Page 1

–

–

ZIARUL PRIM|RIEI R www.primariaracari.ro

|

C

A

R

I

PERIODIC GRATUIT, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

cyanmagentayellowblack

An I, nr. 6 , Ianuarie 2009, 8 pagini.

2008- Un nou ^nceput pentru ora[ul R\cari,

2009 - anul demar\rii marilor proiecte

Unul dintre angajamentele mele la ^nceput de mandat, a fost ca, periodic s\ vin ^n fa]a dumneavoastr\ cu inform\ri, de ce nu, rapoarte (pentru c\ personal consider c\ exist\ un raport de subordine cet\]ean-primar [i nu invers), prin care s\ afla]i tot ceea ce se ^ntâmpl\ ^n localitate, ^n prim\rie, pe ce sunt cheltui]i banii no[tri, ai tuturor. Despre realiz\rile lui 2008, v\ invit s\ citi]i ziarul [i s\ constata]i singuri despre ce este vorba: e mult, e putin - dumneavoastr\ decide]i! Cu acest prilej le mul]umesc si agen]ilor economici care m-au sprijinit ^n demersul meu de a demara câte ceva ^n ora[ul R\cari [i care au ^n]eles situa]ia financiar\ preluat\ [i, cu toate acestea, au spus "da" când le-am cerut ajutorul; nu exagerez când spun ajutor, pentru c\ nu e simplu s\ realizezi ceva când vrei, [i s\ pl\te[ti… când po]i! Dac\ sunt mul]umit … ^n mare parte, da! (nemul]umitului i se ia darul….câteodat\)! Nerealiz\ri…Poate…Poate opera]iunea

Pentru a ac]iona la timp ^n folosul cet\]eanului, v\ inform\m c\ pute]i telefona la num\rul 0245/658.611 sau viceprimar:0756.078.015 pentru situa]iile urm\toare: constatarea c\ becul de la iluminatul public s-a ars [i trebuie ^nlocuit; dac\ observa]i persoane care arunc\ gunoiul ^n locuri nepermise. ANUN}

–

"[an]ul din fa]a casei", poate gunoaiele din localitate, câinii f\r\ st\pân, animalele nesupravegheate care distrug culturile [i altele…, (dar [i lui Dumnezeu, cât este de mare [i puternic, tot I-au trebuit [apte zile s\ fac\ lumea)! Nemul]umit poate [i de atitudinea ne^n]eleg\toare a unor cet\]eni vis-a-vis de demararea ac]iunii de asfaltare a str\zilor din ora[ul R\cari. Simt nevoia s\ le explic c\ aceast\ lucrare, pe lâng\ importan]a ei, este [i foarte costisitoare [i necesit\ mai multe etape: studii, expertize, proiecte, aprob\ri, ob]inerea finan]\rii, etc. Mai mult decât atât, prioritare pentru localitate sunt canalizarea [i apa curent\, proiecte ce vor demara, conform proiectantului [i consultantului, ^n 2010; mult a fost, pu]in a r\mas! Este foarte important\ solu]ia adoptat\ de proiectant, referitor la pozi]ionarea conductelor, pentru c\ dac\ sunt pe centrul str\zii, este imoral, ilogic, neeconomic s\ asfalt\m [i apoi s\ spargem [i s\ mont\m canalizarea.

A[a c\ "ave]i pu]intic\ r\bdare"! Unde sau dus 20 ani, mai putem rezista doi ani. Referitor la "[an]ul din fa]a casei", chiar am o mare nemul]umire: la acordarea premiilor stabilite ^n unele zone, am fost nevoi]i s\ "alerg\m" ceva, ca s\ g\sim o loca]ie cât de cât acceptabil\, care s\ ^ndeplineasc\, condi]iile impuse.~nc\ exist\ mul]i cet\]eni care nu ^n]eleg c\ aceast\ ac]iune nu este un moft al primarului, ci o necesitate care neglijat\ poate aduce mari prejudicii ^n caz de precipita]ii abundente. Mai mult ca sigur, atunci, to]i vor ar\ta spre primar, care nu s-a implicat cât trebuie. Dac\ aceast\ implicare impune [i m\suri de sanc]ionare a celor care nu ^n]eleg esen]a [i obligativitatea ac]iunii, atunci v\ asigur c\ voi trece la etapa a doua a programului [i anume, a m\surilor de constrângere a acestora. Cum prim\ria are obliga]ii fa]\ de cet\]ean, tot a[a [i acesta are obliga]ii fa]\ de prim\rie [i fa]\ de ceilal]i locuitori care au reac]ionat pozitiv [i care nu au nici o vin\ c\ gospod\ria lor se va inunda din cauza neglijen]ei vecinului care nu si-a cur\]at [an]ul, podul, depoziteaz\ materiale ^n fa]a cur]ii etc. Celor care au ^n]eles acest lucru, ^nc\ o dat\, mul]umiri! O alt\ problem\ stringent\ o reprezint\ câinii f\r\ st\pân, deveni]i ^n anumite zone, un adev\rat pericol public. Pe termen scurt, solu]ia va fi crearea unui ad\post de capacitate mic\ ^n colaborare cu un iubitor de animale din R\cari [i pe termen mediu, construirea in zona noii sta]ii de epurare a unui ad\post, care s\ asigure preluarea câinilor f\r\ st\pân care nu au nici o vin\ c\ s-au ^nmul]it necontrolat [i au ajuns pe drumuri. Aici li se va asigura cas\, mas\, asisten]\ medical\, ignorând diverse solu]ii barbare propuse de tot felul de neaveni]i. Gunoaiele….O problem\ a noastr\, a tuturor. ~n acest moment, dac\ este solicitat\, ^n baza unui contract, ma[ina care preia gunoiul ajunge ^n orice loca]ie. Totul e s\ dorim acest lucru. Dar se pare c\ nu avem ^ncotro. {i aici vom trece la faza a doua, aceea, a sanc]iunilor, care nu vor fi mici [i pu]ine. Dimpotriv\! Trebuie sa restabilim echilibrul ^ntre cei care pl\tesc taxa de salubritate [i particip\ la colectarea civilizata a gunoiului [i cei care ^l arunc\ pe unde doresc: ^n fa]a por]ii, pe canale, pe camp, pe marginea drumurilor, fie ele [i na]ionale.

~n situa]ia celor din urm\ nu vom avea ^ng\duin]\. Ar mai fi multe de spus. {i mul]umiri [i nemul]umiri. Dar s\ l\s\m [i pentru data viitoare, s\ nu devenim plictico[i. Cu acest gen de raport ne vom ^ntâlni la [ase luni; va coincide cu un an de la instalarea mea ^n func]ie. Sunt aproape de dumneavoastr\, fi]i aproape de mine [i vom reu[i! Ce ne-am propus pentru 2009? ~n localitatea R\cari vom realiza ^mpreun\ cu firma de consultan]\ definitivarea [i depunerea la Bruxelles a documenta]iei pentru ap\ [i canal ^n localit\]ile R\cari [i Ghergani. Vom demara lucr\rilile de construire la Sala de sport [i reabilitare a Stadionului R\cari, vom executa lucrari de reparare la monumentul eroilor din oras, vom extinde parc\rile [i spatiile verzi. Se va da in folosinta cu plat\, parcarea de la Judec\toria R\cari [i se va definitiva [i amenaja spa]iul de joac\ pentru copiii de la Gr\dini]a R\cari. Vom executa lucr\ri de amenajare a parcului si a locului de joac\ pentru copiii de la blocuri. De asemenea, vor fi demarate lucr\rile de asfaltare pe drumul de la R\cari spre Ghimpa]i; lucrarea va ^ncepe din localitatea R\cari [i se va continua pan\ la Ghimpa]i. Vom colabora cu parohia R\cari pentru extinderea cimitirului. Se va construi de c\tre firma Ethos un magazin agroalimentar la piat\ [i a unui supermarket la obor. Vom face lucr\ri de subtraversare acolo unde terenul o impune. Liceul Teoretic "Ion Ghica" R\cari va avea o hain\ nou\ dup\ realizarea lucr\rilor de izolatie termic\, zugr\veli interioare [i exterioare, montarea de termopane [i terminarea lucr\rilor la gardul ^mprejmuitor. La cele doua biserici se vor face racordul la gaze [i instala]ia de ^nc\lzire central\. La Sala de Festivitati si la Primaria R\cari se vor executa reparatii (inclusiv izolatie termic\) , se vor repara [i continua lucrarile de amenajare a trotuarelor. La {coala R\cari se va amenaja un gazon artificial iar Biblioteca or\[eneasc\ va fi pe internet prin extinderea acesteia [i dotarea ei cu 20-30 de calculatoare, ^ntr-un program cu Bill Gates.

(continuare ^n pag. 2)

Stima]i concet\]eni v\ inform\m c\ ^n urma lucr\rilor de renovare a [colilor au rezultat giurgiuvele cu geamuri etc. care ^I a[teapt\ pe cei cu venituri modeste [i interesa]i s\ fie ridicate gratuit. V\ rug\m s\ v\ adresa]i la biroul de Asisten]\ Social\. –

cyanmagentayellowblack


–

–

Actualitate

Ianuarie 2009

Ziarul Prim\riei R\cari

p. 2

2008 - Un nou ^nceput pentru ora[ul R\cari, 2009 - anul demar\rii marilor proiecte (urmare din pag 1) ~n localitatea Mavrodin se vor realiza urm\toarele: proiectarea asfalt\rii str\zilor; la {coala [i Gr\dini]a Mavrodin se vor realiza racorduri la gaze [i ^nc\lzirea central\; se vor igeniza [i desfiin]a zonele ^n care se afla aruncate gunoaie; se va introduce apa curenta iar la biserica din localitate se vor face racordul la gaze [i ^nc\lzirea central\; se va amenaja un spa]iu de joac\ pentru copii. ~n localitatea Colacu se va finaliza gardul la gradini]\ [i se va realiza gardul la scoal\. Vom face repara]ii la asfalt deoarece s-a deteriorat ^n unele locuri. Vor fi demarate [i lucr\rile de asfaltare pe drumul Colacu -S\bie[ti. Va fi extins cimitirul din localitate iar la biseric\ se va realiza racordul la gaze. La Scoala general\ Colacu se va monta ^n n continuare parchet nou, se va face izola]ia termic\ [i conectarea la internet. Pentru copii vom amenaja un spatiu de joac\. ~n localitatea S\biesti vom termina gardul la gradini]\ [i vom dota cu mobilier modern spa]iul de ^nv\t\mânt. Vom demara lucr\rile de asfaltare pe drumul

jude]ean [i de asemenea va fi realizat un spa]iu de joac\ pentru copii. ~n satele B|L|NE{TI [i ST|NE{TI avem ^n vedere proiectarea unei S\li multifunctionale, amenajarea unui teren de fotbal pentru copii [i tineri. Vom demara lucr\rile de proiectare pentru asfaltarea segmentului de drum S\bie[ti -Mereni. ~n localitatea Ghergani vom face lucrari de subtraversare la canalele de scurgere a apei ^n exces ^n zona G\rii [i ^n zona gospodariilor dl Molcu] [i Tudor Ion. Vom amenaja spa]ii de joac\ pentru copii, iar ^n zona g\rii vom igeniza parcul dandu-i un aspect civilizat. Avem ^n vedere proiectarea asfalt\rii pentru str\zile din Ghergani ca [i refacerea trotuarelor. Vom da ^n func]iune Centrul de Asisten]\ Medico-Social\, poate chiar sub alta forma, ca destinatie. Vom reabilita [coala veche si o vom reda invatamantului, ca spatiu, sau cu destinatie sociala. Vom da un nou aspect zonei prin realizarea gardului ^mprejmuitor. O prioritate va fi desfiin]area zonelor cu gunoaie si transformarea lor ^n locuri civilizate.. ~n localitatea Ghimpa]i vom reabilita C\minul Cultural, redandu-l spre folosin-

ta comunitatii; nu vor lipsi spa]iile de joac\ pentru copii, iar stadionul va fi reabilitat si redat tinerilor. Vom face racordul la gaze si ^nc\lzire central\ la biserica din localitate. Vom inaugura o capela in preajma sarbatorii de Sf Maria. Vom demarara lucr\rile de asfaltare pe drumul R\cari - Ghimpa]i Pentru anul 2009 avem ^n vedere s\rb\torirea unor evenimente ^mpreun\ cu comunitatea, ca de exemplu: ziua de 8 Martie, 1 Mai, ziua ora[ului R\cari 16 august. Aceste evenimente vor fi pregatite devreme si vom cauta sa oferim participantilor programe atractive, pe gustul lor. A[tept\m propuneri din partea dumneavoastra pentru o colaborare in acest sens. Sala de Festivita]i va prinde via]a prin organizarea de spectacole ^n colaborare cu trupe de teatru sau muzicale diverse. Ca o preocupare permanent\ va fi intretinerea drumurilor comunale [i de exploatare, cur\]irea [i fertilizarea islazurilor, asigurarea iluminatului public ^ntr-un mod ritmic [I eficient, asigurarea siguran]ei cet\]eanului prin activitatea Poli]iei locale [i comunitare. ~n continuare se va asigurara transportul GRATUIT al elevilor de acas\ la

[coal\, indiferent de vârst\. Vom continua proiectul "Cea mai frumoas\ gospod\rie" sperând la un ecou calitativ mai important printre gospodari. Poate am uitat ceva, poate ^n unele situa]ii m-am intins prea mult...; Numai timpul va confirma! Mul]umesc anticipat colegilor din Consiliul local R\cari pentru sprijinul ce mi-l vor acorda pentru realizarea acestor obiective! Sunt multumit ca ^n ceea ce priveste rela]ia cet\]ean-prim\rie aceasta s-a ^mbun\t\]it, pentru ca sunt din ce ^n ce mai pu]ine sesiz\rile negative vis-a vis de aceasta. C\ci, p\dure f\r\ usc\turi nu exist\, dar vom face eforturi pentru eliminarea neajunsurilor. Aceste rânduri nu reprezint\ o platform\ electoral\, sunt un angajament pe care ^l iau acum, la ^nceput de an [i la sase luni de mandat. V\ rog pastra]i ziarul [i pe 15 ianuarie 2010, lua]i un pix [i t\ia]i tot ceea ce am realizat. Sper ca proiectele r\mase nerealizate s\ fie cât mai pu]ine, sau deloc!

Dr.ing. Pr

Dr.ing. Carave]eanu Marius Florin Primarul ora[ului R\cari

AFL|M DE LA SERVICIUL IMPOZITE {I TAXE LOCALE, PENTRU DUMNEAVOASTR|, URM|TOARELE: II. Art. 250 - Scutiri (1) Cl\dirile pentru care nu se datoreaz\ impozit, prin efectul legii, sunt, dup\ cum urmeaz\: 1. cl\dirile proprietate a statului, a unit\]ilor administrativ-teritoriale sau a oric\ror institu]ii publice, cu excep]ia ^nc\perilor care sunt folosite pentru activit\]i economice; 2. cl\dirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectur\ sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excep]ia ^nc\perilor care sunt folosite pentru activit\]i economice; 3. cl\dirile care, prin destina]ie, constituie l\ca[uri de cult, apar]inând cultelor religioase recunoscute oficial ^n România [i componentelor locale ale acestora, cu excep]ia ^nc\perilor care sunt folosite pentru activit\]i economice; 4. cl\dirile care constituie patrimoniul unit\]ilor [i institu]iilor de ^nv\t\mânt de stat, confesional sau particular, autorizate s\ func]ioneze provizoriu ori acreditate, cu excep]ia ^nc\perilor care sunt folosite pentru activit\]i economice; 5. cl\dirile unit\]ilor sanitare publice, cu excep]ia ^nc\perilor care sunt folosite pentru activit\]i economice; 6. cl\dirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice [i nuclearo-electrice, sta]iilor [i posturilor de transformare, precum [i sta]iilor de conexiuni;

7. cl\dirile aflate ^n domeniul public al statului [i ^n administrarea Regiei Autonome “Administra]ia Patrimoniului Protocolului de Stat”, cu excep]ia ^nc\perilor care sunt folosite pentru activit\]i economice; 8. cl\dirile funerare din cimitire [i crematorii; 9. cl\dirile din parcurile industriale, [tiin]ifice [i tehnologice, potrivit legii; 10. cl\dirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate ^n mod abuziv ^n perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare; 11. cl\dirile care constituie patrimoniul Academiei Române, cu excep]ia ^nc\perilor care sunt folosite pentru activit\]i economice; 12. cl\dirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonan]a de urgen]\ a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apar]inut cultelor religioase din România, republicat\, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare; 13. cl\dirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonan]a de urgen]\ a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apar]inut comunit\]ilor cet\]enilor apartinând minorit\]ilor na]ionale din România, republicat\; 14. cl\dirile care sunt afectate activit\]ilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de ^mbun\t\]iri funciare [i de interven]ii la ap\rarea ^mpotriva inunda]iilor, precum [i cl\dirile din porturi [i cele afectate canalelor navigabile [i sta]iilor de pompare

aferente canalelor, cu excep]ia ^nc\perilor care sunt folosite pentru activit\]i economice; 15. cl\dirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje [i tuneluri [i care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construc]ii, cu excep]ia ^nc\perilor care sunt folosite pentru alte activit\]i economice; 16. construc]iile speciale situate ^n subteran, indiferent de folosin]a acestora [i turnurile de extrac] 17. cl\dirile care sunt utilizate ca sere, solare, r\sadni]e, ciuperc\rii, silozuri pentru furaje, silozuri [i/sau patule pentru depozitarea [i conservarea cerealelor, cu excep]ia ^nc\perilor care sunt folosite pentru alte activit\]i economice; 18. cl\dirile trecute ^n proprietatea statului sau a unit\]ilor administrativ-teritoriale ^n lipsa de mo[tenitori legali sau testamentari; 19. cl\dirile utilizate pentru activit\]i social umanitare, de c\tre asocia]ii, funda]ii [i culte, potrivit hot\rârii consiliului local. (2) Nu intr\ sub inciden]a impozitului pe cl\diri construc]iile care nu au elementele constitutive ale unei cl\diri. (3) Scutirea de impozit prev\zut\ la alin. (1) pct. 10-13 se aplic\ pe durata pentru care proprietarul este obligat s\ men]in\ afecta]iunea de interes public.

Cooperare inter-institu]ional\ Apari]ia sezonului rece a determinat unele persoane s\ s\vâr[easc\ infrac]iuni de t\iere [i sustragere ilegal\ de material lemnos. Cele dou\ fapte antisociale sunt prev\zute [i pedepsite de articolele 108 [i 110 din Legea 46/2008 (noul Cod silvic) fiind aspru sanc]ionate. Este cunoscut faptul c\ pe raza ora[ului R\cari avem o suprafa]\ ^mp\durit\ destul de mare, parte din aceasta apar]inând persoanelor fizice, dar [i p\dure de stat administrat\ de Ocolul Silvic R\cari. Cooperarea strâns\ cu Poli]ia Comunitar\ R\cari a dus la descoperirea autorilor unor furturi de material lemnos, reducând astfel prejudiciile cauzate p\durii [i implicit nou\, ^ntrucât se [tie c\ p\durea este principala surs\ de oxigen a planetei, protejeaz\ solul ^mpotriva eroziunii, ad\poste[te fauna [i multe alte efecte benefice pentru oameni. La data de 03.01.2009 ^n urma unei ac]iuni comune desf\[urate de lucr\tori din cadrul Poli]iei ora[ului R\cari, Poli]ia Comunitar\ R\cari [i angaja]i ai Ocolului Silvic R\cari au fost surprin[i ^n flagrant S.I, MJ, B.G si D.M to]i din comuna Cojasca care sustr\geau material lemnos din p\durea Patru Pari. Celor de mai sus le-au fost confiscate c\ru]ele folosite la transportul de material lemnos [i s-a ^ntocmit dosar penal pantru t\iere [i sustragere ilegal\ de material lemnos. ~n data de 06.01.2009 CI [i I.D ambii din ora[ul R\cari, sat Mavrodin au mers ^n p\durea particular\ Sfintul Gheorghe de unde au t\iat mai mul]i arbori. Ace[tia au fost surprin[i ^n flagrant iar motofier\str\ul folosit la t\ierea arborilor a fost confiscat, conform prevederilor legale.

–

Exemplele ar\tate mai sus arat\ faptul c\ o cooperare strâns\ ^ntre institu]iile statului are efecte pozitive pentru reducerea ratei infrac]ionalit\]ii ^n domeniul silvic, dar [i ^n alte aspecte ale vie]ii cotidiene. Fiecare cet\]ean al comunit\]ii poate ajuta la descoperirea [i prinderea infractorilor [i sporirea gradului de siguran]\ public\, deviza noastr\ fiind "împreun\ pentru comunitate".

{ef serviciu Taxe [I Impozite Ec. O. Chi]ulescu

ZIARUL PRIM|RIEI R|CARI Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud.Dâmbovi]a, Biroul IT. Colectivul redac]ional: Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. Ion Ciobanu, colaborator

Procesare- Tehnoredactare Ruben Dumitru , IT Niculae Constantin, IT

REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a. Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070

Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Primãriei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro Subinspector, Ciobanu Ginu black

ISSN:1844-7678 –


–

De interes general

Ianuarie 2009

– Ziarul Prim\riei R\cari

p. 3

HOT|RÂRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI, ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 29.12.2008 ~n data de 29 decembrie 2008, orele 14:00, a fost convocat\ sedin]a consiliului local R\cari, la care au participat to]i consilierii, [i delega]ii s\te[ti. Domnul primar deschide [edin]a, expunând ordinea de zi care este votat\ ^n unanimitate. unanimitate Domnul pre[edinte de [edin]\, consilier Prof. Livede Ion, supune la vot procesele verbale care, succesiv, au fost aprobate ^n unanimitate. Dumnealui propune votarea ^n bloc, a unor proiecte de PUZ local [i se aprob\ ^n unanimitate. 1. La punctul 1 al ordinei de zi, se adopt\ Hot\rârea privind aprobarea cas\rii unor obiecte de inventar. Domnul primar spune c\ ^n urma inventarului, efectuat ^n prim\rie [i ^n [coli, comisia de inventariere a venit [i cu propunerea de casare a unor obiecte care nu mai pot fi folosite; lista acestor obiecte a fost consultat\ de fiecare consilier. 2. La punctul 2 de pe ordinea de zi, se adopt\ Hot\rârea privind modificarea hot\rârii consiliului local nr. 58/2008 privind aprobarea listei investi]iilor prioritare ^n aglomerarea R\cari - T\rt\[e[ti. Domnul primar arat\ c\ valoarea proiectului este aceea[i, consultantul aducând câteva modific\ri ^n ceea ce prive[te denumirea listei. Suma a r\mas tot la valoarea de 11 milioane euro, doar c\ acum trebuie aprobat\ aceast\ list\. Domnul primar vine cu propunerea de a se vota noua list\ de investi]ii. 3. La punctul 3 al ordinei de zi, s-a adoptat Hot\rârea privind atribuirea spa]iului din vecin\tatea bibliotecii "Ion Ghica" R\cari, pen-

tru ^nfiin]area cabinetului parlamentar, pentru domnul senator Valentin Calcan, ^n perioada mandatului s\u, 2008 - 2012. Se prezint\ solicitarea din partea domnului senator, Valentin Calcan, pre[edinte al Comisiei de Privatizare in Parlamentul României men]ionându-se c\ este o onoare pentru noi, s\ avem ^n ora[ul R\cari, un cabinet parlamentar, al unei persoane care ne va fi de ajutor. 4. La punctul 4 al ordinei de zi, se adopt\ hot\rârea privind scutirea de impozite, a unor contribuabilii cu venituri mici. Domnul Primar prezint\ situa]ia contribu]iei acestora la impozite [i se analizeaz\ situa]ia fiec\ruia. Persoanele luate ^n discu]ie sunt, Dumitru Eugenia, Constantin Gheorghe, Ivan Florea, Costache Dobre. Dna Dumitru Eugenia are un venit de 535 lei, iar cererea dumneaei trebuie completat\ cu acte medicale care s\ ateste starea de s\n\tate. Cererea este respins\, momentan. Dl Constantin Gheorghe realizeaz\ venituri din instala]ii sanitare [i deci cererea dânsului nu se sus]ine, este respins\. De alfel, dl Constantin Gheorghe nu [i-a pl\tit impozitul din 2004, acesta reprezentând suma de 1600 lei. Cererea dl Ivan Florea cu un venit de 847 lei, dar are so]ia grav bolnav\ [i cea a dl Costache Dobre care are un dosar cu acte medicale ce atest\ c\ este bolnav sunt aprobate, cu atât mai mult cu cât [i-au pl\tit impozitul la zi. Hot\râri privind aprobare PUZ local dup\ cum urmeaz\: 5. Se aprob\ extinderea intravilanului ora[ului R\cari , sat Ghergani, jude]ul Dâmbovi]a cu suprafa]a de: 4.470 mp - situat\ ^n T 61/6 P 3 proprietatea dlui Carave]eanu Marius-Florin.

E bine s\ [tim!!! Executarea lucr\rilor de extindere la construc]ii este permis\ numai pe baza unei autoriza]ii de construire. Autoriza]ia de construire se emite la solicitarea de]inãtorului titlului de proprietate asupra unui imobil teren. PENTRU CONSTRUIRE, EXTINDERI, MODIFIC|RI, CONSOLID|RI, REPARA}II CAPITALE PENTRU CL|DIRI ESTE NECESAR| OB}INEREA A. CERTIFICAT DE URBANISM Cerere tip; extras Carte Funciar\ numai ^n cazul solicit\rii certificatului de urbanism pentru ^nstr\inare; Plan de situa]ie vizat de oficiul de cadastru; Dovada achit\rii taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism; CERTIFICATUL DE URBANISM NU }INE LOC DE AUTORIZA}IE DE CONSTRUC}IE {I NU D| DREPTUL DE A EXECUTA LUCR|RI DE CONSTRUIRE! B. AUTORIZA}IE DE CONSTRUIRE Cerere tip pentru ob]inerea autoriza]iei de construire; anexa tip la cerere completat\ de proiectant; dovada achit\rii taxei pentru ob]inerea autoriza]iei de construire; extras Carte Funciar\ sau Certificat de Atestare a Dreptului de Proprietate Asupra Terenului, ^nso]it de anexa 4 [i 5 (pentru societ\]i comerciale de stat) sau Act de Concesiune; certificat de urbanism (copie); avizele [i studiile solicitate prin certificatul de urbanism; documenta]ia tehnic\ ^n 2 exemplare. Autoriza]ia de construire are o perioad\ de valabilitate de cel pu]in 12 luni de la data emiterii, interval ^n care solicitantul

–

este obligat s\ ^nceap\ lucr\rile. Ne^nceperea lucr\rilor ^n aceast\ perioad\, conduce la pierderea valabilit\]ii autoriza]iei. Proiectele pentru autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii, se elaboreaz\ de colective tehnice de specialitate (arhitec]i, conductori arhitec]i, ingineri, subingineri). R\spunderi [i sanc]iuni: Executarea lucr\rilor de construire sau desfiin]are f\r\ autoriza]ie - amend\ 1000 - 100.000 lei (Art 26/al.1-a). Impiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate amend\ 3000 -10.000 lei (Art 26/al. 1-7). Executarea sau desfiin]area cu nerespectarea prevederilor autoriza]iei amend\ 3000 - 10.000 lei (Art. 26/al. 1-b). Cheltuielile pentru controlul statului ^n amenajarea teritoriului, urbanism [i autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ie se suport\ de c\tre investitori cu o cota de 0,1 % din valoarea lucr\rilor. ~n cazul ^n care persoanele sanc]ionate contraven]ional au oprit executarea lucr\rilor, dar nu s-au conformat ^n termen celor dispuse prin procesul verbal de constatare al contraven]iei, organul care a aplicat sanc]iunea va sesiza instan]ele judec\tore[ti pentru a dispune dup\ caz: a) ^ncadrarea lucr\rilor ^n prevederile autoriza]iilor; b) desfin]area construc]iilor realizate ilegal.

Referent, Alexandru Alexandru

6. Se aprob\ extinderea intravilanului ora[ului R\cari jude]ul Dâmbovi]a cu suprafa]a de: 12.500 mp - situat\ ^n T 54/1 P 12 proprietatea ZEBEGA ROZICA & SC MICHALIS MAKRIS ESTATES SRL. 7. Se aprob\ extinderea intravilanului ora[ului R\cari sat Ghergani, jude]ul Dâmbovi]a cu suprafa]a de: 13.780,00 mp - situat\ ^n T65/1 P20 proprietatea SC MEGA CONSTRUCT METAL SRL. 8. Se aprob\ extinderea intravilanului ora[ului R\cari, sat Ghergani, jude]ul Dâmbovi]a cu suprafa]a de: 6890,00 mp situat\ ^n T65/1 P21 proprietatea SC. MEGA DISTRIBUTION SRL. 9. Se aprob\ extinderea intravilanului ora[ului R\cari, sat Ghergani, jude]ul Dâmbovi]a cu suprafa]a de: 14.601,00 mp situat\ ^n T 64/2 P33 proprietatea SC. BURAK TOYS INTERNATIONAL SRL. 10. Se aprob\ extinderea intravilanului ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a cu urm\toarele suprafe]e: -8.500 mpsituat\ ^n T 4/5 P 22; 8.942 mp - situat\ ^n T 4/2 P 32; 17.022 mp - situat\ ^n T 38/7 P 7,8; 7.187 mp - situat\ ^n T 38/6 P 25; 15.000 mp-situat\ ^n T2/4 P 24 8.600 mp - situat\ ^n T37/3 P 26; 7.499 mp - situat\ ^n T 38/4 P 33; 17.800 mp - situat\ ^n T 2/2 P 2/2; 10.007 mp- situat\ ^n T 2/2 P 2/1 proprietatea SC ATI INVESTEMENT SRL, conform PUZ -urilor aprobate, identificate ^n anex\, [i care fac parte integrant\ din prezenta hot\râre. 11. La punctul 11 al ordinei de zi se prezint\ informarea privind activitatea desf\[urat\ de c\tre Poli]ia Or\[eneasc\ [i Poli]ia Comunitar\ a ora[ului R\cari, de la data de 01.09.2008 [i pân\ ^n prezent. Domnul Mihai Marius, comandantul Poli]iei ora[ului R\cari face o informare ver-

bal\ privind activitatea desf\[urat\ ^n perioada amintit\ precum [i o analiz\ a colabor\rii cu Poli]ia Comunitar\, eficien]a acestei colabor\ri concretizat\ ^n rezultate. Se mentioneaz\ c\ se va insista pe preg\tirea profesional\ a poli]i[tilor comunitari pentru ^mbun\t\]irea rezultatelor. Aduce la cuno[tin]\ celor prezen]i, detalii despre infrac]ionalitatea la nivelul ora[ului R\cari [i ^mprejurimile acestuia. Domnul Mihai Marius spune c\ membrii poli]iei comunitare au ar\tat o aplecare c\tre aceast\ profesie [i ca profesionalizarea lor este principalul obiectiv. Dumnealui mai spune c\ le-a pus la dispozi]ie documenta]ia necesara, pentru ca ace[tia s\ poat\ lucra ^n condi]ii legale. Aduce la cunostin]\ celor prezen]i detalii despre infrac]iunile din localitate. Spune c\ au fost 13 infrac]iuni, solu]ionate, fiind un nivel foarte redus. 12. La capitolul diverse au fost discutate probleme curente privind via]a comunit\]ii analizându-se posibilit\]i de ^mbun\t\]ire a acesteia.

Viceprimar, Elena Craiciu

Care sunt condi]iile [i avantajele pentru ^nfiin]area

asocia]iei de proprietari Specialistul nostru, Alexandru Alexandru, de la biroul de urbanism al Primariei Racari va raspunde: Blocul meu nu are asocia]ie. Cum putem noi locatarii, s\ infiin]\m o asocia]ie de proprietari? Unde s\ ne adres\m? Bogza Carmencita, bl C, et. 2, ap. 6. R\spuns: pentru infiin]area asocia]iei de proprietari conform Legii nr. 230/2007, un grup format din maximul 3 proprietari, ini]iatori poate demara procedura legala. Pentru simplificare [i rapiditate, la costuri foarte mici, pute]i ob]ine documenta]ia necesar\, precum [i toate detaliile privind procedura de ^nfiin]are de la Federa]ia Asocia]iilor de Proprietari din Romania (www.fapr.ro). Care sunt avantajele infiintarii asociatiei de proprietari. Raspuns: Unul din avantaje si cel mai important este includerea in programul reabilitare termic\ a blocurilor construite in perioada 1950-1990 indiferent de sistemul de incalzire al acestuia (OUG 174/2002 cu completarile si modificarile anterioare). ~n vederea pregatirii pentru includerea in program a noi blocuri, in aceasta iarna autoritatea locala trebuie sa inventarieze blocurile si sa elaboreze audit si proiect tehnic pentru

black

toate tipurile de blocuri. Analiza structurala prin metoda evoluarii calitative se va realiza pentru fiecare bloc in parte. Auditul si proiectarea pe tipuri de blocuri, precum si analiza structural se vor realize din fonduri ale autoritatii publice locale. Care sunt lucr\rile pentru care se acorda finantarea? Raspuns: M\surile de interventie la nivelul blocului vor fi extinse la: inchiderea balcoanelor/logiilor cu tamplarie performanta energetic, interventii la parapetii balcoanelor si la alte elemente de constructie ale caladirii, inlocuirea conductelor de distributie pe orizontala si vertical, a armaturilor cu pierderi, acestea vizand atat cresterea performantei energetic a claidrilor, cat si imbunatatirea aspectului estetic al acestora. La nivelul orasului Racari au demarat formalitatile de constituire a asociatiei de proprietari, oamenii fiind constienti ca astfel vor imbunatati confortul in caminele proprii.

Redactia

–


–

–

~n interesul cet\]eanului

Ianuarie 2008

p. 4

Ziarul Prim\riei R\cari

Ce a f\cut primaru’ ^n 2008? Amenajarea bibliotecii or\[ene[ti cu dot\ri la standarde europene: calculator, internet. Institu]ia este racordat\ la re]eaua de gaze.

Ora[ul ^[i pune hain\ nou\: trotuare moderne, co[uri de gunoi, spa]ii verzi

Un microclimat optim pentru copiii de gr\dini]\, locuri de joac\ moderne [i, o ambian]\ pl\cut\ pentru bunici [i p\rin]i când ^[i ^nso]esc copiii la joac\.

{coala complet renovat\, izola]ie termic\, realizarea ^nc\lzirii centrale, mobilier nou, calculatoare noi [i internet.

~nv\]\mântul, una din priorit\]ile noii administra]ii.

Laborator de informatic\, internet, ^nc\lzire termic\ cu gaze, mobilier nou

Condi]ii civilizate de practicare a sportului (vestiare, echipament nou, du[uri)

Construirea gardului de la Liceul Teoretic “Ion Ghica” -R\cari

Rena[terea echipei Unirea R\cari

Amenajarea Sta]iei de Salvare cu ^nc\lzire termic\, dot\ri auxiliare Pavaj [i parcare la Sala de Festivit\]i

Amenajarea spa]iilor verzi ^n mai multe loca]ii; prim\rie, [coala, gr\dini]a, sala de festivit\]i, biblioteca Amenajarea parc\rii din preajma Judec\toriei R\cari

Organizarea Poli]iei Comunitare, un sprijin pentru poli]ia local\. Condi]ii moderne de via]\ [i munc\; izola]ie termic\, calculator, fax, internet, ma[in\ pentru patrulare Realizarea Monumentului Eroului Barbu Petre Marian, erou al Revolu]iei din 1989

Curs\ gratuit\ pentru transportul elevilor din toate localit\]ile componente ale ora[ului R\cari, spre [colile din ora[ [i spre Grupul {colar T\rt\[e[ti

Laborator de informatic\ la [c. Ghimpa]i

Cur\]irea, fertilizarea [i amenajarea islazului s\tesc pentru bucuria “Joianei”

Organizarea concursului “Cea mai frumoas\ gospod\rie” cu opt finali[ti gospodari

–

cyanmagentayellowblack

–


–

~n interesul cet\]eanului

–

Ianuarie 2009

p. 5

Ce a f\cut primaru’ ^n 2008? Renovarea, vopsire acoperi[, realizarea izola]iei termice, termopane, laborator de informatic\, realizarea grupurilor sanitare moderne, la {coala Mavrodin

Noi condi]ii de recreere la standarde europene, grupuri sanitare noi, la Gr\dini]a Mavrodin

Renovarea gardului ce ^mprejmuie[te [coala [i domeniul Ghica din Ghergani

Renovarea exteriorului [colii Ion Ghica din Ghergani, dotarea cu calculatoare, realizarea ^nc\lzirii pe gaze, internet, parchet nou ^n s\lile de clas\, mobilier nou.

Gr\dini]a Colacu are alt\ ^nf\]i[are. Instala]ie de ^nc\lzire pe gaze, gard nou ^mprejmuitor. Geamuri termopane, grupuri sanitare noi

La [coala Colacu au fost realizate urm\toarele: parchet nou, zugr\veli interioare, montarea de geamuri termopane, calculatoare conectate la internet, instala]ie de ^nc\lzire pe gaze

Curse de transport elevi, civilizate, cu c\ldur\ [i confort. Biserica din St\ne[ti a fost renovat\, are gard nou, instala]ie de ^nc\lzire.

Pute]i s\ vizita]i [i s\ v\ informa]i acum [i pe pagina oficial\ - web a prim\riei ora[ului R\cari www.primariaracari.ro

La Gr\dini]a S\bie[ti s-au montat termopane, s-a realizat instala]ie de ^nc\lzire pe gaze, s-a ^nlocuit gardul vechi cu unul nou.

–

–

cyanmagentayellowblack


Ianuarie 2009

Cultur\ - ~nv\]\mânt

Ziarul Prim\riei R\cari

p. 6

M. EMINESCU POET AL NA TURII {I AL IUBIRII ETERNE Artist de geniu, M.Eminescu a creat un univers poetic insolit, la baza c\ruia poetul nostru na]ional a[eaz\ trei factori fundamentali: Natura; Crea]ia popular\; Cultura sa imens\. Acest inedit liant natural, folcloric [i filosofic - izvor de fecund\ [i inepuizabil\ inspira]ie - reprezint\ Oceanul afectiv din care se va ivi, ^n spa]iul cultural românesc, poezia eminescian\ - oper\ unic\ menit\ s\ ating\ coordonatele universalit\]ii gra]ie profunzimii [i excep]ionalei sale valori estetice. M. Eminescu este un mare poet al naturii. Natura eminescian\ este absolut\ prin esen]a sa, exclusiv romantic\. Natura eminescian\ este etern\ prin filozofia contempl\rii sale, generatoare de reflec]ii adânci, despre genez\, existen]\, iubire, ve[nicie… De precizat c\, ^n materie de natur\, Eminescu nu pl\smuie[te aproape nimic. Cei care au vizitat Ipote[tii, leag\nul copil\riei sale, au ^n]eles c\ [i dealul, [i codrul, [i lacul, [i izvoarele - elemente ale naturii intrate definitiv ^n lirica sa peisagist\ - sunt tot atâtea elemente specifice peisajului natal; cât despre Lun\, Stele, sau Luceaf\r, ^n m\sura ^n care a[trii nop]ii au rev\rsat o und\ de lumin\ [i asupra Ipote[tilor, apar]in de asemenea poetului, fiind "Prietenii" solitari ai sufletului s\u. ~ns\ sufletul lui Eminescu vibreaz\ puternic ^n fa]a codrului, a p\durii leag\nul primordial al vie]ii, simbol al triumfului eternit\]ii. La o privire sumar\ vom observa c\ cele mai multe dintre poeziile sale despre natur\, sunt ^nchinate codrului: "Revedere", "Ce te legeni…", " Povestea codrului", "La mijloc de codru", " O, r\mâi". Cât de mult iube[te poetul codrul, avem ^n fa]\ propria-i m\rturisire artistic\: "Fiind b\iet p\duri cutreieram/ {i m\ culcam ades lâng\ isvor. / Iar bra]ul drept sub cap eu mi-l puneam, /S-aud cum apa sun\nceti[or./ Un fream\t lin trecea din ram ^n ram/{i un miros venea adormitor./ Astfel ades eu nop]i ^ntregi am mas/ Blând ^ngânat de-al valurilor glas". ( Fiind b\iet p\duri cutreieram). Imaginea codrului copil\riei l-a urm\rit pe Eminescu toat\ via]a. Mai târziu, dup\ ce poetul va parcurge meandrele triste ale existen]ei, codrul, personificat, ^l va invita ca odinioar\ ^n ^mp\r\]ia sa pentru a-i mângâia sufletul [i a-i alina durerea: "O, r\mâi, r\mâi la mine, /Te iubesc atât de mult!/ Ale tale doruri toate/ Numai eu [tiu s\ le-ascult; Poetul nu mai r\spunde chem\rii codrului. De ce? Poate c\ se simte prea b\trân. Poate c\ melancolia i-a n\p\dit sufletul? Poate c\ lumea ^n care a crezut i-a ^n[elat a[tept\rile?...{i chiar dac\ s-ar mai ^ntoarce, El, copilul de odinioar\, nu va mai putea ^n]elege cântecul acestuia! Copil\ria este prea departe! Greut\]ile vie]ii l-au obosit: "Astfel zise lin p\durea,/Bol]i asupra-mi

cl\tinând;/ {uieram l-a ei chemare/ {-am ie[it ^n camp râzând./ Ast\zi chiar de m-a[ ^ntoarce,/ A-n]elege nu mai pot…/ Unde e[ti copil\rie/ Cu p\durea ta cu tot? ("O, r\mâi") M. Eminescu nu descrie natura doar ca un element ^n sine. La Eminescu natura reprezint\ un decor semnificativ pe fundalul c\ruia ^[i proiecteaz\ poetul sentimentele. De aceea, ca ^ntr-o veritabil\ simfonie, natura se lumineaz\ sau se ^ntunec\ ^n deplin\ armonie cu tr\irile artistului. S-a subliniat adesea strânsa comuniune dintre sentimentul naturii [i sentimentul iubirii ^n lirica eminescian\, elementele descriptive fiind intregate osmotic [i ^n poemele erotice cu caracter epic sau filozofic. Care e concep]ia lui Eminescu despre iubire? Spre deosebire de Ion Minulescu, pentru care "iubirea" e "bibelou de por]elan",/"obiect cu existen]\ efemer\", pentru M.Eminescu iubirea e un sentiment pur [i ^n\l]\tor, iar femeia iubit\, o sfânt\, o madon\. Sacralizarea iubirii presupune adora]ie, credin]\ [i respect pentu femeia iubit\, contrariul unei asemenea st\ri afective impunând iertare: "O, cum Rafael creat-a pe Madona Dumnezeie,/Cu diadema-i de stele, cu surâsul blând, vergin,/ Eu f\cut-am Zeitate dintr-o palid\ femeie,/ Cu inima stearp\, rece [i cu suflet de venin!// {terge-]i ochii, nu mai plânge!...A fost crud\nvinuirea,/ A fost crud\ [i nedreapt\, f\r\ razem, f\r\ fond./ Suflete! De-ai fi chiar demon, tu e[ti sânt\ prin iubire, / {i ador pe acest demon cu ochi mari, cu p\rul blond" (Venere [i Madon\). ~n prima faz\ a existen]ei sale Eminescu a iubit plenar, sentimentele iubirii fiind aureolate de str\lucirea speran]ei [i a bucuriei ^mplinirii idealului s\u erotic. Natura este fastuoas\, ^n deplin\ armonie cu starea sa sufleteasc\: “Ah, ^n curând satul ^n vale amu]e[te;/ Ah ^n curând pasu-mi spre tine gr\be[te:/ Lâng\ salcâm sta-vom noi noaptea ^ntreaga,/ Ore ^ntregi spune-]i-voi cât ^mi e[ti drag\// Ne-om r\zima capetele unul de altul/ {i surâzând vom adormi sub ^naltul,/ Vechiul salcâm - Astfel de noapte bogat\,/ Cine pe ea n-ar da via]a lui toata?” Mai târziu, când poetul se va sim]i ^nstr\inat de iubirea la care visa, natura este palid\, s\rac\, nespus de trist\. Poetul str\bate la nesfâr[it acela[i spa]iu al singur\t\]ii, cu speran]a c\ iubita se va ivi spre a-i ^mp\rt\[i sentimentele sale de dragoste. Dar Ea nu apare. Poate c\ nu vrea! Poate c\ nu l-a ^n]eles: "Pe lâng\ plopii f\r\ so]/ Adesea am

A vorbi despre Poet - spune T. Arghezi - este ca [i cum ai striga ^ntr-o pe[ter\ vast\... Nu poate s\ ajung\ vorba pân\ la el, f\r\ s\-i supere t\cerea. Numai graiul coardelor ar putea s\ povesteasc\ pe harp\ [i s\ legene din dep\rtare, delicata lui singuratic\ slav\. Serb\rile [i emisiunile diverse [i articolele din media [i nu numai, cu care ]ara ^ntreag\, ^n unanimitatea cea mai armonioas\, le consacr\ lui M. Eminescu, au o ^ntreit\ semnifica]ie. Ele cinstesc ^n egal\ m\sur\ pe poetul f\r\ de asem\nare, care a dat verbului [i versului românesc ml\dierea cântecului, pe scriitorul care a l\sat ^n oricare din paginile scrisului s\u, atâtea m\rturisiri ale ^naltei sale personalit\]i, [i pe cet\]eanul care, ^n ciuda unei vie]i publice pline de ostilit\]i, a pus ^n ^mplinirea ^ndatoririlor sale ob[te[ti, preg\tirea cea mai temeinic\ , perseveren]a cea mai devotat\ [i modestia cea mai cuceritoare. Treimea aceasta de semnifica]ii ^ntrupat\ ^n fin]a unui singur om, merit\ cu prisosin]\, o aten]ie particular\ ^n festivit\]ile de ast\zi, ^n con[tiin]a [i sensibilitatea noastr\ de neam românesc modelat [I ^nnobilat de minunata “jertf\” eminescian\. Biografia lui Eminescu este una dintre cele mai contradictorii, atât de multe [i de insistente sunt umbrele [i luminile ce se ^ncruci[eaz\ atât peste leag\nul, cât [i peste sicriul s\u.

trecut;/M\ cuno[teau vecinii to]i-/Tu nu m-ai cunoscut.// La geamul t\u ce str\lucea/Privi atât de des; O lume toata-n]elegea-/ Tu nu m-ai ^n]eles. Iubirea poetului e sfânt\, e candid\, venind din timpuri imemoriale. Iubirea nu trebuie ^ntinat\. Eternizarea iubirii reprezint\ un gest sacru pe care poetul ^l ap\r\ ^n numele ^nainta[ilor s\i: “Tu trebuia s\ te cuprinzi/ De acel farmec sfânt,/ {i noaptea candel\ s-aprinzi/ Iubirii pe p\mânt// C\ci te iubeam cu ochi p\gâni/ {i plini de suferin]i,/ Ce mi-i l\sar\ din b\trâni/ P\rin]ii din p\rin]i" (Pe lâng\ plopii f\r\ so]). Prin compara]ie, ^n ordinea valorilor literaturii române, G. Co[buc este un poet obiectiv. ~n “Idilele” sale, poetul Transilv\nean, cânt\ iubirea altora, a fl\c\ilor [i a fetelor din sat. Reflexiv peste m\sur\ M. Eminescu, este un poet subiectiv. ~n poeziile sale de dragoste, Eminescu cânt\ propria iubire pe un portativ amplu, cu rezonan]e muzicale variate. Dup\ expresia lui Perpessicius, de la drama sentimental\ din adolescen]\, din 1966, [i pân\ la liedurile de iubire cu care s-a ^ntors ^n coloanele de debut ale revistei “Familia” din 1883, cu: “S-a dus amorul”…, “Cânt amintirile…”, “Adio…”, “Ce e amorul…”, “ Pe lâng\ plopii f\r\ so]…”, “ {i dac\...” “poezia de dragoste a lui Eminescu a trecut prin toate treptele divinei comedii dante[ti. Ea a cunoscut infernul, purgatoriul [i paradisul. ~ntr-adev\r, poezia erotic\ eminescian\ exprim\ tr\iri suflete[ti variate: dorin]\, speran]\, extaz, exaltare, duio[ie; uneori: revolt\, sarcasm. ~n poezia “Dorin]a”, visul de dragoste al poetului este modelat de elementele naturii binecuvântate: “Vom visa un vis ferice,/ ~ngâna-ne-vor c-un cânt./ Singuratece izvoare/ Blânda batere de vânt.// Adormind de armonia/ Codrului b\tut de gânduri,/Flori de tei deasupra noastr\/ Or s\ cad\ rânduri-rânduri.” ~n poezia “{i dac\”, de ampl\ tonalitate elegiac\, poetul ^[i descoper\ iubita ^n “ramurile care bat ^n geam”, ^n fream\tul “plopilor”, ^n “Stelele” oglindându-se ^n adâncul lacului, ^n “luna” str\lucind ^n noapte: “{i dac\ norii de[i se duc/ De iese-n luciu luna,/ E ca aminte s\-mi aduc/ De tine-ntotdeauna. De multe ori iubita din poezia erotic\ eminescian\, nu are nume. ~n poezia “Lacul”, Eminescu ^[i a[teapt\ ^nfrigurat iubita, pe malul apei, fata numindu-se simplu “Ea”: “{i eu trec de-a lung de maluri/ Parc-ascult [i parc-a[tept/ Ea din trestii s\ r\sar\/ {i s\-mi cad\ lin pe piept;” Uneori, poetul ^ndr\gostit se viseaz\

A tr\it dup\ registrele st\rii civile, doar 39 de ani, iar dup\ registrele st\rii literare, numai 33 de ani, - vârst\ Christic\, deloc ^ntâmpl\toare pentru Cristosul culturii române - adic\ pân\ ^n ziua de 28 iunie 1883, când astrul ce lumina de dou\ decenii a intrat ^n conul de umbr\ al unei eclipse f\r\ de ^ntoarcere. A cunoscut raiul copil\riei de la Ipote[ti, anii de [coal\ cu luminoasa figur\ a lui Aron Pumnul [i cu primii fiori ai Thaliei, pe care avea s-o urmeze ani de-a rândul pe drumurile

veghind cu drag somnul iubitei. Reveria este adânc\, este sublim\: “De ce te temi? au nu e[ti tu cu mine?/Las' ploaia dar s\ bat\ ^n fere[ti-/Las' vântul trist prin arbori s\ suspine,/ Fii lini[tit\ tu! Cu mine e[ti” (“Dormi”). Alteori, dorul pentru femeia iubit\ ^[i are izvorul ^n frumuse]ea ei f\r\ seam\n. Prezen]a acesteia i-ar mângâia poetului sufletul pustiu ca “lanurile” toamnei: “~n lumea asta sunt femei/ Cu ochi ce izvor\sc scântei…/ Dar, oricât ele sunt de sus,/ Ca tine nus, ca tine nu-s!”// “Târzie toamn\ e acum,/ Se scutur frunzele pe drum,/{i lanurile sunt pustii…/ De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?” (“De ce nu-mi vii?”) “Floare albastr\”, simbolul iubirii pierdute, r\v\[e[te sufletul poetului, coborându-l ^n adânc\ ^ntristare: “{i te-ai dus, dulce minune,/{i-a murit iubirea noastr\,/Floare albastr\! Floare albastr\!.../ Totu[i este trist ^n lume!” Aceea[i stare sufleteasc\ este revelat\ ^n poezia “Atât de fraged\” : “Atât de fraged\ te asameni/ Cu floarea alb\ de cire[.// Te duci, [-am ^n]eles prea bine/ S\ nu m\ ]in de pasul t\u,/ Pierdut\ vecinic pentru mine,/ Mireasa sufletului meu!” ~n poezia de dragoste a lui Eminescu, apar adesea, motive poetice cu valoare de simbol, sugerând triste]ea, melancolia profound\: “buciumul” (“Sara pe deal buciumul sun\ cu jale”) sau “cornul” (“Mai suna-vei dulce corn,/ Pentru mine vreodat\?”) Sarcasmul din poezia de dragoste eminescian\, nu ^nseamn\ respingere. Este o reprezentare metaforic\, o antitez\ dictat\ de filozofia poetului ata[at criteriului axiologic. Valoarea trebuie s\ primeze, gânde[te Eminescu. Omul de geniu r\mâne geniu. Geniul aspir\ la perfec]iune. Omul comun, nu are aspira]ii ^nalte. Este fericit ^n contextul vie]ii m\runte. Aventura cosmic\ a lui Hyperion spre Demiurg r\mâne zadarnic\, ^n “Luceaf\rul”. C\t\lina (omul comun) nu poate aspira la dragostea lui Hyperion (omul de geniu). Finalul poemului este trist [i triumfal, totodat\: “- Ce-]i pas\ ]ie, chip de lut,/ Dac\-oi fie eu sau altul?// Tr\ind ^n cercul vostru strâmt/ Norocul v\ petrece/ Ci eu ^n lumea mea m\ simt/ Nemuritor [i rece”. ~n fond, M. Eminescu este un poet al dragostei profunde, tr\it\ sublim, ^n tain\, f\r\ zgomot: “Iubind ^n tain\ am p\strat t\cere,/ Gândind c\ astfel o s\-]i plac\ ]ie." (“Iubind ^n tain\”). Mare poet romantic, mare poet al naturii [i al iubirii, M. Eminescu este un aristocrat al liricii române[ti, un geniu extras din condi]iile profunde ale poporului român: “Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar”. (M. Eminescu).

Prof. Ion Livede

A fost un an de zile bibliotecar al Universit\]ii din Ia[i, dovedind calit\]i excep]ionale, dar a fost r\spl\tit cu un proces de fraud\. A fost s\ fie [i profesor de filosofie la Universitatea din Ia[i, dar, ne^ncrez\tor ^n preg\tirea sa, a renun]at. A primit la invita]ia lui Maiorescu, revizoratul [colar peste jude]ele Ia[i [i Vaslui, fericit ca putea s\ cunoasc\ poporul , singurul care-l interesa. A fost un revizor revolu]ionar prin munca [i opiniile sale asupra ^nv\]\mântului, dar a fost dat afar\ ca ultimul slujba[ de prim\rie la schimbarea regimului. A fost redactor la o gazet\ ie[ean\ “a vitelor de pripas”, cum poetul ^nsu[i o spunea, f\când haz de necaz, ridicând-o prin scrisul s\u la nivelul unui adev\rat “curier” intelectual al Moldovei. Din toamna lui 1877 [i pân\-n ajunul pr\bu[irii din 1883 a fost redactor [i redactor - [ef la Ziarul “Timpul” din Bucure[ti - organ al partidului Conservator, unde a dus campanii de pres\ r\sun\toare . A scris studii de sociologie, de filosofie, de politic\ - despre stat, organele puterii [i func]iile sale, despre institu]ii bancare [i despre economie, despre istoria provinciilor române[ti, demonstrând magistral apartenen]a acestora la “corpul statului român”.

POETUL NEPERECHE ]\rii [i dincolo de mun]i, ^n Transilvania, in turneele triumfale ale diverselor trupe de teatru. A f\cut multe [i serioase studii [i nu numai ^n domeniul disciplinelor filosofice, la universit\]ile din Viena [I Berlin, a citit enorm, f\r\ ^ns\ s\-[i nesocoteasc\ munca de crea]ie. P\trunzând tr\s\turile personalit\]ii eminesciene, Titu Maiorescu remarca ^n 1889 ^n studiul s\u “Eminescu [i poeziile lui” - “o a[a de cover[itoare inteligen]\, ajutat\ de o memorie c\reia nimic din cele ce-[i ^ntip\rise vreodat\, nu-i mai sc\pa”, o cultur\ “de nivel european”. “Eminescu era omul cel mai silitor, ve[nic cetind, meditând, scriind”.

(continuare in pag 7)


Divertisment (urmare din pag 7)

Ianuarie 2009

Ziarul Prim\riei R\cari

p. 7

excep]ie, sunt [i vor fi mereu contemporanii no[trii. Opera lui M. Eminescu ^[I continu\ drumul “^ncet pe cer se suie” c\p\tând atribute, mereu altele ^n configura]ii istorice, schimbate. De la poe]ii strivi]i de fascina]ia crea]iei eminesciene “nrola]i” supus ^n “curentul eminescian” ^ncepând cu Vlahu]\, C.Mille, {teo Iosif, chiar {tefan Petic\ [i O,Goga, pân\ la marii poe]i, care [i-au f\cut ucenicia pe textele Poetului, fie c\ se numesc Arghezi, Blaga, Voiculescu, chiar Ion Barbu, fie c\ vin dinspre tradi]ionali[ti ori moderni[ti [i pân\ la neo-modernistul Nichita St\nescu si post-modernul M.C\rt\rescu, fie c\-l elogiaz\ sau polemizeaz\ cu inegalabilul ^nainta[, pornesc ^n realitate to]i, de la viziunea eminescian\ despre cultura româneasc\, ori de la crea]ia lui ca treapt\ [i reper spre ^n\l]ime. {i prin delimit\ri fa]\ de opera eminescian\, prin raport\ri tacite ori explicite, miraculoasa continuitate cultural\, poetic\ [i spiritual\ se produce, pentru c\ opera aceasta p\trunzând ^n constiin]a specificit\]ii noastre na]ionale” devine un factor activ al determin\rilor române[ti, istorice si spirituale” [i(…) “o oper\ ajuns\ aici nu mai cunoa[te moartea” [i este “ca o stea fix\ care lumineaz\ ^ntregul cer al na]iei, dându-i glorioasele ei raze, ar\tând participarea ei la algoritmurile geniilor universale” cum aprecia doamna Zoe Dumitrescu Bu[ulenga, pentru ca acest “sfânt prea curat al viersului românesc” a cl\dit acel “sentiment românesc al fin]ei” ( Constantin Noica)

POETUL NEPERECHE

“Transilvania sub st\pânire dualist\ austro-ungar\”, “Bucovina sub st\pânire “luminist\” habsburgic\”, “Basarabia sub st\pânire autocrat\ ]arist\”,”Dobrogea, parte integrat\ a statului roman”. “Dobrogea [i mitul bulgarismului”, “Etnogeneza poporului roman”, “Dobrogea [i gospod\rirea ruso-bulgar\”, sunt doar câteva articole, pentru exemplificarea uluitoarei cuprinderi de problematic\ abordat\. A fost reporter parlamentar [i chiar transcriitor de telegrame, pe care atât le blestema ^n toamna lui 1882. N-a avut ^n Timpul \sta decât un singur concediu pl\tit, prin codrii Jiului, de un ^ntâmpl\tor “Mecena” autohton. A tr\it din ^mprumuturi, (pe care [i le nota con[tiincios), pl\tit o dat\ la trei luni, [i a sfâr[it dup\ un [ir de umilin]e [i nenum\rate priva]iuni care l-au epuizat, vorba lui Ha[deu, la casa de nebuni. S-a vindecat temporar, a v\zut Floren]a “cu un rece ochi de mort”, a poposit la ospiciul de la M\n\stirea Neam]ului, de unde coresponda cu Vlahu]\. S-a re^ntors la Bucure[ti, unde a murit [i a fost ^ngropat, cu coroane cump\rate din liste de subscrip]ie, la Belu, unde odihne[te [i ast\zi “^n mijlocul unor mai tineri confra]i, ferici]i s\-i poat\ s\ruta pulberea t\lpilor lui”, cum spunea

Unul dintre cei mai talenta]i slujitori ai cuvântului, care a atins culmea geniului, atr\gându-i [i pe al]ii dup\ sine, a fost poetul nostru na]ional Mihai Eminescu. Avem ^ndatorirea ca acum la împlinirea a 159 de ani de la na[terea sa, [i noi s\ ^nchin\m un gând [i o rug\ciune c\tre Dumnezeu pentru sufletul poetului nostru na]ional, pe care El l-a ales [i l-a ^nzestrat cu harul poeziei spre a contribui la cunoa[terea ^n lume a culturii [i limbii noastre romane, ^n proza [i ^n versuri. Acestea definesc atât fiin]a uman\, cât [i fiin]a unui popor, iar prin credin]\, limb\ [i cultur\ ne avântam, iat\, spre viitor, pe care ^l dorim s\ prisoseasc\ ^n aceste valori. P\truns adânc de credin]\ ^n Dumnezeu, a pres\rat-o ^n numeroase din scrierile [i versurile sale, p\trunse de fiorul evlaviei specifice p\rin]ilor s\i [i locului natal, subliniind îndeosebi rolul de Mijlocitoare al Maicii Domnului, ca, de pilda, ^n poezia Rug\ciune, ^n care da expresie tr\irilor sale suflete[ti. Poetul nepereche, cultivator [i gr\dinar harnic al limbii române, cuno[tea bine via]a bisericeasc\ [i frumuse]iile ei de cre[tere duhovniceasc\. ~n scrierile Luceaf\rului poeziei romane[ti se descoper\ nu numai un fond de cuvinte [i expresii din literatura bisericeasc\, ci [i atitudini privitoare la organizarea [i rolul Bisericii Ortodoxe Române. Cu mult respect [i iubire ^i repet

Calendarul Ortodox - Rânduieli Biserice[ti - 15.01.2009-15.02.2009 17 S †) Cuviosul Antonie cel Mare 18 D Duminic\ a 29-a dupã Rusalii Sf. Ier. Atanasie [i Chiril ai Alexandriei (duminica 29 dupa Rusalii - a celor 10 lepro[i) 21 M Cuv. Maxim Mãrturisitorul; Sf. Mc. Neofit si Valerian; Sf. Mc. Agnes romana (post) 23 V Sf. Ier. Mc. Clement al Ancirei; Sf. Mc. Agatanghel; Sf. P\rin]i de la Sinodul VI ecumenic (Constantinopol 680681); Sf. Ier. Paulin de Nola (post) 25 D Duminica a 32-a dupã Rusalii † Sf. Ier. Grigorie Teologul; Sf. Ier. Bretanion de Tomis (duminica a 32- a dupa Rusalii - a lui Zaheu) 27 M + Aducerea moa[telor Sf. Ier. Ioan Gur\ de Aur 28 M Cuviosul Efrem Sirul (post) 30 V †) Sfin]ii trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul [i Ioan Gur\-de-Aur ; Sf. Ier. Ipolit al Romei; Sf. Bathilda, regina Fran]ei (post) 1 Februarie - D (†) Inaintea praznuirii intâmpinarii Domnului (duminica a-17-a dupa Rusalii - a Cananeencii) 2 Februarie - L (†) Întâmpinarea Domnului 4 Februarie - M Cuv. Isidor pelusiotul 6 Februarie - V Sf. Ier. Vucol al Smirnei; Cuv. Varsanufie [i Ioan; Sf. Ier. Fotie al Constantinopolului 8 Februarie - D Sf. Mare Mc. Teodor Stratilat; Sf. Prooroc Zaharia (duminica 33 dupa Rusalii a Vamesului [i a Fariseului) 9 Februarie - L Sf. Mc. Nichifor din Antiohia (odovania Praznicului Intampinarii Domnului) 10 Februarie - M † Sf. Sfinþit Mc. Haralambie 11 Februarie - M Sf. Ier. Mc. Vlasie al Sevastiei; Sf. Teodora împ\r\teasa (Harti) 13 Februarie - V Cuv. Martinian; Sf. Ap. Mc. Acvila [i so]ia sa Priscila (Harti) 15 Februarie -D Sf. Apostol Onisim (duminica 34 dup\ Rusali - a Fiului Risipitor) Harti = zile de miercuri sau vineri ^n legatur\ cu unele praznice mari ^n care se m\nânc\ de dulce - nu se ]ine post Odovanie = o s\rb\toare ce urmeaz\ unei alte s\rbatori importante, la un interval de zile, binedeterminate.

Perpessicius. Timpul cel mai lung din acest imperfect galop biografic, Eminescu l-a consacrat scrisului. Dac\ un curios din acei “pustnici tineri, tristi [I delica]I” (cum spune T.Arghezi) ar c\uta s\ numere [i s\ cump\neasc\, ^n minute, ^n zile, ^n ani, enorma cantitate a coloanelor celor 6 ani de la “Timpul”; [i dup\ aceea cele 50 de manuscrise de la Academie, ^n care fiecare pagin\ este ^n]esat\ de [ters\turi suprapuse, ar r\mâne ^ngrozit de suma de timp pe care ar realiza-o. “Scriitorul acesta nu a tr\it numai o via]\, ci zeci de vie]i, c\ci (…) a scris ^n dou\zeci (de ani) cât pentru o eternitate”. (Perpessicius) Dar pentru marea majoritate dintre români, Mihai Eminescu a fost mai ales Poetul [i “sub auspiciile geniului lui” - spunea T.Maiorescu - “forma limbei nationale(…) [i-a g\sit cea mai frumoas\ ^nf\ptuire pân\ ast\zi; ([i) va fi punctul de plecare pentru toat\ dezvoltarea viitoare a vestmântului cuget\rii române[ti”. A iubit cu ging\[ie [i cu patim\, a suferit torturi de iad [i a blestemat, a iertat [i iar a iubit [i de aceea poezia lui de dragoste este cea mai fireasc\, mai autentic\, mai universal\. Cum spunea Arghezi “^n Eminescu e dragoste [i durere de dragoste.(…) E o dragoste de p\s\ri albe, care str\bat eternitatea [i se ^ntâlnesc din zbor ^n dreptul unei stele… E, ^n poezia de dragoste eminescian\, sentimentele noastre, exalt\rile [i c\derile, visele [i deziluziile, patima senzual\ [i puritatea iconic\ a iubirii noastre, a fiec\ruia dintre noi, de azi, de ieri, de mâine, din orice timp [i orice spa]iu. Nimic vetust, pentru c\ geniile, prin crea]ia lor de

Mihai Eminescu Poet na]ional

expresia ce oglinde[te valoarea ve[niciei credin]ei [i a neamului nostru: Biserica Ortodoxa Român\ este mama duhovniceasc\ a poporului român. Copil\ria i-a fost aceea a unui copil normal crescut ^n spiritul cre[tin ortodox al unei familii pioase, având leg\turi strânse cu biserica. Mihai a dobândit primele ^nv\]\turi de la preotul satului care, fire[te, l-a ini]iat ^n cunoa[terea vechilor scrieri biserice[ti, familiarizandu-l de timpuriu cu acele c\r]i ce cuprindeau toat\ tradi]ia ortodox\. De atunci s-a n\scut ^n el ata[amentul, respectul [i admira]ia pentru institu]ia Bisericii Na]ionale, a c\rei valoare n-a ^ncetat nici o clip\ s\ o lege de istoria [i d\inuirea neamului. Ceilal]i dasc\li i-au fost natura [i satul, ^n prima descoperind frumuse]ea createi neatins\ de mana omului [i loc al libert\]ii absolute, iar ^n al doilea (satul) în]elegând rânduielile din veac [i gândirea tradi]ional\, izvor al crea]iei populare, devenit\ [i unul din izvoarele viitoarei crea]ii a poetului. Aici s-a format matricea structurii eminesciene, sau prins [i r\d\cinile cunoa[terii [i ale credin]ei, crescând împreuna ^ntr-o perfect\ convergen]\.

Limite Licuriciul, se simte bine, doar ^n nop]ile ve[nice. Iar Luceaf\rul, e mult mai sus decât orice, altceva Eminescu e st\pânul de limb\ român\ care ne reprezint\ ^n viitor. Prof. Marin Ilie Sorin

Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari ...De dragul M\riei/ [i-a Mântuitorului/ Luce[te pe ceruri/ O stea c\l\torului. Cu cât\ dragoste, cu cât\ evlavie se îndreapt\ cel ajuns la cap\tul cunoa[terii [i al dezn\dejdii spre Maica Sfânta, spovedindu-se [i cerându-i înapoi tinere]ea [i credin]a cu o smerenie ^ntr-adevar mântuitoare. Astfel "gândurile ce au cuprins tot universul" revin la matca ortodoxiei romane[ti pe care, dincolo de toate pendul\rile c\ut\torului de absolut, Eminescu a iubit-o [i a ap\rat-o ca pe o valoare a spiritualit\]ii neamului ^ntrupat\ ^n Biserica na]ional\.

Pr. Vlada {tefan-Ghergani

Persoanele fizice autorizate pot avea angaja]i? Persoanele fizice pot desf\[ura activit\]ile economice dup\ cum urmeaz\: individual [i independent, ca persoane fizice autorizate (PFA); ca întreprinz\tori titulari ai unei întreprinderi individuale; ca membri ai unei întreprinderi familiale. PFA nu poate angaja cu contract de munc\ ter]e persoane pentru desf\[urarea activit\]ii pentru care a fost autorizat\ [i nici nu va fi considerat\ un angajat al unor ter]e persoane cu care colaboreaz\, chiar dac\ colaborarea este exclusiv\. Întreprinz\torul persoan\ fizic\ titular al întreprinderii individuale este comerciant persoan\ fizic\ de la data înregistr\rii sale în registrul comer]ului. Pentru organizarea [i exploatarea întreprinderii sale, întreprinz\torul persoan\ fizic\, în calitate de angajator persoan\ fizic\, poate angaja ter]e persoane cu contract individual de munc\, înregistrat la inspectoratul teritorial de munc\ [i poate colabora cu alte PFA, cu al]i întreprinz\tori persoane fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentan]i ai unor

întreprinderi familiale ori cu alte persoane juridice, pentru efectuarea unei activitã]i economice, f\r\ ca aceasta s\ îi schimbe statutul juridic dobîndit. Întreprinderea familial\ este constituit\ din doi sau mai mul]i membri ai unei familii. Membrii unei întreprinderi familiale pot fi simultan PFA sau titulari ai unor întreprinderi individuale, îns\ întreprinderea familial\ nu poate angaja ter]e persoane cu contract de munc\. Atât PFA-urile cât [i membrii unei întreprinderi familiale pot cumula [i calitatea de salariat al unei ter]e persoane. Persoanele fizice [i asocia]iile familiale autorizate [i înregistrate în registrul comer]ului în temeiul unor acte normative anterioare OUG 44/25.04.2008 pot func]iona înc\ un an de la data intr\rii în vigoare a ordonan]ei de urgen]\, fiind obligate ca în acest timp sã opteze pentru desf\[urarea activit\]ii în una dintre formele prev\zute de OUG 44/25.04.2008.

DIN REGISTRELE ST|RII CIVILE - DECEMBRIE 2008 N|SCU}I

C|S|TORII

DECESE

Mechituc Emilia Micu Adrian - Silviu Dumnezeu Cas\ sa-i Vasiliu George- Ionu] de Ozpekan Halil Ibrahim cu odineasc\ ^n Le dorim mult\ s\n\tate!P\un Gabriela Loredana piatr\! pace!

Andrei Gheorghe - Ghergani Dumitru Aurel - R\cari Alionte Chiriac - R\cari Grigore Ilie -Ghergani Lambrache Filofteia - R\cari Matei Ion Marcu Ioana Tudose Elionara - R\cari Mitroi Maria - R\cari Iordache Vasile - Ghimpa]i


Publicitate

Ianuarie 2009

m g

Ziarul Prim\riei R\cari

p. 8

SC GROUP M CONSTRUCTION AND TRADE COMPANY LIMITED SRL SC GROUP M. MARKETING CO SRL

Telefon: 021 316 70 60/021 316 70 62/0724 232 512/0721 200 304 www.groupm.ro Oras Racari,Sat Ghergani Judetul Dambovita Cabine de paza, constructii civile si industriale, locuri de joaca pentru copii, banci, cosuri stradale, containere si ambarcatiuni

S.C. MEGA MEGA CONSTRUCT METAL METAL S.R.L S.R.L Fabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71 R\cari/Dâmbovi]a ROMANIA Tel./Fax: (004) 0245 658 285 -87 Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; office@megadoor.ro

Firma Modrogeanu

F i r m a M o d r o g e a n u , R a c a r i , s t r a d a A n a I p a t e s c u 3 6 , v i n d e d i n s t o c [ i l a c o m a n d a : s c u t e r e , AT V- u r i , biciclete [i cu plata in rate. Asiguram si piese de schimb. Oferim garan]ie. Te l : 0 7 4 5 4 2 3 0 1 6 / 0 7 6 2 4 4 9 2 3 3 .

OAMENI DE BINE Ni s-au al\turat, ^n ac]iunile noastre umanitare din preajma Sfintelor S\rb\tori, spre lauda lor, societ\]i comerciale care au dorit s\ ^mpart\ bucuria de a d\rui ^mpreun\ cu noi:

FAST FOOD OK Primul FAST FOOD la standarde europene din orasul Racari, Sandwich-uri Chicken Nuggets la 3,50 lei, Pulpe pui, Aripioare, Ficatei, Carnaciori, Pizza, Salata de Boeuf, Salata Mexicana, Salata Fermierului, Salata Orientala, Fasole cu ceapa, Clatite, Kebab, Pateuri cu branza, Strudel cu mere. “LA CRAICIU” Str. Ana Ipatescu NR. 74, (intre liceu si judecatoria Racari)

1.Domnul Logof\tu Liviu care a distribuit pachete cadou la Gradinita Racari. 2. EUROMEGA care a donat mobilier la Gradinita Mavrodin

FUNDA}IA ERGOROM ‘99 organizeaz\ Cursuri de Calificare recunoscute na]ional [i interna]ional PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL: Luni-Vineri: 8.30 - 12.30; 13.00 -18.30 Sâmbãtã: 9.00-16.00

ACTE NECESARE LA ÎNSCRIERE: detalii la numarul de telefon 0245/658611, interior 124 (Ruben) Act de identitate BI/CI (copie Pute]i afla mai multesau la dl Mircea de la Ghimpati: 0732271210 xerox); Certificat na[tere (copie xerox); Act de studii; Adeverin]ã medicalã (cu rezolu]ia apt pt. meseria...) Cursuri conven]ionale ~n domeniul AUTO; în domeniul CONSTRUC}IILOR; în domeniul MEDIULUI; în domeniul EDUCA}IEI SI FORMÃRII PROFESIONALE; în domeniul TURISMULUI; în domeniul ADMINISTRATIV; în domeniul AGRICULTURII; în domeniul COMER}ULUI; în domeniul MECANICII; în domeniul SANATATII. SERVICIILOR SOCIALE; în domeniul PRESTÃRI SERVICII

PRE}URI AVANTAJOASE Str. Ana Ip\tescu, nr. 65

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com

Farmacia Hepites SRL R\cari

Str. Ana Ipatescu

Cele mai competente sfaturi, gratuit de la farmacistul primar Petre Marin.

Tel:0245.658.073 Str. Cuza Vodã nr. 147, Bucure[ti, cod 040283

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dvs. la urmãtoarea adresã de e-mail: primar_racari@yahoo.com

Domnule

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice

P r i m a r,

M\ numesc________________________________________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:_________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ ________________________________________________ P | R E R E A T A C O N T E A Z | ...doar dac\ o spui! Ta l o a n e l e c o m p l e t a t e [ i d e c u p a t e v o r f i d e p u s e î n u r n e l e c a r e s e g ã s e s c în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

Farmacia SC. TUDAL SRL O farmacie care r\spunde la toate suferin]ele dumneavoastr\ Telefon 0245-658.859

Ziarul nr 6  

Pentru a ac]iona la timp ^n folosul cet\]eanului, v\ inform\m c\ pute]i telefona la num\rul 0245/658.611 sau viceprimar:0756.078.015 pentru...

Advertisement