Ziarul nr 38

An IV, nr. 38, septembrie 2011, 16 pagini

www.primariaracari.ro

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

Motto: “Nu fi îng\duitor cu cel c\ruia i se arat\ îng\duin]\, decât dac\ se c\ie[te” - Publilius Syrus A[teptat\ de foarte mult timp [i de mai toat\ popula]ia, aceasta investi]ie î[i face loc, încet dar sigur, în peisajul urbei noastre. În toate studiile f\cute în ultimii trei ani, canalizarea, dup\ capitolul drumuri, ocupa un loc pe podium în dorin]ele cet\]enilor din R\cari. O investi]ie pe cât de costisitoare, pe atât de a[teptat\.

Pentru început, valoarea investi]iei aprobate este de opt milioane RON [i va cuprinde sta]ia de epurare, gospod\ria de ap\ [i re]eaua de ap\ [i canal (obligatoriu în paralel), de circa 7 km.

Lungimea, la prima vedere, nu pare a fi mare. Dar este un început. Valorile mari sunt "consumate" de sta]ia de epurare [i gospod\ria de ap\. Ne afl\m în stadiul de achizi]ie a lucr\rilor de proiectare, finan]area ob]inându-se pe baza studiului de fezabilitate, dup\ care urmeaz\ achizi]ia propriu-zis\ a constructorului.

Teoretic, dac\ totul decurge normal, în prim\var\ ne apuc\m de treab\ [i cu ajutorul bunului Dumnezeu [i al unui constructor serios, pân\ în toamn\ va fi func]ional\ întreaga investi]ie. Dup\ acest pas va fi un "fleac", o eventual\ extindere; un nou modul la sta]ia de epurare [i valoarea cea mare a investi]iei se va reg\si în kilometri de re]ea. S\ fim s\n\to[i [i s\ ajungem acolo [i împreun\ vom reu[i s\ avem întreaga infrastructur\ de care are nevoie localitatea noastr\. Chiar dac\ valoarea investi]iei este substan]ial\, chiar dac\ este de mult timp a[teptat\, chiar daca mai ales pentru locuitorii de la "blocuri" extrem de util\, vor exista mai multe p\reri: de

Pagina 7

Pagina 9

la: "ce ne trebuie nou\ canalizare, eu de atâ]ia ani merg în gr\din\... mai bine f\cea altceva", continuând cu "de ce pe strada X [i nu pe strada Y, ce interese au existat?" [i nu în ultimul rând, "vai, ce de bani se cheltuie pentru canalizare; mai bine ne d\dea zah\r [i ulei sau chiar ceva de "gât" (a nu se în]elege faringosept) de banii \ia".

Poate nu v\ vine s\ crede]i, dragii mei cititori, dar acestea sunt doar o parte din reac]iile "anormale", întâlnite în via]a de zi cu zi a unui primar.

Dar m\ consider un om normal, care tr\ie[te [i tinde spre normalitate, a[a c\, voi încerca s\ gândesc [i în continuare pentru binele majorit\]ii.

De unde pot izvorâ atâtea idei pline de nonsens?

O mic\ parte din dezinformare, dar o mare parte din r\utate, uneori alimentat\ pe deplin.

Dac\ pân\ în urm\ cu trei ani "preten]iile" erau reduse, obi[nui]i cu ideea c\ atât se poate, ast\zi ne confrunt\m cu urm\toarea situa]ie: "de ce nu a f\cut la mine pe strad\ prima dat\ [i a f\cut la cel\lalt, de ce s-a f\cut în localitatea vecin\ [i nu într-a noastr\, de ce s-a asfaltat peste câmp, între dou\ localit\]i, când putea foarte bine s\ asfalteze la mine la poart\, prima dat\ [i dup\ aceea... nu m\ mai intereseaz\." De ce-uri care au r\spuns, dar care vor consuma energie; De ce-uri par]ial în]elese, dup\ 50 de ani de comunism [i al]i aproape 20 de nep\sare.

Paginile 12-13

Pagina 4

(urmare ^n pagina 2)

Pagina 3

Pagina 6

2

De interes cet\]enesc

(urmare din pagina 1)

Oare nu conteaz\ c\ la capitolul "valoare a ivesti]iilor" am crescut de la unu (s\ nu zicem de la zero), de la 1 euro la 15 milioane euro, în numai 3 ani, iar la capitolul drumuri, de la 1 kilometru la patru ani, la 50 de kilometri (40 deja executa]i) la patru ani; oare raportul 1 la 50 nu spune nimic?!

Sunt de p\rere c\ spune [i spune multe. Dar trebuie s\ ai ochi s\ vezi, s\ vezi realitatea (chiar [i realitatea tv, care a început s\ schimbe macazul) [i nu r\utatea uneori inoculat\, alteori genetic\. N-a împ\r]it nimeni localitatea în PDL-i[ti sau PSD-i[ti, în frumo[i [i urâ]i, în de[tep]i [i pro[ti; un primar adev\rat trebuie s\ fie un primar pentru to]i [i uneori criterii de ordin tehnic, legislativ [i logic, pot ierarhiza [i cronologiza investi]iile; [i faptul c\ s-a urnit c\ru]a din loc, ar trebui s\ ne bucure [i nu s\ ne întristeze. Nu m\ a[tept ca micile parcuri create la nivelul localit\]ii s\ aduc\ mul]umire unanim\. Este suficient s\ le v\d pline de copii, chiar [i la acest moment, când nu sunt terminate [i s\ se umple sufletul de satisfac]ie.

Bucuria micu]ilor [i nu m\ îndoiesc c\ [i a p\rin]ilor, face s\ r\mân\ f\r\ ecou expresia "parc ne trebuia, de parc aveam nevoie?!". Chiar! A spus cineva asta? Eu n-am auzit sau dac\ am auzit, am [i uitat. M\ gândesc ce va fi în prim\var\: Înconjura]i de verdea]\, ciorchine pe tobogan [i alergând de colo-colo, ca ni[te albinu]e! Un vis. Poate pentru unii un vis urât. Dar pentru mine, un vis minunat.

Cum po]i rosti: "ce ne trebuie liceu [i sala de sport?", dar ai preten]ia ca tineretul s\ reprezinte viitorul ]\rii.

Poate c\ d\m prea mult\ aten]ie acestor

septembrie 2011

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI, jr. Octaviana Ene octaviana_ene@yahoo.com Promovarea proiectului "Reabilitare modernizare [i extindere Liceul Teoretic "Ion Ghica", ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a "a fost demarata în perioada ianuarie - martie 2009, perioada când autoritatea local\ a procedat la întocmirea primelor cereri de finan]are pentru accesarea fondurilor structurale, solicit\ri care pentru ora[ul R\cari reprezent\ un pionierat.

Dup\ promovarea procedurilor de achizi]ie a fost selectat\ firma de consultan]\ pentru întocmirea [i promovarea cererii de finan]are, consultantul selectat fiind SC MOB V|D SRL Târgovi[te, societate care împreun\ cu reprezentan]ii autorit\]ii locale au întocmit [i promovat cererea de finan]are în luna aprilie 2009.

Din acest moment se [tia c\ am pornit pe un drum de la care nu ne putem abate chiar [i prin respectarea ultimului semn de punctua]ie din proiect, fapt ce a condus c\ dup\ mai mult de un an de la data promov\rii, perioada în care au fost efectuate evalu\rii privind eligibilitatea administrativ\, tehnic\ [i financiar\, în data de 03.06.2010 s\ fie semnat contractul de finan]are. Începând cu data de 03.06.2010 a fost demarata perioada de implementare a proiectului pentru obiectivul "Reabilitare mod-

r\ut\]i. Dar nu po]i r\mâne indiferent când le auzi.

Poate, [i \sta e scopul: s\-]i distrag\ aten]ia de la lucruri mai importante [i s\ te pierzi în am\nunte de sens. O s\ încerc s\ stau mai departe de ele, în m\sura în care pot [i s\ consum energia pentru urm\toarele proiecte, pentru c\ cine nu a participat la un proiect, fie el [i de strângere a gunoaielor, nu [tie [i nu în]elege de cât\ energie ai nevoie.

Chiar dac\ îmi propusesem s\ nu le mai dau atâta importan]\ acestor "neîn]elegeri", ar mai trebui l\murit un aspect [i indirect, r\spuns la o întrebare sau afirma]ie: "p\i da, o fi f\cut, da' a îndatorat localitatea [i s\ vezi acum taxe [i impozite m\rite s\ achite datoriile!"

Nimic mai fals. Toate aceste investi]ii s-au f\cut [i se vor face din surse atrase [i cu o cofinan]are cuprins\ între 2 [i 20%. Ceva trebuie s\ punem [i noi, c\ deh, a[a stau lucrurile corect, într-un parteneriat. Dar s\ faci un liceu, o [coal\ [i s\ pui numai 2%, s\ faci drumurile peste câmp [i s\ nu pui nimic (aici cofinan]area = 0), s\ faci canalizare [i s\ contribui doar cu 10%, s\ asfaltezi drumul la Ghimpa]i sau la Colacu [i s\ nu pui nimic... parc\ e ceva!

"Da' ce, a f\cut cu banii lui?!"

Am tr\it s-o v\d [i p-asta [i poate o s\ mai auzim "perle" de genul acesta.

"De rupi din codru o r\murea, Ce-i pas\ codrului de ea?" spune poetul.

ernizare [i extindere Liceul Teoretic “Ion Ghica”, ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a, perioada pe care f\r\ modestie o putem numi perioada "la foc continuu", ]inând seama de faptul c\ acest proiect s-a desf\[urat în paralel cu alte 6 astfel de proiecte pe diferite surse de finan]are, fiecare cu importan]a [i regulile sale.

Implementarea acestui proiect a fost asigurat\ de c\tre echipa de proiect format\ din: 1. Dr. ing. MARIUS-FLORIN CARAVE}EANU PRIMARUL ora[ului R|CARI 2. Jr. ENE OCTAVIANA - MANAGER DE PROIECT - SECRETARUL ora[ului R\cari 3. Ing. MANU MARIAN - ASISTENT MANAGER DE PROIECT- Director tehnic 4. Ec. PETCU ANDREEA LUMINI}A- RESPONSABIL ECONOMIC - Inspector 5. Jr. ENE MIHAI - RESPONSABIL CU COMUNICAREA - inspector 6. Tehn. ALEXANDRU ALEXANDRU- RESPONSABIL TEHNIC - teh urbanism 7. Ing. LUCA MIHAI - RESPONSABIL TEHNICINSPECTOR 8. Ec. MITRESCU CRISTINA - MARIANARESPONSABIL ACHIZI}II - inspector 9. Ins. DUMITRU RUBEN - SECRETAR inspector A[a cum ar\tam mai sus, acest proiect a reprezentat un pionierat, deoarece pân\ în anul 2009 [i continuat în anul de succes al marilor proiecte - 2010- autoritatea local\ nu a promovat nici un proiect cu finan]are european\.

Pionierat, deoarece toate etapele acestui proiect, începând cu promovarea cererii de finan]are, promovarea procedurilor de achizi]ie, evaluarea ofertelor, care... de ce s\ nu spunem au fost de ordinul a mii de pagini, sus]inerea contesta]iilor depuse [i de foarte multe ori reluarea întregii proceduri de achizi]ie, datorit\ unor operatori economici...

Dar nou\ ne pas\ [i de un fir de iarb\ distrus, din parcurile ce tocmai au "r\s\rit" pe str\zile noastre. Fi]i al\turi de noi în grija pentru tot ce se realizeaz\. Împreun\ suntem o for]\! {i pentru c\ suntem în preajma unei mari s\rb\tori, Sfântul Andrei, Ocrotitorul României, s\ ur\m tuturor ce poart\ acest nume, un sincer [i c\lduros La mul]i ani!

SFÂNTUL APOSTOL ANDREI "Am aflat pe Mesia, Care se t\lm\ce[te Hristos" (Ioan 1-41) Sf. Apostol Andrei a fost din Betsaida, or\[el pe malul lacului Ghenizaret, fiul lui Iona, din Galileea, [i fratele lui Petru, primul dintre ucenicii Domnului Hristos. Înainte de a fi Apostol al Domnului, Sfântul Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botez\torul. Dar, dac\ a auzit, a doua zi dup\ Botezul lui Iisus în Iordan, pe dasc\lul sau Ioan, ar\tând cu degetul c\tre Iisus [i zicând: "Iat\ Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridic\ p\catul lumii" (Ioan, 1, 29), Sfântul Andrei, l\sându-l pe Ioan, a urmat dup\ Hristos, zicând fratelui s\u Petru: "Am g\sit pe Mesia, care se tâlcuie[te Hristos" (Ioan, 1, 41). {i astfel, l-a tras [i pe Petru spre dragostea lui Hristos. Drept aceea, Sfântului Andrei i se mai spune [i Apostolul cel dintâi chemat al Domnului. {i se afl\ în Scriptur\ [i alte multe înv\]\turi despre dânsul.

Din zilele acelea, ca [i ceilal]i Apostoli, Sfântul Andrei a urmat Mântuitorului,

de profesie ''contestatari''... toate acestea au fost un pionierat pentru fiecare membru al echipei de proiect.

Dup\ parcurgerea tuturor acestor etape greoaie, pentru care nu pot fi prev\zute în timp perioade exacte de realizare, a fost selectat constructorul acestui edificiu, SC GLOBAL VISION SRL Bucure[ti, constructor care a dat dovad\ de perseveren]\, profesionalism toate acestea conducând la încadrarea în graficul de timp acordat investi]iei, efectuarea unor lucr\ri de calitate cu respectarea obliga]iilor asumate prin oferta depus\ [i conform contractului de execu]ie.

O sus]inere deosebit\ în activitatea de implementare a fost primit\ din partea proiectantului general prin reprezentantul s\u arh. Cucu Cornelius care, printr-o strâns\ colaborare cu autoritatea local\ [i executant au reu[it s\ aduc\ ast\zi în fa]a dumneavoastr\ acest edificiu de cultur\ [i educa]ie, edificiu pe care-l d\ruim genera]iilor viitoare pentru a se bucura de condi]ii dintre cele mai bune din jude] [i nu numai.

Finalizarea acestui proiect, a fost posibil\ numai dup\ desf\[urarea unei activit\]i al c\rui volum de munc\ nu- l putem cuantifica în ore, un volum de munc\, care a putut fi desf\[urat într-o perioad\ în care activit\]ile zilnice impuneau în mod obligatoriu îndeplinirea tuturor sarcinilor de serviciu reie[ite din fi[a postului pentru fiecare în parte, dar care nu ne permitea s\ amân\m sau s\ l\s\m pe mâine o etap\ de proiect nefinalizata, o amânare care ne-ar fi putut costa respingerea proiectului [i mai târziu sistarea finan]\rii.

Ceea ce este foarte, important este faptul c\ rezultatele activit\]ii desf\[urate în perioada 2009-2011, au fost datorate în principal unei "zile de lucru "de 12-14 ore de munc\, într-un an de criz\, [i ce este mai important pentru

înso]indu-l pe drumurile ]\rii Sfinte, ad\pându-se din izvorul nesecat al dumnezeie[tilor descoperiri pe care le aducea Mântuitorul. A fost martor faptelor minunate s\vâr[ite de Domnul, s-a împ\rt\[it din cuvântul dumnezeiesc, d\t\tor de via]\, al credin]ei celei noi întemeiat\ de Hristos, [i, mai presus de toate, a v\zut Patimile Domnului, a plâns moartea Lui pentru noi [i s-a înt\rit în credin]\, în ziua Învierii.

La rândul ei, Tradi]ia Bisericii ne spune c\, dup\ În\l]area Domnului la cer [i dup\ Cincizecime, Apostolii au tras la sor]i [i au mers în toat\ lumea, pentru propov\duire. Atunci, acestui întâi chemat, i-a c\zut sor]ul s\ mearg\ în Bitinia, Bizan]ia, Tracia [i Macedonia, cu ]inuturile din jurul Marii Negre, pân\ la Dun\re [i Sci]ia (adic\ Dobrogea noastr\) [i pân\ în Crimeia. Îns\, a umblat în aceste locuri nu în grab\, ci, în fiecare, z\bovind [i r\bdând multe Împotriviri [i nevoi, pe toate biruindu-le cu ajutorul lui Hristos. S-a întors la urm\ din nou în Bizan]ia, hirotonind acolo episcop pe Stahie [i, str\b\tând celelalte ]\ri, a ajuns la ]inutul Peloponezului, unde pe mul]i i-a tras de la idoli la Hristos. Tot din Tradi]ie, mai [tim c\ Sfântul Andrei a avut [i un sfâr[it de mucenic, fiind r\stignit, la Patras, lâng\ Corint, cu capul în jos, pe o cruce în form\ de X, c\reia i s-a spus "Crucea Sfântului Andrei".

Dumnezeului nostru slav\!

Al dumneavoastr\, Marius Florin Carave]eanu, primarul ora[ului R\cari. mcaraveteanu@yahoo.com

autoritatea local\ este faptul c\ implementarea a fost realizat\ cu for]e proprii, f\r\ costuri, în exclusivitate de c\tre echipa de proiect.

To]i am desf\[urat aceast\ activitate din dorin]a de a realiza lucruri m\re]e într-un loc, care în scurt timp va c\p\ta aerul unui mic or\[el european, [i de ce s\ nu spun... pentru a demonstra c\ ora[ul R\cari, este în stare s\ acceseze fonduri europene, prin implicarea exclusiv\ a primarului [i a echipei de proiect.

Putem spune c\ în jude]ul Dâmbovi]a, ne situ\m printre localit\]ile frunta[e, atât la num\rul de proiecte promovate, cât [i la valoarea acestora.

F\când o retrospectiv\ a acestei activit\]i, privim peste um\r [i vedem lucruri pe care în urm\ cu câ]iva ani, le puteam vedea doar întrun vis, un vis ce p\rea de neîndeplinit, din mai multe considerente printre care enumer\m: reticen]a la nou, plafonarea la activit\]i de rutin\ [i niciodat\ la accesarea unor activit\]i noi în domeniul proiectelor, programelor, perfec]ion\rii [i dot\rii informatice, lipsa solicit\rilor de acest fel la nivel jude]ean [i de ce nu [i parlamentar.

Pentru noi, aceast\ echip\ format\ din oameni inimo[i cu curaj [i idei m\re]e, putem spune c\ în anul 2011, Mo[ Cr\ciun v\ fi darnic, va a[eza sub poalele bradului ce se nume[te ORA{UL R|CARI, daruri ce vor d\inui peste ani, daruri de care se vor bucura copiii [i nepo]ii no[trii, iar undeva în "cartea de istorie a ora[ului R\cari "va fi men]ionat\ [i aceast\ echip\ care a reu[it s\ realizeze aceste daruri!!

Nu ne r\mâne decât s\ ur\m celor care vor p\[i pragul acestui edificiu, celor care vor da educa]ie urm\toarelor genera]ii, precum [i locuitorilor ora\ului R\cari...

"S\-l folosi]i s\n\to[i elevi, dasc\li [i cet\]eni ai ora[ului R\cari!!!"

±

De interes cet\]enesc

septembrie 2011

3

±

primarului ora[ului R\cari [i a Centrului Medico- Social R\cari.

Supus la vot, proiectul a fost aprobat cu majoritate [i dou\ ab]ineri: Costache Ion [i Dr\goi Nicolae.

~n data de 30.09.2011, la orele 14:00, a avut loc [edin]a ordinar\ a Consiliului local R\cari. Proiectele de hot\râri au fost analizate mai ^ntâi ^n comisiile de specialitate. La [edin]\ au participat to]i consilierii locali [i delega]ii s\te[ti.

Supus\ la vot, ordinea de zi a fost aprobat\ ^n unanimitate.

Se trece la desf\[urarea lucr\rilor propriu-zise.

1. Proiect de hotarâre privind închirierea suprafe]ei de 2 mp pentru amplasarea unui rack (dulap) pentru echipamente de telecomunica]ii.

Având în vedere adresa nr.

9303/26.09.2011, înaintat\ de SC PROINET TELECOMUNICA}II LINK SRL Bucure[ti, privind atribuirea în regim de închiriere a unui spa]iu în suprafa]\ de 2 mp pentru amplasarea unui dulap (rack) cu echipamente de telecomunica]ii, se supune aten]iei prezentul proiect de hot\râre.

Solicitantul este o societate de distribu]ie a serviciilor de telecomunica]ii, care la nivelul localit\]ii furnizeaz\ servicii de internet. }inând cont c\ serviciile pe care le presteaz\ la aceast\ dat\ în ora[ul R\cari necesit\ montarea unor echipamente de telecomunica]ie într-un punct fix, precum [i solicitarea de a asigura un spa]iu în care sa aiba acces permanent, se propune amplasarea acestui echipament în cl\direa poli]iei locale, loca]ie care poate s\ asigure atât accesul, cât [i securitatea aparaturii montate.

Supus la vot proiectul de hot\râre, a fost aprobat în unanimitate.

2. Proiect de hot\râre privind închirierea suprafe]ei de 8 mp pentru amenajare teras\ de c\tre SC VERADYM SRL Ghergani, str. Ion Ghica nr.

184, jude]ul Dâmbovi]a.

±

În urma cererii înregistrat\ la nr. 5785/10.06.2011, formulat\ de Florea Gheorghe, domiciliat în localitatea Ghergani, str. Ion Ghica nr.

184, jude]ul Dâmbovi]a, în care solicit\ închirierea suprafe]ei de 8 mp din domeniul public, aflat\ în fa]a magazinului SC VERADYM SRL. Luând în discu]ie cererea, se face propunerea formulat\ de sus numitul, se poart\ discu]ii privind amplasarea respectivei terase pe domeniul public ocupând locul de trecere a pietonilor, ceea ce contravine legilor în vigoare.

Supus la vot, proiectul a fost respins cu 11 voturi împotriv\ [i 3 ab]ineri.

3. Proiect de hot\râre privind modificarea Organigramei Consiliului local al ora[ului R\cari.

Problema administra]iei de stat ca form\ cea mai complex\ a statului, în cadrul sistemului politico-social trebuie s\ r\spund\ contextului general [i ca atare ini]ierea [i continuarea reformei administra]iei este menit\ s\ conduc\ la adoptarea acesteia, la transform\rile economice sociale produse în România.

Pornind de la principalele func]ii ale administra]iei publice de planificare pe termen scurt, mediu [i lung a dezvolt\rii economico - sociale a unit\]ilor administrative teritoriale de organizare a procesului de executare a legilor, de coordonare a activit\]ilor locale de control, etc, administra]ia local\ trebuie s\ îmbrace o form\ prin care autoritatea local\ prin reprezentan]ii s\i, s\ fie cât mai aproape de cet\]ean.

Integrarea României în Uniunea European\ implic\, pe lâng\ realizarea obliga]iilor ce decurg din acest proces [i participarea în mod direct la

construc]ia european\.

Având în vedere c\ dup\ anul 2008 la nivelul autorit\]ii locale au fost promovate pân\ la aceast\ dat\ un num\r de 10 proiecte care se afl\ în diverse faze de analiz\ sau implementare pentru finan]are nerambursabil\, se poate preciza c\ pe lâng\ largirea volumului de munc\ [i extinderea competen]elor necesare îndeplinirii în condi]ii de calitate a atribu]iilor de serviciu, a fost creat [i un cadru de instruire [i perfec]ionare în ceea ce prive[te accesarea, promovarea [i implementarea proiectelor cu finan]are nerambursabil\.

Structura organizatoric\ a aparatului de specialitate al Primarului ora[ului R\cari, în aceast\ scurt\ perioad\ a suferit modific\ri atât ca num\r maxim de posturi cât [i condi]ii de ocupare a acestora.

Având în vedere dispozi]iile OUG nr. 63/2010 privind unele m\suri de reducere a cheltuielilor bugetare, precum [i adresele nr. 6204/2010 a le Institu]iei Prefectului Dâmbovi]a privind adoptarea hot\rârii Consiliului local de aprobare a organigramei structurate conform dispozi]iilor OUG nr. 63/2010 modificat\ [i completat\, adresa nr.

5990/2010 privind num\rul maxim de posturi la nivelul ora[ului R\cari, structura personalului pe capitole bugetare, este urm\toarea: - Pentru aparatul de specialitate al primarului - 53 posturi - Pentru eviden]a persoanei - 5 posturi - Pentru poli]ia comunitar\ 10 posturi - Pentru proiecte în curs de implementare - 8 posturi TOTAL 76 posturi Pentru o mai bun\ coordonare la nivelul autorit\]ii locale a tuturor serviciilor [i a aparatului din subordinea primarului

este necesar\ reorganizarea institu]iei prin înfiin]area la nivelul autorit\]ii a dou\ direc]ii majore care s\ conduc\ la îndeplinirea în mod judicios a tuturor sarcinilor reie[ite din fi[ele postului pentru fiecare persoana în parte, dar [i pentru realizarea unor servicii de calitate, bazate pe un management superior aliniat la cerin]ele legislative privind implementarea procedurilor manageriale superioare.

Fa]\ de cele de mai sus, se propune structurarea activit\]ii aparatului de specialitate atât din cadrul autorit\]ii locale, cât [i din cadrul CAMS R\cari, dup\ o nou\ organizare aliniat\ la cerin]ele actuale de asigurare a managementului de calitate din institu]iile publice, astfel prin înfiin]area unor direc]ii care s\ coordoneze activitatea aparatului de specialitate al primarului din anumite domenii, astfel: - DIREC}IA ECONOMIC|, CONTABILITATE, CONTROL FINANCIAR, ACHIZI}II PUBLICE, PROGRAME, INVESTIT}II, PROIECTE {I PROGRAME EUROPENE. - DIRECTIA TEHNIC|, MANAGEMENTUL SERVICIILOR PUBLICE. Crearea acestor direc]ii va concentra personalul de specialitate pe domeniile de activitate identificate în cadrul acestora, iar din punctul de vedere al subordon\rii, activitatea va fi coordonat\ [i monitorizat\ de c\tre directorii executivi.

Fiecare salariat î[i desf\[oar\ activitatea în cadrul institu]iei pe baza fi[ei postului, care dup\ aprobarea proiectului de hot\râre va fi modificat\ conform organigramei [i [tatului de func]ii.

Se propune adoptarea proiectului de hot\râre privind aprobarea organigramei aparatului de specialitate al

4. Informare privind stadiul implement\rii proiectelor la nivelul ora[ului R\cari.

Domnul primar începe prin a în[tiin]a Consiliul Local de faptul c\ în anul 2011 a fost aprobat, de c\tre consiliul director al Administra]iei Fondului de Mediu, proiectul “Canalizare [i ap\ curent\ în R\cari, Ghergani [i Mavrodin”, spunând c\ urmeaz\ a se efectua procedura de achizi]ie [i etapele premerg\toare pentru a se începe lucr\rile cât mai curând posibil. În leg\tur\ cu proiectele de înfiin]are de parcuri în R\cari, Ghergani [i Mavrodin, primarul ora[ului sper\ c\ acestea vor avea finalizare în toamna acestui an. Referitor la lucr\rile de la Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, acestea au fost terminate, în urma c\rora s-a încheiat procesul verbal de recep]ie final\ a lucr\rilor.

5. La punctul “Diverse”, domnul primar aduce în aten]ia Consiliului Local, raportul Cur]ii de Conturi, întocmit în urma controlului efectuat la Prim\ria ora[ului R\cari.

Domnul Primar în[tiin]eaz\ consilierii de procesul în instan]\ intentat de c\tre PSD, împotriva Hot\rârii prin care a fost validat domnul Costache Ion, subliniind c\ nu ar veni niciodat\ în fa]a Consiliului Local cu o propunere ilegal\, aceast\ idee fiind înt\rit\ [i de aprecierea instan]ei [i anume, c\ hot\rârea emis\ a fost legal\.

Referitor la ideea de a înfiin]a Poli]ia c\lare, primarul ora[ului R\cari sus]ine aceast\ idee, dar acest lucru, deocamdat\, nu este posibil, deoarece necesit\ cheltuieli în plus, dar dac\ se va considera oportun\, în bugetul pe anul 2012 se va încerca g\sirea unor solu]ii în vederea achizi]ion\rii de cai, echipamente, hran\ [i cele necesare pentru buna func]ionare, apreciaz\ domnul primar.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

±

4

Oameni pe care ^i apreciem

septembrie 2011

Inaugur\m începând cu acest num\r, o suit\ de prezent\ri de personalit\]i care ajut\ comunitatea din ora[ul R\cari pentru asigurarea unor condi]ii decente, normale de trai, pentru progres [i civiliza]ie. Ne sprijinim afirma]iile pe realitatea ultimilor 3 ani, pe realiz\rile care sunt dovezi palpabile ale muncii, ale efortului unit al CJ Dâmbovi]a, prin pre[edintele sau Florin Popescu [i primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu. În urma alegerilor din 2008, cet\]enii au decis în favoarea unei echipe de buni gospodari iar comunitatea din R\cari a avut numai de câ[tigat: drumuri [i str\zi asfaltate, [coli [i gr\dini]e complet renovate, S\li de clas\

19 noiembrie 2010. Inaugurarea s\lii de sport din curtea Liceului Teoretic "Ion Ghica" R\cari, moment ce încununeaz\ efortul unit al pre[edintelui CJ Dâmbovi]a [i a echipei sale, pe de o parte [i str\dania primarului ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, pe de alt\ parte. Pentru c\ etapele unei astfel de lucr\ri sunt preten]ioase, cer efort, ambi]ie [i mai ales, dorin]a de a face ceva pentru oamenii din R\cari. Tinerii [i mai pu]in tinerii se pot bucura de acest spa]iu pentru competi]ii sportive în condi]ii civilizate.

Programul de salubrizare a tuturor localit\]ilor jude]ului Dâmbovi]a, program pe fonduri europene, a fost un real succes. Pentru o natur\ curat\, pentru ape mai limpezi, pentru confortul oamenilor, iat\ la ce s-a gândit pre[edintele CJ Dâmbovi]a, Florin Popescu, care a reu[it s\ fac\ din jude]ul Dâmbovi]a, primul jude] din ]ara care a implementat un program de salubrizare pe fonduri europene.

Dotarea cu ma[ini moderne, administrarea gropilor de gunoi dup\ standarde UE, au avut ca rezultat lichidarea gunoaielor, redarea calit\]ii aerului pe care-l respir\m, cur\]enie în general. Aceasta înseamn\ un trai civilizat la care au aderat toate prim\riile din jude]ul Dâmbovi]a.

înc\lzite cu gaze, bisericile dotate cu instala]ii de agent termic pe gaze, amenajarea unor zone pentru recreere (parcuri, stadioane cu nocturne în majoritatea localit\]ilor, locuri de joac\, baza sportiv\ R\cari, sal\ de sport), centrul administrativ Ghimpa]i, înfiin]area C.A.M.S Ghergani [i a unui num\r de 54 de locuri de munc\, la care se ad\ug\ cele nou create în domeniul comercial, etc. În trei ani s-a realizat tot ce s-a promis în 2008 [i chiar mult mai mult decât atât. F\r\ Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a, f\r\ efortul pre[edintelui acestuia, Florin Popescu, împreun\ cu echipa [i primarul Marius Carave]eanu, aceste lucruri n-ar fi fost posibile.

Momentul semn\rii documentelor pentru reabilitarea, extinderea [i modernizarea Liceului Teoretic "Ion Ghica" R\cari, de c\tre Ministrul Dezvolt\rii Regionale [i Turismului, Elena Udrea [i primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu. Realizarea acestei lucr\ri de mare anvergur\ s-a f\cut sub atenta supraveghere [i participare a Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a, a pre[edintelui acestuia, Florin Popescu a c\rei preocupare pentru sprijinirea dezvolt\rii înv\]\mântului, este bine cunoscut\. Fiind un om al [colii, Profesor Universitar la Universitatea Valahia Târgovi[te, un împ\timit al matematicilor - fost membru al lotului olimpic de matematic\, iat\ de ce, intelectualul Florin Popescu pune accent pe [coal\, pe crearea tuturor condi]iilor de studiu.

“Nu este singurul proiect pe care harnicul primar Carave]eanu, ^mpreun\ cu domnul senator Valentin Calcan [i echipa noastr\, ^l avem ^n implementare. La Ghergani este o [coal\ ^n lucru, tot cu finan]are european\, este o frumuse]e liceul din R\cari, un a[ez\mânt de ^nv\]\mânt de excep]ie. Totodat\, noi, cei de la consiliul jude]ean, am asfaltat drumul dintre R\cari [i Slobozia Moar\. Am f\cut leg\tura dintre R\cari [i Butimanu, astfel ^ncât cei de la Ploie[ti pot ajunge mai u[or la Centrul Renault de la Titu, iar cei de la R\cari ajung mai u[or la Ploie[ti. Pe programul Na]ional de Dezvoltare a Infrastructurii avem realizat\ leg\tura din satul Colacu [i ora[ul R\cari.

Cred c\ sunt proiecte pe care r\c\renii le a[teapt\ de foarte mult\ vreme, ca [i canalizarea pe care prim\ria o va scoate la licita]ie ^n aceast\ toamn\, un alt proiect ob]inut din fonduri guvernamentale de c\tre primarul din R\cari. Cred c\ ^n ceea ce ^nseamn\ infrastructur\, ^n cei trei ani de mandat, primarul Marius Carave]eanu a f\cut mai multe lucruri decât s-au f\cut ^n ceilal]i 18 ani”. Astfel declara pre[edintele Consiliului Jude]ean ^n timpul vizitei f\cute cu acest prilej ^n ora[ul R\cari.

Asfaltarea drumurilor de exploatare, îmbun\t\]irea condi]iilor de deplasare a utilajelor agricole pentru realizarea lucr\rilor pe tot parcursul anului, pentru transportul recoltelor, toate acestea vin în sprijinul activit\]ii agricultorilor. Lucr\ri realizate pe fonduri europene, asfaltarea drumurilor de exploatare ne aduc mai aproape de condi]iile de civiliza]ie. Ceea ce noi realiz\m acum, era un fapt al realit\]ii în celelalte state europene, cu vechi preocup\ri în acest sens, înc\ din anii '90.

Imagini cu care ne m창ndrim

septembrie 2011

5

Predescu Maria - Colacu

}icu Marius - Mavrodin

Drgeratu Adrian - R\cari

{tefan Gheorghe, R\cari, Republicii

Iordache Aurel - Racari

Dinc\ Camelia Simona - 8 Martie

Nelepcu {tefana - Colacu

Dumitrache Lucian - Iorgu Dumitrescu

Cepoiu Viorica - Mavrodin

6

Pagina ghimp\]enilor

septembrie 2011

O VIA}| ~NCHINAT| BISERICII

Inaugurare - CLUBUL ELEVILOR C\minul cultural din Ghimpa]i, acum dou\ s\pt\mâni, a deschis Clubul elevilor.

Membrii fondatori, au decis s\ înfiin]eze cercuri care s\ le pun\ în valoare aptitudinile, în func]ie de acestea, alegându-se responsabilii. * Cercul de dansuri: Gavril\ Claudia; * Cercul de teatru: Leanca Adela; * Cercul de crea]ie literar\: Apostolache Lidia;

* Cercul de muzic\: Sterian Loredana; * Cercul de divertisment: Dumitru Florica; * Cercul de promovare a talentelor: Apetroaei Claris; * Cercul de tradi]ii locale: {tirbu Mirela; Corul "Voci divine" a început s\ repete pentru s\rb\torile de sfâr[it de an. ~n curând, [i pensionarii vor avea clubul lor.

Parlamentul Ghimpa]iului, pân\ la finele anului, la solicitarea parlamentarilor PSD, PNL [i PC, va dezbate propunerea acestora de a se organiza un referendum în Ghimpa]i.

Parlamentarii opozi]iei vor ca ghimp\]enii, cu drept de vot, s\ se pronun]e asupra unei chestiuni de o gravitate extrem\, care nu mai poate s\ fie amâ nat\: - CINE este de vin\ c\, dup\ asfaltarea drumului comunal R\cari - Butimanu, în Ghimpa]i, pe str.

Slt.Barbu Petre Marian, cet\]enii nu mai pot s\

Pe o vreme dulce, precum strugurii toamnei, a sosit ZIUA GHIMP|}ENILOR, din timp anun]at\. La orele 12 [i jum\tate, trecut de fix, eleva Leanca Adela a primit autorit\]ile locale

cu urarea: "Oameni buni, oameni de soi, bine a]i venit la noi! Gusta]i pâine [i cu sare, be]i din vin c\-i s\rb\toare!

E, doamnelor [i domnilor, ZIUA GHIMP|}ENILOR!" Pe când primarul ora[ului R\cari a gustat din pâinea calda [i din plosca cu vin, în înaltul cerului albastru, [i-au luat zborul 6 porumbei, simbolizând c\ evenimentul a avu loc în ziua a [asea a s\pt\mânii.

Apoi, pe platoul C\minului cultural, au fost vizitate [i admirate, diverse expozi]ii: columbofila, de flori, de produse agricole, de costume [i covoare populare. Organizatorii expozi]iilor: prof.T\nase Mugurel, înv. {tefan Cristina, fermierul Mircea Valentin, localnicele T\nase Vasilica [i Stoica Alexandra. Un interes aparte a stârnit expozi]ia elevei Apetroaei Claris, de desene [i icoane pe sticl\.

Deschiderea oficial\ a evenimentului

Omul sfin]e[te locul Duminic\, 16 octombrie 2011, enoria[ii ghimp\]eni au s\rb\torit-o pe cea mai evlavioas\ dintre ei: Mircea Elisabeta, care, cu dou\ zile mai înainte, a împlinit 90 de ani. Parohul bisericii, Nicolae Mihai, împreun\ cu so]ia, au avut ini]iativa s\rb\toririi enoria[ei, într-un mod de neuitat: i-au d\ruit un buchet de flori [i i-au preg\tit un tort special. Credincio[ii prezen]i la slujba de duminic\, i-au cântat tradi]ionalul "La mul]i ani!" De mic\, crescut\ de p\rin]i cu fric\ de Dumnezeu, Mircea Elisabeta a r\mas v\duv\ în floarea vârstei. Din acel moment, via]a sa a fost dedicat\ Bisericii [i copiilor. Este mândr\ de cei doi fii, acum pensionari, dup\ ce unul a lucrat în avia]ia civil\, cel\lalt în domeniul bancar. Biserica i-a fost în suflet de când se [tie, credin]a i-a în\l]at sufletul, mai ales c\, ^ntre casa ei [i l\ca[ul de cult, se afl\ un gard, care, iluzoriu, pentru ea, desparte Lumea de aici de cea de Dincolo.

Comunitatea ghimp\]ean\ îi dore[te din inimile toate: Zile senine, cu s\n\tate!

calce în gropi, nici m\car noaptea?

Variante propuse pentru r\spuns: 1. Primarul ora[ului R\cari; 2. Pre[edintele Consiliului Judetean Dâmbovi]a; 3. Amândoi.

Dezbaterile se anun]\ furtunoase, mai ales c\, între timp, în localitate, a mai fost asfaltat\ o strad\

s-a facut cu intonarea Imnului Na]ional, cântat de membre ale Clubului elevilor al C\minul cultural din Ghimpa]i. Eleva {tefan Mara a rostit poezia "AICI" dedicat\ locului h\r\zit de Dumnezeu cu de toate: GHIMPA}I . ~n numele comunit\]ii în s\rbatoare, Mircea Gheorghe a mul]umit tuturor pentru prezen]\ [i a detaliat programul.

Apostolache Lidia, reprezentând Clubul elevilor, a enumerat câteva din realiz\rile locale înf\ptuite de primarul ora[ului R\cari, iar preotul paroh, Nicolae Mihai a evocat tradi]ia ortodox\ a enoria[ilor, precum [i schimbarea la fa]\, în bine, a l\ca[ului de cult, sub mandatul aceluia[i edil. Invitat s\ vorbeasc\ asisten]ei, dl.Marius Carave]eanu, primarul ora[ului R\cari, a ]inut s\ precizeze c\ oamenii locului au un loc special în inima sa. Programul artistic, conceput [i realizat de comunitatea locala, a fost prezentat de eleva Apostolache Lidia. Dansurile populare, dansul modern [i dansul oriental, toate jucate cu foc de membre ale Clubului elevilor, au fost r\spl\tite cu generoase aplauze. Apreciat a fost [i recitalul de muzic\ popular\ sus]inut de eleva Sterian Loredana. Surpriza evenimentului a fost un fragment din piesa "O noapte furtunoasa", de I.L.Caragiale. ~n pielea personajelor masculine, au fost eleve. Spectatorii, mu]i la început, au aplaudat la scen\ deschis\ presta]ia tinerelor actri]e amatoare. Merit\ s\ le men]ion\m: Apetroaei Claris, în rolul Zoei Trahanache, Sterian Loredana Zaharia Trahanache, Apostolache Lidia {tefan Tip\tescu, Dumitru Florica - Nae Ca]avencu, Badea Florentina - Farfuridi, Gavril\ Claudia - Agami]\ Dandanache, {tirbu Mirela - Ghi]\ Pristanda [i Leanca Adela - Cet\]eanul turmentat.

A urmat momentul cel mai a[teptat: Miss Ghimpa]i 2011. Pe podiumul improvizat, concurentele s-au întrecut în patru probe: ]inut\ la alegere, ]inut\ sport, ]inut\ de sear\ [i testul de

inteligen]\. ~ntre probele concursului, cei prezen]i, au avut bucuria [i privilegiul de a asculta un recital de excep]ie: muzic\ u[oar\ interpretat\ de Stoica Eliza, elev\ la Liceul de muzic\ "George Enescu" din Bucure[ti.

Juriul concursului "Miss Ghimpa]i 2011" a stabilit urm\toarea ierarhie: - Miss Ghimpa]i 2011 [i Premiul I: Gavril\ Claudia; - Premiul al II-lea: Vasile Alexandra; - Premiul al III-lea: Dumitru Florica; - Diplom\ de popularitate: Apetroaei Claris; - Diplom\ de participare: Sterian Loredana. Au mai primit diplome interpretele dansurilor, precum [i componen]ii echipei de fotbal "Spic de grâu".

~n calitatea sa de coordonator al programului de s\rb\torire a evenimentului, Mircea Gheorghe a adus mul]umiri speciale: primarului ora[ului R\cari, dl.

Marius Carave]eanu, f\r\ de care ZIUA GHIMP|}ENILOR ar fi fost o zi oarecare, membrelor Clubului elevilor al C\minului cultural din Ghimpa]i, f\r\ de care programul artistic ar fi lipsit cu des\vâr[ire,

domni[oarei Stoica Eliza, f\r\ de care evenimentul ar fi fost lipsit de culoare, domnilor B\dica Doru [i Mircea Valentin, f\r\ de care proiectul nu ar fi putut s\ fie pus în practic\ [i comunit\]ii ghimp\]ene, f\r\ de care, zilele [i nop]ile sale ar fi [terse. {i primarul ora[ului R\cari a dorit s\ aduc\ mul]umiri atât celor care au contribuit la reu[ita programului artistic, cât [i celor prezen]i, ca spectatori.

ZIUA GHIMP|}ENILOR a continuat cu un meci de fotbal disputat între echipe din Ghimpa]i [i Colacu, încheiat cu victoria oaspe]ilor. Scor: 1 - 2.

Pe înserate, în incinta C\minului cultural, cântecul, jocul [i voia bun\ au fost la ele acasa: cântecul popular, prin vocea solistei Violeta Toma, acompaniat\ la org\ de Sandu de la Con]e[ti.

Jocul, prin horele, sârbele în care s-au prins localnicii. {i primarul ora[ului R\cari, a fost invitat la joc de ghimp\]eni. Voia bun\ a fost dat\ [i de degust\rile de ]uica [i de vin. {i pe cer a fost cântec [i joc. {i pe cer a fost petrecere mare! ~ndemnate de lun\, care a cântat "Hai s\ d\m mâna cu mâna", stelele s-au prins în hor\ cu Luceaf\rul.

P.S. Din p\cate, evenimentul a fost umbrit de unul de-al nostru: B\dic\ Vasile. Acesta l-a apostrofat politic pe primar, la ie[irea acestuia din c\minul cultural.

PAGINA GHIMP|}EANULUI Gândit\ [i realizat\ de Clubul elevilor din cadrul c\minului cultural Ghimpa]i: Apetroaei Claris Apostolache Lidia Dumitru Florica Gavril\ Claudia Leanca Adela Sterian Loredana {tirbu Mirela Coordonator: prof. Mircea Gheorghe

Bursa zvonurilor

septembrie 2011

Sl\birea disciplinei ^n rândurile PSD s-a v\zut de curând, prin gestul "canibalesc" de lichidare a membrilor între ei, sub pretextul lipsei de subordonare. La nivel na]ional, sacrificarea lui Geoan\, omul care a ob]inut aproape jum\tate din voturile pentru pre[edin]ie, arat\ disperarea "colegilor" de partid. Crin Antonescu a r\mas buimac la aflarea mân\riilor care se fac în partidul "frate". Eroziunea PSD nu se datoreaz\ oamenilor din partid, fie ei [i reprezentan]i de seam\, ci perisabilit\]ii sale ca grupare politic\, cu o ideologie social-democrat\, r\mas\ în urm\.

USL nu se mai potrive[te vremurilor noastre.

C\ci, cine accept\ s\ cedeze de bun\ voie din avutul s\u, pentru a d\rui semenilor...[i mai ales pe vremuri de criz\, vremuri când se strânge cureaua. PSD -ul e un partid care nu se mai pliaz\ pe momentele de criz\. PSD-ul a câ[tigat mereu pe baza teoriei protec]ioniste: pomeni electorale, ajutoare sociale de tot felul, crearea iluziei la simpatizan]i c\ sunt b\ga]i în seamã [i "conduc" societatea. PSD-ul ca partid nu

poate s\ se mai armonizeze cu realitatea. Social democra]ia se potrive[te mai bine cu o societate a abunden]ei, de unde cei mari iau pentru ei cât pot, iar celorlal]i le mai arunc\ câte un oscior.

Dincolo de aceste reflec]ii, privind realitatea de la noi, putem afirma c\ num\rul simpatizan]ilor USL s-a mic[orat, pentru c\ [i-au dat seama c\ partidul t\tuc, care poart\ grij\ tuturor, e cam s\rac [i nu mai poate împ\r]i decât ceea ce are: s\r\cia! {i apoi, în comunitatea din R\cari, ce proiecte au USL-i[tii?

Am întrebat un tân\r acum dou\ zile, despre câ]i liberali cunoa[te în R\cari? Mi-a r\spuns sec: doi! Cât despre cealalt\ parte a alian]ei USL, num\rul simpatizan]ilor a sc\zut, au devenit mai pu]in g\l\gio[i, pentru c\... nu prea îi mai crede nimeni.

Exist\ membri vechi ai PSD, care sunt dezam\gi]i de partidul lor [i simpatizeaz\ timid cu noi...adic\ cu PDL. Realiz\rile noastre le plac, se bucur\ f\r\ s\ se afi[eze, încearc\ un sentiment de apropiere fa]\ de

7

edilul [ef al prim\riei [i dac\ vor, ar fi bineveni]i.

Suntem o comunitate normal\, cu realiz\rile, cu neputin]ele, cu ambi]iile noastre, cu rezultatele noastre...

A[a cum este aceast\ comunitate, noi o iubim, ne place s\ tr\im în mijlocul ei [i nu am schimba locul acesta pentru nimic în lume. Cât despre adversarii politici, îi l\s\m s\ se certe, s\-[i devoreze "colegii", s\ se autolichideze... dar e p\cat s\-[i consume energia în acest fel. Via]a în cetate e bine s\ fie tumultuoas\, dar în spirit sportiv. F\r\ faulturi, f\r\ offside [i cu un arbitru impar]ial.

Despre zona metropolitan\.

1. De ce drumuri de exploatare, asfaltate?

Oameni buni, am mai explicat de douã ori [i v\ vom mai explica pân\ când va în]elege toat\ lumea despre necesitatea asfalt\rii drumurilor dintre culturi. Pentru aceste drumuri asfaltate a fost nevoie de accesarea fondurilor de la UE, iar calul de dar nu se caut\ la din]i . Pu]intic\ r\bdare [i va veni [i rândul drumului Mavrodin - Colacu, al str\zii Tudor Vladimirescu din R\cari, proiecte care sunt în diferite stadii de realizare. La acestea aducem ca argument ceea ce s-a realizat pân\ acum: str\zile asfaltate din Mavrodin [i Ghergani pe care to]i le vedem [i sunt o prob\ conving\toare.

Urmeaz\ alte 17 str\zi în toate localit\]ile ora[ului.

Atunci vom merge în papuci [i pe Boanga [i pe D\m\roaia [i pe Bisericii în Colacu [i pe...pân\ la num\rul de 17 str\zi.

Sunt [i acestea proiecte pe fonduri europene în curs de realizare.

2. A gre[i este omene[te...totu[i a da vina pe altul este [i mai omene[te.

Se vorbe[te despre inactivitatea Poli]iei Locale, care, spune Gic\ Contra se plimb\ cam mult [i nu-i p\ze[te...varza. Tr\im vremuri complicate, num\rul acelora care râvnesc la avutul nostru, s-a m\rit, iar pofta de...sarmale, nu le d\ pace. Oameni buni, Poli]ia nu se plimb\, ci e în misiune: pe câmp, unde urm\resc furturile, în cur]ile [colilor, unde

Zvonuri

[i

urm\resc disciplina copiilor, pe [osele unde urm\resc disciplina rutier\, etc. Dar vorba aceea: Ori nu-i vezi, ori te faci c\ nu...

A auzit el acum c\ n-are prim\ria bani [i de ce n-are prim\ria bani, se întreab\ Gic\ Contra [i c\ orice b\rbat, se ceart\ cu femeia fiindc\ sunt o gr\mad\ de lucruri pentru care nu po]i s\ faci Guvernul vinovat.

El se mai ceart\ [i cu prietenii pe teme politice [i v\ spun eu de ce: [ti]i care e num\rul datornicilor la impozite [i taxe pân\ la 01.11.2011?

Câteva sute...[i atunci, oameni buni, degeaba c\utam într-un buzunar gol. Cât despre datorii, despre care a auzit Gic\ Contra, acestea nu au nici o leg\tur\ cu proiectele pe fonduri europene, sau una minim\. Nu avem datorii pe zeci de ani, pentru c\ suntem autoritate local\...nu un SRL obi[nuit.

Aceia dintre dumneavoastr\ care mai circul\ noaptea, poate au observat c\, dac\ vii de la Bucure[ti prin T\rt\[e[ti [i Bâldana e întuneric, iar la intrarea în R\cari se face lumin\ ca ziua, cu trei rânduri de l\mpi pe marginea str\zilor principale: Ana Ip\tescu [i Ion Ghica.

Situa]ia este asem\n\toare [i în localit\]ile componente, ori iluminatul public se pl\te[te din impozite [i taxe.

Se spune c\ banii n-aduc fericirea, o cump\r\ gata f\cut\... adic\ starea de

reflec]ii

confort. Gic\ Contra merge pe asfalt, se plimba seara la lumina becurilor, diminea]a î[i duce copiii la [coal\ tacticos...în clas\ g\se[te condi]ii de înv\]\tur\ decente (c\ldur\, material didactic, cadre didactice bine preg\tite, o gustare, un m\r, o vorb\ bun\), o via]\ civilizat\, adic\, normal\. Dar lui nu-i place...pentru c\, ce i-a dat lui PDL-ul? Lu' Gic\ Contra nu i-ar ajunge nici stelele de pe cer...pentru c\ i s-ar p\rea c\ nu fac doi bani, c\ f\r\ lun\ nu ar avea rost.

Oameni buni, exist\ o lume mai bun\, dar este mai scump\. De aceea trebuie s\ ne obi[nuim s\ avem preten]ii în func]ie de ceea ce d\m în schimb, de îndatoririle noastre. Dar prietenul Gic\ Contra, are în]elepciunea lui, care se pierde, h\t înainte de '89. Ce cuprinde aceast\ în]elepciune? Înaintea toat\ lumea avea de lucru; De[i toat\ lumea avea de lucru, nimeni nu muncea; De[i nimeni nu muncea, planul se f\cea 100%; De[i planul se f\cea 100%, nu puteai cump\ra nimic; De[i nu g\seai nimic de cump\rat, toat\ lumea avea de toate; De[i toat\ lumea avea de toate, to]i furau; De[i to]i furau, niciodat\ nu lipsea nimic; Aceasta e lumea din care vine Gic\ Contra, cârcota[ul de serviciu.

Nu ne mai mirãm de strambele cu care agita spiritele.

culese

[i

S-a zvonit c\ din senin, Mi-a transmis chiar [i-un vecin C\ se vrea, c\ se râvne[te, Tot omul se pr\p\de[te S\ se afle cât mai grabnic Cu c\]el [i cu purcel ~ntr-o zon\ mai aleas\ Cu [osea [-alte de seam\ Zona METROPOLITAN| {i-uite a[a, zvonul se duse, Peste alte zvonuri spuse Cum c\ a[a vrea poporu' S\-l lu\m cu bini[oru' Explic\m, tot explic\m {i nimic nu specul\m Adev\rul v-ar\t\m.

Cine nu vrea ca s\ fie,

Urbe nou\-n geografie?

Cu str\zile asfaltate, Cu becuri iluminate, Un ora[ european, Cu iz METROPOLITAN? Oameni buni, v-asigur\m C\ degeaba noi nu st\m Tot ce-i nou este vânat {i de n-o fi cu b\nat, Vom deveni peste ani Oameni METROPOLITANI. Capitala mai aproape Institu]ii, mall-uri, toate Vin spre noi, ne ^nconjoar\ Vestea vine, vine, zboar\, Dorin]a ne ^mpline[te.

Mul]umim cet\]ene[te.

Domnul Goe [i tenta]iile moderne Câteva fapte de indisciplin\ petrecute la dou\ [coli din ora[ul nostru, m-au pus pe gânduri Elevi care distrug mobilierul, care vorbesc urât, care adun\ absen]ele cu sutele [i mai ales, au un comportament discutabil fa]\ de profesori [i colegi.

Sunt elevi pentru care [coala este un loc plictisitor, o obliga]ie. O elev\ spunea: "[coala ^mi ocup\ 6-7 ore din pre]iosul timp de care dispun".

De aceea, adolescen]ii caut\ activit\]i mai pl\cute: b\utul unei cafele sau ceva p\c\nele, pe la aparatele din zon\.

Un alt obicei al copiilor no[tri este escapada, adic\ plecarea pe la jum\tatea programului, ^ncercând s\ scape de orele "plictisitoare". Cum ^n ora[ul nostru toat\ lumea cunoa[te pe toat\ lumea, vestea merge

comentate

de

repede iar [coala ia m\suri. "Când chiulesc de la o or\ nesuferit\ ^mi place s\ m\ relaxez la un bar mai departe un pic de liceu. Dat fiind c\ tr\im ^ntr-un ora[ mic, m-a [i v\zut o vecin\ [i i-a dat raportu' mamei". Dar nici acas\ adolescentul nu se simte bine, datorit\ unei rela]ii derizorii cu p\rinti, uneori. P\rin]ii comunic\ prea pu]in cu copiii lor, de aceea ^nsingurarea, manifest\rile de violen]\, comportamentul necivilizat, se ^ntâlnesc la tot pasul. ~n toat\ aceast\ ecua]ie lipseste un element de baz\: COMUNICAREA. Nici [coala, nici Poli]ia, nici biserica, nici ONG-urile, nu pot face pentru un adolescent, ceea ce fac p\rin]ii, cei cu care petrece cel mai mult timp [i care sunt interesa]i, primii, ^ntr-o evolu]ie bun\ a propriului copil.

v i c e p r i m a r , Prof. E l e n a

C r a i c i u.

8

Imagini care ne dor

Pe drumul dintre localit\]ile R\cari [i Ghimpa]i, pe la sfâr[itul lunii octombrie, am fost sesiza]i în leg\tur\ cu un comportament reprobabil.

Un animal muncit pân\ la extenuare [i-a dat duhul pe drumul care pân\ mai ieri îi era prieten de suferin]\. Proprietarul animalului nu era prea afectat de întâmplare [i nu ne mir\m. Pentru l\comia lui în exploatarea acestui animal, st\ m\rturie c\ru]a supradimensionat\ care a stors de puteri bietul animal.

septembrie 2011

Fiecare parcheaz\ cum îl taie capu'. În aceast\ situa]ie credem c\... patrupedul "a gândit", sau [i-a l\sat st\pânul cât mai aproape de trecerea de pietoni.

Cona]ionalii no[tri au devenit "vedete" în ultima perioad\ de timp, prin furturile de animale [i produse agricole. Îi cunoa[te]i?!

Sunt cei care-[i umplu c\ru]ele cu produse agricole (varz\), înfruptându-se din rodul muncii altora. Îi întreb\m acum, la vremea roadelor: ce f\cea]i ast\ var\, când oamenii plantau r\sadul [i îl udau pân\ târziu în noapte la o temperatur\ de peste 30 grade?! Întrebarea e retoric\, dar merit\ pus\.

Parc\ri neregulamentare (foto 1), lipsa spiritului civic (foto 2), nerespectarea semnelor de circula]ie (foto 3). Iat\ aspecte pe care le dezaprob\m, fiind o dovad\ a nep\s\rii, a bunului plac, al indiferen]ei unor semeni de-ai no[tri. E drept c\ num\rul lor a sc\zut, dar nu vom avea tihn\ pân\ când astfel de aspecte vor disp\rea, dac\ nu total, m\car... semnificativ.

septembrie 2011

S-a format deprinderea ca, din când în când, s\ mai organiz\m câte o ac]iune de cur\]enie, pentru sporirea frumuse]ii naturii prin amenaj\ri care s\ fac\ spa]iul mai primitor, mai cald. Recenta participare a elevilor, cadrelor didactice, personalului din Prim\ria ora[ului R\cari la ini]iativa primarului, la ac]iunea de plantare de flori [i arbu[ti ornamentali, arata disponibilitate pentru cultivarea gustului estetic. În diminea]a zilei de 29.10.2011, în haine de lucru, cu unelte de gr\din\rit, cu chef de treab\, elevi, profesori, reprezentan]i din prim\rie, am început lucr\rile de amenajare a spa]iului verde cu:

tuf\nele, trandafiri, br\du]i, tuia, mesteceni, etc. S-a trecut apoi la eliminarea ultimilor resturi vegetale din zona pârâului Ilfov\], curtea c\p\tând un aspect frumos.

Am fost obi[nui]i s\ ^ngrijim natura ^nc\ de pe b\ncile [colii iar activit\]i ca de exemplu: “Adopt\ un km!”, organizat\ periodic de catre Prim\ria R\cari, Cupa cur\]eniei, organizat\ de CJ Dâmbovi]a [i ac]iunea de mare amploare la nivel na]ional “Let’s do it România!”, sunt tot atâtea dovezi c\ tinerii, adul]ii [i mai pu]in tinerii din ora[ul R\cari, sunt iubitori ai cur\]eniei, ai unei vie]i civilizate, a unei naturi s\n\toase.

Ac]iunea "O floare pentru liceul t\u!", a avut [i o component\ educativ\ - formativa, prin con]inut [i finalitate. Cu to]ii [tim c\ în perioada de acumul\ri ale cuno[tin]elor de formare a deprinderilor, elevii sunt mai receptivi la activit\]ile cu caracter practic. Este perioada când ei caut\ modele pe care s\ le urmeze în via]\ [i activitatea aceasta a fost una formatoare. Sfaturile sunt bune, dar mai bun\ este participarea efectiv\ pentru formarea personalit\]ii elevilor. Este un scop bine ales de organizatori.

Aspecte de la activit\]ile din cadrul proiectului "O floare pentru liceul t\u!"

Cotidian

9

10 Pagina

p\rin]ilor

septembrie 2011

Ce gândesc copiii no[tri?!

1. Alt\dat\ tinerii colec]ionau diverse reviste, postere [i erau ferici]i când ie[eau la cinema cu o coleg\. Mai mergeau [i pe la discotec\; Dar sportul, mi[carea, cititul unei c\r]i bune, vizionarea unui film interesant erau distrac]iile de baz\. Întrebare: Ce fac tinerii ast\zi?

2. Valoarea timpului o percep în func]ie de ceea ce facem, de rezultate mai bine zis. Dar cum este, umplut timpul de c\tre tinerii de azi? S\ lu\m exemplul t\u!

3. {coala este un loc unde-[i petrec 6 ore zilnic (dac\ o frecventeaz\!). Ce fac tinerii dup\ orele de [coal\? Ce-i preocupa? Cum socializeaz\?

4. Credin]a ocupa un loc important în via]a oamenilor.

Oare, tinerii cred în Dumnezeu? Dac\ da, cum practic\ credin]a?

5. Mul]i adolescen]i tind s\- [i dezvolte imaginea de sine în baza unor aptitudini sau abilit\]i, prin compara]ie cu ceilal]i.

Ai un model în via]\? Dac\ da, atunci arat\ cum îl urmezi?

Barbu Veronica, clasa a-XII-a - 18 ani; În ziua de ast\zi,

socializare, deoarece sunt prea obosit\ pentru mi[care în aer liber. Uneori mai ies cu prietenii la un suc, îns\ de cele mai multe ori, internetul îmi este cel mai bun prieten.

Dup\ orele de [coal\, cei preocupa]i de aceasta, fac teme sau înva]\, îns\, sunt [i tineri care prefer\ s\ ias\ cu prietenii în locul temelor. Ei sunt preocupa]i în general de profilurile lor de pe re]elele de socializare, unde î[i întâlnesc prietenii [i mai pu]in de o carte bun\.

Tinerii din ziua de ast\zi sunt din ce în ce mai pu]in preocupa]i de via]a religioas\, din lipsa unor dovezi clare sau din cauza unor aspecte considerate de ei mai importante.

Sunt [i tineri care merg la biseric\ [i se roag\ sau ]in post, crezând cu adev\rat, îns\ [i al]ii care se roag\ doar pentru a primi drept r\splat\ ajutor în ac]iunile lor.

Eu, personal, nu am un model în via]\ deoarece consider c\ fiecare trebuie s\ î[i dezvolte o personalitate proprie. Îns\, sunt [i tineri care î[i construiesc modele [i le urmeaz\ ac]iunile prin care au ajuns s\ fie cunoscu]i ca persoane. Ei î[i pot dezvolta pasiuni boln\vicioase, ajungând s\ fie obseda]i de via]\ acelora [i s\ le urmeze cu sfin]enie fiecare ac]iune, ceea ce nu este tocmai bine.

Dar, pe de alt\ parte, este bine s\ te ghidezi dup\ un model, pentru a ajunge cineva, îns\ nu via]a acestuia întocmai.

Iliescu Iulia, clasa a-XII-a Uman - 17 ani

ore), apoi merg acas\, m\nânc, scriu [i apoi înv\] pentru orele ce le am în ziua urm\toare. De obicei termin toate acestea seara, a[a c\ nu mai am timp de nimic; seara m\ relaxez uitându-m\ pu]in la televizor sau, stau pu]in la calculator.

Dac\ se întâmpl\ s\ nu am o zi a[a înc\rcat\, îi ajut pe p\rin]ii mei cu ce pot [i încerc s\ m\ relaxez, s\ îmi limpezesc gândurile.

Dup\ orele de [coal\, programul fiec\ruia variaz\; unii se duc acas\ [i î[i fac temele, al]ii prefer\ s\ doarm\, unii ies la plimbare cu prietenii în ora[ sau î[i g\sesc refugiul în calculator. De cele mai multe ori, tinerii socializeaz\ prin re]elele de socializare (facebook, netlog, messenger, etc).

Tinerii, de cele mai multe ori, cred în Dumnezeu decât cu vorba. Adic\ ei spun c\ au credin]a în Dumnezeu, dar nu merg la biseric\, nu se roag\.

Ei î[i aduc aminte de credin]a în Dumnezeu doar atunci când au nevoie de ajutorul lui.

Modelul meu în via]\ este bunica mea, datorit\ cuno[tin]elor sale [i datorit\ experien]elor pe care le-a tr\it. Încerc sã îi urmez exemplul cât pot de bine; atunci când îmi d\ un sfat sau atunci când îmi explica un lucru, încerc sã urmez cât mai bine tot ce îmi spune, pentru c\ îmi dau seama c\ are experien]\.

[coal\, prima oprire este acas\. Dup\ ce m\nânc [i stau pu]in, încep lec]iile.

Desigur, acestea îmi ocup\ mare parte din timp. Dac\ am cu ce s\ ajut prin cas\, ajut, dac\ nu, stau la calculator sau m\ uit la televizor.

Dup\ [coal\, tinerii au diferite activit\]i, cum ar fi rezolvarea temelor, relaxare la tv sau calculator, ie[itul cu prietenii, uneori sportul. În ultimii ani a crescut dorin]a tinerilor de a socializa pe re]elele de socializare, de[i cunosc riscurile pe care acestea le implic\.

Eu cred c\ fiecare om crede în Dumnezeu, chiar dac\ uneori nu arat\ acest lucru. De multe ori chiar ignor\ credin]a [i apeleaz\ la ea doar când le este greu.

Pentru mine, un model de om este persoana care încearc\ s\ fac\ ceea ce este bine pentru ea, reu[ind prin propriile sale puteri, dar care se gânde[te [i la cei din jur, încercând s\ nu fac\ fapte care s\ îi r\neasc\ pe ceilal]i.

De asemenea, un lucru important este s\ recunoasc\ atunci când gre[e[te [i ^ncearc\ s\ î[i repare gre[elile.

Eu încerc s\ m\ încadrez în acest tipar, de[i de multe ori dau gre[.

calculatorului. Este posibil s\-i preocupe temele, îns\ acest lucru nu are caracter general. Socializarea, în mod normal, a devenit electronic\, impersonal\.

Tinerii din ziua de ast\zi fac [i imposibilul pentru a ie[i în eviden]\, a[a c\, se întâlnesc numeroase concep]ii cu privire la credin]\ [i nu numai. Adev\rul este unic pentru fiecare în parte. În acest moment, tinerii se îndreapt\ spre anumite profiluri, în func]ie de disciplinele de înv\]\mânt preferate. To]i au un model în via]\ [i fiecare încearc\ s\-l urmeze în moduri diferite în func]ie de caracter [i personalitate.

B^rc\ Constantin Ionu], clasa a-XII-a - 18 ani

celelalte activit\]i precum mersul la cinema sau cititul unei c\r]i, fiind mult mai u[or [i accesibil navigatul pe internet. A[ putea spune c\ suntem, genera]ia internetului.

Timpul meu este umplut astfel: ies cu prietenii, m\ plimb, ascult muzic\, dansez [i într-adev\r c\ orice adolescent de vârsta mea, utilizez internetul.

Tinerii, dup\ orele de [coal\ deschid calculatorul [i navigheaz\ pe internet. Îi preocup\ muzica nou ap\rut\, pozele f\cute de amicii acestora. Socializeaz\ cu ajutorul chat-urilor.

Chiar dac\ mul]i tineri nu arat\ c\ sunt credincio[i (poate de ru[ine), ei cred în Dumnezeu, bineîn]eles exist\ [i excep]ii. Tinerii din ziua de ast\zi se roag\ la Dumnezeu doar când au nevoie de ceva, majoritatea uitând s\ îi [i mul]umeasc\.

Consider cel mai bun model în via]\, e[ti chiar tu, dac\ [tii ce vrei în via]\, unde vrei s\ ajungi [i ai ambi]ie vei reu[i, cel mai important e s\ nu te la[i niciodat\ b\tut.

Preocuparea tinerilor

Grigora[ Laura, clasa a-X-a - 16 ani Exist\ o mare

tinerii citesc mai rar [i nu prea mai fac mi[care, principala lor preocupare fiind internetul. În mare parte î[i petrec timpul pe re]elele de socializare sau vizionând emisiuni sau articole de cancan.

Mul]i adolescen]i o iau pe c\i gre[ite, cu anturaje dubioase, consumând alcool, droguri sau tutun. Mersul la cinema nu mai este o preocupare de când s-au deschis o mul]ime de cluburi.

Pentru mine, timpul nu este greu de umplut, deoarece o mare parte o petrec la [coal\ sau f\când teme [i preg\tindu-m\ pentru ziua urm\toare. În pu]inul timp ce îmi r\mâne, îmi place s\ citesc, dar [i s\ vorbesc cu prietenii pe re]elele de

Ast\zi, de cele mai multe ori, tinerii se rezum\ doar la a sta în fa]a calculatorului [i a merge în mall-uri.

Rareori mai g\sim tineri care s\ citeasc\ sau s\ fac\ sport.

Un alt mod prin care tinerii î[i petrec nop]ile, este mersul în cluburi.

În mare parte, timpul meu este umplut de [coal\ (6

diferen]\ între tinerii de alt\dat\ [i tinerii din ziua de ast\zi. Cel mai comun mod de a petrece timpul este în fa]a calculatorului, conversând pe re]elele de socializare.

Ca activit\]i de noapte mersul în cluburi, ie[itul cu prietenii sunt cele mai frecvente.

Dup\ cele 6 ore petrecute la

de ast\zi se concentreaz\ asupra unui singur lucru: calculatorul! Revistele, posterele, filmele, chiar [i c\r]ile sunt g\site pe internet în format electronic. A\a c\, în ziua de azi, contactul cu un parc sau în general cu aerul liber, este din ce în ce mai rar.

Fiind în an terminal, preg\tirea pentru examenul de bacalaureat este principala preocupare. Îns\, atât cât timpul îmi permite, citesc câte o carte cu pl\cere sau petrec ceva timp în fa]a calculatorului.

Dup\ [coal\ se a[eaz\ în fa]a

Mu[at Ileana, clasa a-IX-a - 15 ani Tinerii din ziua de ast\zi î[i pierd timpul pe internet, l\sând la o parte

11

Restitutio

septembrie 2011

La 53 de ani de la înfiin]are, Liceul Teoretic "Ion Ghica" R\cari a reîntinerit prin amenaj\rile care au fost f\cute în ultimul an. Iat\, cum arat\ cl\direa liceului înainte de lucr\rile de modernizare. O cl\dire standard, a[a cum se realiza în anii '60, în care am înv\]at mul]i dintre noi [i care are o copie fidel\ în localitatea T\rt\[e[ti "Grupul [colar Agricol". Dar, standardizarea [terge ceea ce e personalizat, ceea ce individualizeaz\ o entitate, fie ea [i de cultur\.

A[a c\, f\când apel la memorie, cele peste 40 de promo]ii care s-au format aici, au dat prin valoare lor, nota personalizata a acestui l\ca[ de înv\]\mânt.

2005 2006

2008 2007

2011

În anul din urm\, c\ o recunoa[tere a valorii acestei institu]ii de cultur\, s-a realizat modernizarea sa. Blazonul s\u, faima sa, vor c\p\ta importan]\ în perioada viitoare. Ne bucur\m pentru contribu]ia noastr\ la crearea noilor

condi]ii de înv\]\tur\ pentru genera]iile care vin. Pentru c\ "Educa]ia înseamn\ perseveren]\. Nu-i înve]i pe al]ii ceea ce vrei, nu-i înve]i ceea ce [tii, îi înve]i ceea ce e[ti."

VIceprimar, prof. Elena Craiciu

12

Actualitatea ^n imagini

septembrie 2011

Numai pu]in de 8 parcuri vor asigura condi]ii deosebite de relaxare [i petrecerea timpului liber. Suprafa]a total\ reprezint\ 1ha. Proiectul se afl\ ^n derulare iar vremea are r\bdare cu noi astfel ca lucr\rile se desf\[oar\ ^n bune condi]iuni. ~n ansamblu, proiectul este finan]at de Guvernul României prin administrarea Fondului de mediu. Iat\ loca]ile parcurilor de la care v\ prezent\m aspecte: la Mavrodin la intersec]ia str\zilor {colii, IL Caragiale, Socului; ^n Ghergani: zona G\rii [i strada Unirii; ^n R\cari: Aleea Pompierilor, Monumentul Eroilor, la biblioteca or\[eneasc\.

Oamenii polueaz\, oamenii defri[eaz\, oamenii distrug... Pu]ini sunt cei care planteaz\ un copac, adopt\ un animal de pripas, sau arunc\ hârtia la co[. Sunt o mul]ime de probleme, dar suntem o mul]ime de oameni [i am putea rezolva totul dac\ am gândi la unison. În continuare, voi arunca hârtia la co[, voi stinge becul când voi

pleca din camer\, voi merge pe jos, voi recicla hârtia [i voi respecta [i îngriji natura pentru c\, mai târziu, s\ mai putem coexista.

Tu ce vei face în continuare?

Actualitatea ^n imagini

septembrie 2011

13

De curând au fost mobilate interioarele Liceului Teoretic “Ion Ghica”. V\ prezent\m câteva aspecte: sala de festivit\]i cu o capacitate de 280 de locuri potrivit\ pentru activit\]i culturale, spectacole, [edin]e, serb\ri [colare. Al\turi aspecte din s\lile situate în corpul nou al cl\dirii: la etaj, laborator de biologiechimie [i laborator de fizic\, fiecare având câte o anex\. Pe lâng\ cele prezentate în imagini, la parter mai sunt sala pentru bibliotec\, sala de lectur\, cabinetul directorului [i grupuri sanitare cadre didactice. Totul este nou [i dornic de primirea elevilor.

{coala “Ion Ghica” Ghergani, realizat\ prin Programul opera]ional Regional, o finan]are nerambursabil\ în valoare de 8,5 milioane lei, pentru reabilitarea, modernizarea, extinderea [i echiparea [colii. Se afl\ în grafic cu lucr\rile [i sper\m ca cel mai târziu în prim\vara anului viitor, unitatea [colar\ s\ fie pus\ la dispozi]ia elevilor. Ace[tia vor beneficia de condi]ii de studiu europene.

De curând, Prim\ria ora[ului R\cari a încheiat demersurile pentru înfiin]area [i autorizarea Cimitirului Parohial Colacu, situat pe drumul Colacu Ghimpa]i. Aceasta amenajare vine în întâmpinarea solicit\rilor adresate autorit\]ii locale de c\tre locuitorii cartierului Colacu.

Cimitirul actual este ocupat în totalitate, iar loca]ia nu permite extinderea acestuia. S-a întocmit regulamentul de func]ionare a Cimitirului Parohial Colacu care va fi supus aprob\rii Consiliului local R\cari.

Amenaj\rile de pe râul Colentina ^n cartierul St\ne[ti privind consolidarea malului pentru protec]ia rezisten]ei drumului iar in zona podului se va interveni tot cu lucr\ri de consolidare.

Deocamdat\ râul Colentina a fost deviat din matc\ pentru a permite aceste lucr\ri. Urmeaz\ ca la finalul acestei amenaj\ri râul s\-[i reia vechiul curs.

14 R\spundem ^ntreb\rilor

septembrie 2011

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ|

HOTÃRÂREA iu n ie N r. 2 7 3 d in 1 4 1994

REGUL AMENT De recep]ie a lucr\rilor de construc]ii [i instala]ii aferente acestora CAPITOLUL 1 Prevederi generale Art. 1. - Recep]ia constituie o component\ a sistemului calit\]ii în construc]ii [i este actul prin care investitorul Tehnician urbanism, Alexandru Alexandru declar\ c\ accept\, urbanism@primariaracari.ro preia lucrarea cu sau f\r\ rezerve [i c\ aceasta poate fi dat\ în folosin]\. Prin actul de recep]ie se certific\ faptul c\ executantul [i-a îndeplinit obliga]iile în conformitate cu prevederile contractului [i ale documenta]iei de execu]ie.

Art. 2. - (1) În în]elesul prezentului regulament, investitorul este persoana fizic\ sau juridic\ care încheie contractul de executare de lucr\ri de construc]ii, urm\re[te îndeplinirea lui [i preia lucrarea.

(2) Executantul este parte contractant\ care realizeaz\ lucrarea sau reprezentantul legal al acestuia, dac\ lucrarea este realizat\ printr-o asociere.

Art. 3. - Recep]ia lucr\rilor de construc]ii de orice categorie [i instala]ii aferente acestora se efectueaz\ atât la lucr\ri noi, cât [i la interven]iile în timp asupra construc]iilor existente (repara]ii capitale, consolid\ri, modific\ri, moderniz\ri, extinderi etc.) [i se realizeaz\ în dou\ etape: - Recep]ia la terminarea lucr\rilor; - Recep]ia final\ la expirarea perioadei de garan]ie.

Art. 4. - Pentru lucr\rile de construc]ii [i instala]ii aferente acestora, indiferent de sursa de finan]are, de forma de proprietate sau de destina]ie, recep]iile se vor organiza de c\tre ordonatorii de credite sau proprietari, care, în sensul prezentului regulament, au calitatea de investi-

tori.

Art. 5. - Recep]ia se poate face prin acordul p\r]ilor sau, în cazul când p\r]ile nu ajung la un acord pentru rezolvarea neîn]elegerilor ivite cu ocazia încheierii procesului-verbal de recep]ie, ele se pot adresa instan]ei judec\tore[ti competente.

CAPITOLUL 2 Recep]ia la terminarea lucr\rilor Art. 6. - Executantul trebuie s\ comunice investitorului data termin\rii tuturor lucr\rilor prev\zute în contract, printr-un document scris confirmat de investitor. O copie a comunic\rii va fi transmis\ de executant [i reprezentantului investitorului pe [antier.

Art. 7. - (1) Comisiile de recep]ie pentru construc]ii [i pentru instala]iile aferente acestora se vor numi de c\tre investitor [i vor fi alc\tuite din cel pu]in 5 membri. Dintre ace[tia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului [i un reprezentant al administra]iei publice locale pe teritoriul c\reia este situat\ construc]ia, iar ceilal]i vor fi speciali[ti în domeniu.

(2) Pentru construc]iile de importan]\ excep]ional\, având în vedere gradul de risc sub aspectul siguran]ei, destina]ia, modul de utilizare, complexitatea [i volumul lucr\rilor care fac obiectul recep]iei, comisiile de recep]ie vor fi alc\tuite din cel pu]in 7 membri, num\rul de speciali[ti fiind de minimum 5.

(21) Pentru obiectivele de investi]ii prev\zute la alin. 2, finan]ate par]ial sau total din surse ale bugetului de stat, inclusiv din credite externe, [i pentru care aprobarea documenta]iilor tehnicoeconomice este de competen]a Guvernului, în comisiile de recepþie pentru construc]ii [i pentru instala]iile aferente acestora se va numi în mod obligatoriu câte un reprezentant desemnat de ordona-

Afl\m de la Serviciul de Asisten]\ social\

- Copie factura gaze naturale; (doar pentru ajutorul de gaze) - Copie B.I./C.I. a membrilor familiei;

- Copie certificat na[tere copii: - Copie certificat de c\s\torie; - Copie sentin]a de divor]; - Copie hot\râre încredin]are minori; - Cupon pensie de între]inere; - Adeverin]a de venit; - Cupon pensie; - Cupon ajutor somaj; - Cupon aloca]ie de stat [i de sus]inere familial\; - Cupon indemniza]ie cre[tere [i îngrijire copil pân\ la 2 ani; - Adeverin]\ de venit de la

Trezoreria Titu, pentru to]i membrii, care au împlinit 18 ani, din cererea pentru ajutorul de înc\lzire; - Adeverin]\ de venit de la biroul agricol; - Adeverin]\ de la Serviciul Impozite [i Taxe Locale, privind bunurile mobile [i imobile, - Cu dovada achit\rii impozitelor pe anul 2011; - Copie contract chirie; Adeverin]\ de salariu în original. {ef Serviciu Psih. Ion Tudor

AUTORIZA}II DE CONSTRUIRE EMISE ~N LUNA SEPTEMBRIE 2011 - 62/09.09.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (VASILE VALENTIN) GHIMPATI RAC. BRANSAMENT GAZE - 63/09.09.2011 MIHAI S NICULAE COLACU EXT LOC P - 64/14.09.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (CAMPEANU FLORICA) COLACU RAC BR GAZE - 65/14.09.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (PARCHETUL GHERGANI)

GHERGANI RAC BR GAZE - 66/14.09.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (STANGA MARIAN) RACARI RAC BR GAZE - 67/23.09.2011 CIONTOLAC ADRIANA GHERGANI BRANSAMENT ELECTRICA - 68/23.09.2011 SC PARCUL INDUSTRIAL RACARI SRL RACARI HALA PRODUCTIE SI DEPOZITARE

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISM EMISE ÎN LUNA SEPTEMBRIE 2011 - 103/09.09.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (VASILE VALENTIN) GHIMPATI RAC BR GAZE - 104/14.09.2011 SILCO GHEORGHE SI SILCO LUIZA LAURA RACARI CONST LOC P+M SI IMPREJMUIRE - 105/14.09.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (PARCHETUL GHERGANI) GHERGANI RAC BR GAZE - 106/14.09.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (STANGA MARIAN) RACARI RAC BR GAZE

- 107/14.09.2011 SC GDF SUEZ EN ROMANIA (CAMPEANU FLORICA) COLACU RAC BR GAZE - 108/23.09.2011 DINU SITA SABIESTI CONST LOC P - 109/23.09.2011 SC ROCA SISTEM SRL GHERGANI CONSTRUIRE STATIE CONCASARE - 110/26.09.2011 S.C PROINET LINK TELECOMUNICATII SRL RACARI INFIINTARE RETEA TELECOMUNICATII

torul principal de credite bugetare, care nu are sau nu se subrog\ calit\]ii de investitor. (alineat introdus prin art. unic pct. 1 din H.G. nr.

1303/2007, în vigoare de la 31 octombrie 2007) (3) Comisiile de recep]ie pentru construc]ii de locuin]e parter, parter [i un etaj, cu în\l]imea la corni[\ de maximum 8 metri, cu cel mult 4 apartamente, cu suprafa]a desf\[urat\ de maximum 150 mp, pentru anexele gospod\re[ti ale acestora, precum [i pentru construc]iile provizorii, vor fi alc\tuite din 2 membri: investitorul sau proprietarul [i delegatul administra]iei publice locale.

Art. 8. - (1) Investitorul va organiza începerea recep]iei în maximum 15 zile de la notificarea termin\rii lucr\rilor [i va comunica data stabilit\.

Competen]a: Cererea de rectificare a actelor de stare civil\ [i a men]iunilor înscrise pe acestea, înso]it\ de actele doveditoare, se depune la serviciul public comunitar local de eviden]\ a persoanelor sau la prim\ria unit\]ii administrativ-teritoriale care are în p\strare actul de stare civil\ ori, dup\ caz, la serviciul public comunitar local de eviden]a a persoanelor sau la prim\ria de la locul

de domiciliu.

Cererea se solu]ioneaz\ în termen de 30 de zile prin emiterea dispozi]iei, care se comunic\ solicitantului în termen de 10 zile de la data emiterii.

Dispozi]ia poate fi contestat\ la instan]a judec\toreasc\ în a c\rei raz\ teritorial\ î[i are sediul autoritatea emitent\, în condi]iile legii.

Rectificarea unor rubrici din actul de stare civil\ presupune îndreptarea erorii

materiale comise cu ocazia înregistr\rilor de stare civil\.

Rectificarea actelor de stare civil\ [i a men]iunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul dispozi]iei primarului unit\]ii administrativteritoriale care are în p\strare actul de stare civil\, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul prealabil al serviciului public comunitar jude]ean de eviden]\ a persoanei.

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

Diverse

septembrie 2011

15

Melcii sau

C|S|TORII

DECESE

NA{TERI

{TEFAN ANDREI - RADU IOANA GABRIELA 16.09.2011 SANDU DUMITRU MARCEL - MEICU LUIZA 17.09.2011

- TALP| MARIO DANIEL 06.08.2011 - IVAN MARA ALEONA 10.05.2007 - PANDELE DINU MARIO ANGELO CONSTANTIN 17.11.2010 (act transcris) - MATEI IULIA TATIANA 23.08.2011 - MICU MARIA ANTONIA 30.08.2011

- TUDOSACHE ALEXANDRU, MAVRODIN 66 ANI - CONSTANTIN MARIA, R|CARI 87 ANI - CRISTACHE SORIN, MAVRODIN 34 ANI - MARACINEANU ION, ST|NE{TI 49 ANI

- VASILE IOANA, R|CARI 76 ANI - BALACIU VASILE, COLACU 71 ANI - ALEXANDRU ILIE, MAVRODIN 85 ANI - PITULICE MARIA, R|CARI 98 ANI

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

so]ia Când Cristofor Hudson din Hove, Anglia, s-a c\s\torit, a promis blondei Debora c\ va p\r\si melcii [i o va iubi pe ea. Pân\ atunci Hudson se ocupase cu cre[terea [i dresarea melcilor de curse.

El devenise renumit, c\ci la mai multe ^ntreceri de melci din Anglia, el câ[tigase premiul cu melcii lui. Ba ^[i f\cuse [i o cresc\torie de melci de curse pe care ^i vindea altor amatori. Dar so]iei nu-i pl\cea s\-l vad\ ocupându-se de melci [i mereu i-a cerut s\-[i ^ndeplineasc\

promisiunea c\ se va l\sa de o a[a ocupa]ie. Acum, el avea de ales ^ntre melci [i so]ie. El n-a renuntat la melci.

Era robul melcilor. Dup\ patru luni de st\ruin]e zadarnice, so]ia l-a p\r\sit. El a recunoscut c\ pentru el e mult mai important s\ fie cu melcii decât cu so]ia.

Uneori r\mâi uimit ce nimicuri aleg unii oameni. Unii aleg sticla cu b\utur\, al]ii tigara, c\r]ile de joc, sau cursele de melci.

R.D

- Dac\ vorbi]i la telefonul mobil timp de o ora, num\rul bacteriilor din urechea voastr\ va cre[te de cel pu]in 700 de ori.

- V\ gândi]i s\ juca]i la loterie? Atunci ar trebui s\ [ti]i c\ exist\ mult mai multe [anse s\ muri]i ^n drum spre o reprezentan]\ a loteriei decât s\ ca[tiga]i marele premiu la oricare dintre loteriile lumii.

- Exist\ mai mul]i oameni care ^nva]\ limba englez\ ^n China decât cei care o vorbesc oficial ^n Statele Unite (peste 300 de milioane).

- Un singur avion Boeing 767 este format din nu mai pu]in de 3.100.000 de piese diferite.

- Durerea are [i ea o unitate de m\sur\.

Aceasta se numeste "dol" iar instrumentul menit s\ m\soare durerea se nume[te dolorimetru.

- O g\ina poate depune, ^n medie, pân\ la 19 ou\ pe an.

- Chiar [i ast\zi, 90% din teritoriul Statelor Unite ale Americii este format din terenuri neamenajate sau ferme.

- {ti]i câte e’mail-uri se trimit zilnic ^n toat\ lumea? Peste 35 de miliarde...

- Un câine de un an este la fel de matur fizic ca [i o persoan\ de 15 ani.

VERTIC

1

2

3

4

5

6

7

8

1

Miercuri, 7 decembrie 2011, ora 11:00, sunte]i invitat(a) la inaugurarea vechiului [i în acela[i timp noului l\ca[ de cultur\ [i educa]ie, Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari

2 3 5 6 7 8 9 10

“Omul nu poate deveni om decât daca este educat”. Jan Amos Comenius

ORIZON

10 1. SCHIMB|TOR. FORMEAZ| O LINIE 2. MANEVREAZ|...ACE CIUPE{TE SUB C|MA{| 3. IMNURI BIBLICE 4. FE{E! - LUAT PE S|RITE 5. NAIV| F|R| LIMITE! ~N REST...! ARTICOL PRESCURTAT0 6. ZI DE ZI (pl) - POFTIM 7. SCRIE-M|.

8. CUPRU - SCHIMB|RI LA GAR| 9. DEOSEBIT DE DEAS| BILET DE LA CAS| 10. LIPIT - ~NALT... F|R| TEXTIL|!

4

INVITA}IE

9

AL

TAL

1. PLIMBAT| PE CALEA FERAT| - LOCA}IE FEROVIAR| 2. MACAZ - SURPRINS...

NEPL|CUT 3. PUNCT TERMINAL INSTRUMENT MUZICAL 4. P|C|LIT| - VENIT...DIN SPATE 5. A FUGI... DUP| TREN

6. A CROI. - DUBLATE! 7. TOTAL LA CASA DE BILETE PRIVE{TE 8. SCOATE PERI ALBI - E ~N PRIZ|...DAR F|R| AC}IUNE (fem. sing.)

9. NESCRIS I-”X” - SCOP 10. AFLAT INTRE {INE

REZOLVARE NR. ANTERIOR; JUDE}-PIP|-U}A-ONORAT-DIMINUTIV-ELBA-LEGAT-C-ORU-NATO-ARVUNIT-AP-TEI-ARAR-O-OLTENI-ABA-REALIZATOR-IE-EMANATE

Ilie Georgian

16

Publicitate

septembrie 2011

Sala de festivit\]i a ora[ului R\cari este loca]ia ideal\ pentru evenimente private: nun]i, botezuri, anivers\ri. Sarra Events v\ pune la dispozi]ie mese de diferite forme [i dimensiuni, stâlpi[ori fier forjat, supor]i lumân\ri, arcad\, covor ro[u, huse de scaun, funde scaun, fe]e de mas\, [ervete, decor mas\ VIP (falduri, jupon, accesorii), vesel\ (farfurii, pahare, tacâmuri), aranjamente florale pe supor]i de sticl\ sau fier forjat, precum [i un meniu bogat care

te va surprinde pl\cut prin diversitatea preparatelor. Oferta noastr\ este flexibil\ [i v\ ofer\ posibilitatea ca în func]ie de buget [i exigen]ele dumneavoastr\, s\ alege]i din gama noastr\ de servicii, exact ceea ce ave]i nevoie pentru ca evenimentul s\ fie memorabil.

Pentru detalii suna]i la numerele de telefon: 0785577660 – Cosmote; 0734584135 – Vodafone

Psalmii 1 1. Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor r\i, nu se opre[te pe calea celor p\c\to[i [i nu se a[az\ pe scaunul celor batjocoritori!

2. Ci ^[i g\se[te pl\cerea ^n Legea Domnului, [i zi [i noapte cuget\ la Legea Lui! 3. El este ca un pom s\dit lâng\ un izvor de ap\, care ^[i d\ rodul la vremea lui [i ale c\rui frunze nu se ve[tejesc: tot ce ^ncepe, duce la bun sfâr[it.

4. Nu tot a[a este cu cei r\i: ci ei sunt ca pleava pe care o spulber\ vântul.

5. De aceea cei r\i nu pot ]ine capul sus ^n ziua judec\]ii, nici p\c\to[ii ^n adunarea celor neprih\ni]i.

6. C\ci Domnul cunoa[te calea celor neprih\ni]i, dar calea p\c\to[ilor duce la pieire.

Psalmii 91 1. Cel ce st\ sub ocrotirea Celui Prea^nalt [i se odihne[te la umbra Celui atotputernic, 2. zice despre Domnul: "El este locul meu de sc\pare [i cet\]uia mea, Dumnezeul meu ^n care ma ^ncred!"

3. Da, El te scap\ de la]ul vân\torului, de cium\ [i de pustiirile ei.

4. El te va acoperi cu penele Lui [i te vei ascunde sub aripile Lui. C\ci scut [i pav\z\ este credincio[ia Lui! 5. Nu trebuie s\ te temi nici de groaza din timpul nop]ii, nici de s\geata care zboar\ ziua, 6. nici de ciuma care umbl\ ^n ^ntuneric, nici de molima care bântuie ziua ^n amiaza mare.

7. O mie s\ cad\ al\turi de tine, [i zece mii la dreapta ta, dar de tine nu se va apropia.

8. Doar vei privi cu ochii [i vei vedea r\spl\tirea celor r\i.

9. Pentru c\ zici: "Domnul este locul meu de ad\post!" [i faci din Cel Prea^nalt turnul t\u de sc\pare, 10. de aceea nicio nenorocire nu te va ajunge, nicio urgie nu se va apropia de cortul t\u.

11. C\ci El va porunci ^ngerilor S\i s\ te p\zeasc\ ^n toate c\ile tale; 12. [i ei te vor duce pe mâini, ca nu cumva s\-]i love[ti piciorul de vreo piatr\.

CABINET STOMATOLOGIC Stima]i concet\]eni v\ anun]\m pe aceast\ cale c\ pute]i Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

^nchiria, pentru practicarea sportului, actualul spa]iu al S\lii sporturilor din ora[ul R\cari, dup\ urm\torul tarif:

Colectivul redac]ional:

Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Jr. Ene Octaviana, secretar Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. {tefan Vlada, colaborator Procesare - Tehnoredactare Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere, Bucure[ti ISSN: 1844-7678

- 100 lei/ora, pentru ^ntreceri sportive: meciuri de fotbal, handbal, baschet, volei, tenis de câmp; - 20 lei/ora/masa, pentru ^ntrecerile la tenis de mas\.

Doritorii se pot adresa la administratorul s\lii, Ene Marius, la num\rul de telefon: 0764.030.370

Dr. Valentin Cr\ciun Telefon: 0729854155 Program: luni, miercuri, vineri ^ntre orele 10-19 Stima]i cet\]eni v\ anun]\m c\ ^n luna decembrie.

Extrac]ie dentar\ simpl\ sau cur\]area din]ilor cost\ numai 25 lei

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Domnule P r i m a r , M\ numesc__________________________________________________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:__________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _____________________________________________________

P|REREA TA CONTEAZ|

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

...doar dac\ o spui!