Page 1

±

±

cyanmagentayellowblack

An III, nr. 29, decembrie 2010, 24 pagini

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

www.primariaracari.ro

“Vrei ca lumea s\ se schimbe? F\ schimb\ri în propria ta lume.” (Neale Donald Walsch)

c

Nu e solu]ia, chiar dac\ aceast\ atitudine a m\sc\ricilor de serviciu a ^nceput s\ func]ioneze ca un bumerang. M\ mândresc cu prietenii din clasa de mijloc care tr\iesc pe picioarele lor, nu a[teapt\ mila nim\nui, nu a[teapt\ ajutor de la stat (chiar dac\ i-ar prinde bine), refuz\ cu ^nc\p\]ânare s\ se ^nregimenteze politic, nu au “^n dotare” perie sau aspirator pentru scame [i reprezint\ pentru mine “barometrul” real al societ\]ii. Cu excep]ia afilierii politice, m\ reg\sesc printre ei, printre cei care sus]in ^n mod real, atât cât pot, societatea omeneasc\. La unison ^mi spun ca s-a ajuns prea departe [i au renun]at de mult ^n a-i asculta pe ace[ti trâmbi]a[i de serviciu ai societ\]ii gri. Nimeni nu e perfect, gre[eli ^ntâlnim la tot pasul pentru c\, “cine nu munce[te, nu gre[e[te”. Dar de aici [i pân\ la a prevesti sfâr[itul lumii...sunt ani lumin\ diferen]\. ~n opinia unora, totul este un dezastru. Apocalipsa se apropie. Au dep\[it previziunile meteo din zonele unde sunt “a[teptate” uraganele. Catrina, dar nu umila [i modesta so]ie a lui Moromete, c\utat\ de unii ^n urm\ cu vreo doi ani, pe str\zile din B\lteni, ci dezastruosul uragan, ce rade totul ^n cale, se abate asupra României. Victora[, ai luat-o razna! Nu, nu e vorba de St\nculescu. Al\ era acum dou\zeci de ani, care au trecut, de parc\ mai ieri a fost.

pag. 20

(urmare ^n pagina a 2-a)

pa

g.

16

-1

7

hiar dac\ vremea ^n ultima perioad\ a fost mai mult decât bun\, “vremurile” pe care pe care le-am parcurs n-au fost dintre cele mai grozave. S\ g\sim ]api isp\[itori e foarte simplu, cred c\, cel mai la ^ndemân\ ar fi s\ deschidem televizorul [i, dac\ nimerim pe anumite programe, ^n 5 minute ne facem o p\rere [i dac\ z\bovim mai mult, exist\ toate [ansele s\ fim convin[i. ~n aceast\ competi]ie surd\ de a arunca cu noroi ^n oricine [i orice, a celor dou\ televiziuni, telespectatorii (o parte din ei) ramân bloca]i. De unde atâta ur\ strâns\ ^n sufletul acelor prezentatori, de altfel marionetele “mogulilor” deranja]i de actuala putere, e greu de precizat. La fel de greu este de crezut faptul c\ doar z\ng\nitul argin]ilor poate crea mon[trii ai dezinform\rii [i ai urii, ai r\ului [i ai perversit\]ii. {i cum, cine se aseam\n\ se adun\, vedem sear\ de sear\, atunci când din gre[eal\ ap\s\m cele dou\ butoane ale telecomenzii, acelea[i fe]e ^ncruntate, auzim aceea[i plac\ zgâriat\, la un patefon ^nvechit, ac]ionat de la o manivel\ din subsolurile societ\]ii. Bine, bine ar putea spune oricine! Ai telecomanda la ^ndemân\ [i cu un singur click, scapi de necazuri. E o solu]ie, cea mai simpl\, dar nu singura. Dar nu cred c\, fugind de responsabilitate, rezolv\m problema. S\ r\mânem indiferen]i [i nep\s\tori la urgia declan[at\ de o parte din mass-media?!

pag. 12,13

pag. 9 ±

pag. 4.5 cyanmagentayellowblack

pag. 14 ± pag. 14


± ±

±

Actualitate

decembrie 2010

(urmare din pagina 1)

2

E

vorba de un b\iat mult mai tânar din genera]ia mea, care atunci când l-am cunoscut, p\rea un tip ok. {i parc\ n-avea nici “sforile” cu el sau ca un adev\rat maestru de deghiz\ri, le-a ascuns destul de bine. Atâta ur\ [i venin, mai rar mi-a fost dat s\ v\d, pân\ de curând, când un coleg primar “[i-a permis” s\ se trag\ de br\cinare cu ditamai senatorul (tot din aceea[i genera]ie). Dar deh...! Ce mai conta c\ pân\ ieri ^mp\r]eau “ciocolata” ^mpreun\, dar ast\zi primarul a avut proasta inspira]ie s\-i cear\ socoteal\ pentru atitudinea ostil\ bunului mers al activit\]ii consiliului jude]ean. Nu cu ur\ [i violen]\, chiar [i verbal\, putem ^nvinge. Dialogul, ^n]elepciunea, modera]ia ne sunt de un mai mare ajutor ^n via]a de zi cu zi. Dar, numai dac\ avem t\ria s\ ne debaras\m de cele rele. E greu, dar nu imposibil. Le urez “colegilor” mei de la alte partide, mult succes! Chiar dac\ la nivel jude]ean, contrele sunt la ordinea zilei, gra]ie “^n]elepciunii” pot spune c\, ^n Consiliul local R\cari a ^nvins ra]iunea [i colegii consilieri (cu mici excep]ii [i ab]ineri) au lep\dat haina politic\ [i au ^mbr\cat halatul de consilier local, ^n slujba celor care i-au trimis s\-i reprezinte. “S\ te lepezi de satana!” este ^ndemnul preotului ^n anumite momente. Majoritatea, “s-a lep\dat de satana”, reprezentat\ aici de for]a r\ului, nu neap\rat ca forma]iune politic\, ci mai ales, de indica]ii pre]ioase, primite prin sediul câte unui SRL sau AF.

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI, jr. Octaviana Ene octaviana_ene@yahoo.com ...31 Decembrie 2010... rup aceast\ fil\ din calendar [i cu nostalgia c\ a mai trecut un an din via]\ încerc s\ fac un bilan] al lucrurilor bune, al lucrurilor rele, a ceea ce ne-am propus la început de an [i la cât am putut s\ realiz\m, dar în primul rând fac un bilan] al realiz\rii obiectivelor de investi]ii majore la nivelul ora[ului R\cari. Anul 2010, pentru autoritatea local\, dar în primul rând pentru mine a fost un an la “foc continuu”! Spun aceasta deoarece în anul 2010 au fost finalizate din punct de vedere al eligibilit\]ii administrative, financiare, dar [i aprobate la finan]are un num\r de 5 proiecte finan]ate astfel: 2 proiecte prin Programul Opera]ional Regional POR 2007-2013, 1 proiect finan]at prin APDRP – M\sura 125-, 1 proiect finan]at prin Autoritatea pentru Protec]ia Mediului, 1 proiect finan]at prin MDRT, toate cu o valoare aproximativ\ de 5.000.000 euro, precum alte 8 mici proiecte in valoare de aproximativ 2.000.000 euro. Când enumer\m aceste realiz\ri ne gândim c\ toate au fost realizate cu “o armat\ de oameni”, dar... realitatea este c\, toate acestea au fost realizate, de la promovarea cererilor de finan]are [i pân\ la ultimul docu-

±

A[a cum spuneam mai devreme, cu mânecile suflecate... colegii din consiliul local privesc spre cet\]eni [i nu spre [efii lor [i au f\cut corp comun cu un singur ]el: sus]inerea administra]iei publice locale ^n proiectele ini]iate spre binele localit\]ii. Sunt convins c\ sunt pu]ine localit\]i care au o structur\ echilibrat\ a Consiliului local (7/7/1) [i care nu au nici un proiect de hot\râre respins. Nu pot decât s\ le mul]umesc colegilor consilieri pentru c\ au ^n]eles, c\ nu directivele de partid conteaz\, ci interesul localit\]ii, c\ nu ajut\ cu nimic dac\ lideri-[i scot ochii [i la nivelul localit\]ii nu vom face drumuri jude]ene sau na]ionale, s\li de sport, c\mine culturale, [coli, locuri de joac\, canalizare, parcuri [i câte ãi mai câte, are nevoie localitatea, ca [i ora[ul nostru s\ devin\ ora[ european. Ra]iunea a ^nvins! Dar somnul ra]iunii na[te mon[trii! {i ^i vedem ^n via]a de zi cu zi. S\ sper\m c\ ^n curând o s\-i vedem numai ^n cartea de istorie sau poate, nici acolo. Pe plan local (^ntotdeauna e loc de mai bine) n-a fost r\u; obiectivele au ^nceput s\ apar\. ~n 2011, vin altele, certitudini avem la cele dou\ unit\]i [colare (Liceul R\cari [i {coala R\cari). Drumurile de exploatare (7 km), panourile solare, noi drumuri asfaltate, continuarea lucr\rilor la alimentarea cu ap\, parcurile. Speran]e mari pentru construirea blocurilor ANL, canalizare [i ap\ ^n R\cari, Ghergani, Mavrodin. A[a [i...?! Or s\ spun\ unii dintre cârcota[i. Eu spun c\ nu e mult, dar nici pu]in, s\ treci de la

ment privind implementarea, de o mâna de oameni ce reprezint\ primarul împreun\ cu echipa de proiect, echip\ format\ din func]ionari publici din aparatul de specialitate al primarului, echip\ pentru care fiecare proiect a reprezentat un pionierat în materie. Spun pionierat, deoarece pân\ în anul 2009 [i continuat în anul de succes al marilor proiecte - 2010 - autoritatea local\ nu a promovat nici un proiect cu finan]are european\. Spun pionierat deoarece toate etapele fiec\rui proiect, începând cu promovarea cererii de finan]are, promovarea procedurilor de achizi]ie, evaluarea ofertelor, care... de ce s\ nu spun au fost de ordinul a mii de pagini pentru fiecare proiect în parte, sus]inerea contesta]iilor depuse [i de foarte multe ori reluarea întregii proceduri de achizi]ie, datorit\ unor operatori economici... de profesie "contestatari"... toate acestea au fost un pionierat pentru fiecare membru al echipei de proiect. Sus]inerea fiec\rui proiect în parte, a fost posibil\ numai dup\ desf\[urarea unei activit\]i al c\rui volum de munc\ nu-l putem cuantifica în ore, un volum de munc\, care a putut fi desf\[urat într-o perioad\ în care activit\]ile zilnice impuneau în mod obligatoriu îndeplinirea tuturor sarcinilor de serviciu reie[ite din fi[a postului pentru fiecare în parte, dar care nu ne permitea s\ amân\m sau s\ l\s\m pe mâine o etap\ de proiect nefinalizat\, o amânare care ne-ar fi putut costa respingerea proiectului [i mai târziu chiar sistarea finan]\rii. Fiecare proiect este limitat în timp, cu un grafic de desf\[urare bine stabilit de la care nu ne putem abate sub nici o form\. Ceea ce mi se pare cel mai important este faptul ca rezultatele activit\]ii desf\[urate în anul 2010, [i nu numai (proiectele fiind promovate din anul 2009), au fost datorate în

investi]ii zero la câteva milioane de euro anual. Consider\m acest lucru o normalitate [i nu ceva venit din ceruri. Cui se datoreaz\?! Nou\, tuturor. Chiar [i celor care se opun sau uneori se ab]in. F\r\ ei, ce monotonie ar fi! ~n tendin]a de a ^nclina balan]a melancoliei, ace[tia chiar reu[esc uneori [i te oblig\ s\-]i pui ^ntrebarea: Oare merit\?! Convingerea deplin\ este c\ merit\. Merit\ s\ fii aproape de cei mul]i, care doresc binele localit\]ii, nu râvnesc la bunul vecinului [i sunt dispu[i deseori s\ ^ntind\ o mân\ de ajutor. Pentru to]i ace[tia, vom merge mai departe, f\r\ s\-i uit\m [i pe ceilal]i ^i ajut\m s\ vin\ pe calea cea dreapt\ spre binele tuturor. “...s\ ne iubim unii pe al]ii; c\ci dragostea este de la Dumnezeu. {i oricine iube[te, este n\scut din Dumnezeu, [i cunoa[te pe Dumnezeu.” (1 Ioan 4.7) ~n rest, s\ nu uit\m, s\ ne facem treaba ^n dreptul nostru (chiar [i ^n dreptul gospod\riei) s\ ne iubim aproapele, s\ privim cu senin\tate ^n viitor [i cu speran]a c\ ziua de mâine va fi mai bun\. La acest ^nceput de an, v\ doresc mult\ s\n\tate, fericire, ^mpliniri, lini[te [i c\ldur\ ^n jurul vostru. Pân\ data viitoare, s\ auzim numai de bine

principal unei “zile de lucru“ de 12-14 ore de munc\, într-un an de criz\ în care salarizarea personalului din unit\]ile bugetare a fost diminuat\, dar... nici unul dintre noi nu a considerat aceasta activitate o obliga]ie, o greutate sau o munc\ neremunerat\. To]i am desf\[urat aceast\ activitate din dorin]a de a realiza lucruri m\re]e într-un loc, care în scurt timp va c\p\ta aerul unui mic or\[el european [i, de ce s\ nu spun... pentru a demonstra c\ ora[ul R\cari, este în stare s\ acceseze fonduri europene, prin implicarea exclusiv\ a primarului [i a echipei de proiect. Putem spune c\ în jude]ul Dâmbovi]a, în rândul ora[elor, ne situ\m printre ora[ele frunta[e, atât la num\rul de proiecte promovate, cât [i la valoarea acestora. Facând o retrospectiv\ a anului 2010, privesc peste um\r [i v\d lucruri pe care în urm\ cu câ]iva ani, le puteam vedea doar într-un vis, un vis ce p\rea de neîndeplinit, din mai multe considerente printre care enum\r: reticen]a la nou, plafonarea la activit\]i de rutin\ [i niciodat\ la accesarea unor activit\]i noi, în domeniul proiectelor, programelor, perfec]ion\rii [i dot\rii informatice, nesus]inerea [i lipsa solicit\rilor la nivel jude]ean [i de ce nu [i parlamentar. Ora[ul R\cari, începând cu anul 2008 a cunoscut ascensiunea pe toate planurile începând de la respectul fa]\ de cet\]ean, pân\ la impunerea unor noi m\suri pentru men]inerea unui mediu mai curat, infrastructura de calitate, [coli cu condi]ii de invidiat, un frumos edificiu de cultur\ [i sport pentru tân\ra genera]ie, un frumos cartier rural, un adev\rat sat modern al mileniului IIIGhimpa]i, [i de ce nu în viitorul apropiat o localitate str\b\tut\ de mult a[teptata re]ea de canalizare [i ap\ potabil\ deservit\ de sta]ii de epurare [i ap\ potabil\ la

black

Al dumneavoastr\ Carave]eanu Marius Florin, Primarul ora[ului R\cari standardele cele mai înalte. A[a cum primarul ora[ului spunea într-un articol – ora[ul R\cari este ora[ul care nu cunoa[te criza... pot s\ sus]in acest lucru...... da.... a[a este, ora[ul R\cari nu a cunoscut criza, iar satisfac]ia [i mai mare pentru cele realizate este c\ au fost f\cute într-o perioad\ de criz\ [i c\ toate resursele financiare ale localit\]ii au fost concentrate într-un singur scop, realizarea unor obiective m\re]e ce vor d\inui peste ani. În ceea ce privesc celelalte activit\]i pe care eu le-am desf\[urat în anul 2010, consider c\ am reu[it s\ duc la bun sfâr[it toate activit\]ile specifice func]iei de secretar al orasului Racari, [i...... nu pot spune c\ atribu]iile pot fi enumerate în câteva cuvinte, dar cum orice activitate las\ loc de mai bine, în anul 2011 îmi propun a fi un an în care activitatea mea se va desf\[ura cu o mai mare operativitate ca în anul precedent, la standarde pe care fiecare vrem s\ le cot\m din bine în mai bine, îmi propun ca [i pân\ acum, s\ sus]in [i s\ coordonez toate sectoarele de activitate din subordine, astfel încât activitatea aparatului de specialitate al primarului s\ fie de cea mai bun\ calitate [i cu rezultatele cele mai bune. Numai printr-un efort comun putem dovedi c\ echipa format\ la nivelul autorit\]ii locale este o for]\ care învinge pân\ [i... criza!!!! Pentru noi aceast\ echip\ format\ din oameni inimo[i cu curaj [i idei m\re]e, putem spune c\ Mo[ Cr\ciun a fost darnic, a a[ezat sub poalele bradului ce se nume[te ora[ul R\cari,......daruri ce vor d\inui peste ani, daruri de care se vor bucura copiii [i nepo]ii no[tri, iar undeva în “cartea de istorie a ora[ului R\cari“ va fi men]ionat\ [i aceast\ echip\ care a reu[it s\ realizeze aceste “daruri“!! S\ le folosi]i s\n\to[i cet\]eni ai ora[ului R\cari! La cump\na dintre ani, urez atât locuitorilor ora[ului R\cari, cât [i colaboratorilor autorit\]ii locale, celor care ne-au sus]inut în realizarea tuturor acestor idealuri m\re]e, mult\ s\n\tate, fericire, împlinire, via]\ lung\ al\turi de cei dragi [i tradi]ionala urare “La mul]i ani !!!”

±


± ±

De interes cet\]enesc

decembrie 2010

~n data de 29.12.2010, la orele 11:00, s-a desf\[urat [edin]a Consiliului local R\cari la care au participat to]i consilierii. A fost ales un nou pre[edinte de [edin]\, în persoana domnului Grigorescu Traian, la propunerea consilierului Tudor Ion. Proiectele de hot\râri au fost discutate ^n cadrul comisiilor de specialitate, dup\ care s-a trecut la discutarea ^n plen [i votarea lor. Supus\ la vot, Ordinea de zi a fost aprobat\ cu o modificare privind rectificarea bugetului local. 1. Proiect de hot\râre privind rectificarea bugetului local pe anul 2010. Ca urmare a adresei nr. 50284/ 27.07.2010, a Guvernului României, semnat\ de Ministrul Dezvolt\rii Regionale [i Turismului, Elena Gabriela Udrea [i a conven]iei ^ncheiat\ cu Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a pentru Programul de alimentare cu apa, canalizare [i epurarea apelor uzate la sate, ni s-a transmis suma de 415634 lei, care a fost alocat\ ^n luna decembrie 2010, sum\ care se supune aprob\rii Consiliului local ^n vederea supliment\rii bugetului local ^n trimestrul IV 2010. Se aloca de asemenea suma de 3.146.000 lei pentru DC 43A. Aceste sume sunt propuse [i urmeaz\ a fi alocate imediat dup\ votarea lor ^n [edinta Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a. Proiectul a trecut cu majoritate de voturi [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae. 2. Proiect de hot\râre privind delegarea de gestiune pentru activitatea Asocia]iei de dezvoltare intercomunitara Dâmbovi]a. Având în vedere comunicarea înaintata de ADI Dâmbovi]a, privind modul de gestionare a activit\]ii asocia]iei, începând cu anul 2011, precum [i solicitarea de mandatare a Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a, privind alegerea celei mai eficiente proceduri de gestionare a activit\]ii, prezentul proiect de hot\râre, mandateaz\ Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a în vederea deleg\rii gestiunii ADI pe anul 2011. Proiectul a fost aprobat cu majoritate [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae. 3. Proiect de hot\râre privind stabilirea impozitelor [i taxelor locale pentru anul 2011. Potrivit Codului fiscal, exist\ obligativitatea adopt\rii de c\tre Consiliile locale a unei hot\râri anuale pentru stabilirea cuantumului taxelor [i impozitelor pen-

±

tru anul urm\tor, conform cu dispozi]iile Legii finan]elor publice locale 273/2006, se propune initierea prezentului proiect de hot\râre, privind men]inerea nivelului impozitelor [i taxelor pentru anul 2011, cu aceea[i valoare ca în 2010, cu urm\toarele excep]ii: se propune modificarea taxelor pentru eliberarea adeverin]elor, certificatelor, dovezilor, la valoarea de 4 lei. Proiectul de hot\râre a fost adoptat cu majoritate [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae. 4. Proiect de hot\râre privind clasificarea drumurilor comunale de pe teritoriul ora[ului R\cari. Având în vedere oportunitatea acces\rii unor proiecte sus]inute prin derularea de c\tre MDRT a programelor de finan]are din fonduri structurale, în luna decembrie a fost aprobat [i publicat Ghidul de finan]are pentru Programul na]ional de dezvoltare a infrastructurii. Conform cerintelor ghidului de finan]are a acestui program, autoritatea local\ trebuie s\ parcurg\ anumite etape în adoptarea unor m\suri de organizare a derul\rii acestui program. Prin prezentul proiect de hot\râre se propune, în acest sens, clasificarea tuturor drumurilor comunale de pe teritoriul ora[ului R\cari. Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi. Consilierul Dr\goi Nicolae s-a învoit în timpul [edin]ei, fiind solicitat pentru rezolvarea unei probleme personale. 5. Proiect de hot\râre privind aprobarea acces\rii finan]\rii pentru investi]iile derulate prin Programul Na]ional de Dezvoltare a Infrastructurii, finan]at de MDRT. Primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, prezint\ nota de fundamentare privind accesarea unor programe de finan]are din fonduri structurale, derulate prin MDRT. R\spunzând solicit\rii CJ Dâmbovi]a, autoritatea local\ a început demersurile în vederea înaint\rii documenta]iilor premerg\toare ob]inerii finan]\rii, pentru poten]iale obiective de investi]ii, identificate la nivelul localit\]ilor. Astfel se propune spre aprobare, proiectul de hot\râre privind accesarea sursei de finan]are prin Programul na]ional de dezvoltare a infrastructurii, pentru obiectivele de investii, dup\ cum urmeaz\: - ~n R\cari: str\zile Boanga, 8 Martie, Mo[teni, Tudor Vladimirescu, Cuza Vod\; - ~n Ghergani: str\zile Libert\]ii, Unirii, Oraca. - ~n Mavrodin: strada Câmpului -~n Colacu: str\zile Hele[teului [i Bisericii

-~n S\bie[ti: strada Gorunului -~n Ghimpa]i: str\zile D\m\roaia [i Valea Colentinei -~n B\l\ne[ti: str\zile Mihai Viteazul [i Câmpului -~n St\ne[ti: strada Constantin Brancoveanu Obiectivul principal al acestui proiect este, crearea unor condi]ii de trai la standarde europene, prin modernizarea infrastructurii la nivelul ora[ului R\cari. Proiectul de hot\râre a trecut cu unanimitate de voturi. 6. Proiect de hot\râre privind aprobarea de scutiri pentru contribuabili persoane fizice. Urmare a notei interne nr. 12618/ 21.12.2010, serviciul ITL [i Serviciul de asisten]\ social\, în urma verific\rilor efectuate, propun scutirea de la plata impozitelor [i taxelor a unui num\r de 11 contribuabili care au solicitat acest lucru în anul 2010. Ace[tia sunt: {tefan Petre, Mânzu Maria, R\ducanu Nicolae, Du]\ Petru]a, Dinu Elena, mo[tenitori Niculescu Elena, Niculescu Ion din R\cari; Voicu Viorel, Ursache Toader, {erban Niculina, {erban Gelu din Ghimpa]i; Ioni]\ Maria din St\ne[ti; Radu Vasilica din Colacu; Proiectul de hot\râre a fost supus votului [i aprobat în unanimitate. 7. Proiect de hot\râre privind invalidarea mandatului de consilier al domnului T\nase Vasile Mugurel, consilier PNL. Solicitarea PNL Dâmbovi]a privind invalidarea mandatului de consilier al domnului T\nase Vasile Mugurel, a fost supus\ aprob\rii Consiliului local. To]i membri Consiliului local s-au ab]inut privind aceast\ invalidare. 8. Informare privind stadiul proiectelor aflate ^n curs de implementare. Domnul primar Marius Carave]eanu, prezint\ stadiul de realizare a proiectelor aflate ^n curs de implementare astfel, referitor la realizarea panourilor solare, lucrare executat\ ^mpreun\ cu Ministerul Mediului, prima tran[\ de bani a fost decontat\, ^n propor]ie de 80% din valoarea SF-ului si a proiectului tehnic de executie, urmand ca in ianuarie sa ne platim contributia de 20%. Pe 7 ianuarie 2011 avem deschiderea ofertelor pentru execu]ie. Tot prin Ministerul Mediului, inten]ion\m s\ acces\m ^nc\ o dat\ acest proiect, s\ facem la Sala de Sport [i Liceul R\cari, pentru a avea ap\ cald\ [i pentru a ^nc\lzi sala. Valoarea maxim\ este de 1 milion lei, circa 10 miliarde, contribu]ia noastr\ fiind de 10% din proiect, adica 1 miliard. ~n ceea ce prive[te liceul, dup\ un volum mare de munc\, a fost desemnat câ[tig\torul licita]iei [i se va apuca de treab\ chiar ^n prima lun\ din 2011. De asemenea a fost semnat conUrare la ^nceput de an Am parcurs al\turi un an mai dificil, dar faptul c\ am fost uni]i ne-a f\cut mai puternici [i mai responsabili. Anul 2011 s\-l primim cu încredere [i optimism, va fi anul împlinirilor al înf\ptuirilor al marilor proiecte materializate ^n

black

3

±

tractul de execu]ie, urmând ca, dup\ primirea ordinului de ^ncepere a lucr\rilor, s\ ^nceap\ execu]ia. La {coala Ghergani, se va publica anun]ul pentru licita]ie ^n vederea desemn\rii constructorului, apoi primirea, deschiderea [i evaluarea ofertelor [i depinde de factorul om, de factorul contesta]ii, când se demareaz\ lucr\rile la {coala Ghergani. Teoretic, varianta cea mai bun\ pentru noi este, dup\ jum\tatea lunii ianuarie, licita]ia, apoi, ^n maximum o lun\ s\ se definitiveze, s\ ^nceap\ lucr\rile. Poate nu se vor finaliza ^n 2011, dar, de Pa[ti ^n 2012, s\ s\rbatorim inaugurarea [i ~naltarea Domnului, acolo, la Ghergani. Referitor la drumurile de exploatare, pe câmp, suntem ^ntr-un stadiu foarte avansat, s-a desemnat câ[tig\torul, a trecut perioada de contesta]ie [i din fericire, avem acela[i constructor ca la drumul spre Ghimpa]i; suntem impresiona]i de modul de lucru, de stil, etc, comparativ cu firmele mici f\r\ putere, unde calitatea lucr\rilor ar fi fost deficitar\. Aceasta este o firm\ serioas\, care poate face un lucru de calitate. Cei mai mici, firmele f\r\ putere economic\ [i garan]ie minim\, au fost excluse, astfel c\ avem un constructor serios. La Centrul de zi de la St\ne[ti [i la C.A.M.S, suntem ^n acela[i stadiu ca ^n [edin]a precedent\, dar procedurile ^[i urmeaz\ cursul normal. ~n ceea ce prive[te spa]iile verzi, suntem ^ntr-o faz\ avansat\, urmeaz\ ^n ianuarie s\ semn\m contractul iar ^n prim\var\ s\ demar\m lucr\rile. Mai urmeaz\ [i aici o sesiune de proiecte, probabil ^n prim\var\, pe care nu a[ vrea s\ o rat\m [i ^ntre timp, poate ne gândim [i la alte zone care s-ar preta pentru astfel de amenaj\ri. M\ gândesc la curtea liceului unde vom face un parc, care va ^ntregi din punct de vedere estetic [i func]ional, acest ansamblu. A[tept\m [i alte propuneri. Valoarea acestora va fi de aproximativ 10 miliarde. 9. Diverse. Mul]umind pentru colaborarea dintre membri Consiliului local [i autoritatea executiv\, o colaborare care întotdeauna a pus în prim plan servirea cet\]eanului, domnul primar Marius Carave]eanu, apreciaz\ anul 2010 ca fiind unul fructuos în care s-a muncit mult, s-au pus bazele proiectelor care vor prinde via]\ în 2011 [i dup\ aceea. Anul 2011 va fi anul împlinirilor, anul în care eforturile facute pân\ acum vor prinde contur, pe teren, prin realizarea obiectivelor. Tuturor cet\]enilor [i colaboratorilor, le ur\m La mul]i ani cu s\n\tate [i împliniri pe m\sura muncii depuse.

teritoriu. S\ încerc\m fiecare [i, apoi împreun\, s\ sus]inem prin fapte dorin]a de modernizare a ora[ului nostru. Numai to]i împreun\ pentru binele fiec\ruia. Viceprimar, La mul]i ani! Prof. Elena Craiciu

±


±

±

4

Actualitatea ^n imagini

~n drum spre Ghimpa]i

M

iercuri 15 decembrie 2010, începând cu orele 09:30, Mo[ Cr\ciun a poposit în ora[ul R\cari. Locul de plecare a fost curtea Prim\riei ora[ului R\cari, unde, dis-de-diminea]\, Mo[ul a început preg\tirile, ajutat fiind de dou\ Craciunite sprintene [i un spiridu[. Au înh\mat caii la tr\sur\, i-au împodobit de s\rb\toare, au înc\rcat darurile [i au dat semnalul de plecare. Alaiul mo[ului a fost numeros: primarul ora[ului, Marius Carave]eanu, vicepri-

decembrie 2010

marul, secretarul, al]i reprezentan]i din prim\rie, consilieri. Convoiul de s\rb\toare a fost deschis de ma[ina Poli]iei Comunitare [i reprezentan]ii presei locale. În sunetele colindelor, ne-am îndreptat c\tre localitatea Ghimpa]i. Pe drum ne întâmpinau cet\]eni care priveau cu emo]ie [i curiozitate, alaiul de s\rb\toare. Prezen]a lui Mo[ Cr\ciun le trezea, cu siguran]\ amintiri. În fa]a [colii, mul]i copii, educatoare, profesori, p\rin]i. Mo[ul s-a îndreptat c\tre grupul celor mai mici cet\]eni ai localit\]ii, pre[colarii, care emo]iona]i de prezen]a lui, au început programul de colinde, timid, ca apoi s\ prind\ curaj stând cât mai mult timp în preajma Mo[ului. Au fost recitate poezii, copiii dorind s\ participe cât mai mul]i, la acest moment. Au urmat ur\rile pentru s\rb\tori [i apoi momentul - mult a[teptat - al înmân\rii darurilor. Mare a fost bucuria tuturor, copii, cadre didactice [i p\rin]i. Luându-[i r\mas bun de la elevi, alaiul s-a îndreptat c\tre locuin]a unei b\trâne, c\reia i s-a d\ruit o c\ru]\ cu lemne pentru ca zilele iernii s\ fie mai prietenoase cu dânsa. Se nume[te Marin Maria [i a fost o surpriz\ venirea primarului înso]it de Mo[ Cr\ciun în gospod\ria sa, în prag de s\rb\tori. Ne-am desp\r]it de locuitorii din Ghimpa]i, c\tre orele 11:00, Mo[ul alegând o alt\ destina]ie: [colile din R\cari. Pe platoul din curtea [colii r\sunau colindele iar copiii din toate ciclurile de înv\]\mânt - de la gr\dini]\ pân\ la liceu - a[teptau... evenimentul.

Mo[ul [i Craciunitele purta]i de tr\sur\ [i-au f\cut apari]ia în mijlocul a peste 600 de copii care îl a[teptau cu ner\bdare. Au urmat clipe de neuitat, colinde, ur\ri, poezii recitate pe ner\suflate, to]i gândindu-se la clipa cea mare: primirea cadourilor. up\ înmânarea acestora, primarul [i Mo[ Cr\ciun, înso]i]i de ceilal]i reprezentan]i ai prim\riei, au f\cut cadouri cadrelor didactice, personalului auxiliar [i nedidactic de la {coala general\ R\cari [i Liceul “Ion Ghica” R\cari. Darurile au fost înmânate al\turi de ur\ri emo]ionante de s\n\tate,

D

încredere [i optimism. “Fie ca anul care vine, s\ fie mai bun [i s\ reprezinte pentru to]i, reu[ite [i mul]umiri suflete[ti.” Iat\ câteva din ur\rile f\cute de primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu. rima zi de vizit\ a lui Mo[ Cr\ciun în ora[ul R\cari va fi urmat\ de altele, la fel de emo]ionante [i bogate, pentru c\, primarul împreun\ cu Consiliul local au o colaborare bun\ cu Mo[ul, iar locuitorii din celelalte cartiere a[teapt\ [i ei cu ner\bdare întâlnirea cu Mo[ Cr\ciun. La mul]i ani!

P

{coala Ghimpa]i

~n drum spre gospodaria doamnei Marin Maria de 92 ani, din Ghimpa]i

Venirea lui Mo[ Cr\ciun la {coala R\cari [i Liceul “Ion Ghica”

~n mijlocul elevilor la R\cari

~nmânarea darurilor la R\cari ±

cyanmagentayellowblack

±


Actualitatea ^n imagini

decembrie 2010

În data de 16.12.2010, Mo[ Cr\ciun a colindat meleagurile r\c\rene, în a doua zi de împ\r]it cadouri pe la [colile din ora[. Dis de diminea]\, se anun]a o zi friguroas\, dar Mo[ul nu a renun]at la gândul de a-i întâlni pe cei mici [i a le d\rui cadouri. La ora 09:30, Mo[ul a poposit la {coala Ghergani, acolo unde îl a[teptau aproximativ 50 de copii cu vârste cuprinse între 4 [i 14 ani. Ace[tia i-au spus poezii [i i-au cântat, a[teptând cu ner\bdare momentul când Mo[ul le va face daruri. La ora 10:00, alaiul Mo[ului a plecat c\tre {coala [i Gr\dini]a Mavrodin, acolo unde se repetau de zor poezii [i colinde. Copiii se temeau ca nu cumva, dac\ vor gre[i poeziile, Mo[ul s\ nu le dea cadouri. Ca

de obicei, unii s-au mai încurcat din cauza emo]iilor care s-au declan[at la vederea lui Mo[ Cr\ciun, dar Mosul i-a iertat. Coborând din calea[ca fermecat\, Mo[ul a ascultat [i aici, calm [i r\bd\tor, poeziile copiilor, care uitaser\ de frig [i a[teptau ner\bd\tori cadourile. A urmat nelipsita [edin]a foto al\turi de Mo[, care a pozat cu micu]ii. La ora 11:00 Mo[ul a plecat în grab\ c\tre {coala Colacu, acolo unde i se preg\tise o surpriz\. Câ]iva copii din clasele 7-8, i-au cântat acestuia câteva colinde în limba englez\. Mo[ul a r\mas pl\cut surprins [i i-a r\spl\tit cum se cuvine; iar pe cei mici, pentru poeziile [i cântecele pe care i le-au preg\tit. La plecare, a promis copiilor c\ va veni [i la anul, poate

{coala Ghergani: ^n mijlocul copiilor

{coala Mavrodin: micu]ii recit\ poezii

Mo[ Cr\ciun a trecut [i pe la b\trânii de la Centrul Medico Social - Ghergani, ora[ul R\cari În prag de s\rb\tori, b\trânii au avut o surpriz\ pl\cut\. La u[a Centrului Medico Social - Ghergani, a b\tut, joi 16 decembrie 2010, Mo[ Cr\ciun împreun\ cu primarul [i reprezentan]i ai prim\riei care au venit cu sacul plin de cadouri [i zâmbete. Pentru cei care mai credeau în Mo[ Cr\ciun (care nu s-a r\t\cit în drum spre ei), a fost o surpriz\ mai mult decât pl\cut\. S-a putut citi cu u[urin]\ pe chipurile lor (40 de beneficiari), nenum\ratele sentimente de ner\bdare, curiozitate, împletite cu bucuria de a

reg\si atmosfera Sfintelor S\rb\tori. S-a trecut din salon în salon, unde prezen]a Mo[ului [i a primarului a adus pe lâng\ ur\rile de s\rb\tori, multe daruri pentru fiecare beneficiar în parte. {i salaria]ii Centrului Medico Social s-au bucurat de darurile aduse în acest an de darnicul Mo[ Cr\ciun. Aceast\ întâlnire emo]ionant\ s-a încheiat cu ur\rile de fericire [i s\n\tate ale primarului ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, adresate salaria]ilor C.A.M.S [i asisten]ilor.

5

mai înc\rcat ca acum [i le-a spus acestora s\ fie cumin]i [i s\ asculte de profesori [i p\rin]i. Imediat dup\ aceea, tr\sura Mo[ului a poposit la Gr\dini]a S\bie[ti, copiii de aici fiind surprin[i în momentul în care a intrat pe u[\. Ace[tia i-au cântat Mo[ului [i i-au spus poezii, sfio[i [i cu emo]ie în glas. Mo[ul a fost darnic [i aici, a[a cum este el în fiecare an. Acesta a d\ruit cadouri [i profesorilor din [colile în care a poposit, personalului nedidactic [i auxiliar, l\sând în urma lui zâmbete, amintiri de neuitat [i dorin]a de a reveni în R\cari, anul ce urmeaz\. Prim\ria ora[ului R\cari v\ ureaz\ S\rb\tori Fericite! Redac]ia

{coala Colacu: to]i copiii ^l a[teapt\ cu ner\bdare


6

Opinia noastr\

decembrie 2010

Ne-am propus s\ v\ prezent\m aparatul de specialitate al primarului [i altfel decât din spatele biroului de la locul de munc\. S\ vedem ce gândesc, ce cred [i mai ales, care le sunt preocup\rile pentru 2011. Iat\ ^ntreb\rile puse, la sfâr[it de an: 1. Mai încheiem un an de activitate, care ne-a solicitat mai mult sau mai pu]in. Dac\ ar fi s\ privim în urm\, cum vi se pare acest an? Ce a[tept\ri s-au îndeplinit, ce greut\]I te-au solicitat [i ce "recolt\" de rezultate, pui în pomul de Cr\ciun? 2. La serviciul unde lucrezi, activitatea începe la ora 08:00 [i este sus]inut\ pân\ c\tre orele 16:30. Acesta este intervalul orar precizat în fi[a postului. Care ar fi fost programul zilnic. De câte ori, datorit\ sarcinilor de serviciu, ai s\rit peste masa de prânz sau ai r\mas peste program? 3. Oamenii vin [i pleac\. Depinde de noi dac\ acest demers este unul reu[it. Pentru c\ vin întotdeauna cel pu]in cu o problem\ [i pleac\ cu rezolvarea acesteia. Care este recordul de timp pentru eliberarea unui document simplu, pe care l-ai reu[it în acest an? 4. Petrecem în prim\rie, peste 2000 de ore anual [i dac\ ar fi s\ tragem linie, e[ti mul]umit de felul cum ai lucrat? Ce a[tept\ri ai pentru 2011? Atât pe plan profesional cât [i personal. 5. În afara serviciului ne dedic\m familiei [i unor preocup\ri ca: lectura, muzica, sportul, treburile din gospod\rie, etc. Dac\ te-a[ întreba: Ce carte ai citit în ultima vreme, ce spectacol ai v\zut? Ai un hobby, care? 6. Care ar fi urarea ta pentru cititorii Ziarului Prim\riei R\cari, acum, la cump\na dintre ani? Ioana Dumitru Biroul Agricol Activitatea desf\[urat\ în cadrul biroului agricol, compartiment din care fac parte, în anul 2010 a decurs în bune condi]ii.

Într-adevar oamenii vin [i pleac\. La solicitarea dumnealor am r\spuns cu promptitudine prin eliberarea documentelor solicitate. Consider c\ pentru anul 2011, este loc pentru mai bine. Cartea citit\ în ultima vreme, se intituleaz\ – “De veghe în lanul de secar\” - de J.P. Salinger, carte care merit\ s\ fie citit\. Ca hobby, îmi place s\ cro[etez, s\ citesc. Urarea mea pentru cititorii Ziarului Prim\riei R\cari acum la cump\na dintre ani, este urm\toarea: Anul acesta s\ v\ fie, Cu bel[ug [i bucurie S\ v-aduc\ rând pe rând Toate ce v-a]i pus în gând, Soarele s\ v\ zâmbeasc\ Copiii s\ v\ tr\iasc\. Norii când se vor ivi

Voi s\ [ti]i a-i ocoli. La mul]i ani dragi cititori, Fie-v\ via]a plin\ de flori, De lumin\, s\n\tate, C\-i mai bun\ decât toate! {ef serviciu administrativ, Ing Manu Marian Un an greu, dar bogat. Greu, nu neaparat referitor la munca depus\, greu a fost datorit\ perioadei de criz\ str\b\tut\, criz\, care îmi place s\ cred, c\ a fost învins\ la Prim\ria R\cari. {i-mi mai

place s\ cred c\ acest lucru a fost observat de concet\]eni. Dar a trecut [i când privesc înainte, nu înapoi, vad o sala de sport super, o [coal\ nou\, asfalt pe str\zi, un complex social cultural extraordinar la Ghimpa]i, stadioane [i locuri de joac\, problema apelor pluviale aproape rezolvat\, mai mult\ cur\]enie, mai mul]i pomi [i nu în ultimul rând, un primar care a luptat cu criza [i a câ[tigat. A b\tut criza, a format un colectiv unit în cadrul prim\riei, s-a perfec]ionat în fiecare zi s\ fie un primar mai bun, a înv\]at s\ fac\ numai ce e bine pentru ora[ [i a uitat s\ spun\ “nu se poate”. E [i alegerea acestui primar o mare realizare pentru ora[. Recolta de pus în pomul de cr\ciun am enumerat-o, despre solicit\ri [i greut\]i... au trecut. E frumos când vezi un “brad“, bogat! Pentru mine personal, nu cred c\ a însemnat ceva programul de lucru. Avem program atât timp cât suntem utili comunit\]ii, atâta timp cât e nevoie de noi [i dup\ cum vede]i vorbesc la plural. Am observat c\ [i colegii mei gândesc la fel. În cadrul Serviciului administrativ problemele cu oamenii sunt complexe. Aici nu eliber\m multe acte. Ne ocup\m de rezolvarea problemelor oamenilor în raport cu “mediul înconjur\tor”, adic\ domeniul public. Un pom care st\ s\ cad\ pe firele de curent, acumul\ri de ape pluviale, [an]uri [i poduri înfundate, drumuri de cur\]at de z\pad\ [i multe alte probleme care ne oblig\ s\ le rezolv\m în regim de urgen]\, dar care au [i caracter prioritar. Consider c\ am rezolvat foarte multe din aceste probleme [i sper c\ oamenii s\ fi fost mul]umi]i. Cât despre recorduri: Consider c\ orice problem\, rezolvat\ în timp util, constituie un record. A[ fi tentat s\ spun, s\ cred c\ sunt mul]umit de modul cum am lucrat, dar de multe ori dup\ ce analizez activitatea,

realizez c\ ar fi fost loc [i de mai bine. De obicei, nu uit ce gre[esc [i încerc s\ îmbun\t\]esc permanent activitatea înv\]ând din gre[elile comise. Planuri profesionale: În ]ar\, în anul ce vine, se anun]\ o cre[tere economic\, deci o s\ avem mai multe de realizat, cu munc\, altfel nu merge. Planuri personale: S\ fiu s\n\tos [i s\-mi pot petrece concediul anual de 10 zile împreun\ cu familia pe malul unei m\ri. Din p\cate, trebuie s\ r\spund. Îmi place muzica, dar o ascult în ma[ina, sportul mi-e drag, dar mai ajung pe un teren de sport foarte rar, lectura... m\ consolez c\-mi obosesc ochii, mai citesc din legi, beletristic\ nu. Dar tr\im în vitez\ [i motivez a[a c\ pentru mine, sunt sc\p\ri, nu e timp. {i totu[i cred c\ ar fi timp. O s\ m\ mai gândesc unde gre[esc. La mul]i ani, s\n\tate [i noroc! Alexandru Alexandru Biroul Urbanism Anul 2010, an de criz\, a fost un an greu din toate punctele de vedere. Sper\m cu to]ii c\ anul care vine s\ fie mai bun, astfel încât oamenii s\ tr\iasc\ mai bine. Activitatea noastr\ se desf\[oar\ în intervalul 8:00 – 16:30. De multe ori, aceast\ perioad\ de timp nu a fost

suficient\ pentru rezolvarea tuturor problemelor cet\]enilor [i a trebuit s\ lucr\m [i dup\ terminarea programului. Chiar dac\ uneori am plecat acas\ mai târziu, am plecat satisf\cut pentru ca nu am l\sat treaba de azi pe mâine [i a doua zi când cet\]eanul a venit la prim\rie a g\sit problema lui rezolvat\. Având în vedere ca activitatea în cadrul biroului Urbanism este complex\, necesitând cuno[tin]e din mai multe domenii (arhitectur\, construc]ii, legisla]ie) care implic\ atât munc\ de birou cât [i de teren, consider, f\r\ a fi lipsit de modestie, ca rezultatele în anul 2010 sunt bune, pentru un singur salariat care desf\[oar\ aceast\ activitate în cadrul biroului. Pe plan profesional, în anul 2011 sper ca prin activitatea pe care o desf\[or în cadrul prim\riei s\ contribui la imaginea din ce în ce mai bun\ a institu]iei si sa rezolv corect [i în timp cât mai scurt, problemele cet\]enilor. Pe plan personal, în primul rând s\n\tate, ca-i mai bun\ decât toate. Din p\cate, timpul liber îl petrecem cel mai mult în fa]\ televizorului. A[ vrea s\ citesc mai mult, s\ merg, din când în când, la câte un spectacol. Nu am reu[it în anul ce s-a terminat.

Ultima carte citit\: “Povestea vie]ii mele” – Regina Maria Cititorilor Ziarului Prim\riei R\cari, le urez ca anul 2011 s\ le aduc\ bucurii, s\n\tate [i speran]e de mai bine! NAUMESCU MAGDALENA Serviciul ITL Din punctul meu de vedere, anul care se ^ncheie a fost un an destul

de solicitant, pe toate planurile, dar [i cu multe satisfac]ii [i realiz\ri. ~nr-adev\r activitatea de la serviciu este sus]inut\ ^ntr-un ritm alert, de la ora 8.00 la ora 16.30, dar este pl\cut s\- ]i realizezi sarcinile profesionale ^n timp util [i bine, chiar dac\ uneori se mai prelungeste [i programul. Oamenii vin [i pleac\ cu speran]a c\ odat\ intra]i ^n prim\rie li se vor rezolva problemele pentru care au venit. Acestea sunt diverse [i atât cât ne st\ ^n putin]\, ^ncerc\m [i reu[im s\ le rezolv\m, astfel ca omul s\ plece mul]umit, cu o l\murire [i un sfat folositor. Recordul de timp pentru eliberarea unui document simplu este de ordinul minutelor, pentru ca oamenii nu trebuie l\sa]i s\ a[tepte, timpul trebuie folosit cât mai eficient, acest lucru fiind atât ^n favoarea contribuabilului, cât [i a mea. Pentru felul ^n care mi-am desf\[urat activitatea, personal consider c\ mi-am indeplinit cu con[tiinciozitate sarcinile de serviciu, dar ^ntotdeauna este loc pentru mai mult [i mai bine. A[ dori ca anul 2011 s\ fie mai bun, mai ales cu mai multe realiz\ri profesionale. ~n plan personal m\ dedic ^n totalitate familiei mele, preocuparea principal\ fiind b\ie]elul meu c\ruia ^i acord toat\ aten]ia. De asemenea treburile gospod\re[ti acapareaz\ [i ele destul din timpul meu liber, iar activit\]i ca lecturarea c\r]ilor sau mersul la spectacole sunt mai rare; anul acesta nu am reu[it s\ citesc decât dou\ romane [i bine^n]eles reviste, ^n plus am vizitat câteva muzee ^n cadrul activit\]ii "Nop]ile albe ale muzeelor". Acum, la cumpana dintre ani, le doresc tuturor cititorilor Ziarului Prim\riei R\cari, s\ fie s\n\to[i, s\ aib\ un an nou fericit, plin de bucurii, cu multe realiz\ri [i ^mpliniri, ^ndeplinirea dorin]elor [i un c\lduros La mul]i ani!


Cronica politic\

decembrie 2010

7

Acord istoric pentru dezvoltarea jude]ului Dâmbovi]a!

Sala Mare a Consiliului jude]ean Dâmbovi]a a fost scena unui eveniment unic, pân\ în prezent, pe scena politico-administrativ\ a jude]ului Sintagma politico-administrativ\ ar putea fi considerat\ o ”stru]oc\mil\” lingvistic\. Chiar a[a [i este! Îns\ nici o alt\ expresie n-ar putea fi mai cuprinz\toare pentru a explica ce se întâmpl\ în plan politic [i administrativ în Dâmbovi]a. Aceast\ expresie lansat\ ad-hoc, nu face altceva decât s\ defineasc\ maniera cu totul inacceptabil\ [i distrug\toare în care unii ”ale[i ai boborului (sic!)” în]eleg s\-[i onoreze obliga]iile fa]\ de cei care i-au ales, respectiv subjugând interesele generale ale cet\]enilor, interesului îngust, de partid [i luptei pentru putere. Ini]iativa semn\rii unui acord, ca expresie a voin]ei politice ([i nu numai!) de a continua eforturile în vederea dezvolt\rii jude]ului, a apar]inut pre[edintelui Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a, Florin Popescu. Pentru aceasta, a organizat o dezbatere public\, la care au

fost invita]i liderii tuturor partidelor politice reprezentate în judet, fo[tii prefec]i ai jude]ului, fo[tii pre[edin]i ai Consiliului Jude]ean [i parlamentarii de Dâmbovi]a. Deloc surprinz\tor, au ”str\lucit” prin absen]\ tocmai aceia care, prin ac]iuni concertate, au reu[it s\ provoace cel mai mare blocaj în activitatea Consiliului jude]ean, din istoria post-decembrist\ a jude]ului: reprezentan]ii PSD [i ai PNL.

Invita]iile adresate liderilor [i fo[tilor demnitari din cele dou\ partide (Ion Stan, Adrian }u]uianu, Gheorghe Ana, Ion Dumitru, Victor Sanda [i Marius Mih\l\chioiu de la PSD, Gabriel Grozavu [i Gabriel

Pl\ia[u de la PNL) au r\mas f\r\ r\spuns. De altfel, conducerea PSD anun]ase c\ orice reprezentant al partidului care va ”îndr\zni” s\ participe la dezbatere, risc\ excluderea din partid. Surse din interiorul PNL spun c\ aceea[i directiv\ a fost transmis\ [i la liberali (curat democra]ie, nu-i a[a?). Au fost, totu[i, ”rebeli” în ambele partide, oameni care au vrut s\ arate c\ problemele jude]ului [i ale dâmbovi]enilor trebuie plasate DEASUPRA JOCURILOR DE PARTID. Cornel Coman, primar PNL al comunei Pietrari [i vicepre[edinte al Asocia]iei Comunelor din România (A.Co.R) - Dâmbovi]a [i Dorinel Soare, primar PSD al Comunei Nicule[ti, pre[edinte al A.Co.R D-]a. În ciuda opozi]iei furibunde manifestat\ de Ion Stan în primul rând, dezbaterea a fost un real succes, ABSOLUT TO}I participan]ii, inclusiv actuali sau fo[ti demnitari vorbind despre importan]a abandon\rii metehnelor politicianiste în actul administrativ de care, în ultim\ instan]\, depinde via]a economic\ [i social\ a jude]ului. Ini]iatorul Acordului [i al dezbaterii care l-a precedat, pre[edintele Florin Popescu, s-a declarat mul]umit de rezultatele întâlnirii, cu atât mai mult cu cât a fost adoptat un acord în 11 puncte, care va contribui la relansarea economic\, social\ [i spiritual\ a jude]ului. În ceea ce-i prive[te pe liderii PSD [i PNL, care au încercat s\ blocheze (prin absen]\) [i aceast\ ini]iativ\ a pre[edintelui CJD, Florin Popescu spune c\ “aceia care au dorit izolarea sa, s-au autoizolat.” În final, to]i cei 36 de participan]i au semnat Acordul, act, spuneam, istoric în Dâmbovi]a. V\ prezent\m mai jos textul Acordului, [i semn\turile participan]ilor. SURSA: http://www.punct.info.ro

ACORD PENTRU SUS}INEREA INTERESELOR LOCUITORILOR JUDE}ULUI DÂMBOVI}A Constatând blocajul ap\rut la nivelul [edin]elor Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a, cauzat de lipsa cvorumului necesar adopt\rii hot\rârilor privind dezvoltarea jude]ului Dâmbovi]a, având în vedere urgen]a adopt\rii bugetului local al jude]ului Dâmbovi]a pentru anul 2011, astfel încât proiectele începute s\ poat\ continua f\r\ întreruperi, iar viitoarele proiecte s\ înceap\ cât mai curând, luând în considerare oportunit\]ile de dezvoltare pe care le are jude]ul Dâmbovi]a în anul 2011 [i în continuare, invocând dreptul cet\]enilor jude]ului Dâmbovi]a de a tr\i [i munci în condi]ii civilizate, în colectivit\ti locale cât mai prospere [i cât mai bine conduse, consider\m necesare [i ne angaj\m s\ respect\m prevederile urm\torului ACORD: 1. Sus]inerea investi]iilor [i a investitorilor pentru crearea de noi locuri de munc\. Prin crearea infrastructurii [i simplificarea birocra]iei, jude]ul Dâmbovi]a poate continua s\ atrag\ firme interesate de noi pie]e de desfacere sau de noi spa]ii [i activit\]i de produc]ie. 2. Absorb]ia fondurilor europene. Jude]ul Dâmbovi]a este fruntas la acest capitol [i trebuie ca, în continuare, s\ î[i p\streze acest loc, venind cu proiecte bine fundamentate, credibile [i cu reducerea la maxim a birocra]iei. 3. Construc]ia bugetului local al jude]ului Dâmbovi]a orientat catre dezvoltare. Acordând atentia cuvenita protec]iei sociale,

ne vom axa pe marirea investitiilor în domenii care s\ aduc\ bun\stare [i dezvoltare în jude]. 4. Dezvoltarea infrastructurii (drumuri, ap\, canal etc.). Urm\rim s\ oferim în urm\torii ani condi]ii civilizate de trai în toate localit\]ile din jude]. 5. Reformarea sistemului sanitar. Servicii medicale moderne [i eficiente, f\r\ risipa de fonduri reprezint\ un obiectiv care trebuie urm\rit constant în urmatorii ani. 6. Sprijinirea educa]iei, culturii, cultelor [i sportului. Dorim s\ facem din înv\]\mântul dâmbovi]ean un domeniu al excelen]ei, iar din Dâmbovi]a un jude] mai prezent pe harta cultural\ [i sportiv\ a României. 7. Sus]inerea proiectului de interes na]ional Padina-Pe[tera. În urm\torii ani, turismul trebuie s\ devin\ una dintre principalele surse de venituri pentru jude]ul Dâmbovi]a, iar resursele investite î[i vor ar\ta roadele în urm\torii ani. 8. Sprijinirea prim\riilor din jude] pentru dezvoltare [i atragerea de fonduri. Parteneriatul dintre Jude]ul Dâmbovi]a [i celelalte unit\]i administrativ-teritoriale din acest jude] trebuie s\ continue [i s\ se extind\, indiferent de apartenen]a politic\ a primarilor sau a majorit\]ii din Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a. 9. Un mediu înconjurator curat. Curatenia este cartea de vizita a unui judet si un factor care contribuie la atragerea investitorilor si turistilor. Sustinem proiectele care-si propun sa faca din Dâmbovita un judet mai curat. 10. Proiecte sociale (azile de b\trâni, sus]inerea familiilor f\r\ posibilit\]i etc.). Componen]a de protec]ie social\ constituie o prioritate, astfel încât s\ avem grij\ de categoriile cu adev\rat dezavantajate de cet\]eni, f\r\ s\ încuraj\m îns\ parazitismul social. Proiectul vizeaz\ de asemenea sprijinirea tuturor minorit\]ilor. 11. Sprijinirea produc\torilor agricoli prin informare, consultan]\ respectiv sprijinirea investitorilor din agricultura pentru activit\]ile de procesare [i industrializarea produselor. Sprijinirea produc\torilor agricoli, inclusiv în asisten]a tehnic\ gratuit\, pentru înfiin]area microfermelor [i a industriei agroalimentare. Se încheie acest acord pe întreaga durat\ a anului 2011. Prezentul acord este limitat la punctele de mai sus [i nu angajeaz\ opiniile politice generale sau ac]iunile pe linie de partid ale semnatarilor.

Redac]ia


cyanmagentayellowblack

8

Cronica sportiv\

decembrie 2010

~ Echipa {colii R\cari

Z

Scoala Poiana

Echipa {colii Colacu

iua cea mare a venit, dup\ o s\pt\mân\ de munc\ teribil\ ^n care, al\turi de Costi, de domnul primar Marius Carave]eanu [i nu ^n ultimul rând de doamna viceprimar Craiciu Elena am reu[it s\ punem pe tapet un vis, acela de a organiza, la nici 3 s\pt\mâni de la deschiderea s\lii de sport, o mare competi]ie de fotbal; am pus la punct o invita]ie atractiv\ la care domnul primar [i-a adus contribu]ia. Apoi a venit greul... Am ^nceput s\ contactez diferite [coli din preajma ora[ului R\cari, am fost la Titu, am apelat la diferite cuno[tin]e din domeniul fotbalului [i am dat aceste invita]ii ^n multe locuri chiar [i la Clubul Sportiv Aripi Pite[ti... Timpul extrem de scurt m-a f\cut s\ fiu extrem de pesimist ^n ceea ce prive[te num\rul echipelor posibil prezente, dar paradoxal, exist\ oameni care iubesc fenomenul acesta al fotbalului [i la primul telefon au spus da, un da r\spicat, care a f\cut ca pe data de 4.12.2010 s\ fie la startul competi]iei, 24 echipe, 12 la categoria claselor 5,6 [i 12 la categoria 7,8!!! Un num\r incredibil de mare, tinând cont de timpul extrem de scurt ^n care s-a f\cut publicitate acestei competi]ii, care se afl\ la prima edi]ie [i care, cu siguran]\ va continua, mult mai puternic\ ^n anii viitori... 4 DECEMBRIE 2010, orele 9,00 debut fulminant ^n meciul dintre piticii claselor 5,6 de la {coala Crovu, condu[i de domnul profesor de (aten]ie!) istorie, domnul R\doi Aurelian, un mare pasionat de fotbal [i un tip extrem de vulcanic [i {coala nr.11 Paul B\nic\-Târgovi[te condus\ de domnul profesor }ic\ Dan, de asemenea un iubitor al acestei meserii, extrem de frumoase. Un 4 - 4, exact ca la teatru, dup\ ce la pauz\ era 3 - 0 pentru piticii de la Târgovi[te, dintre care vreau sã remarc o minune de copil, un tehnician desãvâr[it pentru vârsta lui, elevul clasei a-V-a, Burlacu Adrian, care a marcat toate golurile echipei sale. {i totu[i, ^n repriza a doua, cei de la Crovu, parc\ sau trezit dintr-un vis urât [i au egalat, mai mult au preluat neverosimil conducerea cu 4-3, prin reu[itele a doi pu[ti teribil de talenta]i [i ei, Z\voianu Sorin (2), Scorcea Ionu] (2), iar ca totul s\ fie un spectacol pe cinste, Burlacu egaleaz\ ^n ultimul minut printr-un gol de generic, 4-4 !!! Nici nu se putea un a[a debut frumos... Al doilea meci era unul ^ntre cei mai mari [i la propriu, cei de la {c. M\t\saru aliniind o echip\ de gigan]i cu o medie de ^n\l]ime care ar face invidiosi [i pe nordici, condusi de dl. profesor Badea Liviu [i dânsul o figur\ impun\toare, fost fotbalist, actual consilier [i ^n timpul liber antrenor [i din nou {coala nr. 11 Târgovi[te, care spre cinstea dl prof }ic\ Dan a adus 2 forma]ii la ambele categorii de vârst\. {i acest meci a stat sub semnul echilibrului terminându-se nedecis

2-2, un meci frumos ^ntre 2 echipe solide, un meci ^n care {coala nr. 11 Târgovi[te deschide scorul prin Prodan Marius, dup\ care cei de la M\t\saru, pe fondul unui joc extrem de echilibrat preiau conducerea prin reu[itele lui Petre Alin [i Iordache George, iar când totul era clar, la ultima faz\ a meciului, un [ut de la mijlocul terenului foarte pu]in deviat, se duce exact ^n vinclu, unde se intersecteaz\ barele, reu[ita apar]inând lui Marica D\nu] poate cel mai frumos gol al turneului din faza grupelor, gol care l-a f\cut pe profesorul Liviu Badea s\ se [tearg\ la ochii [i s\-[i pun\ mâinile ^n cap!!! Debut extrem de spectaculos [i la cei mari, unde

R\cari eviden]iez doar pe Ioni]\ C\t\lin. Scorul este f\r\ cuvinte, 9-1! La clasele 7-8 meciul a fost extrem de echilibrat, pe alocuri dur, dup\ ce au condus cei de la R\cari, s-au v\zut egala]i [i apoi au pierdut ^n mai pu]in de 2 minute pe dou\ mari gre[eli de ap\rare, scor 3-2 pentru Con]e[ti. De la R\cari s-a eviden]iat elevul Manolache care a [i ^nscris, iar de la oaspe]i, s-a remarcat Licsandru(2) [i Dima Ionu]. A[ vrea s\ felicit modul impecabil ^n care s-au prezentat cei de la {coala Con]e[ti-B\lteni ^nc\ de când au p\[it ^n incinta s\lii [i pân\ când au urcat ^n microbuz, comportamentul ^n timpul [i-n

un egal mul]ume[te pe toat\ lumea, un egal care ^n final se dovede[te a fi hot\râtor. {coala Potlogi, din p\cate, nu s-a putut prezenta la acest turneu cu toate c\ dl prof. Savu, este un vechi artizan al competi]iilor, din lips\ de transport, de asemenea nici cei din G\e[ti nu s-au putut prezenta...Au intrat ^n aren\ piticii brazilieni ai {coala Con]e[ti-B\lteni, condu[i de profesorul Bogdan Chipelea, care au afi[at un joc entuziasmat, plin de tehnicitate, iar Grigorescu Georgian, Ghica Octavian (4goluri) [i Manolache Nicu[or (4), au entuziasmat pe cei prezen]i. De asemenea au dat piept cu micii brazilieni, cei de la {coala R\cari condu[i de tân\rul profesor Ioni]\ Cristian, un profesor devotat meseriei. De la Echipa {colii nr.11,

afara jocului, ]inuta frumoas\ dat\ de echipament. Aveai senza]ia c\ ai de-a face cu o echip\ de profesioni[ti de prima liga. Au urmat apoi, [colile Colacu-R\cari [i Brezoaele reprezentate de prof. Marin IlieSorin [i de profesor Fanc\ Eduard, extrem de p\tima[ [i foarte echilibrat. La cei mici, stilul pragmatic al celor din Colacu-R\cari, a f\cut ca scorul s\ fie de 3-0, cu o ap\rare foarte solid\ de tip italian, cu un joc atletic din care s-au remarcat R\ducanu Lauren]iu [i Dumitru Valentin, cu un mare lupt\tor la mijlocul terenului, Ion Gabriel, echipa {coala Colacu, a ar\tat c\ este cea mai articulat\ echip\, la categoria 5-6. La cei mari au ^nvins tot cei de la Colacu, cu 3-2 meciul fiind mult mai strâns. De la Brezoaele a ie[it ^n eviden]\, elevul Manolache David, cu un bun control al Târgovi[te balonului [i de la

Echipa {colii Brezoaia

Echipa {colii Crovu

Echipa {colii Con]e[ti

cyanmagentayellowblack

Echipa {colii Brezoaele

{coala Colacu-R\cari, Stoica Sebastian, cu o bun\ explozie ^n atac. Prima zi a competi]iei s-a ^ncheiat, a fost o zi foarte bun\ ^n care au fost jocuri spectaculoase. Duminic\, 5 decembrie, competi]ia a continuat cu grupa II la ambele categorii de vârst\. Favorita turneului la clasele 7-8, condus\ de pe margine de profesor Per[inaru Marian, un profesionist adev\rat, un iubitor al fotbalului, [i-a ar\tat valoarea ^nvingând f\r\ drept de apel, echipa {coala Ghergani, care, surprinz\tor, a ^nscris prima. Fotbali[ti precum Susai Cornel (3), Preda Robert(2), Per[inaru Daniel (2), Manea Marian, probabil vor ajunge s\ joace, cel pu]in la nivelul diviziei B, ei deja activând la cluburi adev\rate, precum Rapid Bucure[ti [i asta se vede clar, prin felul cum ating mingea, cum o controleaz\, cum paseaz\ pe pozi]ii viitoare, au schimb\ri de direc]ie ingenioase, au trasee bine [tiute cu demarc\ri rapide, [uturi foarte puternice, adic\ tot arsenalul unei adev\rate echipe. De la {coala Ghergani, s-a remarcat elevul Pandele, cu o tehnic\ bun\ dar pu]in mai slab la capitolul vitez\. Au intrat mai târziu ^n aren\, piticii atomici de la {coala Odobe[ti, condu[i de pe banc\ de prof. Olteiu Ionu], un redutabil vârf de profesie, care a jucat ^n divizia B, fost junior la Aripi Pite[ti, centrul de juniori care l-a dat pe Adi Mutu, Jean Vl\doiu [i al]ii. Cu o bun\ organizare, dar cu un ^nceput mai ezitant, astfel ^n meciul cu {coala Brezoaia au ^nceput practic de la 02, golurile celor de la Brezoaia fiind ^nscrise de Dinc\ Viorel, Ilie Constantin, dar au revenit prin tehnicii s\i juc\tori, dintre care s-a remarcat St\ncil\ Bogdan (2) [i au f\cut 2-2, ratând [i 2 penaltiuri, care l-au albit pe Ionu] Olteiu. Profesor Fanc\ Eduard se ocup\ [i de cele dou\ echipe din Brezoaia, iar cu cele 4 echipe este recordmen absolut. Acest 2-2, d\ speran]e ambelor echipe. Ultimul meci al zilei aduce fa]\ ^n fa]\, echipa mare a {c. Brezoaia [i echipa domnului director Manole Dan, {c. Mogo[ani, dou\ echipe bune cu preten]ii. Meciul se termin\ identic, nedecis, 2-2. Goluri: Amuza Bogdan, Ionescu Marius pentru echipa dl. prof. Manole Dan care [i-a ales cu ingeniozitate lotul [i Popa Iosif, Trifan Alexandru pentru {c. Brezoaia, sus]inut\ de pe margine [i de prof. de matematic\ Popa, un ^mp\timit al acestui joc. Ambele echipe au ar\tat bine, cu doi remarca]i de la fiecare echip\, doi dintre cei mai tehnici jucatori ai turneului Popa Iosif (Brezoaia) [i Ionescu Marius-Iulian (Mogo[ani). Cu acest meci se ^ncheie etapa grupelor, o etap\ foarte spectaculoas\ cu realiz\ri, pe alocuri remarcabile. Pe 11 decembrie au ^nceput meciurile cu numarul 2 pentru echipe [i a debutat cu un 5-1 pentru micii brazilieni din Con]e[ti-B\lteni ^n detrimentrul piticilor din Brezoaele.

Prof. Marin Ilie Sorin

Echipa {colii Odobe[ti


Actualitate

decembrie 2010

9

Ac]iunea de plantare de puie]i, organizat\ de Prim\ria ora[ului R\cari

Oxigen pentru genera]iile viitoare!

8 decembrie 2010. O zi cald\, binecuvântat\ de Dumnezeu pentru aceast\ dat\ cu un soare târziu de toamn\, ocrotitor. La orele 9:30, ca la un semn, în curtea prim\riei s-au adunat: primarul Marius

Caraveteanu, salaria]ii prim\riei, consilieri locali, personalul muncitor din prim\rie, o parte din personalul Centrului de Asistenta Medico Social\ Ghergani, reprezentan]i ai [colilor, al]i gospodari din

localitate care, îmbr\ca]i în haine de lucru, cu cazmale [i lope]i s-au îndreptat c\tre strada Ion Ghica, în localitatea Ghergani. La orele 10:00 a început ac]iunea “Oxigen pentru genera]iile viitoare”. Participan]ii au fost repartiza]i de-o parte [i de alta a DN 71, iar în paralel cu ace[tia, un tractor cu remorc\, distribuia materialul s\ditor: puie]i de stejar ro[u [i tei. R\d\cinile micilor arbori erau fasonate, dup\ care erau introduse în gropile s\pate mecanic înainte. Venea “e[alonul” doi, care astupa gropile [i netezea p\mântul în jurul micului arbore. A fost o ac]iune reu[it\ [i datorit\ condi]iilor meteo +12,13°C numai bune pentru o astfel de activitate. În aproximativ 1 ora am intrat pe strada

Ana Ip\tescu din R\cari. În paralel cu plantarea puie]ilor au fost adunate hârtiile [i peturile de pe marginea [oselei, în saci menajeri [i înc\rcate în remorc\. Num\rul mare al participan]ilor, ca [i buna organizare, au f\cut ca, plantarea celor 2000 de puie]i s\ se încheie dup\ un timp nu prea îndelungat. La sfâr[itul ac]iunii, participan]ii au f\cut o fotografie de grup încânta]i c\ au f\cut mi[care [i mai ales, o treab\ util\... Am plecat c\tre Prim\rie cu fo[netul frunzi[ului ar\miu de stejar în urechi [i parfumul florilor de tei care ne vor încânta serile de mai... un gest m\runt dar cu efecte mari pentru s\n\tatea genera]iilor urm\toare. Redac]ia

Am pl\cerea de a v\ anun]a c\ ac]iunea Rotaract "D\ruie[te un zâmbet - Cr\ciun 2010" s-a ^ncheiat cu succes. ~n data de 23 decembrie, am fost la azilul de b\trâni de la R\cari [i le-am oferit darurile pe care le-am cump\rat. Corul Liceului de Arte, prin sprijinul d-nei Director Gabriela Istrate, a sus]inut un recital de colinde care i-a ^ncântat foarte mult pe b\trânii "caza]i" la azil. De asemenea, am participat la o depunere de coroane ^n cinstea Eroilor Revolu]iei. Domnul Primar Marius Carave]eanu ne-a ^ntâmpinat cu mult drag [i ne-a acordat tot sprijinul pe toat\ desf\[urarea evenimentului. Acest mic gest al nostru, a reprezentat o mare bucurie pentru b\trânii de la azilul R\cari [i am speran]a c\ acesta a fost doar ^nceputul unui lung [ir de ac]iuni. V\ mul]umesc tuturor! Este ^n egal\ m\sur\ meritul fiecarui membru Rotaract & Rotary. Deasemenea, le mul]umesc tuturor celor care au licitat lucr\rile elevilor de la Liceul de Arte, ^n]elegând scopul nobil pentru care s-a desf\[urat ac]iunea, cât [i d-lui Alexandru Mariu]an, f\r\ ajutorul c\ruia nu am fi reu[it s\ strângem suma de care aveam nevoie. Sunt onorat s\ ^i mul]umesc d-lui prof. C\lin Oros care ne-a sprijinit [i a fost ^ntotdeauna al\turi de noi. Teodor Bate JR. Pre[edinte Rotaract Târgovi[te 2010-2011

SERVICIUL PUBLIC DE ASISTEN}| SOCIAL|

Aspecte din timpul ac]iunii de plantare a puie]ilor ^n ora[ul R\cari

V\ aducem la cuno[tin]\ c\, ^ncepând cu 01 ianuarie 2011 vor fi aplicate noile prevederi legale referitoare la acordarea aloca]iei pentru sus]inerea familiei, venitul minim garantat, a concediului [i indemniza]iei pentru cre[terea copiilor. Asfel, ^n ceea ce prive[te concediul [i indemniza]ia pentru cre[terea copiilor, acestea au fost reglementate prin O.U.G. nr 111/2010, publicat\ ^n M.O. nr. 830, partea I din 10 dec. 2011. Subliniem faptul c\, noile prevederi privind acordarea concediului [i indemniza]iei pentru cre[terea copiilor, se vor aplica doar pentru copiii n\scuti ^ncepând cu 01 ianuarie 2011. Pentru copiii n\scu]i pân\ la data de 31 decembrie 2010, se vor aplica prevederile actuale, reglementate prin O.U.G. nr. 148/2005, ^ns\ cu stabilirea indemniza]iei la nivelul de 75% din media veniturilor, dar nu mai pu]in de 600 lei [i nici mai mult de 3400 lei. ~n ceea ce prive[te aloca]ia complementar\ [i aloca]ia de sus]inere pentru familia monoparental\, acordat\ ^n baza O.U.G. nr 105/2003, preciz\m c\ ^ncepând cu data de 01 ianuarie 2011, aceste presta]ii au fost ^ncetate, fiind instituit\ aloca]ia pentru sus]inerea familiei prin Legea nr. 277/2010. Cu privire la ajutorul social prev\zut de Legea nr. 416/2001, privind venitul minim garantat, cu modificarile [i complet\rile ulterioare, acordarea acestuia, ^ncepând cu 01 ianuarie 2011, a fost reglementat\ prin Legea 176/2010. SEF SERVICIU Psih. Ion Tudor


±

±

10

Interviu

± decembrie 2010

(urmare din pagina a VI-a)

M\rg\rit Otilia - secretar\ 1. Peste ceea ce a fost urât, s\ str\luceasc\ lumina speran]ei. Nu fac lucruri importante, dar f\r\ munca mea, de detaliu, de am\nunt, de prezen]\ activ\, poate multe documente n-ar avea un flux normal. Este o munc\ anonim\ care asigur\ legatura între cet\]ean [i prim\rie, între servicii, între prim\rie [i structurile ierarhic superioare. Este o activitate anonim\ privit\ din afar\, dar pentru mine este o mare responsabilitate. 2. Am fost întotdeauna prezent\, atât cât a fost nevoie. Nu am socotit niciodat\ num\rul orelor peste program. Am r\mas întotdeauna s\ ajut echipa [i m-am str\duit s-o fac cât mai bine. 3. Cred c\ am f\cut mari progrese pentru c\ oamenii ne apreciaz\ [i ne mul]umesc pentru operativitate. 4. Doresc ca timpul s\ se dilate, s\ încap\ mai multe activit\]i în acela[i interval orar. Am observat uneori ca e important s\ [tii s\ folose[ti timpul, s\ fii eficient. 5. Nu prea am timp de citit de[i îmi place. Iubesc îns\ florile... foarte mult. 6. Pentru 2011 îmi doresc s\ fim mai buni, mai tolerant s\ [tim s\ ne bucur\m [i pentru lucrurile mici [i mai ales sa fim optimi[ti. La mul]i ani cu s\n\tate! {ef Serviciu Psih. Ion Tudor 1. A fost un an foarte dificil, cu un început negativ pentru mine deoarece a trebuit s\ suport o sanc]iune administrativ\, care a constat în deta[area temporar\ la C.A.M.S. Ghergani dar în a doua parte a anului am avut parte de foarte multe împliniri profesionale. Rezultate pe care consider c\ pot s\ le pun în pomul de Cr\ciun, sunt mul]umitoare, deoarece ^n acest an am reu[it, chiar în

perioada deta[\rii, s\ acreditez serviciul de asisten]\ social\ [i s\ finalizez documenta]ia de acreditare a C.A.M.S-ului, obiective destul de dificile dar esen]iale pentru continuarea activit\]ii. 2. Nu [tiu, sau nu cred c\ un program de lucru strict, rigid, în interiorul c\ruia trebuie s\-]i desf\[ori activitatea, poate duce la performan]e profesionale. Consider c\ evaluarea profesinal\ se face în baza activit\]ii desf\[urate [i nu prin prisma orelor pe care le stai la serviciu. În ceea ce ma prive[te, am r\mas [i dup\ program, au fost perioade când am lucrat

sâmb\ta [i duminica, pân\ am reu[it s\ finalizez ceea ce aveam de lucru, în ceea ce prive[te masa de prânz nu am considerat c\ este strict necesar. 3. În cadrul serviciului de asisten]\ social\ se desf\[oar\ o activitate care prive[te asigurarea asisten]ei persoanelor aflate în dificultate, marginalizate. Solicit\rile acestora, au fost solu]ionate de obicei imediat dar au fost [i cazuri în care a durat mai mult, dup\ caz. 4. Consider c\ în 2010, am reu[it s\ desf\[or o activitate destul de bun\, dar este loc de [i mai bine, în 2011 doresc un colectiv mai unit în interiorul c\ruia s\ ob]in performan]a profesional\. 5. Sincer am preferat s\ navighez pe net, pentru a afla nout\]i [i a m\ documenta profesional. 6. Le urez tradi]ionalul La mul]i ani! {i în anul care vine s\ g\seasc\ pe cât posibil fericirea [i satisfac]ia dorit\! Bucur Ancu]a – Stare civil\ Nu au fost greut\]i întâmpinate în activitatea de stare civil\. Au fost operate un num\r de

765 de men]iuni pe marginea actelor de stare civil\. Activitatea de stare civil\ se încadreaz\ în programul precizat în fi[a postului, cu toate c\ sunt zile de sâmb\ta [i duminica în care ne prezent\m la program pentru c\s\torii [i uneori decese. De multe ori am s\rit peste masa de prânz sau am mâncat mult mai târziu atunci când am fost solicitat\ de persoane str\ine... Înregistrarea unui act de stare civil\ nu se poate face într-un timp record – având în vedere importan]a acestor acte. Sunt mul]umit\ de felul cum s-a lucrat, am dispus de toate materialele necesare acestei activit\]i. Pentru anul 2011, având în vedere noile reglement\ri cu privire la divor]uri, prin acordul so]ilor, pe cale administrative sau prin procedura notarial\ (Legea 4/53, precum [i cu cele aduse prin Legea 202/2010, voi încerca s\ duc la îndeplinire [i aceste noi sarcini. Ultima carte citit\ a fost “Invita]ie la vals” de Mihail Drumes. Hobby... s\ zicem c\-mi place s\ tricotez. Doresc cititorilor Ziarului Prim\riei R\cari, mult\ s\n\tate, s\ citeasc\ în continuare ziarul, s\ vin\ cu noi idei, s\ sprijine prim\ria prin men]inerea cur\]eniei în fa]a gospod\riilor, s\ cure]e [an]urile permanent. Urez tuturor multe realiz\ri în noul an! Contabil [ef, Coman Gheorghi]a Anul 2010, un an de criz\ economic\, la nivel na]ional [i global. Mai mult, România cunoa[te [i recesiunea. Un an greu cu multe reforme, care sunt îns\, necesare. Programul de munc\ de 5 zile pe s\pt\mân\, respectiv 40 de ore, ar fi normal într-o ]ar\ a[ezat\. E nevoie îns\ de eforturi [i chiar de

sacrificii, am putea spune, pentru a ajunge la normal [i atunci trebuie s\ sacrific\m din timpul nostru liber, pentru a efectua ore în afara programului. Numai a[a putem face fa]\, cerin]elor actuale.

Recordul de timp pentru rezolvarea unei atribu]ii, a solicit\rii unui document, î[i are veridicitatea în succesul sau insuccesul de punere în aplicare. Totul trebuie s\ aib\ continuitate. Oriunde [i în orice împrejurare, este loc de mai bine. Este loc [i pentru mai mult\ ordine [i pentru mai multa disciplin\, mai mult profesionalism, mai mult\ d\ruire. Se impun activit\]i de perfec]ionare [i instruire, local [i în afar\. Foarte greu de r\spuns. De citit c\rti beletristice, nu – sunt atâtea acte [i documente de legisla]ie care înlocuiesc toate celelalte c\r]i... Nu am mai citit o carte de beletristic\ de când am fost internat\ în spital, cam prin 2007. Nu prea am timp pentru spectacole, teatru, film, concerte, etc. Exist\ dorin]a de cultur\, dar, timpul nu-mi permite astfel de activitati. Urarea mea pentru cititorii Ziarului Primariei Racari, este de a avea încredere, de a privi cu seriozitate si multa cumpatare anul 2011. Activitati prioritare: sanatatea, scoala si implicit educatia, familia, carora sa le consacre fapte adevarate. La multi ani tuturor! Cotun Marilena - casier În primul rând, vreau s\-I mul]umesc lui Dumnezeu pentru familia pe care o am: mama, so]ul, copiii, familia mea, a so]ului, pentru serviciul pe care îl am, pentru ]ara asta frumoas\, în care tr\im. Se încheie un an, în care s-a muncit în echip\, cu greut\]i mici, dar cu mari realiz\r: inaugurari de [coli, parcuri, stadioane, sala de sport, campanii de cur\]enie, realizarea de spa]ii verzi, plantarea de puie]i, etc. Pe plan personal, tot în acest an, pe lâng\ sarcinile de serviciu, am reu[it s\ termin cu rezultate bune, anul I la facultate. Copiii sunt bine [i ei la facultate [i master, aproape terminat [i lucreaz\ de la 18 ani, cu salarii mai mari ca mine. So]ul are serviciu bun, mama e s\n\toas\ [i pe lâng\

casa. La serviciu, pe care îl consider ca a doua familie, lucr\m, dac\ e nevoie, toat\ ziua [i câteodat\ f\r\ pauza de masa. Pentru munca depus\ de mine personal, sunt mul]umit\ [i mândr\ în sinea mea, c\ am contribuit câte un pic la fiecare eveniment, edificiu sau lucr\ri executate de prim\rie pentru comunitate. Îmi place s\ fac treaba la timp [i bine. S\ privim cu speran]\ la anul care vine! Trebuie sa fim în primul rând sanatosi, s\ muncim, s\ fim mai optimi[ti, s\ avem mai mult\ încredere unii în al]ii, s\ ne respect\m. S\ facem tot posibilul ca cet\]enii, copiii, colegii, familia, s\ fie mul]umite de noi. S\ uit\m de criza, s\ tr\im frumos, cu zâmbetul pe buze, s\ ne întindem cât avem, p\rerea mea: dac\ vrei, po]i! Este trist, dar nu am citit o carte de când eram la liceu. Muzica, sportul, pescuitul, televizorul, calatoriile si altele, îmi ocupa mare parte din timpul liber. La cumpana dintre ani, doresc tuturor cititorilor, multa, multa sanatate, bucurie, fericire, sa fie mai optimisti. S\ pun\ la suflet numai lucrurile bune [i s\-I mul]umeasc\ lui Dumnezeu ca sunt s\n\to[i [i c\ pot merge mai departe. La mul]i ani! Ag. pr. Badea Cristina Din punct de vedere profesional, anul 2010 a fost un an mai bun. În decursul anului au fost eliberate aproape 3000 de c\r]i de identitate. În cadrul Serviciului Public pentru Eviden]a Persoanelor, împreun\ cu R\dulescu Maria, desf\sur\m [i alte activit\]i

în afar\ de cele legate de primirea [i eliberarea actelor de identitate. Munca de eviden]\ este foarte diversificat\ [i necesit\ o aten]ie sporit\. Serviciul de eviden]\ a persoanelor este foarte solicitant, pentru c\ suntem în slujba cet\]eanului, nu avem un program fix, datorit\ volumului de munc\, mare. Pot spune c\ au fost zile când s-a lucrat pân\ la orele 22:00, chiar [i 23:00, inclusiv sâmb\t\ [i duminic\. Hmm... Termenul de eliberare al unui act de identitate, în mod legal, este de 30 de zile. Dar vin persoane cu diferite probleme, în audien]\, iar termenul cel mai scurt de eliberare a unui act de identitate, a fost de ... 3 zile. Din punctul meu de vedere, lucrul cel mai important este s\ plece mul]umit cet\]eanul de la ghi[eu. Pe plan profesional, doresc s\ îmi îndeplinesc îndatoririle fa]\ de cet\]ean, în mod operativ, iar cet\]eanul s\ fie mai în]eleg\tor cu noi. În plan personal, mi-a[ dori mai mult timp liber. În afara serviciului, m\ delectez cu cititul. Pot s\ spun c\ ultima carte, care m-a impresionat foarte mult, este “Inuaki Reptilianul din mine” de Aryana Havah. În timpul liber, fac sport. Acum în ceas de sarbatoare, tragem linie si adunam cu satisfac]ie tot ceea ce a fost pozitiv. Anul 2011, îl privim cu speran]a c\ va fi mai bun pentru to]i. Fie c\ gândurile de mai bine s\ ne c\l\uzeasc\ pa[ii în 2011. La mul]i ani. Redac]ia


decembrie 2010

HRAMUL BISERICII GHIMPA}I

S\rb\toarea Sfântului Nicolae Ocrotitorul Parohiei GHIMPA}I

~n satul nostru, ast\zi este s\rb\toare, pentru c\ Biserica îl pr\znuie[te pe Marele Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul din Mira Lichiei, Sfântul ocrotitor al copiilor, al fecioarelor [i v\duvelor credincioase, al elevilor, patronul mirilor al tinerilor c\s\tori]i care doresc copii, al s\racilor, al prizonierilor, al studen]ilor, al pelerinilor c\ut\tori de ve[nicie, [i nu numai. Acesta s-a n\scut în a doua jum\tate a secolului al IIIlea, a tr\it pe vremea tiranilor împ\ra]i Diocle]ian [i Maximilian (284-305) [i a str\lucit mai înainte în via]a pustniceasc\, iar pentru nespusa lui bun\tate, a fost f\cut arhiereu. {i, fiind cu fric\ de Dumnezeu, cinstind cre[tin\tatea [i propov\duind cu îndr\zneal\ [i cu glas puternic dreapta credin]\, a fost prins de mai marii cet\]ii Lichiei care osândindu-l [i supunându-l la cazne l-au închis în temni]\, împreun\ cu al]i cre[tini. Odat\ cu suirea pe tronul Imperiului Roman a credinciosului Constantin, din voia lui Dumnezeu, cei ce erau închi[i au fost elibera]i din leg\turi [i cu ei împreun\, a fost izb\vit [i marele Nicolae. Sf. Constantin cel Mare convoac\ întâiul Sinod Ecumenic de la Niceea, la care a luat parte [i minunatul Nicolae. Dumnezeu i-a dat lui darul facerii de minuni, precum arat\ istoria vie]ii sale. A scos din temni]\ pe trei oameni n\p\stui]i, care prinzând de veste c\ sunt osândi]i pe nedrept, au chemat pe Sfântul în ajutor, ca, precum a izb\vit pe cei din Lichia, a[a [i pe dân[ii s\-i izb\veasc\. Pentru aceasta, dar, Sfântul Nicolae, ca unul ce era grabnic [i fierbinte spre ajutor, s-a ar\tat în vis împ\ratului Constantin [i eparhului Avlavius. Pe acesta l-a mustrat pentru pâra nedreapt\ ce f\cuse oamenilor la împ\ratul, iar pe împ\rat l-a în[tiin]at cu am\nuntul, ar\tându-i c\ erau nevinova]i, pârâ]i din pizm\. {i a[a prin visul acesta i-a izb\vit din primejdia t\ierii. {i alte multe minuni f\când, p\storea dumnezeie[te pe dreptcredinciosul s\u popor. Deci, ajungând la adânci b\trâne]i, s-a mutat c\tre Domnul, neuitând, nici dup\ moarte, turma sa, ci în toate zilele dând cu îndestulare ale sale faceri de bine celor lipsi]i [i

izb\vindu-i de tot felul de primejdii [i de nevoi. Pân\ ast\zi, Dumnezeu, prin mijlocirea lui, lucreaz\ minuni [i cei ce-l roag\ cu adevarat\ [i neândoit\ credin]\, nu numai mici binefaceri, ci [i minuni mari dobândesc. Din anul 1087, luna mai în 9 zile moa[tele Sfântului Nicolae se afl\ la Bari, în sudul Italiei, luate din Mira, ca s\ nu cad\ în mâinile musulmanilor. Acolo ele sunt în mare cinste din partea credincio[ilor, care vin la el, cu credin]\, din toate p\r]ile cre[tin\t\]ii. Sfântul Ierarh Nicolae este un stâlp al credin]ei lui Hristos. El a ap\rat [i ap\r\ Biserica de atacurile viclene ale ereticilor, de r\utatea celor puternici, de primejdiile de tot felul. Prin suferin]\ martiric\ [i prin lucrarea aprig\, a sanc]oinat [i îndreptat orice îndep\rtare de duhul Evangheliei lui Hristos. Sfântul Ierarh Nicolae strânge în suflet iubirea preacurat\ a lui Dumnezeu [i o revars\ asupra lumii ca fapte bune. Sfântul Ierarh este model de smerenie, sfin]enie [i preo]ie lucr\toare [i devine prin exemplul vie]ii sale [i prin rug\ciunile lui un Înv\]\tor al lumii, pentru c\ via]a lui este un model de iubire tainic\ a St\pânului. Pentru el Biserica nu era o proprietate sau o sum\ de bunuri, ci era Trupul viu [i lucr\tor al lui Hristos. Nimic nu l-a putut opri în aceast\ lucrare sfânt\ de p\storire a oamenilor spre Hristos. Sfantul Nicolae este unul din cei mai populari sfin]i ai cre[tin\t\]ii. Datorit\ numeroaselor minuni pe care le-a s\vâr[it atât în timpul vie]ii, cât [i dup\ trecerea la cele ve[nice, el este supranumit [i "F\c\torul de Minuni" (Taumaturgul). Marcând începutul s\rb\torilor de iarn\, Sfântul Nicolae este recunoscut de credincio[i ca ocrotitor al nevoia[ilor. El este considerat unul dintre cei mai iubi]i sfin]i, aduc\tor de bucurie, mai ales copiilor. Tradi]ia spune ca Mo[ Nicolae trece în fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, pe la to]i copiii [i le las\ celor cumin]i în ghetu]e dulciuri [i juc\rii, iar celor neascult\tori câte o nuielus\, ca sa fie mai cumin]i la anul. ~nc\ de la înfiin]area satului, înainte de anul 1600, locuitorii din Ghimpa]i l-au ales ca ocrotitor pe Sfântul Ierarh Nicolae, [i nu au gre[it, pentru c\ localitatea a fost ap\rat\ [i ocrotit\ de-a lungul istoriei. Biserica actual\ a fost ridicat\ în anul 1772 de familia Golescu (Zoe [i {erban) pe funda]ia unei bisericii din lemn, cu hramul sfântul Ierarh Nicolae. În ziua de 6 decembrie 2010, ziua de pr\znuire a Marelui Ierarh Nicolae, biserica s-a umplut de credincio[ii care au participat la sfânta liturghie, cu speran]a c\ Sfântul îi va ocroti pe mai departe. Dup\ sf. Liturghie s-a oficiat parastasul ctitorilor, iar ^n final, to]i cei prezen]i au fost invita]i la o agap\ fr\]easc\ cu bun\t\]i de post [i pe[te. A[a cum se desf\[oar\ de fiecare dat\ când biserica noast\ este în s\rb\toare, am fost onora]i de prezen]a, în mijlocul nostru a conducerii Prim\riei R\cari în frunte cu domnul Primar, Marius Carave]eanu [i de doamna Viceprimar,Elena Craiciu. Pr. NICOLAE MIHAIL - GHIMPA}I

TEXTE BIBLICE

Ajutor ^n necazuri Psalmii, 37. 39 Sc\parea celor neprih\ni]i vine de la Domnul; El este ocrotitorul lor la vremea necazului. Naum, 1. 7 Domnul este bun, El este un loc de sc\pare în ziua necazului; [i cunoa[te pe cei ce se încred în El. Psalmii, 32. 7 Tu e[ti ocrotirea mea, Tu m\ sco]i din necaz, Tu m\ înconjori cu cânt\ri de izb\vire. Psalmii, 91. 10 de aceea nici o nenorocire nu te va ajunge, nici o urgie nu se va apropia de cortul t\u. 11. C\ci El va porunci îngerilor S\i s\ te p\zeasc\ în toate c\ile tale; Psalmii, 31. 23 Iubi]i dar pe Domnul, to]i cei iubi]i de El. C\ci Domnul p\ze[te pe cei credincio[i, [i pedepse[te aspru pe cei mândri. Psalmii, 22. 24 C\ci El nici nu dispretuie[te, nici nu ur\[te necazurile celui nenorocit, [i nu-{i ascunde Fa]a de el, ci îl ascult\ când strig\ c\tre El. Psalmii, 34. 19 De multe ori vine nenorocirea

peste cel f\r\ prihan\, dar Domnul îl scap\ totdeauna din ea. Psalmii, 18. 2 Doamne, Tu e[ti stânca mea, cet\]uia mea, izb\vitorul meu! Dumnezeule, Tu e[ti stânca mea, în care m\ ascund, scutul meu, t\ria care m\ scap\, [i înt\ritura mea! Ioan, 16. 33 V-am spus aceste lucruri ca s\ ave]i pace în Mine. În lume ve]i avea necazuri; dar îndr\zni]i, Eu am biruit lumea." Psalmii, 37. 24 dac\ se întâmpl\ s\ cad\, nu este doborât de tot, c\ci Domnul îl apuc\ de mân\. Psalmii, 126. 5.6 Cei ce seam\n\ cu lacrimi, vor secera cu cânt\ri de veselie. Cel ce umbl\ plângând, când arunc\ s\mân]a, se întoarce cu veselie, când î[i strânge snopii. Psalmii, 42. 11 Pentru ce te mâhne[ti, suflete, [i gemi în\untrul meu? N\d\jduie[te în Dumnezeu, c\ci iar\[i Îl voi l\uda; El este mântuirea mea [i Dumnezeul meu.

Via]a spiritual\

11

S\rb\torile lunii ianuarie

SFIN}II TREI IERARHI (30 IANUARIE) Sfin]ii trei ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie de Nazians [i Ioan Gura de Aur, au tr\it în veacul de aur al teologiei patristice, adic\ în secolele IV [i V, [i au adus contribu]ii capitale la dezvoltarea teologiei, a liturghiei [i a misiunii cre[tine. SF. VASILE CEL MARE (1 IANUARIE) Sf. Vasile cel Mare s-a n\scut într-o familie de oameni credincio[i în Cezareea Capadociei, din p\rin]i cre[tini. Mama sa Emilia era fiica de martir, iar bunica sa Macrina, era o femeie cu frica lui Dumnezeu. Amândou\ l-au crescut pe Vasile în duhul dragostei pentru Hristos. Dornic de înv\]\tur\, în tinere]e a urmat [coli înalte la Cezareea Capadociei, apoi la Constantinopol [i Atena, unde i-a uimit pe to]i prin în]elepciune [i via]a simpl\ [i smerit\ pe care o ducea. Apoi l-a convins pe dascalul s\u, Eubul, s\ se boteze [i împreun\ au plecat la Ierusalim, unde au fost boteza]i în râul Iordan. Reîntors în Capadocia, a tr\it ca monah, pân\ când Eusebiu, Arhiepiscopul Cezareei, l-a rugat s\ lupte cu în]elepciunea pe care i-a dat-o Domnul împotriva ereziilor ariene. Dup\ moartea lui Eusebiu, a fost ridicat cu de-a sila în scaunul arhiepiscopal. Multe au fost minunile Sf. Vasile, dar lupta cea mai mare pe care a dat-o a fost cu ereziile lui Arie. Se spune ca împ\ratul Valens, un mare sprijinitor al r\t\citilor, a vrut s\-l izgoneasc\ din scaunul episcopal, dar când a vrut s\ scrie ordinul de surghium, scaunul pe care st\tea s-a cutremurat [i trei condeie i s-au rupt în mâna. De la Sf. Vasile ne-au r\mas multe scrieri, însemnate cuvânt\ri alese, un Cuvânt c\tre tineri, predici [i o Sfânt\ Liturghie care se s\vâr[e[te de zece ori pe an, precum [i un azil [i un spital. Obosit [i trudit, sl\bit de posturile îndelungate pe care le ]inea, Sf. Vasile cel Mare a murit la 1 ianuarie 379, înainte de vârsta de 50 ani. Biserica noastr\ ortodoxa îl num\r\ între dascalii ei [i îl s\rb\tore[te în fiecare an la 1 si 30 ianuarie. Sf. GRIGORIE DE NAZIANS ca [i Sf Vasile este un mare ierarh [i dasc\l al Bisericii noastre. S-a n\scut în satul Arianz din ]inutul Capadociei, în jurul anului 329. A tr\it mult\ vreme în ora[ul Nazians, de unde i se trage [i numele. Mama sa pe nume Nona, o femeie de o rara vrednicie, l-a crescut în frica de Dumnezeu si în dragostea catre Mântuitorul Hristos. Sf. Grigorie a înv\]at în înaltele [coli din Cezareea, Alexandria [i Atena, culegând cu h\rnicie toat\ [tiin]a din acea vreme. El însu[i zice: Singura mea dragoste este [tiin]a. Am c\utat-o în R\s\rit [i în Apus, în Atena podoaba Greciei [i m-am str\duit pentru ea cu încordare [i vreme îndelungat\. În acela[i timp am depus-o la picioarele lui Hristos [i am supus-o cuvântului marelui Dumnezeu”. Întors în Nazians, pe când avea 30 de ani, a fost hirotonit preot, chiar de tat\l s\u care era

episcop în acel ora[. Dar slujba preo]iei era atât de mare în ochii lui Grigorie, încât acesta p\r\se[te Naziansul [i se retrase în mân\stirea din ]inutul Pontului a iubitului s\u prieten Vasile cel Mare. Acolo a tr\it el în post aspru [i în rug\ciune fierbinte. Dup\ o vreme, Grigorie primi vestea ca p\rtizanii ereticului Arie î[i întind erezia prin p\r]ile Naziansului [i ca însu[i tat\l s\u a c\zut din gre[eal\. P\r\si mân\stirea, se întoarse în Nazians [i purt\ lupt\ aspr\ cu ereticii. Tat\l sau reveni [i el la credin]a ortodox\. Pu]in mai târziu, Vasile cel Mare îl hirotoni pe Grigorie întru episcop, ca s\-i fie de ajutor b\trânului ierarh din Nazians. Ierarhul Grigorie de Nazians a trebuit s\ continue lupta împotriva arienilor [i în ora[ul Constantinopol. A cuvântat acolo cu atâta putere despre Sf. Treime [i mai ales despre dumnezeirea Fiului, c\ a [i primit numele de Teologul s\u Cuvântatorul de Dumnezeu. Ajuns patriarh în Constantinopol, Grigorie Teologul, a pezidat pentru pu]in timp, Sinodul al doilea ecumenic de la 381. Din cauza unor nemul]umiri, se retrage în ora[ul Nazian, în singur\tate ocupându-se pân\ la moarte cu scrisul. Moare în anul 390.De la el ne-au r\mas cuvântari adânci, scrisori pretioase si peste dou\zeci de mii de versuri minunate. SF. IOAN GURA DE AUR s-a n\scut în anul 344, în Antiohia. R\mas orfan de tat\, el a fost crescut de buna sa mama, Antuza. Înva]\ la [coala marelui înv\]at Libaniu ajungând un om de seam\. Cre[tinii din Antiohia cereau ca Ioan, s\ le fie preot. El îns\ se socotea cu totul nevrednic de o asemenea slujb\ înalt\ si de aceea se retrase în creierul muntilor. Unde, vreme de patru ani, trai în post aspru [i în rug\ciune aproape neîntrerupt\. Re^ntors printre ai s\i, prime[te totu[i s\ fie hirotonit diacon [i apoi preot, de c\tre episcopul Meletie. Ioan pastori, ca preot în Antiohia, peste zece ani. Este sfin]it episcop [i a[ezat în Constantinopol, unde continuu\ s\ predice cu aceea[i putere [i frumuse]e, pentru care credincio[ii îl numir\ Gur\ de Aur. În predicile sale Sf. Ioan Gura de Aur lovea f\r\ teama [i îi mustr\ cu asprime pe to]i cei care tr\iau pe c\i gre[ite. Curajul acesta crestinesc îi aduse lui Ioan si multe neplaceri, mai ales din partea împ\r\tesei Eudoxia, care era o desfrânat\, [i care hot\ra[te alungarea lui Ioan în exil. Îns\ mâna lui Dumnezeu era cu Ioan. C\ci dup\ ce p\r\si cetatea, se porni un mare cutremur încât poporul ceru împ\ratului ca nevinovatul episcop s\ fie adus înapoi. Ioan se întoarse în Constantinopol. Dup\ dou\ luni, împ\r\teasa îl alung\ din nou în Cucuza, în ]inutul Armeniei în anul 404. Dup\ trei ani, Sf. Ioan Gura de Aur fu alungat [i din Cucuza [i trimis într-un ]inut s\lbatic de pe ]\rmul M\rii Negre. Sl\bit peste m\sur\, descul], cu capul descoperit, îmbr\cat doar în haine zdren]uite, el c\zu în praful drumului, oft\ cu greutate [i zise: Slava lui Dumnezeu pentru toate. Amin. Apoi a murit. De la Sf. Ioan Gura de Aur ne-au r\mas cele mai m\re]e predici cre[tine [i o Sfânt\ Liturghie, care se s\vâr[e[te în cea mai mare parte a anului. {fintii Trei ierarhi sunt în Biserica cre[tina trei mari lumin\tori, via]a lor a fost o permanent\ slujire în virtute [i sfin]enie, iar sfâr[itul le-a fost încununat cu aureola jertfei. Ei au unit înv\]\tura cu via]a [i au fost un exemplu pentru contemporanii lor. Pr. Paroh {tefan Vlada - Ghergani


cyanmagentayellowblack

12

Actualitatea ^n imagini

decembrie 2010

Ce a mai f\cut primaru’...? R\cari

Colacu B\l\ne[ti

Ghergani

St\ne[ti Ghimpa]i

Mavrodin

Au fost promovate Studiile de fezabilitate [i cererea de finan]are, pentru accesarea "Programului Na]ional de Infrastructur\ - 10.000 de km" derulat de c\tre Ministerul Dezvolt\rii Regionale [i Turismului pentru modernizarea urm\toarelor str\zi din ora[ul R\cari [i localit\]ile componente: R|CARI: str. Tudor Vladimirescu, str. Mo[teni, str. Cuza Vod\, str. Boanga, Str. 8 Martie: GHERGANI: Str Unirii, str. Libert\]ii, str. Oraca: MAVRODIN: str. Câmpului GHIMPA}I: str. D\m\roaia, str. Valea Colentinei. COLACU: str. Bisericii, str.Hele[teului, DJ 711 A str. Libert\]ii: S|BIE{TI: str. Aleea Gorunului: B|L|NE{TI: str. Mihai Viteazu, str. Câmpului: ST|NE{TI: str. Constantin Brâncoveanu

A fost desemnat câ[tig\torul pentru lucr\rile de execu]ie pentru obiectivul: Modernizare Drumuri de exploatare pe teritoriul ora[ului R\cari, urmând ca ^n scurt timp s\ ^nceap\ lucr\rile de execu]ie.

A fost desemnat câ[tig\torul pentru lucr\rile de execu]ie pentru obiectivul Reabilitare, modernizare, extindere Liceul teoretic Ion Ghica R\cari, urmând ca ^n cel mai scurt timp s\ fie emis ordinul de ^ncepere a lucr\rilor [i predarea obiectivului c\tre constructor. A fost promovat\ procedura de achizi]ie publica ^n Serviciul Electronic pentru Achizi]ii Publice SEAP, pentru execu]ie lucr\ri la obiectivul: Lucr\ri de interven]ie pentru cre[terea performan]elor energetice a blocului A2, A3, A4'', urmând ca dup\ procedura de primire [i evaluare a ofertelor s\ ^nceap\ lucr\rile la acest obiectiv.

cyanmagentayellowblack

A fost promovat\ procedura de achizi]ie public\ ^n Serviciul Electronic pentru Achizi]ii Publice SEAP, pentru execu]ie lucr\ri la obiectivul de investi]ii Modernizare extindere [i echipare {coala general\ Ghergani, ora[ul R\cari, Dâmbovi]a.

~n data de 12.01.2010, a fost finalizat\ procedura de licita]ie pentru achizi]ia public\ “Execu]ie lucr\ri pentru montarea panourilor solare la Sediul administrativ [i Centrul de asisten]\ medico-social\ R\cari, urmând ca dup\ evaluarea ofertelor depuse, s\ fie desemnat câ[tig\torul.


cyanmagentayellowblack

Actualitatea ^n imagini

decembrie 2010

13

Ce a mai f\cut primaru’...? A fost promovat\ procedura de ^ntocmire a studiului de fezabilitate [i a cererii de finan]are pentru accesarea etapei a doua de finan]are pentru Proiectul Casa Verde pentru obiectivul “Lucr\ri de ^nlocuire sau de completare a sistemelor clasice de ^nc\lzire cu sisteme care utilizeaz\ energie solar\ la Sala de Sport”.

A fost amenajat spa]iul pentru punct de lucru al Agen]iei de Pl\]i [i Interven]ie pentru Agricultur\ (APIA), ^n ora[ul R\cari, spa]iu amenajat [i predat c\tre aceasta institu]ie.

~ncepând cu data de 01.01.2011, a fost infiin]at\ Poli]ia Local\ a ora[ului R\cari, urmând ca ^n perioada urm\toare s\ fie adoptat\ organigrama [i regulamentul de organizare [i func]ionare. Au fost organizate ac]iuni de depunere coroane cu ocazia Zilei de 1 Decembrie, la Monumentul Eroilor din ora[ul R\cari.

Pentru unit\]ile [colare de pe teritoriul ora[ului R\cari, sfâr[itul de an a sosit cu un nou microbuz Transport {colar, care va duce la ^mbun\t\]irea activit\]ii de transport a elevilor ^n condi]ii optime [i de siguran]\. Datorit\ bun\voin]ei unor agen]i economici, dar [i prin contribu]ia Consiliului Local R\cari, a fost organizat\ ac]iunea: “Vine Mo[ Cr\ciun” ^n toate unit\]ile [colare de pe teritoriul ora[ului R\cari, ^n cadrul Centrului de Asisten]\ Medico-Social\ R\cari, unde au Mo[ Cr\ciun a ^mp\r]it peste 1300 de pachete cu daruri. S-a depus la ANL studiul de fezabilitate pentru blocurile ce se vor construi ^n cartierul Ghergani

Au fost organizate ac]iuni de depunere coroane cu ocazia Zilei de 23 Decembrie, ^n satul Ghimpa]i la Monumentul Eroului, Sublt Barbu Petre Marian.

Au fost finalizate racordurile la re]eaua de gaze a localit\]ii pentru obiectivele de investi]ii Sala de Sport [i C\min Cultural Ghimpa]i, lucr\ri care odata executate, vor asigura condi]ii optime de desf\[urare a activit\]ilor ^n aceste edificii.

cyanmagentayellowblack


±

14 De

±

interes cet\]enesc

decembrie 2010

PLUGU{OR DE PE LA NOI Evenimentele lunii decembrie

~ncepând cu 1 decembrie 2010, ^n Ghimpa]i, s-au succedat o serie de evenimente care au culminat cu s\rb\torile de iarn\. La 1 decembrie, la C\minul cultural, a r\sunat cântecul Unirii de la 1918, dar [i “De[teapt\-te, Române!”, care a devenit ulterior imnul nostru na]ional. Forma]ia de cântece [i dansuri a elevilor {colii Ghimpa]i, a interpretat cântece dedicate zilei de 1 Decembrie Ziua României: “Tr\iasc\ ]ara, patria mam\, Tr\iasc\ toate câte sunt ^n ea, Tr\iasc\ toate, cu mic cu mare {i acea ]ar\ ce o iubesc tare” La acest eveniment au participat: Primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, al]i reprezentan]i ai prim\riei, consilieri locali, numero[i cet\]eni. De[i vremea a fost capricioas\, totu[i, am participat la momente emo]ionante, ca de exemplu, acela prezentat de pre[colari, ^mbr\ca]i ^n frumoase costume populare, care au recitat poezii despre ]ar\ [i limba român\. Al\turi de micu]ii arti[ti, s-au prins ^n hor\ unirii, domnul primar care a primit din partea organizatorilor cocarda cu tricolor, simbol al Marii Uniri. Cu to]ii am tr\it momentul [i am sim]it c\ nu vom pierde identitatea, c\ vom r\mâne români adev\ra]i, care

[tiu s\ ^[i dea mâna [i la bine [i la greu. Prin exemplu nostru, cadre didactice sau cet\]eni ai acestui sat, contribuim la educarea tineretului. Una este ]ara [i limba român\ pe care le-am mo[tenit din str\buni, le respect\m, le iubim [i le transmitem urma[ilor no[tri. Un alt eveniment, de aceast\ dat\, religios, a avut loc ^n ziua de 6 decembrie, ziua Sfântului Nicolae, eveniment petrecut la biserica din sat care poart\ acest nume. Bucuria evenimentului a fost tr\it\ de c\tre to]i, al\turi de corul [colii, care a interpretat cântece religioase. Enoria[ii au pr\znuit aceast\ s\rb\toare al\turi de primarul ora[ului [i ceilal]i reprezentan]i ai prim\riei. ~n capela bisericii au fost servite mânc\ruri tradi]ionale preg\tite de gospodinele din localitate: Mircea Ioana, Gavril\ Nu]\, Stoica Dumitra, etc. Cinste lor! {i ^n acest an, Mo[ Cr\ciun a sosit la Ghimpa]i fiind a[teptat cu ner\bdare de to]i. Mo[ Cr\ciun a coborât dintr-o calea[c\ ca-n pove[ti, copiii fiind ^ncânta]i de prezen]a lui. Elevii [i pre[colarii au cântat [i au recitat: “S\ tr\i]i s\ veseli]i {i la anu' s\ veni]i, Cu daruri pentru copii {i cu multe juc\rii. La anu' [i la mul]i ani!”

Colind\torii au purtat cântecele str\bune pe la casele gospodarilor care i-au primit cu covrigi, mere [i nuci, aducând o raz\ de c\ldur\ [i lumina ^n casele acestora. A[a am reu[it s\ ne bucur\m noi, locuitorii acestei a[ez\ri, de bucuria colindului, ^mpreun\ cu o ]uic\ fiart\ [i un dans popular, ajuta]i de orchestra de l\utari adus\ de domnul Mircea Valentin. Cu prilejul comemor\rii eroilor de la Revolu]ia din 1989, locuitorii din Ghimpa]i au participat ^n num\r mare la depunerea de coroane la monumentul eroului Barbu Petre Marian. La eveniment au participat primarul ora[ului, cadre didactice, al]i intelectuali, oameni din localitate [i invita]i. ~n organizarea tuturor programelor s-au eviden]iat consilierii locali, Mircea Gheorghe, Mircea Valentin [i colectivul de cadre didactice de la {coala Ghimpa]i: “De s\rb\tori, Din cer s\ coboare Binecuvântare, S\ fi]i ferici]i, Ani mul]i s\ tr\i]i!” v\ ureaz\ T\nase Maria [i T\nase Mihaela, tuturor cet\]enilor [i cititorilor Ziarului Prim\riei R\cari. Educatoare, T\nase Mioara

Aho, aho, mai trece-un an, Mândru mi-s c\-s ghimp\]ean C\ f\cut-am fapte bune Mi s-a dus vestea în lume. {i la anul care vine Eu voi face [i mai bine! Aho, mai, mâna]i degrab\ C-am f\cut-o de isprav\!

Oha, oha, anul trece, {i la anul om petrece! Mândru sunt c\ mi-s b\rbat, ~n Ghimpa]i, sunt unicat! {i la anul care vine Mândru o sa fiu de mine! Oha, b\i, mâna]i, b\i, tat\, C-am f\cut-o, mereu, lat\!

Vara toat\-am fost la sap\, Am cosit f\r\ de ap\. La apus, al meu ogor Arat\ ca un covor. {i la anul care vine O s\ muncesc [i mai bine! Mâna]i, m\i, mâna]i în lunc\, C\-mi veni un chef de munc\!

Toat\ vara-am stat în sap\, N-am b\ut nici pic de ap\. Am avut ogor model Cu costreiul pân'la cer. {i la anul care vine O s\ chiulesc [i mai bine! Mâna]i, b\i, s\ nu asud, C\ am chef s\ stau sub dud!

O respect pe ]a]a Leana, M\ salut cu unchiul seara, Noaptea, [i când e furtun\, ~i spun Lunii: “Noapte bun\!” {i la anul care vine O s\ respect [i mai bine! Aho, mai, mâna]i acas\ C\-i vremea s\ fiu la mas\!

Din respect, pe tu[a mea, O înjur mai cu perdea, Pe vecinii mei, din spate, ~i dr\cui [i-n miez de noapte! {i la anul care vine O s\ înjur [i mai bine! Oha, b\i, se-nvârte roata, E vremea s\-njur pe tata!

Când triste]i îmi vin de zor, Beau ap\ de la izvor. Când sunt vesel, beau un [pri] Nu mai multe c\ sughi]! {i la anul care vine Nu mai beau deloc c\-i bine! Mâna]i, m\i, m\i tare biciu' C\ nu mai am niciun viciu'!

Când am of la inimioar\, }uic\ beau sear\ de sear\. Când triste]ea ma doboar\, Beau, pân' m\ trezesc…afar\! {i la anul care vine O s\ beau cu mult mai bine! Mâna]i, b\i, din poart\-n poart\, S\ le spun c-o fac iar lat\!

SORCOVA GHIMP|}EANULUI Sorcova, vesela, S\ tr\i]i, s\ înflori]i, S-auzim c-a]i câ[tigat, În R\cari, înc\-un mandat! {i-n Ghimpa]i, cu oameni buni, S\ face]i patru minuni! Pe Colentina, s\ fie Gondole cu muzichie! Pe [osea, [oseaua mare, Trotuare merg\toare! Pe [an]uri, si-n miez de noapte, S\ curg\ miere [i lapte! La por]i, s\ avem fântâne, Cu vinuri, din cele bune LA ANUL {I LA MUL}I ANI!

±

±


± ±

±

Informa]ii utile

decembrie 2010

15

TRAFICUL DE PERSOANE AFECTEAZ| SOCIETATEA ~N ANSAMBLU Extras din Legea 50/1991 ACTUALIZATA LA DATA DE 15/10.2009

Tehnician urbanism, Alexandru Alexandru urbanism@primariaracari.ro

CAPITOLUL III Rãspunderi [i sanc]iuni Art. 26. - (1) Constituie contraven]ii urmãtoarele fapte, dacã nu au fost sãvâr[ite în astfel de condi]ii încât, potrivit legii, sã fie considerate infrac]iuni: a) executarea sau desfiin]area, totalã ori par]ialã, fãrã autoriza]ie a lucrãrilor prevãzute la art. 3, cu excep]ia celor men]ionate la lit. b), de cãtre investitor [i executant; b) executarea sau desfiin]area, cu nerespectarea prevederilor autoriza]iei [i a proiectului tehnic, a lucrãrilor prevãzute la art. 3, cu excep]ia celor prevãzute la lit. b), precum [i continuarea executãrii lucrãrilor autorizate fãrã solicitarea unei noi autoriza]ii de construire în situa]iile prevãzute la art. 7 alin. (15), de cãtre investitor [i executant; (literã modificatã prin art. I pct. 24 din O.U.G. nr. 214/2008 (publicatã la 16 decembrie 2008), în vigoare de la 14 februarie 2009) c) aprobarea furnizãrii de utilitã]i urbane, ca urmare a executãrii de lucrãri de bran[amente [i racorduri la re]ele pentru construc]ii noi neautorizate; d) men]inerea dupã expirarea termenului prevãzut prin autoriza]ie sau dupã terminarea lucrãrilor autorizate ori adaptarea în alte scopuri fa]ã de cele prevãzute în autoriza]ie a construc]iilor, lucrãrilor [i amenajãrilor cu caracter provizoriu; e) neaducerea terenului la starea ini]ialã de cãtre investitor, dupã terminarea lucrãrilor prevãzute la art. 3 lit. c), precum [i nerealizarea lucrãrilor de curã]are, amenajare ori degajare, dupã caz, a amplasamentului

[i/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe durata execu]iei, o datã cu încheierea lucrãrilor de bazã; f) împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor [i a actelor solicitate; g) neanun]area datei începerii lucrãrilor de construc]ii autorizate, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (8); (literã modificatã prin art. I pct. 25 din O.U.G. nr. 214/2008, astfel cum a fost modificatã prin art. I pct. 27 din Legea nr. 261/2009 (publicatã la 16 iulie 2009), în vigoare de la 14 octombrie 2009) h) neemiterea certificatelor de urbanism în termenul prevãzut la art. 6 alin. (2), precum [i emiterea de certificate de urbanism incomplete ori cu date eronate, care nu con]in lista cuprinzând avizele [i acordurile legale necesare în raport cu obiectivul de investi]ii, sau eliberarea acestora condi]ionat de elaborarea prealabilã a unei documenta]ii de urbanism sau a oricãror documenta]ii tehnice de definire a scopului solicitãrii, cu depã[irea termenului legal, sau refuzul nejustificat ori condi]ionarea furnizãrii informa]iilor de interes public prevãzute la art. 6 alin. (1); (literã modificatã prin art. I pct. 25 din O.U.G. nr. 214/2008, astfel cum a fost modificatã prin art. I pct. 27 din Legea nr. 261/2009 (publicatã la 16 iulie 2009), în vigoare de la 14 octombrie 2009) h) neemiterea autoriza]iilor de construire în termenul prevãzut la art. 7 alin. (1); (literã introdusã prin art. I pct. 251 din O.U.G. nr. 214/2008, astfel cum a fost completatã prin art. I pct. 28 din Legea nr. 261/2009 (publicatã la 16 iulie 2009), în vigoare de la 14 octombrie 2009) i) emiterea de autoriza]ii de construire/ desfiin]are: - în lipsa unui drept real asupra imobilului, care sã confere dreptul de a solicita autoriza]ia de construire/desfiin]are; - în lipsa sau cu nerespectarea prevederilor documenta]iilor de urbanism, aprobate potrivit legii; - în baza unor documenta]ii incomplete sau elaborate în neconcordan]ã cu prevederile certificatului de urbanism, ale Codului civil, ale con]inutului-cadru al documenta]iei tehnice - D.T*) pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construc]ii, care nu con]in avizele [i acordurile legale necesare sau care nu sunt verificate

potrivit legii; - în lipsa expertizei tehnice privind punerea în siguran]ã a întregii construc]ii, în cazul lucrãrilor de consolidare; - în baza altor documente decât cele cerute prin prezenta lege; j) neorganizarea [i neexercitarea controlului privind disciplina în autorizarea [i executarea lucrãrilor de construc]ii de cãtre compartimentele abilitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor jude]ene [i al primãriilor, în unitã]ile lor administrativteritoriale, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) [i (4), precum [I neurmãrirea modului de îndeplinire a celor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construc]ii, potrivit dispozi]iilor art. 29 alin. (3); k) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a mãsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construc]ii la controlul anterior; l) refuzul nejustificat sau obstruc]ionarea sub orice formã a accesului persoanelor fizice sau al reprezentan]ilor persoanelor juridice la documentele prevãzute la art. 34 alin. (7); m) depã[irea termenului de 15 zile pentru emiterea avizelor [i acordurilor necesare în vederea autorizãrii lucrãrilor de construc]ii, conform prevederilor art. 7 alin. (20). (literã abrogatã de la 14 februarie 2009 prin art. I pct. 26 din O.U.G. nr. 214/2008 publicatã la 16 decembrie 2008) (2) Contraven]iile prevãzute la alin. (1), sãvâr[ite de persoanele fizice sau juridice, se sanc]ioneazã cu amendã dupã cum urmeazã: - de la 1.000 lei la 100.000 lei, cele prevãzute la lit. a); - de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevãzute la lit. f); - de 10.000 lei, cele prevãzute la lit. c); - de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevãzute la lit. b), d) [i e); - de la 5.000 lei la 30.000 lei, cele prevãzute la lit. h), h1) [i i); - de la 1.000 lei la 5.000 lei, cele prevãzute la lit. j) [i k); - de 2.000 lei, cele prevãzute la lit. l); - de 1.000 lei, cele prevãzute la lit. g). În condi]iile prezentei legi nu se aplic\ sanc]iunea avertisment. (alineat introdus prin art. I pct. 27 din O.U.G. nr. 214/2008 (publicatã la 16 decembrie 2008), în vigoare de la 14 februarie 2009)

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISM EMISE ÎN LUNA DECEMBRIE 2010 - C.U. nr.181/03.12.2010; S.C GDF SUEZ ENERGY ROMANIA, Grigore Sorin Mugur Ghergani - racord gaze naturale - C.U. nr. 182/03.12.2010; S.C GDF SUEZ ENERGY ROMANIA, Camin cultural Ghimpati - Ghimpati -racord gaze naturale - C.U. nr. 183/03.12.2010; Albu Mihaela, Racari - Instrainare - C.U. nr. 184/03.12.2010; Craciun Ioan si Craciun Luminita, Racari- Constr. anexa - C.U. nr. 185/08.12.2010; S.C GDF

SUEZ ENERGY ROMANIA, Popa Florian Ghergani - racord gaze naturale - C.U. nr. 186/20.12.2010; Tancu Delia Raluca,Dinca Alexandru, Gabriela, Dinca Cezar Alexandru, Dinca Cornelia Rodica - Racari Instrainare - C.U. nr. 187/20.12.2010; S.C. EQUATOR GROUP S.R.L. - Racari - Constr. Pav. administrativ - C.U. nr. 188/20.12.2010; S.C. EQUA-

TOR GROUP S.R.L. - Racari - Constr. cladire birouri - C.U. nr. 189/20.12.2010; S.C GDF SUEZ ENERGY ROMANIA - Colacu racord gaze naturale - C.U. nr. 190/24.12.2010; Ciotoi Nicolae, Racari - Constr. garaj + magazie - C.U. nr. 191/27.12.2010; FEDERALCOOP TARGOVISTE , Ghergani- Instrainare - C.U. nr. 192/28.12.2010; Stanga Marian - Racari Constr. loc P

AUTORIZA}II DE CONSTRUIRE EMISE ~N LUNA DECEMBRIE 2010 - A.C. nr. 119/03.12.2010- S.C. GDF SUEZ ENERGY ROMANIA- GhimpatiRacord bransament gaze - (pentru camin cult. Ghimpati) - A.C. nr 120/03.12.2010 - (pentru Grigore Sorin Mugur) - Ghergani Racord bransament gaze - A.C. nr. 121/08.12.2010 - (Ciobanescu Vasile) - Racari - Extindere loc. parter - A.C. nr. 122/08.12.2010 - (Traila

Cristina) - Racari- Extindere loc. parter - A.C. nr. 123/08.12.2010 - (Musat Nicu) - Colacu - Constr. Imprejmuire - A.C. nr.124/08.12.2010 - S.C. GDF SUEZ ENERGY ROMANIA - (pentru Popa Florian) Ghergani - Racord bransament gaze - A.C. nr. 125/14.12.2010 - (pentru Mihai Ionut) - Colacu - Constr . Loc. parter - A.C. nr.126/14.12.2010, (Toma

Dumitru), Racari - Extindere loc. parter - A.C. nr.127/20.12.2010 - S.C. GDF SUEZ ENERGY ROMANIA - (Popescu Niculae) - Colacu - Racord bransament gaze - A.C. nr.128/20.12.2010, (Dinu Ion si Dinu Elena) , Sabiesti - Extindere loc. parter si Modificare acoperis - A.C. nr.129/23.12.2010, (Stefanescu Adrian), Racari - Constr. imprejmuire

black

vândute [i revândute din ce ^n ce mai scump, ca simple obiecte [i apoi exploatate. Traficul de fiin]e umane, ca f e n o m e n infrac]ional, ^nseamn\ o grea ^ncercare pentru [i se POLITIST DE PROXIMITATE victime Ag.[ef R\dulescu Sergiu desf\[oar\ dup\ radulescusergiu@ymail.com anumite etape: - Recrutarea: este momentul ^n care Cre[terea gradului de libertate a cir- un “binevoitor”, prima cula]iei cet\]enilor verig\ a traficului, romani a dus la intr\ ^n contact cu sporirea vulnera- viitoarea victim\. bilit\]ii acestora ^n - Transportul: este fa]a unor oferte de organizat de recrutor munc\ mai aparent [i se face pe trasee mai avantajoase, stabilite anterior. Are ^n spatele c\rora loc la scurt timp dup\ se ascund re]ele recrutare, astfel ^ncât de trafic de per- victima s\ nu aib\ timp s\ se r\zgânsoane. }inerea ^n sclavie sau deasc\. alte procedee - Trecerea frontierei: asem\n\toare de lip- se face adesea ^n sire de libertate ori de mod fraudulos, victiaservire se refera la ma fiind preluat\ de condi]ia unei per- primul cump\r\tor, soane asupra c\reia care, drept garan]ie, ^i este exercitata oricare opre[te pa[aportul. putere constând in - Vânzarea: este obligarea sa locuiasc\ esen]a traficului de ^ntr-un spa]iu impus [i fiin]e umane, vics\ presteze anumite timele fiind transforactivit\]i determinate, mate ^n marfa [i sorf\r\ a i se oferi posi- tate ca atare de trafibilitatea de a-[i can]ii cump\r\tori. Cauze: provenien]a schimba condi]ia. ~n cazul traficului de dintr-o familie dezorfiin]e umane, vic- ganizat\ sau dintr-un timele sunt transfor- mediu ^n care tân\ra mate de c\tre trafi- a suferit abuzuri; can]i, din persoane nivelul sc\zut de situa]ie libere, ^ntr-un singur educa]ie; obiect al dreptului de materiala grea; lipsa proprietate, la fel ca de perspective ^n proorice alt bun, fiind pria lor ]ar\. tratate ca o marf\ care aduce venit. Forme de exploatare: Victimile (femei, sexual\; munca sau b\rba]i [i copii) sunt servicii for]ate; sclavia practic ^nrobite [i sau practici similare transformate ^n ale sclaviei; preleobiecte aflate la bunul varea de organe plac al exploatatorilor, Modalit\]i de racotrafican]i, care prin lare a victimelor: metode de constrân- -propunerile directe gere dintre cele mai f\cute tinerelor chiar diverse, ^ncluzând de catre cuno\tin]e; violen]a, [antajul, anun]uri ^n ziare; false teroarea psihic\, le oferte de locuri de ^nrobesc [i le dezu- munc\ ^n str\in\tate; Care sunt iluziile manizeaz\. Traficul de persoane oferite de racoiatori? este un fenomen Ace[tia fac promisiuni complex al zilelor referitoare la asigunoastre, un fenomen rarea pân\ la destisubteran cu dimensi- na]ie a transportului, uni globale, vinovat de caz\rii, hranei neceproducerea a mil- sare, se laud\ cu perioane de drame soane de contact bine ^n omene[ti. Oricât de “pozi]ionate” crud\ ar p\rea expri- str\in\tate. marea, ca este real\, fiin]ele umane fiind


cyanmagentayellowblack

16

Realitatea ^n imagini

R\cari

decembrie 2010

Mavrodin

Ghergani

Ghimpa]i

Gheorghi]a Veronica, strada Republicii num\rul 37

Rogojinaru Marin, strada Ilfovului

Postelnicescu Gheorghi]a, strada Ion Ghica, num\rul 61

Chi[cop Gheorghe, strada Sublt Barbu Petre Marian

Barbu Vladimir, strada Iorgu Dumitrescu, R\cari

Barbu Marin, strada {colii, Mavrodin

T\nase Marin, strada Unirii, Ghergani

Niculae Constantin, strada Valea Colentinei, Ghimpa]i

Iordan Trandafira, strada Iorgu Dumitrescu, R\cari

Alexandru Constantin, strada I.L Caragiale, Mavrodin

Mistodie Elena, strada G\rii, Ghergani

Ghimp\u Ion, strada Valea Colentinei, Ghimpa]i

cyanmagentayellowblack


decembrie 2010

Realitatea ^n imagini

17

Colacu

S\bie[ti

Enache Constan]a, Colacu

Dinc\ Anastasia, strada Gorunului, num\rul 165

Andrei Mariana, St\ne[ti

B\lan Alexandru, B\l\ne[ti

Dobre Dumitru, strada Bisericii, Colacu

Ivan Niculina, S\bie[ti

Coman Marin, St\ne[ti

B\lan Alexandra, strada Mihai Viteazul, B\l\ne[ti

Enache Constan]a, strada {tefan cel Mare, Colacu

Gheorghe Vergina, strada Iorgu Dumitrescu, R\cari

St\ne[ti

Ivan Niculina, St\ne[ti

B\l\ne[ti

Ni]\ Maria, B\l\ne[ti


18

Cronica sportiv\

decembrie 2010

CLASAMENTE FINALE ^N FAZA GRUPELOR S-au calificat primele dou\ forma]ii din fiecare grup\ pentru faza grupelor semifinale.

Contesti-balteni A urmat partea a doua a confrunt\rii dintre Con]e[ti [i Brezoaele ^ncheiat\ tot ^n favoarea primilor. Apoi urmeaz\ un nou duel ^n dou\ p\r]i cu dou\ [coli din R\cari, {coala Colacu [i {coala R\cari. Prima confruntare se termin\ cu un scor zdrobitor ^n favoarea celor de la Colacu, având ^n Chiri]\ Daniel un golgeter autentic cu 5 goluri, un atacant de o rapiditate uluitoare. Partea a doua a b\t\liei Colacu [i R\cari s-a ^ncheiat cu victoria primei cu 5-1, dup\ ce {coala R\cari a deschis scorul. De la Colacu s-au remarcat Sandu Mih\i]\, care joac\ la juniorii Stelei, Tudor Virgil, iar de la {coala R\cari elevul Manolache cu frumoase calit\]i. A fost prezent al\turi de echipa din Colacu [i T\nase Mugurel un ^mp\timit al fotbalului. Duminic\ s-a remarcat meciul dintre {coala Mogo[ani [i {coala Ghergani ^ncheiat cu un galop de s\n\tate al elevilor lui Manole Dan, care a dat indica]ii tot meciul. A urmat apoi meciul dintre cei mici de la Brezoaia [i Poiana ^ncheiat cu 5-2 ^n favoarea primilor. De la primii s-a eviden]iat Ilie Constantin (3), Dinc\ Ion Viorel (2), iar de la Poiana, Sandu Daniel (2). A doua confruntare dintre cele dou\ [coli, dar la nivelul celor mari s-a ^ncheiat cum era de a[teptat cu victoria marilor favoriti ai lui Marian Per[inaru, {coala Poiana cu scorul de 5-0! Cu acela[i Cornel Susai ^n form\ bun\ [i Preda Robert lâng\

el, ^n fa]\ cu Per[inaru Andrei, {coala Poiana a defilat [i ^n acest meci. Sâmb\t\ 18 decembrie a ^nceput ultima rund\ a fazei grupelor cu o adev\rat\ final\ a grupei la cei mici, dintre {coala ColacuR\cari [i {coala Con]e[ti-B\lteni. S-au ^ntâlnit dou\ stiluri diferite, cel pragmatic bazat pe for]\, pe mingi lungi ^n adâncime, cu o organizare meticuloas\ ^n ap\rare unde au excelat din nou R\ducanu Lauren]iu [i Dumitru Valentin [i stilul brazilian al celor din Con]e[ti cu devieri spectaculoase, cu driblinguri derutante pe care piticii Grigorescu George (2), Ghica Octavian (2), Denciu Costinel, le-au folosit din plin. A rezultat cel mai spectaculos meci de pân\ acum ^n care bun\ organizare a celor din Colacu, dublat\ de golurile fabuloase ale vârfului Chiri]\ Daniel care a realizat un record greu de egalat marcând 6 goluri, dup\ ce ^n meciul anterior reu[ise 5 goluri, aceast\ bun\ a[ezare ^n teren a dus la un scor greu de imaginat 6-1. ~n repriza a doua micii brazilieni s-au trezit [i au avut in final o serie fulminant\ ducând scorul la un neverosimil 6-5!!! 11 goluri, unul mai frumos ca cel\lalt au fost sarea [i piperul acestui joc. Cele dou\ echipe au mers bra] la bra] ^n grupele semifinale. Meciul celor de categoria claselor 7-8, a curs ^n favoarea celor din Con]e[ti care s-au impus cu scorul de 3-1 ^n detrimentrul celor din ColacuR\cari. Au mers ambele mai departe. O mare surpriz\ a fost victoria echipei din Ghergani care s-a motivat la ultimul meci [i a ^nvins cu 3-2 pe cei din Brezoaia; care aten]ie, la o victorie cu 8-0, mergea mai departe ^n detrimentrul celor de la Mogo[ani, care pierd ultimul meci din grup\, cu favorita Poiana. Pierd dup\ un meci mult mai strâns decât o arat\ scorul 4-0! Cu maxim

de puncte echipa dl. prof. Per[inaru merge ^n grupele semifinale unde va ^ntâlni pe Colacu-R\cari [i Nr 11 Târgovi[te, iar ^n cealalt\ grup\ semifinal\, [colile Mogo[ani, M\t\saru [i Con]e[ti-B\lteni. Ultimul meci de la clasele 5-6 a clarificat situa]ia din grupa a-II-a echipa din Odobe[ti, a câ[tigat lejer cu 6-0 ^n detrimentul forma]iei de la {coala Poiana, care la aceast\ grup\ de vârst\ este departe de forma]ia mare. S-a ^ncheiat faza grupelor, au r\mas cele mai bune 6 forma]ii la fiecare categorie de vârst\, acestea se vor duela ^n ianuarie, aici la R\cari s-a f\cut o bun\ propagand\ fotbalului scolar, copiii au fost pe alocuri entuziasma]i. Au jucat cu ambi]ie, cu d\ruire [i sunt doar ni[te copii, care iubesc teribil sportul, ca [i mine, ca [i primarul acestui ora[, care are acum o baz\ sportiv\ frumoas\ cum mul]i [i-o doresc. A[tept\m semifinalele, a[tept\m tensiunea antrenorilor care, este incomparabil mai mare decât cea a copiilor, pe margine totul se amplific\, pe teren pe altceva, joci, te descarci, e mult mai pl\cut... A[tept\m oamenii ^n tribune s\ se bucure de spectacolul oferit de copii! S-au calificat primele dou\ forma]ii din fiecare grup\ pentru faza grupelor semifinale. GRUPA 1 DE VÂRST|, CLASELE A V-A {I A VI-A GRUPA I M V E I G P 1) {coala Colacu-R\cari 3 1 0 0 17-5 9 p 2) {coala Con]e[ti-B\lteni 3 2 0 0 19-8 6 p. 3) {coala R\cari 3 1 0 2 4-17 3 p 4) {coala Brezoaele 3 0 0 3 1-11 0 p GRUPA II M V E I G P 1) {coala Odobe[ti

PROGRAMUL DE DESF|{URARE AL COMPETI}IEI - FAZA GRUPELOR SEMIFINALE S|MBAT| 15.01.2010 ORA 9 - 9,45 CLASA 5,6 GRUPA A {coala Colacu-R\cari - {coala Brezoaia (pauz\ 9,45 - 9,55) ORA 9,55- 10,40 CLASA 5,6 GRUPA B {coala Con]e[ti-B\lteni{coala Odobe[ti (pauz\ 10,4011,00) ORA 11,00 - 11,45 CLASA 5,6 GRUPA A {coala Brezoaia {coala Crovu (pauz\ 11,4511,55) ORA 11,55 -12,40 CLASA 5,6 GRUPA B {coala Odobe[ti {coala NR 11 Paul B\nic\Târgovi[te (pauz\ 12,40-13,00) ORA 13,00- 13,45 CLASA 5,6 GRUPA A {coala Colacu-R\cari{coala Crovu ( pauz\ 13,45-13,55) ORA 13,55- 14,40 CLASA 5,6 GRUPA B {coala Con]e[ti-{coala NR 11 Paul B\nic\-Târgovi[te DUMINIC| 16.01.2010 ORA 9 - 9,45 CLASA 7,8 GRUPA A {coala Colacu-R\cari - {coala

Poiana (pauz\ 9,45-9,55) ORA 9,55- 10,40 CLASA 7,8 GRUPA B {coala Con]e[tiB\lteni- {coala Mogo[ani (pauz\ 10,40- 11,00) ORA 11,00 - 11,45 CLASA 7,8 GRUPA A {coala Poiana - {coala NR 11 Paul B\nic\-Târgovi[te (pauz\ 11,45-11,55) ORA 11,55 -12,40 CLASA 7,8 GRUPA B {coala Mogo[ani {coala M\t\saru (pauz\ 12,4013,00 ORA 13,00- 13,45 CLASA 7,8 GRUPA A {coala Colacu-R\cari{coala NR 11 Paul B\nic\Târgovi[te (pauz\ 13,45-13,55) ORA 13,55- 14,40 CLASA 7,8 GRUPA B {coala Con]e[ti- {coala M\t\saru Primul loc din fiecare grupa semifinal\ va juca finala mare, iar cel de-al doilea loc din fiecare grup\ semifinala va juca finala mic\. SÂMB|T| 22.01.2010

ORA 10,00- 10,45 CLASA 5,6 Finala mic\: Locul II din GRUPA SEMIFINAL| A - Locul II din GRUPA SEMIFINAL| B (PAUZ| 10,4511,00) ORA 11,00- 11,45 CLASA 7,8 Finala mic\: Locul II din GRUPA SEMIFINAL| A - Locul II din GRUPA SEMIFINAL| B (PAUZ| 11,4512,00) ORA 12,00- 12,45 CLASA 5,6 Finala mare :Locul I din GRUPA SEMIFINAL| A - Locul I din GRUPA SEMIFINAL| B (PAUZ| 12,4513,00) ORA 13,00- 13,45 CLASA 7,8 Finala mare: Locul I din GRUPA SEMIFINAL| A - Locul I din GRUPA SEMIFINAL| B (PAUZ| 13,4514,00) ORA 14, FESTIVITATEA DE PREMIERE,DECERNAREA DIPLOMELOR {I A CUPELOR, PREMIEREA CELOR MAI BUNI FOTBALI{TI LA AMBELE CATEGORII DE VÂRST|.

3 2 1 0 11-2 7p. 2) {coala Brezoaia 3 2 1 0 8-2 7p. 3) {coala Poiana 3 1 0 0 5-11 3p 4) {coala Ghergani 3 0 0 3 0-9 0p GRUPA III M V E I G P 1) {coala Paul B\nic\, nr. 11- Târgovi[te 3 2 1 0 10-4 7p. 2) {coala Crovu 3 2 1 0 10-4 7p. 3) {coala Potlogi 3 0 0 3 0-9 0p. 4) {coala {erban Cioculescu-Gae[ti 3 0 0 3 0-9 0p. GRUPA 2 DE VÂRST|, CLASELE A VII-A SI A VIII-A GRUPA I M V E I G P 1) {coala Con]esti-B\lteni 3 3 0 0 15-3 9p. 2) {coala Colacu-R\cari 3 2 0 1 9-6 6p 3) {coala Brezoaele 3 1 0 2 6-8 3p. 4) {coala R\cari 3 0 0 3 2-15 0p. GRUPA II M V E I G P 1) {coala Poiana 3 2 0 0 16-1 9 p 2) {coala Mogo[ani 3 0 1 1 8-5 4p. 3) {coala Ghergani 3 1 0 2 4-16 3p. 4){coala Brezoaia 3 0 1 2 4-10 1p. GRUPA III M V E I G P 1) {coala Paul B\nic\, nr. 11 -Târgovi[te 3 2 1 0 8-2 7p. 2) {coala M\t\saru 3 2 1 0 8-2 7p. 3) {coala Potlogi 3 0 0 3 0-9 0p. 4) {coala {erban Cioculescu-G\e[ti 3 0 0 3 0-9 0p FAZA GRUPELOR SEMIFINALE GRUPA SEMIFINAL| A CLS 5,6 1) Locul I din grupa 1) {coala Colacu - R\cari 2) Locul II din grupa 2 - {coala Brezoaia 3) Locul II din grupa 3 - {coala Crovu

Colacu

Mogosani

Brezoaia

Racari

Targoviste

GRUPA SEMIFINAL| B CLS5,6 1) Locul II din grupa 1 - {coala Con]e[ti 2) Locul I din grupa 2 - {coala Odobesti 3) Locul I din grupa 3 - {coala num\rul 11, Paul B\nic\-Târgovi[te GRUPA SEMIFINAL| A CL7,8 1) Locul II din grupa 1 - {coala Colacu-R\cari 2) Locul I din grupa 2 - {coala Poiana 3) Locul II din grupa 3 - {coala num\rul 11, Paul B\nic\Târgovi[te GRUPA SEMIFINAL| B CL7,8 1) Locul I din grupa 1 - {coala Con]e[ti-B\lteni 2) Locul II din grupa 2- {coala Mogo[ani 3) Locul I din grupa3 - {coala M\t\saru Prof. Marin Ilie Sorin, {c. Colacu

Ghergani

Poiana


Via]a medical\

decembrie 2010

Cele mai frecvente erori ^n folosirea antibioticelor

Aten]ie la utilizarea antibioticelor Dr. Carp Marioara, medic specialist, medicin\ de familie

terii; altele, “cu spectru larg”sunt eficiente asupra multor tipuri de microbi. Antibioticele trebuie folosite doar ^n cazul infec]iilor bacteriene; aceasta “ porunc\” are la baza dou\ observa]ii majore: 1. Prin ^ns\[i natura lor, nu pot fi eficiente impotriva virusurilor (agen]i patogeni care provoac\ cele mai multe boli ale aparatului respirator cum ar fi: r\ceala comun\, gripa, bron[itele dar [i otitele medii). 2. Folosirea nejudicioas\ a antibioticelor de c\tre pacientul ^n suferin]\ (f\r\ un consult medical ^n prealabil), sau chiar de c\tre medic (prescriere uzual\ pentru boli “u[oare”) a condus la apari]ia de noi forme de bacterii care sunt rezistente la multe din antibioticele cunoscute. Aceste infec]ii pot fi tratate f\r\ antibiotice: •R\ceala comun\

•Gripa •Majoritatea bron[itelor •Multe infec]ii ale urechii (otite medii) •Multe din “erup]iile” pielii Infec]ii determinate de folosirea inadecvat\ a antibioticelor: •Infec]iile cu “stafilococ auriu”frecvente la persoanele cu imunitate sc\zut\ (vârstnici, diabetici, cancer, HIV-SIDA), sunt deja ^n mare parte rezistente la unele antibiotice [i sunt foarte greu de st\pânit eficient. •“Pneumococul” – agentul uzual al pneumoniilor ^ncepe s\ devin\ [i el greu de st\pânit prin antibioticele eficiente alt\ dat\ •Tuberculoza multirezistent\apare ^n condi]iile ^n care pacientul nu urmeaz\ cursul de câteva luni de tratament NECESAR eradic\rii eficiente a infec]iei. Consecin]e: •Infec]ii banale devin din ce ^n

ce mai greu de tratat [i uneori pot fi fatale •Prin consecin]\, durata [i costurile spitaliz\rii cresc •Infec]ii cu microbi “rezisten]i” pot fi transmise c\tre membrii familiei, colegi de munc\, etc. Sfaturi practice: •Folosi]i antibiotice doar la prescrip]ia medicului •Continua]i tratamentul toat\ perioada prescris\, chiar dac\ v\ sim]i]i mai bine ^nainte de ^ncheierea acesteia •Aten]ie la perioada de valabilitate- nu “p\stra]i” antibiotice pentru “clipe grele”- a]i putea fi ispitit s\ le autoadministra]i f\r\ a cere sfat medical, sau ar putea fi expirate. •Nu “oferi]i” [i altora din medicamentele dumneavoastr\; ^ndemna]i-i, mai de grab\, s\ caute sfat medical.

Sfaturi practice pentru ameliorarea simptomelor r\celii

Dac\ [i anul acesta a]i c\zut “victim\” r\celii, iar de S\rb\tori mai degrab\ v-au stat aproape [erve]elele, ceaiul cald [i vitamina C decât prietenii, speciali[tii doresc s\ v\ atrag\ aten]ia asupra a dou\ aspecte foarte importante.

Sfaturi practice

Somnul [i odihna

Din p\cate, de cele mai multe ori, antibioticele sunt folosite ^n orice stare febril\. Starea de r\u, febr\, grea]\, v\rs\turile sunt simptomele unei banale r\celi sau ale unei viroze digestive care de[i ne "]intuiesc" la pat, nu se trateaz\ cu antibiotice. Acestea au efect doar ^n cazul infec]iilor bacteriene. Antibioticele sunt substan]e produse, fie natural de c\tre microorganisme, fie sintetic-de c\tre chimi[ti, ^n laboratoare specializate; ele sunt capabile s\ stopeze ^nmul]irea bacteriilor sau s\ provoace moartea acestora. Penicilina a fost prima substan]\ cu propriet\]i antibiotice descoperit\ de medicina modern\; acest fapt a provocat o adevarat\ revolu]ie ^n ceea ce prive[te “lupta” omului, ^n general, [i a personalului medical, ^n special, contra infec]iilor pe care ^n multe cazuri, ast\zi le consider\m “banale” dar care, odinioar\, conduceau de multe ori spre deces. Astfel, nu este de mirare ca ^n 1928, descoperitorului substan]ei “minune” i-a fost acordat Premiul Nobel. De atunci, au fost descoperite multe tipuri de antibioticeunele cu “putere” doar asupra unor grupuri restranse de bac-

19

1. R\ceala nu are leac! 2. Simptomele r\celii pot fi, ^ns\, ameliorate! Exist\ numeroase sfaturi practice care v\ pot fi de ajutor ^n ceea ce prive[te ameliorarea simptomelor chinuitoare ale r\celii, unele dintre ele fiind prezentate ^n cele de urmeaz\. De re]inut! Medicii [i produc\torii de medicamente insist\ asupra faptului c\ medicamentele antitusive din clasa OTC (eliberate f\r\ prescrip]ie medical\) nu trebuie administrate copiilor cu vârsta sub 4 ani f\r\ acordul medicului. Sfaturi practice: - sta]i acas\ [i odihni]i-v\ - be]i cât mai multe lichide! - trata]i durerile [i febra pentru a v\ spori confortul personal - administra]i antitusive [i expectorante doar dac\ este cazul! - deconges]iona]i-v\ nasul! - sta]i mai mult ^n baie cu vapori - consuma]i sup\… cât mai condimen-

tat\! - umidifica]i aerul din ^nc\pere - ^ncerca]i dropsurile mentolate pentru gât - pic\turile [i s\rurile nazale pot fi foarte eficiente! Alte sfaturi utile Pe lâng\ sfaturile deja men]ionate, speciali[tii sunt de p\rere c\ simptomele se amelioreaz\ [i dac\ respect\m urm\toarele recomand\ri: - Evitarea fumatului [i expunerii la fumul de tigar\; - Consumarea de ceai ^ndulcit cu miere ^n care s\ punem [i o felie de l\mâie; - Evitarea consumului de alcool; - Realizarea de gargar\ cu ap\ s\rata pentru cur\]area gâtului (^ntr-o can\ cu ap\ se dizolv\ o lingur\ de sare de mas\); - Folosirea spray-urilor speciale pentru gât, dac\ durerea de gât persist\. Redac]ia

Cu cât ]\rile devin mai industrializate [i timpul devine mai necesar, oamenii dorm din ce ^n ce mai pu]in. Aceasta conduce la o stare cronic\ de oboseal\ pentru mul]i. Mul]i oameni se plâng c\ dorm mai pu]in decât au nevoie. Chiar celor ce cred c\ au dormit destul, le-ar fi mai bine dac\ ar dormi mai mult [i ^[i doresc aceasta. Adolescen]ii din 1960 dormeau cu 1,5 ore mai pu]in decât cei din 1910. ~ntre 1978 [i 1988 studen]ii au dormit cu aproximativ o jum\tate de ora mai pu]in. De asemenea, mul]i studen]i relateaz\ o mare nesatisfac]ie fa]\ de calitatea somnului lor. 10% dintre adul]ii români sufer\ de probleme serioase de somn. Odat\ cu cre[terea vârstei , cresc [i problemele. Mai mult de 40% din cei de 65 de ani [i peste se plâng de dificult\]i de somn. Lipsa de somn poate afecta s\n\tatea noastra. - Ob]inerea unei cantit\]i [i calit\]i necesare de somn va poate ajuta s\ func]iona]i la cel mai ^nalt nivel fizic [i emo]ional. - O bun\ odihn\ fizic\ va procura energie pentru a lucra optim, a v\ bucura de via]\ [i a face alegeri potrivite morale [i spirituale. - Un somn adecvat este esen]ial pentru a v\ bucura de o bun\ s\n\tate. - Beneficiile merit\ toate preg\tirile necesare.

De ce albim? Odat\ cu apari]ia ridurilor, albirea p\rului - sau cani]ie, cum spun speciali[tii - este, dup\ cum toat\ lumea [tie [i toat\ lumea se teme de ea, unul dintre primele semne ale ^mb\trânirii organismului. Albirea p\rului apare atunci când celulele corpului ^nceteaz\ s\ mai produc\ melanocite. Culoarea p\rului [i a pielii este dat\ de melanin\, un pigment produs de celulele pielii. Cani]ia apare atunci când celulele p\rului ^nceteaz\ s\ mai produc\ melanin\. La persoanele albinoase, pielea [i p\rul sunt albe din cauza absen]ei melaninei ^n urma unei muta]ii genetice. ~n ceea ce prive[te pupilele lor, ele apar ro[ii deoarece vedem lumina reflectat\ prin vasele sangvine ale unei membrane a ochiului (coroid) care, nici ea, nu mai con]ine pigmen]i. Apari]ia cani]iei poate s\ depind\ de factori genetici. Ea poate ap\rea mai devreme la unele persoane [i este practic absen]a la amerindieni, la fel ca [i calvi]ia.


cyanmagentayellowblack

20

Eveniment

decembrie 2010

1 Decembrie 1918 1 Decembrie 2010 Unirea face puterea. Depunerea de coroane la Monumentul Eroilor din R\cari La ora 09:00, miercuri 1 Decembrie, a avut loc depunerea de coroane la monumentul Eroilor din R\cari ^n semn de recuno[tin]\ pentru jertfa acestora ^n r\zboaiele purtate pentru neatârnarea neamului românesc. Au participat al\turi de primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, reprezentan]i din prim\rie, consilieri, profesori, elevi [i p\rin]i. Un sobor de preo]i a deschis manifestarea cu o slujb\ de pomenire. ~n continuare, primarul Marius Carave]eanu a vorbit celor prezen]i, despre exemplul eroilor care s-au jertfit pentru patrie [i neam, pentru viitorul României.

Fiecare dintre noi poate s\ dovedeasc\ prin fapte mari sau mai mici, dar totdeauna importante, atunci când au ca finalitate prop\[irea semenilor, suntem datori s\ avem o atitudine de cinstire a ^nainta[ilor care s-au jertfit pentru ]ar\. Un cor de elevi de la {coala R\cari a interpretat colinde [i cântece patriotice. ~n a doua parte a programului dedicat Zilei Na]ionale a României s-au desf\surat activit\]i sportive la Sala Sporturilor recent inaugurat\. Redac]ia

Joi, 23 decembrie 2010, Prim\ria ora[ului R\cari [i Consiliul local R\cari au organizat comemorarea tân\rului revolu]ionar, sublocotenent post-mortem, Barbu Petre Marian, ceta]ean al localit\]ii Ghimpa]i din ora[ul R\cari, c\zut la datorie, în decembrie 1989, la Televiziunea Român\. Cu acest prilej au fost depuse coroane de flori la Monumentul eroului [i la Monumentul eroilor ghimp\]eni. La comemorare au participat al\turi de primarul ora[ului R\cari, Marius Caraveteanu, reprezentan]i din prim\rie, consilieri, numero[i cet\]eni. Au mai participat [i membrii ai Clubului Rotaract, din Târgovi[te [i o forma]ie coral\ de la Liceul de Arte Domni]a B\la[a. Profesor Mircea Gheorghe a prezentat, în debutul evenimentului, împrejur\rile în care s-a petrecut nefericita întâmplare în decembrie 1989. Aceasta a f\cut din localitatea Ghimpa]i, un loc istoric, prin jertfa tân\rului sublocotenent Barbu Petre Marian, eroul martir, c\zut în misiune. Marius Carave]eanu, primarul ora[ului R\cari, a vorbit despre importan]a gestului eroic al sublocotenentului Barbu Petre Marian, ca un simbol al jertfei supreme, pentru demnitate, pentru libertate, pentru o Românie mai bun\. La comemorare [i-au exprimat gândurile Sterian Loredana [i Barbu Adriana, nepoate ale Eroului martir. Membrii forma]iei corale a Liceului de Arte Domni]a Balasa din Târgovi[te au interpretat colinde în buna tradi]ie a s\rb\torilor de Cr\ciun. Dup\ comemorare, reprezentan]ii prim\riei ora[ului R\cari, membrii ai consiliului local, salaria]i ai prim\riei [i oaspe]ii no[tri din Târgovi[te ne-am îndreptat c\tre Centrul de Asistenta Medico Social\ din Ghergani. Asista]ii s-au bucurat de oaspe]ii care le-au adus daruri de Cr\ciun [i le-au prezentat un frumos program de colinde. A cântat forma]ia coral instrumentala a Liceului de Arte Domnit,a Balasa. Ne face pl\cere s\ amintim aici pe tân\rul arhitect Teodor Bâte, pre[edintele clubului, dar [i pe tinerii inimo[i care s-au gândit s\ aduc\ vestea minunat\ a Na[terii Mântuitorului la acest a[ez\mânt de b\trâni. Fie ca s\rb\toarea de Cr\ciun s\ ne aduc\ în suflete lumin\ [i speran]e de mai bine. La mul]i ani! Redac]ia

EPISTOL| C|TRE CEI DRAGI Mama este aici, dragi nepoate [i tat\, Aici, ^n rai, eroii nu mor niciodat\! R\spunsuri s\ ^mi da]i, de Cr\ciun, postrestant Paradis: ~n sat, teii somnambuli mai ^nfloresc noaptea ^n vis? Apa, din râu, mai ascunde, sub poale, bibani? N-o s\ v\ uit, ghimp\]eni, v\ iubesc, LA MUL}I ANI! Citat\ de BARBU ADRIANA, eleva ^n clasa a V-a, {coala general\ Ghimpa]i (nepoata eroului martir) ~n comemorarea eroului-martir BARBU PETRE MARIAN


Cronica sportiv\

decembrie 2010

- Meciul de volei dintre echipele {colii Colacu [i {colii R\cari, la categoria elevi de gimnaziu, s-a terminat cu scorul de 3-1, dup\ un meci frumos. - ~n continuarea manifest\rilor sportive, un meci mult a[teptat a fost meciul de baschet la categoria tineret, dintre reprezentativa ora[ului R\cari [i echipa Liceului Ion Ghica R\cari. Scorul a fost de 25-9 pentru echipa de tineret. Echipa a fost format\ din: Toma Petrinel, Sandu Iohan, C\pri]\ Alexandru, Craiciu R\zvan, Niculae Constantin [i Onea M\d\lin, Mihai Ionu], rezerve. Meciul a fost atractiv, baschetul fiind un sport mai pu]in practicat pân\ acum, ^n ora[ul R\cari.

- La orele 12:00 a ^nceput miniturneul de handbal feminin la care au participat 8 echipe din cadrul Liceului Teoretic "Ion Ghica" R\cari. ~n finala turneului s-au ^ntâlnit echipele claselor a X-a Uman cu a X-a Real, ^nving\toare fiind clasa a-X-a Real, cu scorul de 5-0. - Meciul de fotbal dintre clasele a XI-a Real [i a XI-a Uman s-a ^ncheiat cu victoria celei dintâi, dup\ un meci viu disputat. - Dup\ amiaz\, la orele 15:00, s-a desf\[urat meciul de handball ^ntre echipa profesoarelor din R\cari [i cea a salariatelor din prim\rie, meci câ[tigat prin neprezentare de c\tre salariatelor prim\riei. Men]ion\m c\, din echipa profesoarelor au lipsit motivat, dou\

juc\toare, din motive de boal\. - La tenis de mas\, ^n urma miniturneului desf\[urat pe parcursul ^ntregii zile, au câ[tigat locul 1, urm\torii sportivi: Dobrescu Georgian la b\ie]i, T\nase Ramona la fete, Dragomir Dumitru la adul]i. Programul manifest\rilor dedicate Zilei Na]ionale a României, a fost diversificat, momentele fiind gustate de publicul prezent ^n num\r mare ^n Sala Sporturilor. Putem afirma c\, ^n ora[ul R\cari oamenii au ^nceput s\ guste din bucuriile sportului [i chiar s\-l ^l practice cu pl\cere. V\ a[tept\m [i cu alte ocazii la astfel de manifest\ri. Redac]ia

FOTBAL

~n a doua parte a programului dedicat Zilei Na]ionale a României s-au desf\[urat activit\]i sportive la Sala Sporturilor recent inaugurat\. Programul a cuprins urm\toarele activit\]i: - Orele 10:00 - s-a desf\[urat tragerea la sor]i pentru campionatul jude]ean de fotbal ^n sal\, "Cupa ora[ului R\cari". Au participat 24 de echipe care au fost repartizate pe grupe. S-a stabilit ca termen pentru etapa I, data de 4 decembrie 2010. ~n continuare, reprezentativa profesorilor din ora[ a ^ntâlnit echipa salaria]ilor Prim\riei R\cari, ^ntr-un meci de fotbal atractiv, finalizat cu scorul de 6-0. Au ^nscris: Oltei Ionu], Marin Sorin, T\nase Mugurel [i Dragomir Dumitru.

Echipa de fotbal a profesorilor din R\cari

HANDBAL

Echipa de fotbal a Prim\riei ora[ului R\cari

Echipa de handbal fete a Prim\riei ora[ului R\cari

21

Echipa de handbal fete a Liceului R\cari

Echipa de baschet - Tineret R\cari


22

Diverse

decembrie 2010

Gânduri pentru concet\]eni La cump\na dintre ani, am solicitat consilierilor locali s\-[i m\rturiseasc\ gândurile referitor la noul an, 2011, pentru comunitatea din R\cari. Iat\ r\spunsurile care le-am primit de la o parte din membri Consiliului local. Mul]umim celor care s-au gândit la finele anului s\ ne adreseze ur\ri [i de asemenea, invit\m pe ceilal]i consilieri s\ ne vorbeasc\ despre inten]iile [i proiectele anului 2011, ^n numerele viitoare ale ziarului nostru. Iat\ ^ntreb\rile la care au ^ncercat s\ contureze un r\spuns: 1. Ce pute]i spune despre anul 2010, privind retrospectiva; ce v\ mul]ume[te ^n activitatea dumneavoastr\ [i ce nu? 2. Pentru anul 2011, cu to]ii ne facem planuri. Ale dumneavoastr\, ce aspecte au ^n vedere? Dar mai ales, ce dori]i s\ face]i pentru concet\]eni, cum ve]i sprijinii executivul, având ^n vedere c\ este anul ^nf\ptuirii ^n teren a multora dintre proiectele europene, care se adreseaz\ comunit\]ii din ora[ul R\cari? 3. La final de an 2010, care sunt gândurile [i ur\rile dumneavoastr\, adresate concet\]enilor cu prilejul noului an 2011? Tudor Ion 1. M\ declar mul]umit pentru faptul c\ am participat aproape la toate ac]iunile ini]iate de executiv, fiind de acord, prin votul meu, cu toate propunerile constructive ini]iate de primar pentru bunul mers al activit\]ii [i dezvoltarea urbei noastre, pentru interesul tuturor cet\]enilor. Totodat\ m\ declar foarte nemul]umit c\ nu am ini]iat nici un proiect mai serios, cu o arie de interes general [i pentru timp ^ndelungat, sau cel pu]in pentru crearea unor posibilit\]i de a crea locuri de munc\, care se traduc practic prin faptul c\ aju]i la crearea demnit\]ii, verticalit\]ii acestor oameni pe care i-ai ajutat s\ aib\ un serviciu. F\r\ a face uz de fals\ modestie, ]inând cont c\ indemniza]ia de [edin]\ este a treia sau a patra parte din salariul minim pe economie, m\ simt ca un profitor al societ\]ii, drept pentru care contrabalansez acest venit prin ac]iuni de caritate. 2. Plec de la premisa axiomatic\

PLUGU{ORUL ghimp\]enilor Aho, aho, copii [i fra]i, Ghimp\]eni adev\ra]i, Sta]i pu]in [i nu pleca]i, Lâng\ noi v-al\tura]i {i cuvântul ne-asculta]i! Am venit azi cu tractorul, S\ v\ ur\m plugu[orul, Nu mai avem bici s\ trosneasc\ Sau buhai s\ buh\iasc\, Ci petard\ chinezeasc\, Cu o treapta, dou\, trei, S\ se-aud\ pân'la ei, Pân'la ei ce-au f\cut legi Ce cu greu le în]elegi. Nu mai avem car cu boi Ori str\zi pline cu noroi, Nici [an]uri desfundate Sau str\zi cu hârtii pavate. Ia mai mâna]i, mai, fl\c\i {i suna]i din zurg\lai S\ se-aud\ peste vai! H\i, h\i!

cuprins\ atât ^n cadrul legilor laice [i cu mult ^naintea acestora ^nscrierile religioase, inclusiv ^n ^nv\]\turile marilor stâlpi ai cre[tin\t\]ii ca numai munca este d\t\toare de posibilitatea de a-]i rezolva problemele materiale; de educa]ie cet\]eneasc\ [i de ce nu, educa]ie religioas\. Pornind de la acest deziderat, m-a[ declara foarte mul]umit dac\ a[ reu[i s\ m\resc num\rul salaria]ilor, cu cel pu]in dou\ persoane, astfel ^ncât ace[tia s\ treac\ din barca asista]ilor social, ^n rândul celor care contribuie la buget. Poate cel mai mult m-a[ bucura dac\ a[ reu[i s\ contribui la dez\g\zuirea energiilor pozitive, la oamenii cu care intru ^n contact [i care s\ fie deasupra ^nregiment\rilor politice sau a intereselor cu caracter personal [i temporar. 3. "NIHIL SINE DIE", s\ ne ajute Dumnezeu, s\ ne ^ndrume pe c\i bune, s\ ne dea echilibru ^n toate, s\ ne binecuvânteze ^n g\sirea oportunit\]ilor reale de a duce o via]\ mai normal\, mai frumoas\, mai luminoas\. Dar pentru aceasta, trebuie s\ fim noi, fiecare individ ^n parte mai normal ^n fapte, mai frumos ^n gandire, mai luminos ^n suflet. Aceste dorin]e ale mele sunt ^nse[i ^ndemnurile marilor stâlpi ai cre[tin\t\]ii, similare de altfel cu gândirea liderilor politici mondiali. La mul]i ani tuturor locuitorilor din R\cari. Ilie {tefan 1. Pe mine m\ mul]ume[te totul, ce am propus ^n [edin]a de Consiliu local, domnul primar a fost de acord. Vânzarea fostei prim\rii Colacu [i din banii lua]i s\ ^nfiin]\m cimitirul cu drum betonat, clopotni]\, pu], clopot [i capel\. 2. Sus]in prin votul meu, proiectele domnului primar, ca de exemplu drumuri asfaltate. Mai sus]in ^mprejmuirea cimitirului din Colacu [i sunt de acord s\ fie ^n administrarea prim\riei iar cedarea locurilor de veci s\ fie f\cut\ de c\tre Consiliul local, nu de preot. 3. Mult\ s\n\tate [i Guvernul s\ creeze locuri de munc\ prin construirea de fabrici [i uzine cu tehnologie avansat\ pentru a deveni competitivi pe pia]a de desfacere. La mul]i ani tuturor! Grigorescu Traian 1. Anul 2010 ^n compara]ie cu ceilal]i ani ce au trecut schimbând istoria României ^n Decembrie 1989, este

Noi avem acum de toate O s\ vede]i mai departe! La noi, satul s-a schimbat C\ p\mântul s-a s\pat, S-a s\pat de temelie Pentru dispensar s\ fie, Dispensar [i farmacie, Chiar [i birou de prim\rie {i alte birouri, frate, Fiindc\-ncap, aici, de toate! Ia mai mâna]i, dragi fl\c\i, {i suna]i din zurg\l\i, S\ se-auda peste v\i, Cum se munce[te la noi! Mâna]i, mai, h\i, h\i! La noi, merge ghimp\]eanul În papuci, mai în tot anul C\ci drumul s-a asfaltat, Cum a fost planificat, De prim\ria din sat. Ea programe-a realizat {i bani buni a accesat, Bani frumo[i, europeni, Pentru-ai no[tri r\c\reni, R\c\reni [i ghimp\]eni, Gherg\neni [i col\ceni. Ia mai mâna]i, mai, fl\c\i,

primul an ^n care au ^nceput s\ apar\ efectele gândirii [i activit\]ii gospodarului num\rul 1 al ora[ului R\cari. Nu exist\ strad\, cartier, sat, [coal\, biseric\, ^n care s\ nu se vad\ concret ce l-a determinat [i cum s-a organizat treaba ^n vederea schimb\rii vizibile a aspectului general al ^ntregii localit\]i cât [i a vie]ii locuitorilor ei de la cel mai mic pân\ la cel mai vârstnic. Activitatea mea este ne^nsemnat\ fa]\ de realiz\rile ce s-au ob]inut, ^ns\ c\ membru mai ^n vârst\ al Consiliului local, am c\utat pe m\sura posibilit\]ilor mele, s\ ]in pasul cu conducerea instalat\ ^n 2008. 2. A[a cum am procedat permanent, voi fi al\turi de tân\rul [i neobositul nostru primar pentru realizarea obiectivelor stabilite din ini]iativa sa cu aprobarea Consiliului local, cu convingerea ferm\ c\, drumul ini]iat este cu adev\rat, cel mai bun pentru to]i. M\ gândesc, c\ avem multe de f\cut pentru educa]ia cet\]enilor ora[ului R\cari, din toate cartierele [i din multe familii. Trebuie s\ reu[im s\ ob]inem un grad mai ^nalt de cur\]enie pe str\zi, ^n gospod\ria fiec\ruia, ^n fa]a cur]ii fiec\ruia. 3. Gândurile [i ur\rile mele pentru noul an, pornesc din convingerea c\ Dumnezeu este al\turi de noi, mai ales atunci când dorim celui de aproape, binele. Fie ca anul 2011 s\ fie un an cu multe bucurii [i satisfac]ii pentru to]i concet\]enii, pentru to]i românii. La mai mul]i [i mai ferici]i ani! T\nase Mugurel 1. Nu [tiu dac\ pot spune c\ sunt mul]umit de activitatea mea, pentru c\ ^ntotdeauna exist\ loc de mai bine. ~n anul 2010, am sprijinit executivul Prim\riei ora[ului R\cari, ^n toate proiectele ini]iate [i mai ales, conducerea prim\riei, care s-a dep\[it pe sine. 2. Nu pot spune c\ mi-am f\cut vreun plan pentru 2011, dar sunt hot\rat s\ fac tot ceea ce este necesar pentru to]i cet\]enii ora[ului R\cari, s\ fie mul]umi]i, pentru c\ au avut ^credere ^n noi [i ne-au votat. Nu v\ voi dezam\gi a[tept\rile. 3. Tuturor cet\]enilor ora[ului R\cari, ^ntre care [i ghimp\]enii mei, le urez mult\ s\n\tate [i un an mai bun. La mul]i ani!

{i suna]i din zurg\l\i, S\ se-aud\ peste v\i Cum vin banii pe la noi! Mâna]i, mai, h\i, h\i! Primaru-a f\cut de toate, Avem drumuri asfaltate {i avem transport [colar, Pân'la nivel liceal. Avem parc pentru copii {i parcare, vrem s\ [tii! Florile-s la ele acasa {i în parc [i pe teras\. Vreau s\ spun, acum la urm\ C\ terenu-i cu nocturn\, Când se va mai pomeni Ca s\ faci din noapte zi?! Oare, doamne, ce-o mai fi! E vorba de stadionul, Un'se duce mai tot omul, Ca s\ vad\ un meci, dou\ diminea]a, pân'la dou\. Ia mai mâna]i, mai, fl\c\i, {i suna]i din zurg\l\i! Mâna]i, m\i, h\i, h\i! Dar gândind, acum, la toate, Uitasem, vai, nu se poate!, De c\minul cultural,

Redac]ia Renovat [i izolat, Total reabilitat, De peluze-nconjurat {i de flori multicolore Pe lâng\ se joac\ hore, De alei [i-arbu[ti planta]i, Pentru oameni din Ghimpa]i. Ia, mai, mâna]i, mai, fl\c\i {i suna]i din zurg\l\i S\ se-aud\ peste v\i, Cum e c\minu' la noi! Mâna]i, m\i, h\i, h\i! De urât am mai ura Dar mi-e ca s-a înnopta {i vom pierde potec\. Dar la anul când venim Ferici]i s\ v\ g\sim! S\n\to[i [i înflori]i Ca merii, ca perii În mijlocul prim\verii. S\ v\ fie casa-cas\, S\ v\ fie masa-mas\, S\ ave]i belsug [i bani, Ca s\ da]i [i la orfani! LA ANUL {I LA MUL}I ANI! (Prof. T|NASE V. VASILE)

Stima]i concet\]eni v\ anun]\m pe aceast\ cale c\ pute]i ^nchiria, pentru practicarea sportului, actualul spa]iu al S\lii sporturilor din ora[ul R\cari, dup\ urm\torul tarif: - 100 lei/ora, pentru ^ntreceri sportive: meciuri de fotbal, handbal, baschet, volei, tenis de câmp; - 20 lei/ora/masa, pentru ^ntrecerile la tenis de mas\. Doritorii se pot adresa la administratorul s\lii, Ene Marius, la num\rul de telefon: 0764.030.370

SERVICIUL PUBLIC DE ASISTENTA SOCIALAV| COMUNIC| Pân\ la data de 25.01.2011 to]i titulari de ajutor social au obliga]ia de a se prezenta la Serviciul Asisten]\ Social\, pentru completarea declara]iei de venit [i componen]\ a

familiei [i la AJOF TITU pentru eliberarea adeverin]ei. Titularii de aloca]ii mono [i complementar\ se vor prezenta pentru ^ntocmirea noului dosar de aloca]ie.

DE{I A FOST UN AN DE CRIZ|, NOU| LA R|CARI NE-A MERS BINE

Sef Centru, Cristina Maria Mitrescu cams@primariaracari.ro Se mai ^ncheie un an. Cu bune [i cu rele, a trecut [i am ajuns deja la vremea bilan]ului. Desi a fost un an greu pentru toata lumea, Centrul de Asistenta Medico-Sociala Racari si-a desf\[urat activitatea in condi]ii bune. Asta s-a intamplat si datorita faptului c-am avut in jurul nostru oameni care ne-au sprijinit, oameni cu suflet care ne-au ajutat ca beneficiarilor no[tri sa le fie cat mai bine. Pentru tot ce-am reu[it sa realizam anul acesta, pentru bunul mers al lucrurilor in Centru, mul]umim ^ntâi Prim\riei R\cari [i Consiliului Jude]ean f\r\ de care noi n-am exista. Pe lâng\ institu]iile acestea au fost ^ns\ [i oameni care nu ne-au l\sat la greu. Am avut parte de-un Mo[ Cr\ciun permanent - d-nul Primar Carave]eanu - care ne-a g\sit tot anul sponsori (firme [i persoane particulare ce-au d\ruit Centrului alimente [i diferite alte lucruri pentru dotare). Au fost oameni gospodari din R\cari ce ne-au oferit mereu câte ceva, ^n principal ali-

mente proaspete pentru b\trâni. Am avut [i noi dou\ sere ^n curtea Centrului, unde salaria]ii au muncit [i-am putut avea toat\ vara zarzavaturi [i legume proaspete, ba chiar am [i conservat pentru iarn\. Avem colegi respecta[i ^n R\cari, oameni care la rândul lor au g\sit diverse modalit\]i de a u[ura cât de pu]in problemele ap\rute peste an. Cu sprijinul tuturor [i cu str\dan]a noastr\ am reu[it s\ asigur\m beneficiarilor Centrului o hran\ consistent\ [i de calitate, medicamentele necesare, am ^ntre]inut [i chiar am ^mbun\t\]it dot\rile existente. Beneficiarii sunt mul]umi]i, duc o via]\ tihnit\, au tot ce le trebuie - ^n primul rând aten]ia nostr\. Când le vezi chipul luminat de mul]umire [i recuno[tin]\ se na[te ^n noi, salaria]ii, sentimentul de mândrie c\ ne-am f\cut datoria, ca i-am putut ajuta s\ treac\ [i anul acesta cu bine peste problemele de s\n\tate sau de suflet pe care le au fiecare din ei. La cump\na dintre ani le dorim tuturor beneficiarilor no[tri s\ fie s\n\to[i [i le promitem c\ [i anul care vine vom avea grij\ s\ le facem traiul al\turi de noi cât mai pl\cut. {i pentru ca orice an se ^ncheie cu o urare, noi to]i, beneficiari [i salaria]i de la Centrul de Asisten]\ MedicoSocial\, v\ dorim tuturor locuitorilor ora[ului R\cari ca ^n Noul An 2011 s-ave]i parte de s\n\tate, speran]e implinite [i cât mai multe bucurii al\turi de cei dragi. LA MUL}I ANI!


RU{INEA SP|LAT|

Programul Centrului medical de permanen]\ str. Tudor Vladimirescu nr.17 B Medic coordonator - Carp Marioara Vineri -14.1.2011 Dr. Mladin Aurica Sâmb\t\ - 15.1.2011 Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 16.1.2011 Dr. Carp Marioara Luni - 17.1.2011 Dr. Barbu Razvan Mar]i - 18.1.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 19.1.2011 Dr. Carp Marioara

(Sta]ia de salvare) - R\cari

Telefon: 0245658864 Joi - 20.1.2011 Dr. Birsila Daniel Vineri - 21.1.2011 Dr. Mladin Aurica Sâmb\t\ - 22.1.2011 Dr. Corneanu Corina Duminic\ - 23.1.2011 Dr. Mladin Aurica Luni - 24.1.2011 Dr. Carp Marioara Mar]i - 25.1.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina

23

Informa]ii

decembrie 2010

Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim. Sâmb\t\ [i Duminic\:24-24 de ore Miercuri - 26.1.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 27.1.2011 Dr. Barbu Razvan Vineri - 28.1.2011 Dr. Birsila Daniel Sâmb\t\ - 29.1.2011 Dr. Mladin Aurica Duminic\ - 30.1.2011 Luni - 31.1.2011 Dr. Carp Marioara

C|S|TORII

NA{TERI

NI}| DANIEL - CRISTIAN CU CHELU ANA - MARIA, 04.12.2010

MAGDAS DENISA - MARIA, 20.12.2010 LACHE ANTONIO - ION, 11.01.2010 OBREJAN SURAJ - IONUT, 27.09.2010

Scriitolul Ion Creang\, în nuvela Mo[ Ion Roat\, relateaz\ o experien]\ plin\ de înv\]\minte a acestui b\rbat. Relatarea pleac\ de la un fapt real petrecut pe vreme lui Alexandru Cuza. Personajul principal Ion Roat\, era deputat cl\cas al ]inutului Putnei în Adunarea ad-hoc a Moldovei. Cerând drepturile cuvenite pentru el [i pentru ]\ranii din sat, boierul Alecu Bals, l-a alungat de la curte scuipându-l. Sup\rat mo[ul s-a dus la Domnitorul ]\rii, plângându-se de nedreptatea f\cut\. Ascultând cu aten]ie, Cuza i-a pus în mân\ dou\ leg\turi cu galbeni pentru a-i u[ura

necazurile. Mul]umind Domnitorului, Mo[ Ion Roat\, care fusese [i umilit de boier, îndr\zni: "Dar cu ru[inea ce mi-a f\cut boierul, cum r\mâne M\ria Ta?" "Cu ru[inea! Iac\ a[a r\mâne mo]Ioane, zise Domnitorul s\rutându-l pe amândoi obrajii, du-te [i spune c\ unde te-a scuipat boierul te-a s\rutat Domnitorul." Aplica]ie: Am fost s\ruta]i de Dumnezeu ca s\ ni se spele ru[inea p\catului. "Da, to]i cei ce n\d\jduesc în Tine nu vor fi da]i de ru[ine..." Ps. 25.3 R.D

Hibernare ORIZONTAL 1. ZILE IREALE...LA ATENA- POST-SCRIPTUM! 2. PUS SUB SEMNUL EVIDEN}EI - SOLICITAT...CU COLINDUL 3. AFLATE ~N TAR|! - PURIFICAT| PE CALE NATURAL| 4. }INU}I ~N FRÂU. - DORNIC ~N IATAC 5. PU{I ODAT| PE MEMBRE - FAD... ~N CONSTRUC}II 6. VENITURI LA TIMP - SUBSEMNATUL... ACTIV 7. A PLUTI DIN NORI HIBERNA - DULCE, CU MIEZ TARE 8. PRONUME PERSONAL - PREDAT 9. SCRIM|! - P|TUR| DE IARN| - FAPT 10.VISCOLE PUTERNICE.

DECESE

S\rb\tori Ortodoxe Rânduieli Biserice[ti 16.01.2011 - 30.01.2011 16 D Închinarea cinstitului lant, al Sf. Ap. Petru; Sf. Mc. Pevsip [i cei împreun\ cu el Duminica a XXIX-a dup\ Rusalii (a celor 10 lepro[i); Ap. Coloseni III, 4-11; Ev. Luca XVII, 12-19; glas 1, voscr. 1 17 L †) Cuv. Antonie cel Mare 18 M †) Sf. Atanasie [i Chiril, Arhiep. Alexandriei 19 M Cuv. Macarie Egipteanul; Sf. Ier. Arsenie [i Marcu; Sf. Mc. Eufrasia (Post) 20 J † Cuv. Eftimie cel Mare 22 S Sf. Ap. Timotei; Sf. Cuv. Mc. Anastasie Persul 23 D Sf. Sfin]it Mc. Clement al Ancirei; Sf. Mc. Agatanghel Duminica a XXXI-a dup\ Rusalii (Vindecarea orbului din Ierihon); Ap. I Timotei I, 15-17; Ev. Luca XVIII, 35-43; glas 2, voscr. 2 24 L Cuv. Xenia; Sf. Mc. Vavila, Timotei [i Agapie 25 M †) Sf. Ier. Grigorie Teologul; Cuv. Publie; †) Sf. Bretanion, Ep. Tomisului 27 J † Aducerea moa[telor Sf. Ioan Gur\ de Aur; Sf. Marciana, împ\r\teasa 29 S Aducerea moa[telor Sf. Sfin]it Mc. Ignatie Teoforul 30 D †) Sf. Trei Ier.: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul [i Ioan Gur\ de Aur; Sf. Sfin]it Mc. Ipolit, Ep. Romei Duminica a XXXII-a dup\ Rusalii (a lui Zaheu)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

-

SANDU MARIN, SABIESTI - 92 ANI SIMION FLOAREA, RACARI - 85 ANI DINCA ION, RACARI - 61 ANI MIRCEA VASILICA, GHIMPATI - 73 ANI CARJAN LIXANDRA, GHIMPATI -87 ANI BARBU ANICA, GHIMPATI - 89 ANI VASILE NICOLAE, COLACU - 87 ANI PARASCHIV PETRE, RACARI - 78 ANI MARIN MARIA, GHIMPATI - 95 ANI TUDOR ANA, SABIESTI - 76 ANI CAPANU ANA, BUCURESTI - 70 ANI NITA VASILE, GHIMPATI - 80 ANI

1. S|RB|TOARE MONDIAL| - SUFLET DE AMIC! 2. SCOS LA GER - ST| PE MUNTE 3. SPRE - VINE ~NGHE}AT| 4. PURURI MULTE (pron) - CELE MAI TARI LA TABL| 5. }INTA MORARULUI - ~N TEM|! 6. PÂRTIE... ~NGRIJIT| PENTRU TO}I - STIL MUZICAL 7. NEVESTELE NOASTRE EMANCIPATE 8. CAS| CU MULTE ACE - SPRIJIN LA GREU 9. PU{I PE FAPTE RELE VERTICAL 10. NORM| - AR|T|RI Ilie Georgian REZOLVARE NR. ANTERIOR: LA MULTI ANI-ARATA-RENI-VAZA-COR-I-ITA-CAZACNARA-NI-RP-ATIPIT-MAR-OCTO-RECI-SAHI-TENIS-ORE-POSTUM-CE-MONTANA.


cyanmagentayellowblack ±

24

±

Eveniment

decembrie 2010

Iat\, vin colind\torii! În preajma s\rb\torilor de iarn\ iat\ vin colind\torii la prim\rie, pentru a duce vestea minunat\ a Na[terii Mântuitorului. Anul acesta s-au perindat cetele de colind\tori de la {coala R\cari, sub îndrumarea profesorilor Dumitru Cristian [i Enache Cornelia. Au urmat colind\torii de la {coala Colacu îndruma]i de profesorii Popa Dumitru [i Gl\van Cristina. Cei mai mici colind\tori de la Gr\dini]\ [i {coala Ghimpa]i îndruma]i de educa-

toarea T\nase Maria au adus ur\rile lor primarului, reprezentan]ilor prim\riei, tuturor locuitorilor din R\cari. Colindele, plugu[orul [i sorcova, interpretate cu m\iestrie de colind\tori, unele în limba englez\, au fost apreciate de cei prezen]i. Gazda primitoare primarul ora[ului a r\spl\tit colind\torii dup\ obicei [i le-a urat un an nou mai bun, atât lor cât [i p\rin]ilor, tuturor cet\]enilor ora[ului R\cari. La mul]i ani!

Adina Mateescu

{coala R\cari

Mul]umim pentru tot efortul pe care-l face]i, mul]umim c\ sunte]i aproape de oameni! Duce]i bucuria Na[terii Domnului acolo unde nu a putut p\trunde, p\stra]i-o ^n casele celor s\raci, frânge]i-o pe masa celor lipsi]i, repeta]i-o la c\p\tâiul

Sorcova

celor bolnavi, bate]i la u[a celor certa]i, ^mp\ca]i pe cei dezbina]i, mângâia]i pe cei tulbura]i ca s\ simt\ cu adev\rat c\ s-a nascut Hristos! Cr\ciun fericit dumneavoastr\ [i oamenilor de n\dejde care v\ ajut\!

Mo[ Cr\ciun este chiar Mo[ {i coboar\ jos pe co[ Dac\ focul st\ aprins Mo[ul sufl\ [i l-a stins

Are [i calculator El te vede [i te [tie Dac\ faci vreo nebunie ~n direct din prim\rie

Dl’ primar e Mo[ul bun Vine sigur de Cr\ciun Chiar de este ger ninsoare El vine de s\rb\toare

A[adar, cumin]i s\ sta]i De Cr\ciun s\ fi]i culca]i S\ visa]i frumos ^n pat C\ Mo[ul v-a vizitat. Prof. Gl\van Cristina {coala Colacu

Acum Mo[ul c\l\tor

{coala Ghimpa]i

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT Colectivul redac]ional:

, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Jr. Ene Octaviana, secretar Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. {tefan Vlada, colaborator

Dr. ing. Marius Carave]eanu

{coala Colacu

Procesare - Tehnoredactare

Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT

REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a. Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti ISSN: 1844-7678

±

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Domnule P r i m a r , M\ numesc______________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ _________________

P|REREA TA CONTEAZ| ...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

cyanmagentayellowblack

E! ~N RAT EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

±

Ziarul nr 29  

p a g . 1 6 -1 “Vrei ca lumea s\ se schimbe? F\ schimb\ri în propria ta lume.” (Neale Donald Walsch) pag. 12,13 pag. 14 pag. 14 pag. 20 cyan...