Ziarul nr 23

±

±

www.primariaracari.ro

cyanmagentayellowblack

An II, nr. 23, Iunie 2010, 24 pagini

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

Motto: LABOR OMNIA VINCIT IMPROBUS O munc\ perseverent\ ^nvinge orice! - Vergiliu

În urm\ cu doi ani, r\c\renii au decis s\ "schimbe macazul".

Au dorit ca localit\]ile unde fiecare din ei locuiesc s\ fie mai bine gospod\rite.

Au dorit s\ vin\ la prim\rie de pl\cere [i nu cu team\ de apostrof\ri, jigniri sau pierdut vremea pe la u[a func]ionarilor, de multe ori a[teptând cu orele sau cu zilele, de ce nu, în picioare, pe la u[ile birourilor din prim\rie.

Au dorit s\ poat\ circula în condi]ii civilizate pe drumurile din localitate.

Au dorit ca cei tineri s\-[i consume energia cât mai pl\cut [i benefic pentru ei.

Au dorit ca siguran]a lor, a gospod\riilor, a culturilor s\ nu fie periclitat\.

Au dorit s\ circule nestingheri]i pe trotuare sau alei f\r\ teama patrupedelor l\sate nesupravegheate [i neîngrijite.

Au dorit pentru copiii lor c\ldur\ [i cur\]enie în [coli, cadre didactice bine preg\tite [i cu suflet pentru meseria lor.

Au dorit s\ aib\ unde s\-[i petreac\ timpul liber, s\ participe la manifest\ri culturale.

Au dorit s\ mearg\ la biseric\ [i s\ nu înghe]e de frig.

Au dorit ca inechit\]ile provocate de Legea 416, privind venitul minim garantat, s\ fie înl\turate. S\ nu se pl\teasc\ nemunca din banii no[tri, ai tuturor.

Au dorit toate acestea, nu ca pe un moft sau un lux, ci ca pe o necesitate. O necesitate privit\ de unii cu dispre] dar de noi cu foarte mare aten]ie. {tiu c\ î[i doresc mult mai mult. Mare parte din dorin]e,

na ina

realizabile, dar într-un timp mai lung. Aici m\ refer la ap\ [i canalizare.

V\ asigur, stima]i cititori, c\ nu suntem nep\s\tori la dolean]ele voastre. Tot ceea ce v\ rug\m este s\ ave]i încredere în noi [i r\bdare. Nu v\ cer 20 de ani, dar ne[ansa suprapunerii perioadei de criz\ cu proiectele noastre face ca acestea s\ întârzie. În]eleg par]ial [i nemul]umirea vreunui "inginer" sau "scriitor" c\ pe strada lui nu exist\ asfalt sau ap\. Nu cred c\ exist\ cet\]ean s\ nu-[i doreasc\ acest lucru dar, dup\ modul în care pune problema, [tii c\ ai cu cine discuta. "... nu mi-ai b\gat ap\, nu mi-ai asfaltat strada, nu mi-ai f\cut canalizare. N-ai f\cut nimic în 2 ani, în antitez\ cu: "s\-]i dea Dumnezeu s\n\tate, dom' primar, c\ prea ai f\cut multe... [i sunt convins c\ o s\ mai faci. Da' nu se pot face într-o zi; Dumnezeu, cât e de mare, [i tot i-a trebuit ceva vreme s\ fac\ lumea, d-ap\i matale, un muritor de rând s\ ne faci atâtea...!" În schimb, "i-am pus bec la poarta" care, probabil o s\ se ard\ în curând.

Din fericire, primul gen de reac]ii este foarte mic.

De fapt, se vede "din avion [i cu ochiul liber" c\ la mijloc este r\utate [i nu judecata logic\.

C\ dac\-[i închipuie cineva c\ peste noapte sau în doi ani, sau chiar în patru, putem recupera cei optsprezece pierdu]i [i toate str\zile vor fi asfaltate, toate gospod\riile racordate la ap\ [i canal... se în[eal\ sau...

Dac\ acest tip de discu]ie te indispune, este eclipsat de p\rerea oamenilor sinceri, simpli [i one[ti care doresc pu]in [i realizeaz\, mult mai bine decât un "scriitor", posibilit\]ile administra]iei locale.

Sau dac\-[i închipuie vreun "rezem\tor de uluc\" [i "num\r\tor de atelaje ce trec pe strad\", c\ nu o s\ facem locuri de joac\ pentru copii, parcuri, stadioane [i chiar nocturn\, ca s\-i facem [an]ul la poart\... Iar se în[eal\. De ce se în[eal\? Pentru c\ exist\ mai multe legi printre care [i cea a bunului sim], care spune la articolul 1: c\ nu e bine [i chiar ilegal s\ a[tept\m prim\ria s\-]i fac\ curat la poart\.

Asta dac\ ai onoare [i respect fa]\ de tine, vecini, trec\tori. ( urmare ^n pagina a doua )

pag. 8,9,20

±

pag. 7

cyanmagentayellowblack

pag. 12,13,21

pag. 4

pag. 16,17

~ncepând cu acest an [colar (2010-2011), [colile din ora[ul nostru vor beneficia de experien]a unui voluntar - profesor american - care-i va ^nv\]a pe copii limba engleza - GRATUIT! pag. 24

±

± ±

±

Actualitate

pagina 2

IUNIE 2010

Ziarul Prim\riei R\cari

(urmare din pagina 1)

Dac\ nu, e[ti binevenit în albumul nostru foto, unde colec]ion\m fa]ade de gospod\rii ce se pot confunda cu un izlaz p\r\sit. Spun p\r\sit, pentru c\ [i izlazul or\[enesc ar\ta mai bine (gra]ie programelor de finan]are europene [i a preocup\rii birourilor agricol [i administrativ) decât unele gospod\rii din localitate, unde [erpii [i roz\toarele se simt ca acas\.

Dar nep\sarea e mare [i e la ea acas\ în multe zone ale localit\]ii. Chiar [i acolo unde a intervenit prim\ria în zone cu probleme, pu]ini dintre gospodari au reu[it cu lopata sau sapa s\ dea o mân\ de ajutor. Totul li se cuvine, cred ei.

Nu e chiar a[a, avem [i drepturi dar [i indatoriri.

A[a cum spuneam [i cu alte ocazii, hai s\ facem echip\! Împreun\ putem face multe. Singuri, s\ ne d\m la "gioale" reciproc, ne îndrept\m spre e[ec!

Nu de pu]ine ori am fost solicitat s\ ajut cu un loc de munc\ diferite persoane. De foarte multe ori am [i reu[it, gra]ie unor agen]i economici care au colaborat foarte bine cu autoritatea [i c\rora le mul]umesc. Dar r\mâi blocat când anumi]i "t\ietori de frunz\ la diverse specii" cer ajutorul [i atunci când le faci propunerea, î]i r\spund: "P\i ce s\ fac eu acolo...|ia vor s\ muncesc; e mult de

Asigurarea obligatorie a locuin]elor din România este un subiect amplu dezb\tut ^n ultimii ani, mai ales ^n contextul pagubelor de ordinul sutelor de milioane de euro provocate de fenomenele meteo extreme.

Legea 260 privind asigurarea obligatorie a locuin]elor a fost adoptat\ în noiembrie 2008.

Conform legisla]iei, proprietarii de imobile sunt obliga]i s\ încheie o poli]\ de asigurare, prima fiind diferen]iat\ în func]ie de tipul de locuin]\, între 10 [i 20 de euro.

Valoarea asigurat\ a unei locuin]e nu va dep\[i 20.000 de euro, iar nivelul minim se va situa la 10.000 de euro.

Legea 260/2008 nu are nicio leg\tur\ cu asigur\rile facultative de locuin]e. Proprietarii care vor dori s\ î[i asigure locuin]ele la valoarea real\ pot încheia poli]e a c\ror sum\ asigurat\ dep\[e[te suma de 10.000 sau 20.000 de euro, în func]ie de tipul construc]iei.

Nerespectarea de c\tre persoanele fizice sau juridice a obliga]iei de asigurare a locuin]elor constituie contraven]ie [i se sanc]ioneaz\ cu amend\ de la 100 la 500 lei.

Legea nr. 260/2008 reglementeaza condi]iile asigur\rii obligatorii a locuin]elor aflate ^n proprietatea persoanelor fizice sau juridice [i raporturile dintre asigurat [i asigurator, precum [i drepturile [i obliga]iile fiec\rei p\r]i la contractul de asigurare obligatorie a locuin]elor.

De asemenea, actul normativ creeaz\ cadrul legal pentru constituirea, atribu]iile, organizarea [i func]ionarea Polului de Asigurare ^mpotriva Dezastrelor Naturale. (PAID).

±

muncit; N-au [i un post de paznic?!”

Stop cronometru! E grea munca! Da, e foarte grea mai ales când calci de dou\ ori într-un loc [i erai obi[nuit cu "t\iat vegeta]ia". Pe to]i ace[tia îi anun] c\ toate posturile, unde nu se munce[te, s-au desfiin]at. Pân\ când? Pentru totdeauna. Definitiv [i irevocabil.

A[a c\, hai la munc\ [i nu mai râvni]i la cel care are [i munce[te 12-1416 ore/zi, f\r\ sâmb\t\ [i poate f\r\ duminic\.

Apropo! Am cunoscut, într-o împrejurare fericit\, o elev\ din Olanda care în fiecare sâmb\t\ mergea la lucru, s\ aib\ un ban de buzunar [i în timpul vacan]ei, aproape zilnic. La [coal\ se deplasa zilnic, 25 de km pe biciclet\. Mi[carea înseamn\ s\n\tate. Mai avem pân\ acolo...

La Ghimpa]i, a avut loc un eveniment unic în istoria localit\]ii. Probabil [i a multor altor localit\]i.

Am inaugurat C\minul Cultural, Sediul Administrativ (de fapt un complex format din cabinet medical, farmacie, birouri pentru reprezentan]ii prim\riei, ai poli]iei) cât [i nocturn\ stadionului. Asemenea eveniment nu putea fi marcat mai bine decât cu un spectacol.

Am trecut peste toate r\ut\]ile unor "oameni de bine [i sinceri" care amestecau lucrurile [i c\rora, dac\ le urmam sfaturile, nu mai f\ceam nimic.

Legea define[te dezastrul natural ca fiind: cutremur de p\mânt, alunec\ri de teren sau inunda]ii, dac\ se manifest\ ca fenomene naturale. Desp\gubirile se vor acorda atât pentru daunele produse ca efect direct al producerii dezastrului natural, cât [i pentru daunele ap\rute ca efect indirect, prin cauze generate de producerea dezastrului natural. Desp\gubirea maxim\ este ^n valoare de 20.000 de euro.

Sub incidenta legii nu intr\ anexele [i dependin]ele care nu sunt legate structural de cl\direa ^n care este situat\ locuin]a asigurat\, [i nici bunurile din interiorul locuin]ei.

Al\turat prezent\m extras din Legea nr 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuin]elor: Dispozi]ii generale.

Art. 1. - Prezenta lege reglementeazã: a) condi]iile asigurãrii obligatorii a locuin]elor aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice; b) raporturile dintre asigurat [i asigurãtor, precum [i drepturile [i obliga]iile fiecãrei pãr]i la contractul de asigurare obligatorie a locuin]elor; c) constituirea, atribu]iile, organizarea [i func]ionarea Poolului de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale.

Art. 2. - În în]elesul prezentei legi, termenii [i expresiile de mai jos au urmãtoarele semnifica]ii: a) locuin]ã, locuin]ã socialã, locuin]ã de serviciu, locuin]ã de interven]ie, locuin]ã de necesitate, locuin]ã de protocol, casã de vacan]ã - au în]elesurile prevãzute la art. 2 din Legea locuin]ei nr.

114/1996, republicatã, cu modi-

"Ne trebuie Irina Loghin [i Maria Ciobanu, când nou\ ni se taie pensiile?"

Ce leg\tur\ are una cu alta... Nu-mi dau seama. {i iat\ c\ pensiile nu s-au t\iat [i spectacolul a avut loc, gra]ie unor sponsori genero[i [i publicul din Ghimpa]i, si nu numai, a putut vedea, pe viu, dou\ mari doamne ale muzicii populare romane[ti.

De ce nocturn\?!

Pentru ca tinerii din Ghimpa]i s\-[i consume energia pe stadion [i nu pe malul [an]ului.

Nu po]i s\ nu fii satisf\cut când vezi câteva zeci de tineri, chiar [i în miez de noapte, antrena]i într-un meci de fotbal pe stadion, într-o localitate unde via]a sportiv\ [i cultural\ murise demult.

Ace[ti tineri chiar merit\. Ei sunt cei care în ultimile zile de dinaintea inaugur\rii, cu mic cu mare, condu[i de lideri adev\ra]i au dat o mân\ de ajutor lucr\rilor de finalizare a celor trei obiective.

C\ mai erau [i dintre cei care "rupeau l\zile" la barul de al\turi...

P\dure f\r\ uscaturi, mai rar!

Ca s\ nu mai vorbim de momentul inaugural care l-a surprins chiar [i pe Florin Popescu, trecut prin multe astfel de momente.

Un grup de 5 tineri c\lare pe ni[te cai de poveste ne-au preluat de la intrarea în localitate [i ne-au condus în

ficãrile [i completãrile ulterioare; în cazul locuin]elor situate în condominii, prin locuin]ã se în]elege atât spa]iile aflate în proprietate exclusivã, cât [i cota-parte din coproprietatea indivizã asupra spa]iilor [i a elementelor de construc]ii comune; b) dezastru natural - cutremure de pãmânt, alunecãri de teren sau inunda]ii, ca fenomene naturale; c) tipuri de locuin]e: - tip A - construc]ia cu structura de rezisten]ã din beton armat, metal ori lemn sau cu pere]i exteriori din piatrã, cãrãmidã arsã sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic [i/sau chimic; - tip B - construc]ia cu pere]i exteriori din cãrãmidã nearsã sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic [i/sau chimic; d) poli]ã de asigurare împotriva dezastrelor naturale, denumitã în continuare PAD - înscrisul ce atestã încheierea contractului de asigurare a locuin]ei, în temeiul cãruia asigurãtorul se obligã sã plãteascã asiguratului despãgubirea totalã sau par]ialã pentru prejudiciile produse locuin]ei ca urmare a producerii riscului asigurat, în condi]iile [i în limitele stabilite de prezenta lege [i, dupã caz, ale celorlalte clauze înscrise în poliþã sau în contractul de asigurare; e) Pool de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, denumit în continuare PAID - societatea comercialã de asigurare-reasigurare, constituitã prin asocierea societã]ilor de asigurare autorizate sã încheie asigurãri obligatorii pentru locuin]e, în conformitate cu prevederile prezentei legi, ale Legii nr. 32/2000 privind activitatea de

black

centrul cartierului Ghimpa]i unde sute de oameni a[teptau cu ner\bdare inaugurarea C\minului.

Le mul]umesc tuturor participan]ilor, le mul]umesc tinerilor c\l\re]i chiar [i c\lu]ilor de revist\ care s-au comportat exemplar. Le mul]umesc [i cârcota[ilor c\ exist\ [i uneori ne distreaz\.

A fost o zi de poveste, o zi istoric\, o zi unic\ în istoria localit\]ii, gra]ie tuturor celor prezen]i. Început\ dis-de-diminea]\ cu ultimile retu[uri, traversând canicula zilei, s-a încheiat în miezul nop]ii dup\ un meci de fotbal jucat în nocturn\ [i, bineîn]eles, dotat cu premii.

Berea de la final, cam rece de altfel ne-a r\corit dup\ o zi torid\ de var\ dar care, mi-a[ dori, s\ se repete de mai multe ori cu astfel de evenimente. Îndreptându-ne cu gândul dar [i cu fapta spre alte localit\]i, le mul]umesc înc\ o dat\ ghimp\]enilor pentru tot [i sper, ca ^n continuare, s\ fac\ o echip\.

O echip\ de care vorbeam la început de articol, atât de necesar\ în fiecare localitate. Începutul e greu, pe urm\ începe s\-]i plac\...Pân\ data viitoare, s\ auzim numai de bine!

asigurare [i supravegherea asigurãrilor, cu modificãrile [i completãrile ulterioare, [i ale Legii nr.

31/1990 privind societãþile comerciale, republicatã, cu modificãrile [i completãrile ulterioare, precum [i ale normelor aprobate în aplicarea acestor legi; f) primã obligatorie - suma de bani pe care o plãte[te proprietarul unei locuin]e, în calitatea sa de asigurat, ori împuternicitul, contractantul sau reprezentantul legal al acestuia, în scopul încheierii unei asigurãri de locuin]e, în condi]iile prezentei legi; g) sumã asiguratã obligatoriu - limita maximã de despãgubire care poate fi acordatã de asigurãtor pentru daunele provocate construc]iei, în func]ie de tipul locuin]ei, ca urmare a producerii unui risc asigurat, în condi]iile prezentei legi; h) asigurare de prim risc - pentru orice daunã care a intervenit pe parcursul valabilitã]ii unui contract de asigurare, cuantumul despãgubirii se stabile[te la nivelul pagubei efective, în limita sumei asigurate.

Art. 3. - (1) Începând cu data la care se împlinesc 90 de zile de la data adoptãrii normelor de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor emise în aplicarea prezentei legi, persoanele fizice [i juridice sunt obligate sã î[i asigure împotriva dezastrelor naturale, în condi]iile prezentei legi, toate construc]iile cu destina]ia de locuin]ã, din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea acestora [i înregistrate în eviden]ele organelor fiscale. (2) Obliga]ia încheierii contractelor de asigurare a locuin]elor aflate în proprietatea statului sau a unitã]ilor administrativ-teritoriale revine persoanelor ori autoritã]ilor desemnate, în condi]iile legii, sã le

Al dumneavoastr\, Florin Marius Carave]eanu, Primarul ora[ului R\cari

administreze.

(3) În cazul în care o locuin]ã face obiectul unui contract de leasing financiar, încheierea contractului de asigurare este în sarcina locatorului.

(4) În cazul persoanelor fizice beneficiare de ajutor social, prima obligatorie se suportã din bugetele locale, pe seama sumelor defalcate din venituri ale bugetului de stat.

(5) În cazul construc]iilor cu destina]ia de locuin]ã aflate în coproprietate, se va încheia câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuin]ã în parte. În acest caz, prima de asigurare se va plãti pe fiecare locuin]ã în parte.

(6) Contractul de asigurare obligatorie a locuin]elor se încheie numai cu asigurãtorii asocia]i în PAID [i care sunt autoriza]i sã încheie astfel de contracte, în condi]iile stabilite prin normele emise în aplicarea prezentei legi [i a Legii nr.

32/2000, cu modificãrile [i completãrile ulterioare, de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor, denumitã în continuare C.S.A. (7) Nu intrã sub inciden]a prezentei legi anexele, dependin]ele care nu sunt legat structural de clãdirea în care este situatã locuin]a asiguratã, precum [i bunurile din interiorul locuin]ei.

Art. 4. - Elementele contractuale [i condi]iile de asigurare cuprinse în poli]a de asigurare, precum [i criteriile de autorizare a asigurãtorilor sunt cele prevãzute la art. 7 alin. (1) [i la art. 26 alin. (1), precum [i cele stabilite prin norme emise prin ordin al pre[edintelui C.S.A. SECRETAR, jr. Octaviana Ene

±

± ±

±

De interes cet\]enesc

~n data de 28.05.2010, la orele 14:00, s-a desf\[urat [edin]a Consiliului local R\cari la care au participat 13 consilieri, absenti fiind Alexandru Ion si Tudor Ion. Pre[edinte de [edin]\ a fost ales domnul Gavril\ Valentin Proiectele de hot\râri au fost discutate ^n cadrul comisiilor de specialitate, dup\ care s-a trecut la discutarea ^n plen [i votarea lor.

1. Proiect de hot\râre privind aprobarea concesion\rii suprafe]ei de 300 mp, situat\ ^n strada M. Popescu R\c\reanul, ora[ R\cari.

Supus la vot, proiectul a fost adoptat cu majoritate, domnul consilier Dr\goi Nicolae, ab]inându-se.

2. Proiect de hot\râre privind aprobarea ^ntocmirii raportului de evaluare pentru suprafa]a de 300 mp situat\ ^n strada M. Popescu R\c\reanul, ^n vederea concesion\rii.

Supus la vot, proiectul a fost adoptat cu majoritate, domnul consilier Dr\goi Nicolae, ab]inându-se.

3. Proiect de hot\râre privind aprobarea concesion\rii suprafe]ei de 40 mp din cadrul bazei sportive a ora[ului R\cari. ~n urma cererii adresate de domnul Stan Alexandru Cristian, ^n calitate de reprezentant al SC. Sara Gardens SRL, de ^nchiriere a unei suprafe]e de 40 mp aflat\ ^n incinta parc\rii stadionului ora[ului R\cari, pre[edintele de [edin]\ a supus la vot cererea, fiind votat\ cu majoritate.

Domnul Dr\goi Nicolae se ab]ine.

4. Proiect de hot\râre privind aprobarea ^ntocmirii Raportului de evaluare pentru suprafa]a de 40 mp din cadrul Bazei sportive a ora[ului R\cari, ^n vederea concesion\rii.

Domnul primar prezint\ raportul de evaluare, care se afl\ la dispozi]ia fiec\rui consilier ^n mapa de [edin]\, men]ionând c\ pre]ul este de 12,50 lei/mp/an, f\r\ TVA, acesta fiind mai mare decât valoarea de pia]\. Supus la vot, proiectul a fost adoptat cu majoritate de voturi, domnul Dr\goi Nicolae ab]inându-se.

5. Proiect de hot\râre privind trecerea din domeniul public al ora[ului R\cari, ^n domeniul privat al ora[ului R\cari a cl\dirii [i terenului aferent, situate ^n R\cari, strada Ana Ip\tescu, nr. 92, jude]ul Dâmbovi]a. ~n sus]inerea acestui proiect, domnul primar aduce ^n motivare necesitatea depist\rii tuturor surselor de venituri, dat\ fiind criza economic\ pe care o travers\m la nivel mondial [i care se reflect\ pân\ ^n cea mai mic\ structur\ administrativ-teritorial\. De aceea, consider\ oportun\ ob]inerea unor venituri din valorificarea unor bunuri imobile aflate ^n patrimoniul autorit\]ii locale, prin vânzare, fapt pentru care propune aprobarea vânz\rii imobilului situat ^n strada Ana Ipatescu nr. 92, R\cari.

Acest imobil a avut pân\ ^n anul 2005 destina]ie de sediu al autorit\]ii locale, Prim\rie [i Consiliu local, dat\ de la care aceasta se afl\ ^n stare de nefolosin]\, lucru care a dus [i duce ^n continuare la degradarea sa. Imobilul este construit ^n perioada anilor 1910-1912, având o vechime de aproape 100 de ani, lucru ce conduce la faptul c\ o cl\dire cu o asemenea vechime [i aflat\ ^n stare de neutilizare, de aproape 5 ani, nu poate decât s\ se degradeze ^ntr-un ritm foarte avansat [i astfel patrimoniul localit\]ii s\ mai sufere o diminuare valoric\.

±

IUNIE 2010

pagina 3

Ziarul Prim\riei R\cari

De la alegerile locale din iunie 2008, autoritatea local\ a ini]iat mai multe ^ncerc\ri de a da valoare acestei cl\diri, de a-i da o destina]ie care s\ poat\ duce la men]inerea ei ^n patrimoniu. Toate ac]iunile au fost ^ns\ f\r\ rezultat pozitiv, solicit\rile fiind numai de cump\rare [i de a ini]ia o investi]ie privat\, prin reamenajarea acestei cl\diri.

Având ^n vedere aceste aspecte, se propune spre aprobare proiectul de hot\râre privind aprobarea vânz\rii imobilului cl\dire [i teren aferent, identificate mai sus, ce apar]in domeniului privat al ora[ului R\cari, ^nscrise ^n inventarul patrimoniului CL, precum [i ^ntocmirea cadastrului [i intabularea propriet\]ii ^n cartea funciar\ a ora[ului R\cari.

Supus spre aprobare, proiectul a fost adoptat cu majoritate, domnul consilier Dr\goi Nicolae, ab]inându-se.

6. Proiect de hot\râre privind aprobarea vânz\rii prin licita]ie public\ a cl\dirii [i terenului aferent, situate ^n ora[ul R\cari, strada Ana Ip\tescu nr. 92.

Supus la vot, proiectul a fost adoptat cu majoritate [i o ab]inere: Domnul Dr\goi Nicolae.

7. Proiect de hot\râre privind aprobarea raportului de evaluare ^n vederea vânz\rii prin licita]ie public\ a cl\dirii [i terenului aferent, situate ^n ora[ul R\cari, strada Ana Ip\tescu nr 92.

Analizând raportul de evaluare ^ntocmit de expert evaluator [i care se afl\ ^n mapa de [edin]\ a fiec\rui consilier participant, se propune aprobarea acestui raport de evaluare. Supus\ la vot, propunerea trece cu majoritate de voturi, domnul Dr\goi Nicolae se ab]ine.

8. Proiect de hot\râre privind aprobarea concesionarii suprafe]ei de teren situat\ ^n strada Ana Ipatescu nr 59, ora[ul R\cari, Dâmbovi]a.

Ca urmare a cererii formulate de domnul Radu Ion, domiciliat ^n localitatea Mavrodin, ora[ R\cari, pentru aprobarea concesion\rii a 10 mp de teren din domeniul public, pe strada Ana Ip\tescu nr. 59, pentru a-i folosi ^n activit\]i comerciale, CL analizeaz\ posibilitatea aprob\rii cererii formulate.

Supus la vot, acest proiect de hot\râre a fost adopt\t ^n unanimitate.

9. Proiect de hot\râre privind aprobarea raportului de evaluare ^n vederea concesion\rii suprafe]ei de teren situat\ ^n strada Ana Ip\tescu nr. 59, ora[ul R\cari, Dâmbovi]a.

Dup\ consultarea raportului de evaluare care a fost prezentat, ^n mapa de [edin]\, fiec\rui consilier ^n parte, se cere exprimarea votului. ~n urma acestuia, se constat\ unanimitate.

10. Proiect de hot\râre privind aprobarea desfiin]\rii unei construc]ii cu destina]ia de cabin\ de portar, la Liceul Teoretic "Ion Ghica" R\cari, aflat\ ^n stare avansat\ de degradare.

Având ^n vedere faptul c\ la nivelul ora[ului R\cari, urmeaz\ a se implementa proiectul privind modernizarea infrastructurii Extindere [i modernizare Liceul Teoretic "Ion Ghica" R\cari, investi]ie promovat\ de autoritatea local\ cu aproximativ un an ^n urm\, se constat\ c\ pentru amplasarea construc]iilor de extindere, pentru organizarea de [antier, precum [i pentru a amenaja spa]iul conform proiectului, se impune a se lua unele m\suri dup\ cum urmeaz\: - desfiin]area cl\dirii cabin\-portar [i a anexei acesteia, amplasat\ pe domeniul public al ora[ului R\cari.

- crearea frontului de lucru pentru

amplasarea celor necesare organiz\rii de [antier. Se solicit\ acordul Consiliului local ^n vederea desfiin]\rii acestei construc]ii anex\, din curtea liceului R\cari, constructie amplasat\ par]ial pe suprafa]a ce va fi ocupat\ de aceast\ investi]ie.

Supus\ aten]iei Consiliului local, propunerea este votat\ ^n unanimitate.

11. Proiect de hot\râre privind aprobarea desfiin]\rii unei construc]ii cu destina]ia de magazie a {colii generale Ghergani, aflat\ ^n stare avansat\ de degradare. ~n curtea [colii generale Ghergani, se afl\ o cl\dire anex\ care a fost preluat\ de la sec]ia pediatrie a fostului spital R\cari, cl\dire care a avut anumite destina]ii ^n timp, ^n func]ie de administratorii acesteia.

Aceast\ cl\dire, cu destina]ia de magazie, se afl\ ^ntr-o stare avansat\ de degradare, repara]iile [i ^ntre]inerea ei presupunând costuri foarte ridicate. Construc]ia este inestetic\ [i reprezint\ un pericol pentru copiii de la {coala Ghergani care desf\[oar\ activit\]i educativ-sportive ^n zona ^nvecinat\ cu aceasta. Având ^n vedere cele prezentate, se propune demolarea acestei cl\diri [i amenajarea zonei din incinta cur]ii interioare, precum [i scoaterea din inventarul institu]iei. Supus\ la vot, propunerea este adoptat\ ^n unanimitate.

12. Proiect de hot\râre privind mandatarea Asocia]iei de dezvoltare intercomunitar\ "Reabilitarea colect\rii, transportului, depozit\rii, prelucr\rii de[eurilor solide ^n jude]ul Dâmbovi]a" cu privire la completarea regulamentului activit\]ilor de salubrizare ^n jude]ul Dâmbovi]a.

Proiectul de hot\râre este supus aten]iei, analizat [i dup\ exprimarea votului este adoptat ^n unanimitate.

13. Proiect de hot\râre privind mandatarea Asocia]iei de dezvoltare intercomunitar\ "Reabilitarea colect\rii, transportului, depozit\rii, prelucr\rii de[eurilor solide ^n jude]ul Dâmbovi]a" cu privire la stabilirea "taxei de habitat".

Proiectul de hot\râre este supus aten]iei, analizat [i dup\ exprimarea votului este adoptat ^n unanimitate.

14. Proiect de hot\râre privind completarea inventarului bunurilor ce apar]in domeniului privat al ora[ului R\cari, cu suprafa]a de 2580 mp teren intravilan, situat\ ^n ora[ul R\cari, localitatea St\ne[ti, jude]ul Dâmbovi]a.

Având ^n vedere solicit\rile inaintate de MMFPS - Autoritatea Na]ional\ pentru Protec]ia familiei [i a Drepturilor Copilului, privind implementarea proiectului pentru obiectivul "Centru de ^ngrijire pentru copii afla]i ^n situa]ii de risc din ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a", propus prin subproiectul "Servicii comunitare de prevenire a separ\rii copilului de familia sa [i instruirea personalului aferent", precum si studiul de fezabilitate ^ntocmit prin punerea la dispozi]ie pentru realizarea acestei loca]ii a suprafe]ei de 2580 mp, teren intravilan, situat ^n localitatea St\ne[ti, se propune modificarea HCL nr 27/19.03.2010, conform noii solu]ii alese pentru ^nfiin]area centrului de zi. Se propune [i aprobarea noilor indicatori tehnico-economici ai acestui proiect. Deoarece documenta]ia de finan]are ^ntocmit\ de c\tre autoritatea executiv\ a fost depus\ ^n termen [i a ^ndeplinit condi]iile de conformitate administrativ\ - mai pu]in cerin]ele privind cl\direa - se solicit\ aprobarea noilor indicatori tehnico-economici propu[i, care s\ asigure o eficient\ utilizare a finan]\rii ob]inute ^n cadrul programului. Men]ion\m c\ toate detaliile privind ^ntocmirea noului

black

studiu de fezabilitate au fost realizate având la baz\ propunerea de amplasare a noii cl\diri pe suprafa]a de 2850 mp.

Supus la vot, proiectul a trecut cu unanimitate de voturi.

15. Proiect de hot\râre privind transmiterea ^n folosin]\ gratuit\ pe perioada implement\rii proiectului, a unei suprafe]e de 2580 mp teren intravilan, situat ^n localitatea St\ne[ti, ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovita, ^n vederea construirii unei cl\diri cu destina]ia centru de ^ngrijire pentru copiii afla]i ^n situa]ii de risc din ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a.

Venind ^n ^ntâmpinarea realiz\rii programului MMFPS privind proiectul "Centru de ^ngrijire pentru copii afla]i ^n situa]ii de risc din ora[ul R\cari", se propune punerea la dispozi]ia MMFPS a suprafe]ei de 2580 mp, pentru realizarea unei construc]ii noi, care s\ corespund\ standardelor identificate ^n program [i realizarea unui obiectiv care s\ asigure o eficient\ utilizare a finant\rii ob]inute ^n cadrul programului. Supus\ la vot propunerea este adoptat\ ^n unanimitate.

16. Proiect de hot\râre privind aprobarea studiului de fezabilitate [i a indicatorilor tehnico-economici privind obiectivul "Centru de ^ngrijire pentru copii afla]i ^n situa]ii de risc din ora[ul R\cari", propus prin subproiectul "Servicii comunitare de prevenire a separ\rii copilului de familia sa [i instruirea personalului aferent" .

Supus la vot, proiectul de hot\râre este votat ^n unanimitate.

17. Proiect de hot\râre privind invalidare mandat consilier T\nase Mihai Cristian.

Referitor la invalidarea mandatului de consilier al domnului T\nase Mihai Cristian, Consiliul local, solicitat s\-[i exprime prin vot pozi]ia, se ab]ine ^n unanimitate.

18. Proiect de hot\râre privind invalidare mandat consilier Ni]\ Vasile.

Referitor la invalidarea mandatului de consilier al domnului Ni]\ Vasile, Consiliul local, solicitat s\-[i exprime prin vot pozi]ia, se ab]ine ^n unanimitate.

19. Proiect de hot\râre privind invalidare mandat consilier T\nase Vasile Mugurel.

Referitor la invalidarea mandatului de consilier al domnului T\nase Vasile Mugurel, Consiliul local, solicitat s\-[i exprime prin vot pozi]ia, se ab]ine ^n unanimitate.

20. Proiect de hot\râre privind instituirea unor restric]ii de circula]ie pe DC 43A R\cari-Ghimpa]i, pentru vehicule cu tonaj peste 7,5 tone; [i cu viteza maxim\ a autovehiculelor de 40 km/h (conform OG 43/1997). Supus la vot, proiectul de hot\râre este aprobat ^n unanimitate.

21. Proiect de hot\râre privind acordul de integrare ^n "Asocia]ia proprietarilor de teren R\cari - Con]e[ti" cu suprafe]ele de p\[une ce apar]in ora[ului R\cari [i localit\]ilor componente pentru administrarea fondului de vân\toare R\cari - Con]e[ti. Supus la vot, proiectul este adoptat ^n unanimitate.

22. Diverse. Domnii Andrei Gheorghe [i Sandu Gabriel din partea PNL, participan]i la [edin]a Consiliului local, au prezentat ^n lu\rile de cuvânt motivarea partidului din care fac parte, privind cererea de excludere a domnului T\nase Vasile Mugurel din componen]a Consiliului local. Lu\rile de pozi]ie ale domnilor reprezentan]i ai PNL, nu au convins auditoriul. ~n continuare, au fost dezb\tute probleme curente ale vie]ii ^n comunitate.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

±

cyanmagentayellowblack ±

±

Actualitate

pagina 4

IUNIE 2010

Ziarul Prim\riei R\cari

Joi 03 iunie 2010, am participat la un eveniment istoric: Ora[ul R\cari a semnat primul contract de finan]are prin POR pentru ob]inerea de fonduri nerambursabile Regio pentru infrastructura educa]ional\, prin Axa 3, DMI 3.4 „Reabilitarea/modernizarea/ dezvoltarea [i echiparea infrastructurii educa]ionale preuniversitare, universitare [i a infrastructurii pentru formare profesionala continu\”.

Unitatea AdministrativTeritoriala Ora[ul R\cari va primi fonduri Regio pentru proiectul „Reabilitare, modernizare, extindere Liceu Teoretic Ion Ghica, ora[ R\cari, judetul Dambovi]a”, ^n valoare total\ de 8.994.070,33 lei, din care: * valoarea eligibila nerambursabila din FEDR: 6.230.421,80 lei; * valoarea eligibila nerambursabila

din bugetul national: 952.888,04 lei; * cofinantarea eligibila a beneficiarului: 146.598,16 lei.

Proiectul, ce are o durata de implementare de 17 luni, are ca obiectiv general sprijinirea unei dezvolt\ri economice, sociale, durabile [i echilibrate teritorial, potrivit nevoilor [i resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvolt\rii infrastructurii educa]ionale. Prin atingerea acestui obiectiv, proiectul ^[i propune s\ asigure accesul la educa]ie.

Cu ajutorul fondurilor nerambursabile, se vor asigura spa]ii moderne de desf\[urare a activit\]ilor educa]ionale, precum [i a celor de recreere, ceea ce va atrage dup\ sine sporirea interesului pentru procesul de ^nv\]\mânt.

Activitatile ce se vor implementa ^n cadrul proiectului vizeaz\ reabilitarea [i

modernizarea liceului teoretic, extinderea construc]iei existente, amenajarea bazei sportive, achizi]ionarea de echipamente de laborator, echipamente IT etc.

La întâlnirea de la Liceul de muzic\, au participat mul]i elevi, directori de [coli, dl Prefect Iancu Caracota, dl pre[edinte al Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a, Florin Aurelian Popescu, domnii primari ai municipiului Târgovi[te, primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu.

Bineîn]eles c\ cea mai a[teptat\ personalitate a fost doamna ministru Elena Udrea. Dup\ o alocu]iune a domnului pre[edinte Florin Popescu, asisten]a a urm\rit cu interes cuvântul doamnei ministru. Apari]ia de o elegant\, discret\, modest\, claritatea

expunerii [i mai ales "priza" la sal\ au fost aspecte remarcate imediat.

La eveniment au participat [i salaria]i ai Prim\riei ora[ului R\cari, reprezentan]i ai presei locale, care s-au întrecut în a surprinde imagini [i reac]ii de la eveniment.

La ie[irea din sal\, doamna ministru s-a ar\tat interesat\ de Ziarul Prim\riei R\cari

Aspecte de la semnarea documentelor

astfel c\ i-am înmânat un exemplar pentru care ne-a promis c\-l va lectura în ma[in\, în drumul spre Pite[ti. Astfel ziarul Prim\riei ora[ului R\cari, periodic local ajuns la num\rul 23, este citit [i cunoscut pân\ în Guvernul României. Suntem mul]umi]i de munca noastr\.

Redac]ia

Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari Doamna ministru, Elena Udrea primind un exemplar din Ziarul Prim\riei R\cari

±

cyanmagentayellowblack

±

cyanmagentayellowblack

Realitatea ^n imagini

IUNIE 2010

pagina 5

Ziarul Prim\riei R\cari

Domeniul public, din fa]a Ocolului silvic Ghergani, a devenit model pentru ceilal]i proprietari din localitate.

Aspectul ^ngrijit atrage privirea c\l\torului ^n mod pl\cut.

Aglomera]ia de plante [i arbu[ti dimpreun\ cu salcami [i zarz\ri a sufocat gardul, [an]ul [i poteca. ~ncercând s\ arunc\m o privire ^n curte, ne-am lovit de o mas\ compact\ de b\l\rii, cât casa, pe sub care mi[una or\t\niile, un pericol pentru vecini. Libertatea ^n]eleas\ ca nevoia de vrai[te.

Pe strada G\rii, ^n fa]a gospod\riei dl Miric\ Ion b\l\riile cresc ^n voie..., cât despre [an] ce s\ mai vorbim, lipse[te cu des\vâr[ire!

Felicit\m pe doamna Mistodie Elena care a continuat s\ fie un model pentru ceilal]i gospodari din localitate dup\ ce a primit diploma de merit. Strada Garii, Ghergani.

La gospod\ria dl Miric\ Marin, ^n ceea ce prive[te gospod\rirea domeniului public este nevoie ca pode]ul s\ fie desfundat [i [an]ul adâncit. Strada Garii, Ghergani

Invit\m pe dl Mirica Marin s\-[i ridice pietri[ul din [an], dup\ care s\-l adânceasc\ [i s\ u[ureze scurgerea apei pluviale pe sub podul amenajat.

Imaginea v\ prezint\ pe doamna Postelnicescu Gheorghi]a, strada Ion Ghica, num\rul 61, Ghergani, care [i-a f\cut un obicei din a cur\]i spa]iul din fa]a gospod\riei cât mai des.

Succes!

La proprietatea dnei Ion Elena se impune gr\birea lucr\rilor de tundere a ierbii [i cur\]are a [an]ului cu atât mai mult cu cât se afl\ pe DN71 - Ghergani

La dl Puntaru Florin aspectul ne^ngrijit al spa]iului de intrare ^n curte impune gr\birea lucr\rilor de eliminare a buruienilor [i cur\]area [an]ului.

Strada Ion Ghica, Ghergani.

De mult nu am mai trecut mana de gospodar pe aici: trotuarul este intelenit, santul este acoperit iar buruienile s-au ^nde[it... La dna St\nescu Alexandra, str. Ion Ghica, Ghergani.

Nu ne explicam cum de a capatat o astfel de configuratie aceasta zona, cu atat mai mult cu cat aici locuieste un stilist, care iubeste frumosul. (Branciu Mihaela, Ion Ghica nr.57, Ghergani)

Pe strada Unirii, Ghergani, ne atrage aten]ia preocuparea domnului T\nase Marin, de a avea [an]ul ^ngrijit, iarba proasp\t cosit\ [i pode]ul desfundat.

Felicit\ri!

cyanmagentayellowblack

±

±

Realitatea ^n imagini

IUNIE 2010

±

pagina 6

Ziarul Prim\riei R\cari

~n dreptul propriet\]ii dl Covrig Ion asteapta cu ner\bdare s\ fie folosit\ la construc]ii o gramad\ de nisip. Gr\mada are r\bdare, noi NU! Strada Ion Ghica, Ghergani

Construc]ia s-a terminat, me[terii au plecat, ce face]i cu gramada de pietri[ de care se impiedic\ oamenii , dl Dobre Marian? Strada Ion Ghica, Ghergani.

Invit\m pe dl Iorgulescu Ion, strada Ion Ghica s\ igienizeze por]iunea din fa]a gospod\riei sale ^ntrucât ^l [tim un om gospodar [i cu dragoste de frumos.

Ordonanta 8/2008 si HG 21/2002 pedepsesc cu amend\ ocuparea domeniului cu materiale de constructii. Va rugam s\ le ridicati. (Simulescu Niculae), strada Ion Ghica Ghergani

Aspectele prezentate apar]in domeniului public din fa]a propriet\]ii doamnei Andrei Elena [i se impune t\ierea buruienilor, igenizarea ^ntregii zone. Strada Ion Ghica, Ghergani

Invit\m mo[tenitorii dl Vl\doianu Victor s\ ^[i ^ndeplineasc\ ^ndatoririle de cet\]eni ai aceste localit\]i, prin cur\]irea spa]iului verde [i a [an]ului.

Strada Ion Ghica, Ghergani

Invit\m proprietarul acestor dou\ gr\mezi de nisip [i pietri[ s\ le ridice grabnic, altfel ii preg\tim o surpriz\! Strada Oraca, Ghergani.

Frumoas\ gospod\rie a dl Dan Dumitru, e pe o ^ntindere mare , dar nu trebuie neglijat nici spa]iul din fa]a cur]ii care seaman\ a jungl\. De[i credem c\ trebuie o echip\ format\ din drujba[i, cosa[i, f\pta[i care cu râvn\ s\ cheleasc\ locul, s\ sape [an]ul care nu a fost niciodat\ croit. (Strada Oraca, Ghergani).

Treaba neterminata este datorie curata! A[a c\, domnule P\unescu Dumitru ar fi cazul s\ ^ncheia]i lucrarea m\car pe domeniul public. Vom reveni!

Strada Unirii, Ghergani.

La proprietatea numi]ilor Burcus Maria, Pardalian, Gabriela etc. etc. gunoaiele ]in loc de gard, [an]ul este doar o amintire iar proprietarii a[teapta vremuri mai bune! Strada Unirii, Ghergani

Obiceiul de a da foc resturilor vegetale, gunoaielor este pedepsit de lege, drept care v\ invit\m s\ ^ncheia]i Declara]ia de impunere pentru taxa de salubrizare. (Strada Unirii, Ghergani).

Publicitate

IUNIE 2010

pagina 7

Asigurarea locuin]ei ^mpotriva dezastrelor naturale devine obligatorie prin legea 260/2008 pentru cele peste 8 milioane de imobile din Rom창nia

Ce este asigurarea de locuin]\ obligatorie?

Imobilele de tip A sunt construc]ii cu structur\ de rezisten]\ din beton armat, metal ori Este o asigurare imobiliara standard, de lemn sau cu pere]i exteriori din piatr\, caramid\ ars\ sau din orice alte materiale baza, impotriva dezastrelor naturale.

Poli]a de asigurare acoper\ pagubele provo- rezultate ^n urma unui tratament termic [i/sau cate de unul dintre urm\toarele trei eveni- chimic.

Imobilele de tip B sunt construc]ii cu pere]i mente: inunda]ii, alunec\ri de teren [i exteriori din c\r\mid\ nears\ sau din orice alte cutremure.

Asigur\rile obligatorii sunt standard. ~n materiale nesupuse unui tratament termic func]ie de materialele din care sunt construite, [i/sau chimic.

Nu se poate alege un tip de asigurare sau imobilele sunt ^mp\r]ite ^n dou\ tipuri: imobile altul. ~n func]ie de tipul locuin]ei este obligatode tip A [i imobile de tip B.

rie ^ncheierea poli]ei de asigurare aferent\.

Persoanele care sunt proprietarele mai multor imobile trebuie s\ ^ncheie c창te o poli]\ de asigurare pentru fiecare imobil ^n parte.

Indiferent de valoarea imobilului, suma asigurat\ este de 20.000 EURO pentru imobilele de tip A, [i respectiv 10.000 EURO pentru cele de tip B. ~n completare se recomand\ o asigurare de locuin]\ facultativ\ pentru ca ^ntreaga valoare a imobilului s\ fie acoperit\.

Rolul [i necesitatea asigur\rii de locuin]\ ^mpotriva dezastrelor naturale Calamit\]ile naturale precum inunda]iile, alunec\rile de teren sau cutremurele pun ^n pericol agoniseala de o via]\ a multor oameni.

Acestea pot distruge complet o locuin]\, un sat sau o regiune a ]\rii. ~n cazul producerii unui dezastru natural, statul nu dispune de fondurile necesare pentru refacerea ^n totalitate a bunurilor distruse.

Aceasta reform\ este o m\sur\ social\ care are rolul de a oferi o protec]ie minim\ proprietarilor de locuin]e din mediul rural [i urban.

Datorit\ anomaliilor climatice [i pagubelor

tru imobilele de tip B. Persoane scutite: persoanele care beneficiaz\ de ajutor social vor fi scutite de plata primei de asigurare [i prim\ria de care apar]in va suporta costul asigur\rii.

Sanc]iuni: Aceasta asigurare va fi obligatorie, iar cine nu ^[i asigur\ locuin]a ^mpotriva dezastrelor naturale va fi sanc]ionat cu o amend\ cuprins\ ^ntre 100 si 500 RON.

provocate de inunda]ii, alunec\ri de teren [i cutremure naturale care au avut loc ^n ultimul timp este de la sine ^n]eleas\ necesitatea unei asigur\ri impotriva dezastrelor naturale.

Producerea unui seism, precum cel din anul 1977, ar genera pagube estimate la peste 14 miliarde EURO. Acest sistem de protec]ie social\ este aplicat deja ^n alte 7 ]\ri europene: Danemarca, Olanda, Fran]a, Belgia, Elve]ia, Norvegia [i Spania.

C창t cost\ asigurarea obligatorie?

Asigurarea obligatorie va costa 20 EURO/an pentru imobilele de tip A [i 10 EURO/an pen-

Pentru rela]ii suplimentare adresa]i-v\ la telefoanele: 0245658611; 0740044264

cyanmagentayellowblack

Actualitatea ^n imagini

IUNIE 2010

pagina 8

Drumul 711 A Mavrodin Colacu, a ie[it din iarn\ cam [ifonat, datorit\ calit\]ii slabe a execu]iei asfaltului, dar [i a ma[inilor care au circulat pe aici, f\r\ a respecta normele de tonaj [i vitez\ admise.

Lucr\rile executate de prim\rie, urm\resc s\ ^l fac\ mai trainic [i mai de durat\.

Prim\ria ora[ului R\cari este permanent preocupat\ de aspectul str\zilor, de igienizarea lor. Vegeta]ia crescut\ din abunden]\ datorit\ ploilor a solicitat zilnic personalul serviciului administrativ [i la astfel de activit\]i.

Invit\m concet\]enii s\ ne ajute pentru a da un aspect civilizat domeniului public prin t\ierea buruienilor ori de câte ori este nevoie, din fa]a propriei gospod\rii.

Drumul de exploatare din prelungirea str\zii Hele[teului a fost netezit [i tasat pentru a deveni practicabil ^n orice condi]ii.

Accesul ma[inilor [i atelajelor se va face mai u[or.

Pe izlazul din St\ne[ti fânul a dat ^n copt [i a fost produc]ie mare anul acesta.

Cu ajutorul prim\riei, acesta a fost cosit la timp [i d\ruit oamenilor, cresc\tori de animale, care au primit cu bucurie aceast\ ini]iativ\. Orice mân\ de ajutor e binevenit\!

Pe râul Colentina, ^n zona localit\]ii B\l\ne[ti, Prim\ria ora[ului R\cari a amenajat o punte trainic\ pentru traversare c\tre izlaz. “Nu vom mai trece cu vitele prin apa pân\ la brâu, indiferent de condi]iile meteo” ne-a spus o localnic\ foarte mul]umit\ de aceast\ realizare.

Zona merit\ vizitat\ pentru frumuse]ile naturale pe care le ofer\. Frumosul nu trebuie c\utat ^n alt\ parte, el este aici, lâng\ noi!

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

Actualitatea ^n imagini

~n 14 iunie a.c, s-a deschis cabinetul medical de la Ghimpa]i. Localnicii au solicitat ^nc\ din prima zi, consulta]ii [i sfaturi. Re]etele eliberate vor fi onorate ^n aceea[i incint\, la punctul farmaceutic. Succes!

IUNIE 2010

Construc]ia S\lii de sport a avansat fiind ^n grafic, ^n ceea ce prive[te stadiul lucr\rilor. La 1 septembrie 2010, odat\ cu ^nceputul noului an [colar, tinerii se vor bucura de un spa]iu generos pentru practicarea sportului.

Lucr\rile pentru izola]ie termic\ la {coala Colacu avanseaz\ rapid.

Reabilitarea termic\ va duce la sporirea confortului ^n aceast\ institu]ie de ^nv\]\m창nt [i la economii la factura de gaze. Omul gospodar face vara sanie [i iarna car!

~n zona de ^nt창lnire a localit\]ilor Mavrodin cu G\m\ne[ti, a fost amenajat un frumos stadion cu gazon ^ns\m창n]at ^nc\ din toamn\. Acum acesta a fost tuns [i terenul marcat, a[tept창nd echipele de sportivi s\ se ^nfrunte!

Parohia Ghergani, a c\p\tat o nou\ ^nf\]i[are. Prim\ria ora[ului R\cari a amenajat spa]iul de la intrarea ^n parohie, cu pavele [i betonarea unei por]iuni pentru parcare, fiind amplasat\ [i o b\ncu]\ pentru c\l\torul obosit.

Lucr\rile de subtravers\ri ^n zona localit\]ii Ghergani, continu\. De asemenea, continu\ [i lucr\rile de amenajare a str\zilor prin pietruire, nivelare [i tasare. De asemenea continu\ lucr\rile de amenajare a spa]iilor verzi prin cur\]irea [i nivelarea terenului Ghergani (aspecte din strada Unirii).

cyanmagentayellowblack

pagina 9

±

Mediul de afaceri

pagina 10

IUNIE 2010

±

Ziarul Prim\riei R\cari MINISTERUL ECONOMIEI, COMER}ULUI {I MEDIULUI DE AFACERI Agen]ia pentru Implementarea Proiectelor [i Programelor pentru Întreprinderi Mici [i Mijlocii

Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici [i Mijlocii [i Coopera]ie Târgovi[te

LOCURI DE MUNC| VACANTE LA DATA DE 15.06.2010 Studii: Liceu de specialitate - SC IMM SRL - Târgovi[te, Str: Tudor Vladimirescu, nr: 98, bl:,ap:, Tel:0762262068 -BUCATAR - ASOCIATIA - COPIII VIITORUL NOSTRU , Pitesti, Str: GRIVITEI, nr:, bl:3-5, ap:14, Tel:0248/216706 GESTIONAR DEPOZIT - SC BIASIMI SRL -Doicesti, Str: BARBATESTI, nr:203 - VINZATOR - ESTETIC MONA LISA - Tirgoviste, Str:Col. Stan Zatreanu, nr:15, Tel:0245/615940 - VINZATOR - SC BIOTERRA TARGOVISTE Tirgoviste, Str: STANCU ION, nr:37, bl:, ap:43, Tel:0245210342 VINZATOR LA DOMICILIUL CLIENTULUI PE BAZA DE COMANDA - SC PUBLIC BET SRL - Bucuresti Sector 2, Str: TEIUL DOAMNEI, nr:89, Tel:0731580103 LUCRATOR COMERCIAL Studii: Scoala generala - EUROGUARD SRL Tirgoviste, Str:Domneasca, nr:155 - AGENT SECURITATE - SC SHAKE SRL - Tirgoviste, Str: SOL NAE ION, nr:, bl:58d, ap:8, Tel:0764213222 - CALCATOREASA LENJERIE CABINET CONTABILITATR - Gaesti, Str:Nicolae Titulescu, nr:157A MUNC.NECAL.LA AMB.PROD.SOLIDE SI SEMISOLIDE - SC YIANTEX - Tirgoviste, Str:Garii, nr:6, Tel:0245/220225 - MUNCITOR NECALIFICAT IN INDUSTRIA CONFECTIILOR Studii: Scoala postliceala - PECEF TEHNICA - Ploiesti, Str: TOMA CARAGIU, nr:2-4:Tel:0245594815 TEHNICIAN PROTEZIST-ORTEZIST Studii: Scoala profesionala - SC SHAKE SRL - Tirgoviste, Str: SOL NAE ION, nr:, bl:58d, ap:8, Tel:0764213222 - CROITOR-CONFECTIONER IMBRACAMINTE, DUPA COMANDA - SOCERAM SUCURSALA DOICESTIPROD.CERAMICE - Doicesti, Str: ALEEA SINAIA, nr:124: Tel:0245/227320 LACATUS MECANIC - ELECTRA IMPEX SRL - Gaesti, Str:01.Dec, nr:36 - LACATUS MECANIC - SC BIOTERRA TARGOVISTE 2009 SRL - Tirgoviste, Str: STANCU ION, nr:37, bl: Tel:0245 210342 SOFER DE AUTOTURISME SI CAMIONETE - SC CIUPERCA SRL - Corbii Mari, Str:Corbii Mari, nr:1, Tel:0245716347 - SOFER AUTOCAMION/MASINA DE MARE TONAJ - SC NIMET SRL - Comisani, Str: LAZURI: Tel:0245 263264 - STRUNGAR LA MASINI ORIZONTALE - SIPP SECURITY UNIT GRUP SRL -Bucuresti, Str: INTR.1 MAI, nr:3, bl:, ap:, Tel:0212331542 AGENT DE SECURITATE INCINTE (MAGAZIN, HOTEL INTREPRINDERE ETC.)

±

Adrian Carave]eanu Director coordonator OTIMMC Tîrgovi[te De cele mai multe ori ^n rela]iile cu oamenii, ace[tia spun ca “a[teapt\ s\ se schimbe ceva”.

Cineva mi-a spus foarte frumos c\ “a[teapt\ pe cineva ca s\ ^i dea drumul la via]\”. A[tept\m s\ se ^ntâmple ceva ^n via]a noastr\, a[tept\m persoana potrivit\, a[tept\m s\ apar\ acea [ans\ ^n cariera pe care ne-o dorim, a[tept\m mereu. Ce a[tept\m de fapt este ca o persoan\ s\ ne dea voie s\ tr\im, s\ ne confirme c\ suntem pe drumul cel bun, de fapt…ne dorim ca ei s\ ne dea curaj s\ fim noi. Ce absurd?! Cum poate cineva din exterior s\ ^]i spun\ }IE cine e[ti, ce trebuie s\ faci, cineva care s\ ^]i spun\ ce via]\ s\ tr\ie[ti TU? Cine mai e[ti tu atunci când a[tep]i ca al]ii s\ ^]i r\spund\ la o ^ntrebare care ^]i este ]ie adresat\? M\ ^ntrebam ^ntr-o zi dac\ a[teptarea nu ^nseamn\ de fapt s\ ai r\bdare, s\ a[tep]i momentul potrivit? Nu, a[teptarea ^nseamn\ s\ stai cu mâinile ^ncruci[ate, s\ stai pasiv, s\ ^]i pice “ceva din cer”, “s\ se schimbe al]ii”. S\ ai r\bdare, ^n schimb, ^nseamn\ s\ ac]ionezi [i s\ vezi ce se ^ntâmpl\, s\ ^nv]i din gre[eli, s\ fii atent la ceea ce sim]i [i s\ mergi ^nainte pe drumul t\u. Atunci când a[tep]i, când stai pasiv, con[tientizeaz\ c\ nu faci decât s\ ^]i amâni via]a, nu faci decât s\ ui]i de tine. E momentul s\ ac]ionezi, s\ te descoperi: d\-]i drumul [i las\-te surprins de ce are via]a s\ ^]i ofere.

Octavian Paler a scris superb “A a[tepta a[teptarea”: “Mai târziu am revenit la gândul c\ via]a ^ns\[i e o stare de tranzit ^ntre na[tere [i moarte…un peron unde te zba]i s\ ocupi un loc ^ntr-un tren…e[ti fericit c\ ai prins un loc la clasa I sau la fereastr\… altul e nec\jit c\ a r\mas ^n picioare pe culoar… al]ii nu reu[esc s\ se prind\ nici de sc\ri, r\mân pe peron s\ a[tepte urm\torul tren… {i fiecare ui]\, poate, un singur lucru… c\ trenurile astea nu duc nic\ieri… cel care a ocupat un loc la fereastr\ este, f\r\ s\ [tie, egal cu cel care st\ ^n picioare pe culoar [i cu cel care vine abia cu urm\torul tren… ~n cele din urm\ se vor ^ntâlni to]i undeva, ^ntr-un de[ert, unde chiar [inele se transform\ ^n nisip… ~n loc s\ se uite ^n jur, oamenii se ^mbulzesc, se calc\ ^n picioare, ^[i dau ghionturi… ~ncercam s\ m\ conving, probabil, c\ n-aveam motive s\ m\ plâng.

Cel pu]in ^n gara noastr\, ^mi ziceam, avem avantajul de a vedea via]a ^n stare pur\, destinul nu ne am\ge[te, nu ne sile[te s\ ne zbatem, ne las\ s\ ne instal\m ^n starea de tranzit [i s-o tr\im cât mai lini[ti]i, [tiind c\ ea e totul.

Dar vine o zi când prive[ti peronul gol, trambele de praf pe care le ridic\ vântul [i nu mai po]i alunga gândul c\ te joci cu vorbele, c\ nu se poate tr\i astfel, c\ pustiul este chiar mai r\u decât frica sau, dac\ vre]i, o altfel de fric\…

,, Cei care renunta la liberatea lor pentru a obtine o siguranta temporara, nu merita nici libertatea, nici siguranta.'' - Benjamin Franklin Descoperi ceea ce [tiai de la ^nceput, c\ a[teptarea are valoare cât\ vreme a[tep]i s\ se ^ntâmple ceva, cât\ vreme ^]i po]i ^nchipui c\ se va ^ntâmpla ceva, chiar dac\ nu se va ^ntâmpla nimic.

Altfel, a[teptarea devine un timp gol. A a[tepta a[teptarea? Ar fi absurd. A[a ceva nu exist\. A a[tepta a[teptarea e moarte.'' Octavian Paler, Via]a pe un peron.

A[adar a[teptarea ^nseamn\ “moartea” dorin]ei tale, ^ngroparea ei [i atunci e important s\ ne punem urm\toarea ^ntrebare: De ce ]i-e fric\? De ce preferi s\ a[tep]i ^n loc s\ ac]ionezi?

Oportunit\]ile ]i le creezi prin ac]iune [i nu a[teptând. Aflând r\spunsul la ^ntrebarea de mai sus cu siguran]\ vei reu[i s\ ^]i dai drumul la via]\, TU, nu altcineva. ,, Cei care renun]\ la liberatea lor pentru a ob]ine o siguran]\ temporar\, nu merit\ nici libertatea, nici siguran]a.'' - Benjamin Franklin.

De[i citatul de mai sus se refer\ la o situa]ie din domeniul politic, el poate fi interpretat [i din punct de vedere financiar, iar puterea lui este evident\ ^n ziua de azi. Dac\ ad\ug\m cuvântului “libertate” atributul “financiar” ob]inem “libertate financiar\”, care poate fi definit\ a fi situa]ia ^n care po]i lua orice decizie ^n via]a ta f\r\ a fi limitat de factorul financiar. Cu alte cuvinte, ai suficien]i bani ^ncât s\ faci ceea ce dore[ti.

Pentru ca e nepotrivit s\ distrugi ceva f\r\ s\ pui altceva ^n loc, voi ^mp\rt\[i viziunea pe care o am legat\ de un alt fel de educa]ie financiar\ care s\ nu semene a educa]ie, dar s\ fie. Am plecat de la constatarea general acceptat\ c\ educa]ia financiar\ nu are nimic atractiv. Mai mult decât atât, e arid\ [i plictisitoare. E adev\rat, educa]ia de finan]e personale trebuie ^nceput\ devreme.

Sunt speciali[ti care cred c\ ea trebuie declan[at\ din momentul ^n care copilul [tie s\ numere.

Sunt de acord, dar subliniez c\ educa]ia financiar\ trebuie intensificat\ la adolescen]\. Cât prive[te adolescen]a, majoritatea observatorilor sunt de acord c\ adolescen]ilor le place sexul, distrac]iile [i provoc\rile. Personal, nu vad cum ai putea implica sexul ^n educa]ia financiar\, altfel decât s\ ara]i unui tân\r adolescent c\ dac\ ai bani, fetele sunt mai ^nclinate s\ ^]i dea aten]ie. Cât prive[te distrac]ia [i provoc\rile, lucrurile stau total altfel. Acestea pot deveni alia]i “de n\dejde” ^n ^ncercarea de a “face loc” ^n mintea adolescentului pentru un subiect cum sunt finan]ele personale.

Adolescen]a este vârsta provoc\rilor ^n care descoperi via]a, realitatea [i limitele tale.

Este vârsta ^n care crezi c\ po]i s\ mu]i mun]ii din loc, ^n care e[ti convins c\ totul e posibil. Din p\cate pierdem aceste sentimente cu timpul, bombarda]i de

negativismul p\rin]ilor ^n special [i al adul]ilor ^n general, timora]i de e[ecurile inevitabile pe care ni le scoate ^n fa]\ via]a. Adolescen]ii vor s\-[i cunoasc\ limitele [i s\ le dep\[easc\. Aici se afla explica]ia pentru care aceast\ vârst\ este cea ^n care se ^ncearc\ sporturile extreme, ^n care teribilismul este ^n floare, ^n care adolescentul vrea s\ ias\ “^n fa]\” cu orice pre]. El dore[te s\ experimenteze [i este gata oricând s\ r\spund\ la provoc\ri. Mai ales a[a zisa Genera]ie Y, cea n\scut\ dup\ 1982, se ^ncadreaz\ ^n acest tipar psihologic. O asemenea caracteristic\ de personalitate face inutil\ orice metod\ de ^nv\]are clasic\.

Nici nu m\ mir\ faptul c\ ^n ultimii 10-15 ani profesorii nu mai fac fa]\ n\stru[niciilor pe care Genera]ia Y le “ofer\ pe tav\”.

Tinerii arat\ o larg\ palet\ de comportamente, de la nelini[tea [i forfota din ore, la partidele de streaptease f\cute pe catedr\, filmate [i puse pe YouTube. ,,Orice problem\ poate deveni o oportunitate' '-acest citat este unul din favoritele mele. ~n loc s\ ^ncerc\m s\ suprim\m aceste tipuri de comportamente la tineri, ar fi mai potrivit s\ le folosim ^n scop educativ, s\ lu\m energia fantastic\ pe care tinerii o au [i doresc s\ [i-o consume [i s-o transform\m ^n ceva creativ.

Una dintre cele mai eficiente modalit\ti de a ^nv\]a este s\ faci - ac]iunea. Jocul de rol este bine primit [i poate constitui o metod\ eficient\ de achizitionare a cuno[tin]elor. De exemplu, cursantul este invitat s\ fie unul dintre membrii familiei care lucreaz\ pentru un salariu, având ^n ^ntre]inere doi copii. El prime[te o sum\ de bani, o list\ de cheltuieli lunare obligatorii [i o list\ de cheltuieli op]ionale [i va trebui s\-[i fac\ un buget. Jocurile virtuale electronice sunt extrem de eficiente pentru a achizi]iona experien]\ ^ntr-un anumit domeniu). sau joc de rol online cu foarte mul]i juc\tori) poate avea urm\toarele variante: e[ti angajat, liber profesionist, patron sau investitor. Scopul jocului este s\ câ[tigi câ]i mai mul]i bani, ^n rolul t\u. Jocul are baza pe internet, la el putând participa zeci, sute sau chiar mii de cursan]i care s\ interac]ioneze ^ntr-un mediu economic virtual. Capacitatea de a face bani este recompensat\ prin trecerea la un alt nivel. De exemplu, din muncitor necalificat po]i ajunge muncitor calificat, apoi conduc\tor de echip\, apoi supraveghetor, ceea ce implic\ un salariu mai mare. Trecerea la un nou nivel poate func]iona ca sistem de evaluare a cuno[tin]elor, ^n loc de notele primite ^n mod obi[nuit. Jocul poate fi jucat ^n [coal\, apoi acas\, ^n timpul dedicat “studiului individual”. Exist\ filme extrem de interesante, atât artistice cât [i documentare, care pot fi vizionate de c\tre elevi ^n timpul liber.

Aceast\ nou\ modalitate de aprofundare a cuno[tin]elor este mult mai u[or de asimilat. Toate ideile prezentate mai sus sunt neconven]ionale [i par s\ fie desprinse mai mult din experimente decât din modele. Pe de alt\ parte, cred cu t\rie c\ doar o abordare ingenioas\ [i curajoas\, a unui nou sistem educa]ional, adaptat particularit\]ii tân\rului de azi, poate cre[te interesul pentru finan]ele personale [i poate insera un bagaj minim de cuno[tin]e care mai departe s\ trezeasc\ interesul tân\rului pentru a se dezvolta ^ntr-o anumit\ direc]ie sau ^n alta.

Acest gen de educa]ie nu urm\re[te s\ produc\ doar patroni [i investitori, ci ^i face pe tineri s\ se implice ^n a juca toate rolurile, inclusiv cele de investitor sau patron, nu numai cele de angajat [i liber profesionist.

Numai a[a ei vor putea s\ aleag\ ^n mod con[tient [i s\ fac\ banii ^ntr-un mod care se potrive[te cu personalitatea lor. De asemenea, punând cursan]ii ^n situa]ii extrem de asem\n\toare cu cele reale (prin jocurile de rol [i jocurile multi-player) ei vor putea s\ ^n]eleag\ c\ banii se cheltuie mult mai u[or decât se fac, nivelul cheltuielilor (dorin]elor) nu va fi niciodat\ egal cu nivelul veniturilor [i c\ gestionarea banilor trebuie s\ se realizeze con[tient, conform unui plan, pentru c\ altfel consecin]ele pot fi dezastruoase, atât pe termen scurt cât mai ales pe termen lung.

Foarte mul]i români, dintre cei cu ini]iativ\, dintre cei motiva]i spre succes, opteaz\ pentru antreprenoriat. Aceast\ glisare spre antreprenoriat pentru c\, a fi antreprenor este o meserie deosebit de grea [i riscant\ (din punct de vedere financiar), chiar [i pe timpuri de cre[tere economic\. ~]i trebuie abilit\]i deosebite, o motiva]ie extrem\ [i o ^nc\p\]ânare de fier pentru a porni o afacere de la zero [i a o ridica spre profit.

Ca atare, ^n asemenea vremuri caracterizate prin nesiguran]\ economic\, a fi antreprenor este un “sport extrem”. Ace[ti oameni stau departe de ochii presei, ]intesc prin munc\ la prosperitate.

Ei trudesc ^ntr-un anonimat nemeritat, departe de aplauzele scenei. O parte dintre ei vor e[ua, al]ii vor reu[i s\ pun\ pe picioare firme care se vor descurca onorabil pe pia]\. Câ]iva vor deveni patronii hiturilor de business de mâine [i vor ajunge cunoscu]i, ^n aten]ia presei, atunci când e prea târziu [i când, probabil, nu ^i mai ajut\ cu nimic.

Chiar dac\ acum ei trudesc ^n anonimat, merit\ toat\ admira]ia noastr\ pentru c\ sunt exemplul viu al omului care nu se teme de nimic atunci când ^[i urm\re[te visul. Trebuie s\ ^nv\]\m de la ei, s\ ne inspir\m din curajul lor [i s\ privim faptele lor ca o lec]ie atunci când lucrurile ni se par prea greu de f\cut. Va urma!

±

± ±

±

INFORMA}II UTILE

pagina 11

IUNIE 2010

Ziarul Prim\riei R\cari

Afl\m de la Centrul Local de Consultan]\ Agricol\ - R\cari

B.P.C.E.P. R|CARI PROGRAM DE L UCRU CU PUBLICUL

BOLILE TOMATELOR Anul 2010 se pare ca va fi un an destul de capricios în multe domenii, iar în domeniul plantelor horticole va excela în atacurile bolilor specifice diverselor culturi horticole.

Dintre culturile horticole, tomatele au foarte mult de suferit, prin multitudinea de boli care au avut condi]ii propice pentru cre[tere [i dezvoltare. Ele se manifest\ atât în solar cât [i în câmp.

Astfel principalele boli ale tomatelor sunt: 1. F|INAREA. Atacul se manifest\ în [olarii.

Simptome: Pe frunze apar pete circulare de culoare alb\ cu aspect prafos care se m\resc [i conflueaz\, capat\ forme neregulate [i acoper\ par]ial sau total frunza, care apoi se îng\lbene[te [i se usuc\. Se recomand\ Systhane 12 ec 0.05%, Afugan – 0,005%, Tilt – 0.02%, Shavit – 0.05% 2. PATAREA BRUNA A FRUNZELOR, SAU AUTERNARIOZA. Boala se manifest\ frecvent în culturile de tomate din solarii [i câmp unde poate produce pagube importante.

Simptome: plantele sunt atacate în toate fazele de dezvoltare. În r\sadni]e se manifest\ prin pete alungite neregulate, brun închis, care cuprind partea bazal\ a tulpinii de jur împrejur, simptom caracteristic denumit [i putregaiul în forma de guler. Cea mai frecvent\ form\ de atac produs\ de aceast\ ciuperc\ se constat\ la frunzele bazale, sub forma unei pete izolate, circulare, brune, zonate concentric. Petele se maresc, se unesc, iar frunzele se usuca. Pe tulpini, petioluri si pedunculi apar pete ovoidale, concentrice, brun negricioase. Infectiile apar si pe fructe prin pete circulare mici, adâncite mai ales în zona pedunculului. În cazul involutiei bolii, petele devin negricioase si prezinta zone concentrice.

COMBATERE. În vegetatie se recomanda aplicarea de tratamente cu Rovral 0,05%, Dithane M 45-0,02%, Bravo 500-0,2%, Captozin 0,25%.

Primul tratament la semnalarea atacului: - Tratamentele se aplica la interval de 7 – 8 zile.

3. PUTREGAIUL CENUSIU. Se întâlne[te frecvent în culturile de tomate din solar [i mai rar în câmp.

Simptome: - Atacul se manifest\ pe toate organele aeriene ale plantelor - Simptomele apar pe frunzele b\trâne de la baza, sub forma unor pete verzui sau galben-verzui care se necrozeaza [i uneori prezint\ o zon\ concentric\ la suprafa-

ta ]esuturilor atacate, apare un puf abundent de culoare cenu[ie ce reprezint\ sursa de infec]ie pentru celelalte organe ale plantelor (coditele frunzelor, tulpini, fructe) - Pe tulpini, atacul se manifest\ la baza plantelor, prin apari]ia unor zone depresionare, eliptice, zonate concentric ce cuprind tulpina de jur-împrejur [i determina moartea plantelor - Aceste pot ap\rea la diferite nivele ale tulpinii [i plantele se ofilesc deasupra zonei de atac.

Caracteristic acestei boli este atacul pe fructe, sub forma unui putregai umed [i moale la locul de infec]ie al pedunculului, la suprafa]a se dezvolt\ fructifica]iile ciupercii, de culoare cenu[ie. Fructele bolnave se desprind u[or [i cad la suprafa]a solului. Pot aparea pete “fantoma” reprezentate de un punct necrotic central, marginit de un halou de culoare albicioasa.

COMBATERE. Rovraz 0,05%, Sumilex 0,05%, Labilite 0,2%, Tiuram 0,2%, Captadim0,2%.

4. MÂNA TOMATELOR. Este întâlnit\ în câmp. Simptome: - Boala se manifest\ pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze, tulpina, fructe), la vârful frunzelor sau pe marginea acestora apar pete mari cu aspect neregulat, de culoare verzuie cu aspect oparit; - La zona de contact dintre tesuturile atacate si cele sanatoase apare un puf albcenusiu, ulterior tesuturile din dreptul petelor se brunifica [i se necrozeaza, iar frunzele se usuc\; - Petele care apar pe tulpini [i pe petiolul frunzei lor sunt de culoare brun\, alungite Boala se manifest\ [i pe fructe. Atacul se instaleaz\ la locul de inser]ie al peduncului, sub forma unor pete mari, brun-olivacee, care se maresc [i devin brune, cuprinzând fructul.

Fructele imature atacate sunt rugoase [i tari la pip\it. Pe fructele coapte petele sunt netede, brun-deschis, [i zonate concentric.

COMBATERE. Se folosesc fungicide cu ac]iune mixt\ ca Ridomul PUS 45-0,5%, Ridomil MZ 72-0,25%, Acrobat MZ 0,2% sau Previcur607 52-0,15%, Plus Dithane M45 0,2%, Se pot folo[i [i fungicide de contact: Captadim 0,2%, Bravo500 – 0,2%, etc 5. OFILIREA SAU FUZARIOZA. Simptome: În câmp, atacul începe prin îng\lbenirea frunzelor bazale care se necrozeaza [i usuc\, iar boala progreseaz\ treptat spre vârful plantelor;

ACTE DE IDENTITATE LUNI - PRIMIRE ACTE- 08.30-12.00 ELIBERARI - 13.00-14.00 MAR}I- PRIMIRE ACTE- 08.30-12.00 ELIBERARI - 13.00-14.00 MIERCURI-PRIMIRE ACTE- 08.30-12.00 ELIBERARI - 13.00-14.00 JOI DEPLASARI IN TEREN VINERI- PRIMIRE ACTE - 08.30-11.00 ELIBERARI - 13.00-14.00 AUDIEN}E: LUNI - 10.00-12.00

În solarii, plantele se usuc\ rapid, fructele sunt verzi; În sec]iunea tulpinii se observ\ brunificarea pere]ilor vaselor conduc\toare; Se aplic\ tratamente la sol cu: Derosal 0,05 – 0,1%, catre 0,5 l solu]ie/planta.

6. VERTICILOZA. Simptome: - Pe florile frunzelor bazale apar zone de îng\lbenire care se necrozeaz\ [i se usuc\; - La locul de inser]ie al petiolului pe tulpin\ se observ\ o brunificare a inelului de vase conduc\toare; - Ofilirea [i necrozarea ]esuturilor evolueaz\ treptat spre vârful plantelor pe sec]iunea tulpinii se observ\ aceea[i brunificare a ]esuturilor vaselor conduc\toare.

COMBATERE. Se efectueaz\ acela[i tratament ca la fuzarioza.

7. PATAREA ALBA A FRUNZELOR SAU SEPTORIOZA. Atacul se manifest\ în condi]ii de câmp.

Simptome: Pe frunze apar pete circulare de culoare brun\ care se m\resc, iar trebutul din centrul petelor are culoarea cenu[ie; La suprafa]a ]esuturilor atacate apar fructifica]iile ciupercii, de culoare neagr\; pete similare apar pe tulpina [i chiar pe fructe; COMBATERE. Derosal 0,05 – 0,1%, Dithane M45 – 0,2%, Bravo500 – 0,2% 8. PATAREA CAFENIE A FRUNZELOR. Boala frecventa în solarii dar [i în câmp.

Primele simptome apar pe frunzele b\trâne de la baza sub form\ unor pete mici, galbui, care se m\resc [i devin galbene, iar pe partea interioar\ apare un puf de culoare cafenie.

COMBATERE. Ungici de sistemice: Derosal 0,05%, Labilite 0,15%; aplicate la 10 – 14 zile, fungicide de contact: Trifmine 0,05%.

Dithane M45 – 0,02%, Bravo500 – 0,2%, aplicate la 6 zile.

RECOMANDARE. Este bine sa utilizati acele fungicide cu spectru mai larg de combatere.

Ing. Topora[ V

IMPORTANT DE {TIUT Pân\ ^n data de 28 iunie 2010, to]i cei ^nscri[i la A.P. I.A pot depune cerere pentru a beneficia de motorin\. Cu acciza subven]ional\ pentru trimestrul II - 2010, valoarea litrului de motorin\ va fi mai mic cu 1.16 lei.

Pentru a beneficia de aceast\ reducere ^n prima faz\ depune]i la APIA Târgovi[te cerere ^n acest sens, iar ulterior ve]i depune dosar cu actele de achizi]ie din trei ^n trei luni [i se va returna sursele de bani pl\tite ^n plus la achizi]ionarea motorinei (1.16 lei si cantitatea de motorina achizi]ionat\).

Pentru trimestru II sunt valabile facturile de achizi]ii emise ^ncepând cu data de 27 mai 2010.

black

TRAFICUL DE PERSOANE CE ESTE TRAFICUL DE PERSOANE? TRAFICUL DE PERSOANE este un fenomen infrac]ional transna]ional, vinovat de producerea a milioane de drame omene[ti, care const\ ^n vânzarea [i revânzarea fiin]elor umane ca simple obiecte si apoi exploatate. " Legea nr. 678/2001 reglementeaz\ prevenirea [i combaterea traficului de persoane precum [i protec]ia si asisten]a acordat\ victimelor, modificat\ [i completat\ prin O.U.G nr. 79/2005 " Prin trafic de fini]e umane se ^n]elege: "recrutarea, transportarea, transferarea, ad\postirea sau primirea de persoane, prin amenin]are sau prin utilizarea for]ei sau altor forme de constrângere, prin r\pier, escrocare, ^n[el\ciune sau abuz putere, prin utilizarea de pozi]ii vulnerabile, prin darea sau primirea de bani sau de beneficii pentru ob]inerea consim]\mântului unei persoane care are control asupra alteia, ^n scopul exploat\rii" TRAFICAN}iI - De obicei sunt b\rba]i, dar [i femei, cu vârste cuprinse ^ntre 20 si 40 de ani - Ocupa]ii : barman, chelneri, taximetri[ti, etc. Ocupatii care nu necesit\ o calificare deosebit\, dar care dau posibilitatea unui contact direct cu poten]ialele victime; - Aspect fizic pl\cut, ^ngrijit; - Au flerul unor persoane de ^ncredere, cu o situa]ie material\ confortabil\; - Sunt foarte conving\tori, au mereu la ^ndemân\ o "poveste de succes" a unei persoane care a "reu[it" ^n str\in\tate; - Uneori sunt rude sau cono[tin]e ale poten]ialelor victime.

METODE DE RECRUTARE. - Promisiunea fals\ a unui loc de munc\, ^n afara ]\rii, (ca baby-sitter, menajer\, osp\t\ri]\); - Anun]urile ^n pres\ privind ofertele de munc\ ^n strainatate; - R\pirile, mai rare decât falsele promisiuni, ^ns\ mult mai violente [i mai traumatizante pentru copii [i tinerelefete; - Migra]ia ^ntregii familii ^n alt\ ]ar\, ^n alte cazuri p\rin]ii ^[i dau acordul ^n scris ca minorii s\ p\r\seasc\ ]ara pentru a muncii ^n str\in\tate , fiind ^nso]i]i de rude sau cuno[tin]e care deja activeaz\ ca transportatori.

RECOMAND|RI. - Când primi]i o ofert\ de lucru ^n str\in\tate afla]i cât mai multe detalii despre seriozitatea acesteia; - Nu da]i curs anun]urilor ^n ziare, internet, sau alte forme de publicitate pân\ nu verifica]i firma; - Consulta]i-v\ cu p\rin]ii, prietenii sau alte persoane de ^ncredere ^nainte de a lua decizia de a pleca la munc\ ^n str\in\tate; - Nu da]i nim\nui pa[aportul, sub nici un motiv, cu excep]ia statului (român sau str\in) abilitate s\ verifice actele de identitate; - Nu ezita]i s\ v\ adresa]i ambasadelor României sau organiza]iilor neguvernamentale atunci când v\ afla]i ^ntr-o siua]ie critic\ ^n str\in\tate; - Când pleca]i la munc\ ^n str\in\tate, l\sa]i-v\ acas\ copii dup\ documentele de identitate [i de c\l\torie, precum [i dup\ orice alte acte referitoare la viitorul loc de munc\ (contract de munc\, etc); - Nu uita]i! Nimeni nu are dreptul s\ v\ for]eze s\ munci]i pe gratis!

Ag.sef R\dulescu Sergiu

cyanmagentayellowblack

Eveniment

IUNIE 2010

pagina 12

Ziarul Prim\riei R\cari

Vineri, 11 iunie 2010 s-a încheiat anul [colar evenimentul fiind marcat de serb\rile [colare [i distribuirea premiilor. Într-o zi torid\ de var\, cur]ile [colilor sau umplut de culoarea h\inu]elor de s\rb\toare ca [i de buchetele [i coroni]ele multicolore care aveau s\ recompenseze efortul muncii de peste an.

La COLACU, catre orele 09:00 diminea]a, ne-au întâmpinat, sub teii preg\ti]i de marea s\rb\toare a florilor, larm\ vesel\ a copiilor, p\rin]ii mândri de odraslele lor, o mas\ lung\ [i înc\p\toare pe care str\luceau în soare c\r]ile d\ruite de Prim\rie, diploma, funde multicolore [i flori. Dup\ un scurt program artistic, prezentat de absolven]ii clasei I, s-a trecut la decernarea premiilor. În cuvântul s\u, domnul primar Marius Carave]eanu, a eviden]iat importan]a momentului [i bucuria de a fi al\turi de participan]ii la festivitate. I-a

Clasa a Il-a; Alecu Andreea Bianca premiul I, Buia Ana-Maria Florentina premiul I, Gheorghiceanu Marius Viorel premiul I, Ionescu Alina Daniela - premiul I , Nelepcu Beatrice Gabriela - premiul I, N\stase Raluca Marina - premiul al IIlea, Ni]\ Mihai C\t\lin - premiul al II-lea Clasa a IlI-a; Chiri]\ Georgiana Sabina - premiul I, Dobre Marius Cornel - premiul I, Dragu Gabriela Vasilica - premiul I, Dragomir Mihai Valentin - premiul I, Mocanu Andreea Daniela - premiul I, Nelepcu Adrian Paul - premiul I, Nicolae Eduard Florin - premiul, Pârvu Andreea Georgiana - premiul I , Buia Andreea premiul al II-lea, Dumitra Vl\du] - premiul al II-lea, Manea Marinela - premiul al II-lea, Matei Eugen Alexandru - premiul al III-lea , Mihalcea Ana-Maria Cristina premiul al III-lea , Nelepcu Costin Bogdan - premiul al III-lea Clasa a IV-a; Alionte Andreea Cristina -

{coala cu clasele I-VIII - Colacu felicitat pe profesori [i copiii premian]i, conducerea [colii, acest moment, prin rezultatele ob]inute, marcând satisfac]ia datoriei împlinite, prin condi]iile create aici pentru elevi de c\tre Prim\rie. Iat\ pe cei mai buni dintre cei mai buni: Clasa I; B\lan Costin - premiul I, Ciobanu Adi Constantin - premiul I, Constantin Andreea Daiana - premiul I , Dexan Alexandra premiul I, Gheorghiceanu Marius Cristian - premiul I Ivan Andreea Marina - premiul I, L\z\ric\ David Andrei - premiul I, Maican Maria Izabela - premiul I, Matei Alexandru Cristian - premiul I, Safta Liliana Adriana - premiul I, Sandu Gabriela Diana - premiul I, Stan Florentina Alexandra - premiul I, Tudor Pavel Daniel - premiul I, Coman Ionu] Gabriel - premiul al II-lea, Nelepcu Bogdan Cosmin - premiul al II-lea

premiul I, Câmpeanu Adrian C\t\lin premiul I Clasa a V-a; Alionte Rodica Alexandra premiul I, Ciobanu Marina Georgiana premiul I, Coman Delia Marina - premiul I, Grigore Andreea Alexandra - premiul I, Manea Iuliana Tatiana - premiul I, Mincu M\d\lina Mihaela - premiul I, Enache Bianca Georgiana - premiul al II-lea, Manea Alina Roxana - premiul al II-lea, Sandu Cristian Sebastian - premiul al IIlea, Cre]eanu Vasile Iulian - premiul al IIIlea, Matei Ramona Ani[oara - premiul al III-lea.

Clasa a Vl-a; Ivan Nicoleta Ana - M\ria - premiul I, T\nase M\ria Veronica - premiul I, Dumitrache Daniel Ionu] - premiul al II-lea, Ivan Ana-Maria - premiul al IIlea, Matei Ioana Diana - premiul al IIlea, Mihalcea Elena Florentina - premiul al II-lea, Nelepcu Lavinia Mihaela premiul al II-lea, Popa Mariana Raluca -

{coala cu clasele I-VIII - Colacu premiul al II-lea, Til\ Diana Marina - premiul al III-lea Clasa a VII-a; Chiri]\ Gabriela - premiul I, Ciobanu Cristina - premiul I, Gherghe Mirela - premiul I, Neac[u Andrada - premiul I, Petre Ionela - premiul I, Radu Adelin - premiul I, Manea Lucica - premiul al II-lea, Ivan Alexandra - premiul al III-lea Clasa a VlII-a; Chiriche[ Claudia Marina - premiul I , Coman Oana Veronica - premiul I , Maican Silviu - premiul I, Anghelu[ Adriana - premiul al IIlea , Tudor Virgil Adrian - premiul al II-lea, Grigore C\t\lina - premiul al III-lea Scoala primara MAVRODIN, programul a început prin mesajul celor mai mici, care ne-au încântat cu poezii [i cântecele. A urmat programul prezentat de elevii mai mari. Domnul primar a apreciat programul artistic precum si rezultatele obtinute de copii si cadre didactice, i-a felicitat si le-a urât vacanta placuta. Iata premiantii acestei [coli: Clasa I; Duta Florin, Tudor Laurentiu; Clasa II-a Anason Carmen Stefan, Costache Andrei, Ionita Georgiana; Clasa III-a - David Ana Maria, Potop Alexandra, Vasile Ionut; Clasa IV-a - Costache Alexandru, Argatu Larisa Florentina, Nicolae Robert Stefan.

La Scoala cu clasele I-VIII – GHERGANI, soarele a rumenit obrajii copiilor care a[teptau cu ner\bdare începerea festivit\]ii. Programul artistic a fost frumos [i a fost urmat de festivitatea de premiere. Înainte de aceasta, cuvântul domnului primar a fost urm\rit de asisten]\ cu interes. În cuvântul s\u, domnul primar a ar\tat ca este bucuros s\ participe

al\turi de copii, p\rin]i [i cadre didactice la acest eveniment; i-a felicitat pentru efortul f\cut în acest an [i le-a urât o vacan]\ placut\. Iat\ numele elevilor care s-au remarcat prin rezultate bune [i foarte bune: Clasa I; Vi[an Ana-Maria Clasa II-a; Galit Silvia Roxana, Visan Gabriela Daniela; Clasa III-a ; C\lin Alexandra, Costache Eliana; Clasa IV-A ; Manea Eduard, Macovei Ion, Fasco Angelica; Clasa V-A; Tudor Catalina; Clasa VI; Tanase Miruna, Neacsu Iris Raquel, Scarlat Sorin, Ion Adina Clasa VII-a; David Oana Denisa, Tudose Andreea, Catana Adela ; Clasa VIII; Milea Ion {tefan, P\unescu Florentina-Cristina, Tenciu Elena, R\ducanu Ioana, Ghi]\ Marius Vl\du], Radu Constantin Lauren]iu, Eremia Laura, Luca C\t\lina, Ene Andrei.

{coala cu clasele I-VIII - Ghergani

{coala cu clasele I-IV - Mavrodin cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

Eveniment

La {coala cu clasele I-VIII R\cari, programul artistic bogat a fost apreciat de audien]\. A urmat cuvântul a doua eleve care au mul]umit primarului ora[ului R\cari, pentru condi]iile create în [coal\, exprimând al\turi de cadrele didactice numai cuvinte bune pentru interesul permanent ar\tat [colilor. În continuare, domnul primar a mul]umit [i i-a felicitat pe copii pentru rezultatele bune ob]inute, i-a asigurat de preocuparea constant\ pentru crearea unor condi]ii optime, civilizate, de adev\rat ora[ [i în [coli.

Prezent\m mai jos lista premiantilor: Clasa I: B\loi C\t\lin, Cazacu Stefania, Caprita Alexandru, Ciotea Ecaterina, Constantinescu Mara, Dumitru Georgiana, Dumitru Daniel, Gheorghe Mihai, Grindesi Alexandra, Iordache Mihai, Ilie Robert, Lazar Nicoleta, Ristea Catalina, Trusconiu Tatiana.

Clasa a II-a: Anghel Georgiana, Costea Alexandru, Dima Andreea, Dumitru Alina, Dumitru Roxana, Geoana Sorana, Modrogeanu Cristian, Niculae Gabriela, Petcu Cristian, Stoica Raluca, Urlea Viorel, Urlea Florian, Visan Bianca.

Clasa a III-a: Braileanu Adrian Alin, Covrig Gabriel, Chira Marius, Chieptene Cosmin, Dumitru Catalin, Negoiescu Larisa, Negoita Mihaela, Stan Marius, Toma Valentina, Dumitru Avram, Lânga Gabriel.

Clasa a IV-a A: Badea Diana, Basturescu Ana Maria, Dobre Catalina, Ion George, Lamba Laurentiu, Mihai Daniel, Matache Sabrina, Paun Grindesi Denisa, Stoescu

pagina 13

IUNIE 2010 Ziarul Prim\riei R\cari

Adina, Stefan Ana Maria, Ungureanu Casandra, Vasile Eduard.

Clasa a IV-a B: Gheorghiu Mihaela Gina, Nae Sebastian Adria, Nastase Gabriela Valentina, Tanase Malina Ioana, Tudor Marius Costin.

Clasa V-a: Mihalache Adelina, Negoita Andreea.

Clasa a VI-a: Logofatu Marta.

Clasa a VII-a A: Barbu Iuliana, Musat Ileana, Mirescu Adrian Georgian.

Clasa a VII-a B: Valeanu Ioana – 10.

Clasa a VIII-a A: Grigoras Laura – 10, Constantinescu Sergiu, Voicu Roberta, Visan Mihaela Clasa a VIII-a B: Iordache Simona, Tanase Marius La {coala cu clasele I-VIII – GHIMPA}I, am asistat la un frumos program artistic prezentat de pre[colari [i [colari, urmat de acordarea premiilor. Sala noului C\min Cultural ne-a primit cu r\coare, f\cându-ne s\ uit\m de cele 37 de grade Celsius de afar\. Domnul primar a apreciat momentul artistic, i-a felicitat pe elevi [i profesori pentru rezultatele ob]inute [i le-a urat o vacan]\ frumoas\. Iat\ numele elevilor care s-au distins prin rezultate bune: Clasa I: Vasile Andrei, Voicu Florin, Petrache Silvia, Voicu Beniamin.

Clasa a II-a: Dragnea Alexandru, Barbu Elena, Vasile Paul, Nicolae Ana Maria, Stoica Alexandra Clasa a III-a: Badica Robert, Gherghe Andrei, Gheorghe Magda, Mircea Elena, Barbu Gabriel, Dragoi Madalina, Lemnaru Marieta.

Clasa a IV-a: Badica Doru Andrei, Barbu Adriana, Voicu Marin, Gavrila Diana, Chiscop Carmen, Marin

{colile cu clasele I-VIII - Ghergani, Colacu [i R\cari

{coala cu clasele I-VIII - R\cari

Luminita, Pletea Cristian.

Clasa a V-a: Stefan Mara, Vasile Valentin, Gheorghe Alexandra, Leanca Liliana, Rizea Adelin.

Clasa a VI-a: Tanase Alin, Popa Gelu, Voicu Anisoara, Voicu Camelia, Clasa a VII-a: Apostolache Lidia, Apetroaei Claris Ana Maria, Stirbu

{coala cu clasele I-VIII - Ghimpa]i

Andreea Mirela, Dumitru Florica Ramona, Leanca Adela Ioana.

Clasa a VIII-a: Gheorghiceanu Mariana, Sterian Adrian, Ungureanu Alexandra Ionela, Pletea Aurelia Sorina, Mircea Petre.

Felicit\ri tuturor!

De interes general

IUNIE 2010

pagina 14

R\cari, centrul ora[ului: Aspectate cu ma[ini blocate [i parcate neregulamentar. Toate au suportat consecin]ele dispozi]iilor legale, proprietarii fiind amenda]i.

~n fa]a Judec\toriei R\cari, fura]i de miza proceselor, unii avoca]i ^[i las\ ma[inile de izbeli[te. Ceea ce ne uime[te este faptul c\ un ap\r\tor al legii, circul\ pe contrasens [i parcheaz\ neregulamentar. De asemenea, trotuarul este blocat f\r\ vreo speran]\ de reu[it\ pentru biciclistul “imprudent”.

Nici nu [tim, nici nu b\nuim ce “castele de nisip” vrea s\ fac\ proprietarul, dar se pare c\ va mai ^n[ira alte gr\mezi, dup\ “tr\inicia” ansamblului. Viroaga de scurgere a apei a fost s\pat\ ^n drum [i ocole[te cu dib\cie “construc]ia”. Cât despre [an], a devenit o amintire. Strada D\m\roaia - Ghimpa]i doamna Cristea Maria Domeniul public este considerat de unii, locul nim\nui, a[a c\, mai nou, arunc\ gunoiul resturi din demol\ri - ^n marginea drumului.

P\mântul aruncat, ^n condi]ii de ploaie abundent\, s-a ^nmuiat stricând drumul [i ^ngreunând circula]ia.

Imagini de pe strada Bisericii, Colacu, la gospod\riile domnilor Sandu Nicolae, nr 95 [i R\doi Alexandra, nr 94.

~n zona barierei de la Ghergani am asistat la o scen\ regretabil\. Doamna din imagine, vine de la St\ne[ti, dar locuie[te ^n Bucure[ti [i ce s-a gândit?! S\ scape de 4 pisoi necajiti, din gospod\rie, abandonandu-i. Dar pentru aceasta exista lege [i va fi pedepsit\.Doamna se nume[te Dinu Anica.

{oferii care se afl\ ^n tranzit prin R\cari, poposind ^n zona Judec\toriei cu treab\, ^[i a[eaza ma[inile de-a valma. Aten]ie, Poli]ia comunitar\ vegheaz\ [i [i-a luat chitan]iere noi.

~n acest num\r de ziar, am reprodus continutul actelor normative care reglementeaz\ gospod\rirea domeniului public (vezi pagina 15).

V\ prezent\m aspecte de la ^nmânarea soma]iilor pentru executarea lucr\rilor de ingrijire a domeniului public, de c\tre fiecare gospodar.

IUNIE 2010

E bine s\ [tim!

pagina 15

Ziarul Prim\riei R\cari

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ| EXTRAS DIN LEGEA NUM|RUL 50/1991 Art. 3. - (1) Construc]iile civile, industriale, agricole, cele pentru sus]inerea instala]iilor [i utilajelor tehnologice, pentru infrastructurã de orice fel sau de oricare altã naturã se pot realiza numai cu respectarea autoriza]iei de construire, precum [i a reglementãrilor privind proiectarea [i executarea construc]iilor, pentru: a) lucrãri de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destina]ie sau de reparare a construc]iilor de orice fel, precum [i a instala]iilor aferente acestora, cu excep]ia celor prevãzute la art. 11; b) lucrãri de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum [i orice alte lucrãri, indiferent de valoarea lor, care urmeazã sã fie efectuate la construc]ii reprezentând monumente istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate în acela[i imobil teren [i/sau construc]ii, la construc]ii amplasate în zone de protec]ie a monumentelor [i în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construc]ii cu valoare arhitecturalã sau istoricã deosebitã, stabilite prin documenta]ii de urbanism aprobate; c) lucrãri de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare [i reabilitare privind cãile de comunica]ie de orice fel, drumurile forestiere, lucrãrile de artã, re]elele [i dotãrile tehnico-edilitare, bran[amente [i racorduri la re]ele de utilitã]i, lucrãrile hidrotehnice, amenajãrile de albii, lucrãrile de îmbunãtã]iri funciare, lucrãrile de instala]ii de infrastructurã, lucrãrile pentru noi capacitã]i de producere, transport, distribu]ie a energiei electrice [i/sau termice, precum [i de reabilitare [i retehnologizare a celor exis-

tente; d) împrejmuiri [i mobilier urban, amenajãri de spa]ii verzi, parcuri, locuri de joacã [i agrement, pie]e [i alte lucrãri de amenajare a spa]iilor publice; e) lucrãri de foraje [i excavãri necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice [i a prospec]iunilor geologice, proiectarea [i deschiderea exploatãrilor de cariere [i balastiere, a sondelor de gaze [i petrol, precum [i a altor exploatãri de suprafa]ã, subterane sau subacvatice; f) lucrãri, amenajãri [i construc]ii cu caracter provizoriu necesare în vederea organizãrii executãrii lucrãrilor, în condi]iile prevãzute la art. 7 alin. (1) [i (13); g) organizarea de tabere de corturi, cãsu]e sau de rulote; h) lucrãri de construc]ii cu caracter provizoriu: chio[curi, tonete, cabine, spa]ii de expunere, corpuri [i panouri de afi[aj, firme [i reclame, copertine [i pergole situate pe cãile [i spa]iile publice, anexe gospodãre[ti, precum [i anexele gospodãre[ti ale exploata]iilor agricole situate în extravilan; i) cimitire - noi [i extinderi.

(2) În vederea simplificãrii procedurii de autorizare a executãrii lucrãrilor de construc]ii provizorii prevãzute la alin. (1) lit. d), g) [i h), autoriza]ia de construire se emite în baza documenta]iilor tehnice D.T. cu con]inut simplificat în raport cu con]inutulcadru prevãzut în anexa nr. 1. (articol modificat prin art. I pct. 4 din O.U.G. nr.

214/2008, astfel cum a fost modificatã prin art. I pct. 4 din Legea nr. 261/2009 (publicatã la 16 iulie 2009), în vigoare de la 14 octombrie 2009) Art. 8. - (1) Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, par]ialã sau totalã, a construc]iilor [i instala]iilor aferente construc]iilor, a instala]iilor [i utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construc]ii de sus]inere a acestora, închiderea de cariere [i exploatãri de suprafa]ã [i subterane, precum [i a oricãror amenajãri se fac numai pe baza autoriza]iei de desfiin]are ob]inute în prealabil de la autoritã]ile prevãzute la art. 4.

(2) Autoriza]ia de desfiin]are se emite în acelea[i condi]ii ca [i autoriza]ia de construire, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice [i ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii, cu excep]iile prevãzute la art. 11.

(3) Prin exceptare de la prevederile art. 2 alin.

(21), pentru emiterea autoriza]iei de desfiin]are a lucrãrilor/construc]iilor nu este necesarã emiterea punctului de vedere al autoritã]ii competente pentru protec]ia mediului ori a actului administrativ al acesteia. (alineat introdus prin art. I pct. 191 din O.U.G. nr. 214/2008, astfel cum a fost completatã prin art. I pct. 22 din Legea nr. 261/2009 (publicatã la 16 iulie 2009), în vigoare de la 14 octombrie 2009)

REVENIM CU PRECIZ|RILE HOT|RÂRII CONSILIULUI LOCAL R|CARI NR. 8/2008 Consilierii

au adoptat o hot\rare prin care se stabilesc m\suri pentru gospod\rirea localit\]ii, pentru men]inerea cur\]eniei, respectarea condi]iilor unui mediu s\n\tos. Pentru aceast\, fiecare dintre noi are ^ndatorirea de a cur\]a [an]urile periodic, de a desfunda pode]ele, [i mai ales de: a) Pred\ gunoiul firmei colectoare.

Pentru aceia care nu sunt ^nc\ familiariza]i cu aceste ^ndatoriri, s-au aprobat amenzi dup\ cum urmeaza: a) Pentru depozitarea gunoaielor ^n locuri nepermise: -pentru persoane fizice 100 lei; -pentru persoane juridice 300 lei; b) Pentru necur\]area [an]urilor [i pode]elor:

Ordonanta nr. 21 din 30 ianuarie 2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale Art. 10. - ~n aplicarea prevederilor prezentei ordonante cet\]enilor le revin urm\toarele obliga]ii: a) ^ntre]inerea [i cur\]enia locuin]elor pe care le de]in ^n proprietate sau cu chirie, a anexelor gospodare[ti, a cur]ilor [i ^mprejmuirilor acestora; b) cur\tarea fa]adelor locuin]elor [i a altor construc]ii amplasate la frontul str\zii, tencuirea [i zugr\virea periodic\ a acestora, potrivit m\surilor stabilite de consiliile locale; c) finalizarea construc]iilor ^ncepute, pe baza autoriza]iilor eliberate de prim\ri, ^n condi]iile [i ^n termenele stabilite de acestea; d) repararea [i ^ntre]inerea instala]iilor aferente imobilelor; e) men]inerea cur\]eniei pe trotuare, pe partea carosabil\ a str\zii sau a drumu-

-pentru persoane fizice 100 lei; -pentru persoane juridice 300 lei; c) Pentru depozitarea diverselor materiale pe domeniul public: -pentru persoane fizice 100 lei; -pentru persoane juridice 300 lei; d) Pentru ne^ntre]inerea cl\dirilor: -pentru persoane fizice 100 lei; -pentru persoane juridice 500 lei; De asemenea s-a hotar\t ca, ^n cazul ^n care, din diferite motive, nu vor fi executate lucrarile de cur\]ire, a [an]urilor, pode]ele etc., prim\ria va efectua aceste lucrari, dar proprietarul va trebui s\ pl\teasc\ contravaloarea acestora.

S-a aprobat c\ aceste lucr\ri s\ fie pl\tite cu 1 leu/mp pentru cosit spa]iul verde si 5,0 lei ml s\pat san].

lui, pe por]iunea din dreptul gospod\riei [i a locurilor de parcare pe c\re le folosesc; f) ^ndep\rtarea z\pezii [i a ghe]ii de pe trotuarele din dreptul imobilelor ^n care locuiesc sau pe care le folosesc ^n alte scopuri; g) pastrarea cur\]eniei pe arterele de circula]ie, ^n pie]e, targuri [i oboare, ^n parcuri, locuri de joac\ pentru copii [i ^n alte locuri publice; h) respectarea m\surilor stabilite de consiliile locale [i jude]ene pentru asigurarea igienei publice [i a cur\]eniei ^n localit\]i; i) depozitarea reziduurilor menajere [i a gunoaielor numai ^n locurile special amenajate de autorit\]ile administratiei publice locale; j) cur\]area mijloacelor de transport la intrarea acestora pe drumurile publice.

Art. 11. - Asocia]iile de proprietari pot prelua, potrivit prevederilor legale, unele dintre obliga]iile ce revin cet\]enilor, potrivit prevederilor prezentei ordonan]e, [i s\ r\spund\ pentru realizarea acestora ^n fa]a autorit\]ilor administratiei publice locale.

Referent, Alexandru Alexandru

AFL|M DE LA POLI}IA COMUNITAR|

17:00-19:00 CONSULTATII DR. GRIGORESCU ECATERINA

8:00-14:00 CONSULTA}II DR. TICHIE DANIELA

8:00-14:00 CONSULTA}II DR. GRIGORESCU ECATERINA

9:00-12:00 CONSULTATII DR. TICHIE DANIELA

O reu[it\ a Poli]iei din ora[ul R\cari... ~ntr-una din nop]ile ploioase ale lunii iunie, a disp\rut din ograda domnului Ni]oi Viorel, strada Podul B\rbierului, R\cari, un cal [ur, reazem pentru familia omului. Multe zile s-ar fi v\ic\rit omul pe la prieteni, dac\ n-ar fi fost promptitudinea [i profesionalismul Poli]iei din R\cari, atât cea Comunitar\ cât [i cea a ora[ului. Prin mijloace specifice, domnii poli]i[ti Gheorghe Ionu] (Poli]ia Comunitar\), Ci[maru Ionu], Simion Dorel, Ion Nicolae, Stan Florin (Politia or\[eneasc\), au reu[it s\-i g\seasc\ omului calul [i s\-i aduc\ lini[tea [i siguran]a ^n gospod\rie. A[a c\, a pus mâna pe condei [i a f\cut public\ mul]umirea sa comunic\nd M.A.I, profesionalismul politi[tilor de aici. Bravo!

14-16 CONSULTA}II DR. GRIGORESCU ECATERINA

DATE CONTACT: DR. GRIGORESCU ECATERINA, MEDIC SPECIALIST - MEDIC DE FAMILIE TELEFON - 0245/658146; MOBIL 0722950638; ASISTENT - DUMITRU VASILICA - 0766426124 DR. TICHIE DANIELA - MEDIC DE FAMILIE TELEFON - 0245658232; MOBIL - 0723279657

cyanmagentayellowblack ±

±

Eveniment

IUNIE 2010

soane ale CJDB, numero[i invita]i.

La orele 12:00, cei 5 preo]i parohi din localit\]ile ora[ului R\cari au s\vârsit slujba de mul]umire la care a participat o numeroas\ asisten]\. ~n cuvântarea sa, preotul Vlada {tefan, a eviden]iat importan]a evenimentului men]ionând sprijinul acordat de CJDB ^mpreun\ cu primarul ora[ului R\cari, pentru realizarea, ^n toate bisericile, a instala]iei de ^nc\lzire pe gaze. ~n data de 13 iunie 2010, o duminica torida a lui Ciresar, comunitatea din localitatea Ghimpa]i s-a preg\tit ^n haine de s\rb\toare de un eveniment de seam\: inaugurarea noului sediu administrativ, inaugurarea localului C\minului Cultural dup\ lucr\rile de reabilitare [i modernizare [i inaugurarea nocturne [i a noii scene, amenajate ^n zona stadionului din localitate.

Preg\ti]i ^n haine de s\rb\toare, cu mic cu mare, locuitorii acestei a[ez\ri au deschis alaiul s\rb\torii cu 5 cai, tot unul [i unul, abia struni]i de frâiele cu ciucuri ro[ii [i clopo]ei. C\l\re]ii, ^mbr\ca]i ^n straie populare au ^ntâmpinat invita]ii la intrarea ^n localitate, iar nea Victor a dat domnului pre[edinte al CJDB, Florin

Popescu, s\ guste dintr-o plosc\ tradi]ional\, vinul de c\p[unic\, parfumat, ob]inut ^n gospod\ria proprie.

Domnul pre[edinte a fost ^nso]it de dl Primar, Marius Carave]eanu, de alte per-

pagina 16

Ziarul Prim\riei R\cari

~n cuvântul s\u, domnul Florin Popescu, pre[edintele CJ DB, a remarcat cu emo]ie c\, v\zând oamenii de aici, straiele tradi]ionale, satul românesc n-a murit, ve[nicia s-a n\scut la sat, iar obiceiurile [i tradi]iile se perpetueaz\ peste genera]ii.

Domnul primar al ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, a remarcat cu bucurie ca inaugurarile din aceasta zi ^ncununeaz\ eforturile mai multor factori printre care al oamenilor din Ghimpa]i care au dat o mân\ de ajutor când a fost nevoie, pentru preg\tirea evenimentului.

Au fost t\iate panglicile pentru inaugurarea celor dou\ edificii.

Un grup de [colari a prezentat un scurt program artistic, iar pre[colarii au dovedit maiestrie ^n executarea dansurilor populare.

Cuvinte de apreciere pentru cele dou\ cadre didactice, educatoare Nicolae Maria [i T\nase Maria. Pre[edintele A[ocia]iei "Ghimpa]i 2008", profesorul Mircea Gheorghe a mul]umit ^n numele locuitorilor pentru aceste realiz\ri [i a deschis programul artistic.

Pe scena special amenajat\ ^n vecinatatea stadionului dotat cu instala]ie nocturn\, au ^nceput preg\tirile

pentru mult a[teptatul spectacol de muzic\ popular\, cu Irina Loghin [i Maria Ciobanu.

De[i soarele arz\tor a toropit audien]a, gr\tarele au impr\[tiat mirosuri ameti]oare iar berea rece [i ^nghe]ata au neutralizat efectele c\ldurii.

La orele 16:00 spectacolul a fost deschis de vocea inconfundabil\ a "Ciocârliei" muzicii populare române[ti, doamna Maria Ciobanu. Multe femei [i-au pus cele mai frumoase rochii, [i-au asortat basmale ^nflorate, legate cu dib\cie la spate, pentru a le proteja de razele soarelui… S-au a[ezat cu mult timp ^nainte ^n preajma scenei pentru a fi sigure c\ se vor bucura ^n voie de eveniment.

Umbrelele s-au dovedit ne^nc\p\toare, dar asisten]a a uitat de mult de c\ldur\. Dup\ aceea, v\zduhul s-a umplut de vocea profund\ a doamnei Irina Loghin. De[i temperatura era coplesitoare, oamenii s-au adunat in jurul scenei, sorbind cântecele populare.

Mult\ vreme se va povesti despre acest eveniment…

Un b\trân spunea cu satisfac]ie: "E tare domne, primaru'! Are ambi]ie [i suflet mare." Era nea Francezu' Senior, unul dintre primii gospodari ai satului.

Spre seara, soarele s-a mai domolit, iar echipele de fotbal au ^nceput preg\tirile pentru meciurile ce aveau s\ urmeze…

"Spicul de grâu" Ghimpa]i cu Unirea R\cari - 3-4 [i ^n nocturn\, reprezentati-

Momentul inaugurarii va Prim\riei R\cari [i reprezentativa localit\]ii Ghimpa]i.

O fetita de 9 ani, Laura si surioara ei, Rebecca, de 7 ani, ne-au intrebat " daca petrecerea va continua si maine…"

Le-am r\spuns, ca mâine vom povesti despre petrecere, dar astfel de ^ntâmpl\ri se vor mai petrece aici, odat\ ce ^nceputul a fost f\cut. Am r\mas prietene [i a[tept\m s\a ne ^ntâlnim cu o proxim\ ocazie...

Redac]ia

Aspecte din sal\

~ntâmpinarea cu pâine [i sare a oficialilor

Aspecte din spectacolul prezentat

±

Echipa de dansatori a Gr\dini]ei - Ghimpa]i

cyanmagentayellowblack

±

Eveniment

13 iunie 2010. Eveniment mare în satul Ghimpa]i, care ast\zi a atras ca un magnet numeroase personalit\]i ale vie]ii politice, primar, reprezentan]i ai parohiilor din satele vecine [i un num\r foarte mare de s\teni, cu prilejul sfin]irii [i inaugur\rii noului C\min Cultural [i noului sediu administrativ, impozante cl\diri ce se profileaz\ a fi “embleme” în frumosul peisaj ghimp\tean. În fiecare sat [i ora[ a fost ales un primar care este al tuturor, pus s\ reprezinte pe to]i oamenii, un om care prin prezen]a [i pozi]ia sa încearc\ s\ rezolve toate problemele ce se ivesc.

Un om tenace, serios, dispus pentru colaborare, obiectiv. Se spune în popor ca “omul sfin]e[te locul”, aceasta zic\toare din b\trâni pe buna dreptate, cuprinde mult\ în]elepciune [i adev\r.

Ea simbolizeaz\ pe omul gospodar, care pune suflet reu[ind s\ transforme în mod vizibil locul în care tr\ie[te, punându-[i experien]a dobândit\ în slujba comunit\]ii. Am putea folosi o alt\ zic\toare “omul potrivit la locul potrivit”. În aceast\ categorie se încadreaz\ [i primarul acestor locuri, domnul Marius Carave]eanu, un om efi-

Maria Ciobanu

IUNIE 2010

cient, decent [i cu bun sim] [i responsabilitate.

Avem convingerea c\ [i în perioada ce va urma când în lumea întreag\ bântuie aceast\ criz\ economic\, creând mari nepl\ceri, ca domnul primar cu experien]a profesional\ de care d\ dovad\, va [ti s\ ia m\surile necesare de a ameliora acest declin economic local [i va [ti s\ dramuiasc\ la maxim banul public în folosul comunit\]ii. Cu to]ii ne bucur\m de orice succes pe care-l s\rb\torim, încercând de fiecare dat\ s\ ne autodep\sim, spunându-ne c\ “se poate [i mai bine”. Avem convingerea ca satele noastre [i ora[ul R\cari, cu calm, ambi]ie, r\bdare, vor fi transformate în ora[ de talie european\. Dovad\ stau numeroasele realiz\ri înf\ptuite de Prim\ria R\cari, sub directa coordonare a domnului primar Marius Carave]eanu. De ce s\ nu recunoa[tem ca aceste transform\ri se v\d în satele noastre [i în ora[ul R\cari: [coli înc\lzite, dotate cu mobilier, calculatoare, bisericile au fost dotate cu înc\lzire central\ [i... alte necesit\]i ale Sfintei Biserici.

Istoria unui sat sau ora[ este cea care noi o facem [i o binecuvânt\m. Într-o societate constitu]ional este nevoie s\ ne oprim din când în când din alergatura galopant\ pentru a ne aminti de trecut, de a privi prezentul [i de a gândi viitorul. Satul dumneavoastr\ Ghimpa]i, este întrun permanent dinamism. Dac\ [coala este o prelungire a pridvorului bisericii, C\minul Cultural inaugurat ast\zi, este o prelungire a [colii, un loc de întâlnire pentru prefacerea spiritual\ a noastr\, într-o societate româneasc\ plin\ acum de zbucium [i greut\]i, s\ p\str\m cu demnitate toate aceste valori cre[tine, ce ne restructureaz\ identitatea. Cu asemenea fapte am putea s\-l cit\m pe Lucian Blaga: “Eternitatea s-a n\scut la sat!”

Preot Paroh , Vlada {tefan

pagina 17

Draga multime de oameni, Odat\, când eram mai mic, l-am ^ntrebat pe bunicu' care zicea c\ le [tie pe toate: "bunicule, de ce oare ^mi place a[a de mult s\ ma joc?

Bunicu; mi-a dat un r\spuns de parc\ ar fid at ^n mintea copiilor: "B\ nepoate, tac-tu te-o fi f\cut ^n joac\…

Cu ce crede]i c\ ^mi place mie s\ m\ joc cel mai mult?

Cu tati, când are chef… Când nu are, ^mi arde câte o palm\ de v\d stele verzi. Eu nu m\ sup\r, ca tati m-a l\murit c\ primesc b\taita ^n joac\. Vede]i, [i lui ^i place s\ se joace cu mine, a[a ^n felul lui.

Unde ma joc?

Pe unde apuc, acas\, la [coal\…

Cel mai mult ^mi place s\ m\ joc ^n parcule]ul din spatele c\minului cultural cu al]i copii.

Aud c\ l-au f\cut ni[te domni de la jude] [i domnul primar al no[tru. Le mul]umesc!

Ca tot este domnu' primar de fa]\, ^l rog s\ ^mi ^ndeplineasc\ o dorin]\: s\ pun\ ^n parc [i o tateica pentru cei mari, ca tati.

S\ ^l d\m ^n ea pân\ ame]esc [i cad la p\mânt. {i când se vor trezi din c\z\tur\, poate, o s\ priceap\ un lucru simplu: cu noi copiii, nu trebuie s\ se poarte, mereu, ^n joac\!

S\ ne mai ia [i ^n serios!

AICI G \se[ti oameni cu icoane pictate ^n ochi, H oldele pân\ la cer, dând soarelui dedeochi; I zvoare nebune jucând horele pe pietre, M argini de curcubee dormind noaptea ^n vetre; P \duri ce-[i dau pe sub bra]e cu parfumuri de tei, A pele far; de p\cate, preferate de zei; T \râna ce-[i spal\ mâinile de colb când plou\, I arba culegând, ^n zori, rubinele de rou\.

V\ mul]umesc [i hai la joac\!

Fra]ii B\dic\

Irina Loghin

Via]a spiritual\

IUNIE 2010

SFATURI DUHOVNICE{TI

Fericirea nu este un lux, este o necesitate, este un atribut uman. Prezen]a ei înseamn\ stare de bine, vitalitate, iar absen]a ei, înseamn\ boal\.

Sunt oameni care au o predispozi]ie genetic\ spre starea de bine, de fericire, de longevitate, de aceea mul]i dintre ei î[i îndreapt\ voca]ia spre actorie, domeniul comedie, pentru c\ aduce s\n\tate, longevitate, r\spândind în jur buna dispozi]ie, este o persoan\ c\utat\.

O prim\ circumstan]\ a fericirii este iubirea care la adolescen]\ este tr\it\ cu maxim\ intensitate, iubire care-[i las\ amprenta pe întreaga via]\ a individului. Aceast\ tr\ire unic\, evident c\ o putem avea [i mult mai târziu dar intensitatea ei este cu totul altceva la vârsta adolescen]ei când sistemul nervos este deosebit de sensibil, incapacitatea noastr\ de impresionalitate este deosebit\ fa]\ de adult [i intensitatea tr\irii este cu totul alta. Asta nu înseamn\ c\ adultul nu poate avea o iubire la fel de frumoas\, la fel de intens\.

Pe lâng\ iubire avem socializarea în familie. Tr\irea în familie procur\ totdeauna o stare de bine, evident dac\ nu se bazeaz\ pe conflicte.

O alt\ circumstan]\ este profesia. Confucius spunea: “Dac\ în via]\ ne alegem acea profesie care corespunde pasiunii noastre, toat\ via]a noastr\ va fi o fericire; dar dimpotriv\ dac\

profesia noastr\ nu corespunde înclina]iilor, deprinderilor, pasiunilor noastre, via]a noastr\ poate fi un chin". Orientarea profesional\ de c\tre psihologi când ne alegem o profesie este cardinal\, este extrem de important\. Unii dintre noi [tim pasiunile de mici, al]ii sunt pu]ini r\t\ci]i, pu]in nehot\râ]i, oscileaz\ într-o parte sau alta, sigur c\ aici are un rol deosebit [i familia care cunoa[te copilul.

Creativitatea, este un din cele mai intense circumstan]e ale fericirii, aici intr\ orice art\, este o adev\rat\ tr\ire, ci nu o simpl\ profesie. Î]i d\ posibilitatea de a te exprima pe tine însu]i, acea posibilitate de a te identifica cu opera.

Alte circumstan]e artificiale ale fericirii, sunt deprinderea de droguri [i b\utur\. Refugiul în

SFATURI PRACTICE ~N BISERIC|

drog [i b\utur\ creeaz\ fenomenul de dependen]\. De la un simplu viciu ajungem pân\ la modific\ri anatomice, realmente se formeaz\ sinapse [i prelungiri la nivelul neuronilor care condi]ioneaz\ aceast\ repetabilitate, aceast\ recidiv\ a omului care mereu revine la acel viciu.

O fericire artificial\ are consecin]e nefaste, pe când o fericire natural\ ]ine de natura noastr\, de normalitatea noastr\ [i aceea este de preferat [i nu o fericire pe cale artificial\.

Vedem dar c\ a fi fericit înseamn\ a fi s\n\tos [i a fi nefericit înseamn\ a fi bolnav.

Prin ce mecanisme se instaleaz\ boala? (va urma)

Pr. {tefan Vlada, Parohia Ghergani

TERAPIE PRIN LITERATUR|

ESTE MINUNAT {I IMPRESIONANT!

Pe când eram copil, tat\l meu a f\cut rost de unul dintre primele telefoane din cartier. ~mi aduc perfect aminte de l\di]a aceea din lemn l\cuit, montat\ ^n perete.. Receptorul str\lucitor atârna ^ntr-o parte. Eram ^nc\ prea mic ca s\ ajung la telefon dar ascultam mereu, fascinat, cum mama mea vorbea cu el.

Apoi am descoperit c\ undeva, in\untrul acestui aparat, tr\ia o persoana uluitoare.

Numele ei era "Alo Centrala" [i nu era nici un lucru pe lumea asta, pe care ea s\ nu-l [tie.

Alo Centrala putea sa-ti spuna numarul oricui [i ^n plus, ora exact\... Experien]a mea, cu acest duh ^nchis ^ntr-o sticl\, a venit ^ntr-o zi când, ^n vreme ce mama era ^n vizit\ la o vecin\ iar eu ma jucam la bancul de scule din pivni]a, mi-am lovit un deget cu ciocanul. Durerea era teribil\ [i nu era nimeni ^n preajm\ care s\-mi arate compasiune.

Am umblat ^n jurul casei sugându-mi degetul inflamat pân\ am ajuns la scara. Telefonul!

Am târât repede un scaun din sufragerie pân\ ^n hol, m-am urcat pe el, am scos din furc\ receptorul telefonului [i l-am dus la ureche. "Alo, Centrala!", am strigat ^n microfonul care era chiar deasupra capului meu. Un clic sau dou\, apoi o voce joasa [i clar\ mi-a

pagina 18

ajuns la ureche: "Centrala.". "Mi-am r\nit degetul..." - m-am smiorc\it eu ^n telefon iar lacrimile m-au podidit imediat, acum ca aveam o audien]\. "Mamica ta nu este acas\?"- urma ^ntrebarea. "Nu este nimeni acasa ^n afar\ de mine..."- am bolborosit. "~]i curge sange?" - m-a ^ntrebat vocea.. "Nu," i-am r\spuns. "M-am lovit cu ciocanul [i acuma m\ doare tare r\u..." "Po]i s\ deschizi racitorul?" - m-a-ntrebat ea.

I-am spus ca pot. "Atunci ia de acolo o bucatic\ de ghia]\ [i ]ine-o lipit\ de dege]el," spuse vocea. Dup\ aceea am ^nceput s\ chem "Alo Centrala" pentru orice. I-am cerut ajutor pentru lec]ia de geografie iar ea mi-a spus unde se afla Philadelphia . .. M-a ajutat [i la matematica... Ea mi-a spus c\ veveri]a pe care o prinsesem ^n parc cu o zi ^nainte, m\nânca fructe [i alune. A venit apoi o zi ^n care Petey, canarul nostru, a murit. Am chemat "Alo Centrala" [i i-am spus vestea asta trist\. Ea m-a ascultat [i a ^nceput s\-mi spun\ lucruri pe care de obicei oamenii mari le spun copiilor ca s\-i lini[teasc\. Am ^ntrebat-o, "De ce se ^ntâmpla ca pas\rile, care cânta atât de frumos [i aduc atâta bucurie oamenilor, trebuie s\ se sfâr[eaca ^ntr-o gra-

Pr. Ciobanu Ioan, Parohia Colacu Postul este înfrânarea de toate mânc\rurile, sau, la caz de boal\, numai de unele, de asemenea [i de b\uturi [i de toate cele lume[ti [i de toate poftele cele rele, pentru ca s\ poat\ cre[tinul s\ î[i fac\ rug\ciunea lui mai cu înlesnire [i s\ îi fie milostiv Dumnezeu, ^nc\ [i pentru a ucide poftele trupului [i a primi harul lui Dumnezeu.

Ast\zi aproape toat\ lumea fuge de post. Ba chiar mul]i dintre cre[tini încearc\ s\ smulg\ duhovnicului o dezlegare de la post prin repetete tânguiri ale neputin]elor lor, unele reale, altele imaginare. Motivele foarte des invocate pentru sustragerea de la post: m\ ia cu le[in, nu pot s\ nu m\nânc un pic de lapte, mi-e fric\ s\ nu m\ îmboln\vesc de stomac. A fost Hristos atât de absurd încât s\ cear\ omului un lucru nefolositor [i chiar d\un\tor? A crede acest lucru pentru cre[tinul autentic este o nebunie, pentru ca Dumnezeu îl iube[te pe om. Dar iat\ c\ majoritatea celor care se numesc pe sine cre[tini sau „cre[tini de recens\mânt", cum îmi place s\-i numesc, prefer\ s\ ocoleasc\ înv\]\turile Mântuitorului, preluate [i propov\duite de Sfin]ii Apostoli [i Sfin]ii P\rinti [i s\ adopte variante personale de post dup\ infiuien]ele suferite în via]\. Ce au în comun toate

majoar\ de pene, pe fundul unei colivii?"

Cred c\ ea mi-a ^n]eles afectarea, pentru c\ mi-a spus ^ncet, " Wayne, ]ine minte ^ntotdeauna, c\ mai sunt [i alte lumi ^n care se poate cânta."

Alt\ dat\ la telefon, "Alo, Centrala!"

"Centrala." - mi-a r\spuns vocea cunoscut\.

"Cum se scrie cuvantul fix?" - am ^ntrebat-o.

Toate astea se ^ntâmplau ^ntr-un mic ora[el din zona Pacificului de Nord-Vest. Pe când aveam nou\ ani, ne-am mutat la cap\tul celalalt al ]\rii, la Boston. ~mi lipsea foarte mult prietena mea... "Alo Centrala" r\m\sese ^n cutia aceea din lemn de mahon din vechea noastr\ cas\. N-am mai ^ncercat s\ fac acela[i lucru cu telefonul modern, str\lucitor, din locuin]a nou\.

Devenisem adolescent dar amintirea acelor conversa]ii din copilarie m-a urm\rit pretutindeni. .. Adesea, ^n momente de ^ncertitudine [i neputin]\ mi-am reamintit acea senin\tate [i sentiment de siguran]\, pe care le-am avut la timpul acela. Am apreciat acum cât de r\bd\toare de ^n]eleg\toare [i buna la suflet trebuie s\ fi fost ea, ca s\-[i piard\ atâta timp cu un mic b\ie]el ca mine. Dup\ câtiva ani, am f\cut iara[i drumul c\tre Vest, de data asta pentru a-mi continua studiile colegiale. Am aterizat ^n escala la Seattle.

Aveam o jum\tate de ora ^ntre avioane. Am petrecut vreo 15 minute la telefon cu sora mea, care locuia aici de o vreme. Apoi, f\r\ s\ m\ gândesc, am format num\rul operatorului din or\[elul nostru de bastina [i am spus: "Alo Centrala!"

Miraculos, am auzit aceias voce joas\ [i clar\, pe care o cuno[team atât de bine.

aceste atitudini? O anumita fric\ de post. O dorin]\ de sustragere de la ceea ce ast\zi pare o corvoad\, o practic\ provocatoare de traume fiziologice [i psihice.

Este oare a[a? Doamne fere[te! Atât din experien]a personal\ de preot, dar [i din înv\]\turile culese din bogata spiritualitate a Sfintei noastre Biserici, am în]eles faptul c\ postul este un instrument spre ajutorul omului, nu spre supunerea lui la suferin]e.

Dincolo de impunerea: canonic\ a postului, care indic\ o îndatorire a cre[tinului [i nu o op]iune, postul asumat liber [i cunoscând folosul lui devine un instrument terapeutic de o mare valoare.

Prima dovad\ a acestei afirma]ii este cuvântul Mântuitorului: „Acest neam de demoni nu iese decât numai cu post [i rug\ciune", cuvânt argumentat apoi [i demonstrat prin nenum\ratele exemple [i dovezi existente în spiritualitatea cre[tina în cei 2000 de ani.

Demoniza]i, neputincio[i, bolnavi cu trupul sau st\pâni]i de cumplitele patimi, cu to]ii si-au gasit vindecare aplicând în viata lor acest medicament puternic: postul.

Hristos însu[i a postit (sau putem spune a luat acest medicament) înainte de a iesi la propov\duire.

Exemplele sunt multe [i nu am ca scop enumerarea lor. Scopul meu este de a trage acest puternic semnal de alarma: cre[tinii fug de un medicament extrem de eficient împotriva patimilor [i a bolilor de tot felul! Numai c\, pentru a gusta din efectele terapeutice ale acestui medicament, e nevoie s\ fie înghi]it cu apa rug\ciunii.

Altfel r\mâne doar un regim alimentar dur...

Cu drag, v\ doresc un post plin de folos [i bucurie!

"Centrala." Nu pl\nuisem asta dar m-am auzit spunând: "Po]i s\-mi spui cum se scrie cuvântul fix?" O pauz\ lung\. Apoi, vocea aceea catifelata mi-a r\spuns, "Cred c\ degetelul t\u s-a vindecat pân\ acum." Am râs, "Deci tu esti, ^ntr-adev\r, " - i-am spus.

"M\-ntreb dac\ ai idee cât de mult ai ^nsemnat pentru mine la vremea aceea." "Iar eu m\-ntreb," - zise ea, "dac\ tu realizezi cât de mult au insemnat telefoanele tale pentru mine. N-am avut niciodata copii [i a[teptam cu bucurie chem\rile tale, zi de zi..." I-am spus cât de mult m-am gândit la ea dealungul anilor [i am ^ntrebat-o dac\ pot s-o mai chem din nou atunci când voi veni s\-mi vizitez sora. "Cu pl\cere," - mi-a spus ea. "~ntreab\ de Sally."

M-am ^ntors la Seattle peste trei luni. O alt\ voce mi-a r\spuns la "Informa]ii". Am ^ntrebat de Sally. "Sunte]i un prieten?" - m-a ^ntrebat.

"Da, un foarte vechi prieten... Wayne..." "~mi pare r\u s\-]i spun asta," - mi-a spus ea.

"Sally a lucrat doar o jumatate de norma ^n ulimii ani, pentru ca era bolnav\. A murit cu cinci s\pt\mâni ^n urm\." ~nainte de a apuca s\ agat receptorul, mi-a spus, "Un minut, ai spus ca te cheam\ Wayne ?" "Da." - i-am r\spuns. "Ei bine, Sally a l\sat un mesaj pentru d-ta... L-a scris pe o hârtie ^n caz c\ ai s\ suni. Ti-l citesc.”

Mesajul ei era, "Spune-i c\ sunt [i alte lumi ^n care se poate cânta. El va [ti la ce m\ refer." I-am mul]umit [i am atârnat receptorul. {tiam la ce se refere\ Sally.

Niciodat\ s\ nu subestimezi impresia pe care ai f\cut-o asupra cuiva. A cui via]a ai atins-o ast\zi?

Opinia cet\]eanului

Nu se poate spune decât FELICIT|RI! ~n speran]a c\ v-au pl\cut pozele [i c\ Domnul Popescu a r\mas cu o amintire pl\cuta de la R\cari -Ghimpa]i DB, v\ transmit deosebitele mele salut\ri ^mpreun\ cu toat\ stima, aprecierea [i mul]umirile tuturor locuitorilor acelui minunat sat de români simpli a[eza]i de Dumnezeu pe acele meleaguri, oameni pentru care ^n ultimii ani au r\s\rit zorile, a ^nviat speran]a v\zând [i sim]ind [i ei altfel mai binele vie]ii.

Gra]ie cui? Numai unor oameni ca dumneavoastr\ care au f\cut greseala de a promite prea mult ^n campania electorala... [i culmea, c-au [i reu[it s\ se ]in\ de promisiuni! Nutrind ^ncrederea c\, chiar [i f\r\ promisiuni, ^n viitorul mai apropiat sau mai ^ndep\rtat, dumneavoastr\ ve]i oferi surprize dintre cele mai pl\cute [i confortabile locuitorilor zonei R\cari, v\ transmit ^nc\ odat\ mult succes ^n tot ceea ce intreprinde]i [i Dumnezeu s\ v\ binecuvânteze!

Al dvs sincer, I.Dumitru Impresiile mele la 2.30 dimineata: 1. Ave]i talent de narator. V\ sugerez s\ v\ aduna]i toate articolele [i s\ scoateti o carte (dupa ce mai prelucra]i materialul). Accentele muncii administrative ar putea fi atenuate. Este interesant c\ [ti]i s\ crea]i o atmosfer\.

2. {i mie mi-au pl\cut scrisorile lui Ion Ghica, atunci când le-am studiat la facultate.

Dac\ ^mi mai vin idei, v\ scriu.

Succes, Madeleine STIMATE DOMNULE PRIMAR Permite-mi s\-mi exprim admira]ia fa]\ de realizarile muncii tale. Consider c\ acest ziar ar trebui transmis ca exemplu [i c\tre al]i primari, constituind o foarte bun\ modalitate de progres al comunit\]ii.

Transparen]a este un alt factor de apreciat [i cred c\ acest ziar este cea mai bun\ carte de vizit\ posibil\.

Felicit\ri, mult\ s\n\tate, putere de munc\ [i cât mai multe realiz\ri ^n continuare! Cu STIMA, Sorin Vlad *** Ghimpati 2010 “Picior de Paris”. ~ntr-o dup\-amiaz\ r\coroas\ de var\, ne-am deplasat ^n localitatea Ghimpa]i pentru a discuta cu oamenii de aici privind ultimile realiz\ri.

Pe strada Eroilor, vorbim cu doamna Marin Victoria - 72 de ani, - A]i fost la noul dispensar?

- La 1 ale lunii, mergem s\ lu\m medicamente. Tensiunea o [tiu eu, a[a ca nu e nevoie s\ merg.

IUNIE 2010

lua]i tensiunea, periodic?

- Nu, ca am aparat. Dau 120 de lei pe medicamente. E bine c\ avem dispensar [i a b\gat [i medicamente. De 2-3 ori pe s\pt\mâna va fi program.

Cât despre spectacol, ne-a pl\cut foarte mult. Ce ar mai trebui? P\i, am auzit c\ are la prim\rie o ma[in\ de tuns iarb\ [i am vrea s\ tund\ ^n cimitir, pe alei. Unde se afl\? La Doru, la Florin, la Dumitru. S\ ne fac\ [i nou\ ^n cimitir… S\ ne ajute [i pe noi, pe alei… {i alt\ dorin]\, s\ trimit\ la Guvern, s\ nu mai taie compensatele. Eu am 350 - Cum vi se pare realizarea aceasta?

- Daca a[ tr\i o suta de ani [i l-a[ vota tot pe dom’ primar. Cu asfaltu'? E bun. Tot ce-a f\cut el, e bun.

Ca s\ v\ spun pe bune, mie nu mai ^mi trebuie, dar e bine pentru tineret. Irina Loghin? Eu am fost [i când a venit la R\cari, ^n timpu' lu' Ceau[escu, dar la Ghimpa]i, n-a venit. Ne-a pl\cut mult… Ne-am b\gat la umbr\ [i-am v\zut spectacolul.

- Copii ave]i?

- Da, vin toamna mai mult, când se adun\ roadele.

Pe primaru' \lalalt nu l-am v\zut decât o dat\, când mi-a dat o garoaf\, ca s\-l votez. Ne pare r\u c\ a stat atâta amar de ani numa' pentru buzunaru' lui.

Ehei, fiecare cum ^[i ^n]elege rostu', menirea…

Intr\ ^n vorb\ [i doamna Vasile Mariana - am doi b\ie]i, pre-

mian]i, unul cu diplom\ de merit.

Asta o fost premiat [i face [i campanile pentru cur\]enie (nr) - Eu sunt aici de 13 ani, dar n-am visat s\ v\d ceea ce s-a realizat. Parc\ au iesit, odat\, a[a…din p\mânt.

Intr\m pe strada D\maroaia [i vorbim cu doamna T\nase Vasilica - 66 de ani - N-am fost la dispensar pentru ca n-am avut bani ca s\-mi iau medicamente.

- Nu crede]i c\ ar trebui s\ v\

de lei [i nu am de unde s\ dau mai mul]i bani pe medicamente.

La spectacol ne-a pl\cut.

Intra ^n discu]ie [i doamna Gavril\ Alexandra: - E bine ce-a f\cut primaru'… trebuie dispensar. Uite, eu trebuie s\ m\ operez la ochi; n-am tensiune, dar sunt bolnav\ d-alte alea. Suntem mul]umite pân\ la Dumnezeu!

Sprijinindu-se ^ntr-o coas\ mai ^ncolo ^ntâlnim pe domnul T\nase Chiriac - 68 de ani - Sunt b\trân… ca nevast\-mea zice, ca sunt b\trân...

Cât despre ceea ce a realizat primarul: EXCELENT. Boboc.

Ce-o vrea primaru' nostru s\ fac\, s\ fac\! Mi-a pl\cut spectacolu'. Spectacolu', ca spectacolu', dar ne-a pl\cut c\minu', asfaltu'… Face fata mea de la R\cari pân\ aicea, 3 minute jum\te, ^nainte f\cea mai mult.

- Cine v-a pl\cut mai mult la spectacol?

- Amândou\. {i fata aia, prima, d'a cântat. Ce-a[ mai vrea?! P\i

pagina 19

s\ vina cu dr\cia aia, s\ ne fac\ [an]u', ca uite, eu n-am decât un picior bun.

Copiii sunt la Bucure[ti. Vin rar… Am 17 metri la [osea [i trebuie f\cut [an]ul. Peste 10 ani, cred c\ ne asfalteaz\ [i p'asta (Strada Damaroaia NR) cât ar fi de grele vremurile.

Am fost la dispensar. Nu mai m\ duc la Ghergani. Nevasta-mea e bolnav\, are 9 feluri de medicamente [i dac\ le ia pe toate, ^nseamn\ ca pensia mea nu-i ajunge. E greu… dar bine c\ nu m\ mai duc la Ghergani. {o]ia are 65 de ani, nu po]i fi tân\r mereu.

Dar cu ajutoru' lu' domn’ primar, ne e mai u[or.

C-au fost un million [i o sut\ de primari, de când e p\mântu', dar ca primaru' \sta n-am auzit!

N-am nici o nevoie, dar a[a e.

Ca dânsul n-am v\zut. Vorbe[te [i cu \la prostu' [i cu [i cu \la desteptu' \la nebunu'.

N-am nici o nevoie… {i domnul acela de la Târgoviste (domnul Florin Popescu - nr), tot a[a, a venit la Bufet, a dat mâna cu lumea…cu toat\ lumea!

- Eu v\ mul]umesc [i va felicit c\ v-ati f\cut datoria de cet\]ean [i a]i cosit la strad\…

Din con[tiin]\.

Pe o banc\ pe strada Sublocotenent Barbu Petre Marian ^l ^ntâlnim pe domnul Marin Vasile, zis Putere!

- Ehei, ce p\rere am? {tii ce-a zis un inginer (nu va spun cine), ca Ghimpa]iul a devenit "Picior de Paris" [i oamenii care vin la pe[te, se minuneaz\. (intervine ^n discu]ie [i a lu' Poc\itu') - Ar fi bine s\ se p\streze tradi]ia ca pe 13 iunie, ^n fiecare an, s\ se s\rb\toreasc\ ziua localit\]ii Ghimpa]i. Ceea ce s-a f\cut, s\rb\toarea asta, nu s-a mai v\zut. Am 56 de ani [i uite ce va zice, a lu' Poc\itu': S\ facem o tradi]ie din asta… S\ fie anual, ca zilele ora[ului R\cari (^n august pe 15-16, nr).

Continu\m discu]ia cu Marin Vasile zis Putere: Avem ni[te probleme cu \[tia care alearg\ cu ma[inile.

- Le-a pus panouri de restrictie, de viteza si de tonaj!

- E bine. Ar trebui si panouri de avertizare pentru animale. {i ar mai trebui cosuri de gunoi.

Trece vaca…eu am v\zut la Bra[ov dastea. Nuuu, nu mai sunt multe vaci, dar de aici m\nânc\ [i Iosif [i a lu' Putere, s\ fie restric]ie pe unde trec vacile.

- Ce zice]i de [anturi?

- Acolo unde am fost eu de

multe ori…am vazut cur\]enie.

- A lu' Poc\itu': Eu am ro[ii ^n curte, acum. Cât e[ti de gospodar, se vede de la poart\ pân\ ^n fundul gr\dinii. Deci, fiecare ^n dreptul lui s\ aib\ curat, ca e domeniul public, nu? S\-[i ia domne, fiecare, mizeria din fa]a cur]ii, dup\ ce trec vacile. Ca to]i mânc\m lapte. Ni[te co[uri, trebuie ni[te co[uri. {i apoi s\ adune fiecare din fa]a por]ii balega cu f\ra[ul [i cu m\tura.

Dar uite ce v\ spun eu: Eu am cump\rat nu [tiu c\te co[uri, [i mi le-a furat.

- A]i fost la dispensarul cel nou?

- Nu, doamne fere[te! Ce-a ajuns Ghimpa]iu'… "Picior de Paris"! - a zis Putere. De fapt, un inginer, parc\, care a stat la T\taru'.

- M\, so]ia ta a zis a[a, doamna Eugenia. De ce nu spui a[a? *** 14.06.2010.

La noul dispensar din Ghimpa]i, prima zi de consulta]ii. ~n hol a[teapt\ câteva persoane. ~n cabinet, doamna doctor Grigorescu P. prime[te pacien]ii.

Intr\m ^n vorb\ cu doamna Gavril\ Mariana: - Suntem multumi]i pân\ la Dumnezeu de ceea ce avem! {i dispensar [i farmacie. Tata trebuie s\-[i verifice periodic tensiunea [i e bine c\ e aproape.

- Domnul Gavril\ Constantin: Am [i astm bron[ic [i trebuie s\ vin des. Pentru noi, b\trânii e o mare ^nlesnire.

- Doamna Lemnaru Mihaela: Este lucru nemaipomenit. Zilele de consulta]ii, 5 s\pt\mânal, acopera nevoile. A[tept\m punctul farmaceutic pentru a cump\ra [i medicamente. Acum avem de toate.

Redac]ia

Informa]ii utile

IUNIE 2010

pagina 20

~n data de 13 Iunie anul curent au fost inaugurate: Sediul Administrativ si Caminul Cultural - Ghimpati. De asemenea, pe stadionul de aici s-au jucat primele meciuri in nocturna.

Au demarat procedurile de licita]ie pentru blocuri. ~n cur창nd vor fi demarate [i lucr\rile de reabilitare, astfel ca aceste construc]ii vor cap\t\ hain\ nou\. Montare polistiren, montare geamuri termopan, repara]ii instala]ii utilitare etc. De asemenea ele vor c\pata un aspect nou prin zugr\veli exterioare.

Continu\ lucr\rile de reabilitare a trotuarelor, acum pe strada Ion Ghica - Ghergani. Cu timpul, aspectul ^ntregii localit\]i se va schimba, ad\ug창ndu-se [i alte ini]iative pentru sporirea confortului locuitorilor, pentru un aspect de adev\rat ora[.

Fiecare col]i[or al ora[ului poate fi cur\]at, netezit [i amenajat ca spa]iu verde. Iat\ aspecte de pe strada Unirii - Ghergani. Aici se efectuiaz\ lucr\ri de pietruire [i tasare al drumului, al\turi de amenajarea unui spa]iu - p창n\ mai ieri - uitat de lume.

Timp de 2 ani, ^ncep창nd cu 01 septembrie 2010, elevii ora[ului R\cari vor ^nv\]a limba engleza [i cu un profesor american, deta[at aici ca voluntar al Corpului P\cii.

Informa]ii utile

IUNIE 2010

Liceul Teoretic “Ion Ghica”, ne-a a[teptat cu umbra r\coroas\ a arborilor istorici. Pu]ini ce-i drept – [i miros de fân proasp\t cosit. Adolescen]ii, prezen]i ca [i cadrele didactice ne-au primit cu interes [i considera]ie. În cuvântul s\u, domnul primar a apreciat rezultatele elevilor [i a amintit de efortul f\cut de Prim\rie, de CJ Dâmbovita [i domnul senator Valentin Calcan pentru realizarea celor dou\ proiecte mari: Sala de sport, prin fonduri CNI [i proiectul de reabilitare, extindere [i modernizare a liceului pe fonduri europene (aproximativ dou\ milioane de euro) documente semnate, pentru liceu, pe 3 iunie a.c, la Târgovi[te de c\tre Ministrul Dezvolt\rii Regionale [i Turismului, doamna Elena Udrea [i primarul ora[ului R\cari, Dl. Marius Carave]eanu. A urmat festivitatea de premiere. Iat\ lista premian]ilor: Clasa IX-R; St\nescu Maria Alexandra, {tefan Georgiana Alexandra, Cazacu Andreea M\d\lina, {erbu Georgiana Andreea; Clasa IX- uman; Sima Diana Ioana, Clasa X- Real; Bârc\ Ionu], Popescu Maria Georgiana, {tefan Mariana, Manoloche Cosmin; Clasa X-Uman; Iliescu Iulia, Barbu Veronica, Nicolae Mihaela, Iliescu Andrada; Clasa XI-Real; R\dulescu Ioana, Mihai Mihaela, Ioni]\ M\d\lina, Stan George, Enache Marius; Clasa XI- Uman; Ion Florentina, Nicolae Violeta

pagina 21

M\d\lina, Albu Raluca; Clasa XII- Real; B^ru Elena Iuliana, Popescu Anca, Manolache Alexandru, Ciocan Ciprian; Clasa XII - Uman; Sandu C\t\lina, Pridon Cristian Angelo, St\nescu Adriana.

Imagini de la Liceul Teoretic “Ion Ghica, R\cari

UN VIITOR MAI CURAT PENTRU DÂMBOVI}A ~n toate scolile au fost acordate si premii din partea CJ Dâmbovita, a Primariei orasului Racari, elevilor celor mai buni, care vor deveni mesagerii campaniei “Pentru un viitor curat în Dâmbovita” – initiate în cadrul programului ISPA. Ce presupune acest proiect? un sistem de colectare organizat\ a de[eurilor [i prelucrarea lor.

SISTEMUL DE COLECTARE Pentru apartamentele de bloc, colectarea deseurilor generale se va face in eurocontainere de 1,1 m3, iar materialele reciclabile (plastic, hartie, carton, doze etc) vor fi colectate in containere speciale, colorate diferit fata de celelalte.

Pentru casele situate in loturi individuale, colectarea se va face in europubeole de 120 l pentru deseurile menajere generale, cele reciclabile urmand a se colecta in eurocontainere amplasate in centrele de interes (scoli, magazine, sedii de institutii etc).

Lansarea oficiala a campaniei de promovare a proiectului "Reabilitarea colectarii, transportului, tratarii si depozitarii deseurilor solide în judetul Dâmbovita" a avut loc in data de 9 iunie 2010.

Beneficiarul final al proiectului este Consiliul Judetean Dâmbovita împuternicit ca atare de

asociatia constituita în acest scop, din care fac parte toate administratiile pu blice municipale, orasenesti si comunale.

Investitia totala propusa este de 26.054.000 EURO din care 75% fonduri nerambursabile furnizate de Uniunea Europeana prin programul ISPA (Instrument Structural pentru Politici de Preaderare), 25% reprezinta împrumutul obtinut de la Banca Europeana de Investitii, la care se adauga suma de 160.000 EURO costuri neeligibile - ce vor fi asigurate de Consiliul Judetean Dâmbovita. Prin proiectul "Reabilitarea colectarii, transportului, tratarii si depozitarii deseurilor solide în judetul Dâmbovita", se vor atinge urmatoarele obiective: - se va dezvolta infrastructura specifica domeniului într-un sistem integrat de management al deseurilor menajere în vederea protectiei si îmbunatatirii calitatii factorilor de mediu din judetul Dâmbovita si a confortului locuirii; - se va proteja sanatatea populatiei dâmbovitene si din localitatile

învecinate judetului nostru, evitându-se poluarea aerului, solului si apelor; - va spori frumusetea peisajului din judet, lucru ce va conduce la cresterea gradului de confort al cetatenilor, iar judetul Dâmbovita va deveni o zona cu o mai mare atractivitate din punct de vedere turistic. Se marcheaza, astfel, momentul începerii activitatii operatorului unic de colectare si transport a deseurilor si pentru prima oara în România are loc schimbarea radicala a întregului sistem de gestionare a

deseurilor menajere, la nivelul întregului teritoriu al judetului.

Via]a medical\

IUNIE 2010

Fumatul second hand afecteaz\ s\n\tatea mintal\ Fumatul pasiv d\uneaz\ s\n\t\]ii inimii [i a pl\mânilor celor care stau pe lâng\ fum\tori, iar un studiu recent arat\ c\ aceasta le-ar putea afecta [i s\n\tatea mintal\.

La fiecare fum\tor care reu[e[te s\ se lase de tutun sunt înc\ doi-trei care fac acela[i lucru, sus]in medicii.

Speciali[tii de la University College, Londra, afirm\ c\ nefum\torii care se afl\ în mod constant într-un mediu viciat de fum de ]igar\ prezint\ un pericol cu 50% mai mare de a suferi diferite afec]iuni mintale decât cei care nu sunt expu[i la fumul de ]igar\.

Studiile care se ocupau cu m\surarea cantit\]ilor de nicotin\ au f\cut posibil\ apreciarea cu exactitate a

efectelor fumatului pasiv.

Doctorul Mark Hamer [i colegii s\i de la University College din Londra au ]inut sub observat,ie 5.560 de adul]i nefum\tori [ 2.595 de fum\tori, niciunul dintre ace[tia neavând antecendente de boli psihice.

Subiec]ii studiului au r\spuns unor chestionare psihologice.

Riscurile expunerii la fumatul pasiv au fost determinate prin analizarea cantit\]ii de cotinin\ (metabolit al nicotinei poate fi utilizat\ drept indicator al expunerii unor persoane la fumat) din saliv\. Dup\ o perioad\ de expunere la fumul de ]igar\, 14,5% dintre subiec]ii nefum\tori au raportat st\ri de disconfort psihic, constatându-se, de asemenea, c\ efectele negative erau mai puternice în cazul nefum\torilor decât al fum\torilor. În perioada studiului, care a durat [ase ani, 41 dintre participan]ii la cercetare au fost interna]i în spital pentru probleme psihice, riscul fiind cu 2,8% mai mare la fum\torii pasivi decât la cei care nu erau expu[i la fumul de ]igar\.

Atacurile cerebrale asociate cu 10 factori de risc Zece factori de risc, dintre care principalii sunt hipertensiunea arterial\ [i fumatul, reprezint\ 90% din riscul de atac cerebral (AVC), transmite Agerpres.

Studiul Interstroke, prezentat la Congresul Mondial de Cardiologie de la Beijing, s-a desf\[urat pe 6 000 de persoane (3 000 cazuri de accident vascular cerebral [i 3 000 cazuri-martor) din 22 de tari, din 2007 pân\ ^n 2010.

Potrivit autorilor, zece factori sunt asocia]i semnificativ cu AVC: presiunea arterial\ ridicat\ (peste 160/90 mm Hg), fumatul, obezitatea abdominal\, regimul alimentar, sedentarismul, lipidele, diabetul, consumul de alcool, stresul [i depresia, tulbur\rile cardiace.

Ace[ti factori reprezint\ 90% din riscul global de AVC. Hipertensiunea ^nso]e[te o treime din riscul global de AVC [i cre[te riscul de peste

Rostopasca Se spune c\ for]a ei este egal\ cu a soarelui. Darul cerului Rostopasca.

Alchimi[tii visau s-o transforme ^n aur. Pre]ul ei se afla ^ns\ ^n alt\ parte: puterea fenomenal\ de-a vindeca. Greu s\ mai g\se[ti ^n natur\ o ^mperechere a[a de des\vâr[it\ ^ntre modestie [i for]\. Banal\ ca ^nf\]i[are, cu floricica ei galben\ pus\-n cruce, rostopasca este una dintre cele mai puternice plante de pe p\mânt. Nu degeaba credeau alchimi[tii c\ pot scoate aur din petalele ei.

Se spunea c\ are o for]\ egal\ cu a soarelui [i de asta românii au botezat-o "Chelidonium", "darul cerului", iar vracii o culegeau numai ^n crucea zilei, când soarele era ^n zodia Leului.

Dar [i faimo[ii botani[ti ai antichit\]ii i-au acordat ros-

dou\ ori [i jum\tate fa]\ de persoanele cu tensiune normal\, conform rezultatelor studiului.

"Rezultatele noastre arat\ c\ cinci factori reprezint\ peste 80% din riscul global de AVC: hipertensiunea, fumatul, obezitatea abdominal\, regimul alimentar [i sedentarismul", spun cercet\torii.

topasc\i mare considera]ie.

Paracelsus f\cea o analogie ^ntre laptele ei de culoare portocalie [i secre]ia biliar\, folosind-o ^n vindecarea ficatului, a bilei [i-a fierii.

Chiar [i Hahnemann, fondatorul homeopatiei, ^[i vindeca bolnavii de ficat cu rostopasc\, ^n vreme ce cu mult ^naintea lui, Dioscoride o recomanda pentru vindecarea cataractei [i a conjunctivitei. O confirmare "istoric\" a calit\]ilor ei ^i apar]ine marelui pictor german Albrecht Durer, care a imortalizat-o ^ntr-o pictur\, dup\ ce cu ajutorul ei s-a vindecat de ficat. Ast\zi, rostopasca este recomandat\ ca remediu ^n peste 150 de afec]iuni, de la dermatoze banale, la temutul cancer sau la infec]iile virale, ^nc\ imposibil de tratat cu medicamentele actuale. Dar s\-i cunoa[tem mai ^ndeaproape "minunile".

Va urma

Teiul – remediu pentru insomnii, gripa [i r\ceal\ Intern, datorit\ uleiului volatil cu ac]iune neurosedativ\ [i antispastica, florile de tei sunt utilizate ca sedative, ^n insomnii. Ceaiul de tei contribuie la vindecarea r\celii [i gripei, mai ales atunci când sunt ^nso]ite de febr\, deoarece produce o transpira]ie abundent\, care face s\ scad\ temperatura crescut\ a corpului. Asociate cu mu[e]el [i ment\, florile de tei u[ureaz\ digestia [i tonific\ stomacul.

Extern, ceaiul de tei este indicat pentru combaterea cearc\nelor, tinându-se compresa pe ochi 10-15 minute.

Preparare [i utilizare: Infuzie 2-4g %, bându-se 2-4 ceaiuri pe zi. Sau, infuzie, o linguri]\ de flori de tei la 200 ml apa clocotit\; se beau 2-3 ceaiuri pe zi ^ndulcite cu miere de albine sau cu zah\r.

pagina 22

Coaja de m\r, inamicul cancerului Oamenii de [tiin]\ de la Universitatea din Wisconsin (SUA) au reu[it s\ afle cum ne protejeaz\ merele ^mpotriva cancerului. Ace[tia sus]in c\ tot secretul const\ ^n coaja fructului, informeaz\ Daily Mail. Studiile au demonstrat c\ antioxidan]ii din coaja m\rului pot ^ncetini cre[terea celulelor cancerului de prostat\ [i a cancerului de sân. Oamenii de [tiin]\ au analizat ce se ^ntâmpl\ cu celulele canceroase atunci când ^ntr\ ^n contact cu extractul de m\r din soiul Gala. Se pare c\ celulele din tumorile la sân [i prostata cresc mai lent [i traiesc mai pu]in, dup\ ce sunt tratate cu extract din coaj\ de m\r. Drept urmare, speciali[tii recomand\ s\ nu cur\]\m merele de coaj\, ^nainte de a le consuma.

}ân]arii, poten]ial pericol pe durata verii Aten]ie la bolile transmise de tân]ari! De la o simpl\ ^n]ep\tur\ ne putem alege cu tot felul de boli infec]ioase, spun medicii.

Tân]arii au ^nceput atacurile. Mici, dar enervan]i, tân]arii pot reprezenta un adev\rat pericol la adresa s\n\t\]ii noastre. De regul\, in]ep\turile de ]ântar nu pun s\n\tatea ^n pericol, ci sunt doar deranjante, ^ns\ se poate ajunge la situa]ii delicate. De la simple reac]ii precum inrosirea zonei, pân\ la meningit\ sau soc anafilactic, ^n cazurile ^n care persoana este alergic\ la ^n]ep\turi, reac]iile organismului sunt foarte variate. Tân]arii pot transporta diferite boli precum encefalita sau meningita cu lichid clar, dar ^n ultimii ani ^n România nu au avut loc astfel de cazuri. Ultimele cazuri de meningita de tip West Nile transportat\ de ]ân]ari au fost raportate ^n 2005, atunci când au fost afectate câteva zeci de persoane. Excluzând bolile infec]ioase, exist\ o serie de alergii care apar imediat ^n cazul ^n]ep\turilor. Aceste tipuri de reac]ii sunt adesea reprezentate de ^nro[iri locale urmate de o umfl\tur\ care poate persista pân\ la 24 de ore. Reac]iile alergice de tip sever, precum socul anafilactic, pot pune ^n pericol via]a oamenilor. Din fericire, ^n jude]ul nostru astfel de cazuri sunt destul de rare. Pentru a ]ine ]ân]arii la distan]\, cei care locuiesc la casa sau au spa]ii verzi ^n jurul blocurilor, ar trebui s\ taie iarba deoarece aceasta atrage insectele. De evitat sunt [i parcurile sau zonele cu lacuri, ^n special la l\sarea serii, pentru ca aceste zone sunt preferate de ]ântari.

De asemenea, dezinsec]iile f\cute periodic ar trebui s\ stopeze valul de ]ântari.

Acestea se fac de c\tre Prim\rie, la solicitarea asocia]iilor de propriet\ri. Pentru a ne feri de ]an]arii care scap\ dezinsec]iilor, putem recurge la câteva solu]ii.

Utilizarea diferitelor pastile sau spray-uri care alung\ sau omoara ]ân]arii pot fi de folos. Aceste

mijloace de protec]ie se gasesc ^n mai toate magazinele. ~n ultima perioad\, de când vara s-a instalat comod, ele sunt cumparate de tot mai multe persoane. "Vindem [i pastile, [i solu]ii lichide, sprayuri ^mpotriva ]ân]arilor. Pastilele se dau cel mai bine, cele care miros frumos [i nu deranjeaz\.

Cu spray-ul mai d\ lumea, dar trebuie s\ aeriseasc\ dup\.

Oricum, pastilele se vând cel mai bine, pentru c\ d\m [i la bucat\", afirma un comerciant. Aceste solu]ii sunt utile, dar func]ioneaz\ numai ^n interior. {i pentru ca ]ân]arii nu ]in cont de loc atunci când "atac\", exista câteva metode [i pentru exterior.

Farmaciile pun ^n vânzare o serie de spray-uri [i lo]iuni care con]in substan]e repelente, care ]in insectele la distan]\. "Avem mai multe tipuri de spray-uri [i lo]iuni ^mpotriva ]ân]arilor. Avem [i geluri care se aplic\ pe ciupituri pentru a le trata. Oamenii au ^nceput s\ cumpere, dar nu se vând foarte bine pentru ca au un pre] destul de piperat" sus]ine un farmacist.

Pentru a evita infectarea, zona ^n]epat\ nu trebuie sc\rpinat\ [i de ajutor pot fi spirtul sau solu]iile cu o]et. ~n cazuri mai grave de alergii, se poate recurge la medica]ie. Antihistaminicele sunt destul de utile ^n acest caz.

Indiferent de solu]ia aleas\, este bine s\ ne ferim de ^n]ep\turile ]ân]arilor, pentru a nu ne confrunta cu tot felul de nepl\ceri.

DIVERSE Pentru situa]ii de urgent\ v\ oferim spre consultare programul Centrului medical de permanen]\, str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) - R\cari

Telefon: 0245658864 Medic coordonator

- Carp Marioara

Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim. Sâmb\ta [i Duminica: 24/24 de ore

IUNIE 2010 Sambata - 03.07.2010 Dr. Corneanu Corina Duminica - 04.07.2010 Dr. Mladin Aurica Luni 05.07.2010 Dr. Carp Marioara Marti - 06.07.2010 Dr. Mladin Aurica Miercuri -07.07.2010 Dr. Birsila Daniel Joi - 08.07.2010 Dr. Carp Marioara Vineri - 09.07.2010 Dr. Mladin Aurica Sambata - 10.07.2010 Dr. Birsila Daniel Duminica - 11.07.2010 Dr. Carp Marioara Luni - 12.07.2010 Dr. Barbu Razvan Marti - 13.07.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 14.07.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 15.07.2010 Dr. Barbu Razvan Vineri -16.07.2010 Dr. Corneanu Corina Sambata - 17.07.2010

Dr. Mladin Aurica Duminica - 18.07.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Luni - 18.07.2010 Dr. Mladin Aurica Marti - 20.07.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 21.07.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 22.07.2010 Dr. Barbu Razvan Vineri -23.07.2010 Dr. Birsila Daniel Sambata - 24.07.2010 Dr. Barbu Razvan Duminica - 25.07.2010 Dr. Carp Marioara Luni - 26.07.2010 Dr. Birsila Daniel Marti - 27.07.2010 Dr. Carp Marioara Miercuri - 28.07.2010 Dr. Barbu Razvan Joi - 29.07.2010 Dr. Carp Marioara Vineri - 30.07.2010 Dr. Corneanu Corina Sambata - 31.07.2010 Dr. Barbu Razvan

1 ORIZONTAL 1. Z|BU{EAL| DE SEZON- CETE! 2. CA - ADUNATE, NE FAC VIA}A BUN| SAU REA 3. SENTIMENTAL - EXPRESIE ALGEBRIC|...

DUBL| 4. CRE{TE ~N P|MÂNT -DIREC}IA DE S|N|TATE PUBLIC| (sigla) 5. TRANSPIRA}I - REMU{C|RI 6. A PLANTA PUI - {EF C|LDUROS... TOT TIMPUL 7. ATA{ (fem) - IMAGINE TORACIC| NORMAL| (sigla) 8. MAM|, DOAR PE JUM|TATE! - BUN DE PLAT| LA NEVOIE 9. LI}| TEXTIL| - JUDEC|TOR PE TEREN 10. OPU{I PE ACEEA{I TEM| - LEURD| 11. CUR|}AT DE PIELE - DE DOU| ORI REZOLVARE: DISPUSE-ORI-NAS-ZA-CE-DOZA-CAST-IRA-COR-SI-CA-P-DUN-CU-SAC-MOS-ESEC-RASE-AC-MA-SOC-COS-TRADUSE.

2

3

4

5

pagina 23

"PETIC DE P|MÂNT" Renumitul scriitor Vergiliu, în opera sa Eneida, relateaz\ o întâmplare a c\rei aplica]ie moral\ este semnificativ\. În]eleapta Diodona, fica lui Bellus, regelui Tyrului, aflat\ departe de ]ara ei natal\, a cerut de la puternicul rege al Romei un petec de p\mânt cât s\-l cuprind\ o piele de bou.

Bucata de p\mânt, urma s\ fie definitiv a ei. Împ\ratul a acceptat. Primind pielea de bou, tân\ra fat\, a t\iat pielea în suvi]e foarte sub]iri, apoi le-a pus cap la cap, alc\tuind o

6

7

8

9

1

10

11

funie lung\, cu care a înconjurat un perimetru suficient de larg ca s\ zideasc\ o cetate. Astfel a luat na[tere Cartagina, puternica rival\ a Romei.

Aplica]ie: De fiecare dat\ vr\jmasul nu vine cu preten]ii foarte mari. Un simplu compromis, o minciun\ sau un alt p\cat mic. O simpl\ "piele de bou." În curând îns\, transformat\ în curelu[e extrem de fine, el o va întinde în toat\ via]a noastr\ astfel încât va deveni aproape imposibil de sc\pat de prezen]a lui.

D.R

Sezon de vara VER TICAL 1. Z|BU{EAL| DE SEZON (dou\ cuv) 2. SE ADUN|... LA VIA}| - IE{IT DIN NORMALITATE 3. FLORI DE PRIM|VAR| - PRINDE ~N OCHIURI PE{TE 4. SFÂNT PERICULOS SAU BUN LA CONDUS CALE{TI DIN CER - CENTRU (fem) ~N GAR|!

5. ~NSEMN MILITAR - NUME TURCESC 6. LUATE DIN FUG|! - PRIMII PEIORATIVI! BUN PENTRU BEBELU{I. 7. INTRODUC (sing) - IABRA{ DE LA ~NCEPUT 8. MOMENTAN - REALES PE SINE 9. PU{I LA FAPTE 10. ~NCUBATOARE NATURALE. - A ~NROBI...

MIJLOCA{ELE! 11. DE MICI SAU MARI S| NE FERIM TOT TIMPUL

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Ilie Georgian

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti - 02.07.2010 - 31.07.2010 2 V † A[ezarea ve[mântului Maicii Domnului; †) Sf. Voievod {tefan cel Mare 4 D Duminica a 6-a dup\ Rusalii 5 L † Cuv. Atanasie Athonitul; Cuv. Lampadie; Sf. Mc. Ciprian 10 S Sfin]ii 45 de mucenici din Nicopolea Armeniei 11 D Duminica a 7-a dup\ Rusalii 16 V Sf. Ier. Mc. Atinoghen [i cei 10 ucenici ai s\i 17 S Sf. M. Mc. Marina din Cilicia; Sf. Ier. Eufrasie 18 D Duminica a 8-a dup\ Rusalii (Duminica Sfin]ilor P\rin]i de la Sinodul IV Ecumenic) †) Sf. Mc. Emilian de la Durostor; Sf. Mc. Iachint, Pavel [i Valentina; Cuviosul Pamvo 19 L Sf. Macrina, sora Sf. Vasile cel Mare; Cuviosul Dia; Cuviosul Teodor 20 M †) Sf. Sl\vit Prooroc Ilie Tesviteanul; 21 M Cuv. Simeon cel nebun-pentru-Hristos [i Ioan Pustnicul; Sf. Prooroc Iezechiel; Sf. Mc. Victor de la Marsilia; † Sfin]ii Cuvio[i Rafael [i Partenie de la Agapia 22 J Sf. Mironosi]\ Maria Magdalena, întocmai-cu-apostolii 24 S Sf. Mc. Hristina din Tir; Sf. Mc. Ermoghen; Sfin]ii Mucenici Boris [I Gleb 25 D Duminica a 9-a dup\ Rusalii 26 L Sf. Sf. Mc. Ermolae; Sf. Mc. Parascheva Romana; Sf. Iacob din Alaska; † Sf. Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel 27 M †) Sf. Mare Mc. Pantelimon; Cuv. Gherman de Alaska; Sf. Clement din Ohrid 28 M Sfin]ii Apostoli Prohor, Nicanor, Timon [i Parmena din cei 7 diaconi; Cuv. Pavel Athonitul 29 J Sf. Mc. Calinic; Sf. Mc. Teodota cu fii s\i, Veniamin [i Mamant 30 V Sf. Ap. Sila, Silvan, Criscent, Epenetos [i Andronic 31 S Înainte-pr\znuirea scoaterii Sf. Cruci; Sf. Evdochim; Sf. Iosif din Arimateea; Sf. Ier. Gherman de Auxerre (L\satul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului)

NA{TERI GHEORGHE MACRINA ANA MARIA 01.06.2010 VL|SCEANU REBECA - ELENA 21 05.2010 ENACHE MARIA- HORTANSA 12.02.2010 VASILE DUMITRU - CONSTANTIN 21.05.2010

DECESE -

DRAGU MARIA - 54 ANI, CHIRI}| ANA 78 ANI, ALIONTE ELENA - 81 ANI, MIHAI DUMITRU - 44 ANI, MIHAI EMILIAN -48 ANI, ANDREI MARIA - 79 ANI,

COLACU COLACU COLACU COLACU COLACU RACARI Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

Ultima or\

IUNIE 2010

pagina 24

SC. EURO COD SECURITY COMPANY SRL

~ncepând cu acest an [colar (2010-2011), [colile din ora[ul nostru vor beneficia de experien]a unui voluntar - profesor american - care-i va ^nv\]a pe copii limba engleza GRATUIT! Cine sunt sunt Voluntarii Corpului P\cii?

Voluntarii care vin ^n România s\ predea limba englez\ au o diplom\ universitar\ de facultate de 4 ani, iar mul]i de]in diplome de studii post-universitare (master sau doctorat) Cine a infiin]at Corpul P\cii?

Pre[edintele John F. Kennedy [i Congresul Statelor Unite au fondat Corpul P\cii ^n 1961, având ca fundament trei scopuri de egal\ importan]\: 1. S\ ajute popoarele t\rilor interesante ^n satisfacerea nevoilor de personal calificat.

2. S\ promoveze o mai bun\ ^n]elegere a poporului american cu popoarele ]\rilor gazd\.

3. S\ promoveze o mai bun\ ^n]elegere al altor popoare de c\tre poporul american.

Organiza]ie dedicat\ oamenilor, Corpul P\cii este singura agen]ie guvernamental\ a Statelor Unite care-[i plaseaz\ personalul - ce poart\ denumirea de VOLUNTARI - pentru doi ani ^n comunit\]i locale ale t\rilor gazd\, pentru ca ei s\ poat\ lucra direct cu persoanele din comunitate.

- paz\ [i protec]ie - sisteme de securitate - interven]ie rapid\ [i monitorizare - consultan]\ - transport valori - gard\ de corp - [colarizare personal paz\ - cursuri de arme [i muni]ii ADRESA SEDIU: STR. DOMNISORI, NR. 21 BL 9C SC B AP 22, PLOIESTI, JUD. PRAHOVA

ADRESA SUCURSALA: STR CIPRIAN PORUMBESCU, BL C3, SC A, AP 1, TARGOVI{TE, JUD DAMBOVITA TEL FAX SEDIU: 0244 582761 TEL.FAX SUCURSALA 0245 614412 MOBIL: 0726203776 0727389477 e-mail: ecsc_pazasiprotectie@yahoo.com

E! ~N RAT PRE}URI AVANTAJOASE EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

Vre]i s\ v\ tunde]i iarba ^n gospod\rie sau ^n fa]a gospod\riei? Suna]i-l pe Vali [i v\ scap\ de b\l\rii!

Telefon: 0753065568

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT UNIUNEA EUROPEANA

GUVERNUL ROMANIEI

ANUN} DE PRES| TITLUL PROIECTULUI: "Reabilitare, modernizare si extindere Liceul Teoretic "Ion Ghica " orasul Racari, judetul Dambovita" Num\r de referin]\: SM 22/3/3.4/143/22.06.2009 1. Data public\rii anun]ului: 30.06.2009 2. Programul Opera]ional Regional 20072013, Axa prioritara 3, Domeniul major de interventie 3.4 3. Autoritatea de Management: Ministerul Dezvolt\rii Regionale [i Locuin]ei 4. Organism intermediar: Agen]ia pentru Dezvoltare Regional\ Sud Muntenia 5. Beneficiar: Unitatea administrativ-teritorial\ ORASUL R|CARI, jude]ul Dâmbovi]a

6. Valoarea totala a proiectului: 8.994.070,33 lei , din care valoarea eligibil\ a proiectului: 7.329.908,00 lei 7. Durata de implementare a proiectului: 15 luni 8. Obiectivul general al proiectului il constituie sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, durabile si echilibrate teritorial, potrivit nevoilor [i resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvolt\rii infrastructurii educa]ionale. Obiective specifice ale proiectului sunt: ^mbun\t\]irea calit\]ii infrastructurii de educa]ie [i asigurarea accesului la educa]ie.

9. Alte informa]ii: Dup\ semnarea Contractului de finan]are, implementarea proiectului va demara cu întocmirea documenta]iilor de achizi]ie public\.

Colectivul redac]ional:

, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Jr. Ene Octaviana, secretar Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. Vlada {tefan, colaborator Pr. Ioan Ciobanu, colaborator

Dr. ing. Marius Carave]eanu

Procesare- Tehnoredactare

Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT

REDAC}IA

Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere, Bucure[ti ISSN: 1844-7678