Ziarul Primariei Racari nr 44

Page 1

An IV, nr. 44, 2012, 16 pagini

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

www.primariaracari.ro

PAGINA CET|}EANULUI Hot\rârile Consiliului local R\cari adoptate ^n [edin]a din 10.08.2012

Nu mor caii când vor câinii! De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui t\u [i nu te ui]i cu bagare de seam\ la bârna din ochiul t\u? (Mat.7:3) Turbulen]ele de pe scena politic\ din ultima perioad\ au determinat ma[in\ria propagandistic\ a sociali[tilor s\ intre în regim “turbo”. Zvonuri, care mai de care mai ciudate, traversau localitatea de la un col] la altu', alimentate de r\m\[i]ele bol[evismului care înc\ mai d\inuie printre noi. La câte mi s-au întâmplat în ultima vreme, orice zvon ap\rut la adresa mea nu face decât s\ m\ distreze. De la probleme cu legea, la cele de s\n\tate [i, nu în ultimul rând, cele familiale. În fiecare zi mai aflam câte ceva despre mine [i m\ cruceam. Pân\ unde pot merge urma[ii lui Ana Pauker, Suzana Gâdea, Elena Ceau[escu. Nu cred c\ au limite. Într-o zi po]i fi arestat, divor]at, internat, demis. Nu au

INFORMA}II UTILE

limite. La câte s-au întâmplat [i la nivel na]ional, în trei zile, nu cred c\ este cazul s\ ne mir\m c\ la nivelul urbei noastre ni[te c\]elu[i nostalgici dup\ vremurile apuse, produc atât gunoi (de grajd) c\ nici ei nu-l pot rumega. Dar au timp patru ani s\ “prelucreze” tone de dejec]ii; p\i, altceva [tiu s\ fac\?! M\ îndoiesc c\ în afar\ de “t\iat frunza la câini”, ademenit popula]ia cu dou\ pâini (ieftine), folosire a vidanjei, dar nu în scopul pentru care a fost fabricat\, urlatul într-o goarn\ cu bateriile desc\rcate, deformarea realit\]ii,“copy paste-ul” ofertelor electorale, mai [tiu s\ fac\ ceva. Cred c\ mi-a sc\pat ceva. Amenin]\rile la tot pasul: vezi, c\ n-ai [tampila pe timbrul

ACTUALITATE Ce a mai f\cut primaru’...? Pag. 12

autoriza]iei [i “\[tia” te pot închide; ai freza prea într-o parte; dac\ nu ai [tampila “votat” la referendum, pe buletin, nu prime[ti pensia; m\ duc la Tu]uianu s\ te reclam c\ n-ai cadru la biciclet\; [i ce dac\ ai, eu tot te reclam! Din fericire, pentru cei 70% din popula]ia ora[ului care mi-au fost al\turi la ultimele alegeri, lucrurile nu stau chiar a[a; oricum, le mul]umesc pentru mesajele de sprijin [i încurajare, regret c\ le-am dat emo]ii (involuntar) [i-i asigur c\ sunt mai s\n\tos ca niciodat\, mai fericit ca anul trecut [i mai liber ca oricând. (urmare ^n pagina 2)

DE INTERES CET|}ENESC Cea mai frumoas\ gospod\rie ^n luna iulie! Pag. 13

EVENIMENT Adopt\ un km, la o nou\ edi]ie

IMAGINI CARE NE DOR Atitudinea celui indiferent, un semnal de alarm\! Pag. 12

S\raca, ]\ri[oara mea! Referendum 29 iulie 2012

Pag. 14

Pag. 3

Pag. 11


2

De interes cet\]enesc

nr. 44, 2012

Nu mor caii când vor câinii! (urmare din pagina 1)

Sunt convins c\ pe buzele multora st\ întrebarea: ce probleme cu legea are primarul, c\ nu iese fum pân\ nu faci focul? Celor care m-au întrebat, le-am r\spuns [i sper c\ i-am l\murit. M\ simt obligat fa]\ de ceilal]i c\rora nu am avut ocazia s\ le vorbesc, s\ fac unele preciz\ri. Nu cred c\ este un secret pentru nimeni c\ familia mea se ocup\ cu agricultura, cu produc]ia de cereale, un domeniu de care sunt mândru. Activitatea aceasta se face sub forma unei "asocia]ii familiale", c\ doar este o afacere de familie, în urma c\reia rezult\ anual mii de tone de cereale [i plante tehnice, activitate început\ în anul 2000. Când am devenit primar, în 2008, am solicitat celor de la Registrul Comer]ului s\ m\ îndrume ce e de f\cut, ca din postura de primar s\ nu existe probleme cu legea. Cu mult\ u[urin]\ ne-a fost recomandat c\ e bine s\ r\mân în asocia]ia familial\ cu doar 1%, care în opinia lor este nesemnificativ, mai ales c\ activitatea asocia]iei nu se intersecteaz\ cu cea a prim\riei. Numai c\, acel 1% confer\ calitatea de comerciant, persoana fizic\, ce este incompatibil\ cu cea de primar. Adic\, tradus, dac\ e[ti primar nu trebuie s\ faci agricultur\, ca [i cum ai vinde cereale la prim\rie. O abera]ie! Dar asta-i legea. {i unde-i lege, nu-i tocmeal\. Foarte grijulii din fire, adversarii politici care nu [tiu s\ fac\ altceva decât ceea ce am spus mai sus, s-au ocupat [i de acest aspect [i m-au plimbat prin tribunale, neuitând, bineîn]eles, "s\ bat\ toba" în privin]a asta. Numai c\, a[a cum au fost înv\]a]i la "Stefan Gheorghiu" ([coala aceea de partid, unde erau înv\]a]i s\ mint\ cu neru[inare, dup\ absolvirea c\reia se d\deau economi[ti, dar ei nu [tiu s\ calculeze TVA-ul) au deformat, în fel [i chip, realitatea, ajungându-se, în final, la zvonul cu demiterea primarului [i interdic]ia de a mai candida. La fiecare termen, aveau un reprezentant în sal\ [i pân\ acas\ f\ceau din ]ân]ar, arm\sar. Procesul s-a încheiat, dar [i mandatul la care se f\cea referire c\ a[ fi fost incompatibil. A[a c\, demersul f\cut de gorni]ele din zon\, a r\mas f\r\ obiect. Dar ei nu au în]eles asta [i pe lâng\ tob\ folosesc [i goarna [i tot mai sper\... c\ doar speran]a moare ultima! C\-n rest... celelalte au murit demult. Continu\ s\ bat\ [i s\ sune pe la multe por]i înalte, dar f\r\ rezultat. Colegii lor de partid "mai citi]i", au în]eles c\ zgomotul este inutil, dar "ce s\ te faci cu nebunii, o ]in pe-a lor." Sufla]i b\ie]i, sufla]i! Pân\ v\ las\ pl\mânii. Sau pân\ v\ spun eu, STOP (n-o se se întâmple). A[a vor în]elege [i cet\]enii din R\cari, care mai aveau dubii (pu]ini la num\r, din fericire), cu cine au de-a face. A[a c\, discut\m discu]ii! Sterile [i inutile. Dragii mei aleg\tori, v\ asigur c\ nu-mi este ru[ine de activitatea mea de fermier, ba chiar m\ mândresc cu ea. Nu stau cu mâna întins\ la nimeni [i încerc s\ asigur familiei mele traiul decent [i independen]\ financiar\, din aceast\ activitate. Recomand maidanezilor s\ se uite în ograda lor, la cei care stau cu mâna întins\ la stat, fie el ajutor social sau contracte b\noase. Cred c\ exist\ o mare diferen]\ care se vede cu ochiul liber, de c\tre cei care nu au miopie accentuat\. Mai bine [i-ar canaliza eforturile pentru deblocarea proiectelor oprite, la nivelul ora[ului, din ordinul mai marilor conduc\tori. Dar poate aici suntem prea preten]io[i. Fac [i ei ce pot. Atâta pot, atâta fac. Dar v\ asigur c\ "nu mor caii, când vor câinii!" Mai ales cei de ras\ [i mai ales, când vor ni[te maidanezi. De câteva zile, pe marile [i micile ecrane, ruleaz\ filmul "Marinaru' s-a întors, a [asea oar\!" Criticii de film ar putea spune multe: ne-a trecut glon]ul pe la ureche, minoritatea inteligent\ a salvat ]ara de la dezastru [i multe altele.

Chiar [i Andrei Ple[u, care, în ultima vreme, a avut p\reri diferite de ale "Marinarului", a preferat s\ nu mearg\ la "avanpremier\", neputând da girul unor gâ[te, în detrimentul unui berbec. Sau, mai nou, citind "Dilema veche" am sesizat c\-l vede pe marinar un om de anvergur\ cosmic\. Având mare grij\ s\ specific sursa [i chiar s\ pun ghilimelele de rigoare, de teama unei noi acuza]ii (acum de plagiat, c\ tot se poart\), îmi voi permite s\ redau câteva rânduri ale unui fost consilier preziden]ial, aflat în acea minoritate inteligent\. “Note, [tiri, zile Sibiu, într-o zi de august din 2012 Am spus [i am scris, de mai multe ori, c\ Traian B\sescu e departe de a fi pre[edintele ideal. C\ e un campion al inadecv\rii, un n\r\vit al obiceiului de a-[i pune toat\ lumea-n cap, un amestec de sentimentalism [i agresivitate, o natur\ frust\, mereu în pericol de a face gesturi [i declara]ii nepotrivite. De la o vreme, constat, nu f\r\ o anumit\ perplexitate, c\ nu l-am citit cum trebuie. Adversarii s\i politici au reu[it s\ m\ conving\ c\, dincolo de defectele lui, omul e de o anvergur\ aproape cosmic\. E, asemenea personajului din faimoasa poezie a lui Victor Vlad Delamarina, "\l mai tare om din lume". Dintr-un garaj pr\p\dit, f\r\ telefon operativ, evacuat de la Cotroceni de guvern, parlament [i o bun\ parte din popor, Traian B\sescu pune zilnic în mi[care ]ara [i, am putea pentru ca s\ spunem, mapamondul. Uniunea European\ e o mic\ sect\ de fraieri, care reac]ioneaz\ prompt la manevrele lui destabilizatoare. (Ale lui [i, fire[te, ale "clicii" de p^r^cio[i tr\d\tori, manevra]i, tot de el, ca ni[te gugu[tiuci decerebra]i). B\sescu are o putere trans-institu]ional\. Îl slujesc, tremurând, dl Barroso, dna Reding, Angela Merkel, Curtea de la Vene]ia (de Curtea Constitu]ional\ a României nu mai vorbim), Statele Unite, o sumedenie de mini[tri [i ambasadori occidentali [i mai toate publica]iile de prestigiu ale lumii: Der Spiegel, Frankfurter Allgemeine Zeitung, The Economist etc. To]i [i-au f\cut un program de via]\ din sus]inerea lui Traian B\sescu [i urm\resc, cu sufletul la gur\, peripe]iile referendumului dâmbovi]ean, lucrând, în ascuns, pentru invalidarea lui. Dar chiar [i unii mini[tri ai guvernului inamic ([i nu oricare, ci tocmai cei de la Administra]ie [i Interne) sunt agen]i sub acoperire ai pre[edintelui suspendat. Individul e de nest\vilit. Serviciile secrete sunt la picioarele lui. Plagiatul primului ministru e o f\c\tur\ a machiaverl^curilor sale politice. A reu[it, prin malversa]iuni subtile, s\ doboare moneda na]ional\, s\ goneasc\ investitorii str\ini, s\ blocheze activitatea guvernului. R\m^ne de v\zut dac\ nu cumva a pus la cale [i seceta. Nu se mai poate face nimic pentru scoaterea lui din joc. Singura speran]\ r\m^ne colonelul Dogaru, care promite s\ îl detroneze printr-un bine organizat haos popular. P^n\ atunci, abia dac\ mai putem îng\ima mici obr\znicii: îi spunem, cu o ironie zdrobitoare, "simplul cet\]ean din garaj" sau "cet\]eanul în tricou albastru". Dl Ponta e, dup\ spusele pre[edintelui interimar, "intimidat", iar pre[edintele interimar e atât de tulburat încât [i-a uitat engleza. Se zvone[te c\, în viitorul apropiat, Traian B\sescu ar putea câ[tiga [i alegerile din America. Încet-încet, încep s\ fiu mândru de a fi contemporan cu o asemenea stihie dezl\n]uit\. Sibiu, în alt\ zi de august a aceluia[i an Cum bine se [tie, sunt, orice-a[ face, un "intelectual al lui B\sescu". Pân\ s\ ajung\ el pre[edinte, [i eu, [i Liiceanu, [i Patapievici, [i C\rt\rescu [i al]i câ]iva din aceea[i categorie eram ni[te neica-nimeni. El ne-a inventat, ne-a f\cut oameni, ne-a pus pe pia]\. Lunar, trecem pe la casieria preziden]ial\ [i încas\m mari sume de bani, pe care le bine-merit\m prin publicarea unor ample poeme omagiale. Opiniile noastre nu sunt ale noastre. Sunt ale lui. Am tr\it în mizerie [i anonimat pân\ prin 2005, când ne-a ajutat Dumnezeu [i

am devenit, peste noapte, "b\si[ti". A[a stând lucrurile, vom disp\rea din cultura autohton\ odat\ cu el. P^n\ atunci îns\, înot\m, euforici, în privilegii. Cel pu]in a[a se spune. Nu e limpede despre ce privilegii e vorba. Nici editura Humanitas, nici Colegiul "Noua Europ\", nici revista Dilema veche nu sunt cadouri preziden]iale [i nu consum\ bani publici. Iar Patapievici a fost numit la ICR înainte s\ fi apucat s\ scrie vreun rând encomiastic despre "marele om". Cât despre averi, nu putem nici m\car visa la recompensele financiare ale unor vedete mediatice din "opozi]ie". Dar asta e! Vom gravita ve[nic în jurul patronului nostru, marele manipulator al obositei noastre gândiri... Uneori, totu[i, m\ cuprinde invidia. În ciuda presta]iilor noastre neru[inate, n-am [tiut s\ ob]inem ceea ce, cu siguran]\, ni s-ar fi cuvenit. În aceast\ privin]\, "intelectualii lui Antonescu-Voiculescu" au fost mai eficien]i. Au muncit, e drept: s-au zb\tut, "au mu[cat" (vorba lui Mircea Diaconu) sear\ de sear\, ani de-a rândul, din portretul du[manului, dar m\car s-au ales cu câte ceva: au ajuns mini[tri, consilieri preziden]iali (interimari), [efi de televiziune, comentatori politici emeri]i. Noi nu ne-am gândit, de pild\, s\ ne plas\m copiii în posturi de secretari de stat, s\ ob]inem mandate de ambasadori, sau s\ le prelungim pe cele deja ob]inute, prin mici complicit\]i cu un premier plagiator, sau cu un pre[edinte nevrotic. Noi am r\mas ni[te "mediocrit\]i poleite", ni[te "a[a-zi[i", ni[te ling\i p\gubo[i. "Intelectualitatea" noastr\, culpabil\ prin ea îns\[i, nu poate spera s\ se ridice la nivelul de rafinament [i fine]e spiritual\ al unor ilu[tri viitori academicieni ca {ova, Surup\ceanu, B\nicioiu, Chi[oiu, Gust sau Ha[otti. Dar chiar dac\ e vorba de "adversari", contempl\m cu am\r\ciune destinul unui distins profesor universitar care, dup\ lupte seculare în arena Antenei 3, a ajuns [eful diploma]iei locale, pentru a fi evacuat scurt, dup\ câteva s\pt\mâni, "cu felicit\ri". Va fi în]eles, poate, c\ a fost tratat ca simpl\ carne de tun academic\, c\, de fapt, cei pentru care a comb\tut nu dau doi bani pe el [i c\ nu e destul s\ ajungi în posturi înalte. Conteaz\ pu]in [i în ce companie ajungi s\ le ocupi. Aviz amatorilor! Ferocitatea militant\ nu e, întotdeauna, rentabil\. E[ti pus pe tu[\ f\r\ ezitare, dac\ a[a o cer "enteresele partidului"... 13 august 2012 Proiec]ia filmului, mai sus amintit, produce jale [i suspine în anumite tabere politice; a [asea b\t\lie electoral\ câ[tigat\, fie ea [i la masa verde, produce fiori. A[a cum spuneam, "nu mor caii când vor câinii!" Mai ales cei de ras\ [i, mai ales, când vor ni[te maidanezi! "Toat\ lumea vorbe[te de excesele noastre, de marea de ur\, invidie, rea-voin]\ [i rea-credin]\ în care ne zbatem, dar aceast\ stare de r\u, cred eu, se poate în]elege mai bine (în plus cu o firav\ n\dejde de redresare) printr-o lips\. De educa]ie? De civiliza]ie? De bun sim]? De empatie? În mod sigur multora ne lipsesc [i acestea. Dar ele sunt prea general umane ca s\ aib\ valoare de diagnostic. Sentimentul meu e c\ lumii române[ti, a[a cum a ajuns ea ast\zi, îi lipse[te fundamental puterea de a admira." Mircea C\rt\rescu

Pân\ data viitoare, S-auzim numai de bine! Marius Florin Carave]eanu, primarul ora[ului R\cari. mcaraveteanu@yahoo.com


±

Pentru noi, cet\]enii

nr. 44, 2012

~n data de 10 august 2012, a fost convocat ^n [edin]a ordinar\ Consiliul Local al ora[ului R\cari. Comisiile de specialitate [i-au ^nceput lucr\rile la orele 13.00, urmând ca la orele 14.00 s\ ^nceap\ [edin]a propriuzis\ a Consiliului Local R\cari. ~n deschiderea [edin]ei, Primarul ora[ului R\cari Marius Carave]eanu propune ad\ugarea pe ordinea de zi, al\turi de cele 7 puncte anun]ate, a ^nc\ dou\ puncte care se refer\ la reconfirmarea ca membru al Asocia]iei Ora[elor din România, a ora[ului R\cari [i desemnarea ^n consiliul local R\cari a câte unui consilier pentru organizarea alegerilor ^n localit\]ile B\l\ne[ti [i St\ne[ti, ^n urma c\rora se vor desemna doi delega]i s\te[ti ^n CL R\cari. Proiectul ordinei de zi al [edin]ei a fost supus la vot [i votat ^n unanimitate de c\tre cei 13 consilieri prezen]i. Dup\ aprobare, se intr\ ^n ordinea de zi propriu-zis\: 1. Proiect de hot\râre privind rectificarea bugetului local pe anul 2012. Urmare adresei DGFP Dâmbovi]a nr. 39553/ 31.07.2012, prin care s-a comunicat aprobarea supliment\rii sumelor defalcate din taxa pe valoarea ad\ugat\ pentru echilibrarea bugetelor locale ^n trimestrul III al

SECRETAR, jr. Octaviana Ene

octaviana_ene@yahoo.com Vara anului 2012 a fost altfel decât vara fiec\rui an. A fost o var\ plin\ de evenimente, dar totodat\ o var\ cu temperaturi cu care nu prea am fost obi[nui]i. A fost o var\ cu evenimente atât pe plan local, cât [i pe plan na]ional, pot spune prin compara]ie, asem\n\toare cu temperaturile ridicate. Îns\, ca de fiecare dat\, a[a cum ne-am obi[nuit de ceva timp încoace, echipa format\ la nivelul autorit\]ii locale a dep\[it cu bine, toate pragurile încerc\rilor la care am fost supu[i. Un prim semn de normalitate este continuitatea ca rezultat al alegerilor locale, continuitate care reprezint\ gradul de mul]umire al locuitorilor ora[ului R\cari, care permite derularea [i implementarea în bune condi]ii a tuturor proiectelor de investi]ii promovate la nivelul

±

anului 2012, cu suma de 150 mii lei, pentru plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente [i pentru cofinan]area unor proiecte, finan]ate din fonduri externe nerambursabile, se propune spre aprobarea consiliului local rectificarea bugetului pe anul 2012 cu suma respective. De asemenea, se mai propune spre aprobare rectificarea bugetului pe anul 2012 cu sumele provenite din sponsoriz\ri pentru sus]inerea contractelor de leasing. Supus la vot, proiectul de hot\râre este votat ^n unanimitate. 2. Proiect de hot\râre privind modificarea H.C.L. nr. 17/1996 privind atribuirea ^n folosin]\ gratuit\ pe termen limitat, a unui spa]iu c\tre Judec\toria R\cari pentru reorganizarea activit\]ii acestei institu]ii. ~n vederea preg\tirii instan]elor de judecat\ din raza de competen]\ a Tribunalului Dâmbovi]a, din punct de vedere organizatoric, fa]\ de intrarea ^n vigoare, ^ncepând cu 01.09.2012 a noului Cod de Procedur\ Civil\, se solicit\ Prim\riei ora[ului R\cari asigurarea unui spa]iu ^n incinta Judec\toriei R\cari a cel pu]in dou\ s\li cu destina]ia de camere de consiliu. Supus la vot, proiectul de hot\râre este votat ^n unanimitate.

ora[ului R\cari [i deasemenea, promovarea unor investi]ii în completarea celor implementate care s\ m\reasc\ gradul de confort al locuitorilor, obiectiv principal al autorit\]ii locale. {i, pentru c\ vara s\ nu se încheie f\r\ a enumera [i unele ac]iuni ob[te[ti, în acest sfâr[it de august s-a desf\[urat [i activitatea de cur\]ire a localit\]ii "Adopt\ un km!", activitate prin care a[a cum se spune: "ajut\m natura s\ respire!” Într-o zi de sfâr[it de august, într-o zi canicular\ cu peste 40 grade, to]i cei care am îndr\git aceast\ ac]iune, am plecat s\ ajut\m natura într-o zon\ a ora[ului R\cari, care pân\ acum nu a f\cut obiectul unei astfel de ac]iuni, zona "Gaterului Calea ferat\ - drumul Ghimpa]iuluiFântâna fetei". Surpriza a fost c\, acolo unde ne a[teptam mai pu]in s\ depist\m gunoaie, mai mult sau mai pu]in "proaspete", acolo am g\sit,... adic\ în canalul ce m\rgine[te drumul comunal R\cariGhimpa]i, traseu care este circulat zilnic [i care leag\ dou\ localit\]i importante ale ora[ului. To]i cei care au participat la aceast\ ac]iune s-au întrebat: oare, de ce

3. Proiect de hot\râre privind desemnarea membrilor reprezentan]i ai Consiliului Local R\cari ^n cadrul Consiliului de Administra]ie al Liceului Teoretic "Ion Ghica" R\cari. Avand ^n vedere ca ^n urma alegerilor din 10.06.2012, a fost constituit Consliul Local al ora[ului R\cari, pentru mandatul 20122016 [i pentru buna organizare [i desf\[urare a activit\]ii ^n unit\]ile [colare din ora[ul R\cari, se impun m\suri organizatorice. Astfel, ^n conformitate cu art.96 din Legea nr. 1/2011, Legea ^nv\]\mântului: “unit\]ile de ^nv\]\mânt preuniversitar cu personalitate juridic\, sunt conduse de consiliile de administra]ie, de directori [i de directori adjunc]i, dup\ caz. ~n exercitatrea atribu]iilor ce le revin, consiliile de administra]ie [i directorii conlucreaz\ cu consiliul profesoral cu comitetul de p\rin]i [i cu autorit\]ile administra]iei publice locale. ~n unit\]ile de ^nv\]\mânt de stat, consiliul de administra]ie este organ de conducere [i este constituit din 7,9 sau 13 membri, astfel: c) ^n cazul ^n care consiliul de administra]ie este format din 13 membri, dintre ace[tia 6 sunt cadre didactice, un reprezentatnt al primarului, 3 reprezenta]ni ai consiliului local [i 3 reprezentan]i ai p\rin]ilor. Având ^n vedere cele de mai sus, este necesar\ ini]ierea proiectului de hot\râre privind desemnarea celor 3 reprezentatn]i ai Consiliului Local al ora[ului R\cari, ca membri ^n consiliul de administra]ie al Liceului Teoretic “Ion Ghica”. Pre[edintele de [edinta Manu Marian, propune pentru a face parte din consiliul de administra]ie al liceului pe urm\torii: Craiciu Elena, Achim Ion [i Logof\tu Dorinel. Nu sunt alte propuneri. Proiectul trece cu majoritate de voturi. 4. Proiect de hot\râre privind aprobarea PUZ-ului, proprietatea lui {tef\nescu Adrian. Prezent la [edin]\, {tef\nescu Adrian prezint\ ^n plen documenta]ia PUZ nr. 10 din luna martie a anului 2012, referitor la introducerea ^n intravilanul localit\]ii a suprafe]ei de 17.632 mp [i recompartimentarea

se arunc\ gunoiul menajer la o distan]\ apreciabil\ de sat, când pl\tim serviciile [i s\pt\mânal se colecteaz\ de la poart\?! Oare când va disp\rea mentalitatea c\ domeniul public este loc de depozitat gunoaie, c\ natura poate suporta orice, c\ dac\ nu ne vede nimeni e totul ok!? O s\ mai dureze ceva timp. Dar totodat\ m\ întreb... to]i acei locuitori ai ora[ului R\cari, care în aceast\ zi canicular\ au privit cum o echip\ de peste 100 de persoane, în frunte cu primarul ora[ului R\cari, au colectat începând de la un banal pachet de ]ig\ri aruncat în mersul ma[inii... pân\ la haine, peturi, sticle, cioburi [i multe alte obiecte de îngrijire personal\ [i uz casnic ce au cuprins peste 500 saci de gunoi, vor mai proceda la infestarea acelei zone dup\ trecerea noastr\?! Cu siguran]\ da!! {i asta nu numai din o anume mentalitate, ci de foarte multe ori din r\utate, din invidie, dar la fel de sigur\ sunt ca aceste cazuri vor fi din ce în ce mai rare!!. Cum ar fi fost oare dac\ în toate cele opt cartiere ale ora[ului s-ar fi constituit voluntar echipe de localnici care s\ contribuie pe lâng\ ac]iunile organizate de autoritatea

3

±

suprafe]ei de 1000 mp aflat\ deja ^n intravilanul localit\]ii, ^n vederea construirii de locuin]e. Supus la vot, acest proiect de hot\râre este votat ^n unanimitate. 5. Proiect de hot\râre privind transferul ^n proprietate, cu titlu gratuit c\tre Parohia Colacu, a imobilului cu destina]ie cas\ parohial\, situate ^n ora[ul R\cari, localitatea Colacu, str. Bisericii nr. 93, jude]ul Dâmbovi]a. Comisia economic\ a consiliului local nu a dat aviz pentru trecerea ^n proprietate a parohiei, a casei parohiale. Supus la vot, majoritatea a fost ^mpotriv\ [i o ab]inere, Necula Vasile. 6. Proiect de hot\râre privind scoaterea la licita]ie pentru ^nchiriere a unui spa]iu din incinta imobilului situate ^n str, Ana Ip\tescu nr. 88A, Judec\toria R\cari, pentru amenajare birou avocatur\. Supus la vot, proiectul a trecut cu majoritate [i o ab]inere, Sandu Gabriel. 7. Proiect de hot\râre privind reconfirmarea ca membru al AOR, pentru ora[ul R\cari. Supus la vot, proiectul trece cu unanimitate. 8. Proiect de hot\râre privind desemnarea a doi consilieri care s\ participe la organizarea alegerilor ^n B\l\ne[ti [i St\ne[ti pentru desemnarea a doi delega]i s\te[ti ^n CL R\cari. Tudor Ion propune ca reprezentanti pentru organizarea alegerilor, ^n vederea desemn\rii delega]ilor s\te[ti, pe Buia Valentin [i Carp Marioara. Supus la vot, proiectul este votat in unanimitate. 9. Diverse. La acest punct au fost discutate probleme din comunitate [i g\site solu]ii pentru rezolvarea lor.

local\, din voluntariat s\ ac]ioneze în cur\]area unor zone în care se arunc\ în mod frecvent aceste gunoaie, dac\ fiecare dintre noi atunci când vedem un astfel de element certat cu normele de civiliza]ie arunc\ pe unde nu te gânde[ti saci, c\ru]e, [i chiar de multe ori portbagaje de gunoaie, am lua atitudine împotriva acestora [i printr-un front comun am diminua curajul acestora de a proceda astfel?! Ar fi un lucru care ar reprezenta modul ideal, dar nu ne r\mâne decât s\ sper\m c\ acesta va reprezenta viitorul apropiat. {i pentru c\ vara anului 2012 se apropie de sfâr[it, pot spune c\ toamna care se apropie ne duce cu gândul la noi începuturi... la începutul unui nou an [colar, a unui nou an agricol, a unui nou anotimp, în care to]i ne vom pune speran]a de mai bine, de promovare a unor gândiri care s\ conduc\ na]iunea c\tre progres [i civiliza]ie, care s\ fac\ front comun în dezvoltarea [i promovarea ora[ului R\cari în rândul ora[elor cu un standard de civiliza]ie cât mai aproape de normalitate. Pot fi enumerate multe asemenea începuturi, dar pot s\ apreciez c\ nimic din toate acestea nu ar fi

prof. Elena Craiciu

posibil a se îndeplini dac\ nu ar fi fost voin]a de fier, un volum de munc\ imposibil de m\surat [i dac\ nu ar fi dorin]a de a da un ora[ cu o nou\ înf\]i[are locuitorilor, în slujba c\rora suntem cu to]ii. {i pentru c\ vara anului 2012 ne-a surprins cu temperaturi mai pu]in obi[nuite, autoritatea local\ a desf\[urat m\suri de preven]ie pentru preîntâmpinarea unor evenimente ce pot afecta mediul înconjur\tor, (prevenirea incendiilor cauzate de arderea miri[tilor, a vegeta]iei uscate din diferite zone critice, etc), fapt pentru care pe aceast\ cale Comitetul Local Pentru Situa]ii de Urgen]\, Serviciul Voluntar pentru Situa]ii de Urgen]\ [i Comitetul Operativ cu Activitate Temporar\ al ora[ului R\cari, mul]ume[te tuturor celor care au contribuit la dep\[irea cu bine a acestor situa]ii critice [i care au dat dovad\ de spirit cet\]enesc, unitate [i respect fa]\ de locuitorii acestui ora[, dar [i fa]\ de natur\. F\r\ o unitate [i o bun\ colaborare între autoritatea local\ [i cet\]ean, nu pot fi culese rezultate bune, pentru c\... numai împreun\ suntem o for]\!

±


4

Imagini cu care ne m창ndrim

nr. 44, 2012

Mircea Valentin - Ghimpa]i

Marin Dumitru - Ghimpa]i

C창rjan Gheorghe - Colacu

Ioni]\ Iulian - St\ne[ti

Cristea Maria - Mavrodin

Ticu Ion - Mavrodin

Mihai Elena - Mavrodin

Costache Ion - R\cari

Marin Nicu - R\cari


~nv\]\mânt-cultur\

nr. 44, 2012

Vara anotimpul examenelor

Proiectul Comenius - 2012 FINAN}AT

Despre copii, p\rin]i [i examene ,,Anul asta am bacul [i admiterea, ^ns\ mult\ vreme am avut insomnii [i culmea, aparent din cauza faptului c\ ^nv\] prea mult. Nu pot adormi deoarece ^mi vin ^n minte tot felul de fraze ^nv\]ate peste zi, reac]ii chimice, formule [i a[a mai departe, dac\ reu[esc s\ adorm, am co[maruri, bine^n]eles cu aceea[i tematic\! M\ trezesc ^n 20 minute transpirat\ [i cu o durere de cap infernal\ din cauza c\reia nu pot adormi. Plimb\rile ^n aer liber mi se par pierdere de timp, am senza]ia ca ^n timpul pierdut a[ fi putut s\ mai ^nv\] un capitol-dou\; muzica, deja nu mai are efect… Pe zi ce trece sunt mai obosit\ pentru c\ nu pot dormi noaptea." Textul de mai sus este preluat din spusele unei tinere studioase, care [tie s\ se analizeze cu rigurozitate [i s\ cear\ ajutorul atunci când se simte dep\sit\ de o problem\. O tân\r\ care se apropie de perioada ^n care va sus]ine examene. Miza care se joac\ atunci când copilul nostru are de sus]inut un examen de importan]a examenului de capacitate sau de bacalaureat este foarte mare. Din p\cate, de rezultatele acestor examene este condi]ionat\ continuarea studiilor, [i, mai grav, este faptul c\ aceste examene cuprind mai multe materii, uneori acelea[i pentru to]i adolescen]ii, chiar dac\ op]iunea [i abilit\]ile acestora sunt cu totul [i cu totul altele. Dar nu discut\m aici despre adaptarea curiculelor [colare la competen]ele copiilor, ci despre modul ^n care tr\iesc ei aceste evenimente majore din via]a lor. Pe de alt\ parte, se consider\ ca reu[ita [colar\ (sau e[ecul) copilului nostru este [i un examen pentru noi, ca p\rin]i. Oare nu i-am pus noi totul la dispozi]ie? Oare nu am f\cut noi totul pentru copilul nostru? Singura lor responsabilitate este s\ ^nve]e [i s\ ne satisfac\ nou\ nevoia de confirmare a calit\]ilor noastre de p\rin]i! De aici [i miza foarte mare a acestor examene! Cum facem ca adolescen]ii no[tri s\ se poat\

proteja, s\ poat\ dep\[i acest moment ^ntr-o stare de confort (aproximativ m\car). ~mi r\sare ^n minte zicala dulce-amar\ "porcul se ^ngra[\ ^n ajun"! O spun mul]i atunci când se presupune c\ un copil trebuia s\ ^nve]e demult, nu cu dou\, trei luni ^naintea examenului. ~ns\, aceea[i zical\ este valabil\ [i atunci când adolescentul are un sentiment de nesiguran]\, crezând c\ nu va mai fi iubit de p\rin]i ^n cazul ^n care nu va avea un rezultat pe m\sura a[tept\rilor p\rin]ilor s\i. M\ refer la faptul c\ o rela]ie de ^ncredere ^ntre p\rin]i [i copii se construie[te treptat ^nc\ din primele zile de via]\ ale copilului. Risc s\ am o atitudine p\rtinitoare, pro adolescen]i, ca [i cum perioada aceasta a examenelor, este de fapt o lupt\ ^ntre p\rin]i [i copii. De fapt, ^ncerc s\ g\sesc o cale prin care p\rintele [i copilul s\ poat\ dep\[i ^mpreun\ starea de tensiune provocat\ de examene. Ca p\rin]i, care poate am trecut prin acelea[i emo]ii ca [i copiii no[tri, este important s\ ne men]inem ^ntr-o permanent\ stare de comunicare cu ei, chiar dac\ programul ne este ^nc\rcat, ne putem rezerva o jum\tate de ora de sporov\ial\ cu ei. Nu neap\rat despre profesori, examene [i materii. De fapt, le putem l\sa ini]iativa alegerii subiectului de discu]ie. Tendin]a unor persoane aflate ^n situa]ii de stres este de a intra ^ntr-o stare afectiv\ regresiv\. Adic\, ei caut\ s\ reg\seasc\ o atmosfer\ afectiv\ de securitate, siguran]\. De obicei, aceast\ stare se aseaman\ cu perioada micii copil\rii când mama ^[i purta pruncul ^n bra]e. Pe undeva, faptul c\ st\m de vorb\ cu adolescentul nostru, ^ntr-un cadru intim, lini[tit, face s\ se recreeze aceasta stare, Aten]ie ^ns\: adolescentului ^i este greu s\ recunoasc\ c\ este sensibil, c\ se simte dep\[it de situa]ie. Uneori refuz\ chiar [i o discu]ie cu p\rin]ii pentru c\ este aproape adult! Noi putem ^n]elege emo]iile sale [i e important s\ vorbim despre ele cu tact

Clasamentul liceelor [i procentele aferente 1. Colegiul Na]ional "Ienachi]\ V\c\rescu"93,07% (188 de reu[i]i din 202 înscri[i); 2. Colegiul Na]ional "Constantin Carabella" 91,52% (151 din 165); 3. Liceul de Arte "B\la[a Doamna" 82,95% (73 din 88); 4. Colegiul Na]ional "Nicolae Titulescu" Pucioasa 82,59% (166 din 201); 5. Colegiul Na]ional "Constantin Cantacuzino" 82% (82 din 100); 6. Colegiul Na]ional "Vladimir Streinu" G\e[ti 76,81% (159 din 207); 7. Liceul "Petru Cercel" 58,29% (109 din 187); 8. Colegiul Economic "Ion Ghica" 56,29% (161 din 286); 9. Seminarul Teologic Ortodox "Sf Ioan Gur\ de Aur" 55,36% (31 din 56);

10. Liceul Teoretic "Ion Ghica" R\cari 49,30% (35 din 71); 11. Grupul {colar "Voievodul Mircea" 43,83% (135 din 308); 12. Liceul Teoretic "I.L.Caragiale" Moreni 41,72% (126 din 302); 13. Liceul "I.H. R\dulescu" 41,46% (102 din 246); 14. Liceul Teoretic "Iancu C. Vissarion" Titu 35,94% (101 din 281); 15. Grupul {colar Industrial "Aurel Rainu" Fieni 35,77% (49 din 137); 16. Grupul {colar Industrial "Nic. Cior\nescu" 16,87% (41 din 243); 17. Grupul {colar "Udrea B\leanu" B\leni 14,55% (8 din 55); 18. Grupul {colar "Spiru Haret" 13,07% (20 din 153); 19. Grupul {colar Ind. Petrol Moreni 12,31% (24 din 195);

potri vi edu.r t o

20. Grupul {colar Transporturi Auto 11,48% (7 din 61); 21. Grupul {colar "Iordache Golescu" 10,27% (27 din 263); 22. Grupul {colar Agricol Voine[ti 8,24% (7 din 85); 23. Grupul {colar "Goga Ionescu" Titu 7,23% (17 din 235); 24. Liceul Teoretic "Mihai Viteazul"Vi[ina 6,94% (5 din 72); 25. Grupul {colar de Construc]ii "Nicolae Mih\escu" 6,86% (7 din 102); 26. Grupul {colar Agricol Nucet 6,25% (6 din 96); 27. Grupul {colar "Constantin Brancoveanu) 4,41% (13 din 295); 28. Grupul {colar Agricol "Dr. C. Angelescu"G\esti 3,29% (8 din 243); 29. Grupul {colar Pucioasa 2,47% (2 din 81); 30. Grupul {colar Agricol T\rt\[e[ti 0% (0 din 74).

5

Am placerea de a v\ ^mp\rt\[i bucuria ob]inerii unui grant de 24 000 euro pentru [i ^n]elegere, s\ le scutur\m de exager\ri. Altfel proiectul multilateral spus, s\ le neutraliz\m. Nu ne putem permite ca Comenius ce se va adolescentul nostru s\ fie nici prea entuziast, derula ^n perioada 01 nici pesimist. ~n mod obiectiv exist\ [i posibiliaugust 2012 - 31 iulie tatea de a nu ob]ine rezultatul scontat. Pot 2014 la Liceul Teoretic ap\rea [i situa]ii neprev\zute, chiar [i pentru aceia care se simt bine preg\titi, ^nc\ consider\ "Ion Ghica"- R\cari c\ nu poate s\-I surprind\ nimic. Este esen]ial (parteneri: România, pentru noi (p\rinti [i copii) s\ [tim c\ ne leag\ Fran]a, Italia, Grecia, ceva, c\ ne apar]inem, pu]in, unul altuia. De aici Portugalia, Turcia), ^ncepând, trebuie s\ recunoa[tem c\ ^n sala de proiect depus la examen copilul nostru intr\ singur, având cu sine ANPCDEFP ^n februarie personalitatea sa, tr\s\turile sale de caracter, 2012. O munca de aproape cuno[tin]ele [i abilit\]ile sale. Noi r\mânem la poarta [colii. Este un prag pe care ^l trece singur, [ase luni a fost ^n sfâr[it dar trebuie s\ simt\ c\ este sprijinit [i c\ i se ^ncununat\ de succes! acord\ ^ncredere. Dincolo de rezultat, este iubit V\ voi ]ine la curent [i apreciat… cu derularea acestui V\ prezent\m mai jos, distribu]ia absol- proiect. ven]ilor claselor a VIII-a pe tipuri de licee, a[a cum a rezultat ^n sesiunea iunie 2012, la nivelul Felicit\ri [i mult succes ora[ului R\cari: - de la {coala R\cari, din cei 22 tuturor! de absolven]i, 15 au optat pentru Liceul Teoretic prof. Cornelia Elena "Ion Ghica" R\cari, 4 elevi pentru Grupul {colar Marin Agricol T\rt\[e[ti, 1 elev la Târgovi[te [i doi la Bucure[ti; - de la Scoala Ghergani, din cei 15 absolven]i, 8 au optat pentru Liceul Teoretic "Ion Ghica" R\cari, 5 la Grupul {colar Agricol T\rt\[e[ti, 1 elev a optat pentru Târgovi[te, 1 elev la Bucure[ti; - de la {coala General\ Colacu, din cei 23 de absolven]i, 18 elevi au optat pentru Liceul Teoretic "Ion Ghica" R\cari, 3 elevi au optat pentru Grupul {colar Agricol T\rt\[e[ti [i 1 elev a optat pentru Bucure[ti; - de la {coala General\ Ghimpa]i, din cei 10 absolven]i, 5 elevi au optat pentru Liceul Teoretic "Ion Ghica" Racari [i 5 pentru Grupul {colar Agricol T\rt\[e[ti. Succes!

prof. Elena Craiciu

"Pe c\r\ri dâmbovi]ene"

În încercarea mea de a readuce spiritul cultural activ în ora[ul R\cari, am ini]iat duminic\, 15 iulie 2012, proiectul care poart\ numele "Pe c\r\ri dâmbovi]ene", proiect fotografic prin intermediul c\ruia, ARTCLUB R\cari î[i propune s\ imortalizeze în imagini istoria, via]a, tradi]iile [i cultura jude]ului Dâmbovi]a. Sper ca tinerii r\c\reni s\ se trezeasc\ din amor]eala în care sunt arunca]i acum, s\ renun]e la bere [i la statul pe facebook [i s\ î[i doreasc\ s\ petreac\ cel pu]in câteva ore în mijlocul naturii, în mijlocul satului dâmbovi]ean [i s\ guste din cultura [i tradi]iile care d\inuie de secole aceste meleaguri. Prima etap\ a proiectului a fost un real

succes [i toat\ lumea s-a sim]it bine. În plimb\rile noastre "Pe c\r\ri dâmbovi]ene" am descoperit prima localitate, Pietro[i]a. Plecarea s-a f\cut la ora 06:00 din gara Ghergani. Am ajuns ^n Pietro[i]a la ora 08:15 [i ne-am întors la ora 15:30, cu plecare din Fieni, sosind în Ghergani la ora 17:00. Fotografii au fost liberi s\ imortalizeze orice au dorit. Fotografiile au fost publicate pe site-ul ARTCLUB R\cari (www.artclub-racari.tk) [i în perioada imediat urm\toare vom realiza o expozi]ie fotografic\ ce va purta numele proiectului. }in s\ precizez c\ v\ a[tept\m în num\r cât mai mare, nu trebuie s\ fi]i neap\rat membri ai ARTCLUB.

Constantin Niculae


6

Pagina cet\]eanului

nr. 44, 2012

Despre o stare de fapt: efectele secetei

1. Anul 2012 era anun]at drept unul care va aduce probleme ^n ceea ce prive[te sus]inerea alimenta]iei. Nimeni nu anticipa, ^ns\, ce surprize ne va rezerva clima. Seceta care a lovit numeroase ]\ri de pe ^ntreg globul ne amenin]\ [i pe noi. Cum comenta]i acest aspect privind rezultatele muncii in propria ferm\? 2. Dublarea pre]urilor la furaje, din cauza secetei, ar putea duce la faliment foarte mul]i cresc\tori de vaci, oi, capre. Ace[tia sus]in c\ dac\ pre]ul de achizi]ie al laptelui nu se va majora cu cel pu]in 30% ^n perioada urm\toare, vor intra pe pierdere. Ce pute]i spune referitor la acest subiect? 3. F\când un calcul sumar, cam care e raportul venituri/cheltuieli ^n activitatea agricol\ ^n ceea ce prive[te activitatea ^n ferma dumneavoastr\? Ce m\suri ve]i lua pentru anul agricol viitor? Fermier, ACHIM ION - R\cari

a venit, ce-i drept cam târziu, s\ realizez o produc]ie bunicic\. 2. ~n ceea ce prive[te zootehnia, ea se confrunt\ cu o mare problem\ privind asigurarea necesarului de hran\ pentru perioada de iarn\. Foarte mul]i cresc\tori de animale vor fi nevoi]i s\ cumpere furaje iar cei care nu dispun de banii necesari vor trebui s\ vând\ o parte din animale. Pentru a putea trece aceast\ perioad\ deosebit de grea, statul ar trebui s\ aprecieze cresc\torii de animale prin acordarea de credite pe termen scurt cu o dobând\ mic\ sau subven]ionat\. 3. F\când un calcul sumar cred c\ anul 2012 pentru ferma mea, raportul dintre venituri [i cheltuieli ^mi va permite s\ pl\tesc arend\ c\tre cet\]enii c\rora le lucrez suprafe]ele de teren si s\ demarez campania de toamn\ pentru anul agricol 2013. ~n acest sens, m\ preocup\ efectuarea ar\turilor pentru culturile de toamn\, asigurarea unor semin]e de calitate, a ^ngr\[\mintelor necesare pentru c\ numai respectând tehnologiile specifice fiec\rei culturi pentru a fi competitive putem lupta cu concuren]a [i natura care de la un timp nu prea ne mai ajut\. Inginer, Topora[ Vasile

1. Anul 2012 este un an al trat\rii culturilor agricole ^n condi]ii extreme. Deci, putem spune c\ anul acesta nu a fost un an bun pentru noi. Condi]iile meteorologice cu temperature sc\zute din iarn\, apoi seceta din martie [i din prezent, toate s-au adunat, iar rezultatele se v\d acum la recoltare. Cu toate aceste neajunsuri am avut o produc]ie de grau ^n jur de 2500 kg/ha iar la porumb sper s\ ne ajute ploaia care

1. Condi]iile climatice ale anului 2012, pân\ în acest moment, au fost unele duse la extrem; dup\ o iarn\ foarte grea cu ger excesiv [i cantit\]i mari de z\pad\, acestea urmând unei toamne

secetoase (culturile de grâu, orz etc. fiind ner\s\rite) îns\mân]\rile de prim\var\ au fost f\cute cu întârziere. Dup\ aceste fenomene a urmat un val de ploi care a tasat solul îns\mân]at, dup\ care s-a instalat o perioad\ secetoas\, formându-se o crust\ foarte compact\ [i dur\, ce nu a mai permis r\s\rirea plantelor pe multe suprafe]e cultivate. Aceste neajunsuri coroborate cu temperaturile foarte mari au dus la dezvoltarea necorespunzatoare a culturilor cerealiere, a porumbului, florii-soarelui, cartofului [i a legumelor. Produc]iile de grâu au fost cu pân\ la 50% mai mici, ca [i perspectivele la culturile de cartof, porumb, floareasoarelui etc. În zootehnie, iarna grea a favorizat consumul de furaj stocat, ferma nemaiavând resurse de hran\ în prim\var\, astfel încât animalele au ie[it din iarn\ mai slabe, f\r\ poten]ial productiv, bolnave. În aceste condi]ii, rezultatele muncii, a investi]iilor realizate, au fost mult sub nivelul a[teptat, fermierul nereu[ind acoperirea cheltuielilor realizate cu înfiin]area culturilor, furajarea animalelor etc. Valorificarea produc]iilor de grâu nu s-a f\cut la un pre] pe m\sura (0,6 – 0,7 lei/kg), neacoperind cheltuielile. Valorificarea produc]iei de cartof a fost un dezastru total (0,15-0,3 lei/kg), un fapt f\r\ precedent întâmplat pentru cultivatorii de cartofi. Fermierul nefiind asociat într-o entitate care s\-l reprezinte, s\-i apere interesele, a ajuns în pragul falimentului. Singura sc\pare, sprijin, ar putea veni din partea statului, care îns\ întârzie s\-i ajute. 2. Condi]iile climatice ale anului 2012: iarna, prim\var\, vara, au avut o influen]\ nefast\ asupra produc]iei de lapte la bovine, la carne, la ou\ etc. Aceast\ secet\ prelungit\ a dus la pârjolirea paji[tilor pentru p\[unat, a culturilor furajere, perspectivele nefiind nefavorabile cresc\torului de animale. În condi]iile sc\derii produc]iei, a unor pre]uri mici de valorificare a produselor specifice: lapte, carne, ou\, cresc\torul de animale a ajuns într-o mare dilem\: cum s\ supravie]uiasc\? Sprijinul poate veni tot din partea statului prin cre[terea subven]iilor specific [i a altor ajutoare. 3. Anul acesta, fiind un an ratat, la orizont ap\rând perspective falimentului, fermierul va încerca s\ supravie]uiasc\ apelând la unele m\suri agrotehnice ca: reducerea cheltuielilor de înfiin]are a culturilor de toamn\ (prin eliminarea unor lucr\ri mai costisitoare, ca aratul, înlocuindu-l cu un discuit direct în miri[te); Va apela la alegerea unor soiuri de grâu mai rezistente la secet\; Va cere sprijin statului prin cre[terea subven]iilor specifice. Propuneri ale fermierilor [i r\spunsuri ale oficialit\]ilor:

- Credite mai ieftine pentru agricultori. Ministerul Agriculturii s\ ^nfiin]eze, în parteneriat cu mai multe b\nci, un fond de creditare cu dobânzi preferen]iale pentru fermieri. Prin înfiin]area fondului se va accelera absorb]ia de bani europeni. - S-a solicitat Comisiei Europene acordarea de pl\]i în avans de pân\ la 50% din valoarea pl\]ilor directe pentru agricultur\ în 2012, începând cu 16 octombrie". Ce spune Comisia European\: Sprijin de la UE în anumite condi]ii Mihail Dumitru, directorul Programelor de Dezvoltare Rural\, din cadrul Directoratului General pentru Agricultur\ [i Dezvoltare Rural\ al Comisiei Europene, a declarat pentru gândul c\ România ar putea primi de la CE fonduri pentru sprijinirea fermierilor în caz de secet\, dar trebuie îndeplinite mai multe condi]ii. "Personal, nu cunosc, la nivel european, niciun instrument specific în caz de secet\, în afara asigur\rilor recoltei. În legisla]ia european\ din cadrul Politicii Agricole Comune, sunt prev\zute anumite posibilit\]i de sprijin oferit fermierilor în caz de dezastre/calamit\]i naturale. Seceta dincolo de un anumit nivel poate fi considerat\ un dezastru natural. Concret, în Regulamentul 1974/2006 privind dezvoltarea rural\ exist\ o m\sur\ denumit\ “M\sura 126 Restaurarea poten]ialului agricol productiv afectat de dezastre naturale [i introducerea de ac]iuni corespunz\toare de prevenire”. Acest\ m\sur\, dac\ a fost inclus\ în Programul Na]ional de Dezvoltare Rural\, poate fi activat\ în caz de dezastre naturale", a declarat pentru gândul Mihail Dumitru, directorul Programelor de Dezvoltare Rural\ de la DG Agricultur\. Ce spun produc\torii agricoli despre m\surile de combatere a efectelor secetei anun]ate mar]i de autorit\]i: "Cred c\ au leg\tur\ cu referendumul" - "La porumb ne apropiem de un dezastru. Pierderile sunt inestimabile. Suntem pu[i s\ vorbim la trecut de culturi în propor]ie de 70-100% în unele zone". - "Grâul s-a terminat de recoltat. Produc]ia din acest an estim\m c\ este la jum\tate fa]\ de cea de anul trecut, când au fost 8 milioane de tone. În noiembrie-decembrie probabil c\ vom importa grâu cu 300 de euro pe tona. Despre secet\, "Este un an cu fenomene extreme, am avut geruri extreme, în aprilie au fost zone cu precipita]ii de pân\ la 200 de litri pe mp, iar de o lun\ asist\m la o secet\ sever\. Cultura de porumb a fost compromis\ în propor]ie de 50 [i 100%. La floarea-soarelui estim\m c\ se va ob]ine 30-40% din produc]ia prognozat\". Despre efectele secetei. "Cel mai grav lucru este c\ fermierii se decapitalizeaz\. Vor avea mari probleme la reluarea ciclului de produc]ie. De la 1 august noi practic lucr\m pentru anul viitor, discuim, ar\m, cump\r\m semin]e, îngr\[\minte. Fermierii mizau pe ob]inerea de lichidit\]i din recoltele de porumb [i floarea-soarelui. Dar cum nu prea vor avea ce recolta, nu vor avea nici lichidit\]i".

Redac]ia


De interes general

nr. 44, 2012

Seceta în România ultimilor ani

Seceta din 2007 Potrivit statisticilor Administra]iei Na]ionale de Meteorologie, anul 2007 a fost cel mai cald din ultimii 107 ani ^n România. {i iarna 2007 a fost cea mai cald\ din ultimii 107 ani, fiind dep\[ite recordurile absolute ale temperaturii maxime zilnice la 24 de sta]ii meteorologice. În luna mai 2007, ^n ]ara noastr\ s-au inregistrat temperaturi caniculare, ^n medie cu 10

grade Celsius mai mari decât de obicei pentru aceast\ perioad\ a anului. Astfel, ^n Bucure[ti, ^n zilele de 13- 17 mai s-au ^nregistrat peste 30 de grade Celsius, ^n Câmpia Român\ vremea a fost fierbinte, iar seceta a ^nceput s\ se instaleze ^n unele zone ale ]\rii, punând ^n pericol recoltele. Potrivit [efului Administra]iei Na]ionale de Meteorologie, Ion Sandu, seceta din anul 2007 a

Asigur\rile agricole de secet\ Dac\ seceta continu\ [i pierderile cresc, fermierii care au asigurare vor primi desp\gubiri de 80% Ministerul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale (MADR) trebuie s\ implementeze m\surile necesare pentru a pl\]i desp\gubiri cultivatorilor ^n vederea limit\rii efectelor negative ale secetei. Potrivit ministrului de resort, dac\ anul acesta fermierii vor ^nregistra pierderi mai mari de 30% fa]\ de media veniturilor din ultimii trei ani, vor fi desp\gubi]i ^ntr-o propor]ie de 80%, ^ns\ numai cei care au ^ncheiat o asigurare. Dup\ perioada de recoltat, vor fi evaluate toate pagubele pe care le vor suferi fermierii la culturile agricole, pentru a desp\gubi pierderile de venit ^nregistrate. ~n cadrul unei videoconferin]e organizate la Palatul Victoria ^n data de 25 iulie a.c., ministrul Agriculturii, Daniel CONSTANTIN a

fost mai rea decât cea din 1946 deoarece a compromis sute de hectare de culturi agricole din toat\ ]ara. Vara 2007 a fost comparabil\ cu cea din 1946, ^ns\ cu o persisten]\ mai mare a zilelor caniculare, când temperatura maxim\ a dep\[it 35 de grade Celsius. A fost dep\[it\ temperatura maxim\ absolut\ pentru luna iulie pe ]ar\ (44,3 grade Celsius pe data de 24 iulie, Calafat). De asemenea, a fost dep\[it\ temperatura maxim\ absolut\ lunar\: iunie (53 sta]ii), iulie (94 sta]ii), august (17 sta]ii). S-a ^nregistrat un num\r record de temperaturi maxime zilnice de peste 40 de grade Celsius ^n 148 de cazuri. În iulie 2007, s-a ^nregistrat un num\r record de zile consecutive caniculare, cu temperaturi maxime zilnice mai mari de 35 de grade Celsius: 10 zile la C\l\ra[i, Bucure[ti – Filaret, Drobeta Turnu Severin. Produc]iile agricole ob]inute ^n toamna lui 2007 au fost apreciate drept cele mai sc\zute din ultimul secol, fiind comparabile cu cele din anii 19461947, care au fost la fel de seceto[i. Pagubele ^nregistrate ^n agricultur\ ^n 2007 din cauza secetei au fost evaluate la 5,39 mil-

declarat ca are ^n vedere acordarea de desp\gubiri atât pentru fermierii organiza]i ca IMM-uri, cât [i pentru persoanele individuale. "Cu alte cuvinte, dac\ anul acesta vor ^nregistra pierderi mai mari de 30% fa]\ de media veniturilor din ultimii trei ani, vor fi desp\gubi]i cei care au asigurare ^ntr-o propor]ie de 80%. Cea de-a doua categorie care este vizat\ de aceste desp\gubiri se refer\ la acei fermieri care nu sunt ^n categoria IMM-urilor [i care vor primi o desp\gubire, a[a-numit\ m\sura de minimis, de 7.500 EUR la hectar - plafonul maxim agreat de Comisia Europeana", a spus oficialul.

iarde lei, peste 65% din suprafata aflata ^n cultur\ (5,787 milioane hectare) fiind afectata ^n diferite grade. Seceta din vara anului 2007 a adus prejudicii statului de 388 milioane euro, reprezentând 0,4% din Produsul Intern Brut. Seceta din 2003 Pe lâng\ 2007, un alt an deosebit de secetos a fost 2003. Astfel, ^n prim\vara anului 2003, cultura de grâu din ^ntreaga ]ar\ a fost afectat\ pe o suprafa]\ de 179 mii de hectare, ^n propor]ii cuprinse ^ntre 50% si 100%, de temperaturile ridicate [i de seceta, jude]ele cele mai afectate fiind Boto[ani, Ia[i, Vaslui, Gala]i, Vrancea, Br\ila, C\l\ra[i, Constan]a, Ialomi]a [i Tulcea. Din datele prezentate la sfâr[itul luni iunie 2003, de Ministerul Agriculturii, P\durilor, Apelor [i Mediului (MAPAM), suprafa]a total\ afectat\ de secet\ dep\[ea 2 17.700 hectare ^n 10 jude]e din ]ar\, culturile cele mai afectate fiind grâul, secara, orzul, orzoaica, porumbul, floarea-soarelui, rapi]a, mu[tarul, soia, sfecla de zah\r [i planta]iile pomicole. Din suprafa]a total\ cultivat\ cu grâu [i secara, adic\ 179.000 de hectare, mai mult de 166.072 ha din produc]ie au fost compromise ^n propor]ie de 50%. Cele mai mari suprafe]e cultivate cu grâu [i secar\ afectate de seceta au fost localizate ^n Ialomi]a [i Buz\u. Dup\ grâu, orzul a avut de suferit din cauza secetei pe 18.607 hectare, iar planta]iile pomicole pe 14.560 hectare, toat\ aceast\ suprafa]\ fiind situat\ numai ^n jude]ul Vâlcea. Ca urmare a situa]iei create de evolu]ia factorilor de clim\ (nivelul sc\zut al precipita]iilor, temperaturi ridicate excesive), Ministerul Economiei [i Comertului cerea tuturor companiilor din sectorul energetic s\ urm\reasc\ foarte atent evolu]ia stocurilor [i a bunei func]ion\ri a unit\]ilor de producere a energiei, astfel ^ncât s\ se poat\ acoperi toate solicit\rile pie]ei. Seceta din anul 2000 Prin extindere, durata, intensitate [i efecte, [i seceta din anul 2000 poate fi considerat\ una dintre cele mai puternice care s-au manifestat pe teritoriul ]\rii noastre ^n ul]imii zece ani. Pe ^ntreg teritoriul ]\rii, regimul pluviometric a prezentat un deficit de 33,4% din cantitatea normal\. Vara a fost foarte c\lduroas\,

7

^n sudul ]\rii temperaturile maxime zilnice dep\sind, ^n mod repetat valoarea de 40°C, maxima anual\ atingând 43.5°C (Giurgiu, 5 iulie). Seceta s-a prelungit [i ^n toamn\, ^n luna octombrie cantitatea medie de precipita]ii fiind de 3,2 mm (normala climatologica fiind de 38,0 mm). În Oltenia, vestul Munteniei [i Carpa]ii de Curbur\, precipita]iile au fost practic inexistente. Clima României [i pericolul de secet\ În general, clima României este temperat-continental\, cu precipita]ii relativ reduse [i cu diferen]e mari ^ntre anotimpuri. Vara este un anotimp c\lduros, care dureaz\ de la sfâr[itul lui mai la jum\tatea lui septembrie ^n câmpiile din Sud [i Vest. În sudul României exist\ peste 25 de zile “tropicale” (cu temperaturi peste 30, chiar 35 Celsius) [i peste 90 de zile de vara (cu temperaturi peste 2530 C). Temperatura maxim\ absolut\ din România este de +44.5 grade C, [i s-a ^nregistrat la Ion Sion, lâng\ Br\ila, la data de 10 august 1951. Adesea, vara apar furtuni puternice cu cantit\]i mari de precipita]ii. De notat c\ ^n zonele montane din nord [i centru vara este un anotimp temperat, cu pu]ine zile tropicale sau de vara, [i cu nop]i r\coroase. Temperatura medie anual\ variaz\ de la 11 Celsius ^n lunca Dun\rii, la 6 C ^n Harghita. Temperatura medie a lunii iulie variaz\ ^ntre 26 Celsius [i 18 Celsius tot ^n func]ie de regiune. În ianuarie, aceste temperaturi variaz\ de la 0 Celsus (la B\ile Herculane sau la Mangalia) la – 6 Celsius (^n depresiuni). Studiile meteorologilor arat\ c\, ^n ultimul secol, temperatura medie anual\ pe ]ar\ a crescut cu 0,5 grade, cu anumite diferen]e ^n func]ie de regiuni. Astfel, ^nc\lzirea mai pronun]at\ s-a manifestat ^n zonele din sudul [i din sudestul ]\rii, unde a ajuns pân\ la 0,8 grade. În acest fel se explica faptul c\, ^n nordul ]\rii, temperatura medie anual\ este de 8 grade, iar ^n sud este cu peste trei grade mai ridicat\. Cre[terea frecven]ei anilor seceto[i pe teritoriul României, de la doi-trei ani ^n secolul trecut, la patru [i poate, chiar 5 ^n acest prim deceniu al mileniului, i-a alarmant pe speciali[ti care apreciaz\ c\ se impune o reac]ie rapid\ [i coordonat\, atât din partea statului [i fermierilor, cât [i a cercet\rii interdisciplinare. Dobrogea, Baraganul [i sudul Podi[ului Moldovei sunt regiunile cele mai expuse fenomenului de secet\ din România. Intervale de secet\ prelungit\ au fost ^ntre anii: 1894-1907, 1945-1951, 1983- 1994. (http://www.financiarul.ro)


8

Eveniment

nr. 44, 2012

Adopt\ un km, la o nou\ edi]ie ~n data de 25 august 2012, ^ncepând cu ora 10:00, voluntarii la ac]iunea de cur\]enie initiat\ de primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, [i-au propus s\ ^mbrace tricoul alb [i s\ mai adopte un km. La ini]iativa primarului au r\spuns colegii din prim\rie, salaria]ii din centrul medico social, al]ii iubitori de natur\, aproximativ 100 de persoane. La aceast\ edi]ie, pentru a nu [tiu câta oara, s-a pornit cu hot\râre la cur\]area unor zone din perimetrul ora[ului R\cari, ^n zona arabil\. S-a pornit de la strada Gaterului, pe canalul de la "râgl\", pân\ la calea ferat\, dup\ care a fost cur\]at drumul ce leag\ localitatea R\cari de Ghimpa]i, zona canal, pân\ la "Fântâna Fetei". {i aceasta pentru o natur\ mai curat\, ape mai limpezi, p\duri mai primitoare, aer mai curat. Activitatea a fost organizat\ ^n mai multe etape, prima de cur\]ire propriu zis\ a zonelor amintite. Au fost distribuite m\nu[i [i saci menajeri, iar utilajele prim\riei (remorci), precum [i atv-

urile unor voluntari (fermieri), au ajutat la bunul mers al ac]iunii propriu-zise. Au fost distribui]i [i umplu]i cu gunoaie 500 de saci menajeri, care apoi au fost preda]i firmei colectoare Supercom, prompta ^n urma solicit\rii noastre. C\tre ora 14:00, am ajuns ^n zona "Fântâna Fetei", un loc cunoscut de to]i prin pitoresc [i mai ales prin izvorul cu ap\ rece [i bun\, care se d\ruie trec\torului la poalele p\durii Vl\diceasca. De departe fumul gratarelor [i mirosul de m\m\lig\ r\scoapt\ ne-a ar\tat drumul c\tre zona de picnic. Aici, pastrama, mititeii, berea rece [i umbra primitoare au f\cut clipele care au urmat s\ fie un prilej bun de odihn\ [i recreere in aer curat, la sfâr[it de s\pt\mân\. Muzic\ pentru toate gusturile, dans [i un bun prilej de a fi ^mpreun\. Prof. Elena Craiciu


nr. 44, 2012

De interes general

Centrul APIA R\cari ^[i ^ncepe activitatea ^ncepand cu 3 septembrie anul curent, ^n localul fostei [coli din localitatea Mavrodin. Cu acest prilej beneficiarii serviciilor din ora[ul R\cari, oferite de APIA vor avea posibilitatea de a rezolva mai rapid [i cu efort minim treburile legate de aceasta institu]ie. ~n acest sens v\ invit\m s\ apela]i la serviciile oferite ^ncep창nd cu data mai sus men]ionat\.

P\strarea aspectului ^ngrijit al localit\]ilor reprezint\ o preocupare constant\ pentru noi to]i. Personalul muncitor din prim\rie are printre alte sarcini de serviciu [i ^ntre]inerea spa]ilor verzi, a parcurilor pentru un aspect civilizat.

Suntem pe drumul cel bun, pentru c\ locuitorii au ^nceput s\ ^nve]e s\ ^ntre]in\ domeniul public.

Periodic se realizeaz\ revizia iluminatului stradal; ^n toate localit\]ile au fost verificate l\mpile [i au fost ^nlocuite, acolo unde a fost cazul. Au fost reparate punctele de aprindere [i s-au f\cut [i alte lucr\ri necesare. Prin grija pe care prim\ria o are pentru siguran]a cet\]eanului, la l\sarea serii, str\zile sunt iluminate ca ziua, oferind condi]ii de circula]ie dintre cele mai bune.

9


10

Inedite

nr 44, 2012

Ultima vân\toare a lui Nicolae Ceau[escu

Traian Grigorescu Tehnician Silvic

Înainte de a povesti pe scurt, ultima vân\toare a lui Nicolae Ceau[escu la Bolovani, vreau s\ fac unele preciz\ri sau l\muriri necesare pentru cei care interpreteaz\ în mod personal, r\ut\cios, vân\toarea animalelor s\lbatice. În vederea gospod\ririi vânatului din rezerva]iile speciale create pentru vân\toarea [efului statului [i a unor invita]i ai s\i, erau folositi foarte mul]i silvicultori, de la p\durari la ingineri, mai ales în jude]ele din ]ar\ unde se aflau astfel de rezerva]ii (ca cea din p\durea Bolovani). Ca num\r, ei constituiau o adev\rat\ armat\ care se ocupa atât de gospod\rirea fondurilor, precum [i de preg\tirea [i desf\[urarea vân\torilor lui Ceau[escu. Marea majoritate a acestora participau la vân\toare nu pentru ca îl iubeau pe Ceau[escu ci pentru ca trebuia s\ î[i asigure existen]a de zi cu zi, pentru ei [i familiile lor iar în al doilea rând, mare parte dintre ei aveau inoculat în sânge acea „boal\” incurabil\ dar nobil\, care se nume[te vân\toarea. Adaug faptul c\ pentru mine, ca [i pentru mul]i silvicultori, participan]i la aceste vân\tori, activitatea de vân\toare era sarcina de serviciu obligatorie. De asemenea, invit pe cei care vor citi aceast\ poveste adev\rat\, ca înainte de întâmplarea din decembrie ‘89, eram întrebat de mul]i prieteni, concet\]eni sau cunoscu]i prieteni de vân\toare, cum au decurs unele ac]iuni de vân\toare cu Nicolae

Ceau[escu. Fiind cât se poate de sincer, ar\t c\ r\spunsul meu era foarte scurt, f\r\ am\nunte, deoarece [tiam c\ lucrul acesta nu poate fi divulgat în am\nunt, cu considerente adev\rate, aceste evenimente nu se publicau în „Scânteia”, sau la televizor [i era un lucru ce era vânat de securitate, pentru care se luau m\suri severe împotriva celor care divulgau aceste lucruri, ajungându-se chiar la lipsirea de libertate. Imediat dup\ evenimentele care au dus la împu[carea lui Ceau[escu, întreb\rile prietenilor [i cuno[tin]elor mele, care [tiau c\ am participat la vân\tori [i care v\zuser\ la TVR o emisiune filmat\ de Alexandru Satmari, în care eu am fost folosit ca organizator de vân\toare, întreb\rile s-au înmul]it. Eu, ca [i mul]i cet\]eni folosi]i la ac]iuni de acest fel, aveam înc\ în comportare o nesiguran]\ planat\ de incertitudine [i chiar de momente de fric\, sentimente caracteristice epocii pe care tocmai o îngropasem definitiv. În ziua de 23 noiembrie 1989, fiind de serviciu la ocolul silvic, în jurul orei 18:00, primind un telefon de la Ministerul Silviculturii, am fost anun]at de c\tre inginer Strengaru’ Valeriu, [eful ocolului, care se afla chemat la Minister, am fost anun]at c\ în ziua de 25 noiembrie ‘89, se va face în mod sigur o vân\toare la Bolovani cu Nicolae Ceau[escu a[a cum s-a primit ordin, de la Aurelian Neac[u [i Aurel Anca, loc]iitori ministrului silviculturii. Totodat\ am fost anun]at s\ antrenez [i pe colegul meu Marin Ionescu [i în acea noapte s\ mergem la Bolovani [i s\ proced\m la organizarea b\t\ilor de vân\toare. În ziua hot\rât\, am a[teptat la intrarea în [oseaua forestier\ cu siguran]a c\ Ceau[escu va veni (men]ionez c\ nu rare erau ocaziile în care de[i noi a[teptam [i ne preg\team pentru vân\toare, ni se anun]a de c\tre securitate

c\ s-a renun]at la ac]iune). Ar\t c\ înainte de vân\toare, conducerea jude]ului l-a primit la intrarea în jude], iar la intrarea în p\durea Bolovani, lâng\ cei care l-au întâmpinat al\turi de primul secretar al jude]enei de partid, se aflau [i conducerea poli]iei jude]ene [i a inspectoratului silvic jude]ean. To]i se bucurau c\ a venit la vân\toare, ova]ionând sosirea sa. Men]ionez c\ în noaptea de 24 spre 25 noiembrie, a[a cum se proceda la toate vân\torile organizate cu Nicolae Ceau[escu, to]i participan]ii erau caza]i la hotelul Dâmbovi]a [i în alte locuri (circa 120 de salaria]i) de la toate ocoalele din jude] [i de la AJVPS Dâmbovi]a, transportul la Bolovani f\cându-se în ziua vân\toarei cu autocarele OJT Dâmbovi]a. To]i cei care participau la vân\toare erau controla]i s\ nu de]in\ arme albe sau de foc. To]i participan]ii la goane erau pu[i în dispozitiv cu mult timp înainte de executarea vân\toarei, asigurând lini[tea deplin\ [i fiind condu[i de personalul silvic care cuno[tea planul de b\taie. Personalul ce îndruma b\taia, era dotat cu sta]ii RTP proprii ocolului silvic R\cari, sta]ii Radio telefon care erau folosite [i la paza p\durilor sau alte ac]iuni. Instalarea vân\torilor la standurile de tragere era o formalitate u[oar\ deoarece Ceau[escu cuno[tea standul principal pe care îl ocupa în permanen]\, acesta fiind locul în care vânatul era dirijat de garduri din plas\ de sârm\ groas\, prins\ de unii copaci cu sârm\. Prin fa]a

acestui stand trebuiau s\ treac\ cei mai mul]i mistre]i sau alt vânat existent în suprafa]a ce era str\b\tut\ cu mare zgomot produs din gura gona[ilor sau din alte obiecte confec]ionate special s\ produc\ zgomote [i s\ goneasc\ vânatul c\tre standul tr\g\torilor. La aceast\ vân\toare care a avut patru b\t\i (goane), din care o goan\ a fost dubl\, adic\ prima dat\ gona[ii de la prima b\taie, dup\ ce ajungeau la standurile de vân\toare, se a[ezau în b\taia a treia, vân\torii deplasându-se în partea din spatele lor cu fa]a la cea de-a doua goan\. A[a continuau toate b\taile ce se organizau. Au participat la vân\toare, în standurile organizate (în num\r de patru), Ceau[escu, Dasc\lescu, Bobu [i inginer A. Anca, de la Ministerul Silviculturii. Men]ionez c\ ultimii trei, în afar\ de Ceau[escu, nu aveau asupra lor arme de vân\toare. Dup\ fiecare goan\, vânatul împu[cat era înc\rcat în c\rute sau sânii [i dus la cabana de vân\toare, unde se organiza, în final „tabloul de vân\toare”. Aici erau a[eza]i într-o anumit\ ordine [i rânduial\, pentru a se face o filmare sau fotografii, împreun\ cu Ceau[escu [i invita]ii s\i, insistându-se asupra trofeelor mai dezvoltate. La vân\torile ce se organizau în p\durea Bolovani, s-au recoltat de obicei 50, pân\ la 80 de exemplare, iar la aceast\ ultim\ vânatoare, au fost împu[cati 68 de mistre]i. Întrucât, dup\ efectuarea celor patru goane, la aceast\

vân\toare, Ceau[escu nu a fost mul]umit de rezultat, am fost obliga]i s\ repet\m o goan\ [i anume, prima, care era cea mai lung\, în care s-au mai împu[cat 14 mistre]i. La aceast\ vân\toare, Ceau[escu nu a fost mul]umit de rezultat, totu[i a mers la tabloul de vân\toare unde se aflau majoritatea participan]ilor. De obicei, la toate vân\torile, dup\ vizitarea tabloului de vân\toare, personalul folosit ca gona[i, cât [i ceilal]i invita]i participan]i, se adunau în careu la care Ceau[escu venea [i adresa celor prezen]i cu voce tare, dac\ au ceva s\-i aduc\ la cuno[tin]\, mul]umindu-le pentru participarea la vân\toare. În loc de dialog, to]i participan]ii cu voce tare, strigau „Ceau[escu PCR”, „Ceau[escu [i poporu’”, „Ceau[escu, România, ura, ura”, dup\ care aplaudau necontenit. De aceast\ data, nu a mai vrut s\ participe la careul organizat, a dat mâna cu primul secretar PCR de la Dâmbovi]a, nu a mai stat s\ admire tabloul de vân\toare, nu s-a filmat, a ridicat doar ambele mâini deasupra capului [i a zis „La revedere tovara[i”. Abia dup\ cele întâmplate la finele anului 89, la Târgovi[te, ne-am dat seama c\ Ceau[escu era înso]it de probleme deosebit de grele, pe care majoritatea Românilor nu le [tiau, dar care pentru el [i familia sa, au dus la un deznod\mânt tragic. Foarte mul]i oameni se întrebau, aproape [optit „de ce oare s-a gr\bit s\ plece, sim]ea cumva c\ sfârsitul s\u este apropiat?” Foarte mul]i participan]i erau mira]i, cum face, c\ din tot sistemul comunist european, el înc\ vietuie[te [i to]i aveau banuiala a[teptând cu team\ r\ul ce va veni [i în România, dar parca nimeni nu-l credea s\ fie a[a de r\u. Anul 1989, anul pr\bu[irii sistemului comunist în majoritatea ]\rilor din centrul [i estul Europei, începuse [i nu credeam c\ în România nu se va întâmpla nimic. Oricum, dac\ ceva se întâmpla, ziceam c\ o s\ vedem [i noi, dar nu credeam c\ mai poate dura mult. Acest lucru se observa la aproape to]i participan]ii la ac]iunile cu Ceau[escu. Erau parc\ mai aten]i în tot ceea ce f\ceau.


Pagina cet\]eanului

nr. 44, 2012

11

S\raca, ]\ri[oara mea! Referendum- 29 iulie 2012

Dup\ alegerile din 10 iunie anul curent, credeam c\ ne-am lini[tit, c\ disputele politice vor ^nceta pentru c\ rezultatele votului popular au dus la constituirea consiliului local [i preluarea mandatului de c\tre primarul reales. Gustul victoriei par]iale, la nivel na]ional, le-a dat ap\ la moar\ mai marilor USL care s-au gândit s\ profite de un electorat scârbit de unii politicieni [i s\ pluseze… rechemându-l la urne pentru acest referendum…pentru demiterea pre[edintelui. Unii dintre USL-i[ti ^i intreab\ pe sus]in\torii lui B\sescu ce a f\cut acesta pentru ]ar\?! Pe mine, m\ chinuie o alt\ ^ntrebare: oare e referendumul meu, ^mi reprezint\ oare interesele, merit\ s\ m\ amestec eu ^n acest r\zboi personal, ^ntre unul [i ceilal]i pe care ^i doare-n cot de ]ar\, de popor, de

mine. Istoria ^i va judeca pe to]i; pe noi, cei care vedem mai departe de cuponul de pensie, de nevoile imediate ca [i pe ceilal]i preocupa]i, din egoism, numai de propria persoan\. La nivelul jude]ului Dâmbovi]a, procentul de participare la vot a fost de 53,13. Pe ]ar\, acesta a fost de 46,24%. Iat\ cum arat\ tabloul prezen]ei la referendum ^n ora[ul R\cari: Total aleg\tori cu drept de vot = 5243 Participan]i la vot = 2859 (54,53%) Pe sec]ii de votare, situa]ia este urm\toare: Sec]ia 1 R\cari: nr. aleg\tori=925 Lista suplimentar\=147 Total voturi exprimate=503 Voturi nule=8 Procent=38,49 Sec]ia 2 R\cari: nr. aleg\tori=840

REZULTATUL REFERENDUMULUI ESTE UN VOT DE BLAM DAT ÎNTREGII CLASE POLITICE B\sescu jubileaz\, Ponta minte ca de obicei, Antonescu caut\ solu]ii disperate pentru a nu-[i ]ine promisiunea de a pleca din politic\. Dar nici unul nu a învins. {i nici unul nu pare a citi corect rezultatul referendumului de duminic\. B\sescu se întoarce la Cotroceni coco[at de povara unui vot masiv împotriva sa: dac\ în 2009 a fost ales de cinci milioane de români, acum îi vor capul peste [apte milioane. E con[tient, dovad\ c\ vorbe[te despre „falia din societatea româneasc\”. Îns\ nu p\c\le[te pe nimeni cînd spune c\ va fi un pre[edinte al împ\c\rii. Nici n-ar putea, chiar s\ vrea, pentru c\ USL a mers prea departe. Liderii sociali[tilor [i ai liberalilor e[ueaz\ pentru a doua oar\ în încercarea de a-l demite pe Traian B\sescu. E un e[ec care le poate diminua capitalul electoral cu m\car înc\ 10% în alegerile generale. USL marcheaz\ deja o sc\dere de popularitate cu 10% fa]\ de alegerile locale. PDL mai prime[te o nesperat\ gur\ de oxigen, pe gre[eala adversarului, dar depinde foarte mult de cum î[i va folosi acest avantaj în urm\toarele luni, pentru a-l transforma în voturi. Deocamdat\ sigurul s\u cî[tig este c\ a reintrat în joc [i nu mai risc\ s\ aib\ soarta

Pe liste suplimentare=87 Total voturi exprimate=421 Voturi nule=3 Procent=39,76 Ghergani 3: nr. aleg\tori=628 Pe liste suplimentare=79 Total voturi exprimate=321 Voturi nule=1 Procent=38,54 Mavrodin 4: nr. aleg\tori=807 Pe liste suplimentare=68 Voturi exprimate=352 Voturi nule=4 Procent participare=35,19 Ghimpa]i 5: nr. aleg\tori=635 Liste suplimentare=79 Voturi exprimate=345 Nule=3 Procent=41,89 Colacu 6: nr. aleg\tori=729 Liste suplimentare=107 Voturi exprimate=507 Nule=9 Procent=54,87 S\bie[ti 7: nr. aleg\tori=679 Lista suplimentar\=78 Voturi exprimate=410 Voturi nule=1 Procent=48,90 Concluzii: Chemarea la urne din 29 iulie anul curent, a fost inutil\ [i nepotrivit\. ~ntr-o perioad\ ^n care orice cheltuial\ se cere a fi bine chibzuit\, o astfel de intreprindere dovede[te c\ pu]in le pas\ exponen]ilor puterii de nevoia cet\]eanului ^n "numele c\ruia", chipurile, au organizat acest referendum pentru a-l demite pe cel care "a supt

PN}CD. UDMR joac\ la dou\ capete, pentru a r\mîne în c\r]i, dar deja [i-a f\cut un du[man în USL [i va trebui s\ revin\ sfâ[it\ în alian]\ cu PDL. Noi în[ine, simplii cet\]eni, n-am cî[tigat nimic. Dimpotriv\. Criza politic\ va continua, consumînd energia partidelor de la guvernare în b\t\lii care nu ne privesc, în loc s\ o concentreze pe m\suri de guvernare eficiente. Criza economic\ revine în for]\ [i nu-mi pare c\ guvernul este preg\tit s\-i fac\ fa]\. România e mai vulnerabil\ ca oricînd în ultimul deceniu, dar, din p\cate, nu are ce a[tepta de la conduc\torii ei, dup\ cum a [i spus-o. C\ci rezultatul referendumului pentru demiterea pre[edintelui nu este decît un vot de blam dat întregii clase politice. În ciuda unei mize presupuse ca important\ pentru to]i

sângele poporului". S\raca, t\ri[oara mea…! M\ uitam la cei care alergau ^n sus [i ^n jos, cu ma[inile pline, ^n ziua votului, numai profitori, oameni care nu s-au remarcat decât prin manipulare [i interese m\runte. Nici unul nu a l\sat ceva trainic, demn de respectul ob[tei ^n urma, numai o dâr\ ^n pulberea vremii, care la prima boare de vânt, este spulberat\… Ace[tia sunt sprijinitorii puterii. S\raca, ]\ri[oara mea! Oameni buni, când v\ uita]i ^n gr\din\ [i vede]i pârjolul secetei, z\u c\ nu ne mai arde de lupta politic\. B\r\ganul e pârjolit, n-am v\zut niciodat\ atâta porumb uscat pe picioare [i f\r\ rod. Dumnezeu S-a sup\rat pe noi. Cu cei 20 milioane de euro cheltui]i la referendum, puteam face ceva pentru iriga]ii, iriga]ii care au avut baza material\, dar tot noi, ace[tia care cerem drepturi, le-am distrus. Am irosit 20 milioane de euro [i ne a[teapt\ o criz\ alimentar\. Ve]i spune: las' c\ ne va aduce din afara [i legume [i cereale [i vom cump\ra. Cu ce bani?! Ceea ce s-a dat la pensii [i salarii s-a dus pe apa sâmbetei odat\ cu cre[terea euro, 4,65 lei. ~mi revin ^n minte versurile lui Labis: ,, Seceta a ucis orice boare de vânt. Soarele s-a topit [i a curs pe p\mânt. A r\mas cerul fierbinte [i gol. Ciuturile scot din fântân\ n\mol. Peste p\duri tot mai des focuri, focuri Danseaz\ s\lbatice, satanice jocuri." (Moartea c\prioarei) prof. Elena Craiciu

românii, a efortului impresionant ([i foarte costisitor) de a aduce oamenii la vot [i a tuturor manevrelor de fraudare a votului (cîteva sute de tentative sînt probate deja, dar cîte or fi r\mas nedescoperite nimeni nu [tie), USL a reu[it s\ mobilizeze la urne mai pu]in de jum\tate dintre aleg\tori. Ceea ce nu înseamn\ c\ restul românilor cu drept de vot sînt incon[tien]i, nep\s\tori sau c\ îl sprijin\ pe B\sescu. Înseamn\: nu ne sim]im reprezenta]i de voi, nu mai gir\m cu votul nostru un sistem aparent democratic, nu mai vrem s\ alegem între dou\ rele, refuz\m s\ fim p\rta[i la r\fuielile voastre. Partidele parlamentare ar trebui s\ în]eleag\ acest mesaj [i s\ îl ia în considerare. C\ci [i r\bdarea românului are o limit\.

"Aflarea în treab\ ca metod\ de lucru la români..."


12

Imagini care ne dor

Judeca]i [i dumneavoastr\! Toate aceste ma[ini sunt parcate la ^ntâmplare pe domeniul public, ^n timp ce al\turi este amenajat\ o parcare cu plat\ pentru a deservi Judec\toriei R\cari.

nr. 44, 2012

~n preajma Gr\dini]ei R\cari, au ap\rut ^n ultima vreme distrugeri ale gardului, burlane opturate, pere]i mâzg\li]i etc.

Sunt situa]ii numeroase când hâjurile pun st\pânire pe domeniul public, proprietarul refuzând cu ^nc\p\]ânare s\ cure]e [an]urile…

Aceea[i observa]ie privind zona Judec\toriei R\cari, unde ma[inile ^ngr\m\desc pe lâng\ gardurile vecinilor, ocupând zona carosabilului, ^n timp ce parcarea amenajat\ de prim\rie se afla la doi pa[i [i st\ mai mereu goal\. Cal\torului ^i st\ bine cu drumul, dar, uneori, ma[inile stau parcate [i câte o jumatate de zi incomodând trecerea celorlalte autovehicule.

Ceea ce vede]i ^n imagine este o parte dintr-un parc amenajat pe fonduri europene cu gazon, instala]ie electric\, arbori de soi, banci noi, un loc de recreere pentru bunici [i de joac\ pentru copii. Numai c\, cineva a plasat un butoi de fier pe gazon [i a dat foc gunoaielor, zilnic, de[i ma[ina Supercom trece s\pt\mânal ^n zon\. V\ reamintim c\ ^n anul 2009, vedeam aceea[i imagine, dar atunci nu era amenajat parcul [i nici firma de colectare a gunoiului nu venea ^n zon\…!

Mai avem mult de lucru la capitolul educa]ie civic\, pentru a nu mai vorbi de cei 7 ani de acas\… Co[ul este gol iar gunoaiele stau aruncate vrai[te pe spa]iul verde… Concet\]enii cu educa]ie dezaprob\ astfel de manifest\ri dar s\ nu ne oprim aici; ^n familie putem avea discu]ii cu odraslele, mai ales cu aceia care pleac\ seara la o ^ntâlnire cu grupul de prieteni [i care-[i fac veacul ^n zona Gr\dini]ei R\cari... ~ntreba]i-i ce me[teresc ^n zona amintit\... ”Ve]i avea surprize!


Despre alimenta]ia s\n\toas\ [i produsele ecologice

Produsele ecologice alimentare au cunoscut o dezvoltare deosebita ^n ultimele dou\ decenii. Grija fa]\ de natura, delicate]ea echilibrului natural, multitudinea de boli cu care omul se confrunt\ din ce ^n ce mai des, alimentele f\r\ gust, industriale, toate acestea au dus la formarea unui curent din ce ^n ce mai puternic, curent ce dore[te restabilirea unui respect fa]\ de natura [i a protec]iei acesteia. Produsele ecologice sunt produsele ob]inute ^n cadrul sistemului de agricultur\ ecologic\, conform reglement\rilor Directivei CE 2092/1991, sunt produse ob]inute f\r\ utilizarea produselor chimice de sintez\ (ca fertilizan]i, amelioratori ai solului, ingrediente pentru prepararea furajelor sau ingrediente pentru prepararea alimentelor). Organismele modificate genetic [i derivatele lor sunt cu des\vâr[ire interzise. ~n zootehnie, principiul suveran e respectarea bun\st\rii animalelor: animalele nu trebuie s\ fie legate, trebuie s\ pa[uneze ^n spa]ii deschise [i s\ nu fie ^nghesuite. Produsele ecologice acoper\ o gam\ larg\ de alimente: de la fructe, legume, carne, pân\ la b\uturi [i produse lactate. Pia]a acestor produse, de[i ^n România acest lucru este greu sesizabil, ^n lume este ^ntr-o continu\ cre[tere [i necesit\ o verificare atent\, precum [i o serie de garan]ii.

13 Sucul de grepfruit are „puteri” surprinzatoare S\n\tate

nr. 44, 2012

Pacien]ii care combin\ acest fruct cu medicamentele împotriva cancerului au avut beneficii mari, echivalente cu cele ob]inute dintr-o doz\ tripl\ de astfel de medicamente. Oamenii de [tiin]\ de la Universitatea de Medicin\ din Chicago sus]in c\ aceast\ combina]e are poten]ialul de a-i ajuta pe pacien]i s\ evite efectele secundare asociate cu supradoza de medicamente. De asemenea, se pare c\ încorporarea sucului de grepfrut în tratamentul anti-cancer ar reduce considerabil costul medicamentelor. Sucul de grepfrut este cunoscut pentru capacitatea sa de a împiedica enzemile din intestin s\ descompun\ anumite medicamente, ceea ce înseamn\ c\ o doz\ mai mare de medicament intr\ în fluxul sangvin. Uneori, acest efect duce la riscul de supradoz\, de aceea medicii recomand\ pacien]ilor ca, în cazul anumitor medicamente, s\ evite ingerarea concomitent\ de suc de grepfrut. Acum îns\, oamenii de [tiin]\ au vrut s\ vad\ dac\ pot utiliza aceast\ capacitatea a fructului în beneficiul pacien]ilor.

Cererea de bunuri [i servicii ecologice este ^n permanent\ cre[tere ^n perioada actual\. Aceast\ cerere condi]ioneaz\ comportamentul consumatorilor [i al industriilor, ^[i exercit\ influen]a [i asupra cadrului legislativ. ~n ultimii ani se manifest\, ^n rândurile consumatorilor, un interes din ce ^n ce mai mare pentru produsele agricole [i alimentare de calitate.

comandat de compania Naturaland la lansarea Federa]iei pentru Dezvoltarea Agriculturii Ecologice ^n România. Dintre cele 500 de persoane chestionate, mai mult de 66% au cump\rat cel pu]in o dat\ un produs ecologic.

Calitatea produselor ecologice este un argument concludent. ~n categoria produselor "de calitate" pot fi incluse [i produsele rezultate ^n urma practic\rii unui tip de agricultur\ denumit "agricultura ecologic\".

Într-un studiu publicat de curând, echipa de la Chicago a demonstrat c\ la pacien]ii care au consumat 230 de grame de suc de grepfrut, nivelul de rapamicin\ în sânge cre[tea cu 350%. De asemenea, un alt medicament, numit ketoconazol, Un important avantaj al agri- care are capacitatea de a încetini culturii române[ti, aproape metaboliazrea medicamentelor, a de neexploatat, este poten]ialul de produc]ie ecologic\. Cu toate acestea, ^n octombrie 2002, erau acredita]i pentru o astfel de activitate doar [apte producatori agricoli, care export\ ^ntreaga produc]ie obtinu]\. Integrarea ^n structurile europene va obliga produc\torii agricoli s\ se orienteze c\tre domenii noi, una dintre cele mai accesibile ni[e de pia]\ fiind considerat\ agricultura ecologic\.

~n România ^ncepe s\ se contureze o mod\ a orient\rii consumatorului c\tre alimente ecologice, arat\ un studiu sociologic f\cut ^n mai multe supermarketuri autohtone. Speciali[tii afirm\ c\ majoritatea celor care cump\r\ astfel de produse au studii superioare [i venituri medii spre mari. Tot ei spun c\ jum\tate dintre cei care cump\r\ produse ecologice pentru c\ sunt la moda sunt persoane cu vârst\ ^ntre 26 [i 39 de ani, ace[tia fiind interesa]i de produsele de calitate. Românul vrea s\ m\nânce mai s\n\tos. Trendul c\tre consumul ecologic se contureaz\ la categoriile bine educate cu acces la informa]ie, cu un nivel de via]\ mai ridicat. Acestea sunt concluziile unui studiu

De ce opteaz\ pentru astfel de produse? Pentru c\ sunt mai gustoase, spun subiec]ii cu studii universitare dar [i pentru c\-i ajut\ la ^mbun\t\]irea calita]ii vie]ii. Curiozitatea este cea care ^i ^ndeamn\ pe cei cu studii medii s\ testeze un aliment ecologic.

Cercetarea s-a bazat pe cre[terea efectului produs de rapamicin\, substan]\ utilizat\ pentru a sl\bi sistemul imunitar, astfel s\ se evite respingerea organelor transplantate. În prezent, ea este testat\ [i ca tratament împotriva anumitor tumori.

ajutat la cre[terea nivelului de rapamicin\ cu 500%. Efectul produs de sucul de grepfrut asupra enzimelor din intestin începe la câteva ore dup\ consum [i se termin\ treptat în câteva zile. În studiu, oamenii de [tiin]\ au urm\rit, pe rând, efectele tratamentului cu rapamicin\, apoi al celui cu rapamicin\ [i ketoconazol [i, în cele din urm\, al celui cu rapamicin\ [i suc de grepfrut. La studiu au luat parte 138 de pacien]i care sufereau de cancer incurabil, pentru care nu fuseser\ g\site terapii eficace. Primii pacien]i au începu un tratament cu o doz\ mic\ de rapamicin\, dar aceasta a continuat s\ creasc\ pe parcursul cercet\rii. Astfel s-a observat c\ în tratamentul bazat doar pe rapamicin\, doza optim\ a fost de cca. 90 mg pe s\pt\mân\. Îns\ cei care au urmat un tratament cu o doz\ mai mare de 45 mg au suferit de probleme gastrointestinale serioase. În schimb, doza optim\ pentru celelalte dou\ grupuri a fost mult mai mic\. Pentru a men]ine un nivel constat al medicamentului în corp, cei din grupul c\rora li s-a administrat rapamicin\ [i ketoconazol au avut nevoie de o doz\ de 16 mg pe s\pt\mân\, în timp ce pacien]ii care au fost trata]i cu suc de grepfrut [i rapamicin\ au primit maximum 35 de mg de rapamicin\ pe s\pt\mân\. De[i la niciunul dintre pacien]i nu s-a observat un r\spuns complet, la 30% dintre cei care au participat la studiu boala a stagnat. Cu toate acestea, la un singur pacient care a f\cut parte din grupul celor care au primit suc de grapefruit s-a constat o mic[orare semnificativ\ a tumorii, care a durat mai bine de trei ani. Sursa: Descopera.ro

Mierea ca aliment

România reprezint\ un poten]ial agricol care nu poate fi neglijat, iar marea [ans\ a ]\rii noastre este faptul c\ ^n ultimii ani nu s-au folosit ingr\[\minte chimice [i pesticide ^n exces, ceea ce constituie un avantaj evident ^n momentul conversiei spre agricultura ecologic\.

Prin calit\]ile sale nutritive [i dietetice, mierea de albine este considerat\ un aliment de mare valoare ^n hrana oamenilor de toate vârstele, având ultiliz\ri largi. Mierea are importante aplica]ii ^n alimenta]ia pre - [i post operatorie, pentru b\trâni, copii, gravide [i femeile care al\pteaz\, sportivi, persoane care depun eforturi fizice sau intelectuale deosebite, este un aliment energizant ^n cazurile de surmenaj, oboseal\ etc. Comunit\]ile medicale din intreaga lume sf\tuiesc popula]ia s\ ^nlocuiasc\ alimentele rafinate, precum zah\rul industrial numit de nutritioni[ti [i “otrava alb\”, cu miere de albine. Valoarea alimentar\ a mierii const\ ^n primul rând ^n boga]ia ei ^n zaharuri, din acest punct de vedere fiind un aliment energetic prin excelen]\. Majoritatea zaharurilor din miere sunt zaharuri simple (glucoza [i fructoza), care nu mai necesit\ o prelucrare special\ prin digestie, fiind direct asimilabile [i metabolizate complet pân\ la stadiul de dioxid de carbon [i apa, eliberând energie ^n toate etapele de descompunere prin care trec.


14 R\spundem ^ntreb\rilor Afl\m de la serviciul de Stare Civil\

Reconstituirea actelor de stare civil\

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ|

CAPITOLUL III R\spunderi [i sanc]iuni

1991 / 0 5 Nr.

Reconstituirea actelor de stare civil\ se poate face, la cerere, dac\: a) registrele de stare civil\ au fost pierdute sau distruse, ^n totalitate ori ^n parte; b) actul de stare civil\ a fost ^ntocmit ^n str\in\tate [i nu poate fi procurat certificatul ori extrasul de pe acest act. ~ntocmirea ulterioar\ a actelor de stare civil\ se poate cere dac\: a) ^ntocmirea actului de na[tere sau de deces a fost omis\ ori refuzat\, de[i au fost depuse actele necesare ^ntocmirii acestuia; b) ^ntocmirea actului de c\s\torie a fost omis\ sau refuzat\, de[i a fost luat consim]\mântul so]ilor de c\tre ofi]erul de stare civil\. (1) Cererea de reconstituire sau de ^ntocmire ulteioar\ a unui act de stare civil\, ^nso]it\ de documentele doveditoare, se depune la serviciul public comunitar local de eviden]\ a persoanelor sau la ofi]erul de stare civil\ din cadrul prim\riei unit\]ii administrativ-teritoriale competente s\ ^ntocmeasc\ actul. ~n situa]iile prev\zute la art. 52 lit. b), cererea se depune la serviciul public comunitar local de eviden]\ a persoanelor sau la ofi]erul de stare civil\ din cadrul prim\riei unit\]ii administrativ-teritoriale pe a c\rei raz\ se afl\ domiciliul persoanei interesate. Cererea se solu]ioneaz\ ^n termen de 30 de zile, cu avizul prealabil al serviciului public comunitar jude]ean de eviden]\ a persoanei, prin dispozi]ie a primarului, care se comunic\ solicitantului ^n termen de 10 zile de la emitere. (2) Dispozi]ia prev\zut\ la alin. (1) poate fi contestat\ la instan]a judec\toreasc\ ^n a c\rei raz\ teritorial\ ^[i are sediul autoritatea emitent\. ~n cazul ^n care unul dintre exemplarele registrului de stare civil\ este pierdut sau distrus, ^n totalitate ori ^n parte, acesta se ^nlocuie[te printr-o copie ^ntocmit\ de pe registrul existent, care se certific\ pentru conformitate de c\tre ofi]erul de stare civil\.

ANUN} Cet\]enii care au actele de identitate expirate sunt invita]i s\ se prezinte la sediul B.E.P.C.E.P R\cari, pentru a fi pu[i în legalitate. În caz contrar vor fi sanc]iona]i conform OUG.97/2005,de c\tre organele competente.

nr. 44, 2012

Tehnician urbanism, Alexandru Alexandru urbanism@primariaracari.ro Art. 24. - (1) Constituie infrac]iuni urm\toarele fapte: a) executarea, f\r\ autoriza]ie de construire sau de desfiin]are, ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a lucr\rilor prev\zute la art. 3 lit. b); b) continuarea execut\rii lucr\rilor dup\ dispunerea opririi acestora de c\tre organele de control competente, potrivit legii; (liter\ modificat\ prin art. unic pct. 1 din Legea nr. 376/2006, în vigoare de la 16 octombrie 2006)

Autoriza]ii de construire emise ^n luna iunie 2012 - Nr.37/05.06.2012; SC GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA pentru Dobre Ioana; R\cari; Bran[ament gaze; - Nr.38/05.06.2012; SC GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA pentru Gherghe Ion; Colacu; Bran[ament gaze; - Nr.39/05.06.2012; SC GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA pentru Manea Gheorghe; Ghergani; Bran[ament gaze; - Nr.40/05.06.2012; Enciu Eugen; R\cari; Construire locuin]\ P+M; - Nr.41/08.06.2012; Alexandru Ovidiu; R\cari; Construire locuin]\ P+M ( modificare de tema); - Nr.42/22.06.2012; SC GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA pentru Voicescu Florian; R\cari; Bran[ament gaze; - Nr.43/22.06.2012; Popa Ionut [i Popa Elena; Ghergani; Construire gard; - Nr.44/22.06.2012; SC GDF SUEZ ENERGY ROMANIA pentru Dima Petre; - Nr.45/26.06.2012; Stan Radita; R\cari; Construire gard;

Certificate de urbanism emise ^n luna iunie 2012 - Nr.70/05.06.2012; SC GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA pentru Dobre Ioana; R\cari; Bran[ament gaze;

c) întocmirea ori semnarea proiectelor tehnice, precum [i a documenta]iilor tehnice - D.T*) pentru autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii pentru alte specialit\]i decât cele certificate prin diplom\ universitar\, în condi]iile prev\zute la art. 9. d) refuzul emiterii certificatului de urbanism. (liter\ introdus\ prin art. I pct. 231 din O.U.G. nr. 214/2008, astfel cum a fost completat\ prin art. I pct. 26 din Legea nr. 261/2009 (publicat\ la 16 iulie 2009), în vigoare de la 14 octombrie 2009) Art. 25. - În cazul s\vâr[irii faptelor prev\zute la art. 24, organele de control prev\zute de prezenta lege, care au constatat fapta, sunt obligate s\ sesizeze organele de urm\rire penal\ Art. 26. - (1) Constituie contraven]ii urm\toarele fapte, dac\ nu au fost s\vâr[ite în astfel de condi]ii încât, potrivit legii, s\ fie considerate infrac]iuni: a) executarea sau desfiin]area, total\ ori par]ial\, f\r\ autoriza]ie a lucr\rilor prev\zute la art. 3, cu excep]ia celor

men]ionate la lit. b), de c\tre investitor [i executant; c) aprobarea furniz\rii de utilit\]i urbane, ca urmare a execut\rii de lucr\ri de bran[amente [i racorduri la re]ele pentru construc]ii noi neautorizate; d) men]inerea dup\ expirarea termenului prev\zut prin autoriza]ie sau dup\ terminarea lucr\rilor autorizate ori adaptarea în alte scopuri fa]\ de cele prev\zute în autoriza]ie a construc]iilor, lucrãrilor [i amenaj\rilor cu caracter provizoriu; e) neaducerea terenului la starea ini]ial\ de c\tre investitor, dup\ terminarea lucr\rilor prev\zute la art. 3 lit. c), precum [i nerealizarea lucr\rilor de cur\]are, amenajare ori degajare, dup\ caz, a amplasamentului [i/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe durata execu]iei, o dat\ cu încheierea lucr\rilor de baz\; f) împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor [i a actelor solicitate;

- Nr.71/05.06.2012; Ciontolac Adriana; Ghergani; Vânzare; - Nr.72/05.06.2012; SC GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA pentru Gherghe Ion; Colacu; Bran[ament gaze; - Nr.73/05.06.2012; Voicu Costel; Colacu; Construire locuin]\ P+M; - Nr.74/05.06.2012; Du]\ Sandu Mihai; Mavrodin; Construire locuin]\ parter; - Nr.75/05.06.2012; Manea Victor; Ghergani; Extindere locuin]\ parter; - Nr.76/05.06.2012; Pandele Maria; Mavrodin; Construire locuin]\ parter; - Nr.77/05.06.2012; Tacea Vasile; Mavrodin; Construire locuin]\ P+M; - Nr.78/08.06.2012; Popa Ioana; R\cari; Extindere locuin]\ parter; - Nr.79/20.06.2012; Pastiea Marian Mihai; R\cari; Informare; - Nr.80/22.06.2012; Filip Daniel; R\cari; Construire locuin]\ P+M; - Nr.81/22.06.2012; SC GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA pentru Voicescu Florian; R\cari; Bran[ament gaze; - Nr.82/22.06.2012; Logof\tu Violeta; R\cari; Construire atelier tinichigerie, vopsitorie auto [i ^mprejmuire; - Nr.83/22.06.2012; Albu Dumitru; Colacu; Construire locuin]\ parter; - Nr.84/22.06.2012; Popa Ionu]; Colacu; Construire locuin]\ P+M; - Nr.85/26.06.2012; Moldoveanu Ionel; Ghergani; Demolare partial [i construire locuin]\ P+E; - Nr.86/27.06.2012; Comerio Adina; R\cari; ~ntocmire P.U.Z.;

Autoriza]ii de construire ^n luna iulie 2012 - Nr.46/03.07.2012; Moldoveanu Ionel; Ghergani; Construire locuin]\ P+E; - Nr.47/05.07.2012; SC GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA pentru Gavrila Elena; R\cari; Bran[ament gaze; - Nr.48/06.07.2012; SC GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA pentru Mihalache Gh. Eugen; Ghergani; Bran[ament gaze; - Nr.49/06.07.2012; Andrei Constantin; Ghergani; Construire gard; - Nr.50/12.07.2012; Coman Nicolaie; St\ne[ti; Construire locuin]\ P+M; - Nr.51/12.07.2012; Tacea Vasile; Mavrodin; Construire locuin]\ P+M; - Nr.52/12.07.2012; Bratu Tasia Marinela; Colacu; Construire locuinta parter; - Nr.53/12.07.2012; Duta Florian; R\cari; Construire anexa; - Nr.54/12.07.2012; Popa Ionu]; Colacu; Construire locuin]\ P+M; - Nr.55/16.07.2012; SC GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA pentru Sorescu Marian; R\cari; Bran[ament gaze; - Nr.56/16.07.2012; Apostolache Moise; Ghimpa]i; Demolare locuin]\ parter; - Nr.57/16.07.2012; Apostolache Moise; Ghimpa]i; Construire locuin]\ P+M; - Nr.58/19.07.2012; Ora[ul R\cari; R\cari; Extindere [i modernizare Centru residen]ial pentru persoane vârstnice;

Certificate de urbanism

g) neanun]area datei începerii lucr\rilor de construc]ii autorizate, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (8); (literã modificatã prin art. I pct. 25 din O.U.G. nr. 214/2008, astfel cum a fost modificat\ prin art. I pct. 27 din Legea nr. 261/2009 (publicatã la 16 iulie 2009), în vigoare de la 14 octombrie 2009) h) neemiterea certificatelor de urbanism în termenul prev\zut la art. 6 alin. (2), precum [i emiterea de certificate de urbanism incomplete ori cu date eronate, care nu con]in lista cuprinzând avizele [i acordurile legale necesare în raport cu obiectivul de investi]ii, sau eliberarea acestora condi]ionat de elaborarea prealabil\ a unei documenta]ii de urbanism sau a oric\ror documenta]ii tehnice de definire a scopului solicit\rii, cu dep\[irea termenului legal, sau refuzul nejustificat ori condi]ionarea furniz\rii informa]iilor de interes public prev\zute la art. 6 alin. (1); (liter\ modificat\ prin art. I pct. 25 din O.U.G. nr. 214/2008, astfel cum a fost modificat\ prin art. I pct. 27 din Legea nr. 261/2009 (publicat\ la 16 iulie 2009), în vigoare de la 14 octombrie 2009)

emise ^n luna iulie 2012 - Nr.87/03.07.2012; Cr\ciun Gheorghe; Mavrodin; Vânzare; - Nr.88/03.07.2012; Chifu Ion; R\cari; Vânzare; - Nr.89/03.07.2012; SC GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA pentru Gavril\ Elena; R\cari; Bran[ament gaze; - Nr.90/03.07.2012; SC GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA pentru Dima Petre; Ghergani; Bran[ament gaze; - Nr.91/06.07.2012; Anason Florin; R\cari; Construire locuin]\ P+E; - Nr.92/06.07.2012; SC GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA pentru Mihalache Gh. Eugen; Ghergani; Bran[ament gaze; - Nr.93/06.07.2012; SC ECO DISTRIBU}ION SRL; R\cari; Informare; - Nr.94/12.07.2012; Parpal\ Mihail; R\cari; Construire gard; - Nr.95/18.07.2012; SC GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA pentru Sorescu Marian; R\cari; Bransament gaze; - Nr.96/19.07.2012; Popa Aura Mihaela; Colacu; Construire locuin]\ parter; - Nr.97/25.07.2012; Dr\gan Elena; Colacu; Vânzare; - Nr.98/27.07.2012; Stef\nescu Adrian; R\cari; Dezmembrare; - Nr.99/27.07.2012; Stef\nescu Gheorghi]a; R\cari; Dezmembrare; - Nr.100/27.07.2012; Stef\nescu Vasile, Stef\nescu Gheorghi]a, Stef\nescu Adrian; R\cari; Dezmembrare; - Nr.101/27.07.2012; {tef\nescu Vasile, Stef\nescu Gheorghita, Stef\nescu Adrian; R\cari; Dezmembrare


Diverse

nr. 44, 2012

Programul Centrului medical de permanen]\

MUL}UMIRE

Un om nemul]umit nu pierdea nici o ocazie Telefon: 0245.658.864 ca s\ se plâng\ înaintea Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim. Sâmb\t\ [i Duminic\: 24-24 de ore semenilor de s\r\cia lui. Se considera blestemat, Luni - 13.8.2012 Dr. Corneanu Corina Duminic\ - 26.8.2012 b\tut de Dumnezeu [i Dr. Corneanu Corina Luni - 20.8.2012 Dr. Carp Marioara f\r\ nici un sprijin. Un Mar]i - 14.8.2012 Dr. Carp Marioara Luni - 27.8.2012 Dr. Barbu Razvan Mar]i - 21.8.2012 Dr. Corneanu Corina b\trân auzindu-l se Miercuri - 15.8.2012 Dr. Grigorescu Ecaterina Marti - 28.8.2012 apropie de el îl apuc\ de Dr. Birsila Daniel Miercuri - 22.8.2012 Dr. Grigorescu Ecaterina mâna dreapt\ [i îi zise: Joi - 16.8.2012 Dr. Corneanu Corina Miercuri - 29.8.2012 Dr. Mladin Aurica Joi - 23.8.2012 Dr. Barbu Razvan „Ai vrea s\ ]i se taie Vineri - 17.8.2012 Dr. Carp Marioara Joi - 30.8.2012 mâna dreapt\ pentru Dr. Corneanu Corina Vineri - 24.8.2012 Dr. Carp Marioara 1000 de monezi de Sâmb\t\ - 18.8.2012 Dr. Barbu Razvan Vineri - 31.8.2012 Dr. Birsila Daniel Sâmb\t\ - 25.8.2012 Dr. Mladin Aurica aur?” „Nu vreau,” Duminic\ - 19.8.2012 Dr. Mladin Aurica r\spunse omul. „Dar mâna stâng\?” „Nici”.

DEC

ESE

- VASILIU GHEORGHE, RACARI - 54 ANI - NAE DUMITRU, SABIESTI - 90 ANI - MEZEI MARIA, GHERGANI - 46 ANI -MIHALACHE MIRCEA, MAVRODIN -87 ANI - ENACHE AUREL IONEL, DRAGOMIRESTI - 35 ANI - STEFAN VASILE, GHIMPATI - 72 ANI

C|S|TORII

Niculae Marius Gabriel- Ivan Elena Georgiana -28 iulie 2012

„Atunci poate accep]i s\ ]i se scoat\ unul din ochi pentu 10.000 de monezi?” „Fereasc\ Dumnezeu! Nici nu m\ gândesc s\ fac a[a ceva. Nu voi da ochii pentru nimic în lume”. B\trânul s-a uitat la el cu mare aten]ie [i i-a zis: „ Vezi, ce bog\]ie ]i-a dat Dumnezeu, [i tu cârte[ti împotriva Lui în loc s\-I mul]ume[ti ...”

*** Ma[ini în pan\. {i problema cu apa mineral\

„Duminic\, 7 iulie, cea mai c\lduroas\ zi din cursul acestei veri”, scrie pe un ton serios ziarul „Universul”, pe 8 iulie. Ziari[tii anun]\ c\, „înc\ dis de diminea]\, c\ldura soarelui se anun]a mai intens\ decât de obiceiu”. Termometrele de la B\neasa înregistraser\ 54 de grade Celsius, iar, „din ]ar\”, temperaturile se anun]au tot caniculare. Capitala e prezentat\ ca fiind „în c\lduri tropicale”. Bucure[tiul li se prezint\ redactorilor din 1946 ca

Aplica]ie: Sunt daruri a c\ror valoare n-o sesiz\m decât atunci când ne lipsesc. S\n\tatea, pacea, liberatea, credin]a, familia, hrana, etc. {i necazurile au valoarea lor. Paradoxal, valoarea acestora este mult mai mare decât ne-am închipui vreodat\. A[a c\, în ciuda lor, avem înc\ motive de mul]umire. R.D

Ioni]\ Robert Neagu Virginica Garofi]a 03.06.2012 N\stase Ion N\stase Vasilica - 16.06.2012 Gheorghe Marian Necula Silvia - 24.06.2012 Mihai Constantin Iulian - Buia Elena 28.07.2012 Niculae Marius-Gabriel - Ivan Elena 28.07.2012 Lixandru Alin-Gabriel - Cr\ciun Oana-Maria 04.08.2012 Dobrin Nicolae-Ovidiu - Alexandru Elena - 18.08.2012 Andrei Marian - B\t\il\ FloricaAngelica 18.08.2012 Porojan {tefan-Valentin - Negu] C\t\lina-Cristina - 18.08.2012 Luca Ionu] - Marin Ioana-Cosmina 25.08.2012 Stirbu Ionel - Cristea Ionela-Alina 25.08.2012 Mihalcea George-Adrian Petre Ana-Maria 25.08.2012

Era prea pu]in\ bere

Cum au suportat românii „Marea secet\” din '46.

15

Niculae David Gabriel - 20.06.2012 Mincu Lavinia Florentina - 25.06.2012 Stirbu Bianca Maria - 14.06.2012 Nicolae Mihnea Constantin - 06.07.2012 Matei Mario Andrei - 21.07.2012 Ioni]\ Maya Elena - 06.05.2012

un loc cl\dit în Sahara. „Tramvaiele care duc spre [tranduri, spre periferiile cu p\duri umbroase [i deci cari d\deau cet\]enilor speran]a unei r\cori binecuvântate, erau, pur [i simplu, luate cu asalt. Marile bulevarde erau aproape pustii, asfaltul trotuarelor se muiase, iar la tot pasul întâlneai automobile în pan\ de cauciuc. Din cauza c\ldurilor, cauciucurile, camerele, cedau”, descrie „Universul” atmosfera de pe str\zile ora[ului. Era al naibii de cald, de nesuportat. {i, dincolo de rubrica meteo, se iscau unele dezbateri. Astfel, un b\rbat al c\rui nume n-o s\-l mai afl\m niciodat\, r\mânând [i atunci, [i acum, anonim, le scria, cu sete, redactorilor „Universul” „aceste juste observa]iuni”, sub titlul „C\ldurile [i apa gazoas\”: „Organismul omenesc cere lichid, cu

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

atât mai mult cu cât c\ldurile sunt mai mari. {i fiindc\ berea a disp\rut de pe pia]\, vinul a devenit o b\utur\ de lux (pentru cei ce-[i câ[tig\ existen]a prin munc\ cinstit\), iar apa lipse[te (tocmai în orele când este nevoie de ea), singurul lichid – la îndemân\ - a r\mas apa gazoas\”. De aici, schimbând tonul, autorul se arunc\ într-o pledoarie pentru igiena din restaurante. Aparent, era o mare problem\ cu sticlele în care era vândut\ apa gazoas\. Erau foarte murdare. „Fiecare din noi vedem starea de necur\]enie a sticlelor de sifon. Cu toate c\ nu e nimic mai desgust\tor decât o sticl\ îmbâcsit\ – pe mas\ – nu spal\ nimeni sticla înainte de a o pune în consuma]ie”, era dezam\git cititorul „Universului”.

Redac]ia

Stima]i concet\]eni v\ anun]\m pe aceast\ cale c\ pute]i ^nchiria, pentru practicarea sportului, actualul spa]iu al S\lii sporturilor din ora[ul R\cari, dup\ urm\torul tarif: Doritorii se pot adresa la administratorul s\lii,

- 100 lei/ora, pentru ^ntreceri sportive: meciuri de fotbal, handbal,

Ene Marius, la numerele de telefon:

baschet, volei, tenis de câmp;

0764.030.370; 0751167358

- 20 lei/ora/masa, pentru ^ntrecerile la tenis de mas\.


16

Publicitate

nr. 44, 2012

Psalmii 121 1. ~mi ridic ochii spre mun]i… De unde-mi va veni ajutorul? 2. Ajutorul ^mi vine de la Domnul, care a f\cut cerurile [i p\mântul. 3. Da, El nu va ^ng\dui s\ ]i se clatine piciorul; Cel ce te p\ze[te nu va dormita. 4. Iata ca nu dormiteaza, nici nu doarme Cel ce pazeste pe Israel. 5. Domnul este p\zitorul t\u, Domnul este umbra ta pe mâna ta cea dreapt\. 6. De aceea nu te va bate soarele ziua, nici luna noaptea. 7. Domnul te va p\zi de orice r\u, ^]i va p\zi sufletul. 8. Domnul te va p\zi la plecare [i la venire, de acum [i pân\ ^n veac. Sala de festivit\]i a ora[ului R\cari este loca]ia ideal\ pentru evenimente private: nun]i, botezuri, anivers\ri. Sarra Events v\ pune la dispozi]ie mese de diferite forme [i dimensiuni, stâlpi[ori fier forjat, supor]i lumân\ri, arcad\, covor ro[u, huse de scaun, funde scaun, fe]e de mas\, [ervete, decor mas\ VIP (falduri, jupon, accesorii), vesel\ (farfurii, pahare, tacâmuri), aranjamente florale pe supor]i de sticl\ sau fier forjat, precum [i un meniu bogat care te va sur-

prinde pl\cut prin diversitatea preparatelor. Oferta noastr\ este flexibil\ [i v\ ofer\ posibilitatea ca în func]ie de buget [i exigen]ele dumneavoastr\, s\ alege]i din gama noastr\ de servicii, exact ceea ce ave]i nevoie pentru ca evenimentul s\ fie memorabil. Pentru detalii suna]i la numerele de telefon: 0785577660 – Cosmote; 0734584135 – Vodafone

Fotografia lunii

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

Colectivul redac]ional:

Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu Jr. Ene Octaviana, secretar Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. {tefan Vlada, colaborator Procesare - Tehnoredactare Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a. Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere, Bucure[ti ISSN: 1844-7678

Matei 18 23. De aceea, Împ\r\]ia cerurilor se aseam\n\ cu un împ\rat care a vrut s\ se socoteasc\ cu robii s\i. 24. A început s\ fac\ socoteala [i i-au adus pe unul care îi datora zece mii de galbeni. 25. Fiindc\ el n-avea cu ce pl\ti, st\pânul lui a poruncit s\-l vând\ pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui [i tot ce avea, [i s\ se pl\teasc\ datoria. 26. Robul s-a aruncat la p\mânt, i s-a închinat [i a zis: "Doamne, mai îng\duie-m\, [i-]i voi pl\ti tot." 27. St\pânul robului aceluia, f\cându-i-se mil\ de el, i-a dat drumul [i i-a iertat datoria.

28. Robul acela, când a ie[it afar\, a întâlnit pe unul din tovar\[ii lui de slujb\ care-i era dator o sut\ de lei. A pus mâna pe el [i-l strângea de gât, zicând: "Pl\te[te-mi ce-mi e[ti dator." 29. Tovar\[ul lui s-a aruncat la p\mânt, îl ruga [i zicea: "Mai îng\duie-m\, [i-]i voi pl\ti." 30. Dar el n-a vrut, ci s-a dus [i l-a aruncat în temni]\, pân\ va pl\ti datoria. 31. Când au v\zut tovar\[ii lui cele întâmplate, s-au întristat foarte mult [i s-au dus de au spus st\pânului lor toate cele petrecute. 32. Atunci st\pânul a chemat la el pe robul acesta [i i-a zis: "Rob viclean! Eu ]i-am iertat toat\ datoria, fiindc\ mai rugat. 33. Oare nu se c\dea s\ ai [i tu mil\ de tovar\[ul t\u cum am avut eu mil\ de tine?" 34. {i st\pânul s-a mâniat [i l-a dat pe mâna chinuitorilor, pân\ va pl\ti tot ce datora. 35. Tot a[a v\ va face [i Tat\l Meu cel ceresc, dac\ fiecare din voi nu iart\ din toat\ inima pe fratele s\u."

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Domnule P r i m a r , M\ numesc__________________________________________________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:__________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _____________________________________________________

P|REREA TA CONTEAZ|

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

...doar dac\ o spui!


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.