Ziarul nr 39

Page 1

An IV, nr. 39, octombrie 2011, 16 pagini

www.primariaracari.ro

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

Paginile 12-13

A mai trecut un an, s-a dus... {i-n veci n-o s\ mai vie {i câ]i cre[tini ne-au p\r\sit {i câte suflete-au pornit Cu el în ve[nicie A[a trec anii dup\ ani {i duc cu ei la vale {i pe boga]i, [i pe s\rmani Pe mame dragi, l\sând orfani {i tot ce afl\-n cale În anu-acesta poate treci {i tu, iubite frate Vezi zilele s\ le petreci C\ci acolo pe unde mergi Vei fi-ntrebat de toate {i ce folos de-ai câ[tiga Aicea lumea toat\ {i sufletul [i l-ai uitat C\ci pentru el n-ai adunat

Pagina 11

Nimica niciodat\ O, Dumnezeule Ceresc Rug\mu-Te fierbinte S\ fii cu noi în orice zi {i-n anul care va veni S\ ne aju]i P\rinte (Paula Seling) Nu e greu s\ vorbe[ti, dar e greu s\ vorbe[ti bine. Nu e greu s\ spui câte ceva, dar e greu s\ spui ceva ce trebuie. Nu e greu s\ scrii, dar lucrurile se schimb\ atunci când trebuie s\ scrii ceva deosebit. Nu e greu s\ tr\ie[ti, dar a tr\i nu este echivalent cu a

Pagina 3

tr\i frumos. Nu e greu dar Motto: Sunt un optimist. Nu prea v\d s\ aib\ sens s\ fiu altcumva. totu[i, e. {i, de Winston Churchill aceea, sper c\ din pu]inele mele vorbe s\ lua]i doar vor- tocmai s-a ^ncheiat sau e pe bele bune, din ceea ce spun, cale s\ se ^ncheie. A trecut s\ asculta]i doar ceea ce pe lâng\ noi degeaba?! Sper spun bine, din ceea ce scriu, c\ nu. Avem motive de s\ lua]i doar deosebitul, iar ^ntristare?! Poate avem. ~nc\ din ceea ce tr\iesc, s\ nu un an s-a a[ezat pe umerii lua]i decât frumosul, chiar fiec\ruia dintre noi. Acesta peste ceilal]i, reprezint\ o dac\ uneori este pu]in vârst\. Dar cum tinere]e f\r\ A mai trecut un an {i cu bune [i cu rele; avem b\trâne]e nu exist\ decât ^n motive s\ ne bucur\m; au basme...s\ privim partea venit s\rb\torile mult a[tep- plin\ a paharului. tate (de un an de zile). (urmare ^n pagina 2) Facem bilan]ul anului ce

Pagina 4

Pagina 9


2 De interes cet\]enesc (urmare din pagina 1)

A mai trecut un an... ~n ceea ce m\ prive[te, sfâr[itul de an coincide [i cu ^naintarea ^n vârst\ sub ocrotirea, sper, a Sf. Filofteia. Am ^ncheiat un an, care ^n ciuda vremurilor, las\ ^n urm\ realiz\ri care produc bucurii, fericire, lini[te sufleteasc\. ~n plan personal, al\turi de familie, c\reia-i mul]umesc ^nc\ o dat\ pentru sus]inere [i ^n]elegere, am f\cut progrese importante care ne vor asigura confortul unei vie]i decente. S\n\tatea, o prioritate pentru to]i, a fost [i este ^n parametrii optimi ^n ciuda unor momente tensionante din via]a de zi cu zi. Mul]umiri Bunului Dumnezeu c\ ne ofer\ ^n continuare echilibru, putere de munc\ [i s\n\tate, f\r\ de care totul ar fi de prisos. ~n plan profesional, realiz\rile anului 2011 contribuie la lini[tea conferit\ de un lucru bine sfâr[it. Poate cel mai important obiectiv al acestui an a fost inaugurarea Liceului Teoretic "Ion Ghica" din R\cari. ~ntr-o zi sfânt\, am avut [ans\ s\ mai tai o panglic\ al\turi de personalit\]i na]ionale [i jude]ene. Ministrul ~nv\]\mântului, Daniel Funeriu, Secretar de stat Mihai Capr\ (fost absolvent al liceului), Pre[edintele Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a, Florin Popescu, prefectul jude]ului Iancu Caracota [i chiar dac\ nu prezent fizic (din cauza unor pricini binecuvântate - participarea la [edin]ele de comisii ^n Parlamentul României unde se vota Legea Bugetului de Stat pe 2012) dar cu sufletul mai mult ca sigur, prietenul meu [i al ora[ului R\cari, senatorul Valentin Calcan. Fo[ti absolven]i ai liceului au p\[it cu emo]ii pragul acestuia, dep\nând amintiri ce umezeau ochii. Bucuria elevilor [i a cadrelor didactice ce vor utiliza acest spa]iu, face s\ uit\m din greut\]ile finaliz\rii acestui proiect de departe de a fi ^nchis. Pân\ la ultima virgul\ sau punct din cadrul acestuia, avem multe obstacole de trecut, dar cu aten]ie, chibzuin]\ [i credin]\, sunt convins c\ linia de start va fi trecut\ curând [i cu puterea necesar\ de a ar\ta semnul victoriei. Prezentele rânduri nu se doresc a fi un raport al anului ce se ^ncheie, acesta va urma, dar nu pot s\ trec mai departe f\r\ a rememora principalele obiective realizate ^n 2011, aflate ^n diverse stadii. Al\turi de Liceul R\cari, {coala Ghergani a ren\scut din propria-i cenu[\, iar anul [colar 2012-2013 va ^ncepe ^n cas\ nou\. Drumul ce face leg\tura ^ntre R\cari [i Ghimpa]i este aproape gata. De la mica dorin]\ de "a asfalta m\car ^n localitate", ne-am dep\[it pe noi ^n[ine [i circa 11 km de drum reabilitat, au schimbat via]a ^n zon\. Drumurile de exploatare ce fac leg\tura ^ntre diverse cartiere, au o hain\ nou\.

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI, jr. Octaviana Ene octaviana_ene@yahoo.com ... Decembrie 2011... rup aceast\ fil\ din calendar [i cu nostalgia c\ a mai trecut un an din via]\ încerc s\ fac un bilan] al lucrurilor bune, la lucrurilor rele, a ceea ce ne-am propus la început de an [i la cât am putut s\ realiz\m, dar în primul rând fac un bilan] al finaliz\rii obiectivelor de investi]ii

majore la nivelul ora[ului R\cari. A[a cum ne-am obi[nuit de vreo trei ani încoace, încerc\m s\ cuantific\m la sfâr[itul anului ceea ce am finalizat, ceea ce vom avea de finalizat în urm\toarea perioad\. Poate datorit\ ritmului de lucru al întregului colectiv al Prim\riei R\cari, anul 2011 a trecut foarte repede, dar în acest an au fost finalizate mai multe obiective importante pentru comunitate, [i pentru altele au fost demarate procedurile de ini]iere, la aceasta dat\ fiind în derulare lucr\rile de execu]ie. În data de 6 ianuarie 2011 au fost semnate dou\ contracte de lucr\ri pentru obiective cu un impact deosebit: Lucr\rile de execu]ie pentru obiectivul Reabilitare, modernizare

octombrie 2011

"Domnule primar, ce am v\zut ^n urm\ cu 40 de ani ^n Vest, nu credeam c\ o sa apuc s\ v\d [i la noi" "Nu v\ da]i seama domnule primar, cât se scurteaz\ timpul de interven]ie la o avarie de re]ea ce se intersecteaz\ cu un drum asfaltat; popula]ia va sta cu mult mai pu]in ^n bezn\!" "Felicit\ri domnule primar pentru curajul de a nu sc\pa aceast\ oportunitate care va facilita accesul ^n zon\; sunt convins c\ sursa de finan]are este strict\ [i nu avea adresabilitate drumului jude]ean Mavrodin - S\bie[ti, c\ altfel l-a]i fi f\cut primul, pe acesta; la fel de convins sunt c\ urmeaz\ curând [i acesta. La cum v\ mi[ca]i, anul viitor cred c\ va fi gata". Sunt doar câteva dintre reac]iile cet\]enilor sau ale reprezentan]ilor autorit\]ilor, care te fac s\ ui]i de unele r\ut\]i la adresa acestei investi]ii. Pu]ini sunt cei care SE AB}IN s\ foloseasc\ aceste drumuri. Lucr\rile la re]eaua de ap\ au continuat [i anul acesta [i sper\m ca ^n prim\var\, primul tronson de re]ea de ap\ s\ fie dat ^n folosin]\. Parcurile din Mavrodin, Ghergani [i R\cari sunt gata [i deja folosite, de la mic la mare. Prim\vara ne va aduce un plus de confort, un plus de verdea]\, un plus de via]\. S-a aprobat o investi]ie de mult a[teptat\: "Ap\ [i canalizare ^n R\cari, Ghergani, Mavrodin." Pentru ^nceput, pe o lungime de aproximativ 7 km cu o valoare de circa 10 milioane RON. Suntem ^n faza precontractual\ [i din prim\var\ sper\m s\ ^ncepem efectiv lucrarea. Prima edi]ie a Târgului de Toamn\ a adus un plus de via]\ ^n zon\ [i a redeschis o tradi]ie. Un succes pe care, la edi]iile urm\toare ^l vom amplifica. Reabilit\rile de str\zi ^n toate cartierele, unele pietruite, altele asfaltate, au sporit confortul cet\]enilor din zon\. Sunt câteva din proiectele Administra]iei Publice Locale a ora[ului R\cari, care ^ncearc\ s\ fie "un pic mai pentru dumneavoastr\". E mult, e pu]in?! Istoria va decide. Istorie care se va scrie ^n fiecare zi, ^n fiecare an, de c\tre fiecare dintre noi. ~n 2012 va ap\rea o prim\ edi]ie. Sper s\ fie de colec]ie. ~n 2012 se va finaliza o parte din proiecte, vor ^ncepe altele. Vom fi ^ntr-un [antier continuu. Sunt [anse mari s\ beneficiem de dezvoltarea infrastructurii rutiere centrale: extinderea la patru benzi a DN 71, Bâldana Târgovi[te, ce va duce la o dezvoltare a zonei [i nu numai. U[or nu va fi! Dar nici timp de v\ic\real\ nu avem. De timp, s\ urm\rim maimu]oii pe la unele posturi tv care o ]in tot ^ntr-un dezastru, nici atât. "Hai s\

extindere Liceul Teoretic Ion Ghica R\cari [i Proiectarea [i execu]ia pentru obiectivul Modernizarea infrastructurii agricole pe teritoriul ora[ului R\cari . Practic la acea data au fost dat startul pentru aceste investi]ii. Fiecare dintre noi se gândea cu încredere, dar [i cu o oarecare team\ la perioada care va urma. A fost într-adev\r o perioad\ în care efortul depus de fiecare în parte, în echip\, dar [i individual, s\ poat\ face bilan]ul acestui an cu cât mai multe realiz\ri, de calitate [i în timpul prev\zut. 7 Decembrie 2011... o zi pentru unii ca oricare alta, dar pentru ora[ul R\cari, o zi care va intra în istorie, inaugurarea unui obiectiv de investi]ii major, care pentru mul]i ani va fi

reprezentativ pentru ora[ul R\cari, Liceul teoretic Ion Ghica R\cari. Pentru to]i cei care au absolvit aceast\ institu]ie de înv\]\mânt, pentru to]i cei care au slefuit peste 50 de genera]ii, pentru autoritatea local\, pentru to]i locuitorii ora[ului R\cari aceasta zi v\ r\mâne pentru foarte mult timp în amintire. Pân\ [i soarele a fost generos în aceast\ zi, [i-a ar\tat razele dup\ câteva zile mohorâte, ca [i cum s-a bucurat odat\ cu noi. Dup\ aceast\ zi în care a fost predat genera]iilor viitoare acest obiectiv, consider\m c\ fiecare dintre noi, în anul 2011 [i-a f\cut treaba, dar totodat\ fiecare dintre noi poate g\si în activitatea sa loc de mai bine, principalul este s\ con[tientiz\m acest lucru [i

d\m mân\ cu mân\, to]i cu inima român\", s\ dep\[im acest moment. Nu trebuie "s\ ne ^mb\t\m cu ap\ rece" [i s\ credem c\ lumina palid\ din cap\tul tunelului este sfâr[itul acestei perioade, dar nici s\ plângem, unul pe um\rul celuilalt, la nesfâr[it. Pericolul ne pânde[te ^n continuare [i cel mai mic derapaj spre populism, spre m\suri necalculate, poate arunca totul ^n aer [i sacrificiul de pân\ acum, c\ci putem vorbi de un sacrificiu a[a cum se vorbe[te [i ^n cancelariile europene, poate fi ^n zadar. "S\ nu pretindem ca lucrurile s\ se schimbe, dac\ tot timpul facem acela[i lucru. Criza este cea mai binecuvântat\ situa]ie care poate ap\rea pentru ]\ri [i persoane, pentru c\ ea atrage dup\ sine progrese. Creativitatea se na[te din necesitate [i ziua se na[te din noapte. ~n perioada crizei se nasc inven]iile, descoperirile [i marile strategii. Cine dep\[e[te criza se dep\[e[te pe sine ^nsu[i, f\r\ a r\mâne "dep\[it". Cine atribuie crizei e[ecul, ^[i amenin]\ propriul talent [i respect\ mai mult problemele decât solu]iile. Adev\rata criz\ este criza incompeten]ei. Problema persoanelor [i ]\rilor este lenea [i indiferen]a pentru a g\si solu]ii [i ie[iri din astfel de situa]ii. F\r\ criz\ nu exist\ duel f\r\ duel, via]a este o rutin\, o agonie lent\. F\r\ criz\ nu exist\ valoare. ~n perioada crizei ^nflore[te ce-i mai bun ^n fiecare, pentru c\, f\r\ criz\, orice... este o mângâiere. Dac\ vorbim de criz\ o promov\m iar t\cerea este o exaltare a conformismului. ~n loc de toate acestea, mai bine s\ muncim. S\ termin\m odat\ cu convingerea crizei amenin]\toare: "tragedia de a nu dori s\ lupt\m pentru a o dep\[i". Nu este prima dat\ când ^l citez pe Albert Einstein. Oare de ce politicienii no[tri "centrali" nu-l citesc?! Oare [i acesta e un "prost" cum afirma un viitor prim-ministru" (^ntr-o alt\ via]\) zilele trecute?! "P\cat, p\cat, de sângele v\rsat!" D\-le Doamnne, minte [i ajut\-i s\ revin\ cu picioarele pe p\mânt, pe ace[ti "extratere[trii" ai zilelor noastre. S\rb\torile de iarn\! Motiv de bucurie dar [i de medita]ie. La mul]i ani tuturor cititorilor Ziarului Prim\riei R\cari! La mul]i ani tuturor r\c\renilor! La mul]i ani tuturor românilor, oriunde s-ar afla! Descoper\, ^nva]\ cu adev\rat s\ crezi ^n frumos, tr\ie[te sentimentul de ^mpreun\, al\turi de cei dragi! ~mpreun\ suntem o for]\! Pân\ data viitoare, Voi fi]i, dar, des\vâr[i]i, dup\ cum [i Tat\l vostru cel ceresc este des\vâr[it. (Matei 5.48)

Al dumneavoastr\, Marius Florin Carave]eanu, primarul ora[ului R\cari. mcaraveteanu@yahoo.com

s\ ne autoperfec]ion\m în fiecare zi, calificativul pentru munca depus\ putând fi dat de c\tre contribuabilul care ne p\[e[te pragul în fiecare zi, dar [i de cei care trec prin localitatea noastr\ [i în fiecare zi transmit impresii de modul în care se transform\ localitatea 22 Decembrie 2011, Iat\, vin colind\torii! Elevii [colilor din ora[ul R\cari, vin s\ colinde autoritatea local\, vin s\ transmit\ din sufletele lor, mul]umirea pentru condi]iile create pentru desf\[urarea înv\]\mântului la nivelul ora[ului [i sper\m, cu promisiunea c\ vor face totul ca aceste obiective s\ fie transmise, celor care-I vor urma, în condi]ii bune, p\strând, tot ceea ce li s-a asigurat, ca pe bunul propriu. A fost o zi frumoas\, în

care o parte din sufletul, tr\irile [i aspiratiile noastre s-au contopit cu cele ale tinerilor care ne-au c\lcat pragul, în magia Sfintei S\rb\tori a Na[terii Domnului. Pentru ora[ul R\cari, în anul 2011 Mo[ Cr\ciun a fost generos, a f\cut ca fiecare dintre noi s\ se bucure de munca depus\ [i în special de faptul ca [i în ora[ul R\cari se poate s\ fie promovate proiecte europene, se poate s\ fie modernizat\ infrastructura, se poate s\ fie asigurate condi]ii optime în unit\]ile [colare, se poate... totul este s\ vrei. La cump\na dintre ani, urez atât locuitorilor ora[ului R\cari, cât [i colaboratorilor autorit\]ii locale, celor care ne-au sus]inut în realizarea tuturor acestor idealuri m\re]e, mult\ s\n\tate, fericire, împlinire, via]\ lung\ al\turi de cei dragi [i tradi]ionala urare La mul]i ani !


±

De interes cet\]enesc

octombrie 2011

~n data de 30.11.2011, la orele 14:00, a avut loc [edin]a ordinar\ a Consiliului local R\cari. Proiectele de hot\râri au fost analizate mai ^ntâi ^n comisiile de specialitate. La [edin]\ au participat 14 consilierii locali [i delega]ii s\te[ti, Absent Alexandru Ion. Supus\ la vot, ordinea de zi a fost aprobat\ ^n unanimitate. Se trece la desf\[urarea lucr\rilor propriu-zise. 1. Proiect de hot\râre privind rectificarea bugetului local pentru anul 2011. Urmare a Conven]iei nr 14743/14.11.2011 încheiat\ cu Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a, pentru suma de 50.000 din sumele prev\zute în bugetul MDRT pe anul 2011, privind Programul de alimentare cu ap\ la sate , aprobat conform HG nr 577/1997, este necesar\ rectificarea bugetului local în trimestrul IV 2011 prin suplimentarea acestuia cu suma alocat\ astfel: Urmare a adresei nr 49670/18.10.2011, transmis\ de Direc]ia Finan]elor Publice Dâmbovi]a, prin care, în conformitate cu prevederile HG nr 1001/17.10.2011, a fost alocat\ în trimestrul IV al anului 2011, suma de 50.000 lei din sume defalcate din TVA, pentru echilibrarea bugetelor locale din fondul de rezerv\ bugetar\, la dispozi]ia Guvernului, pentru plata unor arierate [i pentru finan]area unor cheltuieli curente [i de capital, pe anul 2011, este necesar\ suplimentarea bugetului local pe anul 2011, cu suma de 50.000 lei, în trimestrul IV. Urmare a adresei nr. 56023/ 24.11.2011, prin care DGFP Dâmbovi]a ne comunic\ situa]ia modific\rii sumelor defalcate din TVA pentru finan]area cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, ora[elor [i municipiilor, conform prevederilor art 28 din OUG nr 96/2011, privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2011, se supune aprob\rii Consiliului local, diminuarea bugetului pe anul 2011, în trimestrul IV, cu suma de 240.000 lei la cheltuieli de personal din înv\]\mânt. Urmare aprob\rii cererii de acordare a sprijinului financiar conform OUG nr 125/2006, pentru suprafa]a de 274,21 ha p\[une, a fost alocat\ [i încasat\ suma de 50.154,59 lei ca subven]ie, reprezentând sume primite de institu]iile publice [i activit\]ile finan]ate integral sau par]ial din venituri proprii , cod 50.10, în cadrul programelor FEGA, implementate de APIA, se supune aprob\rii HCL, suplimentarea în trimestrul IV 2011, a bugetului finan]at integral sau par]ial din

±

venituri proprii, cu suma de 50.154,59 lei, m\rindu-se partea de venituri cu suma respectiv\ la subven]ii cod 42.10.43, iar partea de cheltuieli, deasemenea m\rindu-se cu aceea[i sum\ inclus\ la capitolul AGRICULTUR| cod 83.10.03.30 pentru alte cheltuieli în domeniul agriculturii (^ntre]inere islaz). Urmare a faptului c\ în contul 50.07, exist\ un sold de 5296 lei dup\ acordarea burselor [i a efectu\rii unor cheltuieli pentru activit\]i sportive, se propune a se aloca acest sold pentru plat\ ratelor de leasing pe anul 2011. Proiectul de hot\râre a fost supus la vot, aprobat cu majoritate. Dr\goi Nicolae se ab]ine. 2. Proiect de hot\râre privind aprobarea solicit\rii unei scrisori de garan]ie din partea Fondului de Garantare a creditului rural pentru proiectul Modernizarea infrastructurii agricole de pe teritoriul ora[ului R\cari, jude]ul Dâmbovi]a . Acest proiect, este finan]at prin APDRP, m\sura 125, în vederea derul\rii în bune condi]ii a etapelor proiectului. Este necesar\ adoptarea unor m\suri ce privesc etapele de implementare a proiectului, astfel: În vederea întocmirii documenta]iei de plat\ în sistem de rambursare, se identific\ necesitatea solicit\rii avansului de plat\ în procent de 50% din totalul proiectului, avans ce urmeaz\ a fi sus]inut prin scrisoare de garan]ie din partea Fondului de Garantare a creditului rural, conform contractului de finan]are din 20.10.2010. Având în vedere cele men]ionate, privind solicitarea unei scrisori de garan]ie din partea Fondului de garantare a creditului rural pentru proiectul modernizarea infrastructurii agricole de pe teritoriul ora[ului R\cari, jude]ul Dâmbovi]a , derulat prin FEADR, M\sura 125, se supune spre aprobare acest proiect de hot\râre. Acesta este aprobat cu unanimitate de voturi. 3. Proiect privind aprobarea modific\rii valorii de investi]ie a proiectului Modernizarea infrastructurii agricole de pe teritoriul ora[ului R\cari, jude]ul Dâmbovi]a . În vederea derularii în bune condi]ii a etapelor proiectului mai sus men]ionat, este necesar\ adoptarea unor m\suri ce privesc modific\rile survenite în implementarea proiectului: Dup\ epuizarea primei etape de implementare a proiectului, au fost efectuate anumite modific\ri asupra bugetului proiectului în ceea ce prive[te

sumele neeligibile. În urma evalu\rii bugetului proiectului, s-a constatat c\ valoarea de investi]ie a proiectului, derulat prin FEADR, M\sura 125, este integral eligibil\, fapt pentru care a fost întocmit bugetul final, avizat de c\tre APDRP, autoritatea local\ nemaiavând obliga]ia de a sus]ine acest proiect cu cheltuieli neeligibile. Se propune aprobarea valorii de investi]ie a proiectului Modernizarea infrastructurii agricole de pe teritoriul ora[ului R\cari, jude]ul Dâmbovi]a . Supus la vot, este aprobat cu majoritate. Se ab]ine Dr\goi Nicolae. 4. Proiect de hot\râre privind amenajarea unei platforme necesare colect\rii [i depozit\rii de[eurilor voluminoase, în ora[ul R\cari, strada Republicii nr 174, jude]ul Dâmbovi]a. În vederea derularii în bune condi]ii a etapelor proiectului ISPA, este necesar\ adoptarea unor m\suri ce privesc amenajarea unor platforme pentru depozitarea de[eurilor voluminoase la nivelul ora[ului R\cari. Pentru îndeplinirea acestor etape, este necesar ca fiecare localitate s\ pun\ la dispozi]ia operatorului programului ISPA, o suprafa]\ de teren care va fi amenajat\ cu destina]ia de platform\ pentru depozitarea de[eurilor voluminoase, investi]ie ce const\ în pietruirea suprafe]ei [i a drumului de acces, împrejmuirea acesteia, construirea unei platforme betonate [i a unei copertine, toate acestea urmând a fi predate autorit\]ii locale, cu titlu gratuit, dup\ finalizarea opera]iunilor de amenajare. Se propune ca loca]ie zona Târgului s\pt\mânal, pe o suprafa]\ de 5000 mp, cu dimensiuni de 70m/70m.Supus la vot, proiectul a fost aprobat cu majoritate. Dr\goi Nicolae s-a ab]inut. 5. Proiect de hot\râre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru Centrul de îngrijire de zi, pentru copiii afla]i în situa]ii de risc din ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a . Contractul de finan]are încheiat între autoritatea local\ [i MMFPS Autoritatea Na]ional\ Pentru Protec]ia Familiei [i a Drepturilor Copilului, privind implementarea proiectului Centrul de îngrijire de zi, pentru copiii afla]i în situa]ii de risc din ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a , se impune adoptarea unei hot\râri de aprobare a studiului de fezabilitate [i indicatorilor tehnico-economici ai proiectului.

Dup\ epuizarea acestei etape, urmeaz\ a se promova procedura de achizi]ie public\ privind întocmirea proiectului tehnic de execu]ie a obiectivului. Se solicit\ aprobarea indicatorilor tehnico-economici identifica]i, care s\ asigure o eficient\ utilizare a finan]\rii ob]inute în cadrul programului. Supus la vot, proiectul a fost aprobat cu majoritatea de voturi. Dr\goi Nicolae s-a ab]inut. 6. Proiect de hot\râre privind aprobarea transmiterii dreptului de administrare pentru Cimitirul Uman Colacu, c\tre Parohia Colacu. Având în vedere faptul c\ în cursul lunii octombrie 2008 a fost adoptat\ HCL nr. 54/ 09.10.2008, privind înfiin]area unui cimitir în satul Colacu, modificat\ [i completat\, în zona fost CAP Colacu, se propune prezentul proiect de hot\râre. Pân\ la aceast\ dat\ executivul a procedat la întocmirea documenta]iei necesare în vederea ob]inerii tuturor avizelor de func]ionare [i autorizare a acestui obiectiv, a fost amenajat\ suprafa]a aferent\ cimitirului fiind asigurate utilit\]ile. În vederea respect\rii regulamentului de organizare [i func]ionare a Bisericii Ortodoxe Române, este necesar ca administrarea cimitirului s\ fie îndeplinit\ de c\tre parohia Colacu, fapt pentru care se propune darea în administrare pe perioada existen]ei cimitirului cu titlu gratuit, c\tre parohia Colacu. Condi]iile de administrare [i atribuire a locurilor de veci, vor fi stabilite de c\tre Consiliul Parohial Colacu, în conformitate cu regulamentului de organizare [i func]ionare a Bisericii Ortodoxe Române. Supus la vot, proiectul este aprobat cu unanimitate de voturi. 7. Proiect de hot\râre privind repartizarea în folosin]\ gratuit\ a unui spa]iu în cadrul salii de festivit\]i a ora[ului R\cari, c\tre ARTCLUB R\cari. În urma cererii înregistrate cu num\rul 11471/24.11.2011, formulat\ de c\tre ARTCLUB R\cari, reprezentat prin Niculae Constantin, Dobre Robert, P\tra[cu Ovidiu [i Ioan Mihai, prin care se solicit\ folosirea cu titlu gratuit a unui spa]iu din cadrul s\lii de festivit\]i a ora[ului R\cari, pentru activit\]i cultural - educative, pentru tinerii din R\cari [i nu numai, se propune prezentul proiect de hot\râre. Având în vedere faptul c\ în cl\direa s\lii de festivit\]i se afl\ un spa]iu neutilizat de la data d\rii în folosin]\ a acestui obiec-

3

±

tiv, respectiv spa]iul aflat la etajul cl\dirii [i faptul c\ ini]iativa desf\[ur\rii unor activit\]i culturale este de apreciat, se propune repartizarea în folosin]\ gratuit\ pe perioad\ determinat\ a acestui spa]iu, pentru grupul de tineri ce reprezint\ ARTCLUB R\cari. Proiectul a fost aprobat cu majoritate. Dr\goi Nicolae s-a ab]inut. 8. Proiect de hot\râre privind concesionarea unei suprafe]e de 10 ha, teren situat în localitatea Colacu, punct islaz Colacu, în vederea amenaj\rii unui parc fotovoltaic. În urma cererii înregistrate cu num\rul 9267 din 23.09.2011, formulat\ de c\tre Belelectric SRL, prin care se solicit\ concesionarea unei suprafe]e de 10 ha teren, situat în localitatea Colacu, punct islaz Colacu, pentru amenajarea unui parc fotovoltaic, care va fi produc\tor de energie verde (ecologic\), se supune spre aprobare proiectul de hot\râre privind concesionarea unei suprafe]e de 10 ha, teren situat în localitatea Colacu, punct islaz Colacu, în vederea amenaj\rii unui parc fotovoltaic. Atragerea acestui investitor la nivelul ora[ului R\cari, investitorul fiind o societate de profil din Germania, se va reflecta în taxele [i impozitele aferente acestei investi]ii, dar în acela[i timp, localitatea va fi promovat\ prin intermediul acestei investi]ii, de actualitate în protejarea mediului [i ob]inerii energiei ecologice. Aceast\ investi]ie va crea locuri de munc\ într-un num\r mai mare pe o perioad\ determinat\, pân\ la finalizarea obiectivului [i ulterior, un num\r de locuri de munc\ permanente, pentru asigurarea între]inerii [i func]ion\rii acesteia. Supus aprob\rii, proiectul se voteaz\ cu 13 voturi pentru [i o ab]inere - dl. Dr\goi Nicolae 9. Proiect de hot\râre privind invalidarea mandatului de consilier al domnului Livede Ion consilier PDL. În urma [edin]ei BPJ Dâmbovi]a din data de 10.11.2011, s-a validat excluderea din cadrul Organiza]iei locale R\cari a domnului Livede Ion. În consecin]\, proiectul de hot\râre privind invalidarea mandatului de consilier al domnului Livede Ion, se încadreaz\ în m\surile statutare [i legale ce decurg din aceast\ decizie. Supus la vot, proiectul a fost votat cu 11 voturi pentru [i trei ab]ineri 10. Diverse S-au discutat probleme curente ale vie]ii în comunitate. Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

±


4

Oameni pe care ^i apreciem

V\ vom prezenta în acest num\r un prieten vechi al comunit\]ii din R\cari. Prezen]a senatorului Valentin Calcan, în comunitate, am observat-o ori de câte ori am marcat un eveniment important [i nu numai. Atunci când s-au pus bazele unui nou proiect, atunci când s-au promovat idei petru

octombrie 2011

înnoire, dar [i atunci când oamenii l-au primit cu drag la inaugurari de noi obiective ca o recunoa[tere a contribu]iei sale pentru ceea ce am realizat [i vom realiza în ora[ul R\cari. Fie c\ este vorba de inaugurarea S\lii de sport, în 15. XI. 2010, a Centrului administrativ Ghimpa]i, a drumului de exploatare sau a Târgului s\pt\mânal R\cari, senatorul Valentin Calcan a fost al\turi de noi pentru a ne bucura împreun\ de aceste evenimente. Exist\ ceva mai trainic, mai profund, ceva ce ne d\ cu adev\rat putere, ceva ce nu ne las\ s\ ne descuraj\m, ceea ce ne d\ pân\ la urm\ curaj pentru a ac]iona din nou. Pentru fiecare dintre noi, prietenia înse\mn\ ceva, fiecare îi da valen]e diferite [i, totu[i, pentru

cei mai mul]i, prietenia înseamn\, de cele mai multe ori totul. Prietenia este când persoana, care ]i-e al\turi accept\ s\ fie acolo pentru tine [i la bine la greu. De aceea, senatorul Valentin Calcan cu sentimente sincere particip\ la via]a comunit\]ii din R\cari. Este un prieten adev\rat pentru c\ în moment importante [i-a f\cut sim]it\ prezen]a. {i atunci când am organizat festivit\]i, dar [i atunci când în întruniri de lucru, ne-am consultat, ne-am sf\tuit, am avut ce înv\]a... Un gând frumos, acum la cumpana dintre ani pentru senatorul Valentin Calcan, pentru prezen]a, întotdeauna binevenit\ în mijlocul comunit\]ii din R\cari.


Imagini cu care ne m창ndrim

octombrie 2011

Coman Elena, St\ne[ti - nr. 87

Dumitra[cu Vergina, B\l\ne[ti - nr.78

Gheorghe Nicolae, St\ne[ti - nr. 97

Gheorghe Miric\, Mavrodin - nr. 150

Mihalcea Vasile, Ghergani - nr. 163

T\nase Anica, Ghimpa]i - nr.341

V창n\toru Aurel, R\cari- nr. 62

Dinca Aurelia, R\cari - nr. 61

Iordache Vasile, Colacu - nr. 82

5


6 Pagina ghimp\]enilor

octombrie 2011

Ghimpa]i, la bunici, unde î[i continu\ pasiunea [i î[i începe studiile. Crea]iile sale sunt diverse, inclusiv pictur\ pe sticl\, cu sfin]i în prim plan. Pe lâng\ aceast\ pasiune, o mai macin\ una: îi place s\ scrie. Câteodat\ î[i a[terne pe hârtie

Cum visul artistei în devenire este acela de a

Colind\tor

Apetroaei Claris Ana – Maria s-a n\scut în anul 1997, pe 21 februarie, în ora[ul Bucure[ti. De la o vârst\ fraged\, desenul [i pictura au însemnat pentru ea, exprimarea sentimentelor tr\ite cu o pasiune ce compensa sau alina probabil, pierderea mamei, decedat\ în urma unei boli grave. La vârsta de doi ani, se mut\ la ]ar\, în

gândurile [i st\rile ce o ard… ~n prezent, mica stea este elev\ a Liceului Teoretic “Ion Ghica” din R\cari, clasa a IX-a.

S|RB|TORILE ~n Ghimpa]i, tradi]iile au r\mas doar în memoria celor care, odinioar\, le-au tr\it. Acum, î[i amintesc de ele cu bucurie [i triste]e, în egal\ m\sur\. ~n acele vremuri, pe 23 decembrie, în fiecare sfâr[it de an, seara se l\sa cu un fel de bal al anului, mai special, la el participau doar fl\caii [i fetele neie[ite la hor\. Era în tradi]ia locului ca fetei care participa la bal, de[i, deja, era ie[it\ la hor\, un fl\c\u s\ îi pun\ o pisic\ în traista-i preg\tit\ pentru colindat. Tinerii încingeau sârbe, hore, brâuri [i alte dansuri populare, la mod\ atunci. L\utarii erau din Vizure[ti, dirijor fiind unul, Buzatu’, maestru la vioar\. Fiindc\ z\pezile nu lipseau, oamenii maturi se înc\lzeau cu ]uic\ [i vin fiert.

IERNILOR

Copiii puteau cump\ra ceai fierbinte de la “ceain\ria“ lu’ nea Alionte, deschis\ special numai în acea zi. Balul se încheia la miezul nop]ii, când copiii plecau cu colindul. Uli]ele r\sunau de vocile lor pân\ târziu, când fiecare ajungea acas\, cu traista plin\ de covrigi, nuci [i mere. ~n ziua Na[terii Domnului, se pleca cu ”Steaua”, cu tineri deghiza]i în personaje din Biblie. Pe la amiaz\, finii plecau cu plocon, la na[i, prilej de a se revedea [i în a[a mare zi, g\ti]i în haine de s\rb\toare. Iar seara era iar\[i, bal, cu participarea întregii sufl\ri a satului, cu aceia[i l\utari vesti]i. {i zilele [i nop]ile fugeau c\lcând, f\r\ s\ lase urme, om\tul ce

PIC|TURI DIN TOAMN| Ce trist\-i ziua, toamna! Frunzele se desprind una câte una, brodând, jos, un covor multicolor. Paleta de culori, prezent\ în natur\, eman\ o melancolie continu\, ce a[terne peste sufletul fiec\ruia bruma triste]ii ori c\ldura p\mântului, de sub plapuma de frunze. Toamna, se spune, este anotimpul amintirilor, când starea numit\ ^nduio[are intr\ în hibernare. Toamna… Atunci când oamenii gre[esc din neaten]ia clipei, când cred, despre destin, c\-i doar o întâmplare, a[a, pur [i simplu… Atunci

Fata cu chitara

R\zboinica

când lacrimile reci ud\ aniimi trec\tori… Atunci când frunzele s\rut\ p\mântul, l\sând copacii goi în bra]ele nop]ilor, cu îmbr\]i[\ri de ghea]\… Atunci când m\ ascundeam în praful sfâr[itului de var\… Acum, când îl a[tept cu dor nespus pe Mo[ Cr\ciun… Un fulg pribeag din somnul toamnei m\ treze[te… Un anotimp se duce, altul e pe drum… A[a-i de când se [tiu. {i toamna iar îmi las\-n suflet icoane f\r\ chip… la care m\ închin, de când m\ [tiu. Apostolache Lidia

D

deveni arhitect, nu îmi r\mâne decât s\-i urez bunei mele prietene, succes [i s\ aib\ parte de s\n\tate, pentru a-[i împlini idealul în via]\. A consemnat, Apostolache Lidia

DE

ALT|DAT| tradi]ii uitate

se a[ternea tot mai înalt… ~n noaptea Anului Nou, în casa unei fete, se strângeau tineri, la un alt obicei: ursitul… Sub 9 oale, se puneau tot atâtea obiecte diferite. Pe rând, dup\ tragerea la sor]i, fetele descopereau ce se ascunde sub oal\. Dac\ fata g\sea sub oal\ o oglind\, însemna c\ va lua în c\snicie, un b\iat chipe[. Dac\ g\sea un pieptene, tânãrul h\r\zit era unul col]os, c\rbunele g\sit sub oal\ simboliza un viitor mire urât. ~n preajma zorilor de zi, se venea cu colindul. Cei în vârst\, colindau cu 6 boi. Aveau panglici în coarne [i tr\geau un plug, care ara om\tul din curtea celui colindat. Colind\torii erau oameni cunoscu]i în sat, dup\ porecl\: Ciotic\, Mavru, G\uzescu…

E

S

P

R

Diminea]a, cei mici veneau cu ”Sorcova”, obicei ce se mai p\streaz\ [i ast\zi . Tot atunci, mai era un obicei, probabil unic în zonã, disp\rut din p\cate [i: “Vasilca”. Colind\torii aveau, într-un co[, o c\p\]\n\ de porc, îmbrobodit\ cu o basma. Unde sunt tradi]iile de odinioar\? S-au dus, luând [i z\pezile cu ele… Au plecat, din C\minul cultural, spre a colinda prin sat, în c\utarea vremurilor nu demult apuse,

E

Membrele Clubului elevilor

B

O

I

Doi ghimp\]eni în vârst\, stau de vorb\, în preajma Anului Nou. Primul: Hei-hei, cum s-au mai dus tradi]iile… Mie, cel mai mult, îmi pl\ceau colindele alea cu boi… Al doilea: {i mie, dar de ce crezi c\ s-au dus? Tineri care s\ colinde ar mai fi… Primul: Ar mai fi, dar nu mai sunt cornutele… Al doilea: Cum, m\, nu mai sunt, ai dat în orbul g\inilor? Nu vezi c\, ast\zi sunt mult mai mul]i boi decât în copil\ria noastr\?

COPILOTUL

{I

CHIULANGIUL

Victora[ Ponta, în calitatea-i recunoscut\ de copilot al manevrelor politicii social – liberale, [i Crinu] Antonescu, în postura [tiut\ de cel mai ilustru chiulangiu din întreaga istorie a parlamentarismului românesc, vor s\-l dea afar\ pe Traian B\sescu, din Cotroceni. Dorin]a în la(n)]: suspendare = referendum = alegeri = noi la putere, a înfierbântat c\p[orul micului Titulescu [i cerebelul în care au loc 2 de…escu. Mergând, mai departe, pe logica celor trei, alian]a are, numai de câ[tigat, chiar dac\ demersul cade în Parlament: 1. Vina va fi, exclusiv a Puterii, deoarece nu avea cum s\ voteze suspendarea; 2. Neorganizându-se referendumul, opozi]ia nu are cum s\-l piard\.

PAGINA GHIMP|}EANULUI Gândit\ [i realizat\ de Clubul elevilor din cadrul c\minului cultural Ghimpa]i: Apetroaei Claris Apostolache Lidia Dumitru Florica Gavril\ Claudia Leanca Adela Sterian Loredana {tirbu Mirela Coordonator: prof. Mircea Gheorghe


Bursa zvonurilor

octombrie 2011

Nu mor lupii, când vor câinii...

PLUGU{OR

V i c e p r i m ar Prof. E l e n a C r a i c i u. viceprimar@primariaracari.ro Foaie verde lemn domnesc, Ast\zi vreau s\ v\ vorbesc, Despre multe [i m\runte, Vorbe goale, zvonuri multe. Aho, aho, copii [i fra]i, Lâng\ noi v\ aduna]i Cu ziaru’-n mân\ sta]i De grab\ v\ informa]i Despre câte, multe, toate Luate din actualitate Anu’ care v-a s\ vin\ Va fi un an de lumin\ Cei ce stau [i vorbe adun\, Despre unul despre altul Cum c\ multe am f\cut: {coli, asfalt, locuri de joac\, Locuri bine amenajate, Unde tot omu’ s\ fac\ Sport, petreceri, recreere, A[a cum UE ne-o cere. Numai c\ acestea toate, Trebuie remunerate: {i lumina [i c\ldura, Cur\]enia [i tura Ce paznicii o presteaz\ Pentru cel care cuteaz\ Sau are vreun gând rebel De-a strica ce e model. Orice spa]iu-amenajat Vi se adreseaz\ vou\ Tineri, maturi, f\r\ gre[, Face]i sport, face]i mi[care, meciuri, Competi]ii frate, jocuri Larm\, galerie, spirit viu [i s\n\tate: Minte s\n\toas\ frate! La ceas de bilan] m\i frate, Avem multe adunate: Cine se gândea mai an? Ba chiar trei [i jum\tate, C\ vom merge pe asfalt, ~ntre cartiere, frate! F\când timpu’ jum\tate. Aho, aho, copii [i fra]i, Unchi, m\tu[i, veri [i cumna]i, Iat\ c\ urarea mea, Pe la voi va ad\sta… Voi cei mai cu ani, m\i frate, V\ ur\m de s\n\tate, Dar nu cere]i dinadins S\ r\mânem tot ^n fa]\. L\sa]i tinerii c\-nva]\ Privi]i-i cu-ng\duin]\ C\ sunt [i ei de-o fiin]\; Cei care au luptat m\i frate, Amu’ trei ani jum\tate, Toat\ stima [i respectul {i vom ^nv\]a cu-ncetul, S\ promov\m tineretul! Chiar dac\ sunt ei novice, Vor ^nv\]a cum se zice: Mai cu spor, mai cu sfial\, Dar cu sufletul curat [i cu gândul ^mp\cat. Foaie verde de m\rar, Bun\ seara gospodari,

Zvonuri

[i

S\ avem de-acum ^n minte, Ac]iune [i cuvinte. O ^nv\]\tur\ bun\, care pe scurt, A[a sun\: Când vede]i c\ la vecinu’, Toate merg ca unse frate {i are [i rezultate, ~n recoltele bogate, Curte, cas\ [i hambare, Pline ochi cu cereale, Utilaje ce roiesc, Câmpurile rostuiesc, Munc\ f\r\ de odihn\, Tu, care prive[ti cu tihn\, Ia exemplu [i socoate: Cum s\ ^l ^ntreci, m\i frate? S\ ai curtea mai frumoas\, S\ ai casa mai bogat\, Ca un pahar de curat\, S\-]i rodeasc\-n minte gându’, Cum s\ lucrezi iar p\mântu’?! S\ ai recolte bogate, Chiar un ^nceput, mai frate. Te ^ntreab\ [i socoate, Cum s\ faci, cum s\-l ^ntreci? {-acum ^nc\ o urare, Doamnelor ^nv\]\toare, Profesori [i profesoare, C\ de mici ne-au ^nv\]at, Min]ile ni le-am format. Ca s-ajungem oameni mari, Harnici [i buni gospodari, Bacalaureatul \sta frate, A avut bune rezultate, La R\cari, pe locul 4, Din trei[apte de licee, La o sut\, optze[i’patru Au o diplom\ [i-un rost Cum pe-aicea n-a mai fost. F\r\ prea mult\ pic\, Zi [i tu, m\i Ionic\, Care ai nota mai mic\ {i Costic\ [i Ilie, S\ ur\m cu bucurie, {i la anu’ care vine, S\-nv\]\m [i noi mai bine {i ^n catalog ne-or trece, Numai note, nou\, zece! S\ tr\i]i dragi profesori Cum e pomul plin de flori, Cum e câmpul prim\vara {i cerul cu stele seara! S\ fi]i tineri ferici]i {i cu noi tot buni s\ fi]i. Am mai face o urare Preacinstit\ adunare Anu’ care va s\ vin\, Va fi un an de lumin\ Coco[ii vor sparge zorii Anun]ând investitorii, Care vor sosi la noi; La Colacu vin germanii Cu panouri de lumin\, La Ghimpa]i, mai spre p\dure Alte surse de venituri, Unii mici, al]ii mai mari To]i ^n euro [i dolari! Ve]i tr\i [i ve]i vedea C\ toate se vor ^ndrepta Optimismul e pe gratis Nu face]i economie {i-apoi bine o s\ fie. M-am luat cu ur\tura {i nu-mi mai pot ]ine gura! Bat\-v\ pe to]i c\ldura, Mâncarea [i b\utura! {i la anu’ când venim, S\n\to[i s\ v\ g\sim, Avutul s\ vi-l spori]i! La mul]i ani ferici]i!

reflec]ii

culese

[i

7

~n anii care au trecut am ^nv\]at c\ indiferent de vremuri, omul trebuie s\ r\mân\ ca trestia, s\ se ^ncline chiar pân\ la p\mânt sub b\taia vântului, dar s\ nu se rup\. Omul este o trestie, dar o trestie gânditoare, spunea Blaise Pascal. Am vrut [i am reu[it s\ probez prin propria activitate, c\ atunci când dore[ti ceva cu adev\rat, reu[e[ti. Am ^mbr\]i[at o func]ie care ^mi d\ nenum\rate satisfac]ii morale, ^mi place teribil ceea ce fac [i pentru nimic ^n lume nu a[ renun]a. M-a chestionat deun\zi, ca “din ^ntâmplare,” un liberal, dac\ am s\ ies la pensie la anul? {i r\spund acum, c\ ideea renun]\rii nu m\ preocup\, chiar dac\ ^mi sugera c\ “ce dulce e tihn\ unui ceiule] sau cafelu]e b\ute pe ^ndelete”. Mul]umesc, mi-ar pl\cea s\ le beau, dar ^n ipostaza de acum. Ce “grijulii” au devenit opozan]ii no[tri! Cât\ “ging\[ie” ^n gândurile acestora! Dragilor, suntem pe nivele diferite de ^n]elegere a acestei realit\]i. Mie ^mi place s\ fac ceva pentru oameni, pentru c\ nu vreau s\ fac umbr\ degeaba p\mântului, vreau s\ pot privi cu demnitate orice cet\]ean de la 1 la n ani, ^n ochi, f\r\ jen\ [i doresc s\ observa]i c\ echipa primarului este ^n slujba cet\]eanului, f\r\ p\rtinire, cu ^n]elegere pentru toate situa]iile delicate, cu m\rinimie pentru marea familie a ora[ului. Ve]i spune: “ce cuvinte mari!”. Nu-i nimic, v\ voi da un exemplu. Spiritul Cr\ciunului a p\truns ^n sufletul nostru, al r\c\renilor, de trei ani ^ncoace, ^ncetul cu ^ncetul. De la gr\dini]\ pân\ la cel mai ^n vârst\ om al comunit\]ii, to]i se gândesc la Cr\ciun, a[teptând s\ vin\ mai ^ntâi Mo[u’ de la Prim\rie. Copiii preg\tesc colinde, ^nv\]\toarele fac repeti]ii, ^n discre]ie total\ pentru colinde, e anima]ie…e “b\taie” pe costumele na]ionale, pentru c\ mul]i sunt aceia care vin s\ fac\ o urare primarului [i echipei sale. {i toate acestea, pentru c\ oamenii simt altfel Cr\ciunul, la R\cari. Ceva s-a schimbat ^n mentalitatea oamenilor ^ntr-un timp atât de scurt. {i sunt bucuroas\ c\ m\ num\r printre ei. R\c\renii gândesc [i simt altfel. Aceia care nu simt ^n ritmul colectivit\]ii, care sunt preocupa]i s\ ne schimbe numai de dragul “borcanului cu miere” = func]ia politic\, sunt prezen]e anacronice, s-a dus vremea fi]elor ^n politica r\c\rean\, a

formelor f\r\ fond, a indivizilor f\r\ chemare dar, care au gura mare. “Amice” liberal, mai am de dat, pomul cu roade e ^n pârg [i n-a venit ^nc\ timpul culesului. S\ vede]i atunci reu[it\… La final, m-am gândit, pentru c\ se zvone[te c\ se schimb\ anul, am s\ v\ dedic o sorcov\: Sorcova vesela, S\ tr\i]i s\-mb\trâni]i {i ca merii s\-nflori]i. S\ v\ fie casa, cas\, S\ v\ fie masa, mas\, Gândurile fie mai curate Multe fapte Binecuvântate. Pe prieten ajuta]i, Pe du[man s\ ^l ierta]i Multe fapte tot mai bune, Din zori pân’ la soare apune {i ca toamna cea bogat\ Fie casa-ndestulat\ Tot cu mesele ^ntinse Cu luminile aprinse, S\ petrece]i ^mpreun\, Pân\-n veci cu voie bun\. S\ tr\i]i s\ ^nflori]i Mul]i ani cu mul]i bani Via]\ lung\, Bani ^n pung\ Minte-n [coal\, Carne-n oal\, S\n\tate, f\r\ boal\! Doamne vino Binecuvânteaz\ Casa ^n care se ureaz\. La anu’ [i la mul]i ani!

Autentic 100% Forfota unui ora[ de provincie. Este o or\ de trafic [i lumea se gr\be[te care-ncotro. Ne a[ez\m ^ntr-un grup care ruleaz\ f\r\ s\ se gr\beasc\... Radioul ne ^ncânt\ auzul cu ultimile bancuri cu blonde. ~naintea noastr\ o ma[in\ care nu d\ semne de nervozitate, a[ zice dimpotriv\! Circul\m prin ora[ cu gândul la s\rb\torile de iarn\. ~n fa]a noastr\, la stop, o ma[in\ cochet\ opre[te. {oferul arunc\ pe caldarâm o coaj\ de banan\. Privim scena [i coment\m:

comentate

de

Partenerul de dialog remarc\: “De ce le-o fi aruncat pe u[\ când putea s\ coboare geamul! Cât\ impruden]\. Putea s\ loveasc\ pe cineva. Am comentat scena din diferite unghiuri, dar nimeni din participan]ii la discutie n-a observat un lucru mult mai important: gestul personajului nostru de a arunca gunoiul ^ntr-o intersec]ie, ^ntr-un ora[ cu preten]ii de civiliza]ie.

v i c e p r i m a r, Prof. E l e n a

Craiciu


8

Imagini care ne dor

octombrie 2011

Atitudinea celui indiferent, un semnal de alarm\!

În timp ce majoritatea locuitorilor ne str\duim prin ac]iuni numeroase pentru cur\]enia ora[ului, organiz\m în weekend ac]iuni de cur\]enie pe câmp, pe canale, pe marginea [oselelor, suntem multumi]i când nu mai vedem gr\mezi de pietri[, nisip, material de construc]ii urâ]ind aspectul str\zilor, dar iat\, un aspect care ne-a durut... O vidanj\, cu 7 tone de reziduuri... [i altele au fost deversate în albia râului Colentina, pe teritoriul

localit\]ii Colacu, în punctual fostului CAP. Cât despre autor, ne pare r\u, dar acesta este un reprezentant de seam\ al unei frac]iuni politice cu preten]ii din localitate. Propunem un concurs. Ghici, cine este vinovatul? Astept\m r\spunsurile pe adresa de email: viceprimar@primariaracari.ro , pân\ la apari]ia num\rului viitor al ziarului.

Tonaj dep\[it. Pe asfaltul proasp\t turnat ma[inile cu tonaj dep\sind limitele admise circul\ tot ^ntr-o veselie. Poli]ia vegheaz\ [i sunt amenda]i conform legii.

~n urm\ cu 2 s\pt\mâni s-a amenajat curtea liceului, f\cându-se cur\]enie lun\. Numai c\ vecinii de peste Ilfov, au ^nceput s\ arunce din nou gunoaie pe malul acestuia. Este o sfidare a eforturilor depuse pentru cur\]irea albiei râului.

Dup\ cum vede]i, amicul din imagine a umplut c\ru]a cu lemne tot unul [i unul [i unul. Pân\ aici, nimic r\u. Numai c\, cet\]eanul a uitat s\ pl\teasc\... va pl\ti o amend\ conform legii.

Despre furturile de produse agricole de pe câmp am mai scris [i vom veghea ^n permanen]\ ca acestea s\ fie aspru pedepsite.

Pe drumul spre Colacu au ^nceput s\ apar\ gunoaie, aruncate ^n grab\ din ma[in\ sau c\ru]\, urâ]ind peisajul. Mai e cale lung\ pân\ la adev\rata civiliza]ie.


Pagina cet\]eanului

octombrie 2011

~n data de 23.11.2011, la ora 16; 00, a fost organizat\ o întâlnire a primarului cu cet\]enii din localitatea Colacu. Oamenii au fost prezen]i la ora fixat\ [i au participat cu interes la un dialog, care arat\ preocuparea tuturor pentru l\murirea unor aspecte ce ]in de via]a comunit\]ii. În deschidere, primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, prezint\ scopul întâlnirii, prezentând localnicilor investi]iile care s-au realizat în ultima perioad\ de timp la nivelul ora[ului, în inten]ia actualei administra]ii fiind, cuprinderea tuturor zonelor

Ionescu Marian

Munteanu A.

Ai o problem\? Vino [i spune-o primarului!

pentru realizarea de investi]ii în folosul oamenilor. Invita]i la dialog, localnicii au adus în aten]ia participan]ilor, problemele mai mari sau mai mici cu care se confrunt\. Nae Sandru [i-a manifestat dorin]a de a fi consulta]i cet\]enii privind cheltuirea banilor europeni. Apoi, arata c\, i se pare o r\mânere în urm\ a cartierului Colacu fa]\ de Ghimpa]i, Mavrodin [i Ghergani. Ilie {tefan aduce în discu]ie un subiect des întâlnit [i anume, asfaltarea drumului dintre Mavrodin [i Colacu. Cât despre drumurile de exploatare asfaltate, propune s\ se mai a[eze o pelicul\ de asfalt peste cea

Preot Ciobanu Ion

Nistor Gheorghi]a

S|BIE{TI - 24.11.2011 ~n data de 24.11.2011, ^n localul Gr\dini]ei S\bie[ti, ^n sala de festivit\]i, a avut loc o ^ntâlnire a primarului cu locuitorii din S\bie[ti. oamenii au venit cu interes [i au prezentat problemele care-i preocupau. 1. Andrei Alexandru s- a plâns referitor la câinii unui vecin care sunt numero[i [i nehr\ni]i, creându-i probleme. 2. Sandu Constantin se refer\ tot la câini, citeaz\ exemple v\zute la televizor [i aten]ioneaz\ in leg\tur\ cu distrugerea faunei de pe câmp de c\tre ace[tia. 3. Petre Dumitru nu este de acord cu taxa de cablu, care s- a scumpit [i nici cu modul de

existent\, pentru a permite circula]ia ma[inilor. Privind propunerea primarului de a se amplasa panouri fotovoltaice pe islaz, este de acord cu aceasta deoarece, se vor crea locuri de munc\ [i localitatea va avea o alt\ imagine prin venirea unui investitor german. Referitor la noul cimitir, propune eliberarea de chitan]e pentru sumele colectate de la popula]ie. Un alt subiect adus în discu]ie, este pictarea bisericii din localitate, care nu este pe placul dumnealui (calitatea vopselei folosite). Preotul Ciobanu, neag\ faptul c\ s-a folosit lavabil\ pentru pictarea bisericii [i invit\ pe cei prezen]i s\ constate aceasta. De asemenea, propune dotarea gr\dini]ei Colacu, cu un televizor cu DVD [i un dulap. Întreab\ cum s\ realizeze un

{andru Nicolae

inventar al locurilor de veci. Sandru Andrei ap\r\ islazul din localitate [i nu prea este de acord cu [tirbirea suprafe]ei prin amplasarea panourilor fotovoltaice pe acesta. Nistor Gheorghi]a se plânge de poli]ie c\ nu-[i face treaba în sensul c\, sunt necesare patrul\ri mai dese, s\ se igienizeze zona fântânii [i s\ se g\seasc\ o modalitate de a împiedica ma[inile pentru a fi sp\late aici. Mai propune ca pe viitor, consiliul parohial s\ antreneze cet\]enii la cur\]enie în cimitir. Dobre Stefan întreab\ ce statut are hele[teul din localitate [i propune s\ se continue cur\]enia în cimitir cu ajutorul prim\riei, solicitând buldo-excavatorul. Munteanu A, e interesat de firma din Germania care va pune panourile foto-

9

voltaice. De asemenea, salut\ amenajarea noului cimitir, aducând în discu]ie faptele reprobabile ale unor concet\]eni privind furturile de flori din cimitirul actual. O problem\ pe care dore[te s\ o prezinte este aceea a ^ntârzierii facturilor de lumin\, transmise prin serviciul po[tal. ~n cuvântul lor cet\]enii au adus ^n discu]ie probleme ce ]in de iluminatul stradal, starea unor str\zi. La toate aceste solicit\ri primarul ora[ului a r\spuns detaliat [i la obiect. Asfaltarea drumului dintre localit\]ile Mavrodin-St\ne[ti, atribuirea cimitirului ^n mod gratuit comunit\]ii din Colacu, aspecte legate de cur\]enia localit\]ii eviden]iindu-se un progres ^n acest sens. Aspecte legate de investi]ia ce se va realiza aici [i crearea de noi locuri de munc\ cu acest prilej.

Primarul Marius Carave]eanu [i o parte din echip\

{andru Andrei prestare a acestui serviciu (au fost scoase programe din gril\). Ajutorul social i-a fost sistat, drept pentru care a fost invitat pentru clarific\ri la Tudor Ion. Se aminte[te de starea drumului c\tre gar\. 4. Vintilescu Ion, Enache Ion [i Enache Gheorghe cer l\muriri ^n leg\tur\ cu poli]ele de asigurare (le-au fost deja ^nmânate). 5. Dinu Vasilica dore[te tomberon pentru predarea gunoiului. 6. Tudor Nicoleta se plânge de furturile care sunt multe. 7. Coman Alexandru are o situa]ie material\ grea, având ^n ^ntre]inere o familie tân\r\ cu doi copii: Vl\sceanu Nicoleta [i Vl\sceanu Dan. Primarul a r\spuns oamenilor c\ ^n ora[ul R\cari

Consilier local Ilie {tefan

Vasile Maria

func]ioneaz\ un ad\post pentru c\inii f\r\ st\pân [i solicitarea lui Andrei Alexandru va fi rezolvat\ prin aducerea câinilor f\r\ st\pân din localitatea S\bie[ti, la acest ad\post. De altfel, au fost ac]iuni repetate de introducere a câinilor f\r\ st\pân ^n ad\post, fiind prelua]i din localit\]ile Ghergani [i R\cari. Cât prive[te rezolvarea problemelor sociale, este solicitat serviciul social prin Tudor Ion, [ef birou Asisten]\ Social\. De asemenea, problema drumului Mavrodin - S\bie[ti, va fi rezolvat\ ^n curând, date fiind procedurile care sunt de respectat. Iluminatul public este supravegheat printr-o firm\ de profil c\reia i se vor comunica solicit\rile cet\]enilor. Redac]ia


10

octombrie 2011

Casa Republicii

Traian Grigorescu Tehnician Silvic, Consilier local

Dup\ cutremurul din 1977, Nicolae Ceau[escu a ordonat reconstruirea Bucure[tiului ca un nou ora[ de sine st\t\tor. {antierul propriu zis a început în anul 1980 cu demolarea a peste 7 km p\tra]i de cl\diri din vechiul centru al capitalei [i relocarea a peste 40.000 de oameni din aceast\ zon\. Dintre cl\dirile disp\rute se num\r\ M\n\stirea V\c\re[ti, Spitalul Brâncovenesc, Arhivele na]ionale, Stadionul Republicii [i altele. Lucr\rile s-au f\cut cu munc\ for]at\ a militarilor în termen [i astfel, costul a fost foarte mult redus. În 1989 costurile cl\dirii erau estimate la 1,75 miliarde dolari SUA, iar în 2006, la 3 miliarde de euro. Dimensiunile cl\dirii sunt: lungime 270 m, l\]ime 245 m, în\l]ime 86m (peste cota 0), adâncime 92m (sub nivelul solului), suprafa]a construit\ la sol, 66.000 mp. Au fost folositi la ac]iune 700 de arhitec]i sub coordonarea arhitectului [ef Anca Petrescu, care în anul 1983, când a început construc]ia, avea aproape 30- de ani. Pentru realizarea acestei impun\toare cl\diri, s-au folosit 1.000.000 mp de marmur\, 5500 tone ciment, 7000 tone o]el-beton, 20.000 tone nisip, 1000 tone de bazalt, 900.000 mc de lemn de construc]ie, 3500 tone cristal, 200.000 mc sticl\, 2800 candelabre pentru iluminat, 220.000 mp de covoare [i 3500 mp piele. La construc]ie au participat direct 200 de arhitec]i [i aproximativ 20.000 muncitori care au lucrat în trei ture, 24 de ore zilnic. Cl\direa are aproximativ 1000 de înc\peri dintre care 440 birouri, peste 30 S\li [i saloane, 4 restaurante, 3 biblioteci, o sal\ de concerte [i dou\ mari parc\ri subterane. Par]ile cele mai importante ale uria[ei cl\diri sunt urm\toarele: Intrarea 13 septembrie se afl\ la etajul 1, unde se p\trunde pe o scar\ monumental\ de pe care deasupra se poate vedea o cupol\ alc\tuit\ din sticl\ albastr\ cu un mare candelabru. Scara s-a vrut o copie a celei de la Palatul de iarna muzeul Ermitaj din Sankt Pettersburg. Aceasta are 30 m înal]ime [i 27 m l\]ime [i conduce la birourile preziden]iale, ast\zi cabinetul pre[edintelui senatului. Sala Drepturilor Omului, are o suprafa]\ de 625 mp [i este sala în care urmau s\ se ]in\ [edin]ele Comitetului politic Executiv ale vechiului regim. Sala este c\ptu[it\ cu un lambriu din lemn de stejar, colorat în diferite nuan]e. Caracteristic\ acestei S\li este modului format din doi pilastrii din lemn de stejar, care se repe-

Sef Centru, Cristina Maria Mitrescu cams@primariaracari.ro

ta la fiecare 6 m, pe tot perimetrul s\lii element întâlnit în arhitectura Rena[terii italiene. Pe latura dinspre exterior sunt 5 ferestre cu incadramente puternic marcate cu sculpturi în lemn. Un element în plus, la aceasta sala, sunt oglinzile din ipsos patinat, cu ornament din stuc, 60 de scaune prezente în jurul mesei, perfect identice, lucrate din lemn de stejar [i tapi]erie de catifea, dau o impresie de mare fast. Galeria de onoare [i holul intr\rii oficiale este un culoar lung de 150 m [i lat de 18 m, cu u[i glisante din stejar, în 3 zone distincte, cu geam de cristal, construite pe schelet metalic. Ca finisaj, plafoanele sunt realizate cu [tuc\turi din ipsos, cu elemente florale, având ca baz\ de inspira]ie elemente din arhitectur\ Brâncoveneasc\. Scara ce are trepte mici de 14-15 cm, conduc la etajul 1 al palatului, unde se afl\ sala Alexandru Ioan Cuza, care este sala de sedin]e a Parlamentului (Camera Deputatilor, etc). Sala Nicolae B\lcescu, marele om politic, istoric, gânditor, democrat [i revolu]ionar roman (18191852). Aceasta sal\ este deosebit\ [i are specific capitelele coloanelor grece[ti dorice, din bronz. Marmura acestor coloane de culoare roz de Ruschita iar candelabrele proiectate de arhitec]i sunt executate de arti[ti plastici la Medias. Se remarc\ draperiile din m\tase care sunt ]esute la Sighi[oara în tehnica Brocart, conferind spa]iului un maxim de ambient [i frumuse]e. Covorul înflorat este de la Cisnadie iar m\[tile ce acopera radiatoarele sunt lucrate manual din alam\. În aceast\ sal\ se reg\se[te singurul material din cl\dire care nu este românesc [i anume lemnul de mahon, foarte pre]ios, din care sunt f\cute u[ile. Acesta este un cadou primit de Ceau[escu din partea prietenului s\u Mobutu Sese Seco, pre[edintele statului Zair, azi Republica Congo. Sala Nicolae Iorga, poart\ numele marelui istoric, orator, om politic [i scriitor, membru al Academiei Române, prim-ministru în anul 1930. Aceast\ sal\ este decorat\ cu acelea[i esen]e de lemn pentru tavan [i pere]i, predominând stejarul, iar casetoanele dintre stâlpii de lemn, sunt îmbr\cate cu m\tase roz, ca [i draperiile. Aici pere]ii sunt ornamenta]i cu picturi renumite ale romanilor post-impresioni[ti în stilul picturilor fl\mânde.

A venit toamna... S-a l\sat a[teptat\ ce-i drept. Dup\ o var\ lung\ [i c\lduroas\ [i-a f\cut apari]ia [i Maria-Sa TOAMNA. O toamn\ blând\ [i darnic\ în roade. La începutul lunii octombrie am v\zut liliac înflorit [i pomi fructiferi în floare, apoi toamna adev\rat\ [i-a intrat în drepturi. Pe zi ce trece ne ^ncânt\ cu nuan]ele ei calde. Aramiul frunzelor ce cad din copaci, rugina [i aurul din bulg\rii crizantemelor, te-ndeamn\ la nostalgie. Oamenii harnici au strâns roadele muncii lor de peste an, î[i fac provizii pentru iarn\. Din rodul muncii lor, mul]i ne-au d\ruit [i nou\, centrului de Asisten]\ Medico-Social\, zarzavaturi [i fructe proaspete pentru a ne umple camara ca orice om gospodar. Al]ii ne-au oferit conserve gata preparate care, împreun\ cu cele f\cute de fetele noastre de la buc\t\rie, ne asigur\ necesarul pentru câteva luni. Am conservat [i am congelat [i noi legume din gr\dina [i din solariile noastre, în felul asta reu[ind s\ ne umplem rafturile cu bun\t\]i necesare asigur\rii unei hrane s\n\toase [i gustoase pentru beneficiarii no[tri. {i pentru ca vorbim de roadele toamnei, îmi aduc cu pl\cere aminte de zilele Târgului de toamna de la R\cari. Am toata admira]ia pentru efortul depus de colegii implica]i în organizarea acestui eveniment [i în asigurarea unei desf\[ur\ri civilizate pe parcursul celor dou\ zile. M-a impresionat pl\cut modul oficial în care a fost deschis Târgul, tratat de oficialit\]ile locale [i jude]ene nu ca un bâlci obi[nuit, ci c\ un eveniment important al comunit\]ii din R\cari. {i pentru ca m\ consider deja cet\]ean al ora[ului R\cari, sper ca acest Târg s\ devin\ o tradi]ie [i a[tept cu pl\cere edi]iile viitoare. Sunt doi ani de când sunt salariat al Prim\riei R\cari, dar

mi se pare c\ lucrez aici de-o via]\. Asta se datoreaz\ colectivului care m-a primit cu sufletul deschis [i care m-a ajutat s\ m\ integrez în comunitate [i s\ m\ obi[nuiesc cu munca într-o asemenea institu]ie. V\ mul]umesc în primul rând dumneavoastr\ domnule Primar pentru încrederea acordat\ când m-a]i angajat [i pentru tot sprijinul de care ma bucur în desf\[urarea activit\]ii de la Centru. {i nu în ultimul rând mul]umesc colegilor mei din Centrul de asisten]\ MedicoSocial\, al\turi de care tr\iesc [i muncesc zi de zi de doi ani încoace [i împreun\ cu care m\ simt ca-ntr-o familie. Cu bune [i rele, cu bucurii [i necazuri, muncim cu to]ii ca s\ asigur\m un trai confortabil [i lini[tit pentru cei 40 de beneficiari care tr\iesc aici. {i pentru ca fiecare[i face treaba cu seriozitate [i r\spundere, centrul nostru este unul cu renume în judet si speram s\ r\mân\ tot a[a. V\ mul]umesc tuturor colegilor pentru ceea ce face]i [i sper s\ lucr\m ^mpreun\ înc\ mul]i, mul]i ani. Satisfac]ia unei asemenea munci, în folosul oamenilor în primul rând, î]i d\ aripi s\ mergi cu încredere mai departe, indiferent de greut\]ile [i piedicile de care te love[ti zilnic. {i fiecare realizare, oricât de m\runt\ ar fi, te face s\ te bucuri ca n-ai trecut degeaba prin via]\, s\ realizezi c\ munca ta oricât de obositoare uneori te ^nnobileaz\, te face mai bun [i mai r\bd\tor cu vicisitudinile vie]ii. Cu trecerea timpului, devenind mai întelep]i, realiz\m ca via]a e Frumoas\ în fiece clip\ tr\it\, c\ trebuie s\ ne bucur\m de fiecare ^mplinire, iar fiecare e[ec trebuie s\ ne fac\ mai puternici. Cum v-am spus, nostalgii de toamn\... Au fost gândurile unui Om care de doi ani tr\ie[te în acest ora[ [i care mul]ume[te zilnic lui Dumnezeu pentru aceast\ oportunitate. Spun cu mândrie c\ m\ consider cet\]ean al ora[ului R\cari [i sper ca [i dumneavoastr\, to]i cei al\turi de care tr\iesc [i muncesc, s\ m\ considera]i la fel. În tot ceea ce fac [i voi face sper s\ nu-i dezam\gesc pe cei din jurul meu, îmi doresc ca munca mea s\ fie cu folos pentru cei de care avem grij\. Pentru via]a mea de doi ani încoace, pentru împlinirile [i bucuriile de fiecare zi din via]a profesional\ [i personal\, MUL}UMESC R|CARI!


Via]a spiritual\

octombrie 2011

Hramul bisericii St\ne[ti Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil

~n data de 8 noiembrie 2011, parohia St\ne[ti, R\cari, a s\rb\torit hramul, având protectori pe cei doi Arhangheli: Mihail [i Gavriil, prilej de bucurie [i pentru c\ din bun\voin]a unor credincio[i localnici, s-a împ\r]it câte ceva celor care au participat la rug\ciunea comun\ în biserica parohial\. Bucuria a fost mai mare când am v\zut c\ al\turi de noi se roag\ [i domnul primar al ora[ului R\cari, domnul dr. ing Marius Carave]eanu, împreun\ cu doamna viceprimar, persoane din consiliul local [i din pres\. Dup\ s\vâr[irea Sfintei Liturghii [i a parastasului pentru ctitorii: Ni]\ Milos, Preotul Ivan, Matei fiul, Gheorghe Saulescu [i Elena St\nescu, s-a predicat evident, despre Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil, cei doi arhangheli din cei 7 care stau înaintea tronului slavei lui Dumnezeu, dup\ cum ne spune Sf. Ioan Evanghelistul în Apocalipsa 1.4, de cele 7 duhuri care stau înaintea scaunului Lui. {tim pe cei 7 Arhangheli: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatail, Sudiil [i Varahiil. Ace[tia au misiune divin\ de îndeplinit. Biserica Parohiei St\ne[ti are ocrotitori pe primii dintre ei, pe Arhanghelul Mihail [i pe Gavriil. Arhanghelul Mihail este tâlcuit "puterea lui Dumnezeu" este cel dintâi din ceata Sfin]iilor Arhangheli. Are sabie de foc [i sarcina lui este de a p\zi Legea lui Dumnezeu [i de a supune pe vr\jm\[i. Este cel care a strigat când toate puterile cere[ti sau tulburat de c\derea îngerilor pentru gre[eala lui Lucifer. "S\ lu\m aminte!" s-a oprit c\derea lor [i s-au legat înaintea slavei lui Dumnezeu. Arhanghelul Mihail a înso]it poporul ales din Egipt spre p\mântul f\g\duin]ei. Tot el a adus cele zece pedepse peste poporul împietrit al lui Faraon. El a stins cuptorul celor trei tineri din Babilon. El a p\zit [i l-a sc\pat pe Daniel cu via]a din groap\ cu lei. El a adus foc [i pedeapsa peste Sodoma [i Gomora, cet\]ile desfrânate. El a dat putere biruitoare lui Ghedeon în lupt\. El a scos viu pe Lot din Sodoma. Tot El împreun\ cu ceata arhanghelilor, va trâmbi]a, va scula pe mor]i, va aduna toate neamurile la Judecat\ cum spune Sf. Apostol Pavel (1 Tesaloniceni 4,16). Arhanghelul Gavriil se tâlcuie[te "B\rbat Dumnezeu", este vestitorul bucuriei [i a tainelor mari Dumnezeie[ti. În loc de sabie El poart\ un crin care eman\ o bucurie neîntinat\ [i blânde]e Dumnezeiasc\. A vestit Fecioarei din Nazaret marea tain\ a Întrup\rii Domnului. El a vestit lui Zaharia c\ so]ia lui va z\mislii pe Sfântul Ioan Botez\torul la b\trâne]e [i tot

El ia pus numele de Ioan. Tot El a vestit p\storilor c\ s-a n\scut Mesia în Betleem [i a cântat întâi:" Slav\ intru cei de sus lui Dumnezeu [i pe p\mânt pace, între oameni bun\voire" (Luca 2.14) De [tiut c\ Arhanghelul Gavriil ocrote[te pe fecioare, acoper\ pe mame, p\ze[te pe prunci, duce rug\ciunile fierbin]i la Dumnezeu [i aduce înapoi împlinirea celor cerute [i tot odat\ ajut\ înmul]irea [i mântuirea neamului omenesc. S\ nu uit\m c\ Arhanghelii sunt mijlocitori între Dumnezeu [i noi oamenii, sunt protectorii c\lug\rilor [i al armatelor cre[tine. Avem Biserici cu hramul Sfin]ilor Arhangheli [i cre[tini care le poart\ numele [i în multe case se v\d icoanele lor. Dup\ cuvântul de înv\]\tur\ legat de Sfin]ii Mihail [i Gavriil am oficiat slujba parastasului pentru cei care au plecat la Domnul [i poart\ numele Sfin]iilor Arhangheli Mihail [i Gavriil. În încheiere am men]ionat necesitatea construirii Catedralei Mântuirii Neamului care sunt; necesitatea liturgic\, necesitatea public\ pentru c\ este simbol al umanit\]ii dintre lucrarea spiritual\ [i social\ a Bisericii, simbol al unit\]ii dintre genera]ii [i al romanilor de pretutindeni este simbol al demnit\]ii na]ionale este complementara [colilor [i spitalelor din România [i "Este util [i demn s\ construim un spa]iu simbol al comuniunii romane[ti din ]ar\ [i din pretutindeni". Lucruri men]ionate de Biserica Ortodox\ [i de Sfântul Sinod. Dup\ aceste înv\]\turi spuse de preot, domnul primar al ora[ului R\cari a men]ionat lucrurile frumoase care s-au realizat în ultimul timp [i despre cele ce urmeaz\ s\ se definitiveze în continuare. Am plecat la casele noastre, optimi[ti, cu încredere, cu n\dejde, cu speran]a în suflet [i a[tept\m s\rb\toarea Na[terii Domnului cu o bucurie pur copil\reasc\ cu gândul la primii fulgi de nea [i a[teptând copiii cu colindele copil\riei noastre tradi]ionale. Dumnezeu s\ ne ajute. Preot, Dinu Niculae - St\ne[ti

De cele mai multe ori, când ne c\ut\m lini[tea, ne ridic\m privirea spre cer, spre z\rile infinite [i gândul ne poart\ dintr-o dat\ spre o oaz\ de lini[te, la lumin\, la Dumnezeu. {i o putere necunoscut\, încurajatoare, ne îndrum\ pa[ii spre l\ca[ul rug\ciunii, spre biseric\. Frumoasa noastr\ biseric\ st\ încremenit\ în ceata anilor, iar cupola zvelt\ parc\ se ridic\ tot mai mult, pe zi ce trece, tot mai falnic\, asemeni unei st\vile împotriva norilor vr\jma[i ce ar încerca s\ amenin]e satul nostru. S\ p\[im încet [i rar pe treptele ce ne duc spre u[a bisericii, [i s\ o deschidem cu sfial\. Dintr-o dat\, parc\ p\trundem într-o alt\ lume. O lume mai bun\. O lume îngereasc\ lumea lui Dumnezeu.

11

Totul e atât de lini[tit. Candelele lumineaz\ catapeteasma sfânt\, r\spândind o lumin\ palid\, creând o atmosfer\ mirific\ [i l\sând s\ se z\reasc\ îndeosebi icoanele reprezentând pe Mântuitorul [i Maica Domnului, pe sfin]ii care, acum, par atât de reali. Ce minunat... Sim]im c\ inima ne bate puternic, c\ suntem mai aproape de Dumnezeu. Particip\m cu întreaga fiin]\ la sfintele slujbe. În timp ce ne îndrept\m spre ie[ire f\cându-ne semnul Sfintei Cruci, ne sim]im deja o alt\ persoan\, mai senin\, mai curat\. Cred ca este momentul s\ devenim oameni cu mintea luminat\, [i s\-i mul]umim Lui Dumnezeu pentru toate lucrurile. Pr. Paroh, {tefan Vlada - Ghergani

LEGEA ASISTEN}EI SOCIALE ELEMENTE DE NOUTA NOUTA TE

- O nou\ modalitate de stabilire a cuantumurilor [i nivelurilor beneficiilor sociale (prin aplicarea unui coeficient de echivalen]\ asupra indicatorului social de referin]\ utilizat pentru stabilirea unor drepturi de asigur\ri de somaj) - ]intirea segmentelor celor mai defavorizate ale popula]iei, în vederea diminu\rii s\r\ciei [i a prevenirii riscului de marginalizare sau excluziune, prin evaluarea m\surilor de asisten]\ social\ din punct de vedere al eficacit\]ii [i eficien]ei lor astfel încât acestea s\ fie permanent adaptate [i ajustate la nevoile reale ale beneficiarilor - simplificarea paletei de presta]ii [i beneficii sociale de la 54 la 9 [i raportarea lor la Indicatorul Social de Referin]\, element de legatur\ pentru întreg sistemul de protec]ie social\ din România > instituirea venitului minim de inser]ie (reprezentând limita exprimat\ în lei care asigur\ nevoile de baza ale vie]ii, calculat în raport cu pragul s\r\ciei absolute/relative/indicatorul similar utilizat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, stabilit în Strategia 2020) - reglementarea contract\rii serviciilor sociale ca modalitate a externaliz\rii administr\rii [i

acord\rii acestora, c\tre furnizori priva]i responsabilizarea beneficiarilor prin: > Implicarea acestora în programul propriu de recuperare/reabilitare/reinser]ie social\ > Acordarea de presta]ii în func]ie de respectarea unor condi]ii (frecventarea [colar\, participarea la cursuri de formare/calificare profesional\, munca în folosul comunit\]ii) M\surile de asistent\ social\ se acorda astfel încât s\ previn\ [i s\ limiteze orice form\ de dependen]\ fa]\ de ajutorul acordat de stat sau de comunitate [i vor contribui la inser]ia pe pia]a muncii a beneficiarilor. - integrarea m\surilor de asisten]\ social\, acordate în mod corelat [i complementar; în cazul în care efectul acestora asupra beneficiarilor este similar, serviciile sociale primeaz\ fa]\ de beneficiile sociale - realizarea sistemului informatic integrat - simplificarea administra]iv\ prin introducerea formularului unic de cerere pentru solicitarea beneficiilor sociale sus]inute din bugetul de stat - încurajarea parteneriatelor public-public [i public-privat pentru dezvoltarea serviciilor sociale. (va urma)


12 Actualitatea ^n imagini

octombrie 2011

DESCRIEREA PROIECTULUI

Obiectivul proiectului Infrastructura [colar\ are o deosebit\ importan]\ pentru atragerea

activit\]ilor cu nivel ^nalt de cuno[tin]e, acestea asigurând condi]iile adecvate pentru preg\tirea [i

calificarea popula]iei. Presiunea asupra reducerii cheltuielilor publice, precum [i fiscalitatea ridicat\, au sacrificat ^n mod constant stimularea programelor sociale. ~n mod special a

fost afectat\ finan]area ^nv\]\mântului, consecin]a inevitabil\ fiind deteriorarea capitalului uman [i reducerea poten]ialului de dezvoltare economic\ pe termen mediu [i lung.

Principala problem\ a ^nv\]\mântului este infrastructura. Lipsa de siguran]\ ^n exploatare datorit\ avariilor provocate de vechimea cl\dirilor este o problem\ important\ a infrastructurii educa]ionale. Evolu]ia ascendent\ a natal-

it\]ii din ultimii ani, coroborat\ cu disponibilitatea infrastructurii de ^nv\]\mânt obligatoriu, va determina, ^n perioada imediat urm\toare o cre[tere a presiunii manifestate asupra infrastructurii de ^nv\]\mânt obligatoriu. Proiectul "Reabilitare, modern-

izare, extindere [i echipare infrastructura educa]ional\ {coala Ghergani, ora[ R\cari, jude]ul Dâmbovi]a" are ca obiectiv general sprijinirea unei dezvolt\ri economice, sociale, durabile [i echilibrate teritorial, potrivit nevoilor [i resurselor specifice, cu accent pe spri-

jinirea dezvolt\rii infrastructurii educa]ionale. Pentru atingerea obiectivului general, proiectul propus vizeaza atingerea urm\toarelor obiective specifice: - ^mbun\t\]irea calit\]ii infrastructurii de educa]ie [i - asigurarea accesului la

educa]ie. Calitatea educa]iei ^n mediul rural este redus\, pe de o parte din cauza slabei dot\ri a infrastructurii educa]ionale, iar pe de alt\ parte, datorit\ nivelului de preg\tire/experien]a al profesorilor.

Cele mai multe dintre [coli au nevoie de renov\ri, mobilier, utilit\]i de baza [i material didactic. Infrastructura [i facilit\]ile aferente educa]iei profesionale [i educa]iei primare constituie instrumente importante pentru conversia for]ei de munc\ agricole în

for]a de munc\ non-agricol\. Structurile de ^nv\]\mânt profesional [i primar sunt esen]iale pentru reconversia profesional\ a lucr\torilor agricoli, deoarece majoritatea agricultorilor au doar cuno[tin]e elementare de mecanic\ sau din alte

domenii tehnice. Astfel, prin: - Lucr\ri de reabilitare [i modernizare, - Extindere construc]ie existent\, - Amenajare baz\ sportiv\, - Amenaj\ri exterioare [i ^mprejmuire incint\ [i - Dotare cu echipamente de

laborator, dotarea cu echipamente IT, dotare bibliotec\ si sala de lectur\ se va asigura atingerea celor dou\ obiective specifice ale acestui proiect [i deci implicit atingerea obiectivului general "sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, durabile [i echilibrate teritori-

al, potrivit nevoilor [i resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvolt\rii infrastructurii educa]ionale". Analizând situa]ia actual\ se poate trage concluzia c\ investi]ia este atât de necesar\ cât [i oportun\.


octombrie 2011

Actualitatea ^n imagini

13

Asfaltarea cur]ii liceului din ora[ul R\cari, reprezint\ o realizare care asigur\ condi]ii civilizate pentru elevi ca [i pentru participan]ii la competi]iile sportive organizate la Sala de Sport. De asemenea, s-a optimizat p\trunderea ^n parcare a autovehiculelor.

La St\ne[ti, consolidarea malului r창ului Colentina s-au ^ncheiat. Lucr\rile au constat ^n consolidarea malului prin cofraje trainice, cursul fiind deocamdat\ deviat din matc\ pentru a permite desf\[urarea lucr\rilor. Urmeaz\ ca la finalul acestei lucr\ri r창ul s\-[i rea vechia albie.

Pentru ^mbun\t\]irea condi]iilor de mediu dar [i pentru aspectul frumos al localit\]ilor, prin realizarea perdelelor de protec]ie [i verdea]\ ale localit\]ilor, prim\ria, prin Serviciul administrativ - personalul muncitor, a f\cut plant\ri de puie]i: tei, plopi, pe drumul Mavrodin Colacu.


14 R\spundem ^ntreb\rilor Afl\m de la Camera agricol\ local\ R\cari

DOCUMENTELE NECESARE PENTRU M|SURA 112- INSTALAREA TINERILOR FERMIERI Sesiunea decembrie 2011 - 15 ianuarie 2012 Persoane fizice neautorizate: 1. Document care s\ certifice dreptul de proprietate sau folosint\ al terenului: act Arend\ plus tabel centralizator; contract vânzare cump\rare; act proprietate; dona]ie etc. Suprafe]ele [i categoria de folosin]\ din actele de teren trebuie s\ corespund\ cu Registrul Fermelor (APIA) [i cu

Registrul Agricol de la prim\rie; 2. Extras din Registrul Fermelor pe anul 2011 de la APIA; 3. Copie xerox Registrul Agricol (fila rol) de la prim\rie - conform cu originalul - cu suprafa]a identic\ ca în Registrul Fermelor APIA. Dac\ are ferm\ în mai multe comune se aduc copii xerox din Registrul Agricol de la toate prim\riile comunelor respective;

octombrie 2011 4. Copia actului de identitate pentru solicitant [i al so]ului/so]iei (s\ aib\ sub 40 ani la data depunerii proiectului); 5. Cazierul judiciar emis de Poli]ia Jude]eana; 6. Copie dup\ diplom\ de liceu sau de [coala profesional\ agricola/[coal\ de arte [i meserii în domeniul agricol, veterinar [i economic cu profil agricol/10 clase cu profil agricol sau absolvent de liceu care prezint\ un certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 ore în domeniul agricol; 7. Document care atest\ ca solicitantul este membru într-o form\ asociativ\ (grup produc\tor sau cooperativ\), document facultativ pentru ob]inerea de punctaj în plus;

- 69/03.10.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (GARDA MARIAN) RACARI RAC BR GAZE - 70/04.10.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (BUEA VASILE) SABIESTI RAC BR GAZE - 71/04.10.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (C-TIN GHEORGHE) GHERGANI RAC BR GAZE - 72/04.10.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (DUMITRESCU ALEX) COLACU RAC BR GAZE

Tehnician urbanism, Alexandru Alexandru urbanism@primariaracari.ro

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISM EMISE ÎN LUNA OCTOMBRIE 2011 (STOICA MIHAIL BOGDAN) RACARI RAC BR GAZE - 114/04.10.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (BUEA VASILE) SABIESTI RAC BR GAZE - 115/04.10.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (C-TIN GHEORGHE) GHERGANI RAC BR GAZE

- 116/04.10.2011 BUSUIOC MARIUS SI BUSUIOC FLORENTINA RACARI CONST IMPREJMUIRE - 117/04.10.2011 OANCEA RODICA RACARI CONST IMPREJMUIRE - 118/10.10.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (TOLONTAN VASILE) RACARI RAC BR GAZE - 119/10.10.2011 ORASUL RACARI RACARI

POLI}IA ORA{ULUI R|CARI V|

INFORMEAZ|

POLI}IST DE PROXIMITATE Ag.[ef R\dulescu Sergiu radulescusergiu@ymail.com

Având în vedere c\ în ultima perioad\ de timp, atât în jude]ul Dâmbovi]a cât [i pe raza ora[ului R\cari, au fost înregistrate diverse furturi, p\r]i v\t\mate fiind dumneavoastr\ stima]i cet\]eni, unele din acestea fiind comise [i din neglijen]a dumneavoastr\, v\ rug\m s\ lua]i m\suri antiinfrac]ionale împotriva persoanelor certate cu legea [i va

enumer\m câteva reguli pentru a fi luate în considera]ie: - S\ asigura]i bunurile personale, în locuin]a [i anexe, cu încuietori sigure, ad\postite în locuri greu de g\sit [i inaccesibile unor necunoscu]i; - Bunurile de valoare însemnat\, obiecte de cult, bijuterii, valori monetare, obiecte de arta, s\ fie ]inute în locuri dosnice, nu la vederea oric\ror persoane; - Pe timp de noapte s\ ave]i iluminat se siguran]\ în curte ori locuin]a pe care o de]ine]i; - S\ v\ procura]i, pe cât posibil, un câine de paz\; - Sa tine]i permanent leg\tura cu vecinii de încredere, cu membrii familiei care locuiesc în alte zone ale ora[ului ori localit\]ile învecinate, rude, cuno[tin]e de încredere ori prieteni, pentru a v\ sesiza imediat apari]ia unor persoane suspecte în apropierea locuin]ei dumneavoastr\; - S\ nu primi]i în domiciliu per-

14. Plan de afaceri Nu sunt eligibili tinerii care: nu au studiile specificate mai sus; au fost înregistra]i la Registrul Fermelor APIA cu o ferma mai mare de 6 UDE în anii anteriori; au avut proiect pe m\sura 141 (so] sau so]ie) au ferma sub 6 UDE; au cazier judiciar cu sanctiuni economice; au datorii neplatite la primarie sau finante; Informa]ii suplimentare pute]i solicita la sediul Camerei Agricole Jude]ene Dâmbovi]a sau la tel. 0245/614045

Inginer, Topora[ Vasile

AUTORIZA}II DE CONSTRUIRE EMISE ~N LUNA OCTOMBRIE 2011

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ|

- 111/03.10.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (GARDA MARIAN) RACARI RAC BR GAZE - 112/04.10.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (DUMITRASCU ALEXANDRU) COLACU RAC BR GAZE - 113/04.10.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA

8. Document emis de DSVSA sau medicul veterinar de circumscrip]ie din care s\ reias\ înregistrarea animalelor - identic cu registrul agricol; 9. Certificate de atestare fiscal\ - de la Administra]ia Financiar\ unde este arondat\ localitatea de domiciliu; 10. Certificat atestare fiscal\ emis de prim\ria de domiciliu [i prim\ria unde este ferma dac\ fermierul are alt domiciliu - are valabilitate 30 zile; 11. Cazierul fiscal eliberat de Direc]ia General\ a Finan]elor Publice Târgovi[te - are valabilitate 30 zile; 12. Ofert\ pre] pentru investi]ia obligatorie de cel pu]in 30 % din valoarea proiectului; 13. Nr. de telefon.

MAVRODIN, GHERGANI AMENAJ SPATII VERZI - 120/14.10.2011 PREDA MARIAN PETRE RACARI INFORMARE - 121/14.10.2011 STEFANESCU ADRIAN RACARI CONST LOC P SI IMPREJMUIRE - 122/19.10.2011 COMAN VASILE COMAN NICOLAE COMAN ELENA STANESTI OPERATIUNI NOTARIALE

soane str\ine, suspecte sau dubioase, care se arat\ interesate a intra în legatur\ cu dumneavoastr\ sub pretextul c\ doresc s\ fac\ cuno[tin]\, s\ se împrieteneasc\, s\-i ad\posti]i peste noapte, s\ achizi]ioneze p\s\ri, animale, ]uic\, vin, cereale, materiale feroase [i neferoase ori alte produse sau s\ presteze activit\]i ocazionale sau de sezon; - Animalele s\ nu fie nesupravegheate la p\[unat, atât pe timp de zi cât si pe timp de noapte, în vederea prevenirii dispari]iilor, pierderilor ori furturilor acestora; la ad\postirea acestora în domiciliile dumneavoastr\, v\ îndrum\m a v\ asigura grajdurile cu încuietori sigure, iluminat de siguran]\ [i câine de pauz\, animalele s\ fie legate de stanoage; - S\ nu da]i curs persoanelor necunoscute care se recomand\ a fi distribuitori sau comercian]i, lucr\tori la diverse firme în idea de a v\ comercializa produse ori a presta servicii f\r\ a stabili cu certitudine cine sunt acestea; - Sa nu da]i aten]ie persoanelor care practic\ ghicitul, solicitânduv\ a le înmâna bijuterii, bani ori

- 73/04.10.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (STOICA MIHAIL BOGDAN) RACARI RAC BR GAZE - 74/10.10.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (TOLONTAN VASILE) RACARI RAC BR GAZE - 75/10.10.2011 ORASUL RACARI RACARI MODERN INFRASTRUCTURA AGRICOLA - 76/10.10.2011 ORASUL RACARI RACARI AMENAJ SPATII VERZI

- 123/17.10.2011 SC ROCA SISTEM SRL GHERGANI CONST PLATFORMA BETONATA IMPREJMUIRE SI UTILITATI - 124/19.10.2011 SC ROCA SISTEM SRL GHERGANI CONST PLATFORMA BETONATA, HALA CORPADMINISTRATIV, CABINA POARTA, IMPREJMUIRE - 125/21.10.2011 VALEANU RARITA RACARI CONST LOC P

alte produse; - Sa sesiza]i politia de îndat\ telefonic despre prezen]a în zona în care locui]i sau v\ afla]i, a unor persoane str\ine suspecte, dubioase sau b\nuite c\ inten]ioneaz\ s\ s\vâr[easc\ activit\]i ilicite; Evita]i cump\rarea ocazional\ de diverse bunuri la pre] de chilipir, deoarece acestea provin din activit\]i infrac]ionale; S\ anun]a]i despre prezen]a în zona în care v\ afla]i a autoturismelor str\ine de localitate, cu ocupan]i suspec]i, în grup; S\ re]ine]i, pe cât posibil, numerele de înmatriculare, culoare, marca, tip auto al persoanelor suspecte din zon\; Chiar dac\ pleca]i de acas\ pentru foarte pu]in timp, nu l\sa]i u[a neîncuiat\; Înv\]a]i copiii s\ nu deschid\ u[a persoanelor necunoscute; Nu l\sa]i în u[\ bilete prin care va anun]a]i absen]a de la domiciliu; Nu ezita]i s\ întreba]i persoanele suspecte pe cine caut\; aceste întreb\ri descurajeaz\ posibilii infractori; La plecarea din localitate s\ l\sa]i spre supraveghere domiciliul unor rude apropiate, vecini de

- 77/21.10.2011 IONITA NICOLETA RACARI CONST LOC P - 78/21.10.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (CRAICIU RAZVAN NICOLAE) RACARI RAC BR GAZE - 79/21.10.2011 TUDORACHE ELENA RACARI EXTINDERE LOC P - 80/27.10.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (DUMITRU MIHAI) GHIMPATI RAC BR GAZE

- 126/21.10.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (CRAICIU RAZVAN NICOLAE) RACARI RAC BR GAZE - 127/21.10.2011 ENE GHEORGHE SI ENE MARIANA RACARI INSTRAINARE - 128/27.10.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (DUMITRU MIHAI) GHIMPATI RAC BR GAZE

încredere anuntând despre acest lucru [i Poli]ia Ora[ului R\cari sau poli]istul de proximitate agent [ef principal R\dulescu Sergiu; FACEM PRECIZAREA C|, POTRIVIT PREVEDERILOR LEGII NR. 333/2003, AVE}I OBLIGA}IA DE A V| ASIGURA PAZA BUNURILOR, OBIECTELOR, VALORILOR DUMNEAVOASTR|, NELUAREA ACESTOR M|SURI CONSTITUIND CONTRAVEN}IE SANC}IONAT| CU AMEND| DE LA 500 LEI LA 1500 LEI, IAR POTRIVIT LEGII NR. 61/1991, CU MODIFICARILE {I COMPLET|RILE ULTERIOARE, L|SAREA F|R| SUPRAVEGHERE A ANIMALELOR, CONSTITUIE, DE ASEMENEA, CONTRAVEN}IE SANC}IONAT| CU AMEND| DE LA 200 LEI LA 1000 LEI. TELEFOANE UTLIE: 112 - telefonul care te ajut\ în caz de urgen]\; 0245/658.575 Ofi]erul de serviciu de la Poli]ia Ora[ului R\cari; S| FIM ÎMPREUN| PENTRU MAI MULT| SIGURAN}|! În speran]a c\ a]i recep]ionat apelul nostru [i ne-am facut în]ele[i, a[tept\m sprijinul dumneavoastr\.


Diverse

octombrie 2011

15

As em \n \ri Se spune despre persoanele care formeaz\ un cuplu c\ seam\na ^ntre ele [i c\, de-a lungul anilor preiau de la jum\tatea lor gesturi, ticuri, calit\]i [i defecte. Dar se pare oamenii nu seaman\ doar cu oamenii, ci [i animalele de companie cu st\pânii lor. De cele mai multe ori, câinii ^[i copiaz\ st\pânii. Sau poate s\ fie [i invers, cine [tie? Cert este c\, de cele mai multe ori, asem\n\rile sunt izbitoare. {i atunci se na[te ^ntrebarea: ne alegem sau nu animalele dup\ chipul [i asem\narea noastr\? Sau schimbarea vine ^n timp? Pân\ s\ g\sim r\spunsurile, vede]i cât de bine poate s\ semene un câine cu st\pânul lui. R.D

C|S|TORII PINTILIE MARIUS BUCUR IONICA JANETA 01.10.2011 MATEI OVIDIU LUCIAN COZMA ROXANA ALIDA 16.10.2011 PESCARU DANIEL VLAD GEORGETA CRISTINA 22.10.2011 CUBEIC| GEORGE FLORENTIN - MATEI LOREDANA RAMONA 29.10.2011

DECESE

NA{TERI

Curiozit\]i ale corpului uman

- ENE DANIEL - 13.10.2011 - TURCEA DAN CRISTIAN 21.10.2011 - CUBEIC| DENIS GEORGIAN 26.08.2011

- ALBEI ELENA, R|CARI 98 ANI - VELICU NICULAE, BUCURESTI - 62 ANI - T|NASE MARIN, GHIMPA}I - 79 ANI

- MICU NICULAE, R|CARI - 81 ANI - ILIE {TEFAN, COLACU 90 ANI - N|STASE {TEFANA, R|CARI - 80 ANI

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

- Acidul gastric pe care stomacul omului îl elimin\ pentru a descompune mâncarea este atât de puternic încât poate dizolva o lam\ de râs. - Atunci când ne lovim întrun anume loc din zona cotului resim]im o durere acut\. Aceasta se datoreaz\ faptului c\ pe aici trece nervul cubital, pozi]ionat de-a lungul osului humerus. Se consider\ c\ aceasta ar fi o scurt\ form\ de paralizie. - Atunci când prive[ti o persoan\ pe care o placi, involuntar pupilele ]i se dilat\. La fel se întâmpl\ [i când te ui]i la cineva pe care ur\[ti.

1

3

6 Stima]i concet\]eni v\ anun]\m pe aceast\ cale c\ pute]i

7

^nchiria, pentru practicarea sportului, actualul spa]iu al

8

S\lii sporturilor din ora[ul R\cari, dup\ urm\torul tarif:

9

handbal, baschet, volei, tenis de câmp;

Doritorii se pot adresa la administratorul s\lii, Ene Marius, la numerele de telefon: 0764.030.370 REBUS

4

5

6

7

8

9

2

5

- 20 lei/ora/masa, pentru ^ntrecerile la tenis de mas\.

3

si Orizontal fel vertical la

1

4

- 100 lei/ora, pentru ^ntreceri sportive: meciuri de fotbal,

2

- Când o persoan\ moare auzul este ultimul sim] perceput. V\zul este primul care dispare. - Cea mai mare celul\ a corpului este ovulul, iar cea mai mic\ spermatozoidul. - Cel mai greu organ al corpului este pielea. Ea cânt\re[te 3,2 kilograme. - Cel mai mare mu[chi este latissimus dorsi. Acesta este un mu[chi plat de pe spate care intr\ în ac]iune în timpul mi[c\rii bra]ului. - Cel mai puternic mu[chi din corpul uman este limba. - Celulele care alc\tuiesc creierul uman pot stoca de pân\ la 5 ori mai mult\

informa]ie decât cuprinde toata Enciclopedia Britanic\. - Conform anumitor cercet\ri, organismul unei femei are nevoie o ora în plus de somn fa]\ de cel al unui b\rbat. - Corpul omenesc elibereaz\ în 30 de minute destul\ energie cât s\ înc\lze[ti un litru de ap\. - Corpul uman are 206 de oase. - Corpul uman produce zilnic un miliard de celule ro[ii. - Corpul unui om con]ine: destul potasiu pentru a provoca explozia unui tun de juc\rie; destul zahar pentru a umple un borcan; destul\ gr\sime pentru a face 7 buc\]i de s\pun; destul fier pentru a face un cui; destul sulf pentru a deparazita un câine.

1.POVESTE... CU CÂNTEC 2. ARIPIOARE 3. LITIERE 4. LUCREAZ| ~N P|MÂNT (pl) 5. FACE PE MAMA 6. DIN TOPONIMIA NOASTR| (pl) 7. DUZINE DE LUNI 8. SCRIME! 9. APUNE! Ilie Georgian

S\ mai [i râdem * Iubita: Iubitule, [tii ce citesc ^n ochii t\i? Iubitul: Ce cite[ti iubita mea? Iubita: C\ vrei s\ te c\s\tore[ti cu mine... Iubitul: Analfabeto! * -dragule, ^i spune so]ia, peisajul asta m\

las\ mut\... - ok , camp\m aici ... * la sala de fitness Un b\rbat ^ntreab\ instructorul la sala de fitness: - Vreau s\ impresionez o fat\, care aparat s\ ^l folosesc? Instructorul ^i r\spunde: - bancomatul.

REZOLVARE NR. ANTERIOR; MARFA-GARA-AC-SIDERAT-CAP-VIOARA-ARSA-URMASI-Z-ALERGA-A-PLESNI-TT-SUMA-IATA-IRITA-NULA-NI-ORI-ROL-ECARTAMENT


16 Publicitate

octombrie 2011

Sala de festivit\]i a ora[ului R\cari este loca]ia ideal\ pentru evenimente private: nun]i, botezuri, anivers\ri. Sarra Events v\ pune la dispozi]ie mese de diferite forme [i dimensiuni, stâlpi[ori fier forjat, supor]i lumân\ri, arcad\, covor ro[u, huse de scaun, funde scaun, fe]e de mas\, [ervete, decor mas\ VIP (falduri, jupon, accesorii), vesel\ (farfurii, pahare, tacâmuri), aranjamente florale pe supor]i de sticl\ sau fier forjat, pre-

cum [i un meniu bogat care te va surprinde pl\cut prin diversitatea preparatelor. Oferta noastr\ este flexibil\ [i v\ ofer\ posibilitatea ca în func]ie de buget [i exigen]ele dumneavoastr\, s\ alege]i din gama noastr\ de servicii, exact ceea ce ave]i nevoie pentru ca evenimentul s\ fie memorabil. Pentru detalii suna]i la numerele de telefon: 0785577660 Cosmote; 0734584135 Vodafone

Proverbe 3 1. Fiule, nu uita ^nv\]\turile mele [i p\streaz\ ^n inima ta sfaturile mele! 2. C\ci ele ^]i vor lungi zilele [i anii vie]ii tale [i-]i vor aduce mult\ pace. 3. S\ nu te p\r\seasc\ bun\tatea [i credincio[ia: leag\-]i-le la gât, scrie-le pe t\bli]a inimii tale. 4. {i astfel vei c\p\ta trecere [i minte s\n\toas\, ^naintea lui Dumnezeu [i ^naintea oamenilor. 5. ~ncrede-te ^n Domnul din toat\ inima ta [i nu te bizui pe ^n]elepciunea ta! 6. Recunoa[te-L ^n toate c\ile tale, [i El ^]i va netezi c\r\rile. 7. Nu te socoti singur ^n]elept; teme-te de Domnul [i abate-te de la r\u! 8. Aceasta va aduce s\n\tate trupului t\u [i r\corire oaselor tale. 9. Cinste[te pe Domnul cu averile tale [i cu cele dintâi roade din tot venitul t\u: 10. c\ci atunci grânarele ^]i vor fi pline de bel[ug, [i teascurile tale vor geme de must. 11. Fiule, nu dispre]ui mustrarea Domnului [i nu te mâhni de pedepsele Lui. 12. C\ci Domnul mustr\ pe cine iube[te, ca un p\rinte pe copilul pe care-l iube[te! 13. Ferice de omul care g\seste ^n]elepciunea [i de omul care capat\ pricepere!

FOTOGRAFIA LUNII

Telefon: 0729854155 Program: luni, miercuri, vineri ^ntre orele 10-19

Colectivul redac]ional: Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Jr. Ene Octaviana, secretar Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. {tefan Vlada, colaborator

REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a. Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere, Bucure[ti ISSN: 1844-7678

CABINET STOMATOLOGIC Dr. Valentin Cr\ciun

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

Procesare - Tehnoredactare Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT

14. C\ci câ[tigul pe care-l aduce ea este mai bun decât al argintului, [i venitul adus de ea este mai de pre] decât aurul; 15. ea este mai de pre] decât m\rg\ritarele, [i toate comorile tale nu se pot asemui cu ea. 16. ~n dreapta ei este o via]\ lung\; ^n stânga ei, bog\]ie [i slav\. 17. C\ile ei sunt ni[te c\i pl\cute, [i toate c\r\rile ei sunt ni[te c\r\ri pa[nice. 18. Ea este un pom de via]\ pentru cei ce o apuc\, [i cei ce o au sunt ferici]i. 19. Prin ^n]elepciune a intemeiat Domnul p\mântul, [i prin pricepere a ^nt\rit El cerurile; 20. prin [tiin]\ Lui s-au deschis adâncurile [i strecoar\ norii roua. 21. Fiule, s\ nu se dep\rteze ^nv\]\turile acestea de ochii t\i: p\streaz\ ^n]elepciunea [i chibzuin]a! 22. C\ci ele vor fi via]a sufletului t\u [i podoaba g\tului t\u. 23. Atunci vei merge cu ^ncredere pe drumul t\u, [i piciorul nu ]i se va poticni. 24. Când te vei culca, vei fi f\r\ team\, [i când vei dormi, somnul ^]i va fi dulce.

Visul s-a ^mplinit... A venit Mosu si bucuria tuturor este mare

Stima]i cet\]eni v\ anun]\m c\ ^n luna ianuarie 2012. Extractie dentar\ simpl\ sau cur\]area din]ilor cost\ numai 25 lei

Domnule P r i m a r , Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

M\ numesc__________________________________________________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:__________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _____________________________________________________

P|REREA TA CONTEAZ|

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

...doar dac\ o spui!


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.