Revista Mea

Revista mea ,,Împărăţia Cărţilor’’ .........................

CUPRINS: 1.Invitaţie la proiect 2.Articolul de fond 3.Pagină utilitară 4.Tinere talente.Poezia 5.Tinere talente.Proza 6.Personajul meu preferat 7.Noutăţi

Invitaţie la proiect 1.Ai încercat vreodată să scrii o poezie?

NU ÎNSĂ NOI VOM ÎNCERCA SĂ SCRIM O POEZIE. 2.Cât de des citeşti?NOI DE OBICEI CITIM ÎN TIMPUL LIBER CEL MAI DES ÎN WEEKEND. 3.Dacă ai cunoaşte o celebritate,care ar fi aceea?NOI DE EXEMPLU AM VREA SĂ ÎL ÎNTÂLNIM PE ,,GRIGORE VIERU’’ FIND PURTATORUL DE NUME AL LICEULUI IN CARE ÎNVĂŢĂM.

4.Ai vrea sa scrii ,,Amintirile din copilarie’’ca Ion Creanga ?

DA AM DORI FOARTE MULT SĂ INCERCAM SA SCRIM ,,AMINTIRI DIN COPILĂRIE’’ NI-SE PARE FOARTE INTERESANTĂ.

5.Ai dorit vreodată să semeni cu un personaj îndrăgit?

NOI DE EXEMPLU NU NE-AM DORIT SĂ SEMĂNĂM CU NICI UN PERSONAJ DEOARECE NOI SUNTEM PERSONAJELE PROPRI. 6.Vrei să înveţi să scrii un articol dintr-o revistă? DA NOI AM VREA SĂ ÎNVĂŢĂM SĂ SCRIM UN ARTICOL ÎNTR-O REVISTĂ,PARE FOARTE INTERESANT ŞI CHIAR PALPITANT.

7.Vrei să înveţi a-ţi argumenta eficient ideile?

NOUĂ NI-SE PARE CĂ ESTE FOARTE IMPORTANT SĂ CUNOŞTI A-ŢI ARGUMENTA EFICIENT IDEILE ŞI ESTE UN LUCRU CARE TREBUIE SA IL CUNOAŞTEM.

8.Vrei să înveţi a face multe lucruri utile?

NOI CU TOŢI AM VREA SĂ FACEM MAI MULTE LUCRURI ESTE ŞI CEVA NORMAL.

Articolul de fond Pentru noi cartea este cel mai important lucru de pe acest pământ,deoarece ea niciodată nu ne va putea trada si cu ajutorul ei vom ajunge cineva în lume.

Pe pământ sunt foarte multe cărţi de la cele mai mici pâna la cele mai mari,noi cel mai des citim c ăr ţi de literatura,cu poveşti,enciclopedii şi multe altele.Noi cel mai des apelăm la cărţile de literatură şi manualele şcolare.Din cărţi aflăm foarte multe lucruri noi şi interesante, informaţii importante şi cunoştinţe noi.Cel mai des citim în afară orelor de curs romane poliţiste,psihologice şi uneori chiar şi poveşti.

Dacă nu ar exista cărţi oamenii nu vor mai avea studii superioare nu vor mai fi atâtea meserii şi omenirea va scădea si nu vor mai avea viitor.Rostul cărţilor în umanitate este de a informa,de a socializa cu personajele imajinare.Într-un înţeles cartea este foarte preţioasă şi importantă pentru evoluţia omenească.

Pagina utilitara

Cartea este liniştea sufletească a fiecărui om........

Cei mai îndrăgiţi poeţi: Mihai Eminescu Grigore Vieru Vasile Alexandri Tudor Arghezi Gheorghe Asachi

Tinere talente .Poezie

Cartea-i cea mai bună, Pe pământ, dar şi pe lună.

Dacă cartea o iubeşti Multe poţi să-nfăptuieşti .

Eşti ca vioara, singura ce cântă Iubirea toată pe un fir de păr, Şi paginile tale , adevăr, S-au tipărit cu litera cea sfântă. Şcoala ne învaţă Să fim buni în viaţă.

Cuminţi şi silitori De parinţi ascultători .

Tinere talente .Proza

,,Împărăţia florilor’’ Într-o noapte, visul m-a purtat departe, într-o lume fantastică.Se făcea că mergeam pe drumurile unei împărăţii unde se aflau întinse câmpii,dealuri,păduri,pline de flori. Aici mă simţeam într-o mare de culori şi miresme îmbătătoare.

Mi-am pus în gând să cutreier această împaraţie plină de farmec,pâna nu se întunecă. Îmi curgeau în cale cascade de flori:liliacul,dediţei,toporaşi,care zglobii, care sfioase,care dormind încă,dar toate dornice de lumină şi de aer curat,ca nişte copii.Am pornit mai departe calcând uşor ca să nu strivesc cumva aceste minuni multicolore.Pilcuri de ghiocei îmi zâmbeau îmbracaţi în frumoase straie de sărbătoare şi parfumul lor purificator mă îmbăta uşor. M-a impresionat modestia florilor,,nu-mă-uita",care stralucea,indiferent daca era observată de cineva sau nu.

Flori peste flori şi zâmbete ademânatoare.

Totul era fascinant,încât îmi simţeam sufletul săltând de bucurie.Dar un clopoţel suna aproape de mine.Am crezut că este ghiocelul, dar m-am înşelat.Era deşteptătorul,care mă anunţa că e timpul să merg la şcoală.

Personajul meu preferat

În acest fragment de basm este vorba despre o fată bună şi harnică,fiica unui moşneag, însurat cu o babă,care avea, la rândul ei,o fată.Duminică dimineaţa,baba şi fata ei pleacă la biserică şi o lasă pe fata moşneagului acasă cu poruncă să le pregătească mâncarea.Cu ajutorul unor nuci fermecaţi din grădina casei, fata moşneagului se transformă în crăiasă şi se duce, în trăsură împărătească, la biserică.Acolo este remarcată de fiul împăratului care se îndrăgosteşte de ea. Fata însă nu stă prea mult la biserică, ia anafură şi, fără a fi recunoscută de cineva,se întoarce repede acasă pentru a face de mâncare. Mai târziu,fata babei vine să-i povestească întâmplarea.Fata moşneagului este personajul principal din acest fragment.Pentru a-i contura portretul autorul foloseşte atât caracterizarea directă,cât şi caracterizarea indirectă.Caracterizarea directă este făcută de către autor şi de către alte personaje din text. Astfel, autorul ne spune direct că fata moşului era„urgisită şi necăjită”, apoi,când se transformă în crăiasă, că era „gătită aşa de mândru”.În alt pasaj, autorul vorbeşte despre „crăiasa cea frumoasă”.Personajul colectiv „lumea”(din biserică) apreciază că fata moşului este „crăiasă, nu de pe ici-de pe colea,ci crăiasa cea mai aleasă dintre crăiese”.Un alt personaj, fata babei, consideră că „mândră-i crăiasa ce-a venit azi la sfânta slujbă”. Caracterizarea indirectă se realizează printro singură modalitate:prezentarea faptelor personajului. Din felul cum se comportă în biserică,reiese că fata moşului este cuminte şi credincioasă.Deşi apariţia ei provoacă senzaţie, ea nu îşi pierde capul, ci stă în biserică doar pentru a lua anafură, apoi pleacă repede acasă.Tot din faptele ei,rezultă că este harnică şi bună gospodină,deoarece reuşeşte să pregătească mâncarea aşa cum i s-a cerut: „nici prea rece şi nici prea fierbinte”.

Noutăţi Bogdan Petriceicu HASDEU (1838-1907) poet, prozator, dramaturg,istoric, filolog, folclorist Nascut in comuna

Cristinesti, judetul Hotin (Basarabia); Hasdeu isi desfasoara studiile liceale la Chisinau, iar cele universitare la Harkov. Pregatirea intelectuala si-o desavarseste insa ca autodidact. In februarie 1857 se stabileste la Iasi, unde se afirma, in scurta vreme, ca gazetar, editand ziarul unionist Romania (1858, 1859), apoi Foita de istorie si literatura (1860). Cu un rasunet mai larg in epoca este revista Din Moldova (ulterior Lumina), in care se face cunoscut ca teoretician literar si ca prozator, cu nuvela Duduca Mamuca, pentru care a fost adus in fata justitiei. Custode al Bibliotecii Nationale din Iasi pledeaza, in 1859, pentru organizarea acesteia la nivel european si pentru infiintarea Universitatii iesene.

Este profesor de istorie, statistica si geografie la „Scoala reala” din Iasi. Gratie sprijinului lui Alexandru I. Cuza, pleaca la Bucuresti (1863), unde continua activitatea enciclopedica inceputa la Iasi.

Fondeaza revistele satirice Aghiuta (1863-64) si Satyrul (1866). Ca dramaturg, obtine un rasunator succes cu drama romantica Razvan Voda (1867), devenita apoi Razvan si Vidra, dupa ce publicase,in ziarul Buciumul, romanul istoric Ursita (1864), neterminat, si monografia istorica Ion Voda cel Cumplit (1865).

Cele mai mici cărţi din România sunt în colecția marelui colecționar Grumăzescu,în Iaşi .Vă povesteam acum ceva timp de ele și că cea mai mică dintre cărțile aflate pe tărâmurile mioritice este un volum cu Luceafărul ; acest volum în miniatură are dimensiunile de 3×3 milimetri.