura femeie impresar din fotbalul romanesc este mam\ a trei copii [i `l dore[te pe al patrulea. ~nainte de

na[terea celui de-al treilea copil, Ana Maria Prodan spune c\ avea `n jur de 88 de kilograme. „Este firesc s\ `]i dore[ti o revenire la forma ini]ial\. Eu nu am de g‚nd s\ m\ folosesc de o scuz\ ca asta, ca s\ r\m‚n gras\. M\n‚nc numai salate [i gr\tar, iar de pr\jituri nu m\ ating“, mai spune Ana Maria Prodan. Lauren]iu Reghecampf s-a retras din fotbal, ultima echip\ la care a jucat fiind Kaiserslautern. ~n prezent el este student la ANEFS [i Manage-

ment, urm‚nd `n acela[i timp cursuri de antrenor, dar cel mai important aspect din via]a cuplului Reghecampf - Prodan pare s\ fie cel de-al patrulea copil.


Filmul „Michael Jackson - This is it“ va putea fi vizionat [i `n Bucure[ti `n perioada 28 octombrie 11 noiembrie. Filmul regizat de Kenny Ortega promite s\ dezv\luie portretul intim al lui Michael Jackson, a[a cum nu a fost cunoscut niciodat\ de c\tre fani.

19

Sandra `n concert la Bucure[ti Supranumit\ regina muzicii disco a anilor ‘80, Sandra va concerta la Sala Palatului `n data de 6 noiembrie. Artista a decis s\ includ\ [i Rom‚nia `n turneul ei de promovare a celor 15 piese de pe noul album, onor‚nd astfel invita]ia companiei Project Events. Pe numele s\u

adev\rat, Sandra Ann Lauer s-a n\scut `n Saarbrucken (Germania) pe 18 mai 1962. Prima sa melodie care i-a adus succesul a fost „Maria Magdalena“, `n anul 1985. De asemenea, vocea ei a mai fost folosit\ [i pentru proiectul Enigma, al fostului s\u so], Michael Cre]u, de origine rom‚n. Cel mai nou album al Sandrei se nume[te „Back to Life“ [i con]ine pe l‚ng\ piesele noi [i c‚teva melodii ce amintesc de atmosfera anilor ‘80, c‚nd muzica dance era la putere. Pentru acest album artista a lucrat cu produc\tori cunoscu]i precum Toby Gad, care a mai colaborat cu Beyonce [i Fergie dar [i cu Zippy Davids, compozitorul piesei „Mambo No5“, hitul c‚ntat de Lou Bega. ~n concertul de la Bucure[ti Sandra are [i un invitat special, pe italianul Francesco Napoli (foto stânga) care va deschide super show-ul.

Cindy Crawford [i-a lansat propria linie de pantofi „~mi plac pantofii, ca oric\rei femei. Nu am stat prea mult pe g‚nduri pentru a lansa aceast\ colec]ie“, a spus Cindy `n timpul film\rilor. Etalonul modei [i al elegan]ei, care `ntotdeauna arat\ uimitor, fie `mbr\cat\ elegant, fie `n costum de baie, Cindy Crawford reprezint\ un model pentru milioane de femei din toat\ lumea. ~ncep‚nd cu august 2009, sub marca „5th Avenue“ ea `[i va promova `n Europa propria colec]ie de `nc\l]aminte pentru Deichmann, cel mai mare retailer de `nc\l]\minte european. Primul spot comercial a fost deja filmat `n New York, acesta urm‚nd s\ apar\ pe ecranele din Germania, `ncep‚nd cu 7 septembrie 2009. Colec]ia include cizme p‚n\ la glezn\ [i p‚n\ la genunchi f\cute din piele fin\, dar [i cizme `nalte confec]ionate din piele moale de c\prioar\, `ntr-o gam\ de culori ce include maro, coniac [i clasicul negru. Ca un look de ultim\ or\ men]ion\m cizmele str‚mte foarte lungi [i cizmele peste genunchi, cu talp\ joas\ sau cu toc, cizmele sport de c\l\rie fiind [i ele `n egal\ m\sura populare. C‚nd vine vorba de pantofii de sear\, Cindy prefer\ tocurile `nalte fie pe nuan]e de negru sau alte culori tari, pantofi decora]i cu catarame moderne de culoare verde, ro[u, coniac sau gri. Conform unui chestionar ini]iat de revista britanic\ „New Woman“, Cindy Crawford s-a clasat pe locul al treilea `n topul celor mai frumoase femei din toate timpurile, dup\ Audrey Hepburn [i Grace Kelly. Foto: Realitatea TV, Prima TV, Anchor Grup


~n octombrie-noiembrie Sci Fi Chanel prezint\ noua produc]ie Disney, serialul „Legenda C\ut\torului“, regizat de Sam Raimi, autorul efectelor din Spiderman. {i de aceast\ dat\, fiecare episod con]ine peste 100 de efecte speciale

actualitate . c\l\tor 20 FILM Primul serial rom‚nesc de epoc\

C|R}I J. Randy Taraborrelli MADONNA. BIOGRAFIE INTIM| Meteor Press

O biografie palpitant\ [i actualizat\, rezultatul a peste 15 ani de interviuri cu oameni care vorbesc pentru prima dat\ public despre ea - prietenii, partenerii de afaceri, chiar [i membrii familiei. Reputatul biograf J. Randy Taraborrelli a intervievat-o pe Madonna [i prezint\ at‚t imaginea femeii care a constituit deliciul tabloidelor, c‚t [i sl\biciunile inerente naturii umane. Daniel Silva ASASINUL ENGLEZ Editura Polirom

„Asasinul englez“ este al doilea roman din ciclul de nou\ care-l au ca erou pe Gabriel Allon, fost agent Mossad, implicat `ntr-o serie de aventuri palpitante care te ]in cu sufletul la gur\ pe tot parcursul c\r]ii.

Aniela P

romis\ `n c\s\torie unui t‚n\r provenit dintr-o familie nobil\, Aniela Elefterios (Adela Popescu) credea c\ via]a ei era perfect\ [i visa cu `nc‚ntare la ziua `n care avea s\ devin\ so]ia Prin]ului Mihail (Emil Mandanac). Dar destinul `i d\ o crunt\ lovitur\. Ianache Elefterios (Aurel Dicu), tat\l ei, se sinucide din cauza datoriilor acumulate la jocurile de c\r]i [i `ntr-o clip\ lumea din visul Anielei se n\ruie. Acum t‚n\ra este nevoit\ s\ se confrunte cu crud\ realitate, orice u[\ i se `nchide `n fa]\, iar la logodnicul ei nici nu mai are curajul s\ viseze pentru c\ o fat\ f\r\ dot\ nu mai are nici un viitor. Maruca Elefterios (Ana Ciontea), mama Anielei, a luptat p‚n\ `n ultima clip\ s\ `[i salveze fiica [i astfel `ntr-un ultim efort de a face rost de bani pentru o via]\ lini[tit\ la m\n\stire, ea `[i vinde propriet\]ile r\mase unui parvenit putred de bogat care este hot\r‚t s\ ajung\ `n lumea aristocra]ilor prin asocierea cu cel mai important nume al

epocii, Iorgu Vulturesco (Dan Condurache). R\sf\]at\ [i capricioas\ Polixenia (Diana Dumitrescu), fiica lui Mitic\, este, la r‚ndul ei, decis\ s\-[i fac\ intrarea `n `nalta societate prin c\s\toria cu cel mai r‚vnit b\rbat al Bucure[tilor, Radu Vulturesco (Mihai Petre), dorin]\ care poate fi cump\rat\ cu banii tat\lui ei. Pentru cei din jur, Iorgu Vulturesco este un model. Locuie[te `ntr-un palat, are multe mo[ii [i de]ine un important monopol al petrolului Regatului. Tat\l lui, Grigorie Vulturesco (Gheorghe Dinic\) este erou al R\zboiului de Independen]\, iar so]ia lui, Eufrosina (Dana Dembinski), este considerat\ un exemplu `n societatea pe care o frecventeaz\. Dar `n spatele aparen]elor se ascunde un cuplu m\cinat de infidelitate [i tr\dare.

Pe str\zile Bucure[tilor, secretele se re`ntorc la via]\.

Am ales pentru voi...

Donna Leon MOARTE ~N LA FENICE Editura Polirom

Donna Leon este unul dintre cei mai mari autori de thriller ai momentului. Cartea continu\ seria romanelor poli]iste care `l au ca protagonist pe comisarul Brunetti. „Un mister provocator, o dram\ sofisticat\ [i o viziune unic\ asupra unei societ\]i `n]epenite `ntr-o epoc\ medieval\, de[i plin\ de farmec [i culoare.“ (St Louis Post-Dispatch)

CAMILLE

GOSSIP GIRL

GRAN TORINO

RED CLIFF

Regie: Gregory Mackenzie Distribu]ie: Sienna Miller, James Franco Gen: Aventuri, comedie, dram\, romantic An de produc]ie: 2007 Pre] recomandat: 54,9 Ron

Regie: Various Distribu]ie: Blake Lively, Leighton Meester, Kelly Rutherford, Penn Badgley, Gen: Comedie, dram\, romance An de produc]ie: 2007

Regie: Clint Eastwood Distribu]ie: Clint Eastwood, Christopher Carley, Brian Haley Gen: Dram\ An de produc]ie: 2008 Pre] recomandat: 54,9 RON

Regie: John Woo Distribu]ie: Tony Leung Chiu Wai, Wei Zhao, Takeshi Kaneshiro Gen: Ac]iune, Aventur\ An de produc]ie: 2008 Pre] recomandat: 54,9 RON


Playboy de L.A. T‚n\r `nalt, frumos [i revolt\tor de atr\g\tor ofer doamnelor sex [i distrac]ie, `n schimbul unui trai de lux. Aceasta este deviza filmului Playboy de L.A.

21

FILM

Pe marele ecran

Cheri - un film provocator Ne dezv\luie Parisul anilor 1920, unde Rupert Friend este Cheri, fiul unei foste curtezane, Madame Peloux (Kathy Bates), un t‚n\r r\sf\]at de 19 ani. Mama lui i-l `ncredin]eaz\ mai tinerei sale prietene [i rivale, Lea

de Lonval, pentru a-l ini]ia `n arta amorului. {i ea o fost\ curtezan\, Lea este o femeie matur\ [i experimentat\, `nc\ extrem de seduc\toare. Dupa [ase ani de rela]ie, Madame Peloux `i aranjeaz\ lui Cheri c\s\toria

cu Edmee, t‚n\ra fiica a unei alte curtezane. Lea [i Cheri `ncearc\ s\ accepte desp\r]irea iminent\, realiz‚nd prea t‚rziu, c\ leg\tura lor `nseamn\ mai mult dec‚t pl\cerea trupului.

Numere fatale (Knowing) Un captivant action-thriller de propor]ii globale, Knowing aduce omenirea fa]\ `n fa]\ cu cele mai terifiante previziuni despre viitorul planetei. John Koestler (Nicolas Cage) este cel c\ruia `i revine acum misiunea de a face tot posibilul pentru a le opri. ~n 1958, o clas\ de elevi stocheaz\ `ntr-o capsul\ a timpului desenele realizate `n timpul unei ore de curs. Unul singur era deosebit. Cel realizat de o feti]\ era de fapt o in[iruire de cifre f\r\ sens. Cincizeci de ani mai t‚rziu, o nou\ genera]ie de elevi analizeaz\ con]inutul capsulei ce a fost `ngropat\, iar desenul feti]ei ajunge pe m‚inile t‚n\rului Caleb Koestler. Profesorul John Koestler, tatal lui Caleb este cel care decodific\ mesajul ascuns `n desenul feti]ei [i ajunge la [ocanta concluzie c\ acesta prezice cu o acurate]e maxim\ datele, `mprejur\rile [i coordonatele fiec\rui dezastru major petrecut `n ultimii 50 de ani. Pe m\sur\ ce John descoper\ secretele cutremur\toare ale documentului, realizeaz\ c\ acesta ascunde [i alte trei evenimente pe cale s\ se produc\. ~ntr-o lupt\ disperat\ pentru salvarea planetei, John este capabil s\ sacrifice orice pentru a-[i proteja fiul [i a opri distrugerea P\m‚ntului.

Catherine Zeta-Jones crede c\ poate `nt‚lni oric‚nd o nou\ iubire Celebra actri]\ Catherine Zeta-Jones se poate m‚ndri la cei 40 de ani ai s\i, c\ se afl\ `n topul preferin]elor rom‚nilor cu cel mai recent film, comedia romantic\ „Idil\ cu d\daca mea: (The Rebound). ~n regia lui Bart Freundlich, filmul spune cu mult farmec o poveste de dragoste n\scut\ `ntre doi oameni complet diferi]i, `n cele mai nea[teptate condi]ii. C‚nd Sandy (Catherine Zeta-Jones) descoper\ c\ so]ul ei este infidel, decide s\ `[i ia copiii [i s\ `l p\r\seasc\. ~n postura de mam\ singur\ a doi copii, ea pleac\ la New York pentru a `ncepe o via]\ nou\ [i a-[i `ndeplini un vis ambi]ios: s\ devin\ reporter sportiv. G\sind locul de munc\ mult visat, Sandy realizeaz\ c‚t de dificil\ va fi tranzi]ia spre statutul de femeie cu carier\ [i este nevoit\ s\ apeleze la serviciile unei bone. Bona este e fapt Aram (Justin Bartha), un t‚n\r de 25 de ani. Rela]ia celor doi devine din ce `n ce mai intens\, pe m\sur\ ce t‚n\rul `ncepe s\ se ata[eze de copii [i, `n ciuda anilor care `i despart, `ncep s\ con[tientizeze c‚t de potrivi]i sunt unul pentru cel\lalt.


O soferi]\ din Rom‚nia a reu[it performan]a de a lua dou\ amenzi de vitez\ la un interval de c‚teva minute, pe Autostrada Soarelui. Ea a fost surprins\ mai `nt‚i cu 200 km/h, iar la al doilea radar, dup\ ce luase prima amend\ avea viteza de 225 km/h.

actualitate . c\l\tor 22

AUTO

MA{INILE ANULUI... la Salonul auto de la Cele mai tari ma[ini, cele mai frumoase fete, cei mai preten]io[i oameni s-au aflat `n perioada 17 - 27 septembrie la cea de-a 63-a edi]ie a Salonului de la Frankfurt. Pentru cei care nu au fost prezen]i la eveniment, am `ncercat s\ facem o prezentare a ma[inilor de top, proasp\t scoase de la „cutie“.

Noul Aston Martin Rapide a fost ini]ial prezentat `n 2006, la Salonul Auto din Detroit, ca fiind un concept, o adev\rat\ concuren]\ pentru Ferrari Scaglietti sau Bentley. Aceast\ ma[in\ va fi construit\ la Graz (Austria), de Magna Steyr, av‚nd o structur\ din aluminiu, montat\ pe un Vantage DB9 [i o greutate redus\. Motorul V12 de 6.0 dezvolt\ o putere de 470 CP iar designul pare s\ dezv\luie o siluet\ frumoas\ [i detalii atr\g\toare.

1

Aston Martin Rapide

4

Mercedes Benz SLS

7

Porsche 911 Turbo

Noul Porsche 911 cu motor bi-turbo, capabil de mai mult\ putere, vine cu dou\ op]iuni de cutie: una manual\ cu 6 trepte [i una automat\ cu 7 trepte cu dublu ambreiaj (PDK) ce m\re[te rapiditatea schimb\rii vitezelor. ~n esen]\, motorului cu injec]ie direct\ de 3.8 l al vechilor modele 911, i s-au montat noi turbine cu geometrie variabil\,

La Frankfurt a debutat oficial modelul Mercedes Benz SLS. Acesta dispune de un motor V8 de 6.2 litri ce dezvolt\ 571 CP [i un cuplu de 650 Nm. Ma[ina atinge 100 km/h, `n aproximativ 3.8 secunde, ajung‚nd la o vitez\ maxim\ de 315 km/h. Folosirea unor materiale foarte u[oare, greutatea maxim\ a ma[inii de aproximativ 1620 kg, `mbun\-

8 ceea ce duce la `mbun\t\]irea consumului de carburant [i la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cca. 18%. Porsche 911 Turbo a fost lansat la Salonul de la Frankfurt iar oficial va fi pe pia]\ `n noiembrie. ~n versiunea standard va costa 101.823 euro, dar poate ajunge [i la 150.000 euro, `n func]ie de echipare [i op]ionale.

t\]e[te considerabil performan]ele acesteia. Fr‚narea este asigurat\ de un sistem AMG superperformant, dar clientul poate cere op]ional montarea unor discuri de fr‚n\ ceramice de dimensiuni mai mari. Mercedes Benz SLS va fi scos la v‚nzare pe pia]a auto, la `nceputul anului 2010, pre]ul fiind `n jurul valorii de 140.000 de euro, `n func]ie de dot\ri.

BMW X1 Cel mai nou membru al familiei Sports Activity Vehicle BMW `[i face debutul `n patru versiuni - xDrive 2.8i, sDrive 2.0d, xDrive 2.0d [i xDrive 2.3d. Modelul sDrive 2.0d dispune de un motor diesel de 4 cilindri [i 177 CP [i este echipat, `n premier\ pentru un SAV BMW, cu trac]iune spate. Cu un consum mixt de numai 5,9 l/ 100 km [i emisii de CO2 de numai 139 g/km, este cel mai eficient model BMW oferit `n acest segment. Interiorul prezint\ caracteristiciile marcii: materiale sofisticate, `n culori naturale, care dau o not\ de dinamism ma[inii.


Produc\torul gamelor de juc\rii Maisto a lansat cea mai scump\ juc\rie din istoria sa: modelul de lux al unei machete Lamborghini la scara 1:18. Juc\ria are nu mai pu]in de 7000 de cristale Swarovski lipite manual, iar pre]ul s\u este de 1.200 de euro.

23

Frankfurt 2009

2

Citroen C3

5

Peugeot RCZ Coupe

9

Kia Sorento

Noul 4x4 Kia Sorento a debutat oficial `n Europa la Salonul auto de la Frankfurt. Kia este o companie care `[i `mbun\t\]este rapid imaginea lansând o noua gam\ de modele `n Europa. Fa]\ de modelul precedent, noul Kia Sorento este mai lung\ cu 118 mm. Modificarea gabaritului poate explica par]ial coeficientul Cx, care a ajuns

3

Ferrari 458 Italia

Parbrizul panoramic se num\r\ printre nout\]ile noului model C3. Acesta este special amplasat pe toat\ fa]a ma[inii, sporind considerabil vizibilitatea [oferului. Ma[ina va fi echipat\ cu un motor diesel de 90 CP, cu un nivel de emisii extrem de sc\zut, care va propulsa noul C3 `n topul automobilelor cu cel mai eficient consum din Europa. Citroen C3 va fi pus la v‚nzare, probabil, la `nceputul lui 2010.

O ma[in\ sport bazat\ pe hatch-ul 308, dezv\luit\ de Peugeot `n noul RCZ coupe. Aspectul deosebit, designul caroseriei, precum [i numeroasele `mbun\t\]iri fa]\ de versiunile precedente o propulseaz\ `n topul celor mai bune ma[ini din clasa coupe. ~n plus, modelul vine echipat cu un motor turbodiesel de 1.6 care poate dezvolta circa 202 CP la 5.000 rpm, asigur‚ndu-i un sprint 0-100 km/h `n aproximativ 7.5 secunde. Alt avantaj este m\rimea portbagajului 384 litri.

astfel de la 0.43 la 0.38 cu efect imediat aspra consumului. Grila fa]\ este redesenat\ [i largit\, creând un efect deosebit fa]\ de vechea Sorento. Noua Kia Sorento vine cu un motor diesel Euro 5 de 2.2 l de 194 CP [i un cuplu de 435 Nm, care poate fi montat cu o cutie manual\ sau cu una automat\, [i va ie[i la vânzare `n toamna 2009.

6

Este cel mi rapid model de serie construit vreodat\. Motorul V8 de 4,5 l dezvolt\ circa 562 CP la 9000 rpm [i un cuplu ce se ridic\ la 540 Nm la 6000 rpm. Ma[ina dep\[e[te suta de km/h `n mai pu]in de 3,4 secunde [i atinge o vitez\ maxim\ de 325 km/h. Fr‚nele sunt dotate cu un ABS performant care permite oprirea de la 100 km/h `n doar 32,4 m. Transmisia spate este asigurat\ prin intermediul unui dublu ambreiaj (ca la modelul California) [i al unei cutii cu [apte trepte. Ma[ina nu c‚nt\re[te mai mult de 1.380 kg, av‚nd un raport greutate/ putere de doar 2,4 kg/CP.

Mazda CX-7

Este alegerea perfect\ pentru [oferii pasiona]i de aventur\, fiind o `mbinare perfect\ `ntre elegan]\, performan]ele unui ma[ini sport [i puterea impun\toare a ma[ini de teren. Mazda CX-7 va avea un motor turbodiesel de 2.2 l care furnizeaz\ o putere maxim\ de 260 CP [i

10

un cuplu de 380 Nm. Gra]ie acestora, ma[ina accelereaz\ p‚n\ la 100 km/h `n doar 8 secunde. Sistemul de fr‚nare a fost [i el `mbun\t\]it prin ad\ugarea noilor tehnologii Brake Assist, TSC (control trac]iune) [i DSC (program anti-derapare), oferind siguran]\ la viteze mari.

Volkswagen Polo

VW Polo Bluemotion va fi lansat `n mai 2010, consum\ 3,3 l/100 km [i emite doar 87 g CO2 /km. Aerodinamica ma[inii a fost [i ea `mbun\t\]it\, inginerii de la VW reu[ind s\ reduc\ greutatea automobilului p‚n\ la 1080 kg. Un alt avantaj al filozofiei BlueMotion este fr‚narea regenerativ\ [i sistemul Start/Stop care contribuie la mic[orarea consumului. VW vine cu un motor de 1.2 l care dezvolt\ o putere de circa 74 CP.


actualitate . c\l\tor 24 PASIUNI

Pescuitul, `ntre hobby [i mod de via]\

Chiar dac\ se apropie sezonul rece, pescarii imp\timi]i nu `[i g\sesc lini[tea, ba dimpotriv\ se `narmeaz\ cu 2-3 undi]e adecvate acestui gen de pescuit [i pornesc s\ captureze pe[tele mult visat.

I

arna a fost considerat\ mult\ vreme drept cea mai grea perioad\ pentru pescuitul crapului. Temperaturile sc\zute p\streaz\ destul de sc\zut metabolismul pe[tilor, iar captura nu este pe m\sura a[tept\rilor. ~n ultimii ani `ns\, s-a dovedit c\ un pescar echipat cu `mbr\c\minte adecvat\ [i echipamentul de camping pentru partidele mai lungi se poate `nt‚lni cu norocul pe marginea b\l]ii [i chiar s\ vin\ acas\ cu un pe[te impresionant.

Partidele serioase de pescuit la crap, at‚t `n b\l]i, lacuri dar mai ales `n Delta Dun\rii au loc exact `n perioada rece a anului, fiind cunoscut faptul c\ a[a po]i prinde exemplare destul de mari de crap [i asta nu e poveste pesc\reasc\.

Dot\ri ca la carte Pentru pescarii ce folosesc mai multe undi]e (ideal ar fi dou\) se a[eaz\ una dintre ele `n locurile `n care vara nici nu v-a]i fi g‚ndit s\ pescui]i. Aceste locuri, rar vizitate de pescari pe timpul


Crapul este un pe[te cu o inteligen]\ deosebit\, dublat\ de un instinct aparte, dar care este u[or de prins cu hrana potrivit\.

25

PASIUNI

Secretele reu[itei pescuitului la crap pe temperaturi sub 10 grade Celsius Fiecare pescar are propria lui variant\ [i propriile lui secrete, pe care nu o s\ le dezv\luie niciodat\ `n totalitate, ca doar secretul e secret! Totu[i s\ `ncerc\m s\ g\sim c‚teva aspecte care vor face mai profitabile ie[irile la pescuit din timpul iernii.

MOMELI EFICIENTE UNDE PESCUIM C\uta]i locurile `n care [ti]i sau b\nui]i c\ ar sta]iona crapii (folosi]i-v\ de imagina]ie dar [i de sfaturile altor pescari `n privin]a gropilor existente pe fundul apei). Practic, crapul alege cel mai c\lduros loc cu putin]\, fie c\ este pe fundul apei, fie c\ este `ntre ape. Metabolismul lor fiind mult `ncetinit, nu `[i permit luxul de a se aventura prea departe.

verii sunt exact locurile lini[tite `n care crapul se ascunde iarna. O alt\ undi]\ o pute]i folosi `n locuri diverse de `ncercare, dar nu merit\ s\ o l\sa]i mai mult de 30 de minute dac\ `ntre timp nici un pe[te nu a mu[cat momeala. Practica pesc\reasc\ a demonstrat c\ râma ro[ie este cea mai eficient\ momeal\ pentru marea majoritate a speciilor de pe[ti. Este clar c\ ea nu trebuie s\ lipseasc\ din dotarea oric\rui pescar. Delta Dun\rii este locul ideal pentru un pescuit sportiv recreativ.

~n privin]a momelilor folosite la pescuitul crapului pe timpul rece, to]i pescarii sunt de acord c\ trebuie folosite momeli cu valori energetice ridicate sau nada [i/sau momeala special conceput\ pentru temperaturi sc\zute (rezultate bune a dat Trigga Ice). {i cum sfatul b\tr‚nilor pescari este foarte `n]elept nu ignora]i ce spun ei [i anume c\ exist\ o anumit\ distan]\ pe care crapul este `n stare s\ o parcurg\ `n momentul `n care simte nada, de p‚n\ la 50 de metri. Hrana natural\ este [i ea indicat\ `n aceast\ perioad\, tot din vorbe de pescar am aflat c\ au fost prin[i crapi la scoic\, r‚m\, viermu[i sau larve. La magazinele de profil g\si]i o larg\ varietate din care pute]i alege.

Evita]i nada sau momelile pe baz\ de uleiuri. Dac\ `n timpul verii aceastea dau cele mai bune rezultate (datorit\ faptului c\ se disperseaz\ `n ap\), iarna nu-i ca vara [i o s\ v\ dea cele mai mari b\tai de cap (la temperaturi sc\zute uleiurile au tendin]a s\ se solidifice). Dac\ `n iernile bl‚nde, c‚nd temperatura este `ntre 1 [i 14 grade Celsius, capturarea unui crap la r‚m\ este explicabil\, nu la fel se `ntâmpl\ c‚nd apa este `nghe]at\, asta dac\ urm\rim statisticile mai vechi. Dar, se pare c\ pove[tile pesc\re[ti `ncep s\ fie tot mai reale iar explica]ia unor crapi de dimensiuni mari prin[i pe timpul iernii ar putea fi o adaptare a acestor specii de pe[ti la apa rece.

LA TIMPUL PORTIVIT Perioada cea mai bun\ pentru pescuitul crapului pe vreme rece este `n jurul pr‚nzului, `ntr-un interval orar de trei ore (11-14 [i 12-15). Dimine]ile sunt foarte bune pentru n\dit [i analizarea b\l]ii.

Pasiune `mp\rt\[it\ Cu siguran]\, un pescar adev\rat nu pleac\ singur la „v‚n\toare“ sau cel pu]in se `mprietene[te cu al]i pasiona]i chiar la malul apei. Dac\ unii interpreteaz\ pescuitul ca pe un sport individualist, nu uita]i c\ sfaturile care vin de la pescarii cu experien]\ pot fi [i cheia succesului vostru. Iar ca totul s\ fie [i mai pl\cut, nu ezita]i s\ v\ lua]i prietenii la o partid\ de pescuit, cu siguran]\ o s\ v\

distra]i la un pahar de ]uic\ fiart\, chiar dac\ pe[tele a ocolit momeala. Mai trebuie s\ [ti]i ceva: este obligatoriu permisul de pescuit sportiv eliberat de filialele Agen]iei Na]ionale pentru Pescuit [i Acvacultur\, `n cele trei variante ale sale (integral, redus sau gratuit, pentru pensionari). Revenind la Delta Dun\rii, majoritatea pescarilor se `ntorc aici pentru a „fura“ din secretele [i experien]a localnicilor. {i, `n final, v\ adres\m urarea pesc\reasc\: „Fir intins tuturor!“


R\ceala obi[nuit\ se trateaz\ cu ceai de ghimbir, miere [i l\m‚ie. Av‚nd `n vedere c\ cercet\torii au descoperit `n jur de 200 de viru[i responsabili cu virozele `n acest sezon, nu ar strica o vizit\ pe la medic dac\ nu v\ sim]i]i bine.

actualitate . c\l\tor 26 S|N|TATE

Scap\ de sfor\it! Nu cu mult timp `n urm\ singura solu]ie `mpotriva sfor\itului era izolarea personajului care sp\rgea timpanele partenerului. Speciali[tii au studiat problema [i au g\sit c‚teva metode eficiente, unele chiar cu efect imediat.

1

Radiofrecven]a este o metod\ relativ nou\, mai pu]in dureroas\ dec‚t opera]ia clasic\ sau interven]ia cu laser. Ea se recomand\ atunci c‚nd se constat\ c\ sfor\itul este provocat de `ngro[area sau alungirea v\lului palatin. Practic, acest v\l este `n]epat `n c‚teva locuri cu o pens\ prin care trec unde de radiofrecven]\.

2

Benzile nazale - se g\sesc de ceva vreme prin toate farmaciile [i se pot cump\ra f\r\ re]et\. Acestea au rolul de a m\ri deschi-

derea c\ilor nazale [i astfel este ameliorat sau chiar `ndep\rtat sfor\itul. Se aplic\ pur [i simplu pe nas cu efect instantaneu, dar numai `n cazul `n care sfor\itul este o consecin]\ a nasului `nfundat, nu o alt\ afec]iune medical\.

3

Spray-urile nazale u[ureaz\ respira]ia atunci c‚nd sfor\itul este cauzat de inflamarea, `ngustarea sau blocarea c\ilor nazale. Medicii nu recomand\ folosirea lor de lung\ durat\ pentru c\ s-a constatat c\ pot da

40% dintre b\rba]i [i 30 % dintre femei au probleme cu sfor\itul. Medicii avertizeaz\ c\ de[i nu se d\ prea mare importan]\, sfor\itul poate duce la complica]ii serioase.

dependen]\ [i pot afecta mucoasa nazal\.

4

Protezele antisfor\it sunt recomandate de c\tre medicul stomatolog, fiind montate pe dantur\. Practic ele `mping `n fa]\ maxilarul [i limba, eliber‚nd c\ile

respiratorii [i permit astfel o respira]ie normal\. Au [i un mare dezavantaj - ele trebuie purtate toat\ via]a iar dantura trebuie s\ fie perfect s\n\toas\.

5

Opera]ia este cea din urm\ solu]ie pe care o recomand\ medicii, dac\ nici o alt\ metod\ nu poate elimina sfor\itul. Este o interven]ie cu laser care `ndep\rteaz\ excesul de ]esut din g‚t amigdalele, dac\ sunt crescute `n volum, sau polipii nazali; dac\ este cazul, se opereaz\ septul nazal.

{tia]i c\...

~n afar\ de rolul pe care `l are `n perpetuarea speciei, sexul reduce stresul, scade colesterolul [i `mbun\t\]e[te circula]ia s‚ngelui. Cercet\torii au stabilit c\ rela]iile sexuale armonioase contribuie la vindecarea durerilor de cap, a reumatismului [i te feresc de infarct. Tot cercet\torii recomand\ s\ face]i sex de dou\ ori pe s\pt\m‚n\ [i ve]i tr\i zece ani `n plus.

Hormon-cheie al metabolismului - adic\ al utiliz\rii energiei alimentare - insulina accelereaz\ procesul de `mb\tr‚nire c\nd este produs\ `n cantitate prea mare. MoTinere]ea f\r\ b\tr‚ne]e este ast\zi rala: zah\rul pu]in v\ menposibil\ dac\ obi[nuim s\ bem un ]ine tineri. M‚nca]i miere! pahar cu vin ro[u `n fiecare zi - este concluzia unui studiu al Institutului Spaniol de Geriatrie. Melatonina, substan]a con]inut\ `n coaja Sucul de fructe, consumat diminea]a, este primul strugurilor negri protejeaz\ celulele pas `n detoxifierea organismului afectat de organismului de distrugerile care pot parazi]ii intestinali. L\m‚ia are [i ea acest efect, la ap\rea odat\ cu `naintarea `n v‚rst\. fel ca [i grapefruitul, consumate proaspete.

Apa este esen]ial\ pentru buna func]ionare a creierului [i a corpului. Este vital s\ bei 8 pahare cu ap\ pe zi (cam doi litri). 90% din volumul creierului este ap\ [i apa este principalul vehicul de transmisii electrochimice.


La `ntrebarea „De ce b\rba]ii sl\besc mai u[or dec‚t femeile?“, nutri]ioni[tii din Marea Britanie au g\sit explica]ia `n faptul c\, datorit\ masei musculare, ace[tia ard mai mult\ energie.

DIETE

27

10 alimente care te fac mai de[tept O bun\ func]ionare a creierului depinde foarte mult de o diet\ echilibrat\. Gr\simile sau dulciurile din abunden]\ sl\besc memoria, `n paralel caren]a ∫ Morcovii cresc capacitatea de proteine sau minerale de memorare [i de `nv\]are. scade capacitatea intelectual\. Sunt recomanda]i mai ales `n Speciali[tii ne spun ce trebuie perioadele de examene. Cu c‚t consuma]i mai mult acest s\ m‚nc\m pentru a fi `n cea aliment, cu at‚t puterea de mai bun\ form\. memorare va fi mai mare.

∫ Spanacul este bogat `n substan]e anti-imflamatorii [i compu[i antioxidanti care `ncetinesc `mb\tr‚nirea creierului [i `i p\streaz\ calit\]ile. Este unul dintre pu]inele surse de acid alpha lipoic, cel mai puternic [i eficient antioxidant care protejeaz\ creierul.

∫ Avocado poate reduce riscul de boli cardiovasculare [i spore[te fluxul s‚ngelui, ceea ce duce mai departe la o bun\ func]ionare a celulelor creierului. Fiecare organ depinde de fluxul s‚ngelui, mai ales inima [i creierul. ∫ Afinele sunt alimentele cu cel mai mare impact asupra memoriei. Studiile au ar\tat c\, dac\ sunt consumate zilnic, afinele `ncetinesc semnificativ `mb\tr‚nirea memoriei, care acompaniaz\, `n cele mai multe cazuri, procesul `mb\tr‚nirii. ∫ Ceapa

te face mai abil `n g‚ndire, el fiind sursa preferat\ de „combustibil“ a creierului nostru, mai exact, glucoza pe care corpul o metabolizeaz\ se ob]ine din dulciurile [i carbohidra]ii pe care `i consum\m. Din acest motiv, atunci c‚nd bem sucuri sau m‚nc\m dulciuri, creierul are de c‚[tigat. Se `mbun\t\]e[te g‚ndirea [i cresc abilit\]ile mentale. Aten]ie `ns\, nu face]i excese de calorii, gr\simi [i zah\r!

este recomandat\ pentru `nl\turarea oboselii psihice [i a surmenajului intelectual. ~n acela[i timp, `mbun\t\]e[te circula]ia sangvin\ [i ajut\ la o mai bun\ oxigenare a creierului. Se recomand\ consumul unei jum\t\]i de ceap\ pe zi, `n perioadele dificile, cu stres intens.

∫ Zah\rul

∫ Ghimbirul cre[te creativitatea, prin urmare, o can\ de ceai de ghimbir b\ut zilnic d\ fr‚u liber imagina]iei [i creativit\]ii. Aceast\ plant\ mai are rolul de a facilita circula]ia sangvin\ [i de a `mbun\t\]i astfel oxigenarea creierului. ∫ Soia

este unul dintre cele mai bogate produse `n lecitin\. Se [tie c\ lecitina e cea care ne ajut\ `n perioadele solicitante, de aceea speciali[tii recomand\ consumul de soia persoanelor care depun un efort intelectual ridicat. Alte produse bogate `n lecitin\ sunt g\lbenu[ul de ou, ciocolata, laptele [i unele cereale.

∫ Cofeina te poate face mult mai alert. Nu exist\ o re]et\ magic\ pentru a fi mai de[tept, dar anumite substan]e, cum ar fi cofeina, `]i pot stimula concentrarea. Ciocolata, b\uturile energizante [i unele medicamente v\ pot da energie, de[i efectele sunt pe termen scurt.

∫ Pe[tele con]ine gr\simi Omega 3 care ajut\ la men]inerea `ntr-o stare optim\ a membranelor celulelor cerebrale, asigur‚nd o mai bun\ transmitere a mesajelor. A[adar, dac\ vre]i aten]ie distributiv\, consuma]i pe[te gras cel pu]in de dou\ ori pe s\pt\m‚n\ [i mai pu]in\ gr\sime animal\ sau vegetal\ hidrogenat\.

Echilibrul perfect pentru s\n\tate Eurovita Multiminerale cu Ceai Verde supliment alimentar, util `n caren]ele de vitamine [i minerale. Pre] recomandat: 19.86 RON. Vanilla puff pudr\ de corp cu f\in\ de porumb, vanilie [i iasomie. Pre] recomandat: 4.4.80 RON

HipoChol produs natural ce reduce nivelul colesterolului [i formarea de cheaguri sanguine. Pre] recomandat: 21 RON, pentru o lun\ de tratament.

Extrem Vit supliment alimentar pentru revigorarea [i energizarea organismului. Pre] recomandat: 17 - 31 RON, `n func]ie de num\rul de comprimate. Extrem Vit, tablete efervescente - 24 RON


Cui[oarele sunt cele mai puternice afrodisiace naturale, un bun calmant [i antidepresiv. Ele func]ioneaz\ `mpotriva oboselii fizice [i mentale, dar stimuleaz\ [i activitatea sexual\.

actualitate . c\l\tor 28 CULINAR

Istoria condimentelor:

BUSUIOCUL

Gourmet de toamn\ Originar din India, busuiocul este folosit de aproape trei milenii `n buc\t\rie, `n medicina naturist\ [i `n ornamente florale. Romanii au fost primii care au folosit busuiocul `n scopuri culinare, apoi mai t‚rziu a devenit planta preferat\ a buc\t\riei italiene, fiind considerat\ iarba dragostei [i a fertilit\]ii. Pentru greci [i aproape toate ]\rile cre[tin-ortodoxe, el are semnifica]ii sacre. Busuiocul este o plant\ aromatic\ cu sute de specii identificate `n toat\ lumea. {i-a c‚[tigat statutul de plant\ regal\ `n buc\t\rii pentru savoarea pe care o d\ m‚nc\rurilor. Se combin\ foarte bine cu legumele proaspete: ro[ii, vinete sau dovlecei, iar sosurile cu busuioc merg bine cu pastele f\inoase, cartofii fier]i [i fasolea verde. ~n mod obi[nuit, se recomand\ s\ fie folosit proasp\t, iar la m‚nc\rurile preparate termic se ad\ug\, de obicei, la finalul prepar\rii pentru a-[i p\stra aroma. ∫ Busuiocul este unul dintre ingredientele principale ale sosului pesto, specialitate italian\ din ulei [i plante aromate, provenind din ora[ul Genova. Celelalte dou\ ingrediente sunt uleiul de m\sline [i semin]ele de pin. Italienii combin\ busuiocul cu ro[iile proaspete, mozzarella sau alt\ br‚nz\ moale, dulce sau acidulat\, dar [i cu o]etul de bun\ calitate. ∫ Buc\t\ria chinez\ folose[te busuioc proasp\t sau uscat pentru supe [i alte feluri de m‚ncare. ~n Taiwan, se adaug\ busuioc proasp\t unei supe-crem\ sau se m\n‚nc\ pui pr\jit cu frunze de busuioc fierte `n ulei. ∫ Busuiocul este g\tit c‚teodat\ cu fructe proaspete sau adaugat `n gemuri [i sosuri, de obicei de c\p[uni, dar [i de zmeur\ sau prune. ∫ ~nmuiate `n ap\, unele variet\]i de semin]e de busuioc devin gelatinoase [i se folosesc `n b\uturi asiatice sau deserturi precum falooda sau [erbet.

Dac\ te-au inspirat ora[ele din savoarea m‚nc\rurilor tra- lar\ pr\jitur\ turceasc\. Sunt propuse de noi pentru vacan- di]ionale `ncearc\ ispititorul u[or de f\cut [i po]i expe]\ [i vrei s\ sim]i m\car un pic [ni]el vienez [i cea mai popu- rimenta din deliciile altor ]\ri.

{nitel vienez Ingrediente: 600 gr de carne de porc sare [i piper 2 ou\, ulei, o lamaie pesmet

Mod de preparare {nitelul vienez este deosebit pentru c\ este foarte crocant, av‚nd o crust\ groas\ de pesmet. Este un preparat delicios [i totodat\ simplu de preg\tit. ~n loc de carnea de porc, se poate folosi carne de pui sau vit\, `n func]ie de preferin]e. T\ia]i carnea `n felii de cca 1 cm grosime, care se bat cu ciocanul pentru [ni]ele. Acestea se s\reaz\ [i pipereaz\ dup\ gust. Separat, ou\le se bat ca pentru omlet\, cu pu]in\ sare. Fiecare bucat\ de carne o trece]i prin f\in\, apoi prin amestecul de ou [i `n final prin pesmet. Sni]elele se pr\jesc `n ulei `ncins, pe ambele p\r]i, p‚n\ c‚nd fac o crust\ aurie. Este foarte important s\ men]ine]i focul la mic, altfel crusta se poate arde, `n timp ce interiorul r\m‚ne crud. Se pot servi cu o garnitur\ de varz\ c\lit\ sau cartofi natur.

Baclava Ingrediente: 250-300 g foi de pl\cint\ 150 g margarin\ 250 g miez de nuc\ 1 linguri]\ scor]i[oar\ 200 g zah\r 120 g miere 150 ml ap\ 1 linguri]\ esen]\ de vanilie

Mod de preparare Dac\ ave]i foi de aluat congelate, ele ar trebui scoase cu cel pu]in dou\ ore `nainte de a v\ apuca de lucru. Foile se `mpart `n 3 p\r]i egale. Nucile se macin\ `n ma[ina de biscui]i, dup\ care le amesteca]i cu sco]i[oara. Compozi]ia ob]inut\ se `mparte `n dou\ p\r]i egale. Se `nc\lze[te margarina. Se unge tava cu margarin\, apoi se a[eaz\ o foaie de aluat, se pune urm\toarea foaie uns\ [i tot a[a p‚n\ se termin\ prima treime de foi. Peste aceste foi se pun jum\t\te din nucile m\cinate. P\stra]i pentru suprafa]\ foi `ntregi. A[eaza]i peste nuci foile (a doua treime) repet‚nd opera]ia f\cut\ cu prima treime. Se presar\ a doua jum\tate de

nuci m\cinate [i se acoper\ cu ultima treime de foi unse. Acoperi]i tava ca s\ nu se usuce [i da]i la frigider 30-45 de minute. ~ntre timp aprinde]i cuptorul. Se scoate tava din frigider [i se por]ioneaz\ baclavalele. Se dau la cuptor aproximativ 25 de minute, p‚n\ se rumenesc frumos. ~ntre timp, face]i siropul din ap\ cu zah\r, c‚t de dulce prefera]i, l\sându-l la foc mic `ntr-o cr\ticioar\. Dup\ ce a dat `n fiert, se adaug\ miere, l\s‚nd compozi]ia pe foc p‚n\ `ncepe din nou s\ fiarb\. Mai ad\uga]i vanilie, eventual esen]\ de rom. Turna]i siropul fierbinte peste baclavaua abia scoas\ din cuptor cu ajutorul unui polonic. Pr\jitura se serve[te rece.


Deoarece toamna se reactiveaz\ ulcerele [i gastritele hiperacide, pentru a preveni apari]ia durerilor de stomac, m‚nca]i zilnic cinci smochine. Sunt un bun remineralizant, deoarece con]in magneziu [i potasiu. Lupt\ contra oboselii [i reface organismele sl\bite.

29

Sfaturi de efect ∫ Praful

de cacao previne `mb\tr\nirea [i apari]ia ridurilor datorit\ unui con]inut bogat `n polifenoli, substan]e ce spal\ radicalii liberi din organism. Este un bun motiv s\ `nlocui]i ciocolata cu o can\ de lapte cu cacao.

∫ Propolisul este un veritabil antibiotic natural, la fel ca streptomicina [i penicilina. El ajut\ la echilibrarea metabolismului, la reglarea sistemului hormonal precum [i la `nt\rirea sistemului imunitar. O simpl\ tablet\ de propolis prelunge[te activitatea creierului cu [ase ore.

∫O

femeie care ia anticoncep]ionale [i bea mult suc de grapefruit (mai mult de 250 ml - un pahar) poate r\m‚ne `ns\rcinat\. Cercetatorii americani au observat c\ acest suc anihileaz\ efectul pilulelor.

∫ Nutri]ioni[tii

de la Universitatea de medicin\ din Louisiana (SUA) au descoperit c\ cei care `[i `ncep ziua cu dou\ ou\ fierte la micul dejun pierd de dou\ ori mai multe kilograme

dec‚t cei care ]in diete drastice. Succesul este determinat de con]inutul bogat `n cele mai bune proteine, ceea ce confer\ aceea[i energie ca [i m‚ncatul unei fripturi.


cover story . c\l\tor 30 ~l [tim cu to]ii ca autorul celor mai tari farse realizate la radio. A jucat al\turi de Grupul Divertis o mul]ime de roluri haioase [i a reu[it cu pu]in umor s\ aduc\ pe ecranele televizoarelor personaje cu accent moldovenesc, care au ajuns `ndr\gite de toat\ lumea. Acela[i stil de abordare `l reg\sim [i `n campaniile Germanos unde Daniel Buzdugan este personajul principal. De aceast\ dat\, „Buzdu“ a l\sat gluma la o parte [i a r\spuns `ntreb\rilor noastre.

Daniel BUZDUGAN PASIONAT DE TURISM MAI MULT DECÂT DE FARSE Cum arat\ o zi din via]a lui Daniel Buzdugan? Este foarte aglomerat\. M\ trezesc diminea]a pe la ora 5- 5.30, mai las ra]ele s\ sune - c\ la telefon am ni[te ra]e la ringtonul de trezire - [i plec f\r\ s\ mai stau s\ m\n‚nc sau s\ beau cafea, direct la radio. Dup\ film\rile pentru emisiunile TV, m\ `ntorc la radio s\ sun oamenii, s\ fac farse, s\-i p\c\lesc. De obicei, `n timpul zilei oamenii sunt la munc\ [i, chiar dac\ `i sun pe mobil, sunt ocupa]i cu treburi [i nu au lini[tea din mediul lor pentru a-i putea p\c\li. ~n final, ajung acas\

destul de t‚rziu, pe la 8.30-9.00, chiar [i la 11.00. Au fost [i zile c‚nd aveam film\ri [i am intrat `n cas\ pe la unu noaptea. {i aproape acela[i scenariu se repet\ `n fiecare zi. Ce ar trebui schimbat `n mentalitatea rom‚nilor? Cred c\ suntem del\s\tori, l\s\m pe m‚ine ce putem face ast\zi [i nu ne apuc\m de treab\ `n secunda doi. Noi suntem probabil la fel de civiliza]i ca [i ceilal]i. Dac\ nu s-ar aplica legea `n Elve]ia, Fran]a, Italia sau Germania probabil c\ [i ei ar fi la fel, adic\


31

instinctele animalice sunt perfect valabile indiferent de ]ara `n care te-ai n\scut, dar acolo se aplic\ legea. Am vorbit cu mul]i oameni din afara ]\rii care spuneau c\ la noi nu se aplic\ legea. Legile sunt bune, dar sistemul e prost. Ce p\rere ai despre trendul eco? Mul]i pozeaz\ cumva, `n sensul c\ - vai de mine c‚t de eco suntem noi! Ar trebui din spoiala asta s\ fie [i ceva mai profund, dar e un `nceput `n toate, care poate s\ aduc\ p‚n\ la urm\ mai mult\ cur\]enie. Te `ngroze[ti c‚nd vezi ce se `nt‚mpl\ la noi cu mediul `nconjur\tor. Am fost `n vara asta `n Elve]ia [i am fost [i `n Rom‚nia `n zona Neam]ului pe la m\n\stiri. Este o zon\ foarte frumoas\, lini[tit\ [i curat\, dar nu [i pe marginea unor drumuri unde exist\ mun]i de mizerie l\sat\ de cei care au fost la picnic pe acolo. Vorbe[ti de Moldova... `]i lipse[te ceva din specificul ei, tu av‚nd practic originile la Ia[i? R\d\cinile sunt de acolo, dar mie `mi este drag\ toat\ ]ara. Este p‚n\ la urm\ un mare avantaj s\ `]i cuno[ti ]ara [i cred c\ nu exist\ loc din Rom‚nia `n care s\ nu fi fost sau despre care s\ nu [tiu c‚te ceva, cum arat\ [i cum sunt oamenii de acolo. Mie `mi mai place foarte mult [i zona Banatului [i Oltenia, mai exact zona din jurul


cover story . c\l\tor

S-a `nt‚mplat s\ fii tu protagonistul unei farse? Uneori la restaurant `mi aduc la desert m\m\lig\ cu fri[c\ [i cu cirea[\, ou\ crude c‚nd cer ou\ fierte... Nu m-am sup\rat, chiar dac\ nu `ntotdeauna e pl\cut, dar le-am luat ca pe ni[te glume.

32 M\n\stirii Tismana. Este o zon\ superb\, din p\cate nu prea exist\ pensiuni sau hoteluri, dar poate c\ a[a este mai bine, c\ci r\m‚ne mai nealterat\. Imi mai place foarte mult [i nordul Moldovei, cu m\n\stirile Sucevi]a, Moldovi]a, etc.

~nainte mergeam destul de des la Ia[i, acum merg `ns\ din ce `n ce mai rar, pentru c\ nu am timp. Totu[i nu pot s\ nu ajung deloc acolo, pentru c\ la Ia[i sunt p\rin]ii [i prietenii mei. Aici `n Bucure[ti, `nafar\ de Mihai Morar [i `nc\ o

persoan\, nu am reu[it s\ `mi fac prieteni, poate c\ nici timpul nu mia permis. Amici [i cuno[tin]e am o gr\mad\, dar prietenii au r\mas la Ia[i. ~mi lipsesc de acolo trotuarele, parcurile [i zonele `n care puteam s\ m\ plimb. ~n Bucure[ti nu exist\

de exemplu, conceptul acesta de plimbare, adic\ s\ ie[i duminica s\ te plimbi cu familia pe bulevard. Aici doar Kiseleff [i Aviatorilor ce mai au trotuarele mai largi, parcul din apropiere, `n rest nu prea ai unde s\ te plimbi prin Bucuresti. ~n


Cum te-au abordat, cum a fost colaborarea cu Divertis? A fost un vis `mplinit pentru mine [i chiar dac\ ei au plecat `n alt\ parte, am r\mas prieteni `n continuare. C‚nd mergeam la Costine[ti [i ei aveau spectacole, s\ream gardul s\-i v\d, s\-i aud. C‚nd am ajuns la Divertis, chiar am crezut c\ e un vis, nici nu speram vreodat\ s\ ajung acolo. Profesional, `n momentul acesta nu mai colabor\m, dar am r\mas prieteni foarte buni.

33 plus nu g\se[ti lini[tea din Ia[i, s\ te duci de exemplu pe o str\du]\ unde chiar e pustiu [i vrei s\ vezi un peisaj romantic, mai ales, acum `n pragul toamnei. Crezi c\ te-ai n\scut cu harul

glumelor? Ele te definesc [i dincolo de imaginea public\? Nu [tiu ce s\ zic... M-am n\scut `ntr-o familie `n care se glumea foarte mult, p\rin]ii [i mai ales mama mea este o fire foarte vesel\. Am copil\rit `n zona Neam]ului, `ntr-un sat

eo Cum est

`n care fiecare s\tean era pitoresc `n felul lui [i multe din inflexiunile vocii [i interpret\rile de personaje sunt de acolo, un Mo[ Culi]\, o ]a]a Ileana. Sunt oameni pe care eu i-am cunoscut [i care mi-au marcat copil\ria, de acolo m-am inspirat.

ui Daniel Buzdugan? Este foarte curbat\. zi din via]a l

Posterul

Da, probabil c\ ceva este [i de la natur\, c\ mai zice lumea - ai f\cut facultatea de teatru [i cu siguran]\ acolo ai dob‚ndit talentul. Nu este adev\rat, po]i s\ faci zece [coli de teatru, dar dac\ nu te-ai n\scut cu talent [i har, nu ai nicio [ans\.


cover story . c\l\tor

Care este model de urmat pentru Daniel Buzdugan? Heidi Klum ca femeie. Mama este adev\ratul model, ea a muncit foarte mult pentru mine. M-am n\scut la 7 luni [i aveam 1,200 kg, pu]ini doctori `mi d\deau [anse de via]\. Mama a fost cea care a crezut `n mine [i a fost convins\ c\ exist\ [anse s\ ajung „mare“.

34

~n general sunt un om vesel [i dincolo de zona asta public\, dar dup\ zile `ntregi de filmare, repeti]ii [i emisiuni la radio, `n timpul liber sunt mult mai calm [i mai lini[tit. Mi se mai `nt‚mpl\ s\ `mi spun\ c‚te cineva c\ la radio sunt altfel. Nu po]i s\ fii la job [i `n via]a de zi cu zi la fel, c\ nu ai at‚t de mult\ energie. Probabil c\ mul]i sunt dezam\gi]i c‚nd m\ cunosc, pentru c\ au senza]ia c\ eu sunt sufletul petrecerii, dar de cele mai multe ori nu este a[a, pentru c\ [i eu vreau s\ m\ relaxez `n timpul liber. Ce ora[e, ce zone vizitate ]i-au pl\cut [i ai vrea s\ revezi? O zon\ de care m-am `ndr\gostit vara aceasta este Skiathos, o insul\ mic\ din Grecia. Am `n]eles c\ acolo s-a f\cut [i filmul „Mama Mia“ cu Pierce Brosnan [i Meryl Streep. Mi-a pl\cut at‚t de mult Grecia, `nc‚t am plecat [i a doua oar\, dar `n Creta. ~mi plac foarte mult insulele, cel pu]in acestea dou\ pe care le-am v\zut mi s-au lipit foarte mult de suflet. Eu eram genul de turist care, cu aparatul de fotografiat `n spate vizitam ora[e mari, zone aglomerate, muzee. Anul acesta am preferat s\ m\ odihnesc [i am ales Grecia pentru plaja [i apa senza]ional\, dar [i pentru m‚ncarea greceasc\ foarte bun\.

Ce hobby-uri te definesc? ~mi place s\ fac [i poze, mi-am luat un aparat profesional pe care era sa-l pierd `n vara asta, c‚nd eram `n Elve]ia. Eram `n ultima zi, `ntr-un Mall, [i aveam `n geanta cu aparatul foto [i pa[aport, bani, biletul de avion. M-am dus s\ probez ni[te haine [i am uitat geanta `n cabina de prob\. Dup\ vreo jum\tate de or\ mi-am dat seama c\ nu o am, c‚nd `n alt magazin am vrut s\ cump\r ceva. M-am speriat, am fugit `napoi la cabina respectiv\ [i am avut noroc, `n primul r‚nd c\ eram `n Elve]ia [i `n al doilea r‚nd c\ nu tr\sesem perdeaua, hainele probate [i geanta mea parc\ ar fi spus ca e `n continuare ocupat\. La ei probezi [i la[i hainele `n cabina de prob\, iar dup\ ce pleci vine cineva [i le pune `napoi `n raft, dar s\ vad\ c\ este liber\. ~mi place sa fac poze [i s\ m\ plimb cu bicicleta, am [i la Ia[i [i la Bucure[ti. Am avut un hobby cu motorul [i am c\zut, mi-am rupt piciorul [i de atunci am zis c\ acesta este un semn [i nu m\ mai urc pe motociclet\. Mi-a fost fric\! ~mi place s\ fotografiez peisaje [i oameni. Sunt fascinat c‚nd merg prin alte ora[e din lume, s\ fiu un mic paparazzo, `n sensul c\ fac poze oamenilor f\r\ s\ `[i dea

seama. Sunt oameni diferi]i de noi, au o lini[te pe chip, o alt\ imagine. Farsele reprezint\ doar o sarcin\ de serviciu sau sunt [i un hobby? Ele sunt f\cute strict pentru radio, de[i mul]i se tem de farsele mele. ~i lini[tesc, evident c\ am clien]ii mei, [i nu m\ apuc de sunat pe cineva din lista prietenilor sau cuno[tin]elor. Ar fi aiurea. Care a fost cea mai bun\ fars\? Cum au reac]ionat p\c\li]ii? Nu [tiu. Eu le uit `n secunda doi. Mie `mi plac foarte mult farsele care ies repede, adic\ nu stau s\ muncesc 3 ore la ele. Cei p\c\li]i `n general nu mai au timp s\ reac]ioneze, pentru c\ sunt ame]i]i [i bulversa]i de ce li se `nt‚mpl\ [i ce le spun eu. Probabil c\ `[i dau seama ce s-a `nt‚mplat c‚nd se aud la radio sau `i sun\ lumea s\ le spun\ ce s-a auzit. S-a `nt‚mplat s\ fiu [i `njurat sau amenin]at dar p‚n\ acum nu s-a materializat nicio fapt\. M-am `nt‚lnit la Constan]a cu cineva [i a trebuit, `mpotriva voin]ei mele, s\ beau un pahar de vin cu el.


. c\l\tor c\l\tor actualitate 37

BELIN / VIENA / ISTANBUL/ IA{I

La drum prin Europa BERLIN

VIENA

ISTANBUL GHID DE ORA{ ∫ Berlin: un ora[ care a suportat `n ultimii 19 ani ample programe de modernizare

IA{I SUB LUP|

∫ Vizitând Viena te afunzi `n istorie [i te pierzi pe t\râmul pove[tilor cu prin]i [i prin]ese

Istanbul. Viziteaz\ ora[ul de pe dou\ continente ∫ Ia[i, ora[ul bisericilor [i mân\stirilor ∫


c\l\tor

La drum prin Europa

Promo]ie EUROLINES: Berlin dus-`ntors de la 170 Euro. Tarifele nu con]in taxa de rezervare de 5 Euro. Nu exist\ nicio tax\ pentru `mbarcare sau pentru bagajul de p‚n\ `n 35 kg.

38 GHID DE ORA{

Berlin. Ora[ul-stat Cu o suprafa]\ de nou\ ori c‚t Parisul (aproape 900 kmp) acest veritabil ora[stat cu Guvern propriu `n interiorul landului Brandenburg g\zduie[te `n cele 12 cartiere 172 de muzee [i palate, 50 de teatre, peste 200 de cluburi [i discoteci, trei gr\dini zoologice, zeci de lacuri, plaje, parcuri, galerii de art\, opere, nenum\rate malluri [i... ne oprim aici cu enumer\rile pentru a nu cople[i cititorul. de Cristi Dogaru

T

raumatizat `n timpul celui de al doilea r\zboi mondial [i divizat for]at `n timpul R\zboiului Rece, ora[ul a suportat `n ultimii 19 ani programe ample de modernizare [i ulterior de armonizare a contrastelor. ~n anii ‘90 Potsdam Platz a devenit cel mai mare [antier al Europei, `n ideea unui nou look pentru „inima“ metropolei berlineze fiind investite peste 17 miliarde de euro. Un proiect la fel de grandios a fost refacerea Reichstagului, cl\direa Parlamentului, arhitectul englez Norman Foster `nzestr‚nd-o cu o uimitoare cupol\ de sticl\ `n anii 1997-1999. Berlinul ofer\ acum o `mbinare perfect\ de istorie (vechile str\zi

De re]inut VINO CU AUTOCARUL Autocarele Eurolines ajung `n sta]ia Keiserdamm-Sud 8, foarte aprope de gura de metrou cu acela[i nume. Pre]ul unui bilet dus Bucure[ti Berlin pleac\ de la 99 Euro, dus`ntors de la 170 Euro. Tarifele nu con]in taxa de rezervare de 5 Euro. Nu exist\ nicio tax\ pentru `mbarcare sau pentru bagajul de p‚n\ `n 35 kg. Drumul trece prin mai multe ]\ri, fapt care `]i permite s\-]i faci o idee despre alte destina]ii pe care ai vrea s\ le cercetezi `n viitor. VINO CU AVIONUL Pre]urile pentru o c\l\torie dus-

din Berlinul de Est nu trebuie ratate), arhitectur\ [i cultur\, fiind un loc ce are c‚te ceva pentru oricine, inclusiv o via]\ de noapte animat\. Ai parte chiar [i de plaj\ de[i nu vorbim de un ora[-port. Cele dou\ r‚uri care traverseaz\ ora[ul (Spree [i Havel) au c‚teva [iraguri de lacuri care au fost amenajate `n urma unor investi]ii derulate de administra]ia local\ ca un mic litoral urban, o adev\rat\ flot\ de mici ambarca]iuni fiind la dispozi]ia turi[tilor. Clima ora[ului ofer\ zile toride vara, rareori temperaturi sub 0o iarna, asigurând turi[tilor un sejur pl\cut `n cea mai mare parte a anului.

Info utile `ntors `ncep de la 199 p‚n\ la 229 Euro, cu Swiss-Lufthansa-Malev (cu escal\). Aeroportul - Flughafen Tegel, cel mai mare - se afl\ la 8 km de ora[.

TRANSPORTUL ~N COMUN ∫ U-bahn (metroul) are una dintre cele mai extinse re]ele din Europa 10 linii [i circul\ `ntre 5 diminea]a si 1 noaptea. ~n week-end pe liniile U 1 [i U9 se circul\ [i noaptea. Transfer aeroport-Berlin ∫ S-bahn, trenul urban, are 15 linii ∫ Taxi. Costul unei c\l\torii de la ce leag\ centrul de suburbie [i ciraeroport p‚n\ la Kuídamn este de cul\ la intervale de 5-10 minute. 13 euro [i dureaz\ aproximativ ∫ Autobuzele au numere de trei 20-30 de minute. cifre, cu excep]ia celor expres care ∫ Autobuz. Mai ieftin\ [i aproape au un X urmat de dou\ cifre. Multe la fel de rapid\ precum taxiul este o linii circul\ [i dup\ miezul nop]ii. c\l\torie cu autobuzul. Pre]ul biletelor Biletele pentru treLiniile X09 [i 109 au sta]ii peste nuri [i autobuze sunt disponibile `n tot `n centru, iar un billet cost\ toate sta]iile, precum [i la [ofer. Cea 2,1 euro. mai ieftin\ variant\ cost\ 6 euro [i

este un bilet pentru o zi ce acoper\ tot ora[ul. Biletul pentru o c\l\torie cost\ 2,1 euro. Exist\ [i bilete pentru distan]e scurte cu U-bahn care cost\ 1,2 euro. Copiii sub 14 ani au reducere, cei sub 6 ani gratuitate.

identitate. ∫ Avis: (06171)681800 ∫ Europcar: (0180)580 00 ∫ Hertz: (01805)33 35 35 URGEN}E MEDICALE Turi[tii din UE au asigurare care acoper\ tratamentul de urgen]\.

TAXI Tax\ de pornire: 2,5 euro; tarif: 1,02 euro/km. Tarif special pentru PUNCTE DE INFORMARE distan]e scurte: pentru mai pu]in de ∫ Berlin Tourismus Marketing 2 km: 3 euro. Telefoane: GmbH - serviciul municipal de (030)261026; (030) 210101 informa]ii turistice are birouri `n aeroportul Tegel [i `n Europa-CenRENT A CAR ter, lâng\ poarta Brandenbubrg. Se poate `nchiria o ma[in\ pe baza Tel.: (030)250025 unui permis de conducere, a unui ∫ (030)266 36 66 - informa]ii despre card de credit [i a unei c\r]i de muzee


39

GHID DE ORA{

Esen]ial de v\zut

Repere

POARTA BRANDENBURG Adres\: Pariser Platz

Se `nal]\ impresionant `n mijlocul pie]ei Pariser, fiind realizat\ dup\ modelul porticurilor Atenei antice [i `mpodobit\ cu celebra sculptur\ Cvadriga (lucrarea de 6 m din 1894 a sculptorului Johann Schadow). Luminat\ feeric noaptea, poarta a reprezentat un reper pentru toate evenimentele importante din istoria ora[ului. ~n apropiere g\si]i complexul Palais am Pariser Platz, cl\direa Dresdner Bank, casa Max Liebermann, Academia de Arte.

Unter den Linden - centrul vechi

„Linden“, c‚ndva un vechi drum de leg\tur\ `ntre re[edin]a Regelui [i Tiergarden a devenit treptat `n sec. al XVIII-lea cea mai modern\ strad\ a capitalei Prusiei. Aici g\si]i Deutsches Historische Museum, cel mai mare muzeu de istorie al Germaniei, Humboldt-Universitat (fondat\ 1890), loc unde a studiat [i Albert Einstein, Babelplatz, Catedrala St Hedwig - sediul arhiepiscopiei catolice, cl\direa operei de stat, Obernpalais.

PERGAMONMUSEUM - MUZEUL PERGAMON Adres\: Museumsinsel, 1-3; Program vizitare: L-D,10-18 Tax\ intrare: 3 euro

Unul dintre cele mai importante muzee de art\ [i arhitectur\ antic\ din lume, construit ini]ial `ntre 1909-1930 pentru a g\zdui colec]ia de antichit\]i a Berlinului. Printre exponantele celebre: altarul Pergamon (160 `H, f\cea parte dintr-un complex de temple din ora[ul grecesc Pergamon, actualul ora[ turcesc Bergama), poarta pie]ei din Millet, zei]a Persefona (sec V `H), zei]a Atena, poarta Ishtar (sec. VI `H, Babilon).

POTSDAMER PLATZ (Sony Center)

Pia]a g\zduie[te cea mai impresionant\ cl\dire din punct de vedere architectonic din noul Berlin - Sony Center, Cinemaxx - cel mai mare cinematograf din Berlin, Marlene Dietrich Platz (`mpodobit\ cu un balon-floare realizat de Jeff Coons), Potsdamer Platz Arkaden (130 de magazine, buticuri, restaurante pe trei niveluri), cazinoul (Spielbank), Winhaus Huth (singura cl\dire din pia]\ ce a supravie]uit r\zboiului), muzeul filmului.

Biserica memorial\ a `mp\ratului Wilhelm Adres\: Breitscheidplatz Program vizitare: zilnic, 9-19. Intrare liber\

Vechea biseric\ (turnul a fost avariat `n timpul bombardamentelor) coexist\ al\turi de o constuc]ie nou\ unde se oficiaz\ slujbele religioase azi. Mozaicul Hohenzollernilor, care `i `nf\]i[eaz\ pe `mp\ratul Wilhelm [i regina Luise de Prusia cu suita ei, `mpodobe[te vestibulul vechii biserici. ~n chip miraculos, statuia care `l reprezint\ pe Hristos a supravie]uit bombardamentelor.

UNDE STAI

Hoteluri ieftine (sub 60 euro/noapte) ∫ Die Fabrik Hotel frecventat `n general de tineri [i aflat `n inima Kreuzbergului, atrage turi[ti nepreten]io[i. Nu se accept\ c\r]i de credit www. diefabrik.com Schlesische 18, tel (030) 611 7116 ∫ mitArt Pension O cas\ de oaspe]i aflat\ `ntr-o cl\dire veche de sec. XIX, lâng\ centrul de art\ Tacheles. Camere simple, cu picturi avangardiste. Nu se accept\ c\r]i de credit Linienstr 139-140, tel (030)28390430 ∫ Hotel Pension Funk Cu 15 camere, hotelul se afl\ `n

LA MAS| ∫ Freiheit funfzen

apropierea bulevardului Ku-damm. Fasanenstr 69, tel(030) 8827193 ∫ Pension Kreuzberg Pre]uri foarte mici; camere f\r\ b\i. Grobeerenstr 64, tel (030) 2511362 Hoteluri medii (60-100 euro) ∫ Riehmers Hofgarten Face parte dintr-un complex de cl\diri gotice din c\r\mid\ ro[ie. www.hotel-riehmers-hofgarden.de Yorkstr 83, tel (030) 78098800 ∫ Berliner Hof Pre]uri reduse pentru o loca]ie ultracental\ (Tauentzierstrase 8) www. Berliner-hof.com tel (030)254950

Preparate din buc\t\ria german\ [i francez\ se servesc la bordul unei goelete. Ocazional, spectacole de cabaret. O mas\ cu trei feluri pentru 2 persoane [i o sticl\ de

vin cost\ 50 euro Freiheit 15, deschis 18-24 ∫ HEat Combin\ gusturile orientale cu cele europene. 2 persoane vor cheltui 50-60 euro pentru o mas\ `mbel[ugat\

LA CAFEA

∫ Café Ephraim’s Cafea [i pr\jiturele plus panorama r‚ului Spree. Adres\: Spreeufer 1, Program: 12-22

∫ Telecafe Fernsehturm ∫ Heinrich Cafeneaua face o rota]ie Adres\: Poststr.13, complet\ la 45 de minute tel (030)24726041 Adres\: Panoramastr. 1a, Program: 10-24

LA CLUB

∫ SKY Club Frecventat de pasiona]ii jocurilor de noroc Dircksenstr 98-100, des-

chis zilnic de la ora 23 Historische Weinstuben ~ntr-o ambian]\ ce amin∫

Karl-Liebknecht 3, deschis 6-23 ∫ Merhaba Unul dintre cele mai bune restaurante turce[ti din Berlin Hasenheide 32, tel (030) 6921713

te[te de vremurile trecute savura]i berea [i preparatele tradi]ionale germane. Poststr 23, deschis 12-24

Ora[ul altfel

Relaxeaz\-te o zi `n cea mai veche Gr\din\ Zoologic\ din Germania, deschis\ `nc\ din 1844, care g\zduie[te peste

1.400 de specii de animale. Un bilet de 16,5 euro permite accesul [i la Acvariu (cea mai mare atrac]ie - rechinii

ciocan [i ]iparul electric). Adres\: Herdenbergplatz 8 [i Budapester Str 34. Program: 9-17


c\l\tor

La drum prin Europa

Promo]ie EUROLINES: Viena dus-`ntors de la 100 de euro biletul. Tarifele nu con]in taxa de rezervare de 5 euro, iar biletul trebuie achizi]ionat cu o lun\ `nainte de plecare.

40 GHID DE ORA{

Viena

Casa Hundertwasser

Vizitând Viena te afunzi `n istorie [i te pierzi pe t\râmul fermec\toarelor pove[ti cu prin]i [i prin]ese. de Alina Constantin

Cl\direa Parlamentului

O

ra[ul te impresioneaz\ prin arhitectur\, remarcabil\ `mbinarea dintre vechi, clasic [i modern. Cele mai multe cl\diri istorice poart\ amprenta stilurilor baroc, gotic sau rococo, iar partea modern\ a arhitecturii vieneze a fost realiza-

t\ de oameni care la r‚ndul lor au influen]at „marea arhitectur\“. Cel mai cunoscut arhitect, care a reu[it s\ impun\ un stil nou, nonconformist, a fost Friedensreich Hundertwasser, pictor, arhitect [i grafician vienez, echivalentul lui Gaudi pentru arta spaniol\. Cl\dirile proiectate de el au forme neregulate, reprezent‚nd o extensie a liniilor haotice din natur\. Hundertwasser House este o adev\rat\ explozie de culori. Cl\direa este construit\ `n jurul elementelor naturale existente: copacii „cresc“ liber `n interior, iar podelele sunt ondulate pentru a face loc ramurilor care

De re]inut VINO CU AUTOCARUL Eurolines ajunge `n Viena la Südtirolerplatz. Pre]ul unui bilet dus Bucure[ti-Viena pleac\ de la 60 Euro, dus-`ntors 100 Euro. Tarifele nu con]in taxa de rezervare de 5 Euro. Biletul trebuie cump\rat cu cel pu]in o lun\ `naintea plec\rii.

afl\ la 18 km de Viena. Transport aeroport - Viena: cu City Airport Train (linia Flughafen-Express); metroul rapid (S-Bahn); Vienna-Airport-Service sau un taxi. ∫ Autobuz. Sta]ia de autobuz se afl\ `n fa]a Sosirilor. „Vienna Airport Lines“ ofer\ transfer cu autobuzul de la aeroport spre centru VINO CU AVIONUL (Schwedenplatz / MorzinC\l\toria Bucure[ti-Viena platz) [i invers la fiecare jucost\ `ntre 199 [i 249 euro, m\tate de or\. Drumul ducu Austrian Airlines, Tarom reaz\ aprox. 25 de minute. (zbor direct) sau Swiss-Luft- ∫ Tren. Cu trenul rapid (S 7 [i hansa (cu escal\), dus-`ntors S 8) de la aeroport pute]i c\cu toate taxele incluse. l\tori la un pre] avantajos, Aeroportul Schwechat se dac\ ave]i Vienna-Card sau

se extind prin camere. Pentru implicarea sa `n acest proiect, artistul a refuzat orice compensa]ie material\. Revenind asupra istoriei ora[ului, centrul vechi [i Castelul Schönbrunn, palatul de var\ al `mp\ra]ilor, au fost trecute de UNESCO `n patrimoniul mondial. Aici a fost capitala imperial\ [i re[edin]a familiei regale de Habsburg. Viena mai `nseamn\ [i catedrale interminabile, gr\dini imense cu plante exotice, concerte de oper\ [i baluri, `n adev\ratul sens al cuv‚ntului. O croazier\ pe Dun\re face foarte u[or trecerea de la trecut la Viena modern\, cu cl\diri din sticl\, `nalte de zeci de etaje.

Info utile dac\ ave]i orice alt abonament/ tichet. Un tichet de c\l\torie pentru zona extraurban\ cost\ 2,20 Euro (la casele de bilete 1,70 Euro `n cazul `n care ave]i Vienna Card, dac\ nu, trebuie s\ pl\ti]i dou\ zone (4,40 Euro respectiv 3,40 Euro). Verifica]i dac\ pe trenul pe care `l lua]i c\tre aeroport exist\ inscrip]ia „Wolfsthal“, iar pe cel care merge spre centru „Wien Mitte", „Wien Nord" sau „Floridsdorf". ∫ Taxi. Un drum p‚n\ `n centru cost\ aprox. 32 Euro. Solicita]i tariful special pentru aeroport.

TRANSPORTUL PUBLIC: Viena ofer\ o foarte bun\ re]ea de transport public (metrou, tramvai, autobuze, tren rapid) la pre]uri avantajoase. ∫ Vienna Card se poate ob]ine la hoteluri, la biroul de informa]ii pentru turi[ti din Albertinaplatz (zilnic, 9:0019:00), la biroul de informa]ii pentru turi[ti de la aeroport (zilnic, 6:00-23:00), la punctele de v‚nzare ale liniilor de transport `n comun (Stephansplatz, Karlsplatz, Westbahnhof- Gara de Vest), Landstrasse - centrul Vienei. Cu 18,50 Euro pute]i c\l\tori 72 de ore cu metroul, tramvaiul

[i autobuzul; `n plus, timp de patru zile v\ bucura]i de reduceri la biletele de intrare la obiective turistice, la cump\r\turi, la teatru sau concert, `n cafenele, restaurante [i `n localurile Heurigen. V\ mai stau la dispozi]ie: abonament de 24 de ore - 5,70 Euro; abonament de 48 de ore - 10 Euro; tichetele pentru o c\l\torie 1,80 Euro. ∫ Copiii p‚n\ la 15 ani pot c\l\tori gratuit `mpreun\ cu p\rin]ii sau `nso]itorul care au cump\rat Vienna-Card, condi]ia este s\ aib\ asupra lor un act doveditor (buletin, certificat de na[tere).

URGEN}E MEDICALE Orarul farmaciilor este 8.0012.00 [i 14.00-18.00 (L-V), 8.00-12.00 (S). Telefoane utile: urgen]e medicale - 141, ambulan]\ - 144, Poli]ie - 133, Pompieri -122. Pentru detalii suplimentare privind asisten]a medical\ se poate contacta: Österreichische ƒrtzekammer, Weihburggasse 10-12 A-1010 Vienna, Tel: 43-1-514 060. PUNCTE DE INFORMARE Tourist-Info Viena are birouri la aeroport, la recep]ia hotelurilor [i la adresa: Wien 1, Albertinaplatz / Maysedergasse, zilnic 9:00 - 19:00. ∫


GHID DE ORA{

41

Esen]ial de v\zut

Repere

PALATUL SCHÖNBRUNN Adres\: 13., Schönbrunner Schlossstrasse Program de vizitare: nov - mar: 8.30 - 16.30; apr-iun, sept-oct: 8.30 - 17; iul-aug: 8.30 - 18. Pre] bilet: Vienna-Card Grand Tour cu ghid audio: 11,40 (redus de la 12,90 Euro). Cu ghid: 12,90 (redus de la 14,40 Euro).

Palatul Schonbrunn a fost re[edin]a de var\ a familiei regale de Habsburg din sec. al XVIIIlea p‚n\ `n 1918. Din cele 141 de camere, doar 45 sunt deschise spre vizitare, printre ele fiind [i camera lui Napoleon. Merit\ v\zute cele 60 de automobile imperiale, capela [i teatrul castelului. Palatul aurit este `nconjurat de un parc impresionant, cu gr\dini artistic amenajate ce fascineaz\ prin arhitectura lor baroc\, alei dispuse geometric, f‚nt‚ni arteziene [i statui de marmur\ `n stil clasic.

HOFBURG Adres\: Program de vizitare: sept- iun 9.00-17.00; iulaug 9.00-18.00. Pre] bilet: cu Vienna-Card 11,40 Euro

Hofburg, fost\ re[edin]\ imperial\, este ast\zi re[edin]a pre[edintelui republicii; ad\poste[te Muzeul de Art\ Popular\, colec]ii de instrumente muzicale, colec]ii ale Muzeului de Istorie a Artei, Muzeul „Sissi“ [i Biblioteca Na]ional\. ~n „Camera Comorilor“ po]i admira coroana imperial\ a Sf‚ntului Imperiu Roman (962), coroana imperial\ austriac\ (1602), comoara burgunzilor din sec. al XV-lea [i comoara Ordinului L‚nii de Aur.

PRATER Program de vizitare: 1 ian - 29 feb: 10-19.45 ∫ 1 mar-24 apr: 10-21.45 ∫ 25 apr-30 sept: 9-23.45 ∫ 1- 31 oct: 10-21.45 ∫ 1 nov - 31 dec: 10-19.45. Pre] bilet: 7,50 (redus de la 8,50 Euro cu ViennaCard). Gr\dina Zoologic\ Schönbrunn: 14,50 Euro. Turnul Dun\rii: 10,50 Euro.

Prater este un parc de distrac]ii uria[. Cea mai mare atrac]ie a parcului este Roata Uria[\ (Riesenrad), de 65 m `n\l]ime, inaugurat\ `n 1896-1897 cu ocazia s\rb\toririi jubileului `nsc\un\rii ~mp\ratului Franz Josef. ~n Pia]a Ro]ii Mari prind via]\ personaje de basm [i de legend\. La Universitatea Magic\, vizitatorii sunt fermeca]i cu trucuri vrajitore[ti care `]i taie r\suflarea. Cea mai modern\ tehnologie `l poate transpune pe vizitator chiar `n mijlocul evenimentelor [i `l fac s\ participe nemijlocit la magica punere `n scen\.

KARLSKIRCHE - BISERICA SF. KARL Adres\: Program de vizitare: L-V 7.30-19.00, S 8.3019.00, D 9.00-19.00. Pre] bilet: adul]i - 4 Euro; copii `ntre 6-18 ani 2,50 Euro; copii sub 6 ani - gratuit.

STEPHANSDOM - CATEDRALA SF. {TEFAN Program de vizitare: L-S 6:00 - 22:00, D [i `n zilele de s\rb\toare na]ional\ 7:00 -22:00. Pre] bilet: p‚n\ `n v‚rful turnului sudic - 3,5 Euro. Pentru turnul nordic (Pummerin) 4,5 Euro.

Karlskirche sau Biserica Sfântul Karl, edificiu baroc reprezentativ pentru Imperiul Habsburgic, are o istorie interesant\. ~n anul 1713, Viena a fost lovit\ de cium\, iar ~mp\ratul Karl al VI-lea a jurat s\ construiasc\ o biseric\, dac\ ora[ul scap\ de aceast\ calamitate. ~n anul 1715 rug\ciunile sale au fost ascultate, iar construirea bisericii a `nceput, ea fiind terminat\ 22 de ani mai târziu, `n 1737.

Catedrala Sf. {tefan a supravie]uit multor r\zboaie [i a devenit simbolul libert\]ii Vienei. Cl\direa `n stil gotic a fost construit\ `n anul 1147, `ns\ acoperi[ul din ]igl\ sub form\ de diamant a fost ad\ugat `n anul 1952. Clopotul este unul din cele mai mari din lume [i a fost f\cut din fierul ob]inut dintr-un tun capturat de la turci `n 1683. Catedrala Sf. {tefan a fost distrus\ de c‚teva ori de foc spre sf‚r[itul celui de-al doilea r\zboi mondial.

UNDE STAI

∫ Hotel Alpha 3* Pozi]ia excelent\ a hotelului (aproape de Prim\rie, Parlament, Universitate, Teatrul Josefstadt [i de Ringstrasse) face din hotelul Alpha un loc atractiv pentru turi[ti [i oameni de afaceri. Tarif: 69 euro/pers./noapte cu mic dejun inclus. ∫ Hotelul variat Kummer - 4 * Doar c‚teva minute de mers pe jos, despart hotelul de centrul istoric al Vienei [i de Mariahilferstrasse. Tarif: 99 euro/pers./noapte cu mic dejun inclus.

∫ Hotel Continental -3 * Hotel Pension Continental, situat pe Mariahilferstrasse, cea mai lung\ strad\ cu magazine din Viena care leag\ Castelul Schonbrunn de Hofburg, este un loc de start ideal pentru plimb\ri prin centrul istoric [i cump\r\turi. Tarif: 70 euro/ pers./noapte. ∫ Hotel Geblergasse - 3 * Hotelul se afl\ la c‚teva minute de centru, `ntr-o zon\ lini[tit\. Interiorul este decorat `n stil modern. LAN internet disponibil `n toate camerele. Tarif: 50 euro/persoan\/noapte

LA MAS|

∫ Vestibül - braserie de categoria Lux in Burgtheater (Teatrul Municipal), cu una dintre cele mai frumoase terase. Adres\: Dr.Karl Lueger Ring 2 ∫ Anaconda - preparate din buc\t\ria rom‚neasc\. Adres\: Hilferstrasse nr.219 A-1150 ∫ Bach-Hengl - m‚nc\ruri tradi]ionale [i vinuri vechi, atmosfera fiind `ntre]i-

nut\ de c‚nt\re]ii la acordeon. Adres\: Sandgasse 7-9 ∫ Alter Rathauskeller - amplasat `n tavernele neo-gothice din Rathalus, turnul ora[ului. Restaurantul are o atmosfer\ [i un stil unic. Preparate tradi]ionale dar [i preparate moderne ale buc\tariei vieneze. Adres\: Alter Rathauskeller 1

Blaustern - decorul trendy [i minimalist, preparate tipic vieneze. P‚n\ la ora 14, se serve[te un mic dejun delicios, pentru care cafeneaua este vestit\. Adres\: Dˆblinger G¸rtel 2

LA CAFEA

LA CLUB

∫ A-Danceclub (Andagio) 20, Handelskai 94-96 (`n Millennium Tower)

Cafe Einstein - atmosfer\ boem\ [i pre]uri accesibile Adres\: Rathausplatz 4 ∫ Da Capo - cea mai bun\ pizza din Viena; pre]uri destul de piperate. Adres\: Schulerstrafle 18

Flex 1 Donaukanal (Augartenbrucke) ∫ Passage 1, Burgring/ Babenbergerstrasse ∫

∫ U4 12, Schonbrunner Strasse 222 ∫ Volksgarten 1, Burgring 1

Ora[ul altfel

Mariahilferstrasse de]ine recordul de cea mai lung\ strad\ de shopping din Austria. Aici g\se[ti cea mai mare varietate de magazine, aproape toate firmele renumite. Tot aici se g\sesc [i

dou\ centre comerciale mari: Gerngross [i EuroCenter. Este `nchis duminica [i `n zilele de s\rb\toare. ~n rest este deschis de la 9:30 la 19:00, de luni p‚n\ vineri, iar s‚mb\ta de la 9:00 la 18:00.


c\l\tor

Promo]ie EUROLINES: Istanbul dus-`ntors, de la 300 de lei biletul. Toate taxele incluse..

La drum prin Europa

42 SUB LUP|

Istanbul

Descoper\ ora[ul contrastelor, puntea de leg\tur\ dintre dou\ continente - Europa [i Asia, un spa]iu plin de via]\ [i culoare. ~ntemeiat de `mp\ratul Constantin cel Mare care i-a dat numele de Constantinopol, Istanbulul de ast\zi `mbin\ perfect istoria [i tradi]ia a dou\ civiliza]ii total diferite - cre[tin\ [i islamic\. De Alina Constantin

Ziua `nt‚ia Mii de str\du]e `nguste, magazine de tot felul [i milioane de oameni. ~n Istanbul vezi tineri `mbr\ca]i modern al\turi de musulmani foarte tradi]ionali[ti, femei cu v\luri pe cap, la care vezi doar ochii [i mul]i, foarte mul]i turi[ti, de prin toate col]urile lumii. Oamenii sunt serviabili, z‚mbitori [i te fac s\ te sim]i extraordinar, aproape c\ ai impresia c\ singura lor menire este s\ te fac\ un personaj important. ~n partea european\ a ora[ului se afl\ [i centrul vechi, de fapt spa]iul care a cunoscut de-a lungul a dou\ milenii cele dou\ mari religii ale lumii, cre[tinism [i islamism. Cea mai frumoas\ [i celebr\ moschee din Istanbul este Sultanahmet sau Moscheea Albastr\ (intrarea liber\), fiind mai cunoscut\ sub aceast\ denumire datorit\ mozaicului albastru din interior. Ea se

afl\ fa]\ `n fa]\ cu Aya Sofia sau Sfânta Sofia (tax\ 10 lire turce[ti) celebra biseric\ bizantin\ transformat\ `n moschee, apoi `n muzeu. Planul de baz\ al bisericii are o l\]ime de 70 m [i o lungime de 75 m. Aceast\ suprafa]\ este acoperit\ de un dom cu diametrul de 31 m, doar cu pu]in mai mic dec‚t cel al Panteonului din Roma. Toate suprafe]ele interioare sunt c\ptu[ite cu buc\]ele de marmur\ policrom\ - verde, alb\, purpurie [i aurie. ~n aceea[i zon\ mai pot fi admirate moscheile Beyazid, Sehzade, Selimiye, Sultanahmet, Sleymaniye (considerat\ cea mai frumoas\ din Turcia). Obiceiurile locale trebuie respectate [i cum zice o veche zical\ - „dac\ e[ti la Roma, faci ca romanii“- [i aici este obligatoriu s\ te descal]i de fiecare dat\ c‚nd intri `ntr-un l\ca[ de cult.

Ziua a doua Rezerv\-]i a doua zi la Istanbul pentru a vizita palatele absolut superbe, care te poart\ `n lumea celor 1001 nop]i ale Seherezadei. Topkapi este f\r\ discu]ie cel mai important, pentru c\ aici, timp de c‚teva secole a fost re[edin]a sultanilor otomani. Palatul este `nconjurat de mare [i are c‚teva cur]i interioare pline de palmieri [i flori exotice. Merit\ [i o vizit\ rapid\ la Tezaurul imperiului otoman - care e de-a dreptul fabulos - mii de pietre pre]ioase la dimensiuni de neimaginat, tronuri din aur, arme b\tute-n pietre [i metale pre]ioase, por]elanuri de sute de ani, tablouri, ve[mintele sultanilor [i ale familiilor acestora. ~n interior se poate vizita: Biserica Hagia Eirene, Muzeul de Arheologie [i Etnografie (de]ine comori din ceramic\ trac\, monede romane, bizantine [i grece[ti, copia roman\ a statuii lui Apollo), Turnul Justi]iei, pavilionul Sfintei Marii [i

Haremul Imperial. Toate cl\dirile sunt `mbr\cate, at‚t la interior c‚t [i exterior, `n faian]\ - culoarea predominant\ fiind albastru `n combina]ie cu auriu. Dolmabahce este un alt palat important, el fiind construit `n stil rococo, tot pe malul m\rii, la jum\tatea sec. al XIX-lea. Construc]ia este considerat\ o copie fidel\ a Palatului Versailles din Fran]a. Palatul se `ntinde pe 600 m de-a lungul Bosforului, iar `n sala imens\ de recep]ie sunt 56 de coloane [i o lustr\ enorm\, de patru tone [i jum\tate, av‚nd 750 de becuri. ~n fa]a lui mai po]i vedea, tot `n stil rococo, moscheea cu acela[i nume [i turnul cu ceas. Hipodromul (Al Meydani) este un alt punct de atrac]ie al Istanbulului. Aici se p\streaz\ Obeliscul Theodosie, adus de Constantin cel Mare din Egipt, Coloana {erpuit\ format\ din trei [erpi `mpleti]i [i Coloana lui Constantin Porfirogenetul.


43

SUB LUP|

Vin cu Sta]ie de debarcare: Autogara Interna]ional\ Gallieni autocarul Pre]: Bucure[ti-Istanbul - dus 190 lei , dus-`ntors 300 lei. Toate taxele incluse. Vin cu Pre] : de la 195 euro, cu Tarom sau Turkish Airlines (zboruri directe). avionul Pre]urile sunt valabile pentru biletele cump\rate cu 1-2 luni `nainte, din orice agen]ie Eurolines. Pre]ul vie]ii

Cel mai comod mijloc de transport este metroul, pre]ul unei c\l\torii fiind circa 1,30 lire turce[ti. Pentru o croazier\ de 30 - 60 de minute pe Bosfor tariful este de 10 lire. Evita]i particularii, pen-

tru a nu pl\ti mai mult. Pre]ul mediu al unei cine este de circa 50 de dolari, o cafea (kahve) 2 lire, un ceai 0,5-1,00 lire, un vin ([arap) de 0, 75 l cost\ 9-12 lire. O experien]\ de neuitat este

baia turceasc\ „hammam“ unde pre]ul unui bilet este de 30 de euro. Dac\ opta]i [i pentru alte servicii, masaj turcesc de exemplu, trebuie s\ scoate]i `nc\ 4050 de euro.

Unde stau

∫ Hotel Richmond 3 ***

∫ Hotel Eresin Crown 4 stele

De aici, se poate ajunge `n centrul ora[ului rapid, pe jos. Recep]ia este disponibil\ 24 h [i are un serviciu de trezire. Hotelul ofer\ posibilitatea de a `nchiria avantajos un autovehicul, la fa]a locului. Dac\ ave]i o dorin]\, suna]i pur [i simplu room service-ul prietenos. Pre]: de la 53 euro/pers./noapte www.richmondhotels.com.tr

Situat `n apropierea coastei [i aproape de celebra Hagia Sophia, hotelul ofer\ acces la internet `n camera dumneavoastr\ [i `n zona public\ a hotelului. Exist\ dou\ restaurante la alegere, dintre care unul cu vedere la zona de coast\. Pre]: de la 140 de euro/pers./noapte mic dejun inclus. www.eresincrown.com.tr

Toate tarifele sunt de persoan\, `n camer\ dubl\. Ofertele sunt valabile `n limita locurilor

Aya Sofia

disponibile, `n toate agen]iile Eurolines.

Ziua treia Parcul de distrac]ii Disneyland, aflat la numai 30 km de Paris, `]i ofer\ o incursiune `n lumea copil\riei. ~]i recomand\m s\ folose[ti transportul `n comun RER A, cu sta]ia terminal\ Marne la Vallee Chessy. Un bilet cost\ circa 50 euro/zi [i `]i ofer\ acces nelimitat `n toate „t\r‚murile tematice“. ~ncheie ziua `ntrunul din restaurantele din Disney Town.

Indiferent c‚t de pu]in timp ave]i la dispozi]ie mai merit\ v\zut: Turnul Galatei, cel mai vechi turn func]ional din lume, care a f\cut parte din fortifica]iile ridicate dup\ 1300, `n scopul ap\r\rii cet\]ii. Bazilica Cisternelor din pia]a Sultanahmet unde se aflau `n antichitate rezervele de ap\ ale ora[ului [i fort\rea]a Rumeli Hisari ce marcheaz\ por]ile la Marea Neagr\ cu Castelul Anatolian nu ar trebui ratate. Pentru cei care au ales Turcia pentru cump\r\turi nici nu intr\ `n discu]ie ocolirea Marelui Bazar (Kapali Carsi). Este unul dintre cele mai mari din lume, cu peste 4000 de magazine de tot felul, iar dac\ st\p‚ni]i arta negocierii chiar pute]i pleca de aici cu c‚teva chilipiruri. Pia]a func]ioneaz\ `n acela[i loc `nc\ din vremea `n care Mehmet II a cucerit ora[ul, fiind un p\ienjeni[ de magazine (de covoare, ]es\turi [i bijuterii), cafenele, pr\v\lii cu m\run]i[uri, restaurante tradi]ionale [i magazine moderne.

Unde m\nânc

∫ Develi Restaurant Balikpazari, G¸m¸sy¸z¸k Sok. 7, Samatya, Tel: 529-0833 ∫ Hacibaba Istikl‚l Cad. 49, Taksim, Tel: /244-1886 sau 245-4377 ∫ Le Select Manolya Sokak 21, Levent, Tel: 268-2120 ∫ Beyti Orman Caddesi 8, Florya, Tel: 663-2992

Via]a Indiferent de or\, Istanbulul este mede noapte reu aglomerat, plin de oameni, zgomotos dar `n acela[i timp fermec\tor. Dac\ te prinde noaptea pe str\zi cu siguran]\ nu `]i mai vine s\ dormi p‚n\ apar zorile. Istanbul este plin de baruri, PUB-uri, cluburi de noapte [i discoteci. ∫ Cluburi de jazz Jazz Caffe, Gramophon sau Q Jazz ∫ Discoteci cu specific interna]ional: Dulcineea, Indigo sau The Scene. Despre Switch, aflat\ pe artera principal\ de shopping Istiklal Caddesi se spune c\ are cei mai buni DJ din Turcia, iar discoteca Roxi vibreaz\ la propriu cu muzic\ house.

Dac\ oboseala `[i face sim]it\ prezen]a, v\ pute]i retrage oric‚nd `ntr-o ceain\rie sau cafenea cu specific local. Nu exist\ str\du]\ pe care s\ nu g\se[ti un local cu zeci de soiuri de ceaiuri, renumita cafea „la nisip“, baclavalele irezistibile [i narghileaua cu toate aromele posibile. Cluburile de noapte ofer\ distrac]ii pe durata cinei, de la c‚ntece turce[ti p‚n\ la dansuri orientale din buric. ~n districtul Beyoglu la Cicek [i aproape de Cicek Pasaji, pe o strad\ `ngust\ „Nevizade“ se afl\ cel mai bun loc din Istanbul unde pute]i savura specialit\]i din fructe de mare [i „raki“, b\utura alcoolic\ turceasc\.

Shopping Prima lege: totul se negociaz\! Negocierea este deja o obi[nui]\, chiar dac\ uneori poate dura chiar foarte mult. Cele mai c\utate centre de cump\r\turi, dar [i cele care au o

mare varietate de produse sunt: Marele Bazar (Kapali Carsisi): Beyazit Gate, Bazarul egiptean (Misir Carsisi), Akmerkez: Nispetiye Cad. Etiler [i Bauhous: Icerenkoy.


c\l\tor

La drum prin Europa

Ora[ul Ia[i este un veritabil muzeu na]ional, pentru c\ aici fiecare piatr\ p\streaz\ parc\ o poveste din trecut. Multe evenimente importante din istoria românilor s-au petrecut aici.

44 SUB LUP|

Ia[i, un simbol al istoriei Se poate spune despre capitala moldav\ c\ este ora[ul bisericilor [i m‚n\stirilor, un loc unde frumuse]ea pietrelor se amestec\ adesea cu noble]ea sufletului uman. Fie c\ vii pentru prima dat\, fie c\ calci pe aceste meleaguri pentru a mia oar\, „dulcele t‚rg“ `]i treze[te `n suflet acelea[i sentimente ale timpului care curge mai domol, `ntr-un fel aparte, pe care `l po]i g\si doar aici. de Irina Ionescu

C

hiar de la primii pa[i pe str\zile Ia[ilor, ]i se arat\, printre blocuri [i v‚rfuri de copaci, turle de biseric\, multe, `n diverse forme [i culori, unele l‚ng\ altele. Cam greu de crezut [i totu[i este adev\rat, aici g\se[ti l\ca[ l‚ng\ l\ca[, chiar la c‚]iva zeci de metri unul de altul, `nc‚t este dificil s\-]i dai seama dac\ fac parte din acela[i ansamblu sau sunt separate. Caracteristica Ia[ilor este aceast\ grupare a punctelor de inters turistic `n c‚teva zone, f\c‚nd vizitarea ora[ului mult mai u[oar\. Desigur, cei care au pus bazele municipiului nu s-au g‚ndit la planul turistic `n acele momente, ci au profitat de relieful zonei. Situat pe malul Bahluiului, Ia[iul era p‚n\ acum c‚teva secole legendara urbe a celor [apte coline, dar, odat\ cu extinderea [i dezvoltarea sa, pare s\ devin\ ora[ul celor nou\ coline. La Ia[i au fost `nfiin]ate prima Universitate din Rom‚nia, primul

Teatru Na]ional din ]ar\, prima Gr\din\ Botanic\, tot aici a luat fiin]\ primul muzeu memorial din ]ar\. Toate acestea spun c\ ora[ul a avut noroc s\ aib\ printre locuitori min]i luminate, deschise la nou, cu ini]iative, oameni de cultur\ remarcabili, profesori de renume na]ional [i interna]ional.

Ziua `nt‚ia Punctul de pornire al excursiei noastre va fi de la Palatul Culturii, principalul punct de atrac]ie turistic\ al capitalei moldave. Nici nu se poate `nchipui un pliant turistic al Ia[ului care s\ nu aib\ imaginea celebrului edificiu care ad\poste[te patru muzee, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Art\, Muzeul {tiin]ei [i Tehnicii „{tefan Procopiu:, iar `n aripa de nord-est Biblioteca Jude]ean\ Gheorghe Asachi. ~n preajma Palatului Culturii se afl\ Casa Dosoftei, `naint‚nd pe strada Anastasie Panu vom reg\si Centrul Comercial

Universitatea „Al. I. Cuza“, cea mai veche institu]ie de `nv\]\mânt din România


c\l\tor

Mitropolia Ia[i este cel mai cunoscut loc de pelerinaj din România; credincio[i din toat\ ]ara vin aici pe 14 octombrie pentru a se ruga la moa[tele Sfintei Parascheva.

La drum prin Europa

46 SUB LUP|

Muzeul Al. I. Cuza [i Biserica „Sf.Nicolae“

continua cu una dintre cele mai `nalte [i noi construc]ii din Ia[i Hotel Europa. Dup\ Hotel Europa vom invita turi[tii la un mic popas la M‚n\stirea Golia, biserica m‚n\stirii „~n\l]area Domnului“ fiind construit\ de voievodul Vasile Lupu `ntre anii 1650-1653 [i terminate de fiul s\u {tef\ni]\ Vod\ `n 1660.

Ziua a doua Urm\rind linia de tramvai continu\m excursia pe strada Cuza Vod\ unde vom vizita Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“, Prim\ria Ia[iului situat\ `n cl\direa Palatului Roznovanu, Catedrala Mitropolitan\, ajung‚nd `n Pia]a Unirii unde turi[tii pot admira porumbeii, asemeni celor din Pia]a San Marco din Vene]ia, Hotelul Unirii, cea mai `nalt\ cl\dire din Ia[i; Hotel Traian, cl\direa care apare ca ceva aparte `n toat\ Pia]a. Pe strada paralel\, Bulevardul Independen]ei, vizitatorii vor putea cunoa[te vechea cl\dire a Universit\]ii de Medicin\ „Gr. T. Popa“, Spitalul Spiridon, Casa de Cultur\ a Studen]ilor, Biblioteca Central Universitar\ „Mihai Eminescu“ l\s‚nd loc [i pentru frumoasele monumente ale Colinei Copou. ~n Copou vom povesti turi[tilor despre Casa Pogor, Universitatea „Alecsandru Ioan Cuza“ - care a dat denumirea Ia[iului de ora[ al studen]ilor; Parcul Copou cu foi[orul s\u r\coros `n timp de var\ sub Teiul lui Eminescu. Desigur, Casa Pogor este emblematic\ pentru Ia[iul muzeal. Aici se `ntruneau membrii Societ\]ii literare „Junimea“, `n Salonul unde [i-au citit crea]iile Creang\, Eminescu, Titu Maiorescu, Caragiale, Alecsandri, Slavici, Xenopol, Vasile Conta [i at‚]ia al]ii. ~n „casa cu ferestre luminate“ (denumit\ astfel datorit\ ilumin\rii ei electrice), s-au pus bazele revistei „Convorbiri literare“, care apare [i ast\zi. Devenit\ muzeu `n 1972, Casa Pogor continu\ [i `n prezent

tradi]ia Prelec]iunilor [i a cenaclului Junimii, aici `nt‚lnindu-se critici, scriitori [i al]i arti[ti ie[eni. Vom adulmeca oaspe]ii no[tri la un pahar de ap\ limpede de izvor `n Gr\dina Botanic\, urm\rind mai apoi drumul spre penitenciarul ie[ean cu loc de popas la restaurantul cu specific interna]ional „La Mario“.

Ziua a treia Continu\m traseul cu strada Ser\rie, unde turi[tii vor vizita Bojdeuca lui Creang\, cobor‚nd spre Tg. Cucu cu directive spre Zona Ciric, vizit‚nd Cimitirul „Eternitatea“ [i f\c‚nd popas la lacul Ciric. Ne `ndrept\m apoi spre Complexul Tudor Vladimirescu, travers‚nd Zona Metalurgic\. De aici urc\m Buciumul pe colin\ la releu, unde turi[tii vor admira Ia[iul de la `n\l]ime. Cobor‚m la M‚n\stirea Cet\]uia; travers‚nd Zona C.U.G pentru a ajunge la M‚n\stirea Galata, dup\ care ne vom invita musafirii ie[eni la Complexul Sportiv - tir cu arcul.

Nu rata Un loc aparte `n via]a de ast\zi a ie[enilor `l ocup\ c‚teva manifest\ri ample, organizate de Prim\rie [i de alte institu]ii locale. „S\rb\torile Ia[ilor“ [i T‚rgul „Cucuteni 5000“ sunt cele mai importante proiecte cultural-artistice,

adev\rate branduri locale, constituindu-se `n oferte turistice deosebite pentru ora[. Al\turi de acestea, mai consemn\m dou\ manifest\ri folclorice - Festivalul de datini [i obiceiuri de iarna [i Festivalul de folclor interna]ional - care atrag un numeros public.

Vino cu Compania Tarom are curse Bucure[ti-Ia[i, la 120 de euro pentru un bilet dus avionul `ntors. Po]i achizi]iona biletul de avion din orice agen]ie Eurolines. Unde stai

∫ Hotel Amadeo 3 *** Tarif de la 83 ron/ pers. `n dubl\/ noapte/ mic dejun inclus La numai 7 minute de Aeroportul Interna]ional Ia[i [i doar 10 minute de centrul ora[ului, hotelul Amadeo este cea mai potrivit\ alegere pentru `nt‚lnirile de afaceri [i relaxare. Deschis `n toamna anului 2005, hotelul este complet renovat, av‚nd o

capacitate de cazare de ∫ Hotel Ramada 4 **** 18 camere, restaurant [i Tarif de la 165 ron/ pers. sal\ de conferin]e. `n dubl\/ noapte/ mic dejun inclus ∫ Hotel Ciric 3 *** Deschis din mai 2008, Tarif de la 114 ron/ pers. hotelul se g\se[te `n `n dubl\/ noapte/ mic centrul cultural al oradejun inclus [ului, chiar l‚ng\ Palatul Oaz\ de lini[te [i de Culturii [i l‚ng\ Teatrul confort, hotelul are o Luceaf\rul, aflându-se la 60 de locuri dispuse `n numai 15 minute de apartamente, camere aeroport. duble [i single av‚nd balcon cu vedere spre Pre]urile sunt valabile `n lac sau spre p\dure. orice agen]ie Eurolines.


c\l\tor 47

INFO / SERVICII / FACILIT|}I / INTERVIU

focus eurolines

MISIUNEA EUROLINES

SERVICII

Punem la dispozi]ia ta ~]i oferim mobilitate maxim\ transport interna]ional cu [i calitate `n toate domeniile autocarul la cele mai `nalte `n care activ\m standarde de calitate

{ T I RI EUROLINES dep\[e[te grani]ele Europei EUROLINES Rom창nia deschide o nou\ agen]ie


Focus 48 SERVICII

Traseele Eurolines

Frankfurt de le 96 Euro/pers. Sta]ie: Hauptbahnhof (Gara), Bussteig (peron) 7/9

Amsterdam de la 112 Euro/pers. Sta]ie: Juliana Plein, Amstel Busstation

Oslo

Stockholm

Riga

Gothenburg

Bruxelles de la 129 Euro/pers. Sta]ie: Gare du Nord, Rue de Progres

Vilnius

Edinburgh

Berlin - de la 106 Euro/pers. Sta]ie: Zentrale Omnibus Bahnhof, Am Funkturm (Autogara central\, turnul de radio)

Copenhagen Dublin

Gdansk Hamburg

Paris de la 118 Euro/pers. Sta]ie: Autogara Interna]ional\ Gallieni

Amsterdam m

Berlin

Brussels

Lille

Geneva de la 109 Euro/pers. Sta]ie: Gare Routiere, Place Dorciere

Koln Frankfurt

Paris Strasbourg Nantes

Madrid de la 96 Euro/pers. Sta]ie: Autogara Sur, Blvd. Mendez Alvaro nr. 83, peron 10

Brno

Budapest

Venice

Lyon

Florence

Marseille

Munchen de la 68 Euro/pers. Sta]ie: Frottmaning, P+R Parkplatz

Rome

Barcelona Valencia

Milano de la 79 Euro/pers. Sta]ie: Lampugnano Bus Station

Bucharest Sta]ie: Str. Buze[ti 44

Milan

Toulouse

Madrid

Bratislava

Vienna Munich

Geneva

Porto

Krakow

Prague

Stuttgart

Zurich

Bordeaux

Instanbul

Taranto

Salonic

Atena Roma de la 74 Euro/pers. Sta]ie: Autostazione Tiburtina

Legend\ destina]ii `n care ajungem prin parteneri destina]ii `n care ajungem direct

Warsaw

London

Traseele sunt orientative. Punctele reprezentate pe hart\ sunt ora[ele principale `n care ajungem. Pentru lista cu toate sta]iile v\ rugam s\ solicita]i pliantele de linie aferente fiec\rei destina]ii.

Pre]urile sunt calculate cu plecare din Bucure[ti


49

Ce `]i ofer\ Eurolines? Eurolines pune la dispozi]ia clien]ilor s\i transport interna]ional de persoane cu autocarul la cele mai `nalte standarde de calitate. „Noi unim Europa“ este sloganul sub care desf\[ur\m prima [i principala noastr\ activitate de aproape 15 ani. Pentru c\l\toria cu autocarul `]i garant\m cel mai bun raport calitate-pre] precum [i alte avantaje `n privin]a cantit\]ii bagajelor acceptate la transport sau a num\rului de destina]ii oferite.

Flota Eurolines are o flot\ de 33 autocare proprii (Scania, Mercedes [i Setra), la care se adaug\ cele ale subanteprenorilor cu care lucr\m. Ast-

Agen]ii

fel, 50 de autocare sunt gata s\ te duc\ `n toate col]urile Europei! Siguran]a ta este cea mai important\ pentru noi, de aceea nu facem rabat `n ceea ce prive[te starea tehnic\ a autocarelor, preg\tirea echipajelor [i cur\]enia mijlocului de transport.

Destina]ii operate Ajungem zilnic `n peste 400 de destina]ii din Germania, Ungaria, Italia, Fran]a, Spania, Elve]ia, Belgia, Olanda, Cehia. ~n Grecia, Portugalia, Anglia, Scandinavia [i Maroc ajungem prin intermediul partenerilor no[tri, organiza]ia Eurolines av‚nd ramifica]ii `n fiecare stat european.

ALBA-IULIA Str.Avram Iancu, nr. 3 parter (l‚ng\ serviciul pa[apoarte) Tel: 0258-81.25.32 Fax: 0258-81.25.32 alba@eurolines.ro ARAD Bd. Revolu]iei, nr. 31, parter Tel: 0257-25.03.97 RDS Tel: 0357-40.86.16 arad@eurolines.ro BAC|U Str. 9 Mai, nr. 78, parter Tel: 0234-51.77.38 Tel/Fax: 0234-51.77.41 RDS Tel: 0334-40.11.61 bacau@eurolines.ro BAIA MARE Bd. Traian, nr. 7 Tel: 0262-22.46.70 Tel/Fax: 0262-22.46.47 RDS Tel: 0362-40.13.85 baia.mare@eurolines.ro BISTRI}A Bd. Decebal, nr. 15, sc. A, ap. 4 Tel: 0263-23.55.02 RDS Tel: 0363-40.11.52 bistrita@eurolines.ro BRA{OV Pia]a Sfatului, nr. 18 Tel/Fax: 0268-47.40.08, 47.52.19 RDS Tel: 0368-40.13.57 brasov@eurolines.ro Str. Calea Bucure[ti, nr. 79, bl. S37, ap. 2 Tel/Fax: 0268-32.77.22 RDS Tel: 0368-80.05.83 brasov.ag@eurolines.ro {oseaua Cristianului, cap linie Bartolomeu Tel/Fax: 0368-00.80.20 brasov.autogara@eurolines.ro

Istanbul de la 69 Euro/pers. Sta]ie: str. Laleli nr. 21/1

BR|ILA Calea C\l\ra[ilor, nr. 71, bl. 16 Tel: 0239-69.20.34 Tel/Fax: 0239-69.20.14 RDS Tel: 0339-40.11.98 braila@eurolines.ro BUCURE{TI Incinta Aeroportului B\neasa Tel/Fax: 021-230.40.57 baneasa@eurolines.ro Str. Ankara, nr. 6, sector 1 Tel: 021-230.54.89 Tel/Fax: 021-230.03.70 RDS Tel: 031-405.51.88 touring.ankara@eurolines.ro Str. Buze[ti, nr. 44, sector 1 Tel: 021-316.36.61, 316.36.62 Tel/Fax: 021.316.54.82 RDS Tel: 031-401.66.73 buzesti@eurolines.ro

nbul Damasc de la 80 Euro/pers. Sta]ie: Gara Central\

Mesagerie: 021-316.54.81 mesagerie@eurolines.ro Str. George Enescu, nr. 36-40, sector 1 (P-]a Lahovari) Tel: 021-315.71.77 Tel/Fax: 021-315.68.64 RDS Tel: 031-402.22.28 enescu@eurolines.ro

ena

Alepo

Damasc

Mall Vitan, et. 1) Tel: 0314-259.487 bucurestimall@eurolines.ro

Tel/Fax: 0233-22.83.23 RDS Tel: 0333-40.10.31 neamt@eurolines.ro

BUZ|U Bd. Unirii, 5B, parter (l‚ng\ Biblioteca Jude]ean\) Tel: 0238-71.13.33 Fax: 0338-40.11.51 buzau@eurolines.ro

PLOIE{TI Bd. Republicii, nr. 10, bl. 33C Tel: 0244-51.47.68, 59.06.31 Tel/Fax: 0244-40.73.46 Mobil: 0724.TRAVEL (0724.872.835) ploiesti@eurolines.ro

CLUJ Str. Napoca, nr. 2-4, ap. 7 (vis-avis de Hotel Continental) Tel: 0264-48.48.84 Fax: 0264-43.21.12 cluj@eurolines.ro Bd. 21 Decembrie, nr. 54-56 Tel/Fax: 0264-43.19.61 RDS Tel: 0364-40.15.38 cluj@eurolines.ro CONSTAN}A Str. {tefan cel Mare, nr. 71 Tel: 0241-66.27.04, 66.18.16 Tel/Fax: 0241-51.96.80 RDS Tel: 0341-41.25.17 Mobil: 0372.791.005 constanta@eurolines.ro CRAIOVA Pia]a Unirii, bl. M2 (Magazin Unirea), etaj 1 Tel: 0251-466.764 Fax: 0351-404.032 craiova@eurolines.ro DEVA Str. Iuliu Maniu, bl. J (vis-a-vis de Magazinul Tineretului) Tel/Fax: 0254-23.42.20 RDS Tel: 0354-40.11.81 deva@eurolines.ro DROBETA TURNU-SEVERIN Bd. Tudor Vladimirescu, nr. 111 Tel: 0252-325.579 Fax: 0352-401.246 severin@eurolines.ro F|G|RA{ Bd. Unirii, bl. 8 Tel/Fax: 0268-28.09.80 RDS Tel: 0368-43.02.20 fagaras@eurolines.ro GALA}I Str. Br\ilei (l‚ng\ Arcada) Tel: 0236-47.33.30 Tel/Fax: 0236-47.33.31 RDS Tel: 336-40.13.86 galati@eurolines.ro HUNEDOARA Str. A. Iancu, nr. 9, bl. 140, ap. 1 Tel: 0254-74.77.74 Fax: 0254-74.77.74 hunedoara@eurolines.ro IA{I Str. 14 Decembrie 1989, nr. 4 bis Tel/Fax: 0232-24.57.03 RDS Tel: 0332-40.73.11 iasi@eurolines.ro LUGOJ Str. 20 Decembrie 1989, Nr. 28 Tel/Fax: 0256-33.79.37 RDS Tel: 0356-41.15.83 lugoj@eurolines.ro

{os. Mihai Bravu, nr. 107-119, sector 2 (Pia]a Iancului) Tel: 021-250.61.33, 250.61.97 Tel/Fax: 021-250.55.29 RDS Tel: 031-405.51.89 iancului@eurolines.ro

MEDIA{ Str. I.C. Br\tianu, nr. 3 Tel/Fax: 0269-82.10.15 RDS Tel: 0369-40.70.06 medias@eurolines.ro

Bd. Nicolae B\lcescu 21 Tel: 021-315.01.31 Tel/Fax: 021-312.10.41 balcescu@eurolines.ro office@novatravel.ro

ORADEA Str. Prim\riei, nr. 46 Tel: 0259-43.21.28 RDS Tel: 0359-40.79.02 oradea.ag@eurolines.ro

Mall Vitan Calea Vitan nr. 55-59, Bucure[ti, sect. 3 (Complexul comercial

PIATRA NEAM} Str. Mihai Eminescu, nr. 5, bl. D6, sc. B, ap. 39

PITE{TI Bd. I.C. Bratianu, bl. D6 (l‚ng\ Restaurant Bonita) Tel/fax: 0248 610323 Rds: 0348 445749 E-mail: pitesti@eurolines.ro RÂMNICU VÂLCEA Str. Calea lui Traian, nr. 84, bl. S7, parter (Lenin Sud) Tel/Fax: 0250-702.948 RSD: 0350-402.838 valcea.ag@eurolines.ro RE{I}A Str. Pasaj Nera, nr. 1 Tel/Fax: 0255-21.00.56 RDS Tel: 0355-40.12.04 resita@eurolines.ro SATU MARE Str. Eugen Lovinescu, nr. 1/28 Tel: 0261-71.09.95 Tel/Fax: 0261-71.03.77 RDS Tel: 0361-40.16.87 satu.mare@eurolines.ro SEBE{ Str. Lucian Blaga, nr. 83-85 Tel: 0258-73.20.63 Tel/Fax: 0258-73.45.01 RDS Tel: 0358-40.11.21 sebes@eurolines.ro SIBIU Bd. Vasile Milea, bl. 10, ap. 18 (vis-a-vis de ACR) Tel: 0269-21.35.36 Tel/Fax: 0269-21.35.36 Mobil: 0372.791.010 RDS Tel: 0369-40.10.45 sibiu@eurolines.ro SIGHETU MARMA}IEI Str. Bogdan Vod\, nr. 5/11 (Intrare din Str. Traian) Tel: 0262-31.93.22 Tel/Fax: 0262-31.92.35 sighet@eurolines.ro SIGHI{OARA P-]a Octavian Goga, nr. 9 Tel: 0265-77.39.77 Tel/Fax: 0265-77.79.48 RDS Tel: 0365-80.78.04 sighisoara@eurolines.ro SLATINA Str. Prim\verii, bl. FA 19, sc. B, ap. 1 Tel/Fax: 0249-406.243 RDS Tel: 0349-409.009 slatina@eurolines.ro SUCEAVA Str. Ana Ip\tescu 4, bl.F, sc.E, ap.1 Tel: 0230-20.63.46 Tel/Fax: 0230-20.63.47 RDS Tel: 0330-40.10.81 suceava@eurolines.ro

TIMI{OARA Str. Boc[a, nr. 4 (Centru - `n spatele Magazinului Bega) Tel/Fax: 0256-43.57.99 RDS Tel: 0356-41.15.81 timisoara@eurolines.ro Str. M. Kog\lniceanu, nr. 20 (Gara de Est) Tel: 0256-28.81.32 Tel/Fax: 0256-29.02.88 RDS Tel: 0356-41.15.99 timisoara.ag@eurolines.ro VASLUI Str. {tefan cel Mare, bl. 312, sc. A Tel/Fax: 0235-31.62.78 RDS Tel: 0335-41.21.09 vaslui@eurolines.ro REPUBLICA MOLDOVA CHI{IN|U Aleea G\rii, nr. 1 (Gara Feroviar\) Tel: +373-22.549.835, 22.549.813 office@eurolines.md Str. Teatral\, nr. 4/1 Tel: +373-22.222.827 Fax: +373-22.224.802 office@eurolines.md GERMANIA BERLIN Intertouring, 10787 Budapesterstr. 26 Tel: 0049-30-210.19.737, 310.19.746 Tel/Fax: 0049-30-210.19.738 berlin@intertouring.de www.intertouring.de FRANKFURT Intertouring, 60329 Baseler Platz 3 Tel: 0049-69-25.28.84, 51.52.11 Tel/Fax: 0049-69-25.29.83 info@intertouring.de www.intertouring.de FREIBURG Balint-Reisen Freiburg 79115 Lörracherstr. 33 Tel: 0049-76-14.49.00 Tel/Fax: 0049-76-14.41.313 info@balint-reisen.de www.intertouring.de HAMBURG Intertouring, 22047 Friedrich-Ebert-Damm 93 B Tel: 0049-40-72.69.84.56 Tel/Fax: 0049-40-63.60.83.86 hamburg@intertouring.de www.intertouring.de MUNCHEN Intertouring, 80799 Barer str. 71 Tel: 0049-89-27.77.91.50, 27.77.91.51 Tel/Fax: 0049-89-27.77.91.52 munchen@intertouring.de www.intertouring.de Werner-Heissenberg-Allee 21, 80939 München-Fröttmaning Tel: 0049-172-8512112

TÂRGOVI{TE Bd. Libert\]ii, bl. A3, parter Tel: 0245-606.058 Fax: 0245-606.074 targoviste@eurolines.ro

STUTTGART Intertouring, 70173 Arnulf-KlettPlatz 2 Tel: 0049-711-72.23.27.89; 72.23.27.90 Fax: 0049-711-28.49.307 stuttgart@intertouring.de www.intertouring.de

TÂRGU MURE{ Str. C\l\ra[ilor, nr. 38 (vis-a-vis de banca BRD) Tel: 0265-30.61.26 Tel/Fax: 0265-30.61.25 RDS Tel: 0365-40.87.46 mures@eurolines.ro

Informa]ii [i rezerv\ri bilete de autocar: Tel: 021.316.77.82/83/84 Program: L-V 09-18. S 10-14 Call Center NON-STOP Tel: 0801.000.888


Focus 50

INFO CORPORATE

Misiunea Eurolines Exist\m pentru ca tu s\ te bucuri de mobilitate maxim\ [i de posibilitatea de a ajunge `n orice col] al lumii. Eurolines a `nsemnat `nc\ de la `nceput o aventur\, un risc asumat cu scopul de a construi [i apoi de a consolida o firm\ de transport care s\ se caracterizeze prin calitate maxim\ `n toate domeniile de activitate: curse de linie, curse ocazionale, servicii turistice [i rent a car. Ne m‚ndrim cu cea mai bun\ structur\ de distribu]ie pentru serviciile pe care le oferim 3942 de agen]ii `n toat\ ]ara [i un num\r considerabil de parteneri. Credem `n re]ea, interconexiune [i echip\. Dorim ca prin ac]iunile pe care le `ntreprindem s\ devenim prima op]iune pe care o alegi c‚nd vrei s\ c\l\tore[ti.

Clientul Eurolines Pentru c\ tu e[ti `n centrul preocup\rilor noastre, dorim s\-]i oferim cele mai variate [i bune produse proprii, precum [i cea mai complex\ ofert\ a partenerilor no[tri. Anticip\m dorin]ele tale, de aceea investim constant `n tehnologie [i profesionalism. Cre\m, dezvolt\m [i implement\m sisteme de rezerv\ri performante, sisteme de monitorizare a flotei, de gestionare a datelor, toate adaptate nevoilor de business specifice acestei industrii. Eforturile noastre sunt `ndreptate c\tre eficientizarea [i `mbun\t\]irea serviciilor, c\tre personalizarea ofertelor `n func]ie de tipologia fiec\rui client. Suntem recunoscu]i pentru faptul c\ putem satisface cele mai atipice [i complexe cereri de servicii turistice, datorit\ multitudinii de „instrumente“ pe care le avem la dispozi]ie: autocar, avion, turism, principalele sisteme de rezerv\ri on line existente `n pia]\ turistic\, rent a car [i taxi. Toate acestea ne pozi]ioneaz\ c\ singurul furnizor de servicii turistice complete din Rom‚nia!

Holdingul Eurolines Echipa Eurolines Ne desf\[ur\m activitatea `ntr-un domeniu caracterizat prin dinamism [i deschidere, de aceea angaja]ii Eurolines dezvolt\ permanent noi abilit\]i profesionale [i au posibilitatea de a interac]iona cu oameni din toate col]urile lumii.Lucr\m cu oameni loiali, pozitivi [i eficien]i, capabili s\ ia decizii vizionare.Pre]uim entuziasmul, discern\m‚ntul, creativitatea [i curajul de a `mpinge lucrurile `nainte.

Eurolines Rom‚nia [i-a `nceput activitatea `n 1995, iar din 1997 este membru al celei mai mari organiza]ii europene de transport rutier de persoane. ~n Rom‚nia, Eurolines este unul dintre cei mai importan]i transportatori interna]ionali de persoane, de]ine cea mai mare re]ea de agen]ii proprii de turism din Rom‚nia, a fondat prima societate de leasing destinat autocarelor [i unul dintre primele locuri pe pia]\ na]ional\ de rent a car.

Ai ajuns in Bucuresti? Suna la - 9465 sau 0745 65 Get free! Inchiriaza o masina oriunde ai calatori! 0722 39 7855 sau www.rentauto-romania.ro


Focus 52

SERVICII

Ce `]i ofer\ Eurolines? Eurolines vine `n `nt‚mpinarea ta cu urm\toarele facilit\]i:

Rezerv\ri on line Pe www.eurolines.ro po]i rezerva biletul de autocar on line, rapid, fie de acas\, de la munc\, de la un internet-cafe sau din orice loc `n care ai conexiune de Internet. Este foarte u[or [i comod! Pa[ii c\tre rezervare sunt simpli: alege punctul de plecare, destina]ia [i data c‚nd dore[ti s\ c\l\tore[ti. Sistemul `]i afi[eaz\ op]iunile pe care le ai, astfel `nc‚t s\ po]i alege cursa dorit\ [i data de `ntoarcere. Plata se poate face on line

prin card Visa sau MasterCard. Datele cardului t\u sunt procesate `ntr-un mediu securizat, f\r\ posibilitatea de a fi fraudate. Vei primi imediat pe e-mail o confirmare a rezerv\rii efectuate, iar ulterior `]i va fi transmis [i biletul. Ca alternativ\, po]i pl\ti `n oricare agen]ie Eurolines cu numerar, card de credit/debit sau ordin de plat\. Biletul `l po]i ridica pe loc sau po]i s\-l prime[ti la `mbarcarea `n autocar.

Servicii la bordul autocarului Este important s\ cuno[ti toate facilit\]ile oferite de autocarele noastre `n timpul c\l\toriei. ~ncepem cu unul dintre cele mai mari plusuri pe care ]i le putem oferi pe l‚ng\ raportul optim calitate-pre]: ∫ Limita de bagaje. Astfel, ai un mare avantaj `n privin]a cantit\]ii bagajelor acceptate gratuit la transport - 35 kg incluse `n pre]ul biletului. ∫ Serviciul de colet\rie. {tiai c\ po]i trimite colete c\tre rude/prieteni afla]i `n alt\ ]ar\? Pachetele sunt preluate de c\tre noi [i expediate cu primul autocar care pleac\ spre destina]ia dorit\. Leg\tura cea mai trainic\ este cea cu Germania, datorit\ agen]iilor noastre de acolo - re]eaua Intertouring - care depoziteaz\ coletele p‚n\ la ridicarea lor. ∫ ~mbarcatorul. La urcarea `n autocar vei fi `ndrumat [i sprijinit de un `mbarcator care te va ghida c\tre locul t\u [i te va ajuta cu plasarea bagajului `n cal\. ∫ Scaunele [i spa]iul necesar unei c\l\torii confortabile. ~n func]ie de tipul [i de marca autocarului, ai posibilitatea de a

regla sp\tarul scaunului [i [ezutul astfel `nc‚t s\ te sim]i confortabil. ∫ P\rerea ta conteaz\! Sub aceast\ sintagma g\se[ti la bordul autocarelor o condic\ de reclama]ii [i sugestii `n care ne po]i scrie opiniile tale. Pentru noi, este foarte important s\ [tim ce-]i dore[ti pentru a putea `mbun\t\]ii serviciile pe care ]i le oferim. ∫ Opririle. Pe parcursul c\l\toriei, autocarul va opri de mai multe ori pentru nevoi diverse. Te rug\m s\ respec]i timpul de escal\ stabilit de [ofer, deoarece este important s\ se respecte o planificare temporar\ strict\ [i s\ nu te `ndep\rtezi de autocar. ∫ Mijloacele de divertisment. Toate autocarele noastre sunt dotate cu mijloace audio [i video pentru a-]i face c\l\toria mai pl\cut\. {tim c\ ai preferin]e `n ceea ce prive[te muzica sau filmul difuzat, dar te rug\m s\ `n]elegi c\ trebuie s\ ]inem cont de marea majoritate a c\l\torilor [i s\ ne adapt\m dorin]ei generale. ∫ Achizi]ii. La bordul autocarelor ai posibilitatea de a achizi]iona cartele SIM prepaid pentru urm\torii operatori: Vodafone, Orange [i Cosmote.

Responsabilit\]ile [oferilor no[tri sunt urm\toarele: a. {oferii Eurolines trebuie s\ fie mereu `ntr-o form\ fizic\ [i mental\ adecvate profesiei practicate. b. Scaunul [oferului trebuie s\ fie pozi]ionat astfel `nc‚t s\ asigure un confort sporit, cu toate comenzile la `ndem‚n\. c. Centura de siguran]\ trebuie purtat\ at‚t de [ofer c‚t [i de co-pilot [i/sau ghidul `nso]itor. d. {oferul trebuie s\ respecte cerin]ele

legale privind orele de conducere [i de odihn\. e. Este interzis consumul de b\uturi alcoolice `nainte [i `n timpul condusului, precum [i administrarea de medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce. f. {oferul trebuie s\ fac\ opriri regulate pentru a cobor` din autocar [i a se dezmor]i.

g. ~nainte de plecarea `n curs\, [oferul trebuie s\ verifice dac\ fr‚nele, pneurile, lichidul de r\cire [i uleiul func]ioneaz\ normal. De asemenea, trebuie s\ se asigure c\ oglinzile retrovizoare [i geamurile permit o vizibilitate bun\. ~n final, trebuie s\ verifice echipamentele speciale, cum ar fi sting\torul de incendiu sau lan]urile de z\pad\ (dac\ este cazul) [i starea de cur\]enie a autocarului.

h. {oferii trebuie s\ se asigure c\: num\rul de pasageri este cel corect; ∫ pasagerii stau adecvat `n scaun [i au asupra lor documentele de c\l\torie necesare ∫ [tiu unde se afl\ echipamentul de urgen]\ [i ie[irile de siguran]\; ∫ bagajele sunt echilibrat dispuse `n cala autocarului, iar cele din interior nu risc\ s\ cad\ [i nu incomodeaz\ trecerea pe culoar. ∫


53

{TIRI

Eurolines dep\[e[te grani]ele Europei Turcia [i Siria sunt primele destina]ii extraeuropene ale companiei Eurolines Romania.

Bucure[ti

Sofia

T

e-ai obi[nuit cu solganul „Noi unim Europa“ de aproape 15 ani, dar iat\ c\ de anul acesta Eurolines este `n m\sur\ s\-]i ofere [i alte destina]ii care vor contrazice acest slogan. Dup\ deschiderea v‚nz\rilor pe linia de Turcia (`n parteneriat cu firma Gold Star) `n prim\var\, Eurolines Rom‚nia opereaz\ `mpreun\ cu Manor [i pe ruta BUCURE{TI - SOFIA - DAMASC. ~n Rom‚nia exist\ o comunitate puternic\ de sirieni [i aproximativ 200.000 de kurzi care pot ajunge, 10 000 de rom‚ni care vin regulat `n urm‚nd acest traseu, la destina]ie. De ]ar\. Plecarea se face doar din asemenea, `n Siria sunt stabili]i peste Bucure[ti, cu retur s‚mb\ta din

Istanbul Damasc. C\l\toria dureaz\ aproximativ 1 zi [i jum\tate. Pre]ul unei c\l\torii porne[te de la 70 Euro/persoan\ dus.

Damasc Pentru cei interesa]i s\ ajung\ mai departe, `n Bagdad, exist\ transferuri din or\ `n or\ din Damasc c\tre aceast\ destina]ie. Un alt avantaj notabil al acestei rute este faptul c\ se poate c\l\tori doar p‚n\ `n Sofia, at‚t la dus, c‚t [i la `ntors. ~n contextul acestui an dificil, rom‚nii se reorienteaz\ c\tre transportul rutier, unde o pondere important\ o de]ine cel cu autocarul. Potrivit Institului Na]ional de Statistic\, pentru primele 5 luni ale acestui an, mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii rom‚ni pentru plec\rile `n str\in\tate (79,8% din num\rul total de plec\ri).

EUROLINES România sfideaz\ criza [i deschide o nou\ agen]ie

~

n august Eurolines Rom‚nia a inaugurat o nou\ agen]ie de turism, situat\ `n cadrul Bucure[ti Mall Vitan, m\rind astfel num\rul de agen]ii din `ntreaga ]ar\. Similar tuturor agen]iilor din re]eaua Eurolines, clien]ii pot alege dintr-o gam\ larg\ de servicii din domeniul turismului, caz\ri, vacan]e interne [i interna]ionale, bilete de avion [i de autocar, asigur\ri de c\l\torie [i `nchirieri de autoturisme, microbuze sau autocare. ~n locul ideal pentru orice achizi]ii, Eurolines Rom‚nia adaug\ exact elementul lips\: oferta complet\ [i complex\ de servicii turistice, c\tre orice destina]ie `n lume.

„~ntr-un climat general `n care nep\sarea [i neimplicarea sunt atribute ad‚nc implementate, noi, cei de la Eurolines vrem s\ v\ demonstr\m c\ nou\ chiar ne pas\. Dup\ ce ani de zile am anun]at c\ „NOI UNIM EUROPA“ [i chiar am f\cut-o, dup\ ce v-am comunicat „CU NOI MERGI LA SIGUR“ [i chiar a[a a fost, ne-am propus acum s\ ne convingem to]i clien]ii c\ nou\ chiar NE PAS|. {i asta se refer\ nu numai la c\l\toriile cu autocarul pentru care Eurolines este cunoscut\ `n Rom‚nia de 15 ani, ci [i la zboruri, caz\ri ,vacan]e [i concedii, pentru c\ toate aceste produse turistice se g\sesc `n agen]iile noastre

din toat\ ]ara, dar sunt accesibile [i prin internet“ - spune Drago[ Anastasiu, Pre[edinte Eurolines Rom‚nia. Eurolines Rom‚nia alege s\ investeasc\ `n dezvoltarea businessului, `n timp ce `ntreaga industrie de profil continu\ activitatea precaut sau chiar o restr‚nge drastic. O astfel de decizie `ndr\znea]\ se bazeaz\ pe experien]a `ndelungat\ a companiei [i reprezint\ o asigurare transmis\ partenerilor s\i, ca [i `n perioade dificile din punct de vedere economic, Eurolines Rom‚nia `[i sprijin\ clien]ii, cre‚nd oferte adaptate nevoilor fiec\ruia dintre ei. „~ntr-un an de criz\

am pus accentul pe implicarea noastr\ `n a g\si cele mai bune [i sigure solu]ii pentru clien]ii no[tri. Prin deschiderea unei noi agen]ii, sfid‚nd climatul economic `n care ne afl\m, dorim s\ ar\t\m clien]ilor no[tri c\ solu]ia st\ `n continuarea unei existen]e normale, care nu se poate `nchipui f\r\ cump\r\turi de tot felul, vacan]\ [i relaxare, m\car o dat\ `ntr-un an de munc\ [i zbatere“ - mai spune Drago[ Anastasiu, Pre[edinte Eurolines Rom‚nia. Te invit\m s\ ne vizitezi `n noua agen]ie Eurolines Rom‚nia aflat\ `n Bucure[ti Mall, etajul 1, pasarela de trecere `ntre aripa veche [i cea nou\.


Focus 54

INTERVIU

Fiecare entitate economic\ resimte `ntr-un fel sau altul aceast\ perioad\ de recesiune. În aceste condi]ii, important este managementul [i strategia echipei [i cum se gestioneaz\ totul pentru dep\[irea crizei.

Interviu cu Alin {tef\nescu, Area Sales Manager pentru zona de est din cadrul companiei Eurolines

Criza financiar\ nu ocole[te turismul [i transportul de c\l\tori Cum resim]i]i perioada de criz\ economic\ din perspectiva cifrei de afaceri Eurolines? Estim\m c\ p‚n\ la sf‚r[itul anului vom `nregistra o sc\dere de aproximativ 20% la cifra de afaceri, fa]\ de anul 2008, din tot ce `nseamn\ cele trei segmente de baz\: transport cu autocarul, transport cu avionul, respectiv turism intern [i extern. Totu[i, de[i pia]a transportului interna]ional cu autocarul a `nregistrat sc\deri majore, de aproape 35%, compania noastr\ `nregistreaz\ o sc\dere de numai 20%, c‚[tig‚nd `n acela[i timp un segment de clientel\ de la concuren]\. Un aspect important `n aceast\ sc\dere este „migrarea“ clien]ilor de la autocar la avion [i mai ales c\tre companiile lowcost. Se adaug\ aici pre]urile mult mai mici dec‚t `n anii preceden]i, care au reprezentat un factor `n plus la sc\derea cifrei de afaceri. Acest lucru este sus]inut [i de faptul c\ sc\derea num\rul de clien]i a fost mai mare dec‚t sc\derea cifrei de afaceri. A fost extrem de dificil s\ anticip\m aceast\ perioad\ de recesiune [i tot ceea ce va `nsemna ulterior, `ns\ am ac]ionat [i ne-am adaptat rapid la situa]ie, diminu‚nd pierderile. ~mi aduc aminte de o glum\ pilduitoare - `n linii mari - cu acel lustra-

giu de pantofi din fa]a unei b\nci, care avea o afacere `nfloritoare, folosind o crem\ de pantofi de calitate [i o `ndem‚nare ce `i aducea noi clien]i. ~ntr-o zi, a fost `ntrebat de un client de ce nu se preg\te[te de criz\, pentru c\ ne va afecta pe to]i. Fiind pus pe g‚nduri, a `nceput s\ foloseasc\ o crem\ de calitate mai proast\, s\ lustruiasc\ mai pu]in, s\ socializeze mai pu]in cu clien]ii s\i pentru a economisi timp [i bani, f\c‚nd treab\ de m‚ntuial\. La final, `[i pierduse to]i clien]ii. Este departe de ceea ce neam propus [i de abordarea noastr\ `n condi]iile economice de ast\zi. Dar a profitului? Au existat campanii care s\ `ncurajeze [i s\ tenteze clien]ii vechi [i noi? Adic\ discount-uri, pachete etc.? Cu prec\dere anul acesta, reducerile pentru produsele [i serviciile turistice, pe c‚t de omniprezente au fost pe pia]a turistic\ pe at‚t de mult au jucat un rol important `n atragerea clientelei [i au influen]at profitul companiei. Pentru multe agen]ii de turism, discounturile au reprezentat cea mai facil\ [i rapid\ solu]ie de a atrage sau p\stra clientela, de[i nu `ntotdeauna este solu]ia optim\ sau eficient\. A fost evident, prin prisma

situa]iei actuale economice [i sociale, ca majoritatea clien]ilor, au investit mult mai mult efort pentru studiul de pia]\ (pe teren sau pe internet) al ofertelor turistice, c\ut‚ndu-le pe cele mai ieftine. Noi practic am continuat `n a oferi o plaj\ extrem de larg\ de servicii [i produse turistice, pentru orice buget, mic sau mare, `ns\ nu avem ca focus [i ca unealt\ de a atrage clien]ii noi, discountul `n sine. Au existat reduceri, `ns\, pentru noi este mult mai important procesul de consultan]\ al turistului, identificarea clar\ a nevoilor [i a[tept\rilor acestuia, g\sirea celor mai bune variante de oferte mulate exact pe ceea ce `[i dore[te clientul. Dac\ ar fi s\ invoc\m p\r]i teoretice ale procesului, noi nu ne ax\m pe „ce este produsul“ ci pe „ce face produsul“ pentru clientul nostru. {i mai presus de toate acestea, dorim s\ dovedim clien]ilor no[tri c\ „ne pas\“, ne pas\ de vacan]a lor. Cum facem asta ? Prin a le oferi cele mai bune solu]ii pentru vacan]a sau c\l\toria lor, prin a-i sf\tui [i a construi `mpreun\ vacan]a dorit\, prin a le cere feed-back despre cum s-au sim]it `n destina]ia aleas\, prin a le oferi suport permanent `n orice moment au nevoie. Revenind la

discounturi [i profit, desigur c\ exist\ un aspect antagonic `ntre cele dou\ `ns\ nu putem elimina niciunul din ecua]ie. Consider c\ am avut permanent un management [i o strategie adaptabile la tot ce se `nt‚mpl\ `n fiecare moment pe pia]\, coroborate cu obiectivele noastre comerciale. Am gestionat mult mai atent cheltuielile pentru a maximiza profitul f\r\ de care orice entitate economic\ nu poate exista. Strategia de eficientizare este de baz\ acum. Subliniez c\ am folosit cuv‚ntul „gestionat“ [i nu „t\iat“ deoarece `n asemenea momente este mult mai important (dar mai dificil) s\


55

INTERVIU

g\se[ti echilibrul `ntre c‚t vinzi - c‚t cheltui - c‚t c‚[tigi dec‚t s\ apelezi la o solu]ie simpl\ [i rapid\ de a diminua cheltuielile drastic, ca [i o m\sur\ pe termen scurt... [i at‚t. Ca un exemplu, recent am deschis o nou\ agen]ie `n Bucure[ti, `n Mall Vitan, dorind s\ ar\t\m clien]ilor no[tri c\ solu]ia este func]ionarea normal\ [i c\ nevoile fiec\ruia - ale clien]ilor de a se reface fizic [i psihic m\car o dat\ pe an, respectiv ale noastre de a ne dezvolta `n continuare [i a oferi clien]ilor un „hypermarket de vacan]e“ - nu dispar odat\ cu criza. De asemenea, pe partea de transport cu autocarul am deschis noi linii c\tre Bulgaria, Turcia [i Siria. O alt\ idee a fost s\ diversific\m produsele pe care clien]ii pot s\ le achizi]ioneze `n agen]ie, absolut complementare cu tot ceea ce `nseamn\ travel: h\r]i [i ghiduri turistice, cartele de telefon re`nc\rcabile, am diversificat `mpreun\ cu partenerul nostru tipurile de asigur\ri medicale pe care noi le recomand\m clien]ilor no[tri. Ne-am `nscris `n trendul de mas\ cu destina]ii pe litoralul bulg\resc, rom‚nesc, turcesc [i grecesc, at‚t pentru seururi de cel pu]in o s\pt\m‚n\ c‚t [i pentru turismul de week-end, `n conceptul de „`nscrieri timpurii“, `n circuitul

Ce proiecte pentru viitorul apropiat ave]i la Eurolines? Exist\ mai multe proiecte, unele `n derulare iar altele schi]ate [i care urmeaz\ s\ demareze. Dintre proiectele importante amintesc Travel Manager care reprezint\ un sistem informatic integrat de management al agen]iei de turism, ce permite desf\[urarea `n `ntregime a fluxului de v‚nzare [i de rezervare. Momentan, Travel Manager este implementat `n re]eaua de agen]ii Eurolines, practic reprezent‚nd o interfa]\ unic\ `ntre toate sistemele de rezerv\ri ale grupului Eurolines, inclusiv sistemele de rezerv\ri ale partenerilor tour-operatori, transportatori, companii de asigur\ri, companii aeriene etc. cu care colabor\m. Cu alte cuvinte, este un sistem de rezerv\ri care con]ine o palet\ extrem de larg\ de produse [i servicii proprii [i ale partenerilor, deja implementat [i func]ional cu succes la firme din Grupul Eurolines - Nova Travel [i achizi]ionat de una dintre firmele importante de turism din Ploie[ti - Bibi Touring. Pasul imediat urm\tor este implementarea `n scurt timp a acestui sistem `n alte agen]ii de turism sau re]ele de agen]ii de turism, cu care colabor\m [i care vor dori s\ beneficieze de avantajele enorme ale unui asemenea sistem de rezerv\ri integrat.

ticketelor de vacan]\, `n discount-uri acordate clien]ilor at‚t pe partea de turism c‚t [i de transport, `ns\ `n acela[i timp am promovat [i alte produse turistice cum ar fi Disneyland, Europa Park, city - break-uri `n ora[ele mari ale Europei (`mpreun\ cu un produs propriu foarte interesant [i anume Eurolines Pass - abonamentul Eurolines), circuite `n Rom‚nia, vacan]e exotice, Valentine’s Day,

Un alt proiect de anvergur\ este un sistem complex de fidelizare al clien]ilor no[tri, pornind `n primul r‚nd de la gama extrem de diversificat\ de produse [i servicii turistice de care poate beneficia un client [i funda]ia stabil\ pe care ne-o ofer\ Travel Manager. De asemenea, vom demara un proiect de interconectare cu o serie de unit\]i de cazare din Rom‚nia prin intermediul unui modul online prin care se vor gestiona `n real-time serviciile oferite de fiecare furnizor `n parte, vom inaugura noi destina]ii cu autocarul `n Europa [i vom `ncepe „construirea“ unei agen]ii de turism virtuale. Cel mai ambi]ios proiect al Grupului, `n acest moment este atragerea mai multor agen]ii de turism [i tour-operatori independen]i `ntr-o nou\ re]ea comercial\, al\turi de Eurolines, care reprezint\ deja cea mai mare re]ea de profil din Rom‚nia. Acest model prezent `n toate ]\rile vest-europene nu a fost `nc\ implementat `n ]ara noastr\ [i va reprezenta o premier\ absolut\ `n industria serviciilor de turism. ~nc\ un proiect demn de men]ionat `l constituie v‚nzarea on-line, prin intermediului noului site www.eurolines.ro, care va fi operabil `n luna octombrie a acestui an.

croaziere, ca s\ amintesc doar c‚teva. Per total, de[i am avut o sc\dere a cifrei de afaceri, am reu[it, prin eficientizare, s\ m\rim profitul pe primele [apte luni. V\ a[tepta]i la mut\ri importante `n pia]a operatorilor ca urmare a contract\rii econnomiei? Fuziuni, achizi]ii, de ce nu - falimente? Deja au avut loc „mut\ri“ `n pia]a touroperatorilor - unii au `ncetat s\ mai fie prezen]i pe pia]a rom‚neasc\. Dar nu numai tour-operatori ci [i transportatori aerieni care `[i reanalizeaz\ pozi]ia `n pia]\, transportatori rutieri care [i-au restr‚ns parcul auto [i frecven]ele de operare sau destina]iile atinse [i s-au reorientat `n paralel c\tre v‚nz\ri suplimentare de bilete de avion [i turism, re]ele de agen]ii care [i-au restr‚ns num\rul de birouri, firme de taxi care au fuzionat, agen]ii de turism care [i-au oprit activitatea. ~n perioada urm\toare, de c‚teva luni, aceste tipuri de mut\ri vor continua deoarece sezonul de var\ care aduce cu sine cel mai mare flux turistic este pe sf‚r[ite. V\ a[tepta]i la muta]ii privind comportamentul clien]ilor, schimb\ri `n ceea ce prive[te profilul acestora? Profilul clien]ilor a fost dintotdeauna unul dinamic, determinat `n primul r‚nd

de nevoile proprii, de cre[terea nivelului de trai, de oferta pie]ei, de conjunctura social\, de interesul pentru produse [i servicii de calitate. Perioada de recesiune i-a determinat s\ caute cele mai ieftine oferte, deci pre]ul, `n majoritatea cazurilor, a fost principalul criteriu de selec]ie. Spre deosebire de sejururi [i circuite, `n cazul transportului interna]ional, fie rutier sau aerian, criteriul pre]ului a fost dezarmant. Agen]iile de turism au acordat reduceri importante doar de frica pierderii clientului ajung‚nd la final s\ `nregistreze un profit extrem de mic, unele nemaiput‚nd s\ se sus]in\ pe mai departe `n activitatea de turism. Pe partea de sejururi, prin natura beneficiilor diferite fa]\ de o simpl\ c\l\torie, pre]ul a jucat doar un rol important [i nu decisiv de cele mai multe ori. Este evident c\ sunt schimb\ri bru[te determinate de factori exteriori. Clien]i vechi ai companiei, care `n fiecare an cump\rau cel pu]in dou\ sejururi `n destina]ii precum Seychelles, Bora Bora, Rep. Dominicana, etc. s-au „limitat“ `n acest an la Bulgaria, Turcia sau Grecia din cauza bugetului redus. Clien]ii au devenit mult mai grijulii pe ce cheltuie banii, sunt mult mai aten]i ce cump\r\ [i cum selecteaz\ ofertele. {i noi vom continua s\ fim la fel de aten]i [i grijulii cu ei.


c\l\tor 57

PONTURI / GLASUL INIMILOR / DIVERTISMENT / HOROSCOP

Mozaic

CURIOZIT|}I Despre lucrurile pe care nu le [tii [i merit\ s\ afli, despre lume, via]\ [i tot ce te `nconjoar\...

„BUNICA {TIE TOT“

UN B|RBAT {I O FEMEIE

este un vechi slogan valabil [i Consultantul nostru ast\zi. O idee c‚nd te alfi `n impas poate s\ te salveze de r\spunde `ntreb\rilor [i la pierderea inutil\ a timpului. problemelor „de suflet“.

DIVERTISMENT ∫ Band\ desenat\ ∫ Glume pe ro]i ∫ Sudoku

HOROSCOP


Mozaic . c\l\tor 58 PONTURI

Scap\ de pete cât ai clipi! „Bunica [tie tot...“ este un vechi slogan care a r\mas valabil [i ast\zi. O idee c‚nd te alfi `n impas poate s\ te salveze de la pierderea inutil\ a timpului.

Lucrurile albe, din bumbac 100%, care au prins o tent\ cenu[ie se cur\]\ u[or dac\ pune]i o coaj\ de l\m‚ie `ntr-un s\cule] de p‚nz\ [i o b\ga]i `n ma[ina de sp\lat.

Gulerele u[or `ng\lbenite pot reveni la albul ini]ial dac\ `nainte de sp\lare [terge]i ap\sat cu cret\ locul afectat, l\sa]i pu]in s\-[i fac\ efectul, apoi sp\la]i. Petele de rugin\ se pot scoate dac\ se scufund\ pata respectiv\ `n zeam\ de l‚m‚ie, u[or `nc\lzit\ `ntr-o lingur\.

Petele de cear\ le pute]i scoate cu un cub de ghea]\. Aplica]i ghea]a pe pat\, apoi tampona]i cu alcool medicinal, pentru a elimina gr\simile. O alt\ metod\ este `ncinge]i fierul de c\lcat, s\ pune]i o coal\ de h‚rtie peste pat\ [i apoi s\ trece]i fierul de c\lcat peste h‚rtie. Ceara se va impregna `n h‚rtie, iar rochia va r\m‚ne ca nou\.

Luciul care apare pe hainele de culoare `nchis\ - fuste [i pantaloni - se poate scoate prin frecare cu cafea neagr\ Petele vechi de vin ro[u c\ldu]\, apoi se [terge locul se trateaz\ cu ap\ oxigenat\ cu o c‚rp\ umezit\ cu ap\ proasp\t\, apoi cu amoniac. cald\. Se calc\ aplic‚nd o c‚rp\ umed\. Apoi se [terge cu un material absorbant uscat. Se folose[te doar pentru ]es\turile albe. Petele de ruj se pot scoate dac\ ave]i la `ndem‚n\ un prosop Petele de fructe [i legume curat, tifon [i alcool sanitar. le scoate]i u[or cu un detergent Pune]i sub zona p\tat\ o lichid de sp\lat vasele, aplicat parte a prosopului, picura]i pe pat\, apoi sp\la]i pata cu ap\ rece. pu]in alcool pe pat\, apoi Este remediul cel mai simplu pentru tampona]i. petele de m\r sau morcov. La fel de eficiet\ este zeama de l\m‚ie sau apa oxigenat\. Dup\ tamponarea locului p\tat cu una din ele, cl\ti]i bine cu ap\ rece.

Petele de machiaj (pudr\, fard de pleoape sau rimel) pot fi `ndep\rtate cu demachiant. Aplica]i demachiant `ntr-un loc ascuns pentru a vedea cum ac]ioneaz\ `n contact cu ]es\tura, apoi tampona]i [i suprafa]a p\tat\. ~n general, produsele neuleioase precum fardurile [i pudra se `nl\tur\ u[or cu s\pun, detergent sau [ampon.


PONTURI

59

Alia]ii no[tri la cur\]enie P

etele sunt adev\ra]i du[mani pentru hainele noastre. Din fericire, pentru marea majoritate a acestor probleme exist\ [i solu]ii la `ndemân\. S\ descoperi pete pe hainele proasp\t sp\late poate fi un co[mar, mai ales atunci c‚nd este vorba de gr\simi, `nc\p\]‚nate s\ r\m‚n\ `n ]es\tur\ pentru toat\ via]a. Primul impuls dup\ mai multe `ncerc\ri e[uate de a sc\pa de „meniul“ sup\r\tor de pe c\ma[a preferat\ este s\ o arunci pur [i simplu. ~nainte de a abondona lupta, nu ar fi r\u

s\ dai o fug\ prin supermarket-uri [i s\ inspectezi ce produse de cur\]at exist\. Aten]ie! Nu orice produs poat fi aplicat pe ]es\turi colorate, iar dac\ folosi]i metoda chimic\ citi]i cu aten]ie recomand\rile de pe etichet\. Pia]a este plin\ de produse de tot felul [i ave]i de unde alege. Poate [i un mic sfat din partea unui prieten apropiat ar putea s\ te `ndrume `ntr-un fel sau altul. ~n ultim\ instan]\ mai po]i apela la o cur\]\torie, unde oamenii cu asta se ocup\ [i [tiu perfect care este solu]ia.


Mozaic . .c\l\tor actualitate c\l\tor 6600

60

GLASUL INIMILOR

Un b\rbat [i o femeie Aceast\ pagin\ este dedicat\ tuturor celor `ncerca]i de suferin]ele dragostei. Consultantul nostru va r\spunde aici `ntreb\rilor [i problemelor voastre „de suflet“. A[tept\m scrisorile voastre pe adresa redac]iei info@media10.ro

El `nc\ mai sper\ unt Ion, locuiesc `n jude]ul Buz\u. Am luat via]a `n piept de la 19 ani, c‚nd m-am c\s\torit cu o fat\ din comuna mea. Toate au fost la `nceput bune [i frumoase. Via]a noastr\ era normal\, cu mici incidente peste care am trecut, eu fiind un om `n]eleg\tor. C‚nd primul nostru copil `mplinise abia un an [i jum\tate am plecat la lucru `ntr-un alt jude]. Nici nu trecuser\ dou\ luni [i tat\l meu m-a

„S

chemat urgent acas\. Am venit `ntrun suflet, dar ce s\ vezi? N-am mai g\sit nici nevasta, nici copilul. Am luat o fotografie de-a so]iei [i am alergat la poli]ie. Ani[oara a fost dat\ `n urm\rire general\ pe ]ar\, `ns\ a

fost descoperit\ dup\ o s\pt\m‚n\, la Buz\u. M-am suit `n primul tren, normal, [i am reu[it s\ aflu noul ei domiciliu. Am a[teptat pu]in `n fa]a blocului `n care o v\zusem intr‚nd. Apoi am sunat la u[\. ~n apartamentul

cu pricina, femeia c\reia `i d\ruisem toat\ dragostea tr\ia cu un alt b\rbat. Mi-am pierdut cump\tul, am scos cureaua de la pantaloni [i le-am f\cut la am‚ndoi o ìmoral\î de pomin\. Dup\ aceea mi-am recuperat copilul,


61

GLASUL INIMILOR

Pasager\ prin sta]iile nefericirii umele meu este Maria, tr\iesc la Timi[oara. M\ fr\m‚nt de la o vreme f\r\ `ncetare. Fiica mea Monica s-a angajat `n acela[i loc cu mine, pe tramvai, c\ci eu eram vatmani]\ [imi pl\cea mult meseria asta. Dar so]ul meu, care era foarte gelos, venea des la noi la serviciu, beat, m\ lovea [i m\ insulta, o dat\ a venit `narmat cu un cu]it. A trebuit s\ plec, s\-mi pierd urma, m-am mutat `n depoul de tramvaie, ca muncitoare. Apoi am divor]at. Am cunoscut un inginer, un b\rbat mai v‚rstnic dec‚t mine. Este un om bun, dar st\p‚nit de aceea[i patim\: c‚nd bea, devine cinic, arogant, grosolan. Spune vorbe grele despre starea noastr\, a mea [i a fetei mele, despre s\r\cia noastr\. Uneori ne acuz\ c\ nu-i d\m s\ m\n‚nce cum trebuie, `n timp ce noi ne `nfrupt\m, din banii lui, cu bun\t\]i. Dumnezeu mi-e martor, eu a[ fi `n stare s\ fac foamea zile `n [ir numai ca s\-i dau lui tot ce e mai bun, s\-l [tiu mul]umit. Fiul s\u vine din c‚nd `n c‚nd s\-l tapeze de bani. E de-o v‚rst\ cu Monica, dar nu [tie ce-i aceea munc\. St\ `n chirie la un unchi. Din cauza lui, rela]ia mea cu partenerul de via]\ se `nvenineaz\ pe zi ce trece. Iar de ziua ei, Monica n-a primit nici m\car o felicitare. E prima oar\ c‚nd se `nt‚mpl\ asta. Cum am spus, el este beat aproape mereu [i ne repro[eaz\ tot felul de lucruri. V\ re]in cu necazurile mele fiindc\ trebuie s\ m\ dest\inui cuiva. Nu m\ pot pl‚nge prietenilor. Ce s\ le spun? C\ lui `i este ru[ine cu mine, o muncitoare care m\tur\ [i spal\ tramvaie? M\ dor toate astea, a[ vrea s\ fie bine, `n]elegere [i armonie `n familia noastr\, nu scandaluri, b\t\i, ur\. V\ rog s\-mi r\spunde]i, `ncotro s-o apuc? S\ r\m‚n cu omul pe care-l iubesc, `n ciuda faptului c\, din ce `n ce mai des, ne face s\ suferim, pe mine [i pe feti]a mea? S\-l p\r\sesc [i s\ iau via]a de la cap\t, p\str‚ndo pe Monica drept ultimul meu

„N care fusese abandonat `ntr-un spital. Dar nevasta s-a `napoiat acas\, iar eu am iertat-o `nc\ o dat\. Se p\rea c\ dup\ aceast\ „r\t\cire“, lucrurile vor intra pe un f\ga[ normal. ~ns\ na fost s\ fie a[a. ~ntr-o zi, m-am pomenit cu soacr\-mea la serviciu, cu copilul `n bra]e! Mi-a spus c\ fiica ei e t‚n\r\, trebuie s\-[i tr\iasc\ via]a. Mi-a l\sat b\ie]elul [i a plecat. V\ da]i seama! Cu chiu, cu vai, familia s-a ref\cut din nou. Au mai venit pe lume doi copii. Greut\]ile s-au `nmul]it. P‚n\ urm\, Ani[oara a plecat definitiv de acas\, p\r\sindum\ cu cei mici. ~n 6 luni, ea a schimbat trei b\rba]i. Dar eu `nc\ mai sper. Poate c\ `n lumea asta plin\ de nenorociri s-o g\si [i pentru mine un suflet bl‚nd [i bun ca al meu, c\ci sunt un om cumsecade [i muncitor, dar s\rac. Dac\ o femeie dore[te s\ `nceap\ l‚ng\ mine o via]\ nou\, o a[tept cu drag s\ refacem ceea ce am pierdut“.

Nenorocul t\u, Ion, [i poate un dram de naivitate `n ce prive[te caracterele, ]i-au impus o alegere gre[it\ atunci, c‚nd, a[a cum ne scrii, „ai luat via]a `n piept“. Femeia pe care ai crezut-o jum\tatea ta nu a raspuns dorin]ei tale de a `ntemeia o familie. ~ns\ faptul c\, `n ciuda acestor necazuri, peste care treci mereu, tu fiind o fire pozitiv\, n-ai pierdut speran]a c\ `ntr-o bun\ zi lucrurile vor intra pe un f\ga[ normal, este minunat, chiar te va ajuta s\ `ndepline[ti ceea ce visezi. {i apoi, nu uita, copiii sunt o mare realizare a vie]ii tale.

sprijin, ca pe ultimul meu ajutor? Dar dac\ `ntr-o bun\ zi chiar [i propriul meu copil `mi va `ntoarce spatele? Via]a e foarte dur\...

Da, Maria, via]a e foarte dur\, de cele mai multe ori cu cei nevinova]i... Destinul t\u este unul impresionant, [i aparent descurajant, pentru c\ ai f\cut [i faci tot ce-]i st\ `n putin]\ ca s\ duce]i o via]\ decent\, tu [i fiica ta. Dar se pare c\ nu e de ajuns uneori, mai trebuie s\ [i g\se[ti omul

potrivit, al\turi de care s\ po]i construi ceva. Deocamdat\ tu [i Monica v\ ave]i una pe cealalt\ [i asta nu e pu]in. Va fi `ntotdeauna o baz\, un punct de plecare c\tre mai bine. ?i din c‚te ne-ai dest\inuit, mai ales c\ fiica ta `]i seam\n\, `n tenacitate [i demnitate, nici nu poate fi vorba c\ vreodat\ `]i va `ntoarce spatele. Cl\de[te-]i via]a a[a cum sim]i c\ e bine pentru voi dou\, Maria, f\r\ compromisuri pe care le vei regreta mereu...


Mozaic . c\l\tor 62

DIVERTISMENT

Aventura ingineriei de produs Drumul unui produs de la comanda f\cut\ de c\tre un client p‚n\ la ie[irea lui din produc]ie este foarte `ntortocheat [i greu de explicat. {i cum fiecare meserie are secretele ei, [i produsul `[i schimb\ fa]a dup\ cum `i „flutur\“ prin cap celui care `l analizeaz\.

1

5

Ce [i-a propus clientul c‚nd a comandat producerea unei sticle.

Cum a fost promovat de v‚nz\tor c\tre client.

2

6

Ce a `n]eles produc\torul din povestea clientului.

Aceasta a fost sursa de inspira]ie.

3

7

Cum a explicat inginerul execu]ia lucr\rii.

Etapele produc]iei...

4

Cum [i-a imaginat designerul produsul solicitat.

8

Ce `[i dorea de fapt clientul!

Glume pe ro]i - P\rinte, ieri noapte am f\cut sex cu [apte femei. - {i nu regre]i c\ ai p\c\tuit? - Nici vorb\, eu nu sunt credincios. - {i atunci de ce ai venit la mine? - P\i, trebuia s\ m\ laud [i eu cuiva, nu?

- Cum se scap\ de boala vacii nebune? - Prin divor]!

Se duce Ion la Maria [i o `ntreab\: - M\rie, facem sex? Maria: - Nu m\i, Ioane, c\ sunt fat\ mare [i fac sex numai dup\ ce m\ m\rit! La care Ion: - Uite num\rul meu, sun\-m\ dup\ ce te m\ri]i!

O blond\ mergea pe strad\ cu bluza descheiat\, l\s‚nd s\ i se vad\ un s‚n. Un poli]ist o opre[te [i o `ntreab\: - Doamn\, [ti]i c\ v\ pot da amend\ pentru expunere indecent\? - De ce, domnule poli]ist? `ntreb\ blonda. - Pentru ca ave]i bluza descheiat\ [i vi se vede s‚nul ... - O, Doamne! exclam\ blonda, miam uitat copilul `n autobuz!

Care este diferen]a dintre o femeie [i un b\rbat? Femeia are nevoie de un singur b\rbat care s\ `i `ndeplineasc\ toate dorin]ele. B\rbatul are nevoie de toate femeile s\ `i `ndeplineasc\ singura dorin]\.

Un t‚n\r se `ntoarce acas\ foarte trist, dup\ ce plecase s\ cear\ m‚na prietenei sale. V\z‚ndu-l a[a, tat\l s\u `l `ntreab\: - Ce s-a `nt‚mplat? Te-a refuzat? - Da ... Mi-a tras [i o palm\! - Cum a[a?! Nu i-ai spus cum team `nv\]at eu? „Draga mea, timpul se opre[te `n loc pentru mine c‚nd privesc `n ochii t\i!“ - Vai! Asta era! Am gre[it formula... I-am spus: „Ai o fa]\ de-mi st\ ceasul!“

Porcu[orul isteric st\tea `n livad\, ag\]at `ntr-un vi[in. La un moment dat vine paznicul [i-l `ntreab\: - Ce faci, porcu[orule, aici? - Hmmm! Ce `ntrebare! Nu vezi c\ m\n‚nc!?

- {i ce m\n‚nci? - Cire[e! - P\i, cum cire[e, c\ \sta e vi[in? - Mi-am adus de-acas\! Un arab cu o mitralier\ [i ceva grenade era alergat de un tanc israelian. Arabul se opre[te o clip\, trage cu o mitralier\ `n tanc, tancul nu p\]e[te nimic, arabul alearg\, tancul dupa el. Se mai opre[te o dat\ arabul, trage cartu[ele din mitralier\, tancul nimic, arabul arunc\ mitraliera, continu\ s\ alerge, tancul dup\ el. Se mai opre[te arabul, arunc\ o grenada, tancul nu are nimic, arabul alearg\, tancul dup\ el... Arabul arunc\ ultima grenad\ , tancul dup\ el. Arabul nu mai are muni]ie, se las\ `n genunchi [i a[teapt\. Tancul opre[te l‚ng\ arab, se deschide turela [i evreul `ntreab\: - Auzi, arabule, cumperi ni[te muni]ie?


63

Curiozit\]i ∫ ~n

]\rile islamice, perceperea de dob‚nd\ este interzis\ de lege. B\ncile au g\sit totu[i o form\ de c‚[tig: `n cazul unui credit ipotecar, `n loc s\ perceap\ dob‚nd\ pentru suma `mprumutat\, banca achita integral proprietatea ca [i cump\r\tor, apoi o revinde celui care a solicitat `mprumutul la un pre] mai mare. Un lucru bun este faptul c\ aici b\ncile nu percep penalit\]i de `nt‚rziere la plata ratelor.

Sudoku Completeaz\ c\su]ele cu cifre de la 1 la 9, f\r\ ca acestea s\ se repete pe aceea[i linie, r‚nd [i `n acela[i p\trat de nou\ c\su]e. G\se[ti rezolv\rile `n pag. 64

5

8

1

3

9

2

9

5

8

4

6

3

7 2

uman elimin\ apa prin rinichi (urin\), transpira]ie, pl‚ns, dar [i respira]ie. Astfel, aproximativ 1.5 litri de ap\ sunt elimina]i prin rinichi, 500 ml prin respira]ie iar restul prin transpira]ie. C‚nd pl‚ngem „pierdem“, `n medie, aproximativ 1 ml de lacrimi.

5 4

3

∫ Titlul

9

7

1

Ia[i este al doilea din Rom‚nia ca num\r de locuitori, dup\ Bucure[ti. ~n 1930, num\rul evreilor ie[eni reprezenta jum\tate din num\rul popula]iei de origine rom‚n\.

4

2 8

∫ Ora[ul

de „Cel mai b\tr‚n om din lume `n via]\“ este disputat `ntre Japonia [i America. Japonezul Tomoji Tanabe a ajuns la venerabila v‚rst\ de 113 ani, `mplini]i pe 18 septembrie 2008, adic\ este n\scut `n anul 1895. ~n paralel, doamna Gertrude Baines a `mplinit `n ianuarie 2009 venerabila v‚rst\ de 114 ani, ea fiind n\scut\ pe 6 aprilie 1894. Deocamdat\ doamna este cel mai b\tr‚n om din lume...

1

2

4

7

6

∫ Corpul

(Global Positioning System) este un sistem de naviga]ie care se bazeaz\ pe un sistem format dintr-o re]ea de 24 de sateli]i plasa]i pe orbita P\m‚ntului, la o altitudine de 20 km de Departamentul Ap\r\rii din Statele Unite. Sateli]ii GPS sunt alimenta]i de energia soarelui. Ei sunt echipa]i cu baterii care le permit s\-[i p\streze constant\ viteza, chiar [i `n cazul unei eclipse de soare. Mici rachete sunt pozi]ionate pe fiecare satelit, pentru a asigura traiectoria extrem de precis\ `n jurul P\m‚ntului.

8 7 3

∫ GPS

Kassem Ismael, mare vizir al Persiei `n secolul al X-lea, nu se desp\r]ea niciodat\ de c\r]ile sale. Cele 117.000 de volume erau c\rate de 400 de c\mile, dresate s\ mearg\ `n ordine alfabetic\.

2 2

1

6 1

4

5

3

4

6

3 7 9

1

9

7

2

5 8 2

6

∫ Abdul

9

3

5

1 3


Mozaic . c\l\tor 64 HOROSCOP

Horoscopul dragostei pentru El [i Ea Uneori ne-am dori ca for]e independente de noi s\ arunce zarurile [i s\ potriveasc\ lucrurile `n a[a fel `nc‚t s\ nu cunoa[tem dec‚t fericire. C‚t de tentant este s\ [tii m\car cu o secund\ `nainte ce `]i rezerv\ viitorul! Ascult\ ce `]i [optesc astrele!

Berbec EL: Dincolo de aparen]a lui zgomotoas\, dominant\ [i impun\toare, acest b\rbat are o sensibilitate aparte. Cine va reu[i s\ ating\ coarda sensibil\, `i va cuceri inima. EA: Femeia Berbec [tie `ntotdeauna s\-[i farmece admiratorii. Dornic\ s\ `mp\rt\[easc\ sentimentele de dragoste cu cineva, ea pierde mult timp `n fa]a oglinzii. Taur EL: B\rbatul Taur este un tip senzual, la care dorin]a sexual\ reprezint\ cea mai puternic\ latur\ a temperamentului s\u. EA: Femeia Taur este frumoas\, cu o senzualitate `nn\scut\ [i un sex-appeal pe care [i-l cultiv\ `nc\ din adolescen]\. Nu v\ l\sa]i p\c\li]i de conversa]ia nevinovat\! Gemeni EL: B\rbatul Gemeni iube[te petrecerile [i oamenii. Are o minte neobosit\, `i place s\ comunice, are sim]ul umorului [i ur\[te rutina. EA: Femeia Gemeni este, `n general, foarte gr\bit\. Dac\ nu faci parte din lista ei de priorit\]i, cu siguran]\ nu reu[e[ti s\-i atragi aten]ia. Rac EL: B\rbatul Rac este politicos [i galant, un fel de cavaler de mod\ veche. }ine foarte mult la siguran]\, la

familie [i la valorile tradi]ionale, dar este [i foarte pasional. EA: Femeia Rac mizeaz\ foarte tare pe presim]irile [i percep]iile ei. Pute]i g\si `n ea so]ia [i mama ideal\. Dac\ reu[i]i s\-i atragi aten]ia, pute]i deveni rapid favoritul nr.1. Leu EL: B\rbatul Leu iube[te cu stil [i f\r\ inhibi]ii [i are talentul de a `nv\lui povestea sa de dragoste `ntr-o aur\ de magie. EA: Femeia Leu este una dintre cele mai fascinante fiin]e! Ea va juca `ntotdeauna cu succes rolul marilor iubiri, de la ipostaza de mam\ devotat\ p‚n\ la aceea de amant\ ideal\. Fecioar\ EL: Timid [i modest, b\rbatul Fecioar\ este mai mult analitic dec‚t sentimental, mai mult intelectual dec‚t romantic, motiv pentru care mul]i r\m‚n celibatari. EA: Nu v\ lua]i dup\ criticile ei permanente sau dup\ frica de orice...! Pute]i descoperi o frumuse]e interioar\ deosebit\, prins\ `ntr-o d\ruire total\. Balan]\ EL: B\rbatul Balan]\ iube[te femeile frumoase, foarte feminine, un pic misterioase, un pic inaccesibile... Fidelitatea nu este punctul lui forte, fiind vulnerabil `n fa]a sexului frumos. EA: Pentru femeia Balan]\, farmecele exist\ `nc\ din clipa na[terii, pe ea o preocup\ nu accentuarea unei calit\]i, ci cum s\ [i le pun\ `n valoare pe toate.

Scorpion EL: B\rbatul Scorpion dispune de o profund\ sensibilitate [i de un „feeling“ ie[it din comun, iar latura emo]ional\ `l afecteaz\ cu u[urin]\. EA: Femeia Scorpion este purt\toarea uneia dintre cele mai importante energii ale fiin]ei umane: energia sexual\. Este puternic\, direct\, f\r\ prejudec\]i, dar adeseori [i f\r\ curaj. Este f\cut\ s\ fie iubit\ [i respectat\. S\get\tor EL: B\rbatul S\get\tor este aventurierul clasic, optimist [i plin de via]\, spontan, simpatic [i dornic de libertate, care simte permanent nevoia s\ lupte pentru un scop nobil. EA: Nu ambi]ii, ci vise - re]ine]i asta, fiindc\ este o diferen]\ fundamental\ `ntre cele dou\. Femeia S\get\tor este cald\, entuziast\, vorb\rea]\, rapid\ `n execu]ie [i foarte generoas\. Pentru a o cuceri trebuie s\-i `mp\rt\[i]i pasiunile. Capricorn EL: B\rbatul Capricorn are certe calit\]i paterne. ~[i va sprijini [i `[i va proteja aleasa, va fi pentru ea un adev\rat izvor de

`n]elepciune [i de ajutor. EA: Femeia Capricorn nu se dezv\luie de la prima vedere. Un b\rbat cunosc\tor al psihologiei feminine va [ti s\ provoace feminitatea ascuns\, naturale]ea [i spontaneitatea ei. V\rs\tor EL: B\rbatul V\rs\tor poart\ cu sine o `ntreag\ lume de paradoxuri [i de contradic]ii. Cea mai bun\ solu]ie pentru el este c\s\toria din prietenie [i complicitate, cu o femeie inteligent\ [i simpatic\, la fel de independent\ ca [i el. EA: Imprevizibil\, original\, dezinhibat\, inteligent\, plin\ de idei [i gata s\ inventeze orice. Iube[te sincer [i nu se eschiveaz\ niciodat\. Pe[ti EL: Cel mai des\v‚r[it amant al zodiacului, `[i intuie[te perfect partenera, are o senzualitate contagioas\ [i o for]\ magic\ asupra lucrurilor. EA: Este femeia tuturor romantismelor [i a tuturor pove[tilor de dragoste ale lumii. Pare s\ opun\ rezisten]\ unui cuceritor venit dintr-o direc]ie nea[teptat\, dar, `n realitate `i este fric\ doar de ceea ce nu cunoa[te. Sursa: eAstrolog.ro

Rezolv\rile problemelor de Sudoku din pag. 63 9

7

5

1

2

3

8

4

6

9

4

8

3

6

7

5

2

1

1

3

6

4

8

5

2

7

9

6

7

1

5

2

4

9

3

8

4

8

2

6

7

9

3

1

5

5

3

2

9

8

1

4

7

6

5

1

8

7

6

4

9

2

3

4

2

6

8

3

5

1

9

7

7

4

9

3

5

2

1

6

8

8

1

9

4

7

2

6

5

3

2

6

3

9

1

8

7

5

4

3

5

7

1

9

6

8

4

2

8

9

1

2

4

6

5

3

7

1

8

5

7

4

3

2

6

9

6

5

7

8

3

1

4

9

2

2

9

3

6

5

8

7

1

4

3

2

4

5

9

7

6

8

1

7

6

4

2

1

9

3

8

5


Calator Eurolines, nr. 3