Dezvoltarea umana

Page 1

Dezvoltarea umanĂŚ



Dezvoltarea umanæ Ediflia a XI°a

Diane E. Papalia Sally Wendkos Olds Ruth Duskin Feldman

Traducere din englezæ de Anacaona Mîndrilæ­Sonetto Consultant øtiinflific Simona Reghintovschi


EDITORI Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu DIRECTOR EDITORIAL Magdalena Mærculescu COPERTA Hiroko Chastain, Hans Neleman / Getty Images REDACTOR Cætælina Necula DTP Ofelia Coøman CORECTURÆ Elena Biflu Eugenia Ursu Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României PAPALIA, DIANE E. Dezvoltarea umană / Diane E. Papalia, Sally Wendkos Olds, Ruth Duskin Feldman ; trad.: Anacaona Mîndrilă­Sonetto. ­ Bucureøti : Editura Trei, 2010 ISBN 978­973­707­414­0 I. Olds, Sally Wendkos II. Feldman Ruth Duskin III. Mîndrilă­Sonetto, Anacaona (trad.) 159.923 Copyright © 2009, 2007, 2004, 2001, 1998, 1995, 1992, 1989, 1986, 1981, 1978. Mc Graw­Hill, an imprint of The McGraw­Hill Companies, Inc. New York, USA. Titlul original: Human Development Autori: Diane E. Papalia, Sally Wendkos Olds, Ruth Duskin Feldman Copyright © Editura Trei, 2010 — pentru prezenta ediflie în limba românæ C.P. 27­0490, Bucureøti Tel./Fax: +4 01 300 60 90 e­mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro ISBN 978­973­707­414­0

Drepturi de autor: Secfliunea drepturilor de autor pentru aceastæ carte începe la pagina C°1 øi este consideratæ o continuare a paginii de copyright.


Despre autoare Ca profesoaræ, Diane E. Papalia a predat câtorva mii de studeni ai Universitæii Wisconsin-Madison. Øi-a luat licena în psihologie la Colegiul Vassar, iar masteratul în dezvoltarea copilului øi relaii de familie, precum øi doctoratul în psihologia dezvoltærii pe tot parcursul vieii, la Universitatea West Virginia. A publicat numeroase articole în reviste de specialitate, cum ar fi Human Development, International Journal of Aging and Human Development, Sex Roles, Journal of Experimental Child Psychology øi Journal of Gerontology. Majoritatea acestor lucræri au tratat principalul punct de interes de cercetare al autoarei: dezvoltarea cognitivæ din copilærie øi pânæ la senectute. O intereseazæ în mod special inteligena la vârsta a treia øi factorii care contribuie la întreinerea funcionærii intelectuale în ultima perioadæ a vârstei adulte. Diane E. Papalia este membræ a Societæii Americane de Gerontologie. Este coautoarea cærii A Child’s World, ajunsæ în prezent la ediia a XI-a, alæturi de Sally Wendkos Olds øi Ruth Duskin Feldman; a cærii Adult Development and Aging, ajunsæ la ediia a III-a, alæturi de Harvey L. Sterns, Ruth Duskin Feldman øi Cameron J. Camp; a cærii Psychology, împreunæ cu Sally Wendkos Olds, øi a cærii Child Development: A Topical Approach, împreunæ cu Dana Gross øi Ruth Duskin Feldman. Sally Wendkos Olds este scriitoare profesionistæ premiatæ; a scris peste 200 de articole în publicaii periodice de prim rang øi a semnat în calitate de autoare sau coautoare øapte cæri adresate publicului larg, pe lângæ cele trei tratate de specialitate scrise împreunæ cu Diane E. Papalia, dintre care douæ o au drept coautoare øi pe Ruth Duskin Feldman. Cea mai recentæ carte a ei, Super Granny: Cool Projects, Activities, and Other Great Stuff to Do with Your Grandkids, este adresatæ bunicilor din ziua de azi. În prezent, lucreazæ la revizuirea ghidului ei clasic intitulat The Complete Book of Breastfeeding, pregætindu-l pentru ediia a IV-a. Este de asemenea autoarea cærilor A Balcony in Nepal: Glimpses of a Himalayan Village, The Working Parents’ Survival Guide øi The Eternal Garden: Seasons of Our Sexuality øi coautoarea cærilor Raising a Hyperactive Child (laureatæ cu Premiul naional pentru publicaii* acordat de Asociaia americanæ pentru servicii adresate familiei**) øi Helping Your Child Find Values to Live By. By A susinut numeroase conferine pe temele abordate de cærile øi articolele sale, adresate atât publicului specialist, cât øi celui profan, atât personal, precum øi la televiziune øi radio. Øi-a obinut licena la Universitatea Pennsylvania, cu specializarea principalæ în literaturæ englezæ øi specializarea secundaræ în psihologie. A fost aleasæ membræ a organizaiei Phi Beta Kappa øi a absolvit summa cum laude. Ruth Duskin Feldman este scriitoare premiatæ øi pedagogæ. A scris împreunæ cu Diane E. Papalia øi Sally Wendkos Olds patru ediii ale lucrærii A Child’s World øi øase ediii ale lucrærii Human Development, Development inclusiv cea de faæ. De asemenea, este coautoarea cærilor Adult Development and Aging øi Child Development: A Topical Approach. Fostæ profesoaræ, a elaborat materiale didactice pentru toate nivelurile, de la cel al øcolii primare pânæ la cel universitar, øi a pregætit materiale auxiliare pentru cærile autoarelor Papalia øi Olds. A publicat în calitate de autoare sau coautoare patru cæri adresate publicului larg, între care Whatever Happened to the Quiz Kids? Perils and Profits of Growing Up Gifted, Gifted reeditatæ în anul 2000 în cadrul seriei „Reeditæri ale Uniunii Scriitorilor***“ a editurii iUniverse. A scris articole pentru numeroase ziare øi periodice, a susinut un numær mare de prelegeri øi a fost invitatæ la emisiuni ale unor posturi radio øi TV naionale øi locale pe tot cuprinsul Statelor Unite, unde a vorbit despre educaie øi copiii talentai. Øi-a luat licena la Universitatea Northwestern, pe care a absolvit-o cu cele mai înalte distincii, fiind, de asemenea, aleasæ membræ a organizaiei Phi Beta Kappa. în orig.: National Media Award (n. red.). în orig.: Family Service Association of America (n. red.). *** în orig.: Author Guild Back°in°Print (n.red.). *

**

v


Soflilor noøtri, David Mark Olds øi Gilbert Feldman, parteneri de creøtere øi dezvoltare iubitori.

Øi celui mai bun prieten al Dianei, regretatul Jeffrey L. Claflin, sursæ inepuizabilæ de companie, cælduræ sufleteascæ øi amuzament.

Øi copiilor noøtri adulfli, Anna Victoria, Nancy, Jennifer øi Dorri, Steven, Laurie øi Heidi, care ne°au învæflat multe despre dezvoltarea copilului øi a adultului.


Cuprins Prefaflæ

xv

PARTEA

PARTEA A

1

Vârsta adultæ emergentæ øi de adult tânær 13 Dezvoltarea fizicæ øi cognitivæ la vârsta adultæ emergentæ øi de adult tânær 420

Despre dezvoltarea umanæ 1 Studierea dezvoltærii umane 2 Teorie øi cercetare

PARTEA A

2

14 Dezvoltarea psihosocialæ la vârsta adultæ emergentæ øi de adult tânær 450

20

2­A

PARTEA A

Începuturile 52

15 Dezvoltarea fizicæ øi cognitivæ la vârsta mijlocie 480

4 Naøterea øi dezvoltarea fizicæ în primii trei ani 94 5 Dezvoltarea cognitivæ în primii trei ani de viaflæ

16 Dezvoltarea psihosocialæ la vârsta mijlocie 514

138

PARTEA A

6 Dezvoltarea psihosocialæ în primii trei ani de viaflæ 176

17 Dezvoltarea fizicæ øi cognitivæ la vârsta a treia 548

3­A

18 Dezvoltarea psihosocialæ la vârsta a treia 584

7 Dezvoltarea fizicæ øi cognitivæ în prima copilærie 214

PARTEA A

8 Dezvoltarea psihosocialæ în prima copilærie 250

9­A

Sfârøitul vieflii 19 Confruntarea cu moartea øi cu doliul

4­A

Copilæria mijlocie

616

Glosar G­1

9 Dezvoltarea fizicæ øi cognitivæ în copilæria mijlocie 282

Bibliografie B­1 Credite C­1

10 Dezvoltarea psihosocialæ în copilæria mijlocie 320

PARTEA A

8­A

Vârsta a treia

Prima copilærie

PARTEA A

7­A

Vârsta mijlocie

3 Formarea unei viefli noi

PARTEA A

6­A

Index de nume I­1 Index de termeni I­30

5­A

Tabelul reperelor temporale T­1

Adolescenfla 11 Dezvoltarea fizicæ øi cognitivæ în adolescenflæ 362 12 Dezvoltarea psihosocialæ în adolescenflæ

388

vii


Cuprins Prefaflæ

xv

PARTEA

PARTEA A

1

2­A

Începuturile

Despre dezvoltarea umanæ

CAPITOLUL 3 Formarea unei viefli noi 52 Conceperea unei viefli noi

CAPITOLUL 1 Studierea dezvoltærii umane 2 Dezvoltarea umanæ: un domeniu în permanentæ evoluflie Studierea vieflii pe toatæ durata ei 4 Dezvoltarea umanæ în prezent 5

Studierea dezvoltærii umane: concepte de bazæ

5

8

CASETA 1.1 Cercetarea în acfliune: Existæ o perioadæ criticæ pentru achiziflia limbajului? 16

CAPITOLUL 2 Teorie øi cercetare 20

Perspectiva 1: Psihanaliticæ 25 Perspectiva 2: A învæflærii 28 Perspectiva 3: Cognitivæ 30 Perspectiva 4: Contextualæ 34 Perspectiva 5: Evolutivæ / socio­biologicæ Un echilibru schimbætor 36

Metode de cercetare

74

Stadiile dezvoltærii prenatale 75 Influenflele mediului: factori materni 82 Influenflele mediului: factori paterni 88

Supravegherea øi stimularea dezvoltærii prenatale

89

24

CASETA 3.1 Cercetarea în acfliune: Testarea geneticæ øi ingineria geneticæ 67

CAPITOLUL 4 Naøterea øi dezvoltarea fizicæ în primii trei ani 94 Naøtere øi culturæ: schimbærile survenite în procesul naøterii 96 35

37

Eøantionarea 37 Forme de colectare a datelor 38 Scheme de cercetare fundamentale 40 Scheme de cercetare a dezvoltærii 45 Etica în cercetare 48 CASETA 2.1 Fereastræ spre lume: Scopurile cercetærii transculturale 42

viii

Dezvoltarea prenatalæ

Inegalitæfli în îngrijirea prenatalæ 90 Nevoia de îngrijire înaintea concepfliei 91

22

Perspective teoretice 25

66

Studierea ereditæflii øi a mediului 66 Cum conlucreazæ ereditatea øi mediul 69 Câteva caracteristici influenflate de ereditate øi de mediu 72

Abordarea lui Paul B. Baltes privind dezvoltarea pe toatæ durata vieflii 17

Problema 1: Dezvoltarea este activæ sau reactivæ? 23 Problema 2: Dezvoltarea este continuæ sau discontinuæ?

56

Natura øi formarea: influenflele ereditæflii øi ale mediului

Ereditatea, mediul øi maturizarea 9 Contexte ale dezvoltærii 10 Influenfle normative øi nenormative 14 Momentul exercitærii influenflelor: Perioade critice sau sensibile 15

Probleme teoretice fundamentale

Mecanismele ereditæflii

Codul genetic 56 Care sunt determinanflii sexului? 57 Modele de transmitere geneticæ 58 Anomalii genetice øi cromozomiale 61 Consilierea øi testarea geneticæ 65

Sectoarele dezvoltærii 5 Etapele vieflii 6

Influenfle asupra dezvoltærii

4

54

Cum se produce fertilizarea? 54 Care sunt cauzele sarcinilor plurigemelare? 55

Procesul naøterii 97 Stadiile naøterii 98 Monitorizarea electronicæ a fetusului 98 Naøterea vaginalæ comparativ cu naøterea prin cezarianæ 99 Naøterea cu medicaflie comparativ cu naøterea færæ medicaflie 99

Nou­næscutul

101

Mærime øi înfæfliøare 101 Sistemele organismului 102 Evaluarea medicalæ øi comportamentalæ 102 Stærile de activare 104


Complicafliile la naøtere

105

Greutatea scæzutæ la naøtere 105 Postmaturitatea 108 Naøterea færæ viaflæ 108 Mediul propice poate învinge efectele complicafliilor la naøtere? 109

Supraviefluirea øi sænætatea

110 113

114

163

CASETA 5.1 Fereastræ spre lume: Jocul de­a cucu­bau 152

129

Reperele majore ale dezvoltærii 130 Dezvoltarea motorie øi percepflia 132 Teoria ecologicæ a percepfliei, elaboratæ de Eleanor øi James Gibson 132 Cum se produce dezvoltarea motorie: teoria sistemelor dinamice a lui Thelen 133 Influenfle culturale asupra dezvoltærii motorii 134 CASETA 4.1 Cercetarea în acfliune: „Epidemia“ de autism 122

CAPITOLUL 5 Dezvoltarea cognitivæ în primii trei ani de viaflæ 138 Studierea dezvoltærii cognitive: øase abordæri

CASETA 5.2 Cercetarea în acfliune: Sugarii øi copiii mici se uitæ prea mult la televizor? 157

CAPITOLUL 6 Dezvoltarea psihosocialæ în primii trei ani de viaflæ 176 Bazele dezvoltærii psihosociale

178

Emofliile 178 Temperamentul 182 Primele experienfle sociale: sugarul în familie 185 Genul: prin ce se deosebesc bæiefleii de fetifle? 187

Problematica dezvoltærii în perioada de sugar 188 140

Abordarea comportamentalistæ: mecanica elementaræ a învæflærii 141 Condiflionarea clasicæ øi cea operantæ Memoria sugarului 141

Abordarea socio­contextualæ: învæflarea prin interacfliunile cu îngrijitorii 162 Etapele dezvoltærii timpurii a limbajului 163 Caracteristici ale vorbirii timpurii 168 Teorii clasice privind achiziflia limbajului: controversa naturæ versus formare 168 Influenfle asupra dezvoltærii timpurii a limbajului 170 Pregætirea pentru învæflarea citirii øi a scrierii: beneficiile citirii cu voce tare 172

Principiile dezvoltærii 114 Tipare ale creøterii 115 Nutriflia 116 Creierul øi comportamentul reflex 118 Capacitæflile senzoriale timpurii 128

Dezvoltarea motorie

Sistemele memoriei 161 Înflelegerea ideii de numær 162

Dezvoltarea limbajului

Moartea sugarului 110 Vaccinarea pentru o sænætate mai bunæ

Dezvoltarea fizicæ la începutul vieflii

Abordarea neuroøtiinflelor cognitive: structurile cognitive ale creierului 161

141

Abordarea psihometricæ: testarea dezvoltærii øi a inteligenflei 143 Testarea sugarilor øi a copiilor de vârsta învæflærii mersului 143 Evaluarea impactului mediului familial timpuriu 144 Intervenflia timpurie 145

Abordarea piagetianæ: stadiul senzorio­motor 146 Substadiile stadiului senzorio­motor 147 Capacitæflile imitative apar mai devreme decât considera Piaget? 150 Dezvoltarea cunoøtinflelor despre obiecte øi spafliu 151 Evaluarea stadiului senzorio­motor descris de Piaget 154

Abordarea procesærii informafliilor: percepfliile øi reprezentærile 154 Obiønuirea 154 Capacitæflile perceptive øi de procesare vizuale øi auditive 155 Procesarea informafliilor ca factor de predicflie pentru inteligenflæ 156 Procesarea informafliilor øi dezvoltarea capacitæflilor descrise de Piaget 158

Apariflia încrederii 188 Formarea ataøamentelor 189 Comunicarea emoflionalæ cu îngrijitorii: reglarea reciprocæ 195 Consultarea socialæ 195

Problematica dezvoltærii la vârsta învæflærii mersului

197

Conturarea sentimentului de sine 197 Apariflia autonomiei 198 Rædæcinile dezvoltærii morale: socializarea øi internalizarea 199

Contactul cu alfli copii

202

Fraflii 202 Sociabilitatea cu alfli copii în afaræ de frafli 203

Copiii pærinflilor cu serviciu

204

Efectele statutului de angajat al mamei 204 Îngrijirea timpurie într­o instituflie de tip grædiniflæ 205

Maltratarea: abuzul øi neglijarea

207

Maltratarea: realitæfli øi cifre 207 Factori contributivi: o perspectivæ ecologicæ 208 Ajutarea familiilor cu probleme 209 Efectele de lungæ duratæ ale maltratærii 210 CASETA 6.1 Cercetarea în acfliune: Cum afecteazæ depresia postpartum dezvoltarea timpurie? 196 CASETA 6.2 Fereastræ spre lume: Sunt necesare luptele cu copiii mici? 200

Cuprins

ix


Înflelegerea øi reglarea emofliilor 255 Erikson: inifliativæ versus vinovæflie 256

PARTEA A

Genul

3­A

Prima copilærie

Jocul: ocupaflia din prima copilærie

DEZVOLTAREA FIZICÆ 216

Parentajul

216

Creøterea corpului øi schimbærile la nivelul lui Tipare øi probleme de somn 217 Dezvoltarea creierului 220 Abilitæflile motorii 220

264

Nivelurile cognitive ale jocului 265 Dimensiunea socialæ a jocului 267 Cum influenfleazæ genul jocul? 269 Cum influenfleazæ cultura jocul? 269

CAPITOLUL 7 Dezvoltarea fizicæ øi cognitivæ în prima copilærie 214 Aspecte ale dezvoltærii fizice

256

Diferenfle de gen 256 Perspective asupra dezvoltærii genului 257

270

Forme de disciplinæ 270 Stiluri de parentaj 272 Preocupæri speciale privind comportamentul 274

216

Relafliile cu alfli copii

277

Relafliile cu fraflii 277 Copilul singur la pærinfli 278 Tovaræøii de joacæ øi prietenii 279

Sænætatea øi siguranfla 223 Prevenirea obezitæflii 223 Subnutriflia 223 Decesele øi rænirile accidentale 224 Sænætatea în context: influenflele mediului 225

CASETA 8.1 Cercetarea în acfliune: Are jocul o bazæ evoluflionistæ? 266

DEZVOLTAREA COGNITIVÆ 228 Abordarea piagetianæ: copilul în stadiul preoperaflional

228

Progresele gândirii preoperaflionale 229 Aspecte imature ale gândirii preoperaflionale 231 Copiii mici au teorii despre minte? 233

PARTEA A

Copilæria mijlocie

Abordarea procesærii informafliei: dezvoltarea memoriei 236 Procese øi capacitæfli de bazæ 236 Recunoaøterea øi reamintirea 237 Formarea øi pæstrarea amintirilor din copilærie 237

Inteligenfla: abordarea psihometricæ øi cea a lui Vîgoflki 239 Indici psihometrici tradiflionali 239 Influenfle asupra inteligenflei mæsurate 240 Testarea øi predarea bazate pe teoria lui Vîgoflki

241

Dezvoltarea limbajului 241 Vocabularul 241 Morfologia øi sintaxa 242 Pragmatica øi vorbirea socialæ 243 Solilocviul 243 Dezvoltarea întârziatæ a limbajului 243 Pregætirea învæflærii citirii øi a scrierii 244

Educaflia în prima copilærie

245

252

Concepflia despre sine øi dezvoltarea cognitivæ 252 Stima de sine 253

Cuprins

Aspecte ale dezvoltærii fizice

284

Înælflimea øi greutatea 284 Nutriflia øi somnul 285 Dezvoltarea creierului 285 Dezvoltarea motorie øi jocurile fizice 286

288

DEZVOLTAREA COGNITIVÆ 292

CAPITOLUL 8 Dezvoltarea psihosocialæ în prima copilærie 250

x

DEZVOLTAREA FIZICÆ 284

Obezitatea øi imaginea corpului 288 Alte probleme medicale 291 Rænirile accidentale 291

CASETA 7.1 Fereastræ spre lume: Supraviefluirea în primii cinci ani de viaflæ 226

Eul în formare

CAPITOLUL 9 Dezvoltarea fizicæ øi cognitivæ în copilæria mijlocie 282

Sænætatea, formæ fizicæ bunæ øi siguranfla

245

Tipurile de instituflii preøcolare øi obiectivele lor Programele preøcolare compensatoare 246 Copilul în clasa pregætitoare 246

4­A

Abordarea piagetianæ: copilul în stadiul operafliilor concrete 292 Progrese cognitive 292 Influenflele dezvoltærii neurologice, ale culturii øi ale øcolarizærii 295 Raflionamentul moral 296

Abordarea procesærii informafliilor: planificarea, atenflia øi memoria 296 Cum se dezvoltæ abilitæflile executorii? 297 Atenflia selectivæ 297 Capacitatea memoriei de lucru 297 Metamemoria: înflelegerea memoriei 298


Mnemotehnicile: strategii de reamintire 298 Procesarea informafliilor øi sarcinile piagetiene 299

Abordarea psihometricæ: evaluarea inteligenflei

299

Controversa privind IQ­ul 300 Influenfle asupra inteligenflei 300 Existæ mai multe feluri de inteligenflæ? 303 Alte direcflii în testarea inteligenflei 305

307

Intrarea în clasa întâi 307 Învæflarea citirii øi a scrierii 308 Influenfle asupra rezultatelor øcolare 309

313

Copiii cu probleme de învæflare 313 Copiii înzestrafli 316

CAPITOLUL 10 Dezvoltarea psihosocialæ în copilæria mijlocie 320 322

Dezvoltarea concepfliei despre sine: sistemele de reprezentæri 322 Stima de sine 323 Dezvoltarea emoflionalæ øi comportamentul prosocial 323

Copilul în familie

324

Copilul în grupul celor de aceeaøi vârstæ

335

Efecte pozitive øi negative ale relafliilor cu cei de aceeaøi vârstæ 335 Popularitatea 336 Prieteniile 337 Agresivitatea øi tiranizarea 338

342

361

Activitatea fizicæ 362 Nevoia de somn øi problemele de somn 362 Nutriflia øi tulburærile de alimentaflie 363 Consumul øi abuzul de droguri 366 Depresia 369 Decesul în adolescenflæ 370

Aspecte ale maturizærii cognitive

371

Stadiul piagetian al operafliilor formale 371 Modificæri la nivelul procesærii informafliilor 373 Dezvoltarea limbajului 374 Raflionarea moralæ: teoria lui Kohlberg 375 O eticæ a îngrijirii: teoria lui Gilligan 378 Comportamentul prosocial øi activitatea de voluntariat 379

Problematica educaflionalæ øi vocaflionalæ

379

Influenfle asupra rezultatelor øcolare 380 Abandonul øcolar în liceu 383 Pregætirea pentru educaflie superioaræ sau pentru o meserie 384

CAPITOLUL 12 Dezvoltarea psihosocialæ în adolescenflæ 388 Cæutarea identitæflii

CASETA 10.1 Cercetarea în acfliune: Discufliile despre terorism øi ræzboi cu copiii 348

5­A

Adolescenfla

390

Erikson: identitate versus confuzia identitæflii 390 Marcia: starea identitæflii — crizæ øi angajare 391 Diferenfle de gen în formarea identitæflii 393 Factori etnici implicafli în formarea identitæflii 394

Sexualitatea

Tulburæri emoflionale ræspândite 343 Tehnici de tratament 345 Stresul øi rezilienfla 346

PARTEA A

360

Sænætatea fizicæ øi psihicæ

CASETA 11.1 Fereastræ spre lume: Globalizarea adolescenflei 355

Atmosfera din familie 325 Structura familiei 327 Relafliile dintre frafli 334

Sænætatea psihicæ

Creierul adolescentului

DEZVOLTAREA COGNITIVÆ 371

CASETA 9.1 Cercetarea în acfliune: Pæpuøile Barbie influenfleazæ imaginea corpului la fete? 289

Eul în formare

356

Cum debuteazæ pubertatea: modificæri hormonale 356 Momentul aparifliei, semnele øi etapele pubertæflii øi ale maturitæflii sexuale 357

Vocabularul, morfologia øi sintaxa 305 Pragmatica: cunoøtinfle despre comunicare 306 Învæflarea celei de­a doua limbi 306

Educarea copiilor cu nevoi speciale

DEZVOLTAREA FIZICÆ 356 Pubertatea

Limbajul 305

Copilul la øcoalæ

Adolescenfla ca øi construct social 354 Adolescenfla: perioadæ a oportunitæflilor øi a riscurilor 355

395

Orientarea sexualæ øi identitatea sexualæ 396 Comportamentul sexual 398 Bolile cu transmitere sexualæ (BTS) 399 Sarcina øi naøterea în adolescenflæ 402

Relafliile cu familia, cu cei de°o seamæ øi cu societatea adulflilor 404 Este revolta adolescentinæ o invenflie? 405 Modificæri în folosirea timpului øi în relaflii 405 Adolescenflii øi pærinflii 407 Adolescenflii øi fraflii 410 Adolescenflii øi cei de°o seamæ 411

Comportamentul antisocial øi delincvenfla juvenilæ

CAPITOLUL 11 Dezvoltarea fizicæ øi cognitivæ în adolescenflæ 352 Adolescenfla: o tranziflie în dezvoltare

354

413

Cum se ajunge la delincvenflæ: factori genetici øi neurologici 413 Cum se ajunge la delincvenflæ: interacfliunea între influenflele exercitate de familie, de cei de°o seamæ øi de comunitate 414

Cuprins

xi


Perspective pe termen lung 416 Prevenirea øi tratarea delincvenflei 416 CASETA 12.1 Cercetarea în acfliune: Epidemia de violenflæ în rândul tinerilor 414

PARTEA A

6­A

Vârsta adultæ emergentæ øi de adult tânær CAPITOLUL 13 Dezvoltarea fizicæ øi cognitivæ la vârsta adultæ emergentæ øi de adult tânær 420 Vârsta adultæ emergentæ

422

DEZVOLTAREA FIZICÆ 423 Sænætatea øi forma fizicæ bunæ

Trasee diferite spre vârsta adultæ 452 Dezvoltarea identitæflii la adultul emergent 453 Formarea relafliilor adulte cu pærinflii 454

Dezvoltarea personalitæflii: patru concepflii

Temeliile relafliilor intime

Problematica sexualitæflii øi a reproducerii

431

461

Prietenia 462 Iubirea 462

Stiluri de viaflæ conjugale øi neconjugale

463

Viafla ca persoanæ necæsætoritæ 464 Relafliile între homosexuali øi între lesbiene 464 Coabitarea 465 Cæsætoria 467

Rolul de pærinte

423

Starea de sænætate øi problematica sænætæflii 423 Influenflele genetice asupra sænætæflii 423 Influenflele comportamentale asupra sænætæflii øi a formei fizice bune 424 Influenfle indirecte asupra sænætæflii øi formei fizice bune 427 Probleme de sænætate psihicæ 429

456

Modelele stadiilor normative 456 Modelul bazat pe momentul producerii evenimentelor 458 Modelele træsæturilor: cei cinci factori descriøi de Costa øi McCrae 458 Modelele tipologice 460

471

Rolul de pærinte ca experienflæ a dezvoltærii 471 Cum fac faflæ familiile cu douæ venituri? 473

Când cæsnicia se încheie

474

Divorflul 474 Recæsætorirea øi rolul de pærinte vitreg 476 CASETA 14.1 Cercetarea în acfliune: Violenfla între partenerii intimi 475

Comportamentul sexual øi atitudinile sexuale 431 Boli cu transmitere sexualæ (BTS) 432 Tulburærile de menstruaflie 432 Infertilitatea 433

DEZVOLTAREA COGNITIVÆ 435 Perspective asupra cognifliei adultului

Dincolo de Piaget: noi moduri de gândire la vârsta adultæ 435 Schaie: un model al dezvoltærii cognitive pe toatæ durata vieflii 437 Sternberg: intuiflie øi pricepere 438 Inteligenfla emoflionalæ 439

Judecata moralæ

440

CASETA 13.1 Cercetarea în acfliune: Tehnologia reproducerii asistate 434 CASETA 13.2 Cercetarea în acfliune: Dezvoltarea credinflei pe toatæ durata vieflii 441

CAPITOLUL 14 Dezvoltarea psihosocialæ la vârsta adultæ emergentæ øi de adult tânær 450

Cuprins

CAPITOLUL 15 Dezvoltarea fizicæ øi cognitivæ la vârsta mijlocie 480 Vârsta mijlocie: un construct social

482

484

Funcflionarea senzorialæ øi psihomotorie 484 Modificæri structurale øi sistemice 486 Sexualitatea øi funcflionarea reproductivæ 486

Tranziflia facultæflii 443 Intrarea în câmpul muncii 446

xii

Vârsta mijlocie

Modificæri fizice

443

Vârsta adultæ emergentæ: tipare øi sarcini

7­A

DEZVOLTAREA FIZICÆ 484

Cultura øi judecata moralæ 440 Genul øi judecata moralæ 442

Educaflia øi munca

PARTEA A

435

452

Sænætatea fizicæ øi psihicæ

491

Tendinfle privind sænætatea la vârsta mijlocie 491 Influenfle comportamentale asupra sænætæflii 492 Statutul socio­economic øi sænætatea 493 Rasa/etnia øi sænætatea 493 Genul øi sænætatea 494 Stresul la vârsta mijlocie 498 Emoflionalitatea øi sænætatea 501 Sænætatea psihicæ 502


DEZVOLTAREA COGNITIVÆ 503 Mæsurarea abilitæflilor cognitive la vârsta mijlocie

503

Schaie: Studiul longitudinal din Seattle 503 Horn øi Cattell: Inteligenfla fluidæ øi inteligenfla cristalizatæ 505

Caracterul distinctiv al cognifliei adulte

PARTEA A Vârsta a treia

505

Rolul cunoøtinflelor experte 505 Gândirea integrativæ 507

CAPITOLUL 17 Dezvoltarea fizicæ øi cognitivæ la vârsta a treia 548

Creativitatea 507

Bætrâneflea în prezent

Caracteristicile oamenilor cu performanfle creative 508 Creativitatea øi vârsta 508

Munca øi educaflia

DEZVOLTAREA FIZICÆ 552

509

Longevitatea øi îmbætrânirea

CASETA 15.1 Fereastræ asupra lumii: Diferenfle culturale în modul în care femeile se confruntæ cu menopauza 489

CAPITOLUL 16 Dezvoltarea psihosocialæ la vârsta mijlocie 514 Analizarea cursului vieflii la vârsta mijlocie

516

Schimbarea la vârsta mijlocie: abordæri teoretice

517

Modelele træsæturilor 517 Modelele stadiilor normative 517 Momentul producerii evenimentelor: ceasul social 520

Eul la vârsta mijlocie: problematicæ øi tematicæ

521

Existæ o crizæ la jumætatea vieflii? 522 Dezvoltarea identitæflii 523 Starea de bine psihic øi sænætatea psihicæ pozitivæ 526

Relafliile la vârsta mijlocie

530

Schimbæri fizice

560

Schimbæri organice øi sistemice 560 Creierul vârstnic 561 Funcflionarea senzorialæ øi psihomotorie 562 Somnul 564 Funcflionarea sexualæ 565

Sænætatea fizicæ øi psihicæ

565

Starea de sænætate 565 Afecfliuni øi dizabilitæfli cronice 565 Influenflele stilului de viaflæ asupra sænætæflii øi longevitæflii 567 Probleme psihice øi de comportament 569

DEZVOLTAREA COGNITIVÆ 574 Aspecte ale dezvoltærii cognitive

574

BOX 17.1 Cercetarea în acfliune: Centenarii 559

532

Cæsætoria 532 Coabitarea 532 Divorflul 533 Starea civilæ, starea de bine øi sænætatea 534 Relafliile homosexualilor øi ale lesbienelor 535 Prieteniile 535

Relafliile cu copiii pe calea maturizærii

552

Tendinfle ale speranflei de viaflæ øi factori implicafli 553 De ce îmbætrânesc oamenii? 555 Cât de mult poate fi prelungitæ durata de viaflæ? 558

Inteligenfla øi capacitæflile de procesare 574 Memoria: ce modificæri suferæ? 577 Înflelepciunea 580

Teorii privind contactul social 530 Relafliile, genul øi calitatea vieflii 531

536

Copiii adolescenfli: problematicæ pentru pærinfli 536 Când copiii pleacæ: cuibul gol 537 Parentajul în cazul copiilor mari 537 Parentajul prelungit: „cuibul aglomerat“ 538

Alte legæturi de rudenie

550

Încærunflirea populafliei 550 De la vârstnicii tineri pânæ la vârstnicii cei mai vârstnici 552

Muncæ versus pensionare timpurie 509 Munca øi dezvoltarea cognitivæ 509 Studentul matur 510

Relafliile consensuale

8­A

538

Relaflia cu pærinflii vârstnici 538 Relaflia cu fraflii øi surorile 541 Rolul de bunic 542 CASETA 16.1 Fereastræ spre lume: O societate færæ vârstæ mijlocie 521

CAPITOLUL 18 Dezvoltarea psihosocialæ la vârsta a treia 584 Teorii øi cercetæri privind dezvoltarea personalitæflii

586

Erik Erikson: Probleme øi sarcini normative 587 Modelul celor cinci factori: træsæturi de personalitate la bætrânefle 587

Starea de bine la vârsta a treia

589

Adaptarea øi sænætatea psihicæ 589 Modele ale îmbætrânirii „cu succes“ sau „optime“ 591

Probleme practice øi sociale legate de îmbætrânire

595

Munca øi pensionarea 595 Cum se descurcæ financiar adulflii vârstnici? 598 Aranjamentele locative 598

Relafliile personale spre sfârøitul vieflii

603

Teorii ale contactului social øi ale sprijinului social 604

Cuprins

xiii


Confruntarea cu moartea øi cu pierderea

Importanfla relafliilor sociale 604 Familia cu mai multe generaflii 605

Relafliile conjugale

605

Cæsætoria de lungæ duratæ 605 Væduvia 607 Divorflul øi recæsætorirea 607

Stiluri de viaflæ øi relaflii neconjugale

Pierderi importante

608

629

A supravieflui soflului/sofliei 630 Pierderea unui pærinte la vârsta adultæ 631 Pierderea unui copil 631 Doliul dupæ o pierdere de sarcinæ 633

Viafla celibataræ 608 Coabitarea 608 Relafliile între homosexuali øi între lesbiene 609 Prieteniile 609

Legæturile de rudenie neconjugale

620

Schimbæri fizice øi cognitive ce precedæ moartea 620 Confruntarea cu propria moarte 622 Tipare ale doliului 623 Atitudini faflæ de starea øi procesul morflii de­a lungul întregii viefli 624

Probleme medicale, legale øi etice: „Dreptul la moarte“ 634

610

Relafliile cu copiii adulfli 610 Relaflia cu fraflii 612 A deveni stræbunic 613

Sinuciderea 634 Græbirea morflii 636

CASETA 18.1 Fereastræ spre lume: Îmbætrânirea în Asia

596

CASETA 18.2 Cercetarea în acfliune: Maltratarea vârstnicilor

611

Gæsirea sensului øi a rostului vieflii øi al morflii 641 Analizarea unei viefli 641 Dezvoltarea: proces ce dureazæ toatæ viafla 642 CASETA 19.1 Cercetarea în acfliune: Pierderea ambiguæ

PARTEA A

9­A

Sfârøitul vieflii

CASETA 19.2 Fereastræ spre lume: Donarea de organe: darul vieflii 638

Glosar

G­1

CAPITOLUL 19 Confruntarea cu moartea øi cu doliul 616

Bibliografie

Numeroasele semnificaflii schimbætoare ale stærii øi procesului morflii 618

Index de nume

Contextul cultural 618 Revoluflia mortalitæflii 619 Îngrijirea muribunzilor 620

xiv

Cuprins

625

Credite

B­1

C­1

Index de termeni

I­1 I­30

Tabelul reperelor temporale

T­1


Prefaflæ Dezvoltarea umanæ este o cælætorie. Din momentul concepfliei, fiinflele umane por­ nesc pe un drum al experienflelor noi, care se va prelungi pe toatæ durata vieflii lor. Deøi fiecare cælætorie este unicæ, existæ øi repere familiare: bebeluøii cresc øi devin copii, iar copiii devin adulfli. Studierea dezvoltærii umane clarificæ atât experienflele unice, cât øi cele comune træite de­a lungul acestei cælætorii prin viaflæ.

OBIECTIVELE NOASTRE PENTRU EDIfiIA DE FAfiÆ Aceastæ ediflie a lucrærii Dezvoltarea umanæ, cea mai recentæ, reprezintæ rezultatul unui efort asiduu de a simplifica øi eficientiza substanflial textul. Øtim ce dificil este sæ parcurgi în lung øi­n lat dezvoltarea umanæ într­un singur trimestru øi ne­am dat toatæ silinfla sæ oferim un text cuprinzætor øi totuøi concis. Aøadar, în ediflia a XI­a, princi­ palul nostru obiectiv a constat în scurtarea semnificativæ a textului, furnizând tot­ odatæ cele mai actuale informaflii disponibile øi pæstrând tonul atrægætor øi stilul accesibil care au constituit træsæturile caracteristice ale acestei cærfli. Ca de fiecare datæ, încercæm sæ punem accent pe continuitatea dezvoltærii øi pe deosebirile sale transcul­ turale, sæ subliniem interacfliunile dintre sectorul fizic, cel cognitiv øi cel psihosocial øi sæ integræm preocupærile teoretice, care flin de cercetare, øi pe cele practice.

Cercetæri de avangardæ Am cernut cantitatea uriaøæ de literaturæ de specialitate publicatæ în fiecare an pentru a selecta teorii øi cercetæri de avangardæ care sæ contribuie substanflial la cunoøtinflele studenflilor. Am lærgit baza de cercetare a fiecærui capitol øi am adæugat pe tot cuprinsul cærflii trimiteri bibliografice la lucræri recente, precum øi cele mai actuale statistici disponibile. O temæ importantæ a edifliei a XI­a constæ în accentul mai mare pus pe teoria evoluflionistæ,, aøa cum influenfleazæ ea studierea dezvoltærii copilului. Începând cu materialul extins din capitolul 2, mai multe capitole abordeazæ interpretarea evolutivæ a diferitelor subiecte, care variazæ de la capacitæflile cognitive incipiente (capitolul 5) pânæ la gen (capitolul 8). Datæ fiind importanfla tot mai mare a neuroøtiinflelor cognitive, prezentæm acum secfliuni despre dezvoltarea creierului în prima copilærie øi copilæria mijlocie (capi­ tolele 7 øi 9), precum øi la fetus øi sugar (capitolul 4) øi la adolescent (capitolul 11). Includem pe tot parcursul textului diferite studii ce dezvæluie rolul creierului în cogniflie øi afectivitate. Între elementele noi ale acestei ediflii se numæræ conceptul de epigenezæ (capitolul 3) øi prezentarea pe larg a teoriei sistemelor dinamice privind dezvoltarea sugarului, elaboratæ de Esther Thelen (capitolele 4 øi 5). O altæ schimbare importantæ constæ în discutarea mult mai pe larg a începutului vârstei adulte (capitolele 13 øi 14). În plus, am adæugat noi secfliuni despre sænætatea psihicæ în

xv


capitolele 13 øi 15 øi am actualizat în mod semnificativ discuflia despre boala Alzheimer din capitolul 17.

Modificæri de conflinut În continuare urmeazæ o listæ pe capitole a subiectelor nou­introduse în aceastæ ediflie ori care au fost revizuite øi/sau actualizate substanflial. Capitolul 1: Sectoarele dezvoltærii øi abordarea dezvoltærii pe parcursul întregii viefli, elaboratæ de Baltes. Capitolul 2: Conceptul de determinism reciproc, teoria evoluflionistæ øi cercetarea longitudinalæ. Capitolul 3: Naøterile plurigemelare, determinarea sexului, epigeneza, anomaliile genetice (cromozomiale), factorii de risc prenatali din mediu, îngrijirea prenatalæ, îngrijirea înaintea concepfliei, semne øi simptome ale sarcinii. Capitolul 4: Schimbærile survenite în privinfla naøterii, naøterea cu øi færæ medicaflie, greutatea redusæ la naøtere, postmaturitatea, naøterea færæ viaflæ, sindromul decesului subit la sugar, vaccinarea, chestiuni de nutriflie, beneficiile alæptærii la sân, dezvoltarea creierului, complicaflii la naøtere, teoria sistemelor dinamice formulatæ de Thelen, autismul. Capitolul 5: Capacitæflile de imitare ale sugarului, teoria dinamicæ a sistemelor, interpretarea cæutærii de obiecte de cætre sugar, dezvoltarea simbolurilor, competenfla reprezentærii imagistice, etichetarea, gesturile, dezvoltarea limbajului øi a creierului, interpretarea capacitæflii mnezice a sugarului din perspectivæ evolutivæ. Capitolul 6: Trei tipuri temperamentale, cercetærile lui Kagan privind timiditatea, genul, efectele pe termen lung ale tiparelor de ataøament, îngrijirea copilului mic, maltratarea, depresia postnatalæ. Capitolul 7: Obiceiurile sænætoase de somn øi alimentaflie, dezvoltarea creierului, tulburæri de somn, dezvoltarea artisticæ, obezitatea, statutul socio­economic, etnia, lipsa de adæpost, fumatul, poluarea aerului, pesticidele øi plumbul, memoria, întârzieri de limbaj, solilocviul. Capitolul 8: Jocul, abordarea din perspectiva evoluflionistæ a rolurilor diferenfliate pe sexe, diferenflele dintre sexe în cadrul jocului, agresivitatea, relafliile dintre frafli, copiii singuri la pærinfli. Capitolul 9: Dezvoltarea creierului øi IQ, bâlbâiala, astmul, funcflia executorie, influenfla rasei/etniei øi a statutului socio­economic asupra IQ°ului, educaflia în a doua limbæ, tulburarea hiperactivitate/deficit de atenflie. Capitolul 10: Factorii culturali øi practicile de parentaj, structura familiei, diferite tipuri de familie, prejudecæflile, tiranizarea, sænætatea psihicæ. Capitolul 11: Globalizarea adolescenflei, dezvoltarea creierului, tulburærile de ali­ mentaflie, abuzul de droguri, depresia, abandonul øcolar. Capitolul 12: Formarea identitæflii, orientarea sexualæ, comportamentul sexual, HIV­SIDA, sarcina la adolescenfli, individuarea øi conflictul familial, structura fami­ liei, comportamente antisociale, epidemia de violenflæ în rândul tinerilor. Capitolul 13: Chestiuni de sænætate, sænætatea psihicæ, comportamentul sexual, infecflii cu transmitere sexualæ, experienflele la universitate, intrarea în câmpul muncii.

xvi

Prefaflæ


Capitolul 14: Recentrarea, incapacitatea lansærii, prieteniile între adulfli, relafliile homosexuale, rudele fictive, relafliile conjugale, a deveni pærinte, coabitarea. Capitolul 15: Menopauza, osteoporoza, cancerul mamar, tratamentul hormonal, pen­ sionarea, instruirea de bazæ. Capitolul 16: Capacitatea generativæ, cæsnicia øi sænætatea, lipsa copiilor, îmbætrânirea pærinflilor, îngrijirea oferitæ. Capitolul 17: Statistici privind populaflia, speranfla de viaflæ, inclusiv aspecte ce flin de rasæ øi sex, efectele restricfliei calorice, îmbætrânirea creierului, funcflionarea sexualæ, boala Alzheimer. Capitolul 18: Tendinfle privind munca øi pensionarea, variante locative, relaflii, coabi­ tarea, abuzul la adresa vârstnicilor. Capitolul 19: Experienflele la limita dintre viaflæ øi moarte, moartea soflului/sofliei, pierderea unui copil, sinuciderea, confruntarea cu pierderea.

Influenfle culturale Aceastæ ediflie, ca øi cele precedente, pune accent pe influenflele culturale øi istorice asupra dezvoltærii. Recenziile ne­au læudat preocuparea faflæ de culturæ, considerând­o un punct forte deosebit al acestei cærfli. Întreg textul integreazæ cercetæri transculturale, aces­ tea fiind totodatæ subliniate în casetele intitulate „Fereastra spre lume“, reflectând diversitatea populafliei în Statele Unite øi în alte societæfli.

Caracteristici pedagogice Ne mulflumeøte profund reacflia copleøitor de favorabilæ la stilul pedagogic pe care l­am creat pentru lucrarea Dez­ voltarea umanæ, stil ce include urmætoarele caracteristici: Un element nou, „Øtiafli cæ…“, deschide fiecare capitol, subliniind descoperirile interesante øi iluminatoare men­ flionate în acel capitol. Capitolele sunt îmbunætæflite prin douæ tipuri de casete ce subliniazæ subiecte corelate cu corpul principal al textului. Fiecare casetæ confline o secfliune intitulatæ „Informafli­væ“, ce trimite studentul la linkurile internet relevante, unde pot fi gæsite informaflii suplimentare. l Casetele intitulate Cercetarea în acfliune oferæ o exa­ minare aprofundatæ a unor teme de cercetare menflionate pe scurt în text. Între casetele „Cercetarea în acfliune“ se numæræ „«Epidemia» de autism“ (capitolul 4), „Are jocul o bazæ evoluflionistæ?“ (capitolul 8), „Pæpuøile Barbie influenfleazæ imaginea corpului la fete?“ (capito­ lul 9), „Violenfla între partenerii intimi“ (capitolul 14) øi „Centenarii“ (capitolul 17).

Øtiafli cæ… l În anumite societæfli nu existæ conceptul de adolescenflæ sau de vârstæ mijlocie? l Mulfli erudifli afirmæ cæ rasele nu sunt categorii de oameni diferenfliabile fizic? l S‑a estimat cæ, în urmætorii 50 de ani, circa jumætate din populaflia SUA va fi hispanicæ, de culoare sau asiaticæ? l Peste 36 de milioane de locuitori ai Statelor Unite træiesc în særæcie? l Potrivit unor cercetæri, copiii care au avut contact cu televiziunea øi computerul de la o vârstæ fragedæ se dezvoltæ altfel decât copiii care cresc færæ ele? l Memoria, forfla øi rezistenfla pot fi îmbunætæflite prin antrenament øi exercifliu, chiar øi la vârsta a treia?

A

cestea sunt doar câteva dintre subiectele interesante øi importante de care ne vom ocupa în acest capitol cu care vefli începe studiul dez‑ voltærii umane. În prezentul capitol introductiv, descriem cum a apærut øi a evoluat domeniul de studiu al dezvoltærii umane. Prezentæm obiectivele øi conceptele de bazæ actuale ale acestui domeniu. Identificæm o serie de aspecte ale dezvoltærii umane øi arætæm interacfliunea dintre ele. Apoi rezumæm elementele principale de dezvoltare din fiecare etapæ de viaflæ. În sfârøit, examinæm influenflele asupra dezvoltærii øi contextul în care se produce aceasta.

Prefaflæ

xvii


CASETA 9-1

Cercetarea

în acfliune

Pæpuøile Barbie influenfleazæ imaginea corpului la fete? „M‑am uitat la o pæpuøæ Barbie când aveam 6 ani øi mi‑am spus: aøa vreau sæ aræt“, a afirmat Cindy Jackson, model, la Øtirile CBS (2004). „Cred cæ øi acum, o mulflime de fetifle de 6 ani sau mai mici se uitæ la pæpuøa aceea øi‑øi spun: «Vreau sæ fiu ca ea».“ A fost nevoie de 31 de operaflii, 14 ani øi 100 000 de dolari, dar obsesia faflæ de pæpuøa Barbie i‑a adus lui Jackson o nouæ înfæfliøare øi intrarea în Cartea Guinness a recordurilor. Barbie este pæpuøa‑manechin cu cele mai mari vânzæri în lumea întreagæ. În Statele Unite, 99% din fetele cu vârsta între 3 øi 10 ani au cel puflin o pæpuøæ Barbie, iar o fatæ obiønuitæ are opt. Deøi prezentatæ drept „o fatæ ca oricare alta“, Barbie este departe de a fi obiønuitæ. Proporfliile corpului ei sunt „lipsite de realism, imposibil de atins øi nesænætoase“ (Dittmar, Halliwell øi Ive, 2006, p. 284). „Dacæ ar fi vie, Barbie ar fi o femeie înaltæ de 2,10 metri, cu o talie de 45 de centimetri øi circumferinfla bustului de 96–100 de centi‑ metri“, scrie Abigail Natenshon, psihoterapeutæ specializatæ în tul‑ burærile de alimentaflie. De fapt, talia lui Barbie, comparativ cu dia‑ metrul bustului, este cu 39% mai micæ decât cea a unei femei cu anorexie (vezi capitolul 11). Nici mæcar o femeie din 100 000 nu are, în realitate, proporfliile lui Barbie. Potrivit teoriei social‑cognitive a lui Bandura, pæpuøile Barbie sunt modele pentru fete, transmiflând un ideal cultural de frumusefle. Mass‑media întæresc acest ideal. Fetele care nu se ridicæ la înælflimea lui pot sæ resimtæ nemulflumire faflæ de corp — gânduri negative cu privire la corpul lor, ce duc la stimæ de sine scæzutæ. Studiile aratæ cæ, la 6 ani, multe fete îøi doresc sæ fie mai slabe decât sunt. Pentru a testa efectul lui Barbie asupra imaginii corpului la fetele mici, cercetætorii au citit cærfli ilustrate unor fete englezoaice cu vârste între 5½ øi 8½ ani. Un grup a væzut povestiri ilustrate despre Barbie; grupurile de control au væzut povestiri despre o pæpuøæ‑manechin cu forme pline, pe nume Emme, sau despre alt‑ ceva decât o pæpuøæ (Dittmar et al., 2006). Dupæ aceea, fetele au ræspuns la chestionare în care li s‑a cerut sæ‑øi exprime acordul sau dezacordul faflæ de afirmaflii cum ar fi: „Sunt foarte mulflumitæ de felul cum aræt“ øi „Îmi convine greutatea mea“. Rezultatele au fost izbitoare. În rândul celor mai mici fete (cu vârste între 5½ øi 6½ ani), un singur contact cu cartea cu ilustraflii despre Barbie a determinat scæderea considerabilæ a stimei de sine øi creøterea discrepanflei între dimensiunile corporale reale øi cele ideale. Nu la fel s‑a întâmplat cu fetele din grupurile de control. Efectul lui Barbie asupra imaginii corpului a fost øi mai puternic la fetele între 6½ øi 7½ ani. Însæ rezultatele pentru grupul cel mai mare, cu vârsta între 7½ øi 8½, au fost complet diferite. Ilustrafliile

cu pæpuøa Barbie nu au avut niciun efect direct asupra imaginii corpului la aceastæ vârstæ. Cum se explicæ diferenfla? Pânæ la 7 ani, fetele ar putea sæ se afle într‑o perioadæ sensibilæ, în care achiziflioneazæ imagini idealizate ale frumuseflii. Pe mæsuræ ce cresc, ele pot sæ asimileze idealul corpului slab în identitatea lor aflatæ în formare. Odatæ ce idealul este internalizat, puterea lui nu mai depinde de contactul direct cu modelul de rol iniflial (Dittmar et al., 2006). Sau se poate ca fetele sæ depæøeascæ, crescând, faza Barbie. Într‑un alt studiu (Kuther øi McDonald, 2004), fetelor din clasele a VI‑a, a VII‑a øi a VIII‑a li s‑au pus întrebæri despre experienflele din copilærie cu Barbie. Toate avuseseræ cel puflin douæ pæpuøi Barbie, dar au spus cæ nu se mai joacæ cu ele. Privind în urmæ, unele fete au væzut în Barbie o influenflæ pozitivæ: „E persoana perfectæ […] cu care øi‑ar dori oricine sæ semene“. Dar majoritatea fetelor au consi‑ derat‑o pe Barbie un model de rol lipsit de realism: „Pæpuøile Barbie oferæ un stereotip fals […] cæci este imposibil, fizic vorbind, sæ ajungi la aceleaøi dimensiuni corporale […]. N‑ar mai exista loc destul pentru organe øi pentru alte lucruri necesare […] Barbie are un corp perfect, øi acum toate fetele încearcæ sæ aibæ corpul ei, fiindcæ sunt foarte nemulflumite de ele însele“. Barbie are acum o concurentæ importantæ: Bratz, o pæpuøæ extrem de subflire, cu faflæ mare, rotundæ, cu buze pline øi mult fard. Cercetærile longitudinale vor stabili dacæ pæpuøile‑manechin ca Barbie øi Bratz au un impact durabil asupra imaginii corpului.

Ce pærere avefli? Dacæ afli avea (sau avefli) o fetiflæ, i‑afli da voie sæ se joace cu pæpuøi Barbie sau Bratz? De ce sau de ce nu?

Informafli‑væ Pentru mai multe informaflii pe aceastæ temæ, vizitafli www.bam‑gov/teachers/body_image_dolls.html. Acest site descrie activitæfli la clasæ în care elevii mæsoaræ pæpuøile‑manechin øi pe cele reprezentând personaje de acfliune celebre øi‑øi fac o pærere despre cum ar aræta dacæ ar avea înælflimea unui adult normal, bærbat sau femeie.

l Casetele Fereastra spre lume exploreazæ modul în care este abordatæ sau perceputæ o chestiune prezentatæ în capitol de cætre una sau mai multe culturi stræine sau de cætre un grup american minoritar. Între casetele „Fereastra spre lume“ se numæræ „Supraviefluirea în primii cinci ani de viaflæ“ (capitolul 7), „Globalizarea adolescenflei“ (capitolul 11) øi „Diferenfle culturale în percepflia despre menopauzæ a femeilor“ (capitolul 5).

box 7-1

Fereastræ

spre lume

Supraviefluirea în primii cinci ani de viaflæ

xviii

Prefaflæ

180 160 Decese la 1 000 de naøteri vii

Øansele unui copil de a træi pânæ la a cincea aniversare s‑au dublat în ultimele patru decenii, dar perspectivele de supraviefluire depind foarte mult de locul unde træieøte copilul. Peste 17 milioane de copii cu vârsta sub 5 ani au murit în 1970 în lumea întreagæ. În 2007, numærul deceselor din aceastæ grupæ de vârstæ a scæzut sub 10 mili‑ oane pentru prima oaræ în istoria modernæ (Bryce et al., 2005; Centrul de presæ al UNICEF, 2007; OMS, 2003) — dar cifra tot este mult prea mare øi nu tofli copiii au beneficiat în mod egal de pe urma progreselor. Eforturile internaflionale de a îmbunætæfli sænætatea copiilor se concentreazæ asupra primilor cinci ani de viaflæ, deoarece aproape 9 din 10 decese la copiii sub 15 ani survin în respectivii ani. Din decesele la copii, 98% survin în zonele rurale særace ale flærilor în curs de dezvoltare; 42% din acestea au loc în Africa sub‑saharianæ, iar 29% in Asia de Sud‑Est (Bryce et al., 2005; OMS, 2003; vezi graficul). Un copil næscut în Sierra Leone, pe coasta de vest a Africii, are o probabilitate de trei ori øi jumætate mai mare de a muri înainte de vârsta de 5 ani decât un copil næscut în India øi o probabilitate de 100 ori mai mare de a muri decât un copil næscut în Islanda, flara cu cea mai micæ ratæ a mortalitæflii la copii din lume (OMS, 2003).

140 120 100 80 60 40 20 0

Africa

Cele douæ Americi

Asia de Sud-Est

Europa

Estul Vestul La bazinului Pacificului nivel Mediteranei mondial

Mortalitatea la copii, comparativ, în øase regiuni ale lumii în 2002 (Sursæ: OMS, 2003).


Sistemul nostru comprehensiv de învæflare este un set unic øi coordonat de elemente ce conlucreazæ pentru a promova învæflarea activæ. Denumirile caracteristicilor peda­ gogice — Repere, Puncte de verificare øi Ce pærerea avefli? (întrebæri ce suscitæ gândirea criticæ) — au menirea de a întæri tema noastræ centralæ, aceea a cælætoriei prin viaflæ. l Repere pentru studiu: Aceastæ listæ de întrebæri inseratæ la începutul fiecærui capitol subliniazæ conceptele­cheie de învæflat. Fiecare Reper reapare ca introducere în porfliunea de text corespunzætoare.

Repere

pentru studiu

1. Cum se produce în mod normal concepflia øi care sunt cauzele naøterilor plurigemelare?

l Puncte de verificare: Aceste întrebæri, prezentate pe margini de­a lungul fiecærui capitol, îi ajutæ pe studenfli sæ evalueze cât de bine au înfleles conceptele din porfliunile de text anterioare.

2. Cum acflioneazæ ereditatea în determinarea sexului øi în transmiterea træsæturilor normale øi anormale? 3. Cum studiazæ oamenii de øtiinflæ influenfla ereditæflii øi, respectiv, a mediului øi cum conlucreazæ ereditatea øi mediul? 4. Ce roluri joacæ ereditatea øi mediul în sænætatea fizicæ, inteligenflæ øi personalitate? 5. 6.

7. l Ce pærere avefli? Aceste întrebæri de gândire criticæ, prezentate pe margini pe par­ cursul fiecærui capitol, îi încurajeazæ pe studenfli sæ­øi examineze ideile cu privire la un subiect sau sæ aplice informafliile prezentate în text.

l Rezumat øi termeni­cheie: Aceste resurse, care încheie fiecare capitol, organizate în jurul fiecærui Reper øi incluzând termenii­cheie, Reperul îi ghideazæ pe studenfli când 1 revizuiesc capitolul øi la verificarea cunoøtinflelor.

Rezumat øi termeni‑cheie Probleme teoretice de bazæ Reperul 1:  La ce servesc teoriile øi care sunt cele douæ probleme teoretice de bazæ cu privire la care oamenii de øtiinflæ au opinii divergente? • O teorie are scopul de a organiza øi explica datele existente øi de a genera ipoteze care pot fi testate prin cercetare. • Teoriile cu privire la dezvoltare sunt divergente în privinfla a douæ probleme fundamentale: caracterul activ sau reactiv al dezvoltærii øi existenfla continuitæflii sau a discontinuitæflii în dezvoltare.

Piaget, teoria socio­culturalæ a lui Vîgoflki øi abordarea procesærii informafliei. Teoriile neo­piagetiene îmbinæ principiile piagetiene cu date obflinute din cercetærile privind procesarea informafliei. fertilizare Unirea spermatozoidului

perspectiva cognitivæ (30) un cu ovulul pentru a produce zigot; numitæ cognitive øi concepflie. teoria stadiilor (31)

organizare (31) unicelular rezultat zigot Organism din fertilizare. scheme (31)

adaptare (31) asimilare (31) acomodare (31)

• Modelul mecanicist øi modelul organismic sunt douæ modele opuse ale dezvoltærii umane.

echilibrare (31)

teorie (22)

zona de dezvoltare proximæ (ZDP) (32)

ipoteze (22)

teoria socio‑culturalæ (32) schelærie (33)

Materiale suplimentare Dezvoltarea umanæ, ediflia a XI­a, este însoflitæ de un pachet complet de învæflare øi predare. Fiecare componentæ a acestui pachet a fost analizatæ øi dezvoltatæ minuflios, pentru a include noi materiale de curs importante.

Pentru student Centrul de învæflare online pentru studenfli Site°ul web oficial al lucrærii (www.mhhe.com/papaliahd11e) le oferæ studenflilor acces la o varietate de instrumente de învæflare, între care descrieri ale capitolelor, „cartonaøe“ cu termeni­cheie, chestionare cu autoadministrare pentru studenfli, linkuri web pentru site°urile de psihologie rele­ vante øi mici materiale video disponibile prin intermediul acordului de licenflæ exclusiv al McGraw­Hill cu Discovery Channel, alese pentru a ilustra conceptele esenfliale ale dezvoltærii umane. Prefaflæ

xix


Ghidul de studiu al studentului Peggy Skinner, Colegiul South Plains

Acest ghid de studiu comprehensiv (ISBN 0077234936) este organizat pe capitole øi integreazæ Reperele de studiu din corpul principal al textului. El este conceput astfel încât sæ­i ajute pe studenfli sæ­øi foloseascæ timpul cu eficacitate maximæ atunci când revæd materialul din lucrare øi când studiazæ pentru examene. Ghidul de studiu include diferite teste cu autoadministrare, între care întrebæri cu ræspuns adeværat/fals, întrebæri cu variante de ræspuns multiple øi teme de eseu.

Pentru instructor Centrul de învæflare online pentru instructori

Partea protejatæ cu parolæ a Centrului de Învæflare Online (www.mhhe.com/papaliahd11e) confline Manu­ alul instructorului, Banca de teste, prezentæri în PowerPoint, Întrebæri CPS, Galerie foto øi alte mate­ riale valoroase, care væ pot ajuta sæ væ proiectafli øi sæ væ îmbunætæflifli cursul. Vezi mai jos mai multe infor­ maflii despre resursele concrete. Cerefli reprezentantu­ lui local al McGraw­Hill informaflii despre parolæ. l Manualul instructorului, elaborat de Tammy Lochridge, Colegiul Public Itawamba. Creat anume pentru ediflia a XI­a, acest manual confline resurse valoroase atât pentru profesorii începætori, cât øi pentru cei cu experienflæ. Organizat în jurul Reperelor de studiu din lucrare, Manualul instructorului oferæ prezentæri „Pachet de predare total“, propuneri de introduceri pentru prelegeri, exerciflii de gândire criticæ, teme de eseu, sugestii de lecturæ øi resurse web pentru fiecare capitol. l Banca de teste, elaboratæ de Ann Mullis, Universitatea de Stat Florida. Aceastæ bancæ de teste comprehensivæ oferæ peste 2 000 de întrebæri cu variante multiple de ræspuns øi teme de eseu. Organizate pe capitole, întrebærile sunt concepute pen­ tru a testa înflelegerea factualæ, aplicatæ øi conceptualæ. Conforme cu caracterul integrativ al pachetului nostru suplimentar, toate întrebærile din banca de teste sunt raportate la Reperele de studiu din text øi sunt compatibile cu EZ Test, programul computerizat de teste al McGraw­Hill. EZ Test al McGraw­Hill este un program de testare electronicæ flexibil øi uøor de utilizat, care le permite instructorilor sæ creeze teste pe baza unor elemente concrete din manual. El oferæ o gamæ largæ de tipuri de întrebæri øi le permite instructorilor sæ modifice întrebærile existente sau sæ creeze altele noi. Pot fi create versiuni multiple ale testului øi orice test poate fi exportat pentru a fi utilizat cu ajutorul unor sisteme de gestionare a cursurilor cum ar fi WebCT sau Blackboard. EZ Test Online este un serviciu nou, care væ oferæ un loc unde sæ administrafli online, cu uøurinflæ, examenele øi testele dumneavoastræ create cu EZ Test. Pro­ gramul este disponibil pentru sistemele de operare Windows øi Macintosh. l Prezentæri în PowerPoint, elaborate de Wanda Clark, Colegiul South Plains. Aceste prezentæri cuprind elementele­cheie ale fiecærui capitol øi includ grafice din text. Pot fi folosite ca atare sau le putefli modifica în aøa fel încât sæ ræspundæ nevoilor dumneavoastræ concrete. l Sistemul de performanflæ la clasæ (Classroom Performance System — CPS) de la eInstruction. Aceste întrebæri, concepute pentru a fi utilizate împreunæ cu Sistemul de performanflæ la clasæ interactiv, sunt organizate pe capitole øi elaborate în aøa fel încât sæ testeze înflelegerea factualæ, aplicatæ øi conceptualæ. De asemenea, aceste întrebæri de test sunt compatibile cu EZ Test, programul computerizat al McGraw­Hill pentru banca de teste.

xx

Prefaflæ


l Galerie de imagini — include toate figurile, tabelele øi fotografiile din acest manual (peste 150 de imagini) pentru care McGraw°Hill defline drepturi de autor. Baza de date vizualæ (VAD) a McGraw­Hill pentru Dezvoltarea pe tot parcursul vieflii Baza de date

virtualæ a McGraw­Hill pentru Dezvoltarea pe tot par­ cursul vieflii (VAD 2.0) (www.mhhe.com/vad) este o bazæ de date online cu clipuri video destinate utilizærii la cursul de psihologia dezvoltærii, create anume pentru instructori. Væ putefli particulariza prezentærile de la curs descærcând clipurile video pe computerul sau intro­ ducându­le în materialul dumneavoastræ de curs ori în prezentærile PowerPoint. Toate clipurile video sunt dis­ ponibile cu sau færæ comentarii scrise. Cerefli repre­ zentantului McGraw­Hill informaflii pentru acces. Materiale multimedia de curs pentru dezvoltarea copilului

Charlotte J. Patterson, Universitatea Virginia Acest set video alcætuit din douæ CD­uri cuprinde experimentele clasice øi contempo­ rane privind dezvoltarea copilului. Charlotte J. Patterson, cercetætoare reputatæ, a selectat conflinutul øi a scris module însoflitoare ce pot fi alocate studenflilor. Aceste module includ sugestii de proiecte suplimentare, precum øi o componentæ de testare. Materialul multimedia pentru curs poate fi obflinut împreunæ cu cartea, prefl redus. Seria educaflionalæ contemporanæ a McGraw­Hill: l Ediflii anuale: Dezvoltarea umanæ. Acest material este alcætuit dintr­o suitæ de articole cu subiecte legate de cele mai noi cercetæri øi idei privind dezvoltarea umanæ. Edifliile anuale sunt actualizate cu regularitate øi au træsæturi utile, cum ar fi un ghid al subiectelor, un cuprins adnotat, rezumate ale segmentelor de material øi un index de subiecte. l Controverse în Dezvoltarea umanæ. Ideile controversate actuale sunt prezentate într­un format de tip dezbatere, pentru a stimula interesul studentului øi a­i dez­ volta abilitæflile de gândire criticæ. Fiecare idee este atent încadratæ de un rezumat al ideii, o introducere øi un post­scriptum.

l Studii în Dezvoltarea umanæ. Aceastæ lucrare confline o colecflie de articole, extrase

din cærfli øi studii de cercetare care au modelat studierea dezvoltærii umane øi felul cum este ea înfleleasæ în prezent. Textele sunt organizate pe teme, având în centru sectoare principale de studiu din cadrul dezvoltærii umane. Fiecare text este pre­ cedat de o notæ ce prezintæ relevanfla articolului sau a studiului øi oferæ informaflii biografice despre autor.

Prefaflæ

xxi


MULfiUMIRI Dorim sæ ne exprimæm recunoøtinfla faflæ de numeroøii prieteni øi colegi care ne­au ajutat, prin activitatea øi interesul lor, sæ ne clarificæm ideile despre dezvoltarea umanæ. Sugestiile øi recomandærile lor inspirate au influenflat conflinutul acestei ediflii a Dezvoltærii umane, precum øi al celor precedente. Cartea de faflæ este øi cartea lor. Apreciem în mod deosebit ajutorul urmætoarelor persoane: Mike Arpin, Colegiul Public Coffeyville

Robyn Inmon, Colegiul South Plains

Renée L. Babcock, Universitatea Central Michigan

Kelly Jarvis, Universitatea California, Irvine

Alan Bates, Colegiul Public de Stat Snead

Jyotsna Kalavar, Universitatea de Stat Pennsylvania, New Kensington

Dan Bellack, Colegiul Tehnic Trident

Bruce Kozak, Colegiul Public Daytona Beach

Deneen Brackett, Colegiul de Stat Prairie Gregory S. Braswell, Universitatea de Stat Illinois Joy Brown, Universitatea North Alabama Amy Carrigan, Universitatea St. Francis Evelyn Chiang, Universitatea Florida Perle Slavic Cowen, Colegiul de asis­ tenfli medicali, Universitatea Iowa Pam Deyell­Gingold, Colegiul Merced

Tammy B. Lochridge, Colegiul Public Itawamba Karla Miley, Colegiul Black Hawk Veronica F. Ogata, Colegiul Public Kapi’olani Kaelin Olsen, Universitatea de Stat Utah Randall Osborne, Universitatea de Stat Texas — San Marcos

Nicole Gendler, Universitatea New Mexico

Lori K. Perez, Universitatea de Stat California, Fresno

Lori Harris, Universitatea de Stat Murray Jutta Heckhausen, Universitatea California, Irvine

Prefaflæ

Sonya Leathers, Universitatea Illinois din Chicago

Elaina Frieda, Universitatea Auburn

Arthur Gonchar, Universitatea La Verne

xxii

Deborah Laible, Universitatea Metodistæ de Sud

Diane Powers, Colegiul Public Central Iowa, Catonsville Thomas Rabak, Universitatea Centralæ Washington Jennifer Redlin, Colegiul Tehnic Public de Stat Minnesota

Henrietta Hestick, Colegiul Public al Districtului Baltimore

Teresa Roberts, Universitatea de Stat California, Sacramento

Debra Hollister, Colegiul Public Valencia

Stephanie J. Rowley, Universitatea Michigan

Heather Holmes­Lonergan, Colegiul de Stat Metro din Denver

Pamela Schuetze, Colegiul de Stat Buffalo

Suzy Horton, Colegiul Public Mesa

Peter Segal, Colegiul York al Universitæflii Municipale New York

John Hotz, Universitatea de Stat St. Cloud

Jack Shilkret, Colegiul Public Anne Arundel


Peggy Skinner, Colegiul South Plains J. Blake Snider, Universitatea de Stat East Tennessee

Monique L. Ward, Universitatea Michigan Kristin Webb, Colegiul Public Alamance

Mary­Ellen Sollinger, Colegiul Public Tehnic Delaware

Colin William, Colegiul Public de Stat Columbus

Kevin Sumrall, Colegiul Montgomery

Lois Willoughby, Colegiul Miami­Dade, Kendall

Rachelle Tannenbaum, Colegiul Public Anne Arundel

Apreciem sprijinul ferm pe care ni l­a oferit editorul nostru. Vrem sæ le mulflumim în mod special lui Mike Sugarman, redactor executiv; lui Dawn Groundwater, director de dezvoltare; lui Joanne Butler, redactor de dezvoltare independent — supravegherea ei devotatæ a adus proiectului nenumærate beneficii; lui Carol Mulligan, care a pregætit cu mare grijæ bibliografia; lui Holly Paulsen, redactor de producflie; lui Margarite Reynolds, manager de design; lui Toni Michaels, cercetætor foto, øi lui Emily Pecora, redactorul materialelor auxiliare. La fel ca de fiecare datæ, primim cu braflele deschise øi apreciem comentariile din partea cititorilor; acestea ne ajutæ sæ continuæm sæ îmbunætæflim Dezvoltarea umanæ. Diane E. Papalia Sally Wendkos Olds Ruth Duskin Feldman

Prefaflæ

xxiii


1

Studierea dezvoltĂŚrii umane


„Singurul lucru permanent este schimbarea.“ Heraclit, fragment (secolul al VI­lea î.Hr.)

Øtiafli cæ… l În anumite societæfli nu existæ conceptul de adolescenflæ sau de vârstæ mijlocie? l Mulfli erudifli afirmæ cæ rasele nu sunt categorii de oameni diferenfliabile fizic? l S­a estimat cæ, în urmætorii 50 de ani, circa jumætate din populaflia SUA va fi hispanicæ, de culoare sau asiaticæ? l Peste 36 de milioane de locuitori ai Statelor Unite træiesc în særæcie? l Potrivit unor cercetæri, copiii care au avut contact cu televiziunea øi computerul de la o vârstæ fragedæ se dezvoltæ altfel decât copiii care cresc færæ ele? l Memoria, forfla øi rezistenfla pot fi îmbunætæflite prin antrenament øi exercifliu, chiar øi la vârsta a treia?

A

cestea sunt doar câteva dintre subiectele interesante øi importante de care ne vom ocupa în acest capitol cu care vefli începe studiul dez­ voltærii umane. În prezentul capitol introductiv, descriem cum a apærut øi a evoluat domeniul de studiu al dezvoltærii umane. Prezentæm obiectivele øi conceptele de bazæ actuale ale acestui domeniu. Identificæm o serie de aspecte ale dezvoltærii umane øi arætæm interacfliunea dintre ele. Apoi rezumæm elementele principale de dezvoltare din fiecare etapæ de viaflæ. În sfârøit, examinæm influenflele asupra dezvoltærii øi contextul în care se produce aceasta. Dupæ ce afli studiat acest capitol, ar trebui sæ putefli ræspunde la toate întrebærile de Reper de la pagina urmætoare. Cæutafli­le din nou pe marginile paginilor de­a lungul capitolului, unde fac trimitere la concepte importante. Ca sæ væ verificafli înflelegerea acestor Repere, revedefli Rezumatul de la sfârøitul capitolului. Punctele de verificare de pe tot parcursul capitolului væ vor ajuta sæ væ testafli cunoøtinflele despre materialul pe care l­afli citit.

SUMAR Dezvoltarea umanæ: un domeniu în permanentæ evoluflie Studierea vieflii pe toatæ durata ei * Dezvoltarea umanæ în prezent

Studierea dezvoltærii umane: concepte de bazæ Sectoarele dezvoltærii * Etapele vieflii

Influenfle asupra dezvoltærii Ereditatea, mediul øi maturizarea * Contexte ale dezvoltærii * Influenfle normative øi nenormative * Momentul exercitærii influenflelor: Perioade critice sau sensibile

Abordarea lui Paul B. Baltes privind dezvoltarea pe toatæ durata vieflii Caseta 1–1: Cercetarea în acfliune: Existæ o perioadæ criticæ pentru achiziflia limbajului?

3


Repere

pentru studiu

1. Ce este dezvoltarea umanæ ca domeniu øtiinflific øi cum a evoluat studierea ei? 2. Ce studiazæ specialiøtii în dezvoltare? 3. Ce fel de influenfle determinæ diferenflele dintre oameni? 4. Care sunt cele øapte principii ale abordærii dezvoltærii pe toatæ durata vieflii?

Dezvoltarea umanæ: un domeniu în permanentæ evoluflie

Reperul 1 Ce este dezvoltarea umanæ ca domeniu øtiinflific øi cum a evoluat studierea ei?

dezvoltare umanæ Studierea øtiin­ flificæ a proceselor de schimbare øi stabilitate pe tot parcursul vieflii umane.

Ce pærere avefli? • În ce fel credefli cæ væ va fi utilæ studierea dezvoltærii umane?

dezvoltare pe toatæ durata vieflii Concepflie despre dezvol­ tarea umanæ ca proces ce se desfæøoaræ pe parcursul întregii viefli øi care poate fi studiat øtiinflific.

4

Partea 1

Din momentul concepfliei, fiinflele umane încep sæ parcurgæ un proces al schimbærii ce va continua pe tot parcursul vieflii lor. O singuræ celulæ devine o persoanæ vie, care respiræ, merge, vorbeøte. Øi cu toate cæ aceastæ celulæ unicæ se transformæ într­un individ unic, schimbærile prin care trec fiinflele umane de­a lungul vieflii au anumite tipare comune. Bebeluøii cresc øi devin copii, iar aceøtia cresc la rândul lor øi devin adulfli. În mod similar, anumite caracteristici umane au tipare comune. Indivizii timizi în copilærie au o probabilitate mare de a ræmâne timizi øi la vârsta adultæ. Dezvoltarea umanæ, ca domeniu de studiu, este studierea øtiinflificæ a acestor tipare de schimbare øi stabilitate. Dezvoltarea este sistematicæ: este coerentæ øi organizatæ. Este adaptativæ: scopul ei constæ în confruntarea cu condifliile interne øi externe de existenflæ. Dezvoltarea poate sæ urmeze traiectorii diferite øi poate sæ aibæ sau nu un obiectiv clar, dar existæ o legæturæ între schimbærile deseori imperceptibile care o alcætuiesc. Ce caracteristici au øansele cele mai mari de a rezista? Ce caracteristici e probabil sæ se modifice øi de ce? Aceste întrebæri se numæræ printre cele cærora cautæ sæ le ræspundæ studierea dezvoltærii umane. Specialiøtii care studiazæ øtiinfla dezvoltærii umane se numesc specialiøti în dezvoltare. Activitatea lor poate avea un impact spectaculos asupra vieflii oamenilor. Rezultatele cercetærilor au adesea aplicaflii directe în domeniul creøterii copiilor, al educafliei, al sænætæflii øi al politicii sociale. Spre exemplu, niøte cercetætori din Boston au constatat cæ elevii de la øcoli publice care mergeau la øcoalæ flæmânzi sau din alimentaflia cærora lipseau unele substanfle nutritive esenfliale aveau note mai slabe øi mai multe probleme emoflionale øi de comportament decât colegii lor. Dupæ ce øcolile au inifliat un program ce oferea gratuit micul dejun, elevii participanfli au început sæ obflinæ note mai bune la matematicæ, absentau øi întârziau mai rar øi aveau mai pufline probleme emoflionale øi comportamentale (Kleinman et. al., 2002; Murphy et. al., 1998). Cercetærile care au arætat cæ la ado­ lescenfli creierul este încæ imatur au stimulat propunerea ca adolescenflii acuzafli de crimæ sæ fie exceptafli de la pedeapsa capitalæ. Înflelegerea dezvoltærii adultului poate ajuta oamenii sæ înfleleagæ perioadele de tranziflie din viaflæ øi sæ se confrunte cu ele: femeia care îøi reia serviciul dupæ concediul de maternitate, persoana care­øi schimbæ cariera sau se aflæ în pragul pensionærii, væduva sau væduvul care se confruntæ cu pierderea, persoana care se confruntæ cu o boalæ în stadiul terminal.

Studierea vieflii pe toatæ durata ei Specialiøtii în dezvoltare au ajuns sæ înfleleagæ dezvoltarea umanæ ca un proces ce se desfæøoaræ pe toatæ durata vieflii — concept cunoscut drept dezvoltarea pe toatæ durata vieflii. O serie de studii inifliale, cum ar fi Studiile Stanford asupra copiilor înzestrafli, care au urmærit pânæ la vârsta a treia dezvoltarea oamenilor identificafli în

Despre dezvoltarea umanæ


copilærie ca fiind neobiønuit de inteligenfli, Studiile Berkeley privind creøterea øi îndrumarea øi Studiul Oakland asupra creøterii (adolescenflilor) ne­au oferit multe informaflii despre dezvoltarea pe termen lung. Mai recent, abordarea lui Paul B. Baltes privind dezvoltarea pe toatæ durata vieflii, discutatæ la sfârøitul acestui capitol, a oferit studierii dezvoltærii pe toatæ durata vieflii un cadru conceptual comprehensiv.

Dezvoltarea umanæ în prezent Dupæ ce domeniul dezvoltærii umane a devenit disciplinæ øtiinflificæ, obiectivele sale au evoluat pentru a include descrierea, explicarea, predicflia øi intervenflia. Spre exemplu, pentru a descrie când anume rostesc majoritatea copiilor primul lor cuvânt sau cât de bogat este în general vocabularul lor la o vârstæ datæ, specialiøtii în dezvoltare observæ grupuri mari de copii øi stabilesc norme sau medii pentru comportamentul la diferite vârste. Apoi încearcæ sæ explice cum îøi însuøesc copiii limbajul øi care sunt motivele care fac ca unii copii sæ învefle sæ vorbeascæ mai târziu decât în mod Tehnicile de imagisticæ a creierului, cum ar fi imagistica func­ obiønuit. Aceste cunoøtinfle fac posibile predicfliile privind com­ flionalæ prin rezonanflæ magneticæ (IRM funcflional), tomografia emisie de pozitroni (PET) øi electroencefalograma (EEG) sunt portamentul viitor, de exemplu, probabilitatea ca un copil sæ aibæ cu folosite pentru a cartografia zonele din structura creierului unde probleme serioase de vorbire. În sfârøit, înflelegerea modului în au loc anumite procese de gândire. care se dezvoltæ limbajul poate fi folositæ pentru a interveni în dezvoltare, de exemplu prin logopedie. Studierea øtiinflificæ a dezvoltærii umane evolueazæ permanent. Întrebærile la care încearcæ sæ ræspundæ specialiøtii în dezvoltare, metodele pe care le folosesc øi explicafliile pe care le avanseazæ sunt mai sofisticate øi mai variate decât erau chiar øi cu numai douæzeci øi cinci de ani în urmæ. Aceste schimbæri reflectæ progresele pe care Verificare le înregistreazæ cunoaøterea, pe mæsuræ ce se elaboreazæ noi investigaflii bazate pe cele anterioare sau care le pun pe acelea la îndoialæ. Ele reflectæ, de asemenea, progresele Putefli sæ . . . tehnologice. Instrumentele sensibile ce mæsoaræ miøcærile oculare, pulsul, tensiunea u Dafli exemple de aplicaflii arterialæ, tensiunea muscularæ øi altele asemenea dezvæluie legæturi interesante între practice ale cercetærilor funcfliile biologice øi inteligenfla în copilærie. Tehnologia digitalæ øi computerele privind dezvoltarea permit cercetætorilor sæ cerceteze expresiile faciale ale sugarilor, în cæutarea semnelor umanæ? timpurii ale emofliilor, øi sæ analizeze maniera de comunicare dintre mame øi sugari. u Væ identificafli obiectivele Progresele în materie de imagisticæ a creierului fac posibilæ sondarea misterelor pentru studierea øtiinflificæ temperamentului, identificarea originii gândirii logice øi compararea unui creier ce a dezvoltærii umane? îmbætrâneøte normal cu acela al unei persoane cu demenflæ. u Numifli cel puflin øase Øtiinfla dezvoltærii a fost aproape de la început interdisciplinaræ. În prezent, cei care discipline implicate în studiazæ dezvoltarea umanæ fac apel la o gamæ largæ de discipline, între care psihologia, studierea dezvoltærii umane? psihiatria, sociologia, antropologia, biologia, genetica (studierea træsæturilor ereditare), øtiinfla familiei (studiul interdisciplinar al relafliilor familiale), pedagogia, istoria øi medicina. Cartea de faflæ include rezultate ale cercetærilor din toate aceste domenii.

¸

Studierea dezvoltærii umane: concepte de bazæ

Reperul 2

Specialiøtii în dezvoltare studiazæ procesele schimbærii øi stabilitæflii în toate sectoarele sau aspectele dezvoltærii øi în toate etapele vieflii.

Ce studiazæ specialiøtii în dezvoltare?

Sectoarele dezvoltærii Specialiøtii în dezvoltare studiazæ trei sectoare principale: cel fizic, cel cognitiv øi cel psihosocial. Creøterea organismului øi a creierului, capacitæflile senzoriale, abilitæflile motorii øi sænætatea fac parte din dezvoltarea fizicæ. Învæflarea, atenflia, memoria, limbajul, gândirea, raflionarea øi creativitatea alcætuiesc dezvoltarea cognitivæ. Capitolul 1

dezvoltare fizicæ Creøterea orga­ nismului øi a creierului, inclusiv tiparele schimbærii capacitæflilor senzoriale, abilitæflilor motorii øi sænætæflii.

Studierea dezvoltærii umane

5


La aceøti copii care examineazæ melci pe o mæsuflæ cu nisip sunt active toate trei sectoarele dezvoltærii: percepflia senzorialæ (dezvoltare fizicæ), învæflarea (dezvoltare cognitivæ) øi construirea de relaflii sociale (dezvoltare psihosocialæ).

dezvoltare cognitivæ Tiparul schimbærilor la nivelul capacitæflilor mentale, cum ar fi învæflarea, atenflia, memoria, limbajul, gândirea, raflionarea øi creativitatea. dezvoltare psihosocialæ Tiparul schimbærilor la nivelul stærilor emoflionale, al personalitæflii øi al relafliilor sociale.

Stærile emoflionale, personalitatea øi relafliile sociale sunt aspecte ale dezvoltærii psihosociale. Cu toate cæ discutæm separat despre dezvoltarea fizicæ, cognitivæ øi psihosocialæ, aceste sectoare interacflioneazæ între ele. Fiecare aspect al dezvoltærii le influenfleazæ pe celelalte. Un cercetætor remarca: „Creierul nostru funcflioneazæ mai bine, gândim mai clar, avem o dispoziflie mai seninæ øi suntem mai puflin vulnerabili în fafla bolilor dacæ suntem într­o formæ fizicæ bunæ“ (Diamond, 2007, p. 153). Spre exemplu, un copil cu infecflii frecvente la nivelul urechii poate sæ­øi dezvolte limbajul mai lent decât un copil færæ aceastæ problemæ fizicæ. La pubertate, modificærile fizice øi hormonale dramatice influenfleazæ concepflia despre propria persoanæ, aflatæ în plinæ dezvoltare. La polul opus, modificærile în plan fizic la nivelul creierului unor adulfli vârstnici pot duce la deteriorare intelectualæ øi a personalitæflii. Progresele øi regresele cognitive se aflæ în strânsæ legæturæ cu factorii fizici, emo­ flionali øi sociali. Copilul precoce în ceea ce priveøte dezvoltarea limbajului ar putea sæ le declanøeze celor din jur reacflii pozitive øi astfel sæ dobândeascæ un simfl al valorii personale mai puternic. Dezvoltarea memoriei reflectæ câøtigurile sau pierderile la nivelul conexiunilor fizice din creier. Adultul care întâmpinæ dificultæfli în a­øi aminti numele persoanelor ar putea sæ se simtæ stângaci øi reticent în contexte sociale. Dezvoltarea psihosocialæ poate influenfla funcflionarea cognitivæ øi pe cea afectivæ. Mai mult chiar, în lipsa legæturilor sociale semnificative, sænætatea fizicæ øi cea psihicæ pot sæ sufere. Motivaflia øi încrederea în sine sunt factori importanfli ai succesului øcolar, în timp ce emofliile negative, cum ar fi tristeflea, furia, frica sau anxietatea legatæ de un test, pot sæ influenfleze negativ performanfla. Cercetætorii au identificat chiar øi unele legæturi posibile între personalitate øi durata vieflii. La rândul lor, capacitæflile fizice øi cognitive pot influenfla dezvoltarea psihosocialæ. Ele contribuie în foarte mare mæsuræ la stima de sine øi pot sæ influenfleze acceptarea socialæ øi alegerea ocupafliei. Aøadar, cu toate cæ, pentru simplitate, abordæm separat dezvoltarea fizicæ, dezvol­ tarea cognitivæ øi cea psihosocialæ, dezvoltarea este un proces unitar. Vom sublinia pe tot parcursul textului legæturile dintre aceste trei sectoare principale ale dezvoltærii.

Etapele vieflii construct social Concept sau manifestare ce le poate pærea fireascæ øi evidentæ celor care o acceptæ, dar care este, în realitate, invenflia unei culturi sau societæfli date.

6

Partea 1

Împærflirea vieflii în etape este un construct social: concepflie sau practicæ aparent fireascæ øi evidentæ celor care o acceptæ, dar care este, în realitate, invenflia unei culturi sau societæfli date. Nu existæ moment definibil în mod obiectiv în care un copil devine adult sau un tânær devine bætrân. De fapt, chiar øi conceptul de copilærie poate fi privit ca un construct social. Unele dovezi indicæ faptul cæ, în epocile anterioare, copiii erau privifli øi tratafli ca niøte adulfli mai mici. Totuøi, aceastæ idee a fost contestatæ (Ariès,

Despre dezvoltarea umanæ


1962; Elkind, 1986; Pollock, 1983). Descoperirile arheologice din perioada Greciei Antice aratæ cæ copiii se jucau cu pæpuøi de lut øi zaruri fæcute din oase de oaie øi capræ. Ceramica øi pietrele funerare înfæfliøeazæ copii aøezafli pe scaune cu picioare înalte øi deplasându­se în cærucioare trase de capre (Mulrine, 2004). Conceptul de adolescenflæ ca etapæ de dezvoltare în societæflile industriale este relativ recent. Pânæ la începutul secolului XX, în Statele Unite, tinerii erau considerafli copii pânæ când terminau øcoala, se cæsætoreau sau îøi gæseau un serviciu øi intrau astfel în lumea adulflilor. În anii 1920, odatæ cu înfiinflarea liceelor cu programæ largæ, menite sæ ræspundæ la nevoile unei economii aflate în plin avânt øi odatæ cu creøterea numærului familiilor capabile sæ susflinæ material educaflia formalæ prelungitæ a copiilor lor, anii adolescenflei au devenit o perioadæ distinctæ a dezvoltærii (Keller, 1999). În unele societæfli preindustriale, cum ar fi indienii chippewa, conceptul de adolescenflæ nu existæ nici acum. La indienii chippewa, copilæria are doar douæ etape: de la naøtere pânæ când copilul începe sæ meargæ øi de la mers la pubertate. Ceea ce noi numim adolescenflæ face parte din vârsta adultæ (Broude, 1995). Dupæ cum vom aræta în capi­ tolul 16, la populaflia gusii din Kenya nu existæ conceptul vârstei mijlocii. În aceastæ carte, urmærim o succesiune de opt etape general acceptate în societæflile industriale occidentale. Dupæ ce descriem schimbærile cruciale ce survin în prima peri­ oadæ, cea prenatalæ, urmærim toate cele trei sectoare ale dezvoltærii de­a lungul perioadei de sufar øi vârstei învæflærii mersului, primei copilærii, copilæriei mijlocii, adolescenflei, vârstei de adult tânær, vârstei mijlocii øi vârstei a treia (Tabelul 1–1). Pentru fiecare perioadæ ulterioaræ celei de sugar øi vârstei învæflærii mersului (când schim­ bærile sunt cele mai spectaculoase), am combinat dezvoltarea fizicæ øi cea cognitivæ într­un singur capitol. Împærflirile pe vârste prezentate în Tabelul 1–1 sunt aproximative øi întru câtva arbitrare. Acest lucru este valabil în special în privinfla vârstei adulte, pentru care nu existæ repere sociale sau fizice clar definite, cum sunt începerea øcolii sau debutul pubertæflii, care sæ semnaleze trecerea dintr­o etapæ în alta. Existæ diferenfle individuale în ceea ce priveøte felul cum se confruntæ oamenii cu evenimentele øi problemele caracteristice pentru fiecare perioadæ. În ciuda acestor diferenfle, pentru ca dezvoltarea normalæ sæ poatæ avea loc, trebuie ca în fiecare etapæ sæ fie satisfæcute anumite nevoi fundamentale de dezvoltare øi sæ fie îndeplinite anumite sarcini de dezvoltare. Un nou­næscut, de exemplu, depinde de adulfli pentru satisfacerea nevoilor sale fundamentale de hranæ, îmbræcæminte øi adæpost, dar øi de contact uman øi afecfliune. Sugarii îøi formeazæ ataøamente faflæ de pærinfli sau îngrijitori, iar aceøti adulfli, la rândul lor, se ataøeazæ de sugari. Fæcând primii paøi øi începând sæ vorbeascæ, sugarii ajung la vârsta învæflærii mersului. Deøi sunt mai independenfli øi mai capabili sæ­øi afirme autonomia, au øi ei nevoie de pærinfli sau îngrijitori care sæ le ofere mediul sigur în care sæ facæ aceste lucruri. În timpul primei copilærii, copiii dobândesc mai mult autocontrol øi devin mai interesafli de alfli copii. Controlul asupra comportamentului trece treptat din sarcina pærintelui în cea a copilului în timpul copilæriei mijlocii, când grupul celor de­o seamæ capætæ tot mai mare importanflæ. Una din principalele sarcini de dezvoltare ale adolescentului constæ în cæutarea identitæflii — personalæ, sexualæ øi ocupaflionalæ. Maturizându­se fizic, adolescenflii trebuie sæ se confrunte cu nevoi øi emoflii uneori conflictuale, când se pregætesc sæ plece din cæminul pærintesc. La începutul vârstei adulte, în etapa exploratorie, cuprinsæ aproximativ între douæ­ zeci øi douæzeci øi cinci de ani, pufline persoane sunt pregætite sæ se „aøeze“ la casa lor øi sæ abordeze sarcinile tipice ale adultului tânær: elaborarea unui stil de viaflæ inde­ pendent, adoptarea unei ocupaflii øi, de obicei, întemeierea unei familii. În perioada vârstei mijlocii, este probabil sæ se producæ un anumit declin al capacitæflilor fizice. În acelaøi timp, mulfli oameni de vârstæ mijlocie gæsesc încântare øi provocare în schim­ bærile pe care li le aduce viafla — schimbæri de carieræ, copiii devenifli adulfli —, în timp ce alflii se confruntæ cu necesitatea de a­øi îngriji pærinflii vârstnici. La vârsta a treia, oamenii trebuie sæ facæ faflæ pierderii facultæflilor, pierderii persoanelor iubite øi pregætirilor pentru moarte. Dacæ se pensioneazæ, trebuie sæ se confrunte cu pierderea Capitolul 1

Ce pærere avefli? • De ce credefli cæ diferitele societæfli împart altfel perioadele dezvoltærii?

¸

Verificare

Putefli sæ . . .

u

Identificafli cele trei sectoare ale dezvoltærii øi sæ dafli exemple de moduri în care sunt interconectate?

u

Numifli opt etape ale dezvoltærii umane (aøa cum sunt definite în aceastæ carte) øi sæ enumerafli câteva aspecte sau sarcini esenfliale ale fiecærei etape?

Studierea dezvoltærii umane

7


Tabelul 1­1

Elemente principale tipice de dezvoltare în opt etape ale dezvoltærii umane

Interval de vârstæ

Dezvoltare fizicæ

Dezvoltare cognitivæ

Dezvoltare psihosocialæ

Perioada prenatalæ (de la concepflie la naøtere)

Are loc concepflia, prin fertilizare normalæ sau alte mijloace. Zestrea geneticæ interacflioneazæ cu influenflele din mediu încæ de la început. Se formeazæ structurile fundamentale ale organismului øi organele; începe dezvoltarea intensivæ a creierului. Creøterea fizicæ este cea mai rapidæ de pe tot parcursul vieflii. Existæ o mare vulnerabilitate la influenflele mediului. Toate simflurile øi sistemele organismului funcflioneazæ la naøtere în mæsuræ mai micæ sau mai mare.

Se dezvoltæ capacitæfli de învæflare øi reamintire øi de reacflie la stimuli senzoriali.

Fetusul reacflioneazæ la vocea mamei øi ajunge sæ o prefere.

Capacitatea de învæflare øi cea de reamintire existæ chiar øi în primele sæptæmâni de viaflæ. Spre sfârøitul celui de­al doilea an, se dezvoltæ folosirea simbolurilor øi capacitatea de rezolvare a problemelor. Înflelegerea øi folosirea limbajului evolueazæ rapid. Gândirea este întru câtva egocentricæ, dar se dezvoltæ înflelegerea perspectivei altor oameni. Imaturitatea cognitivæ dæ naøtere unor idei ilogice despre lume. Memoria øi limbajul se îmbunætæflesc. Inteligenfla devine mai uøor de decelat. Experienfla anului pregætitor pentru øcoalæ este comunæ, iar cea a grædiniflei, øi mai comunæ. Egocentrismul se reduce. Copiii încep sæ gândeascæ logic, însæ concret. Memoria øi capacitæflile lingvistice se îmbunætæflesc. Achizifliile cognitive le permit copiilor sæ beneficieze de pe urma educafliei formale. Unii copii vædesc nevoi øi avantaje educative speciale.

Se formeazæ ataøamentul faflæ de pærinfli øi alte persoane. Se dezvoltæ conøtiinfla de sine. Se produce trecerea treptatæ de la dependenflæ la autonomie. Creøte interesul faflæ de alfli copii.

Perioada de sugar øi vârsta învæflærii mersului (de la naøtere la 3 ani)

Creierul capætæ complexitate mai mare øi este extrem de sensibil la influenflele mediului. Creøterea fizicæ øi dezvoltarea abilitæflilor motorii sunt rapide. Prima copilærie (de la 3 la 6 ani)

Creøterea este constantæ; corpul devine mai suplu øi proporfliile se apropie mai mult de cele adulte. Apetitul alimentar se reduce øi problemele de somn sunt frecvente. Apare tendinfla de a folosi preponderent o mânæ; se îmbunætæflesc abilitæflile motorii fine øi grosiere øi sporeøte forfla.

Copilæria mijlocie (de la 6 la 11 ani)

Creøterea încetineøte. Forfla øi abilitæflile atletice sporesc. Bolile respiratorii sunt frecvente, dar sænætatea este în general mai bunæ decât în oricare altæ perioadæ a vieflii.

Concepflia despre sine øi înflelegerea emofliilor devin mai complexe; stima de sine are caracter global. Sporesc independenfla, inifliativa øi autocontrolul. Se dezvoltæ identitatea de gen. Jocul devine mai imaginativ, mai complex øi, de obicei, mai social. Altruismul, agresivitatea øi teama sunt frecvent întâlnite. Familia ræmâne centrul vieflii sociale, dar ceilalfli copii devin mai importanfli. Concepflia despre sine devine mai complexæ, influenflând stima de sine. Reglarea în comun a conduitei reflectæ trecerea treptatæ a controlului din sarcina pærintelui în cea a copilului. Grupul celor de­o seamæ capætæ importanflæ centralæ.

relafliilor bazate pe munca lor, dar ar putea sæ gæseascæ mai multæ plæcere în prietenii, în relafliile cu rudele, în activitatea de voluntariat øi în ocazia de a explora interese ignorate în trecut. Numeroøi vârstnici devin mai introspectivi, cæutând sensul vieflii lor. Reperul 3 Ce fel de influenfle determinæ diferenflele dintre oameni?

8

Partea 1

Influenfle asupra dezvoltærii Ce anume face fiecare persoanæ sæ fie unicæ? Deøi cei care studiazæ dezvoltarea cer­ ceteazæ procesele universale de dezvoltare prin care trec toate fiinflele umane normale, ei trebuie totodatæ sæ ia în considerare diferenflele individuale la nivel de caracteristici,

Despre dezvoltarea umanæ


Interval de vârstæ

Dezvoltare fizicæ

Dezvoltare cognitivæ

Dezvoltare psihosocialæ

Adolescenfla (de la 11 la aproximativ 20 de ani)

Creøterea fizicæ øi alte schimbæri sunt rapide øi profunde. Survine maturitatea reproductivæ. Apar riscuri majore de sænætate, ca urmare a problemelor de comportament, cum ar fi tulburærile de alimentaflie øi abuzul de droguri. Forma fizicæ atinge apogeul, apoi scade uøor. Alegerile privitoare la stilul de viaflæ influenfleazæ sænætatea.

Se dezvoltæ capacitatea de gândire abstractæ øi raflionare øtiinflificæ. Gândirea imaturæ persistæ în anumite atitudini øi comportamente. Educaflia are în centru pregætirea pentru facultate sau meserie. Gândirea øi judecata moralæ devin mai complexe. Se fac alegeri în materie de educaflie øi ocupaflie, uneori dupæ o perioadæ de explorare.

Cæutarea identitæflii, inclusiv a celei sexuale, capætæ un rol central. Relafliile cu pærinflii sunt în general bune. Grupul celor de­o seamæ poate sæ exercite o influenflæ pozitivæ sau negativæ.

E posibil sæ înceapæ o uøoaræ deteriorare a capacitæflilor senzoriale, a sænætæflii, a rezis­ tenflei øi forflei, dar existæ mari diferenfle între indivizi. Femeile træiesc experienfla menopauzei.

Capacitæflile mentale ating apogeul; experienfla øi abilitæflile practice de rezolvare a problemelor sunt considerabile. Manifestærile creative ar putea sæ se reducæ, dar calitatea lor sporeøte. Pentru unii, succesul în carieræ øi capacitatea de a câøtiga bani ating apogeul; la alflii poate sæ survinæ epuizarea sau schimbarea carierei. Cei mai mulfli oameni sunt activi mental. Deøi inteligenfla øi memoria se pot deteriora în anumite sectoare, majoritatea oamenilor gæseøte cæi de a compensa aceasta.

Începutul vârstei adulte øi adultul tânær (între 20 øi 40 de ani)

Vârsta mijlocie (între 40 øi 65 de ani)

Vârsta a treia (peste 65 de ani)

Majoritatea oamenilor este sænætoasæ øi activæ, deøi, în general, sænætatea øi capacitæflile fizice sunt în declin. Creøterea timpului de reacflie afecteazæ unele aspecte ale funcflionærii.

influenfle øi rezultate ale dezvoltærii. Oamenii se deosebesc prin sex, înælflime, greutate øi conformaflia corpului, prin gradul de sænætate øi nivelul energetic, prin inteligenflæ, prin tem­ perament, personalitate øi reacflii emoflionale. Contextele din vieflile lor — cæminul, comunitatea øi societatea în care træiesc, relafliile pe care le au, øcolile pe care le urmeazæ (ori dacæ merg sau nu la øcoalæ) øi felul cum îøi petrec timpul liber — sunt øi ele diferite.

Træsæturile de personalitate øi stilul devin relativ stabile, dar schimbærile la nivelul personalitæflii pot fi influenflate de etapele øi evenimentele din viaflæ. Se stabilesc relaflii intime øi se creeazæ stilul de viaflæ personal, însæ acestea pot sæ nu fie durabile. Majoritatea oamenilor se cæsætoresc øi majoritatea devin pærinfli. Sentimentul identitæflii continuæ sæ se dezvolte; poate sæ aparæ perioada de tranziflie a vârstei mijlocii. Responsabilitatea dublæ a îngrijirii copiilor øi pærinflilor poate sæ provoace stres. Plecarea copiilor lasæ cæminul gol.

Poate avea loc pensionarea, lucru ce poate sæ ofere noi opfliuni de petrecere a timpului. Oamenii îøi elaboreazæ strategii mai flexibile pentru a se confrunta cu pierderile personale øi moartea. Relafliile cu rudele øi cu prietenii apropiafli pot sæ ofere un sprijin important. Cæutarea sensului vieflii capætæ importanflæ centralæ.

diferenfle individuale Diferenfle la nivel de caracteristici, influenfle sau rezultate ale dezvoltærii.

Ereditate, mediu øi maturare Unele influenfle asupra dezvoltærii îøi au originea preponderent în ereditate: træsæturi înnæscute sau caracteristici moøtenite de la pærinflii biologici. Alte influenfle provin în Capitolul 1

ereditate Træsæturi înnæscute sau caracteristici moøtenite de la pærinflii biologici.

Studierea dezvoltærii umane

9