Issuu on Google+

±

±

www.primariaracari.ro

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

...A[a se ^ncheia articolul din 15 ianuarie 2009, la ora când f\ceam bilan]ul celor [ase luni de mandat [i când ne angajam ^n fa]a locuitorilor ora[ului R\cari s\ realiz\m anumite proiecte ^n anul 2009. Din fericire, ^n ciuda “vremurilor de restri[te”, putem s\ folosim pixul, f\r\ re]inere. Multe din proiectele enumerate anul trecut [i-au g\sit finalitatea, a[a cum ne-am angajat; altele, din fericire, foarte pu]ine (5 din 75) mai au de a[teptat. Din ce motiv? S\ vedem: - construirea unui supermarket, ^n localitatea R\cari, ^n zona Obor, nu a c\zut, doar s-a amânat, din cauza crizei financiare; investitorul interesat manifestând pruden]\ ^n demararea proiectului. Poate tot r\ul spre bine, pentru c\ un alt investitor [i-a manifestat interesul, de data aceasta, pentru un proiect mult mai mare, cu acela[i profil. - Ziua ora[ului R\cari. E drept ca situa]ia financiar\ a Prim\riei nu ne-a permis acest moment festiv, mult a[teptat [i dorit de comunitate, dar sper\m c\ 2010 va fi mai prietenos [i ne va permite acest lucru. - ^n localitatea Mavrodin: proiectul asfalt\rii str\zilor. Este vorba de un proiect de asfaltare prin fonduri europene, dar din p\cate, nu ^ndeplinim toate condi]iile pentru a-l aplica, r\mâne ^n studiu [i printre priorit\]i. - ap\ curent\ la Mavrodin este ^n stadiul de proiect ^mpreun\ cu cartierele Ghergani [i R\cari. Tot ^n acest proiect este inclus\ [i re]eaua de canalizare a carei execu]ie ar trebui s\ ^nceap\ anul acesta. Aceasta depinde de mai mul]i factori, unii obiectivi dar [i foarte mul]i subiectivi, a[a c\… - asfaltarea drumului jude]ean tronsonul Colacu- S\bie[ti a fost amânat\ pentru anul acesta, tot din cauza fondurilor. Pe lâng\ alte nerealiz\ri minore, au ap\rut totu[i unele realiz\ri care nu “erau pe liste” dar care s-au finalizat: - terenul sintetic din cadrul stadionului, nocturna acestuia [i a stadionului natural, - depunerea de proiecte pentru spa]ii verzi ^n

suprafa]\ de aproximativ 10.000 mp ^n 8 loca]ii, -demararea lucr\rilor la instala]ia de ap\ potabil\ ^n cartierele St\ne[ti, B\l\ne[ti, S\bie[ti, Colacu, Ghimpa]i (la aceasta or\ sunt deja monta]i cca 500 metri liniari conduct\ ^n St\ne[ti), -finalizarea lucr\rii de asfaltare (primul strat) pe tronsonul R\cari-Ghimpa]i, - d e p u n e r e a proiectelor pentru furnizarea apei calde ca agent termic [i ap\ cald\ menajer\ la Prim\ria R\cari [i la Centrul Medico Social - care [i-a deschis por]ile pentru cei 40 de asista]i din jude]ul Dâmbovi]a prilej pentru ^nfiin]area a 50 de locuri noi, de munc\. Amintim [i - sediul administrativ al prim\riei din localitatea Ghimpa]i, care va g\zdui o farmacie, un cabinet medical, birou pentru reprezentantul prim\riei, atunci când se deplaseaz\ ^n zon\, sediul Asocia]iei “Ghimpa]i 2009”. - toate parohiile au fost dotate cu instala]ie de ^nc\lzire termic\. Din p\cate, din cauza Distrigaz-ului nu toate au putut fi racordate la re]eaua de distribuire gaze chiar daca instala]iile de alimentare cu gaze au fost efectuate. Dar, s\ recapitul\m ceea ce am realizat ^n 2009! Astfel, ^n localitatea R\cari amintim: Baza sportiv\ R\cari, dotat\ cu teren multifunc]ional, cu nocturn\, ^mprejmuit\ ^n totalitate cu gard, crearea sistemului de iriga]ie automat, ^nfiin]area echipei de fotbal [i modernizarea vestiarelor. - la bisericile din localit\]ile ora[ului R\cari - pe lâng\ angajamentul de bran[are la re]eaua de gaze, s-au executat: instala]ie de ^nc\lzire, s-au montat centrale termice, s-a executat gard ^mprejmuitor la Parohia R\cari. - la Liceul Teoretic “Ion Ghica” a fost finalizat proiectul pentru o lucrare mult mai ampl\ decât cea propus\ la ^nceput de an, ce implic\ suma de 2 mil de euro, din fonduri europene.

pag. 4-8-9

pag. 12-13

(urmare urmare ^n pagina 2) 2

Mediul de afaceri

pag. 10

±

cyanmagentayellowblack

An II, nr. 18, IANUARIE 2010, 16 pagini

O premier\ ^n ^nv\]\mântul gimnazial ^n ora[ul R\cari: Revista [colar\ CUORE a Scolii generale Colacu

cyanmagentayellowblack

pag. 6

pag. 14

±


± ±

±

Actualitate

pagina 2

Ianuarie 2010 Ziarul Prim\riei R\cari

(urmare din pagina 1) La {coala general\ R\cari, cl\direa nou\, au fost finalizate obliga]iile de bran[are la utilit\]i. {coala general\ R\cari, cl\direa veche [i gr\dini]a au fost dotate cu grupuri sanitare ^n interiorul cl\dirii, fos\ septic\ [i bran[are la aceste utilit\]i. {coala a fost reabilitat\ ^n totalitate [i dotat\ cu mobilier nou, parchetul a fost recondi]ionat [i l\cuit. Cât prive[te zona blocurilor au fost ^ntocmite [i finalizate proiectele de reabilitare termic\ a acestora. Executarea unor lucr\ri de traversare ^n unele zone inundabile din segmentul str. Republicii - Obor - R\cari. Pentru localitatea Ghergani, au fost ^ntocmite proiecte pentru locuin]e sociale, tip ANL. La [coala general\ Ghergani - cl\direa veche, s-a finalizat proiectul pentru reabilitare [i modernizare având ca surs\ de finan]are, fonduri structurale. Au fost finalizate lucr\rile de deviere drum ^n zona Mihalache - drum gar\ [i am amenajat zona g\rii pentru un loc de joac\ [i spa]ii verzi. Am reu[it s\ execut\m lucr\ri de asfaltare pe aproximativ 50 % din drumurile comunale, ^n zona g\rii Ghergani. ~n localitatea Mavrodin, zona “Texas”, a fost lotizat\ [i s-au ^ntocmit documenta]iile de cadastru pentru scoaterea la licita]ie a unor suprafe]e de teren pentru construc]ia de locuin]e. De asemenea, am ^nfiin]at un teren de sport ^n zona Mavrodin - G\m\ne[ti, ^n asociere cu Prim\ria Con]e[ti. {coala Mavrodin [i gr\dini]a au fost reabilitate, introdus\ ^nc\lzirea central\ iar in curtea gr\dini]ei s-a amenajat un loc de joac\ pentru copii. Str\zile localit\]ii au fost reabilitate prin pietruire [i tasare. ~n localitatea Ghimpa]i au fost finalizate lucr\rile de asfaltare a drumului DJ 43 A R\cari Ghimpa]i - pe o lungime total\ de 9,7 km, ^ntr-o perioad\ de timp record ^n istoria localit\]ii [i de o calitate ireprosabil\. S-a realizat construirea unei cl\diri cu destina]ie de sediu administrativ, cuprinzând un punct de lucru medical, un punct farmaceutic, sediu social, spa]iu pentru reprezentantul prim\riei ^n teritoriu.

15 ianuarie 2010 Lua]i un pix [i t\ia]i tot ceea ce am realizat!

No]iunea de "eficien]\ economic\" este întâlnit\, în studiile de specialitate [i în practic\, în dou\ sensuri: - a. performan]e - rezultate deosebit de bune - ale unei activit\]i; - b. efecte maxime ale unei activit\]i în raport cu resursele alocate sau consumate. Îns\, cei mai mul]i dintre speciali[ti, abordând "eficien]a", au în vedere sectorul privat [i prea pu]in sau chiar deloc pe cel public. O explica]ie a acestui fapt ar putea fi determinat\ de adev\rul c\ administra]ia public\ vizeaz\ prin activit\]ile sale o profitabilitate redus\, dar un grad înalt de satisfacere a cet\]enilor. În contextul în care, referindu-se la sectorul privat, mul]i economi[ti au definit în special eficien]a economic\, este absolut firesc s\ fi fost luat\ în considerare pentru analiz\ activitatea institu]iilor sau autorit\]ilor din administra]ia public\ central\ [i local\ [i celelalte institu]ii din sectorul public. Pentru a putea aborda activitatea în sectorul public din perspectiva conceptului de eficien]\ este necesar ca eficien]a s\ fie în]eleas\ [i considerat\ atât ca urmare a influen]ei factorilor economici, cât [i ca o consecin]\ a influen]ei factorilor politici, culturali, juridici [i în special a factorului uman, c\ci în fapt "resursele umane sunt cele care stau la baza reu[itei sau e[ecului". Managerii publici trebuie s\ aib\ în vedere faptul c\, dac\ eforturile pot fi dimensionate în mod strict, efectele, în special cele sociale, sunt dificil de determinat [i nu pot fi prev\zute în totalitate. Aceasta deoarece administra]ia public\ î[i desf\[oar\ activitatea într-un cadru social supus unor influen]e multiple. Cel mai adesea aceste efecte sociale indirecte, neprevizibile au implica]ii majore în sectorul public. Din punct de vedere al formelor de exprimare se poate spune c\ eficien]a poate fi cuantificabil\ - în special efectele economice - [i necuantificabil\ - efectele sociale. Managerii publici ar trebui s\ ]in\ seama de ambele forme, dar [i de faptul c\ ele pot avea pe lâng\ dimensiunea prezent\ [i o dimensiune de perspectiv\, deoarece o parte apreciabil\ din rezultate se ob]in pe parcursul unei

Tot aici am amenajat un loc de joac\ pentru copii. Au fost ^ncepute lucr\rile de modernizare a C\minului cultural prin Programul Companiei Na]ionale de Investi]ii, lucr\rile de introducere a apei curente. S-a realizat ^nc\lzirea central\ pe gaze la {coala [i Gr\dini]a Ghimpa]i. ~n localitatea Colacu, au ^nceput lucr\rile de ^ntroducere a apei curente cu sta]ie de tratare a apei potabile pentru satele Colacu, S\bie[ti, B\l\ne[ti, St\ne[ti [i Ghimpa]i - proiect sus]inut prin programul guvernamental finan]at prin HG 577/1998. S-a finalizat documenta]ia de cadastru pentru amenajarea cimitirului ^n zona fost CAP. Am sus]inut lucr\rile de amenajare a casei parohiale Colacu [i am amenajat travers\ri peste râul Colentina - pode]e. Am sus]inut permanent ac]iunile de moder nizare a procesului educa]ional ^n cadrul {colii Colacu. Am amenajat loc de joac\ pentru copii, au fost construite garduri de ^mprejmuire atât la [coal\ cât [i la gr\dini]\ [i s-a introdus ^nc\lzirea central\ pe gaze. Pentru localitatile S\bie[ti, B\l\ne[ti, St\ne[ti men]ion\m: amenajarea unui loc de joac\ la Gradini]a S\bie[ti. Reabilitarea unor segmente de drum din DJ 711 A care deveniser\ impracticabile (zona ie[ire S\bie[ti). - Executarea unor lucr\ri de traversare [i preluare a apelor pluviale ^n zona ie[ire S\bie[ti, ^n zona inundabil\. S-a amenajat un teren de joac\ la St\ne[ti. Au fost reabilitate toate str\zile prin pietruire [i tasare, s-a introdus ^nc\lzirea central\ la biserica St\ne[ti. ~n anul 2009, autoritatea local\ a promovat ac]iunea de voluntariat, de men]inere a cur\]eniei ^n

perioade de timp. Din p\cate, cel mai adesea, eficien]a de perspectiv\ - propagat\ este ignorat\. O analiz\ asupra sistemului decizional arat\ o pondere foarte ridicat\ a deciziilor pe termen scurt, ceea ce conduce la decizii cu efecte imediate, de cele mai multe ori în detrimentul deciziilor pe termene medii [i lungi care sunt total neglijate. De altfel o astfel de abordare determin\ efecte negative pe termen lung, majorând coeficientul de risc. În sectorul public din România factorul uman este una din resursele cel mai mult neglijate, iar consecin]ele unei astfel de situa]ii conduc

localit\]i, denumit\ “Adopta un km!” ac]iune care s-a bucurat de succes.

Ce ne propunem ^n 2010?! Ne propunem, ne angaj\m, dar cu unele rezerve, având ^n vedere situa]ia financiar\. Totu[i… ~n 2010, - se vor demara lucr\rile de reabilitare la Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari (la aceast\ or\ se efectueaz\ vizita ^n teren de c\tre reprezentan]ii Ministerului Dezvolt\rii), lucr\rile la {coala Ghergani, locuin]ele prin ANL (toata documenta]ia necesar\ fiind depus\, deja la minister), ca [i reabilitarea termica a blocurilor din R\cari (documenta]ie de asemenea depus\), ^nfiin]area de spa]ii verzi combinate cu locuri de joac\ pentru copii; vor continua lucr\rile la Sala de sport cu 150 de locuri, pentru locuitorii ora[ului R\cari. ~ntreaga suprafa]\ de islaz va fi cur\]at\ de resturi vegetale [i fertilizat\, f\r\ a implica costuri din partea niciunui fermier. Se va finaliza ad\postul pentru câini [i cai f\r\ st\pân, vor fi demarate lucr\rile la sala multifunc]ional\ de la B\l\ne[ti [i continuarea proiectului “Adopta un KM!” ^n toate localit\]ile… ~ncerc\m s\ p\str\m acela[i ritm al investi]iilor sau s\-l dep\[im. Cu ajutorul autorit\]ilor jude]ene [i centrale, ^n special pre[edintele CJD, domnul Florin Popescu [i senatorul de R\cari, domnul Valentin Calcan, toate aceste obiective vor fi atinse. Aceast\ echip\ creat\ la nivel jude]ean poate face multe pentru locuitorii din ora[ul R\cari. Mul]umesc ^nc\ o dat\, celorlal]i membri ai echipei, colegilor din executivul prim\riei, colegilor consilieri care m-au sus]inut ^n realizarea celor enumerate [i anticipat, pentru cele care urmeaz\, cât [i celor care au contribuit la formarea acestei echipe spre binele localit\]ii. Sunt convins c\ nu va fi u[or, dar ^mpreun\ vom reu[i. Pân\ data urm\toare, s\ auzim de bine!

diferite func]ii, în general probleme de gestiune a personalului. Exist\ de asemenea probleme care privesc comportamentul func]ionarilor publici în raporturile lor cu cet\]enii, probleme care se refer\ la raporturile interumane în cadrul institu]iilor publice sau care privesc raporturile dintre personalul sectorului public [i societate. Toate aceste aspecte legate de problematica personalului din administra]ia public\ nu trebuie abordate îns\ numai din punct de vedere strict juridic, deoarece acestea ar conduce la o cunoa[tere incomplet\ a realit\]ilor din

Al dumneavoastr\, Marius Florin Carave]eanu func]ionar public în parte ar influen]a negativ activitatea de ansamblu a institu]iei [i/sau autorit\]ii. Mai mult, ar pune în pericol îns\[i atingerea obiectivului fundamental al institu]iei publice: satisfacerea interesului public. Ca urmare, este necesar\ concentrarea aten]iei managerilor publici asupra performan]elor resurselor umane, cre[tere care va influen]a în mod evident eficien]a utiliz\rii resurselor materiale [i financiare [i eficien]a de ansamblu a institu]iilor [i autorit\]ilor publice. Prin urmare valoarea institu]iilor [i autorit\]ilor din sectorul public într-o ]ar\ nu st\ atât în mijloacele materiale sau financiare de care dispune, cât mai ales în poten]ialul s\u uman. Ca urmare, în procesul de reform\ al administra]iei publice ar trebui s\ se acorde o mai mare aten]ie factorului uman, singurul care poate face un sistem mai eficient [i mai viabil din punctul de vedere al viabilit\]ii economico-financiare [i manageriale. Din p\cate mul]i speciali[ti în probleme de reform\ consider\ c\ pentru reforma administra]iei publice este suficient\ reglementarea juridic\ a activit\]ii acesteia, a principalelor aspecte, f\r\ s\ se în]eleag\ c\ un cadru juridic valoreaz\ foarte pu]in dac\ nu sunt suficien]i func]ionari publici care s\-l valorifice prin munca lor. Mul]i manageri publici din sectorul public din ]ara noastr\ nu în]eleg faptul c\ pentru reforma sistemului administrativ nu este suficient\ completarea [i perfec]ionarea cadrului normativ, crearea unui cadru institu]ional corespunz\tor [i nici chiar elaborarea unor programe referitoare la recrutarea, planul carierei, formarea specializat\, standardele [i controlul asupra performan]elor func]ionarilor publici. Este nevoie de mai mult, [i anume: de o nou\ perspectiv\ asupra concep]iei despre func]ionarii publici [i rolul lor în sistemul administrativ, o nou\ abordare a activit\]ii acestora prin prisma conceptelor de eficien]\ [i eficacitate, c\ci acestea sunt elementele indispensabile ale succesului schimb\rilor.

EFICIEN}A INSTITU}IILOR {I AUTORIT|}ILOR PUBLICE {I EFICACITATEA FUNC}IONARILOR PUBLICI

±

la efecte care nu sunt deloc greu de dedus. Factorul uman reprezint\ elementul cheie al activit\]ii [i performan]elor din sectorul public. Mai mult, constituie coordonata esen]ial\ a dimensiunii [i mai ales a calit\]ii activit\]ii în sectorul public. Astfel c\ nu se poate men]iona eficien]a unei institu]ii publice în general f\r\ a avea în vedere, pe lâng\ eficien]a economic\ [i aspectele cuantificabile direct, [i o serie de aspecte necuantificabile direct, dar care au multiple consecin]e asupra performan]elor în sectorul public. Printre acestea un loc important îl ocup\, cum e [i firesc, eficien]a muncii func]ionarilor publici. De folosirea eficient\ a personalului, de eficien]a muncii lui depinde îns\[i calitatea [i eficien]a activit\]ii din administra]ia public\. Altfel spus, eficien]a activit\]ii autorit\]ii administra]iei publice este determinat\ de: - calitatea actului administrativ, - competen]ele, capacitatea de lucru [i de execu]ie adecvate sarcinilor, - capacitatea autorit\]ilor locale de a executa sarcinile în timp util. Problema resurselor umane din sectorul public reprezint\ multiple aspecte de ordin social-uman, politic, juridic [i tehnic. Astfel, se pun probleme în leg\tur\ cu preg\tirea profesional\ a personalului institu]iilor publice, probleme în leg\tur\ cu recrutarea [i repartizarea acestuia, cu aprecierea [i promovarea în

administra]ie, pentru c\ exist\ [i aspecte legate de munca func]ionarilor publici care nu au reglementare juridic\, dar care au rol deosebit de important pentru asigurarea eficien]ei institu]iei publice [i realizarea misiunii sociale a acesteia. Foarte mul]i speciali[ti str\ini consider\ c\ nu se poate vorbi de eficien]\ f\r\ eficacitate pentru c\ "este mult mai important s\ realizezi bine ceea ce [i-ai propus - eficacitatea - decât s\ realizezi bine altceva - eficien]a". Totodat\ se afirm\ c\ rela]ia dintre eficacitate [i eficien]\ este una de parte-întreg, eficacitatea influen]ând în mod direct eficien]a, în special pe cea a personalului, fiind chiar un element intrinsec al acesteia. Mai mult se poate spune c\ eficacitatea este un atribut al omului [i are sursa în personalitatea, cuno[tin]ele, ra]iunea func]ionarilor publici, dar [i în rela]iile dintre ei. Atât eficacitatea ca element intrinsec al eficien]ei personalului, cât [i aceasta din urm\ au o mare importan]\ pentru eficien]a de ansamblu a sectorului public. Pentru c\, nu e posibil\ organizarea ra]ional\ [i func]ionarea eficient\ a sectorului public f\r\ personal deosebit de eficient [i eficace totodat\. Altfel spus, eficien]a [i elementul ei intrinsec - eficacitatea - sunt caracteristici esen]iale [i indispensabile ale muncii func]ionarului public. Lipsit\ de aceste caracteristici, munca fiec\rui

black

SECRETAR, jr. Octaviana Ene

±


± ±

±

In memoriam

Ianuarie 2010 Ziarul Prim\riei R\cari

Evocarea vegetalului în creatia eminescianã Despre Poetul nepereche s-au scris tomuri ^ntregi, uimirea autorilor fiind rupt\ dintr-o uimire colectiv\, c\ci versul eminescian a ^ncântat deopotriv\ genera]ii ^ntregi [i va continua s\ o fac\ cu st\ruin]\ [i ^ncântare. Natura, dragostea, istoria, sunt temele majore c\tre care s-a ^ndreptat poezia lumii. Eminescu nu este totu[i, cum se zice de obicei, un poet al naturii, al decora]iunii vegetale. Conceptul nostru de natur\ provine din ^nt\rirea elementului inert ^n dauna celui viu. Eminescu nu este nici m\car un descriptiv [i prin imaginile create, natura e s\rac\. Natura lui este ^ns\, ^n ve[nica alc\tuire: “-Ce mi-i vremea când de veacuri Stelele-mi scânteie pe lacuri C\ de-i vremea rea sau bun\ Vântu-mi bate, frunza-mi sun\; {i de-i vremea bun\, rea, Mie-mi curge Dun\rea. Numai omu-i schimb\tor, Pe p\mânt r\t\citor, Iar noi locului ne ]inem, Cum am fost a[a r\mânem; Marea [i cu râurile, Lumea cu pustiurile, Luna [i cu soarele, Codrul cu isvoarele.” Codrul, marea, râul, luna, sunt idei, divinit\]i, nu fenomene; fenomen e doar omul. Acesta nu are nici o interven]ie ^n desf\[urarea ciclurilor, sufer\ doar rota]ia. Concep]ia e adânc ]\r\neasc\. Pentru ]\ran grâul “s-a f\cut” sau “nu s-a f\cut”; porumbul se usuc\ de secet\ sau putreze[te de ploaie, omizile m\nânc\ poamele, vitele mor de molim\. Orice gând de intrare ^n cursul naturii e primit cu ironie. }\ranul n-aduce pe jgheaburi ap\ din râu ca s\ concureze divina ploaie, va chema pe popa s\ ias\ cu icoana. Spiritul s\u arhaic n-are ^ncredere ^n sine ci prive[te cu nep\sare curgerea lumii. Nesim]irea aceasta metafizic\ place lui Eminescu. Omul lui tr\ie[te ^n sublim\ ne[tire de propriul trup. V\duva tineric\ ^[i petrece via]a ^ntr-o c\su]\ din p\dure, n\p\dit\ iarna de z\pezi: “~n p\durea nep\truns\, O c\scioar\ e ascuns\, Nu-i aproape sat nici drum, Singuric\, nu [tiu cum, Doar din horn ^i iese fum, Cine-n cas\ o s\-mi [ad\, De nu-i pas\ de z\pad\, Care cade [-o s\ cad\ Tot, gr\mad\ pe gr\mad\ De-ntrece gardu-n ograd\

Pan' la strea[in-o s\ ajung\ De s-alege iarna lung\?" Ea hiberneaz\ ^ntr-o lene[\ p\r\sire de sine: "P\rul ei cel negru, moale Desf\cut c\dea la vale..." {i “Adormind astfel cum [ade, Fusul din mân\ ^i cade”. Nevasta tân\r\ a lui Calin, ^n loc s\-[i ^ngrijeasc\ pruncul, doarme tol\nit\ pe patul cu paie, ^n vreme ce bordeiul ei a intrat ^n mi[carea naturii: “Un papuc e ^ntr-o grind\, cel\lalt e dup\ o u[\, Pin gunoi se primbl\ iute leg\nat\ o r\]u[c\, {i pe-un ]ol or\c\ie[te un cuco[ ^nchiis ^n cu[c\; Hârâie-n col] colb\it\ noduros râ[ni]a veche, ~n cotlon toarce motanul, piept\nându-[i o ureche" Natura ^ncepe acolo unde ^nceteaz\ oprirea ^n loc, prin industria omeneasc\, a elementelor [i moleculele sunt slobode din nou s\ se desfac\ [i s\ se ^mpreune. A putrezi ^n albia unei ape, a dormi pân\ la umplerea od\ii de paianjeni, a fi troienit de z\pad\ sau de frunze, a te “desface” ^n univers, acesta este conceptul. Sup\rat, ]\r\nescul Riga se p\r\se[te ^n voia proceselor vegetale [i fiziologice: “Nu-[i mai piept\n\ nici capul de atâta sup\rare {i l\sase ca s\-i creasc\ peste piept o barb\ mare Care cade jos ^n noduri, ca [i câl]ii ce mi-i perii, St\ s\ creasc\ iarba-ntr-ânsa, s-umble gâze ca puzderii? A-]i cre[te iarba ^n barb\, iat\ natura. Dionis se ^mbat\ cu senza]ia cre[terii s\lbatice a p\rului ^nfundat ^ntr-o c\ciul\ de miel, umbl\ prin ploaie, sim]indu-se ca un “berbece plouat”, babei din poveste ^i place s\ fie c\utat\ ^n cap de viet\]i, p\ianjenul ^[i ]ese ^n lini[te pânza din tavan [i pân\ ^n podelele od\ii fetei de ^mp\rat, unde nici o activitate uman\ nu tulbur\ aerul: “Iar de sus pân\-n podele un p\ianjen prins de vraj\, A ]esut sub]ire pânz\, str\vezie ca o mreaj\; Tremurând ea licure[te [i se pare c\ se rumpe, ~nc\rcat\ de o gur\, de un colb de pietre scumpe” Eminescu prefer\ casa vie, unde via]a se na[te mereu, casa

^n grinzile c\reia stau greierii: “Toamna frunzele colind\ Sun-un greier sub o grind\” Casa strivit\ de arbori: “Stau ^n cerdacul t\u… Noaptea-i senin\, Deasupra-mi crengi de arbori se ^ntind, Crengi mari ^n flori de umbr\ m\ cuprind {i vântul mi[ca arborii-n gr\din\” ~ntâia mare descrip]ie a poetului e aceea a solului selenar, f\r\ oameni. Luna este un Eden, ^n care factorul necunoscut are dou\ ^nf\]i[\ri aparent opuse: una germinativ\ [i alta augmentativ\. Codrul eminescian e preistoric. ~n el omul se pierde ca o furnic\: “Acolo prin ruini, prin stanci gr\m\dite E pe[tera neagr\ s\hastrului mag” Fluturii blânzi, necunoscând primejdia omului, se aseaz\ pe capul lui Ieronim ca pe o floare. Acest fel de natur\ primar\ e a[a de crud\ [i ^nc\rcat\ de seve, ^ncât individual cuprins de mari be]ii cade, frânt, adormit. Cezara, ame]it\ de iarb\ [i de ap\, e gata s\ adoarm\, apoi gonit\ de fluturi alearg\ “nebun\”. Florin e adormit de mirosul teilor: “{i sub un tei el de pe cal se dete, Se-ntinse lene[, jos pe iarb\ moale Din tei se scutur flori ^n a lui plete {i mai c\-i vine s\ nu se mai scoale. {i calu-i pa[te flori purtând ^n spete Presunul lui [i [aua cu paftale, ~n valea de miros, de râuri plin\, ~n umbra dulce bine-i de odin\” {i Dionis se treze[te ^n miros de fân pe o câmpie proasp\t cosit\; ~nclinarea pentru natura grandioas\ ^l face pe poet s\ caute priveli[tea exotic\, spa]iul mediteranean. Al\turi de exotismul oriental st\ panorama polar\. Tablourile de iarn\ sunt numeroase ^n opera eminescian\. Ceea ce se nume[te de

obicei natur\, adic\ aspect geologice, fauna [i flora, se g\sesc la Eminescu ^ntr-un chip elementar. ~ntr-o p\dure ^n care iarba c\l\tore[te iar fluturii [i mu[tele roiesc, nu e loc pentru om. O astfel de natur\ exercit\ asupra omului o ap\sare ce se cheam\ jale. Individul simte o amor]ire [i nu mai opune rezisten]\, pasul de lunatic c\tre lac [i codru, locul de fermenta]ie: “Numai colo unde teiul Las\ floarea-i la p\mânt Eu ^ncep s\ mi[c din buze {i trimit cuvinte-n vânt Vis nebun, de[arte vorbe Floarea cade rece, vântu-I, {i eu [tiu numai atâta C-a[ dori odat' s\ mântui!" Cât despre copaci, Eminescu are câteva preferin]e: teiul sugereaz\ mireasma verii, bradul e copacul boreal, aproape uranic, plopul, elastic [i or\[enesc, d\ amintirilor o mi[care lent\, arinul s\lb\tice[te priveli[tea, aruncând asupra-i o brum\ cinegetic\, stejarul m\re[te prin marea-i coroan\, câmpul de alunecare al lumii, fagul ne duce la codrul de o singura esen]\, salcia e copacul lacustru, nucul, m\rul, cire[ul, sunt pomi din livad\, simboluri ale l\comiei copil\re[ti, mesteac\nul sugereaz\ altitudinea, salcâmul, paltinul, liliacul, simbolizeaz\ idila juvenil\: “A noastre inimi ^[i jurau Credin]\ pe to]i vecii, Când pe c\r\ri se scuturau De floare, liliecii” Ne-am oprit ^n rândurile de mai sus numai asupra lumii vegetalului, al florei, marcând ^n fug\ unele aspecte. Avem sentimentul unei bucurii suflete[ti f\r\ seam\n, ori de câte ori, citim pe Eminescu. *Pentru alc\tuirea acestui material am recitit, fiindu-mi de un real folos, “Istoria literaturii române de la origini pân\ ^n prezent” de George C\linescu, din care, am extras pasaje. Prof E. Craiciu - 15.01.2010

Doar un poet, ca el, mul]i al]ii Vor spune vocile ingrate Ce din orgoliu, ne[tiin]\ Cu degetul vor s\ te-arate.

Tu, Luceaf\r al ]\rii noastre Tu, creator de fantezii Filozofii [i stih de aur De suferin]i, de frenezii;

Tu ai [tiut-o asta bine {i ai strigat-o tuturor De e[ti un geniu ori “nimic” Ei te numesc “un trec\tor”.

Pe tine azi, noi cei cinsti]i Te-apreciem [i te sl\vim Cu-al t\u talent [i realizare Oriunde-n lume ne mândrim.

pagina 3

U

Unul dintre cei mai talenta]i slujitori ai cuvântului care a atins culmea geniului, a fost poetul nostru na]ional Mihai Eminescu. Copil\ria a fost aceea a unui copil normal, crescut ^n spiritul cre[tin ortodox, al unei familii pioase, având leg\turi foarte strânse cu biserica. Mihai Eminescu a dobândit primele ^nv\]\turi de la preotul satului ce l-a ini]iat ^n tainele vechilor scrieri biserice[ti, familiarizându-l de timpuriu cu acele c\r]i ce cuprindeau toat\ tradi]ia ortodox\. De atunci s-a n\scut ^n Eminescu ata[amentul, respectul [i admira]ia pentru Biserica Na]ional\, a c\rei valoare n-a ^ncetat nici o clip\ s\ o lege de istoria [i d\inuirea neamului. ,,De dragul Mariei/{i-a Mântuitorului/Luce[te pe ceruri/ O stea c\l\torului... “' Este ne^ndoielnic “Steaua'' crezului lui Eminescu, care l-a luminat [i pe care a urmat-o mereu tot mai st\ruitor. Eminescu ne dezv\luie ^n fiin]a lui intim\ [i ^n minunata expresie a crea]iei lui literar\, c\ dimensiunea cre[tin\ reprezint\ fondul adânc al operei [i al vie]ii lui - opera ^nchinat\ iubirii [i via]a mistuit\ ^n jertfire dup\ Chipul lui Hristos. Cu cât\ dragoste, cu cât\ evlavie se ^ndreapt\ cel ajuns la cap\tul cunoa[terii [i al dezn\dejdii spre Maica Sfant\, spovedindu-se [i cerându-i ^napoi tinere]ea [i credin]a cu o smerenie ^ntr-adev\r mântuitoare. Avem adânca ^ncredin]are ca Preasfânta N\sc\toare de Dumnezeu, ^n mila ei nesfâr[it\ fa]\ de durerea [i umilin]a lui i-a mijlocit mântuirea. Astfel “gândurile ce au cuprins tot universul'' revin la matca ortodoxiei române[ti pe care Eminescu a iubit-o [i a ap\rat-o ca pe o valoare a spiritualit\]ii neamului ^ntrupat\ ^n Biserica na]ional\. Avem ^ndatorirea, ca acum la ^mplinirea a 160 de ani de la na[terea sa, s\ ^nchin\m un gând [i o rug\ciune c\tre Dumnezeu pentru sufletul poetului nostru na]ional, pe care El l-a ales [i l-a ^nzestrat cu harul poeziei spre a contribui la cunoa[terea ^n lume a culturii [i limbii noastre române ^n proz\ [i ^n versuri. Cu mult respect [i iubire ^i repet\m expresia ce oglinde[te valoarea ve[niciei credin]ei [i a neamului nostru:,,Biserica Ortodox\ Româna este mam\ duhovniceasc\ a poporului rom\n”.

Preot Paroh, Vlada {tefan - Ghergani

Sandu Ioana C\t\lina, Cl a XII-a uman , Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari

±

black

±


± ±

±

Actualitate

Ianuarie 2010 Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 4

o ot\]i.

e ]i ti s e v in e d le ri r\ c Lu la aflate ^n derulare cari nivelul ora[ului R\ Lucr\rile de amenajare la ad\postul pentru câinii [i caii f\r\ st\pân continu\. Au fost executate halele de primire a câinilor, compartimentate dup\ normele legale, a fost adus\ cherestea pentru acoperis ca [i structura de metal pe care va fi executat acesta.

Au ^nceput lucr\rile pentru ^nfiin]area re]elei de alimentare cu ap\ ^n localita]ile St\ne[ti, B\l\ne[ti, S\bie[ti, Colacu [i Ghimpa]i. Lucr\rile au ^nceput deja din localitatea St\ne[ti.

Lucr\rile la sediul administrativ din Ghimpati se ^ndreapt\ c\tre finalizare, urmând a fi dotate spa]iile cu mobilier adecvat. Aici vor func]iona: un punct farmaceutic, dispensar uman, sediul Asocia]iei “Ghimpa]i 2009” [i un spa]iu pentru reprezentantul Prim\riei ora[ului R\cari, ^n teritoriu.

±

cyanmagentayellowblack

±


Actualitate

Ianuarie 2010

pagina 5

Ziarul Prim\riei R\cari

IAT| CÂTEVA EXEMPLE DIN TIMPUL AC}IUNII DE DISTRIBUIRE A AJUTOARELOR ALIMENTARE

Fam. Enache Vasilica

Ac]iunea de distribuirea a ajutoarelor alimentare ^n toate localit\]ile ora[ului R\cari, continu\ ~n cursul lunilor decembrie 2009 [i ianuarie 2010, o echip\ din cadrul Prim\riei ora[ului R\cari a distribuit ajutoarele alimentare constând ^n f\ina [i zah\r primite prin APIA de la UE. Pentru completarea listei privind distribuirea ajutoarelor de f\in\ [i zah\r, v\ inform\m c\ pân\ la data de 15.02.2010, cei care se consider\ ^ndrept\]i]i s\ primeasc\ aceste ajutoare [i au fost omi[i de pe liste, trebuie s\ se ^ncadreze la urm\toarele condi]ii: a) familiile [i persoanele singure care au stabilit, prin dispozi]ie scrisã a primarului, dreptul la un venit minim garantat acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificãrile [i completãrile ulterioare; b) [omerii care beneficiazã de indem-

Fam. Dinc\ Ioana

Fam. Matei Elisabeta

Iarna 2009-2010 este mai capricioas\ decât ne-am obi[nuit pân\ acum. Cantit\]ile de z\pad\ care au c\zut, importante, fa]\ de anii anteriori ca [i temperaturile joase ^nregistrate au prins nepreg\tite multe persoane nevoia[e. C\tre acestea se ^ndreapt\ aten]ia noastra, ^n aceste zile. ~n imagine: Mitroi Irina [i Mitroi G. din strada Boanga, R\cari care s-au bucurat de lemnele [i alimentele trimise de prim\rie.

cyanmagentayellowblack

niza]ie de [omaj acordatã potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru [omaj [i stimularea ocupãrii for]ei de muncã, cu modificãrile [i completãrile ulterioare; c) pensionarii sistemului public de pensii ale cãror drepturi, ob]inute din pensie sau, dupã caz, din pensii cumulate, se aflã sub 400 lei/lunã; d) persoanele cu handicap grav [i accentuat, adul]i [i copii, neinstitu]ionalizate. Documentele prezentate de c\tre solicitan]i reprezint\ declara]ie pe propria r\spundere iar eventualele neconcordan]e se consider\ fals ^n declara]ie [i se pedepse[te conform legilor ^n vigoare. V\ a[tept\m ^n zilele urm\toare cu solicit\rile dumneavoastr\!


±

±

Viata cultural\

±

Ianuarie 2010

pagina 6

Ziarul Prim\riei R\cari

PROIECTUL PENTRU REFORMA EDUCA}IEI TIMPURII (PRE}) Scopul general al proiectului pentru reforma educa]iei timpurii este acela de a ^mbun\t\]i calitatea infrastructurii sistemului de educa]ie pre[colar\ [i de a se adresa nevoilor de baz\ ale copiilor prin intermediul ^mbun\t\]irii serviciilor, pentru a le permite acestora s\-[i valorifice poten]ialul ^ntr-un grad maxim [i s\ ^I preg\teasc\ pentru un start bun la [coal\ [i ^n via]\. Proiectul pentru reforma educa]iei timpurii se va desf\[ura la nivel na]ional, ^n toate jude]ele României, ca parte a programului mai larg de reform\ a educa]iei timpurii din România [i a strategiei complexe de reform\ a educa]iei timpurii (2005-2011) dezvoltat\ de MECI. Proiectul pentru reforma educa]iei timpurii include 3 componente: 1. Reabilitarea [i dezvoltarea infrastructurii. 2. Formarea [i perfectionarea personalului din gr\dini]e 3. Dezvoltarea capacit\]ii sistemului de a oferi servicii de calitate, prin dotarea gr\dini]elor cu material didactic, jocuri educative [i alte materiale necesare procesului de educa]ie timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, ^nfiin]area re]elei de centre de resurse pentru educa]ie [i dezvoltare CRED, ^nfiin]area unor servicii specifice pentru copii cu vârste ^ntre 0 [i 6/7 ani cu dizabilit\]i [i nevoi speciale, cre[terea capacit\]ii MECI [i a autorit\]ilor locale de a monitoriza, evalua [i dezvolta politici educa]ionale. CRED - Centru de resurse pentru educa]ie [i dezvoltare - este o unitate de educa]ie nonprofit ce are ca scop s\ ofere servicii complementare prin raportare la gama de servicii furnizate prin intermediul gr\dini]elor. Ele au ^n centrul activit\]ilor copiii, de la na[tere pân\ la 7 ani [i toate categoriile de adul]i care particip\ la educarea, protec]ia [i ^ngrijirea lor, ^n principal membrii familiei [i cadrele didactice.

Misiunea CRED CRED va furniza servicii integrate de educa]ie, ^ngrijire [i protec]ia copiilor mai mici de 7 ani ^n colaborare cu p\rin]ii,

O premier\ ^n ^nv\]\mântul gimnazial ^n ora[ul R\cari: Revista [colar\ CUORE La {coala general\ Colacu, la ini]iativa elevilor, conducerea [colii reprezentat\ de dl. director T\nase Mugurel a hot\rât editarea unei reviste [colare cu caracter diversificat [i apari]ie lunar\. ~n paginile

SERVICII DE CONSILIERE

cadrele didactice specializate, alte categorii de adul]i care au responsabilit\]i ^n asiguMEMBRILOR rarea protec]iei, educa]iei [i ^ngrijirii copiilor, COPIILOR COMUNIT|}II precum [i servicii de formare, informare, ALTOR CATEGORI diseminare, consiliere atât pentru p\rin]i sau P|RIN}ILOR DE PERSONAL familii, cât [i pentru resursele umane din unit\]ile de educa]ie timpurie sau comuniCADRELOR DIDACTICE tate. Serviciile CRED SERVICII DE EDUCA}IE 1. Servicii de consiliere; FORMARE- PERFEC}IONARE 2. Servicii de educa]ie - formareperfec]ionare; 3. Servicii de dezvoltare de material educa]ional [i discriminare; 4. Alte tipuri de servicii.

EDUCA}IE PENTRU COPII EDUCA}IE PENTRU COMUNITATE

EDUCA}IE PARENTAL|

Activitatea centrului CRED se desf\[oar\ ^n cadrul Gr\dini]ei R\cari cu program zilnic ^ntre orele 13:0016:00 A{TEPT|M PROPUNERI DE DONA}II, SPONSORIZ|RI, PARTENERIATE, LA NUM|RUL DE TELEFON/FAX: 0245/658.025

ALTE TIPURI DE SERVICII

~NTÂLNIRI CU SPECIALI{TII ORGANIZAREA UNOR SCHIMBURI DE EXPERIEN}|

CENTRUL DE RESURSE PENTRU EDUCA}IE {I DEZVOLTARE pre[colarii/[colarii grupei/ cla- Esti un tân\r p\rinte la sei tale? ^nceput de drum? - Dore[ti s\ fii la curent cu tot - E[ti o mam\ singur\? ce este nou ^n meseria ta de - Ai ^ntreb\ri la care nu [tii cadru didactic? r\spunsul cu privire la copilul - Ai nevoie de cineva care s\ t\u? - }i se pare grea ,,meseria" de te asculte [i s\ te ajute? Dac\ la m\car una din p\rinte? - Ai nevoie de un sprijin moral ^ntreb\rile de mai sus, ai r\spuns afirmativ, atunci pen[i nu [tii de unde s\-l iei? tru a primi r\spunsul la ^ntre- Ai un copil cu vârst\ barea ta, te a[tept\m de luni cuprins\ ^ntre 0 luni [i 7 ani? pân\ vinerI ^ntre orele 13-16 - Nu te mai ^n]elegi cu copilul ^n incinta gr\dini]ei ora[ului ^n t\u? Este prea r\sf\]at? noul cabinet CRED. Acolo te - Copilul t\u are o problem\ vor a[tepta r\spunsurile la [i nu-i g\se[ti rezolvarea? ^ntreb\rile tale oferite de per- E[ti un tân\r cadru didactic sonalul CRED. la ^nceput de drum? ~NDR|ZNE{TE, vei primi - Ai dori s\ te informezi r\spunsurile dorite ^n cel mai asupra materiei pe care o scurt timp. predai? - Nu [tii ce metode s\ aplici Echipa CRED v\ a[teapt\! ^n munca cu Personal CRED, MIHAELA T|NASE

PARTENERIATE CU UNIVERSIT|}I

S| NU BLOC|M CREATIVITATEA COPIILOR Dezvoltarea creativit\]ii presupune stimularea la copii a curajului de a emite ipoteze chiar hazardate (evident nu absurde), capacitatea de a aprecia ^n ce m\sur\ este plauzibil\ o anumit\ ipotez\, de a elabora o strategie de lucru [i nu de a a[tepta de-a gata solu]iile adul]ilor. Harris(1998) ofer\ una dintre cele mai mari descrieri ale creativit\]ii: -este o capacitate aceea de a imagina sau de a inventa ceva nou -este o atitudine aceea de a accepta o schimbare [i o noutatea, disponibilitatea de a te juca cu idei [i posibilit\]i, o flexibilitate ^n concep]ii, un obicei de a c\uta moduri pentru a ^mbun\t\]ii lucrurile. -este un proces: persoanele creative muncesc mult [i continuu pentru a ^mbun\t\]ii idei [i solu]ii g\sind alternative [i redefinire pentru munca lor. Creativitatea nu trebuie confundat\ cu talentul, ^ndemânarea sau inteligen]a. Creativitatea nu ^nseamn\ a face mai bine decât ceilal]i, ^nseamn\ a gândi, a explora, a descoperi [i a imagina. Ideile creative se reg\sesc ^n toate aspectele vie]ii, ^n plin\ dezvoltare a unui copil, creativitatea poate fi ^nv\]at\ zilnic. Educatoarelor le revine sarcina de a ^ncuraja, stimula, preg\ti, mediul care s\ dezvolte creativitatea copiilor [i s\ nui blocheze. Un educator va reu[i s\ elimine din calea copiilor s\i orice blocaje, s\ se deschida odat\ cu ei spre creativitate. Ie[ind din tiparele ^nv\]\mantului formal va avea cea mai mare satisfac]ie sufleteasc\, atunci când peste ani ^[i va vedea copii, la a c\ror formare a contribuit, ca sunt oameni echilibrati, st\pâni pe ei, inteligen]i [i originali, chiar creativi ^n ceea ce fac.

revistei elevii vor participa cu crea]ii proprii, prezentarea claselor ^n ceea ce prive[te rezultatele la ^nv\]\tur\ [i concursuri [colare, alte produc]ii literale, desene, picturi, e.t.c Nu vor lipsi nici paginile dedicate rezolvitorilor de probleme de matematic\, fizic\ [i chimie, iubitorilor de [ah ca [i sportivilor. Revista va aparea sub ^ndrumarea domni[oarei profesoare Cristina Gl\van [i va fi distribuit\ gratuit. Ur\m succes tân\rului colectiv redac]ional.

Primele rezultate la olimpiadele [colare Au ^nceput olimpiadele [colare [i au ap\rut [i primele rezultate bune. Astfel la {coala general\ R\cari, eleva Grigora[ Laura din clasa a VIII-a, a ob]inut 90 de puncte din 100 posibile la olimpiada de Limba [i literatura român\. Felicitari [i succes pe mai departe, atât ei cât [i domni[oarei profesoare Ioni]\ Cristina care a ^ndrumat preg\tirea acestei eleve.


Pagin\ dedicat\ femeilor Ce facem pentru a proteja imunitatea organismului ^n perioada rece? Iarna aceasta nu pare a fi una foarte friguroas\, dar cu toate acestea trebuie s\ [tim s\ ne ap\r\m s\n\tatea atât de ^ncercat\ ^n ultimii ani de factorii externi. Imunitatea organismului sau sistemul imunitar, cum mai este numit, cuprinde mecanismele de ap\rare ale organismului fa]\ de agen]ii nocivi externi lui. Dac\ agen]ii patogeni sunt ^n cantit\]i mici, sistemul imunitar face fa]\ cu brio atacului. Exista ^ns\ [i situa]ii când sistemul imunitar este dep\[it, este sl\bit [i are nevoie de ajutor pentru a face fa]\ agen]ilor patogeni. Mai ales ^n perioadele reci, ^n care factorii externi sunt determinan]i pentru starea de s\n\tate a organismului, imunitatea organismului trebuie protejat\ intens. Stresul [i deficien]a anumitor componente importante din alimenta]ia zilnic\, sunt ^nc\ doi factori foarte importan]i cu efecte negative asupra imunit\]ii. Ace[tia influen]eaz\ ^ntr-o foarte mare m\sur\ calitatea s\n\t\]ii [i implicit a vie]ii fiec\rei persoane. Iat\ ce alimente nu ar trebui

F

s\ lipseasc\ din dieta noastr\ [i care sunt principalele motive pentru care ar trebui s\ le consum\m: - ceaiurile ar trebui s\ joace un rol important ^n dieta noastr\ mai ales ^n acest sezon de toamn\-iarn\. - mierea este un energizant natural, iar anumite substan]e din compozi]ia acesteia au efect antibacterian direct. - fructele uscate sunt [i ele o surs\ foarte bun\ de antioxidan]i. - citricele con]in multa vitamina C [i tocmai de aceea joac\ un rol important ^n prevenirea gripei. - legumele au propriet\]i antioxidante [i ajut\ ^n prevenirea bolilor. - morcovii, dovleceii, cartofii, ardeii [i ^n general, cam orice legum\ de culoare portocalie, cresc [i acestea imunitatea organismului nostru. Ai grij\ de corpul t\u ^n aceast\ perioad\ ^n care din ce ^n ce mai multe persoane se ^mboln\vesc atât de grip\ sezonier\ cât [i de noul virus gripal! ~n cazul ^n care te ^mboln\ve[ti totu[i, prezint\-te de urgen]\ la medic. Dr. Carp Marioara

iind la ^nceputul unui an nou ^n care am retr\it clipe fericite din perioada copil\riei când iernile erau “ierni cu z\pad\ mult\” [i ^n care - copil fiind - al\turi de al]i copii f\ceam diferite nebunii, vreau s\ spun c\ z\pada ce ne-a vizitat de curând mi-a adus ^n amintire [i clipe din profesia pe care am practicat-o ^n cea mai mare parte a vie]ii mele, tr\it\ pân\ ^n prezent [i anume, via]a de silvicultor [i vân\tor. Trebuie s\ ar\t c\ din fericire pentru noi to]i, ^nc\ mai exist\ pe p\mântul acesta al omenirii noastre celei de toate zilele ale evului de ^nceput, al mileniului al treilea, M\ria sa P\durea, mai bine zis “templul p\durii” - cel din adânc de veac vechi - ^n care rug\ciunile stârnesc, cu smerenie, ecouri de slav\, pe altarul c\ruia ar trebui s\ ne ^nchin\m cu recuno[tin]\. P\durea care biruie prin cerbicia ei dovedind astfel c\ pot fi ^nfrânte ^ncrâncen\rile iernilor aspre [i care aduce lumii acesteia - o dat\ cu fiecare prim\ver\, prin sfiosenia cu care se arat\, re^nnoit\ lumii acesteia, chez\[ia n\dejdilor rena[terilor dovedind c\ pân\ [i re^ntrup\rile pot sta ^n firea lucrurilor. Este tot ea P\durea tor]elor [i a rugurilor arzânde de istov precum [i a jertfelnicelor altare p\gâne - ^ntru credin]a celor dintâi, p\durea posp\irilor ^n galben auriu f\cute de c\tre me[terii f\urari aramari ai toamnelor - ^nchipuind boga]ie de podoabe ca nici unele altele, fiind [i dovada de net\g\duit a biruin]ei vie]ii asupra mor]ii. Iar când spun P\dure, sub^n]eleg [i pe noi vân\torii cu toate zidirile noastre ^n sinea noastr\ când ne este dat s\ ascult\m cântecele triste]ilor precum [i ale bucuriilor noastre acompaniate de susurul frunzelor aflate ^n pala unei boare de vânt molatec - acele unduiri lene[e ale pântecelor cadânelor, haremurilor de vis [i dorite chiar dincolo de vis\ri, ca [i de acela al al\utelor pas\retului, al zecilor, sutelor [i miilor de ecouri abia [optite [i care se ]es pentru a se desface din nou. Unde vei fi r\mas tu, P\dure a tinere]ilor mele care se credeau ve[nice [i

pagina 7

Ianuarie 2010

Cum s\ sl\be[ti s\n\tos! Indiferent de cât de “b\t\ioas\” e[ti, atunci când vine vorba de pierderea kilogramelor, lucrurile se transformâ ^ntr-o adevarat\ lupt\. Pierderea kilogramelor nu numai ca te face s\ ar\]i mai bine, ci si s\ te sim]i mai bine [i ^]i influen]eaz\ s\n\tatea ta viitoare. Odat\ cu pierderea kilogramelor ^n plus, [ansele dezvolt\rii problemelor de s\n\tate scad [i ele. Dac\ ultima ta diet\ nu a fost un succes, sau evenimentele din via]a ta te-au f\cut s\ te ^ngra[i, nu te sim]i descurajat\. Cheia este s\ g\se[ti un plan care s\ func]ioneze cu corpul t\u [i cu nevoile lui. Dietele, ^n special cele rapide, e[ueaz\ de cele mai multe ori pentru c\: 1. Te sim]i f\r\ putere. Dietele care nu ^]i permit anumite tipuri de mânc\ruri cu modera]ie nu vor func]iona niciodat\, f\r\ s\ men]ion\m faptul c\ elimin\m toate mânc\rurile care ne asigur\ s\n\tatea, creandu-se ^n acest mod o dezechilibrare a organismului. 2. Pierzi kilograme, dar nu po]i s\ r\mâi a[a. Dietele care reduc ^n mod drastic caloriile, restric]ioneaz\ accesul la anumite mânc\ruri sau se bazeaz\ pe mese gata f\cute pot func]iona pe termen scurt. Totu[i, odat\ ce ai reu[it s\ sl\be[ti, nu trebuie s\ te apuci s\ m\nânci la fel ca ^nainte, pentru ca vei pune iar kilogramele la loc. 3. ~]i intrerupi dieta [i te sim]i prea descurajat\ s\ ^ncerci din nou. Si asta doar pentru ca te-ai lasat prada tentatiilor.

Importan]a somnului De ce nu pot dormi? De ce sunt a[a obosit\? Daca e[ti [i tu la fel ca mai mult de jumatate din adul]i [i nu po]i dormi suficient de bine, ^nseamn\ ca ai o problem\. Toat\ lumea [tie ca somnul este bun pentru frumuse]ea unei femei, dar este la fel de important [i pentru bun\starea ei. Ce se ^ntampl\ atunci când nu ne odihnim suficient de mult? Foarte multe dintre noi vor s\ doarm\ cât mai putin posibil. Exista atât de multe lucruri de f\cut ^ncât somnul pare s\ nu mai fie atât de importat. Totu[i, somnul este esen]ial pentru odihna [i rejuvenare, aduce beneficii pentru mintea [i corpul nostru ^n diferite moduri. Atunci când nu ob]ii suficient somn, ^ncep s\ sim]i oboseala, s\ ai probleme de concentrare, s\ suferi de iritabilitate [i s\ dai randament mai pu]in.

Redac]ia

Z\pada - Vremea Vis\rilor! atotst\pânitoare - pe vatra aducerilor aminte, t\ciunii nu-[i pierd niciodat\ str\luminarea, a[teptând doar s\ fie tras\ de o parte cenu[a care acopera jeratecul. Tu, P\dure a celor dintai sfio[enii de ^ndr\gosti]i, cu ochii arzând [i buze fierbin]i de a[tept\ri? Unde [i cum ne-ai l\sat de izbeli[te ^n meandrele civiliza]iei acesteia de beton [i de fier, de piatr\ [i de asfalt, printre semeni alergând zgomoto[i, mult prea siguri de sine [i prea plini de izbânzile - gre[elile lor asupra ta. De ce ne la[i s\ ne scufund\m ^ntru-ntunecimile p\rerilor de r\u dinaintea lui “a fost odat\ ca niciodat\, ca de n-ar fi fost, nu s-ar fi povestit, iar din ceea ce a fost a mai r\mas doar o poveste”. Pove[tile tale P\dure erau ca nici unele altele, menite s\ dureze pentru c\ erau faurite de patimi [i se ^ntrupau ^n doruri [i patimi. Rogu-m\ ]ie, Marit\ P\dure, nu ne las\ cu vis\rile noastre având aripile rupte [i cazute, nici cu n\dejdile risipite ^n cele patru par]i ale rotundului z\rilor, ^ng\duie-ne s\ ^ngenunchem ^naintea ta si s\ ne rug\m de iertare cu r\nitele noastre cuvinte de p\reri de r\u… {i bun venit Ielelor desprinse din pâclele poienelor celor pitite prin bungete; [tiu c\ voi, ^ntruchip\rilor din aburi, sunte]i h\r\zite imagina]iei. D\n]ui]i [i iubi]i-v\ numai pentru noi, cei care credem ^n fantasmele tale, P\dure, fiindc\ printre ^nchipuirile noastre, ne reg\sim via]a; noi oameni fiind, nestr\ini de toate cele ale veacului dintâi al unui mileniu - care vrea s\ st\pâneasc\ p\mânturile, apele [i cerurile, s\-]i cinstim splendoarea fecioriei tale ve[nice, spovedindu-ne ]ie Maria ta P\dure. { iat\-ne prosternam smeri]i ^naintea ta. Cu aceste gânduri amintindu-mi de nepre]uitele clipe dar [i neuitate ale tinere]ii, uneori deosebit de frumoase, alteori grele sau deosebit de grele prin care noi ca [i p\rin]ii

no[tri, am trecut, p\[esc ^n anul 2010, an rotund [i u[or de ]inut minte, pe care atât eu ca [i cei care vor citi rândurile scrise de mine, ^l dorim s\-l trecem u[or, de[i ni se anun]\ destul de greu. Gândul acesta care m\ cam cutremur\, vreau s\-l fac s\ treac\ mai u[or [i de aceea v\ scriu aceste rânduri, pentru a face s\ uit\m ca ne a[teapt\ zile grele cunoscând c\ e mai bine sa trecem cu vederea unele lucruri care nu ne plac [i [tiind c\ noi românii suntem me[teri ^n a g\si solu]ii [i pentru clipele mai greu de suportat [i [tiind ca cel mai mare ajutor - când avem nevoie este acela pe care ni-l d\m singuri, mai ales cunoscând ca, credin]a ^n Dumnezeu ne ajut\ când cu sinceritate apel\m la Divinitate. Locul unde am fost g\sit de derularea filmului pe care ^ncep s\ vi-l spun, este desigur apropierea de p\dure, când patima ce m-a cuprins [i fr\mântat aproape toat\ via]a - vân\toarea - nu m\ las\ s\ nu v\ spun cu mult\ sinceritate gândurile ce m-au cuprins. Fiind ^n apropierea p\durii - lâng\ o poieni]\ - am deranjat un c\prior [i fiind ^nconjurat de mantia alba a ninsorii, l-am zarit cu usurinta. Amurgul neastâmp\rat, plin de z\pada aruncat\ de vântul ^n rafale dinspre r\s\rit, parc\ l-a ]inut ^n cumpan\ un timp, ne[tiind prea bine ce s\ fac\ anume. Când ^n fine s-a hot\rât s\ se ^ntoarc\ la p\dure [i s\-[i desf\[oare programul obi[nuit ^n poieni]a ^n care probabil s-a [i n\scut, a[teptând vizita ^n câmpie, dup\ ce se va trezi la lini[te atmosfera ce-l ^nconjoar\ - caut s\ desluse[c rostul ^n acest loc trezindu-m\ c\ am intrat cu u[urin]\ ^n “butoiul cu melancolie” loc ^n care ma simt ^ntotdeauna deosebit de fericit. M\ gândesc c\ vân\toarea e o iubire care ne vine de undeva, tare de departe [i tare de demult. Gre[e[te enorm acel vân\tor care crede c\ misiunea de a fi vân\tor ^ncepe [i se termin\ cu focul

Somnul este bun pentru starea noastr\, memorie [i concentrare }i s-a ^ntâmplat vreodat\ s\ ^nve]i o noapte ^ntreag\ pentru un examen final? Un somn bun, este important. Lipsa de somn te poate afecta. Lipsa de somn scade sistemul imunitar, sistemul nervos [i dezvoltarea. Sistemul imunitar. Nu pare corect. Exact atunci când e[ti obosit\ dup\ o zi stresant\ de munc\ sau un proiect important, te pomene[ti cu o raceal\. Nu este nici un accident - somnul este esen]ial pentru sistemul nostru imunitar. F\r\ somn adecvat, sistemul imunitar devine sl\bit, [i corpul devine mai vulnerabil la infec]ii [i boli. Sistemul nervos. Somnul este de asemenea o perioada de odihn\ [i repar\ neuronii. Neuronii sunt c\ile c\tre sistemul nostru nervos.

Redac]ia

de arm\. Slobozirea acestuia fiindu-I ultimul scop. {tiu c\, trecuta peste vremurile [i spaimele acestor str\-str\mo[i - când vân\toarea era un mod de existen]\, iar de dobândirea pr\zii depindea ^nsu[i traiul cel de fiecare zi al semenilor - meritul [i m\rirea unui vân\tor nu este doborârea pr\zii ci ocrotirea vânatului. Mai inteleg ca nici arcul, nici sulita ori buzduganul si cu atat mai putin praful de pusca nu pot sa aduca vanatorului o aureola de neprihana sau de sfintenie - mai cu seama acuma când socotindu-se suprema creatura, omul a prins a strica fragilul echilibru al ecosistemelor, iar eu in apropierea padurii, unde de multe ori am râvnit la o intalnire cu vanatul si stand, in lacasul pândei mele, visez cu ochii mari deschisi - gata sa incapa in ei, orice incercare de alunecare a vreunei umbre si cu urechile treze, gata sa cuprinda orice sunet, cat de mic si de moale ar fi el. Pot fi destule ^n[el\ciuni ^n tot ceea ce ma ^nconjoar\, un mic zgomot produs de c\lcarea cismei pe o creang\ uscat\ [i putrezit\, o cr\cu]\ rupt\ de greutatea z\pezii depuse pe ea, orice poate deveni o ^nchipuire a unui vânat mult râvnit, un pas furi[at al cine [tie ce viet\]i mai mici, un arici, de pild\, sau alt anim\lut alungat de recele zdrav\n al iernii - care fac ca toat\ fiin]a mea s\ vibreze, se ^ntretaie cu r\gazuri de buna pace. Atunci visez iara[i capriorul de alt\ dat\ [i cum l-am scapat. Nu spun ca a[ fi mul]umit dac\ nu mi se va ar\ta vânatul urm\rit, nici ca a[ fi fericit dac\ la fel ca alt\ dat\, ele se va dovedi mai vrednic decât mine. Dar nici ca a[ fi un nefericit dac\, dup\ o ^ndelungat\ [edere ^n l\ca[ul pândei mele, ^ntr-un târziu, m\ voi ridica atârnându-mi la um\r tolba goal\. Este adev\rat c\ acest lucru mi s-a ^ntâmplat foarte rar [i ca acest lucru m\ face s\ gândesc a[a de generos pe seama vânatului. Oricum, vân\torule; ia aminte [i fii preg\tit, pentru ca vân\toarea este [i patima unor surptize nepl\cute. Cu bine, la o alt\ ^ntâlnire. Traian Grigorescu, Tehnician Silvic, Consilier local


Actualitatea ^n imagini

Ianuarie 2010

e ]i ti s e v in e d le ri r\ c Lu la aflate ^n derulare cari: nivelul ora[ului R\ Modernizare, extindere [i echipare infrastructur\ educational\ a Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari.

Modernizare, extindere [i echipare infrastructur\ educational\ a {colii Generale “Ion Ghica” Ghergani.

Modernizare, reabilitare [i dotare C\min Cultural Ghimpa]i

Construc]ie Sal\ de sport cu 150 de locuri - ^n ora[ul R\cari.

cyanmagentayellowblack

pagina 8


Actualitatea ^n imagini

Ianuarie 2010

e ]i ti s e v in e d le ri r\ c Lu la aflate ^n derulare cari: nivelul ora[ului R\ Program de ^mbun\t\]ire a calit\]ii mediului prin amenajarea de spa]ii verzi ^n ora[ul R\cari [i localit\]ile componente

Modernizarea [i amenajare Baza sportiv\ multifunc]ional\ R\cari

Reabilitarea termic\ a blocurilor

Construc]ie locuin]e sociale tip ANL, ^n ora[ul R\cari, ^n zona Ghergani, l창ng\ domeniul Ghica!

cyanmagentayellowblack

pagina 9


±

±

Mediul de afaceri

Ianuarie 2010 Ziarul Prim\riei R\cari

ACORD| SPRIJIN FINANCIAR NERAMBURSABIL PRIN: Programul de dezvoltare a activit\]ilor de comercializare a produselor si serviciilor de pia]\ Beneficiari eligibili: societ\]i comerciale, societ\]i cooperative. Valoarea grantului: maxim 60% din valoarea total\ a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar nu mai mult de 50.000 lei pentru fiecare beneficiar. Programul na]ional multianual pe perioada 2002 - 2011 pentru sus]inerea me[te[ugurilor si artizanatului Beneficiari eligibili: societ\]i comerciale, societ\]i cooperative. Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, asocia]iile profesionale sau funda]iile. Valoarea grantului: maxim 70% din valoarea cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar f\r\ s\ dep\[easc\ suma de 20.000 lei pentru fiecare beneficiar. Programul na]ional multianual pe perioada 2005-2011 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale in rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici si mijlocii Beneficiarii eligibili sunt femeile care: au cet\]enie român\; au vârsta peste 18 ani; au cel pu]in studii medii definitivate; nu de]in firme de consultan]\; s-au înscris la activit\]ile prev\zute în Program. Obiective: Stimularea autoangaj\rii [i cre[terea num\rului de femei întreprinz\tor; dezvoltarea capacit\]ii [i a spiritului antreprenorial în rândul femeilor; Programul pentru dezvoltarea abilit\]ilor antreprenoriale in rândul tinerilor [i facilitarea accesului acestora la finan]are START Beneficiari eligibili: persoane fizice care au vârsta cuprins\ între 18 [i 40 de ani neîmplini]i; persoane fizice autorizate;

întreprinderi individuale si întreprinderi familiale; societ\]i comerciale (micro^ntreprinderi nou-înfiin]ate). Valoarea grantului: ajutor financiar nerambursabil (AFN) în limita a 60.000 lei pentru finan]area celor mai bune planuri de afaceri; precedat la alegere de cursuri de preg\tire antreprenorial\. Programul na]ional multianual pe perioada 2002-2012 de infiin]are si dezvoltare de incubatoare tehnologice de afaceri Programul vizeaz\ în special: a) crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvolt\rii [i cre[terii IMM-urilor; b) promovarea culturii antreprenoriale [i îmbun\t\]irea performan]elor manageriale; c) consolidarea unui sector privat dinamic, capabil s\ fac\ fa]\ for]elor concuren]iale [i competi]iei interna]ionale; d) facilitarea accesului IMM-urilor la surse de finan]are, cre[terea num\rului de activit\]i economice competitive, înt\rirea climatului investi]ional, precum [i reducerea ratei [omajului în zonele]int\. OTIMMC Targoviste de asemeni poate oferi informare si consiliere pentru PROGRAMUL OPERA}IONAL SECTORIAL CRESTEREA COMPETITIVIT|}II ECONOMICE - AXA PRIORITARA I - UN SISTEM INOVATIV {I ECOEFICIENT. Obiectivul general al POS CCE este cre[terea productivit\]ii intreprinderilor române[ti cu asigurarea principiilor dezvolt\rii durabile [i reducerea decalajelor fa]\ de productivitatea la nivelul Uniunii Europene. Beneficiari eligibili: societ\]ile comerciale [i societ\]ile cooperative care ^ndeplinesc condi]ii conform Legii nr. 346/2004 cu modificarile [i complet\rile ulterioare [i Legii 1/2005 privind organizarea [i func]ionarea coopera]iei: - microintreprinderi (doar pentru

Joi 21 ianuarie 2010, a avut loc ^ntâlnirea reprezentan]ilor Oficiului Teritorial pentru ~ntreprinderi mici [i mijlocii [i Coopera]ie Târgovi[te [i oamenii de afaceri din ora[ul R\cari, care [i-au propus ^n cadrul acestei ^ntâlniri s\ fac\ un schimb de informa]ii privind acordarea sprijinului financiar nerambursabil prin proiectele enumerate mai sus. La ^ntâlnire au participat domnul director coordonator al OTIMMC Târgovi[te, Adrian Carave]eanu, consilierii: Ecaterina Stan, Iuliana Marculescu [i C\t\lina Huiu. Acestia au prezentat principiile care stau la baza acord\rii sprijinului financiar, beneficiarii eligi-

±

opera]iunile: standardizare [i interna]ionalizare), intreprinderi mici, intreprinderi mijlocii Opera]iunile derulate ^n anul 2009: - Sprijin pentru accesul pe noi pie]e [i interna]ionalizare - Sprijin pentru implementarea standardelor interna]ionale - Sprijin pentru consolidarea [i modernizarea sectorului productiv prin investi]ii tangibile [i intangibile (pân\ la 1.075.000 lei) - Sprijin pentru consolidarea [i modernizarea sectorului productiv prin investi]ii tangibile [i intangibile (de la 1.075.001 lei - pân\ la 6.450.000 lei) Pentru mai multe detalii ne pute]i contacta la sediul din Târgovi[te, str. Radu V\rzaru Arma[u nr. 7 A, jud. Dâmbovi]a (de la Direc]ia General\ a Finan]elor Publice Dâmbovi]a mergând c\tre Halta Tei[) Tel. 0245 222136, Fax 0245 222135, e-mail: oficiutargoviste@mimmc.ro

pagina 10

Cererile pentru eliberarea actelor de identitate se depun personal, iar c\r]ile de identitate se elibereaz\ titularilor. ~n situa]ia în care solicitantul nu se afl\ în ]ar\, mandatarul va prezenta o procur\ special\ pe care se afl\ aplicat\ fotografia titularului, autentificat\ de misiunea diplomatic\ sau oficiul consular de carier\ al României din statul în care se afl\ solicitantul. În cuprinsul procurii este necesar s\ se reg\seasc\ referirea expres\ la obiectul mandatului. Cet\]enii români afla]i în str\in\tate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreun\ cu documentele prev\zute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv. Documentele cu care se face dovada numelui, prenumelui, cet\]eniei [i a domiciliului, necesare eliber\rii actului de identitate, se prezint\ în original [i copie. Informa]ii suplimentare privind activitatea de eviden]\ a persoanelor pot fi ob]inute [i de pe site-ul Inspectoratului Na]ional pentru Eviden]a Persoanelor: www.evidentapersoanelor.ro CONTRAVALOAREA ACTELOR DE IDENTITATE o CARTEA DE IDENTITATE - 7 LEI o CARTEA DE IDENTITATE PROVIZORIE - 1 LEU Eliberarea acestora la camera num\rul 5 ^n incinta Prim\riei R\cari TAXA DE TIMBRU o TAXA DE TIMBRU PENTRU TOATE CAZURILE - 4LEI se plate[te la PO{TA ROMÂN|

bili carora li se adreseaza acesta, ca [i formele de produc]ie c\rora li se adreseaz\: Societ\]i comerciale, Societ\]i Cooperative, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale, asociatii profesionale sau funda]iile. La ^ntâlnire au participat peste 25 de oameni de afaceri care au primit documentatia spre studiu [i invita]ia de a deveni colaboratorii oficiului, acesta angajându-se s\ r\spund\ tuturor cererilor cu aten]ie [i bun\ inten]ie pentru a ajuta dezvoltarea firmelor mici [i mijlocii ^n teritoriu. Ur\m succes tuturor [i v\ mai a[tept\m la alte ^ntruniri de acest gen.

±


± ±

±

INFORMA}II UTILE

pagina 11

Ianuarie 2010 Ziarul Prim\riei R\cari

ACTE EMISE DE BIROURILE DIN PRIM|RIEI

~ncepând cu luna ianuarie 2010, pute]i urm\ri pe www.tv.primariaracari.ro sedin]ele Consiliului local al Prim\riei ora[ului R\cari. Stima]i concet\]eni, ve]i avea posibilitatea s\ urm\ri]i non-stop: imagini TV privind activitatea ^n prim\rie, clip-uri cuprinzând evenimentele desf\[urate ^n anul calendaristic 2009 [i la care prim\ria are calitatea de initiator [i nu numai. ~n curând v\ vom preg\ti [i alte [tiri precum [i multe alte surprize. V\ ur\m vizionare pl\cut\!

o STAREA CIVIL| - Eliberare certificat de na[tere - Eliberare certificat de c\s\torie - Eliberare certificat de deces - Eliberare livret de familie - Eliberare duplicate pentru certificatele de stare civil\ pierdute sau distruse - Eliberare certificat de schimbare a numelui pe cale administrativ\ - Eliberare certificate ^n baza unor sentin]e judec\tore[ti (t\gad\, stabilire, adop]ie, rectificare, anulare) - Inscrierea divor]ului pe actul de c\s\torie - Transcrieri de acte civile

DEPOZITAREA GUNOIULUI DE GRAJD ~N EXPLOATA}IA AGRICOL| Afl\m de la Centrul L ocal de Consultan]\ Agricol\ - R\cari ~n conformitate cu art.4 din programul de ac]iune pentru zonele vulnerabile la nitra]i din surse agricole, zona ^n care este ^ncadrat [i teritoriul localit\]ii R\cari, se impune luarea unor m\suri urgente ^n respectarea anumitor reguli legate de depozitarea gunoiului de grajd la nivelul exploata]iei agricole. Loca]ia potrivita pentru spa]iile de depozitare trebuie s\ ia ^n considerare factori ca: accesibilitatea, distan]a fa]\ de grajduri [i locuin]\, pentru transportul [i gestionarea eficient\ [i confortabil\ a gunoiului de grajd, resturilor organice [i compostului cu risc [i nepl\ceri minime pentru fermier [i vecini. Spa]iul de depozitare trebuie a[ezat pe o suprafa]\ orizontal\, de preferin]\, joas\. Când este situat la baza unei pante, apa scurs\ de pe urma precipita]iilor trebuie deviat\ la distan]\ de zona de stocare. Gunoiul de grajd nu trebuie depozitat ^n calea apei din [an]uri sau burlane. Dac\ spa]iul de depozitare este prev\zut cu acoperi[, apa scurs\ pe acesta trebuie direc]ionat\ departe de gunoiul de grajd. Scopul este de protejare a b\legarului de a deveni prea umed [i de prevenire a contamin\rii oric\rui flux de ap\. Spa]iul de depozitare trebuie amenajat departe de canale, râuri, iazuri sau alte corpuri de ap\, la o distan]\ de minim 30 m de fântânile de suprafa]\ [i ^n aval fa]\ de acestea, pe pant\ de scurgere natural\ a apei. Dac\ substratul este un sol nisipos sau orice alt\ suprafa]\ permeabil\, solul trebuie protejat de infiltra]ii prin aplicarea unui strat gros de argil\ compact\ sau

sol argilos. ~n mod ideal locul de depozitare va avea o baz\ din material impermeabil cum ar fi polietilena cu densitate mare. O podea de beton sau orice alt material impermeabil durabil va reduce la minim infiltra]ia [i va oferi o suprafa]\ ideal\ pentru ^ndepartarea sau r\sturnarea cu u[urin]\ a gunoiului de grajd. Lichidele drenate din gr\mad\, dac\ exist\, trebuie colectate pe cât posibil [i reintroduse ^n gr\mad\. O band\ permanent\ de vegeta]ie pe cel pu]in 2 sau 3 m la]ime trebuie men]inut\ ^n jurul amenaj\rii pentru c\ptarea [i absorb]ia lichidelor scurse din zona de depozitare. ~n jurul spa]iului de depozitare se pot planta tufi[uri [i arbu[ti ^n scop decorative dar si pentru a produce umbra [i protectie ^mpotriva vântului (uscare excesiv\). Planificarea [i proiectarea sistemelor individuale de depozitare

- capacitatea necesar\ Pentru o depozitare adecvat\ [i sigur\ trebuie asigurat\ o capacitate suficient\. Capacitatea necesar\ va depinde ^n principal de num\rul [i speciile de animale de]inute, de tipul de b\legar produs [i de durata nece-

sar\ de stocare (minim 6 luni). ~n cele mai multe cazuri, materialul va fi compus dintr-un amestec de gunoi de grajd cu alte reziduuri organice (resturi de plante, de[euri menajere). M\suri generale de prevenire a pierderilor de nutrienti ^n aer, sol [i ap\: Gunoiul de grajd [i compostul reprezint\ fertilizan]i valoro[i [i indiferent de tipul de depozitare este important s\ se aplice urm\toarele m\suri: - Depozitarea pe un pat impermeabil sau pe un strat absorbant suficient de gros alc\tuit din sol, paie, rumegu[, fragmente de lemn - Protec]ie impotriva scurgerilor de umezeal\ din precipita]ii sau scurgere la suprafa]\ - Dac\ este aplicabil, un recipient adecvat ar trebui prev\zut pentru captarea [i colectarea lichidelor drenate din gunoiul de grajd (50 litri la 1 tona de gunoi) Igiena - mirosul nepl\cut [i insectele Pentru reducerea mirosului excesiv se vor lua urm\toarele m\suri generale: - Ad\ugarea de compost saturat (fermentat) peste fiecare nou\ ^nc\rc\tur\ de gunoi

proaspat\ de circa 1 la 4. - Amestecarea diverselor tipuri de material (gunoi de grajd, resturi menajere, iarb\) - Produsele gatite care atrag mu[tele trebuie acoperite imediat - Aerarea suficient\ a gr\mezii pentru evitarea fermenta]iei (ex. a[ezarea de crengi de lemne la baza platformei) Orice scurgere trebuie colectat\ [i ^ntrodus\ la loc ^n gramad\ sau utilizat\ la fertilizare. Depozitarea - ^n câmp De obicei depozitarea ^n câmp deschis a gunoiului de grajd [i a compostului trebuie evitat\ pe cât posibil, deoarece spore[te riscul de pierdere a materiei organice [i nutrien]ilor prin scurgere la suprafa]a, infiltrare [i volatilizare, diminuânduse calita]ile de fertilizare [i sporind riscul de poluare. ~n cazul depozit\rii temporare ^n câmp, din motive de transport, s\ fie ^n gospod\ria proprie, ar trebui s\ se ia ^n considerare urm\toarele reguli: - Perioada de depozitare ^n câmp s\ fie cât mai scurtâ - Gramada de gunoi de grajd s\ fie a[ezat\ pe o suprafa]\ dreapt\, departe de apa ce se scurge la suprafa]\. - Instalarea unui pat de paie sau alte material organic dac\ umiditatea gunoiului este ridicat\. - S\ se p\streze permanent o distan]\ de cel pu]in 100 m fa]\ de orice corp de ap\. - Este interzis\ depozitarea gunoiului ^n locuri susceptibile (posibil) la inunda]ii. DE RE}INUT FAPTUL C| DEPOZITAREA ~N CÂMP TREBUIE PRIVIT| CA O EXCEP}IE, NU CA O REGUL|. Ing. Topora[ V

black

o SERVICIUL ADMINISTRATIV - ^nregistrare [i eliberare de pl\cu]e cu num\r de ^nregistrare pentru ora[ul R\cari a urm\toarelor vehicule: c\ru]e, motoscutere, tractoare [i remorci care nu sunt supuse ^nmatricul\rii. o BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI se ocup\ de: - eliberarea certificatului de urbanism - ob]inerea autoriza]iei de construire - ob]inerea autoriza]iei de desfin]are. etc - eliberare acorduri, avize, etc o BIROUL AGRICOL se ocup\ de: - eliberarea cerificatului de produc\tor - ob]inerea adeverin]ei din registrul agricol - eliberarea biletelor de proprietate pentru animale - eliberare adeverin]e pentru [omaj, ajutor social - deschiderea pozi]iei ^n registrul agricol - ^ntocmirea documentatiilor pentru eliberarea titlului de proprietate pentru terenuri agricole [i silvice. o BIROUL PUBLIC COMUNITAR PENTRU EVIDENTA POPULATIEI - RACARI - eliberarea actului de identitate la ^mplinirea vârstei de 14 ani - eliberarea c\r]ii de identitate la dobândirea cet\]eniei române - eliberarea c\r]ii de identitate provizorii cet\]enilor români cu domiciliul ^n str\inatate, care locuiesc temporar ^n România - eliberarea actului de identitate la schimbarea domiciliului, schimbarea denumirii str\zii sau a renumerotarea imobilelor - eliberarea actului de identitate la schimbarea domiciliului din str\inatate ^n România - eliberarea actului de identitate la pierderea, furtul, distrugerea sau deteriorarea actului de identitate de]inut anterior - ^nscrierea ^n actul de identitate a men]iunii privind stabilirea resedin]ei - eliberarea actului de identitate la expirarea termenului de valabilitate, modificarea datelor de stare civil\, anularea documentului, etc. o SERVICIUL IMPOZITE {I TAXE LOCALE - ^ncas\ri impozite [i taxe locale - eliberarea certificate fiscale (se elibereaz\ numai dac\ sunt achitate impozitele locale) CINE PL|TE{TE IMPOZITUL INTEGRAL PÂN| LA 31 MARTIE 2010, BENEFICIAZ| DE REDUCERE DE 10%


~n interesul cet\]eanului

La propunerea unui grup de oameni care s-au organizat ^ntr-un comitet de initiativ\ cu caracter umanitar, vom demara un proiect de ^ntr-ajutorare destinat famililor defavorizate. Amintim aici primele adeziuni ^n persoana doamnelor: Naumescu Anda, Dumitra Vasilica, Dinu Ileana, Ene Mariana, Ana Cazacu, Craiciu Elena care ^[i propun ac]iuni, dup\ cum urmeaz\: - colectarea de h\inu]e, alimente, detergen]i, lapte praf, juc\rii, car]i, rechizite; - sortarea [i ^mpachetarea h\inu]elor pe grupe de vârste [i necesit\]i; - distribuirea acestora ^n teren cu

Ianuarie 2010 Ziarul Prim\riei R\cari

mijloacele prim\riei sau sponsorizari, c\tre familiile defavorizate; Comitetul de initiativ\ precizeaz\ c\ aceste ac]iuni sunt voluntare, ^n afara orelor de serviciu sau a activit\]ilor cu program strict. A[tept\m [i alte sugestii sau propuneri de participare. Singurul scop care ne anim\ este alinarea s\raciei ^n cât mai multe familii, prioritar cele cu copii pre[colari sau [colari. Orice initiativ\ bun\ este binevenit\! Propunem ca sigl\ a comitetului de initiativ\ trifoiul cu 4 foi, care sugereaz\, norocul, optimis-

~ntr-adev\r o realizare istoric\! Felicit\ri, Domnule primar, Marius Carave]eanu! Felicit\ri, Domnule, Valentin Calcan [i felicit\ri Domnule Popescu. Sunte]i o echip\ de succes! A]i demonstrat-o nu numai acum cu “marea asfaltare”, ci [i prin celelalte proiecte, unele realizate, altele ^n curs de realizare [i ^ntr-un timp atât de scurt! Se vede treaba c\ nu sta]i degeaba, c\ face]i ceva! Ceva cu adev\rat pentru istoria localit\]ilor ora[ului R\cari! Sunte]i omul profesionist, preg\tit, cu educa]ie, gospodar, omul care [tie ce vrea. {i se vede asta! Se vede de departe! Faptele dvs v\ recomand\ s\ r\mâne]i mult timp ^n fruntea Prim\riei R\cari, c\ci numai cu asemenea oameni ]ara poate prospera, iar oamenii se pot bucura de realiz\rile binef\catoare ale str\duin]elor

mul [i speran]a. Comitetul de ini]iativ\ se va ^ntruni ori de câte ori este nevoie, marea parte a timpului dedicat acestei ac]iuni fiind destinat\ ac]iunilor de colectare, sortare [i distribu]ie a materialelor c\tre familiile defavorizate. V\ prezent\m familia Pridolog E. din Colacu, cu patru copii care a primit lemne, lapte praf din partea prim\riei, iar doamna Anda Naumescu salariat\ a Prim\riei R\cari, a donat mobil\, covoare, h\inu]e acestei familii.

dumneavoastr\! Dorindu-v\ s\n\tate [i mult succes ^n activitatea dumneavoastr\, v\ rog s\ agrea]i, Domnule Primar, deosebitele mele salut\ri, respect [i prosperitate continu\! Semnez cu pseudonimul “Badea Ion” din Ghimpa]i, sugerat [i de minunatul dvs ziar! ~nc\ odat\ felicit\ri, [i vestea s\ [ti]i ca circul\, chiar [i prin Capital\! *** “A fost o surpriz\ pl\cut\, modul cum a fost infrumuse]at ora[ul cu ocazia s\rb\torilor de iarn\, ghirlandele multicolore [i bradul impresionant din vecin\tatea [colii. De asemenea, am fost impresionate de cadourile distribuite de Mo[ Cr\ciun, calitatea acestora [i faptul c\ au fost ^ndestulatoare. Un grup de inv\]\toare, {coala R\cari

pagina 12

Redac]ia

Ana Cazacu, strada Ana Ip\tescu, R\cari. Este un rapsod popular care surprinde realitatea cu optimism [i ^n]elegere. Spune versuri [i scrie, pentru ca a[a simte, dintr-o pornire fireasca f\r\ s\ caute s\ se afirme cu orice pre]. Fire vesel\, optimist\, face cas\ bun\ cu munca de agricultor, ^ntr-o lupt\ continu\ pentru prosperitate. Succes!

cyanmagentayellowblack

Fie pâinea cât de rea, Tot mai bun\-n ]ara ta! Când ai prietenii de baz\, Niciodat\ nu te las\! {i via]a-n prim\rie Va fi ca-n copil\rie: Cu necazuri, bucurii, Mai u[or le-o]i dep\[i; {i atunci s\-mi spune-]i mie: Ce ^nseamn\ prietenie; Cei ce-ajut\ [i v\ cere Sau cei ce-o fac de pl\cere. C-acum via]a-i ca o roat\, Fie ea chiar [i p\trat\, Tot se mai ^ntoarce-odat\! * * * Foaie verde ca lipanu’, S\ ne tr\iasc\ primaru’ Dusmanii s\-i dea la spate, Prietenii s\-i ]in-aproape! {i peste doi ani [i jumate, PSD-ul iar l-om bate; Cu cei care v-am iubit, Nu cu cei care au min]it, C\ am votat PDL-ul {i ei votaser\ PSD-ul!

Redac]ia


~n interesul cet\]eanului

Ianuarie 2010 Ziarul Prim\riei R\cari

~n data de 21 ianuarie 2010, ac]iunea de binefacere a ^nceput chiar de la primele ore ale dimine]ii, doamna Ana Cazacu [i domnul Mitica Chi]ulescu au colindat pe la magazinele din localit\]ile ora[ului R\cari, fiind ^ntâmpina]i cu bun\voin]\ [i interes de c\tre patroni. Pentru familiile nevoia[e, ace[tia au donat cartofi, fasole, ceap\, ulei, zah\r, orez, m\lai, tacâmuri, pulpe de pui, carne de porc, salam, pâine, cozonaci, sucuri la doi litri, fidea, dulciuri, haine, pentru copii [i adul]i, detergen]i. Pentru ca au r\spuns rapid [i din inima,

le mul]umim ^n numele acestor familii nevoia[e urm\torilor: Achim Ion, Popa Florin, Radu Marin, Cazacu Dragos, Matei Lucica, Necula Vasile, Iancu George, Chi]ulescu Dumitru, Micu Marian, Craiciu Elena, din R\cari, Ene Mihai, Manu Marian, din Ghergani, Cristea Mariana, AF Togan, din Mavrodin. Le mul]umim tuturor ^n numele famililor care au primit aceste dona]ii [i anume: Nechifor Ana, patru copii, Tudor Elena, opt copii din S\bie[ti, N\stase Florin, patru copii, N\stase Aurel din B\l\ne[ti, Ionita Elena, trei

A[tept\m [i firmele mari, institu]iile mari, Mega, Equator, Nedaliment, Abatorul Muntenia, Ideea Grup, Ocolul Silvic, Judec\toria, [colile, al]i oameni de bine s\ anun]e oferte de dona]ii la telefonul roz de pe invita]ie: 0756078015. Viceprimar, Prof Craiciu Elena

pagina 13

copii, din St\ne[ti. A[tept\m [i alte oferte din partea tuturor celor care au primit invita]ia roz cu trifoiul cu 4 foi, simbolizând norocul pentru aceste familii nevoia[e care vine de la noi ceilal]i semeni. V\ invit\m s\ spori]i num\rul voluntarilor care fac dona]ii, astfel ^ncât la viitoarea campanie, care ^ncepe pe 10 februarie 2010, s\ putem oferi altor 10 familii bunuri de strict\ necesitate.


De interes cet\]enesc

Ianuarie 2010

pagina 14

~n numeroasele ocazii am prezentat, imagini care contravin legilor ^n vigoare (legea 21/2001, HCL nr 8/2008) prin care v\ reamintim c\ obliga]ia principal\ a cet\]enilor ^n ceea ce prive[te gospod\rirea localit\]ii este p\strarea cur\]eniei. Toate bune [i frumoase! Dar trebuie s\ observ\m c\ unii cet\]eni p\streaz\ cur\]enia, dar numai la ei ^n curte [i ^n cas\, aruncând la al]ii gunoiul, de parc\ nu am respira acelasi aer [i nu am bea cu to]ii aceea[i ap\. Urmeaz\ prim\vara când vom face cur\]enie ^n ograd\ [i bine ar fi s\ ]inem seama de litera legii. Altfel vom primi amenzi ca domnul din imagine - Dumitru Marin din Ghimpa]i care are curtea sa curat\ [i ordonat\ ca un pahar, dar arunc\ gunoiul la ^ntâmplare, f\r\ s\ solicite serviciile firmei colectoare.

Administra]ia local\ a f\cut eforturi s\ m\reasc\ spa]iile de parcare, s\ le ordoneze [i s\ aib\ un aspect civilizat, spre satisfac]ia general\. Mai sunt ^ns\ oameni care folosesc trotuarul, de[i aceasta contravine legii. Suger\m Poli]iei comunitare s\-[i m\reasc\ aria de ac]iune, prin blocarea ro]ilor [i aplicarea de amenzi [i ^n astfel de cazuri.

Am mai prezentat [i cu alte ocazii, deprinderea unor cet\]eni de a-[i parca c\ru]ele pe spa]ile verzi sau pe trotuar ^n apropierea magazinelor, de[i acestea au amenajat spa]ii de parcare. Nu ^n]elegem de ce respectivul cet\]ean [i-a adus calul aici, ^ntrucât iarba nu mai cre[te de mult, iar bietul animal prive[te cu parere de r\u locul ales!

Legile pentru p\strarea cur\]eniei sunt destinate a fi respectate atât de c\tre persoanele fizice cât [i de persoanele juridice. ~n spatele magazinului Ethos, sunt depozitate la intamplare: cutii, resturi de alimente, sticle [i alte gunoaie care trebuia depozitate ^n spa]ii ^nchise, amenajate sau ^n recipien]i ^nchi[i. Maidanezii sunt avantaja]i de aceast\ situa]ie ^ntrucât g\sesc resturi alimentare [i astfel se explic\ de ce num\rul lor a crescut ^n aceasta zon\. Rusinic\! ~n zona blocurilor s-au f\cut eforturi pentru a p\stra cur\]enia m\car, dac\ arbu[tii sau florile au devenit un deziderat mult prea preten]ios... ~n dispre]ul tuturor la blocul A2, gunoiul zboar\ de la etajul III peste capetele mirate ale gospodinelor de la etajele II [i I. Farfuri sparte, hârtii, c\r\mizi [i resturi menajere, p\turi uzate, obiecte de ^mbr\c\minte intim\ zac aruncate peste tot... Autorul acestei ispr\vi: T\tulescu Nicolae care a fost amendat conform Legii 21/2001 [i HCL Nr. 8/2008


Ianuarie 2010

Divertisment

pagina 15

Ziarul Prim\riei R\cari

Pentru situa]ii de urgent\ v\ oferim spre consultare programul Centrului medical de permanen]\, str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) - R\cari

MERGI HOT|RÂT ~NAINTE

Telefon: 0245658864 Zi Data MEDIC DE GARDA Mar]i 2 DR. MLADIN AURICA Miercuri 3 DR. CARP MARIOARA Joi 4 DR. BARBU RAZVAN Vineri 5 DR. BIRSILA DANIEL Sâmb\t\ 6 DR. CORNEANU CORINA Duminic\ 7 DR. MLADIN AURICA Luni 8 DR. CARP MARIOARA Mar]i 9 DR. GRIGORESCU ECATERINA Miercuri 10 DR. BARBU RAZVAN Joi 11 DR. BIRSILA DANIEL Vineri 12 DR. CORNEANU CORINA Sâmb\t\ 13 DR. MLADIN AURICA Duminic\ 14 DR. CARP MARIOARA

Medic coordonator

- Carp Marioara

Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim Sâmb\ta [i duminica: 24 din 24 de ore

David Jeremiah poveste[te un eveniment care a impresionat o lume întreag\, în timpul Jocurilor Olimpice din Barcelona în anul 1992. Dup\ ce s-a terminat cursa de 400 metri b\rba]i, privirile multora s-au îndreptat dinspre câ[tig\tori înspre un alerg\tor britanic pe nume Derek Redmond. Din cauza unei rupturi la tendonul de la genunchi s-a pr\bu[it pe pist\, la mijlocul cursei. Oficialii competi]iei au vrut s\-l ajute s\ ias\ de pe pist\, îns\ cu obrazul plin de lacrimi, el i-a dat la o parte. Atunci majoritatea celor care priveau au în]eles ce voia s\ fac\, avea de gând s\ termine cursa, îns\ durerea a fost a[a de mare încât îi era imposibil din punct de vedere fizic s\ continue. Atunci un om în vârst\, ignorând regulile, a trecut prin cordonul de oameni din jurul pistei… Derek

ORIZONTAL

REZOLVARE NR ANTERIOR: LA MULTI ANI - UTIL - RADET CRACIUNITA - EAR - SCUTER - AS - PI - AIRI - F - N - TAROM APAR - CINIC - RAS - OCEANE - URCARE - LAT - LA - VESTITE

D.R

VERTICAL 1

1. STEAUA C|LAUZITOARE A POEZIEI ROMÂNE{TI 2. PREZENT - LEAG|TURI PE RAMURI 3. RAID ORGANIZAT - FIR DE P|R 4. SCRI{I PE CRUCE - DEOSEBIT DE DESE! 5. SPUS LA ~MPOTRIVIRE - D| UN REBUT 6. D| CURAJ IUBIRII (mitol) - DUMITALE 7. DIVIZAT...PE PUNCTE 8. O BA}I PENTRU PRICEPERE - UNU {I UNU! OPER| DE VERDI 9. ETAPE EXTREM DE LUNGI ~N VIA}| - TARE’N CIZM| - ~N SOB|! 10. SUPEU LA LUMÂNARE - ADESEORI ~MPART DISTAN}ELE.

[i-a a[ezat bra]ul pe um\rul b\rbatului. Nu era un oficial care încerca s\-l scoat\ pe Derek de pe pist\, ci voia s\ ajute un atlet curajos [i plin de hot\râre s\ termine cursa. Omul acela era tat\l lui. Mai mult decât un tat\, sau decât oricare alt\ persoan\, Dumnezeu vrea s\ te ajute s\ duci cu bine cursa vie]ii tale [i s\ ob]ii „cununa neve[tejit\ a slavei”. A[a c\ nu renun]a [i mergi hot\rât înainte!

2

3

4

5

6

7

8

9

10 1. AVALAN{E DE IANUARIE - N’ARE INIM| 2. SUCIT LA MIJLOC! -}INEAU PE MO{ MARTIN... LA RESPECT 3. SIMBOLUL PRIMEI UNIRI... ~N ACTE - POET CU ARIPI FRÂNTE! - ~N ORICE SENS! 4. S-AU ~MPLINIT 160 DE ANI DE LA NA{TEREA ACESTUIA (poetic) 5. TRANSPORT| MARF|...LA }INT| - UMECTEAZ| {TAMPILE 6. FLACAR| INCIPIENT|! - PAR{IVI (od) - DE}IN 7. E{TI AVUT - STAND (pl) 8. MEGIE{II NO{TRII DE LÂNG| PRIM|RIE 9. S|RB|TORIT| PE 24 IANUARIE (nom. sing) - IUBESC NESPUS 10. SOR| MAI MARE - TARI ~N FUNC}IE

1 2 3 4 5 6

SIMBOLURI

7 8 9 10

Ilie Georgian

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti - 01.02.2010 - 28.02.2010 1 D Duminica a 17-a dup\ Rusalii (a Cananeencei) 2 M (†) Intampinarea Domnului. Sf. Mc. Iordan, Gavriil si Agatodor 5 V Sf. Mucenite Agata si Teodula 6 S Sf. Vucol, Episcopul Smirnei; Sf. Mucenici: Iulian, Fausta si Maxim; Cuv. Varsanufie cel Mare (Sambata mortilor - Mosii de iarna) 7 D Sf. Partenie, Episcopul Lampsacului; Sf. Luca; Sfintii 1003 Mucenici din Nicomidia 10 M † Sfantul Sfintit Mucenic Haralambie; Sf. Mucenite Enata si Valentina (Zi aliturgica; Harti; Dezlegare la lapte, branza, oua si peste) 12 V Sf. Meletie, Arhiepiscopul Antiohiei celei Mari si Antonie, Patriarhul Constantinopolului; Sf. Mucenic Hristea (Zi aliturgica; Harti; Dezlegare la lapte, branza, oua si peste) 13 S Cuv. Martinian; Sf. Apostoli si Mucenici Acvila si Priscila, sotia lui 14 D Cuviosii: Auxentiu, Maron si Avraam. Sf. Filimon, Episcopul Gazei; Sf. Mc. Nicolae din Corint (Lasatul secului pentru Postul Sfintelor Pasti) 16 M Sf. Mucenici Pamfil si Valent, Pavel si Seleuc; Cuv. Flavian (Zi aliturgica) 17 M Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron; Sf. Mariamna 22 D Duminica a 35-a dupa Rusalii. Lasatul sec de carne 23 L † Sf. Ierarh Mucenic Policarp al Smirnei (Dezlegare la lapte, brânza si oua) 24 M †) Întâia [i a doua aflare a capului Sf. Ioan Botez\torul 25 M Sf. Ier. Tarasie al Constantinopolului 26 J Sf. Ier. Porfirie al Gazei; Sf. Muceni]\ Fotini, femeia samarineanc\ (Dezlegare la lapte, brânza si oua) 27 V Cuv. M\rt. Procopie decapolitul. 28 S Cuv. M\rturisitor Vasile, împreun\-nevoitor cu Cuviosul Procopie; † Cuv. Casian Romanul; Sf. Gherman din Dobrogea (Pomenirea mortilor) (Dezlegare la lapte, brânza si oua)

ENACHE VICTOR CU VLASCEANU NICOLETA - 12.XII.2009 DUTA MARIUS CU OBREJAN FLORINA - 12.XII.2009 SAVU GHEORGHE CU MOCANU LIKERIA - 14. I. 2010

DECESE CRISTEA CHEORGHITA - GHIMPATI, 75 ANI ANDREI MARIA - SABIESTI, 76 ANI TINTEA NICULAE - TARGOVISTE, 86 ANI ALECU LEANA - RACARI, 87 ANI IVAN MARIN - RACARI, 70 ANI BELDIE DIANA ANDREEA - TARGOVISTE, 8 ANI PAUN ALEXANDRA - MAVRODIN, 76 ANI NASTASE GHEORGHE - GHERGANI, 60 ANI DUMITRU OVIDIU GHEORGHE - GHERGANI, 37 ANI ENCIU TRANDAFIRA - MAVRODIN, 84 ANI CHERTES MARIA - MOCIU/CLUJ, 86 ANI BUSTENARU IOAN - RACARI, 68 ANI

TURCEA ANDREI NICOLAE - 6.12.2009 PANAETE MIHNEA CRISTIAN- 23.12.2009 DRAGU GEORGICA NICUSOR - 04.12.2009

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a


±

±

Publicitate

±

Ianuarie 2010

pagina 16

Ziarul Prim\riei R\cari

S.C. MEGA MEGA CONSTRUCT METAL METAL S.R.L S.R.L Fabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71 R\cari/Dâmbovi]a ROMANIA Tel./Fax: (004) 0245 658 285 -87 Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; office@megadoor.ro

E! ~N RAT

Pute]i beneficia de consult oftalmologic gratuit ^n ziua de LUNI 15 februarie 2010 la sediul Prim\riei R|CARI, ^ncepând cu ora 09:00

Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2010: - Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon) etc.

- Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit - Furaje - concentrate pentru pasari Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59 - Deschis ^n fiecare zi inclusiv Sâmbata [i Duminica. Telefon: 0788899800

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

CABINET STOMATOLOGIC V| A{TEPT|M LA CABINETUL STOMATOLOGIC (FARMACIA TUDAL, ETAJ I) TEL: 0724630875; 0769667897 INTRI FAR| TEAM|, IE{I F|R| DURERE ELECTROTERAPIE LASERTERAPIE ULTRASONOTERAPIE

F|R| DURERI ARTICULARE DR. CARP MARIOARA 0245658250

SC PRODLIGNUM SRL Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

SOCIETATEA NOASTR| COMERCIALIZEAZ| TOAT| GAMA DE BETOANE LA STANDARDE EUROPENE Str. Industriilor, Ghergani

Colectivul redac]ional: Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. Ioan Ciobanu, colaborator Procesare- Tehnoredactare Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT

REDAC}IA

Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a. Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti ISSN: 1844-7678

±

Activitatea centrului CRED se desf\[oar\ ^n cadrul Gr\dini]ei R\cari cu program zilnic ^ntre orele 13:00-16:00 A{TEPT|M PROPUNERI DE DONA}II, SPONSORIZ|RI, PARTENERIATE, LA NUM|RUL DE TELEFON/FAX: 0245/658.025

TELEFON, 0722.881.238

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: primar_racari@yahoo.com

Domnule P r i m a r ,

M\ numesc_____________________________________________________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:________________________________ ______________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ ___________________________________________________

P|REREA TA CONTEAZ|

...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

cyanmagentayellowblack

±


Ziarul nr 18