25 decembrie by Cochior Claudiu

25 decembrie NAªTEREA DOMNULUI Solemnitate Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.

Ant. Cristos s-a nãscut pentru noi: veniþi sã-l adorãm. Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;

Naºterea Domnului

acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele. 10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Cristos s-a nãscut pentru noi: veniþi sã-l adorãm. Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL A dumnezeirii curatã oglindã, Luminã venitã pe orbi sã-i cuprindã ªi leac suferinþelor noastre amare ªi port de salvare! Isuse, în noaptea seninã ºi sfântã Mulþimea de îngeri mãrire îþi cântã, Vestesc omenirii ce-n pulbere zace: Vin vremuri de pace. La ieslea ce-i tronul mãririi eterne Întreg universul smerit se prosterne. A noastrã-nchinare din inimi supuse Primeºte-o, Isuse.

Oficiul lecturilor

Fecioara curatã pe lume te-aduce, Ca lumea s-o mântui prin moartea pe cruce. Dorim ca prin darul iubirii divine S-ajungem la tine. Cântãri sã rãsune în valea de plângeri, Sã spunem de-a valma cu corul de îngeri: ªi Tatãl, ºi Fiul, ºi Duhul sã fie Slãviþi în vecie. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Domnul mi-a spus: Fiul meu eºti tu, eu astãzi te-am nãscut. Psalmul 2 Pentru ce se frãmântã neamurile * ºi pentru ce cugetã popoarele lucruri deºarte? 2 Regii pãmântului se rãscoalã † ºi cei puternici se sfãtuiesc împreunã * împotriva Domnului ºi împotriva Unsului sãu: 3 „Sã rupem legãturile lor * ºi sã scãpãm de jugul lor!” 4 Cel care locuieºte în ceruri surâde, * Domnul îi face de ruºine. 5 Apoi în mânia sa le vorbeºte * ºi în furia sa îi înspãimântã: 6 „Eu sunt acela care l-am uns pe regele meu în Sion, * pe muntele meu cel sfânt!” 7 Voi vesti hotãrârea Domnului; † el mi-a zis: „Tu eºti Fiul meu, * eu astãzi te-am nãscut. 8 Cere-mi ºi-þi voi da popoarele ca moºtenire * ºi marginile pãmântului în stãpânire! 9 Tu le vei zdrobi cu un toiag de fier * ºi le vei sfãrâma ca pe vasul olarului!” 10 Acum, dar, regilor, purtaþi-vã cu înþelepciune,* trageþi învãþãturã, judecãtori ai pãmântului! 11 Slujiþi-i Domnului cu fricã, * bucuraþi-vã cu teamã! 1

Naºterea Domnului

Luaþi aminte, ca nu cumva sã se mânie ºi sã pieriþi pe cale, * cãci mânia lui se aprinde degrabã. Fericiþi toþi aceia * care nãdãjduiesc în el. Ant. Domnul mi-a spus: Fiul meu eºti tu, eu astãzi te-am nãscut. Ant. 2 Domnul iese ca un mire din camera sa nupþialã.

Psalmul 18 A (19 A) Cerurile vorbesc despre slava lui Dumnezeu * ºi firmamentul vesteºte lucrarea mâinilor sale. 3 Ziua încredinþeazã zilei mesajul, * iar noaptea transmite nopþii înþelegerea. 4 Nu e vorbire, nu sunt cuvinte * ale cãror glasuri sã se poatã auzi, 5 ºi totuºi, vocea lor strãbate tot pãmântul, * vestea lor ajunge la marginile lumii. 6 În ele, acolo a fixat un cort pentru soare, † ºi el, ca un mire, iese din camera sa nupþialã, * se bucurã ca un viteaz ce porneºte la drum în grabã. 7 Rãsare la un capãt al cerurilor † ºi-l strãbate pânã la celãlalt capãt, * ºi nimic nu se poate ascunde de cãldura lui. Ant. Domnul iese ca un mire din camera sa nupþialã. Ant. 3 Harul lui Dumnezeu s-a rãspândit prin buzele tale, de aceea te-a binecuvântat Dumnezeu pentru totdeauna. 2

Psalmul 44 (45) Din inima mea se revarsã cuvinte frumoase, † eu vreau sã-i prezint regelui opera mea. * Limba mea sã fie ca pana unui scriitor iscusit. 3 Tu eºti cel mai fermecãtor dintre fiii oamenilor; † har a fost revãrsat pe buzele tale * ºi, de aceea, te-a binecuvântat Dumnezeu în veac. 4 Încinge-þi sabia peste coapsa ta, viteazule, * ea este strãlucirea ºi mãreþia ta. 2

Oficiul lecturilor 5

Înainteazã cu maiestate, suie în carul de luptã, † pentru adevãr, blândeþe ºi dreptate, * ºi te va învãþa lucruri minunate dreapta ta. 6 Sãgeþile tale sunt ascuþite,† pãtrund în inima duºmanilor regelui; * popoarele cad la picioarele tale. 7 Tronul tãu, Dumnezeule, este veºnic; * sceptrul dreptãþii este sceptrul domniei tale. 8 Ai iubit dreptatea ºi ai urât fãrãdelegea; † de aceea te-a uns Dumnezeu, Dumnezeul tãu, cu untdelemnul bucuriei, * ca pe nimeni altul dintre semenii tãi. 9 Mir, aloe ºi casia înmiresmeazã toate hainele tale; * din palate de fildeº, coarde de harpã te înveselesc. 10 Fiice de regi sunt în preajma ta, * regina stã la dreapta ta, împodobitã cu aur de Ofir. 11 Ascultã, fiicã, priveºte ºi pleacã-þi urechea, * uitã de poporul tãu ºi de casa tatãlui tãu. 12 Regele râvneºte frumuseþea ta; * el îþi este stãpânul, pleacã-te în faþa lui. 13 Fiicele Tirului aduc daruri; * ºi bogaþii poporului cautã faþa ta. 14 Fiica regelui este strãlucitoare, * când îºi face intrarea, îmbrãcatã în haine brodate cu aur. 15 În haine strãlucitoare e adusã la rege; † fecioare formeazã alaiul ei, * prietenele ei sunt aduse la tine. 16 Sunt aduse în bucurie ºi veselie, * sunt conduse în palatul regelui. 17 În locul pãrinþilor tãi vor fi copiii tãi, * ºi îi vei pune stãpânitori peste tot pãmântul. 18 Îmi voi aduce aminte de numele tãu din neam în neam; * de aceea te vor lãuda popoarele în veci ºi în vecii vecilor. Ant. Harul lui Dumnezeu s-a rãspândit prin buzele tale, de aceea te-a binecuvântat Dumnezeu pentru totdeauna.

Naºterea Domnului V. ªi Cuvântul s-a fãcut trup, aleluia. R. ªi a locuit între noi, aleluia.

LECTURA ÎNTÂI Din Cartea profetului Isaia

11,1-10

Descendenþa lui Iese Aºa spune Domnul Dumnezeu: 1 O mlãdiþã va ieºi din tulpina lui Iese ºi un lãstar va da din rãdãcinile lui. 2 Duhul Domnului se va odihni peste el: duhul înþelepciunii ºi al înþelegerii, duhul sfatului ºi al tãriei, duhul ºtiinþei ºi al fricii de Domnul. 3 În frica de Domnul îºi va gãsi fericirea. Nu va judeca dupã înfãþiºare, nici nu va hotãrî dupã cele auzite, 4 ci va judeca pe cei sãraci cu dreptate ºi va hotãrî cu nepãrtinire asupra sãrmanilor din þarã, ºi va lovi pãmântul cu toiagul cuvântului sãu, ºi va omorî cu suflarea buzelor sale pe cel fãrãdelege. 5 Dreptatea va fi cingãtoarea ºoldurilor sale ºi credincioºia brâul mijlocului sãu. 6 Atunci lupul va locui împreunã cu mielul ºi leopardul se va culca lângã puiul de cãprioarã; viþelul ºi leul vor mânca împreunã ºi un copil îi va paºte. 7 Junca se va duce la pãscut împreunã cu ursoaica ºi puii lor se vor culca împreunã. Leul va mânca paie ca boul. 8 Sugarul se va juca la gaura viperei, iar copilul abia înþãrcat îºi va întinde mâna în vizuina ºarpelui otrãvitor. 9 Nu va fi nici o nenorocire ºi nici un prãpãd în tot muntele meu cel sfânt, cãci tot pãmântul va fi plin de cunoaºterea Domnului, ca fundul mãrii de apele care îl acoperã.

Oficiul lecturilor

În acel timp, lãstarul din rãdãcina lui Iese va fi ca un steag pentru popoare, pe el îl vor cãuta neamurile ºi locuinþa lui va fi glorioasã.

RESPONSORIUL R. Astãzi s-a nãscut regele cerurilor din Fecioarã, pentru ca omul pierdut sã fie readus la împãrãþia cerurilor. * Sã se bucure mulþimea îngerilor pentru cã mântuirea veºnicã s-a fãcut cunoscutã oamenilor. V. Mãrire lui Dumnezeu în înaltul cerului ºi pace pe pãmânt oamenilor de bunãvoinþã. * Sã se bucure. LECTURA A DOUA Din Predicile sfântului Leon cel Mare, papã (Predica 1 la Naºterea Domnului, 1-3: PL 54, 190-193)

Recunoaºte-þi, creºtinule, demnitatea ta! Mântuitorul nostru, preaiubiþilor, s-a nãscut astãzi: sã ne bucurãm! Nu este loc pentru tristeþe, atunci când se celebreazã naºterea vieþii; aceasta, dupã ce a învins teama de moarte, ne dã bucuria promisã din veºnicie. Nimeni nu este þinut departe de aceastã bucurie, cãci motivul bucuriei este acelaºi pentru toþi. Domnul nostru, distrugãtorul pãcatului ºi al morþii, negãsind pe nimeni care sã fie liber de aceastã vinã, a venit sã-i elibereze pe toþi. Sã tresalte de bucurie sfântul, cãci se apropie de triumf. Sã se bucure pãcãtosul, cãci este invitat la iertare. Sã prindã curaj pãgânul, cãci este chemat la viaþã. Într-adevãr, Fiul lui Dumnezeu, la împlinirea timpurilor, hotãrâtã în profunzimea de nepãtruns a planului divin, ºi-a asumat natura neamului omenesc pentru a-l reconcilia cu Creatorul sãu ºi, astfel, diavolul, inventatorul morþii, sã fie învins prin aceeaºi naturã pe care o învinsese. La naºterea Domnului, îngerii, cuprinºi de bucurie, cântã: Mãrire lui Dumnezeu în înaltul cerurilor ºi

Naºterea Domnului

vestesc pe pãmânt pace oamenilor pe care el îi iubeºte (Lc 2,14). Cãci ei vãd Ierusalimul ceresc format din toate naþiunile lumii. Cum nu ar trebui sã se bucure sãrmana omenire de aceastã lucrare nemaiauzitã a bunãtãþii divine, pentru cã de ea se bucurã ºi firea sublimã a îngerilor? Preaiubiþilor, sã-i mulþumim, aºadar, lui Dumnezeu Tatãl, prin Fiul sãu, în Duhul Sfânt, care, în marea sa milostivire cu care ne-a iubit pe noi, s-a milostivit de noi ºi, pe când noi eram morþi din cauza pãcatelor noastre, ne-a readus la viaþã împreunã cu Cristos (Ef 2,5), ca sã fim în el o creaturã nouã ºi o lucrare nouã a mâinilor sale. Sã lãsãm deoparte deci purtarea de mai înainte, omul cel vechi (Ef 4,22) ºi, pentru cã ne este permis sã participãm la naºterea lui Cristos, sã renunþãm la faptele trupului. Recunoaºte-þi, creºtinule, demnitatea ta ºi, pentru cã eºti fãcut pãrtaº la natura divinã, sã nu degenerezi printr-o conduitã nedemnã, întorcându-te la nemernicia de mai înainte. Aminteºte-þi cãrui cap îi aparþii ºi al cãrui trup eºti membru. Aminteºte-þi cã ai fost smuls din puterea întunericului, ca sã fii transferat în lumina ºi împãrãþia lui Dumnezeu. Prin sacramentul Botezului, tu ai devenit templu al Sfântului Duh. Sã nu alungi cu faptele tale rele un oaspete atât de ilustru, cãzând astfel din nou în sclavia diavolului, pentru cã preþul rãscumpãrãrii tale este sângele lui Cristos. RESPONSORIUL R. Astãzi a coborât, pentru noi, din ceruri, pacea adevãratã. * Astãzi coboarã din ceruri, pentru toatã lumea, desfãtarea. V. Astãzi strãluceºte ziua unei noi rãscumpãrãri, ziua pregãtitã din vechime, ziua fericirii veºnice. * Astãzi coboarã.

Oficiul lecturilor

IMNUL TE DEUM Pe tine, Dumnezeule, te lãudãm, Pe tine, Doamne, te mãrturisim. Pe tine, veºnicul Pãrinte, Tot pãmântul te cinsteºte. Þie toþi îngerii, cerurile ºi toate puterile, Heruvimii ºi serafimii îþi cântã fãrã încetare: Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul, Dumnezeul Sabaot! Plin e cerul ºi pãmântul de mãrirea slavei tale! Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor; Pe tine te slãveºte Numãrul vrednic de laudã al profeþilor; Pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor; Pe tine te mãrturiseºte sfânta Bisericã Pe toatã faþa pãmântului: Pe tine, Tatãl, a cãrui slavã este fãrã de sfârºit, ªi pe Fiul tãu, unic, adevãrat ºi vrednic de închinare, ªi pe Duhul Sfânt, Mângâietorul. Tu eºti regele mãririi, Cristoase, Tu eºti Fiul cel veºnic al Tatãlui. Pentru mântuirea noastrã Tu nu te-ai sfiit sã te cobori în sânul Fecioarei. Tu ai biruit ghimpele morþii ªi ai deschis celor ce cred împãrãþia cerurilor. Tu stai de-a dreapta lui Dumnezeu Întru mãrirea Tatãlui. Noi credem cã vei veni ca judecãtor, Deci, pe tine te rugãm sã vii în ajutorul slugilor tale Pe care le-ai rãscumpãrat cu sângele tãu scump. Învredniceºte-ne sã fim numãraþi printre sfinþii tãi În slava ta cereascã. ¶ Mântuieºte, Doamne, poporul tãu ªi binecuvânteazã moºtenirea ta. Cãlãuzeºte-i ºi înalþã-i pe ei pânã în veac. În toate zilele te binecuvântãm ªi lãudãm numele tãu în veci ºi în vecii vecilor. Binevoieºte, Doamne, în ziua aceasta Sã ne fereºti de pãcat.

Naºterea Domnului

Miluieºte-ne, Doamne, miluieºte-ne. Fie, Doamne, mila ta asupra noastrã Precum am nãdãjduit ºi noi în tine. În tine, Doamne, am nãdãjduit ªi nu voi regreta în veci. ¶ Aceastã ultimã parte a imnului se poate omite, la alegere.

Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care ne-ai creat în mod minunat dupã chipul tãu ºi ne-ai reînnoit ºi rãscumpãrat în mod ºi mai minunat, dã-ne harul sã putem împãrtãºi viaþa divinã a Fiului tãu, care astãzi a voit sã-ºi asume fiinþa noastrã umanã. El care fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Pe marele-mpãrat Isus Maria-n lume l-a adus; Sã-l preamãrim cu-al nostru cânt Pe faþa-ntregului pãmânt. Al lumii Domn ºi ziditor Îmbracã chip de servitor, Voind, la moarte osândit, Sã-i smulgã morþii ce-a zidit.

Laudele

Cel necuprins ºi fãr-hotar Fecioarei, printr-un tainic har, Îi este dat spre-a fi purtat În sânul ei imaculat. Fãrã bãrbat, doar c-un cuvânt, Concepe de la Duhul Sfânt Iar trupul ei, prea gingaº crin, Devine sanctuar divin. Ioan purtat de-al mamei sân L-a salutat pe-al sãu stãpân Când cel vestit de Gabriel S-a dus în vizitã la el. Isuse, copilaº plãpând, Pe-un braþ de paie zaci plângând, Iar mama-þi cântã-ncetiºor: Dormi, scump odor, o, dormi uºor. Cu cetele cereºti de sfinþi Pãstorii simpli ºi cuminþi Slãvesc pe marele-mpãrat Gãsit în scutece-nfãºat. Isuse, care ne-ai fost dat De Maica fãrã de pãcat, Te preamãrim în dulce cânt Cu Tatãl ºi cu Duhul Sfânt. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Pe cine aþi vãzut, pãstori? Spuneþi! Vestiþi-ne: cine s-a arãtat pe pãmânt? L-am vãzut pe prunc ºi corurile de îngeri lãudându-l pe Domnul, aleluia. Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pentru Dumnezeu. 2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã.

Naºterea Domnului

Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã. 3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta. 4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã. 5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu. 6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã, 7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte. Ant. Pe cine aþi vãzut, pãstori? Spuneþi! Vestiþi-ne: cine s-a arãtat pe pãmânt? L-am vãzut pe prunc ºi corurile de îngeri lãudându-l pe Domnul, aleluia. Ant. 2 Îngerul le-a spus pãstorilor: Vã vestesc bucurie mare, pentru cã vi s-a nãscut astãzi Mântuitorul lumii, aleluia. Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul!

Laudele 62

Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul! 68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * 69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 63

14 56

Naºterea Domnului

Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.

Ant. Îngerul le-a spus pãstorilor: Vã vestesc bucurie mare, pentru cã vi s-a nãscut astãzi Mântuitorul lumii, aleluia. Ant. 3 Astãzi ni s-a nãscut un prunc ºi va fi numit: Dumnezeu puternic, aleluia. Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius). 1 Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi. 2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera. 4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor. 6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor; 8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier, 9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. Astãzi ni s-a nãscut un prunc ºi va fi numit: Dumnezeu puternic, aleluia. LECTURA SCURTÃ Evr 1,1-2 Dupã ce în trecut a vorbit în multe rânduri ºi în multe moduri pãrinþilor noºtri prin profeþi, Dumnezeu, în aceste

Laudele

zile din urmã, ne-a vorbit nouã prin Fiul, pe care l-a pus moºtenitor a toate, prin care a fãcut ºi veacurile. RESPONSORIUL SCURT R. Domnul a fãcut cunoscutã, * aleluia, aleluia. Domnul. V. Mântuirea sa, * aleluia, aleluia. Slavã Tatãlui. Domnul. Ant. la Benedictus: Mãrire întru cei de sus lui Dumnezeu ºi pe pãmânt pace oamenilor de bunãvoinþã, aleluia. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.

Naºterea Domnului

Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Mãrire întru cei de sus lui Dumnezeu ºi pe pãmânt pace oamenilor de bunãvoinþã, aleluia. RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã-l sãrbãtorim cu laudele cuvenite pe Isus, Cuvântul lui Dumnezeu, cel ce este mai înainte de veacuri ºi s-a nãscut pentru noi în timp. Sã-l aclamãm cu bucurie, spunând: Sã tresalte pãmântul cu bucurie! Cristoase, cuvântule veºnic, care, coborând pe pãmânt, ai revãrsat asupra lui roua bucuriei, – înveseleºte inimile noastre, vizitându-ne pururi cu harul tãu. Mântuitorul nostru, care prin naºterea ta ne-ai arãtat fidelitatea lui Dumnezeu, – dã-ne harul sã pãstrãm cu deplinã credinþã fãgãduinþele de la botez. Rege al cerului ºi al pãmântului, care i-ai trimis pe îngeri sã le vesteascã oamenilor pacea, – pãzeºte-ne viaþa în pacea ta. Doamne, tu eºti viþa cea adevãratã care aduci rodul vieþii veºnice: – fã din noi mlãdiþe vii, nedespãrþite de tine, ca sã aducem rod îmbelºugat. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care ne-ai creat în mod minunat dupã chipul tãu ºi ne-ai reînnoit ºi rãscumpãrat în mod ºi mai minunat, dã-ne harul sã putem împãrtãºi viaþa divinã a Fiului tãu, care astãzi a voit sã-ºi asume fiinþa noastrã umanã. El care fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin.

Ora medie

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori, Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt. Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi; Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. Maria pãstra toate aceste cuvinte, meditându-le în inima ei. Psalmul 18 B (19 B) Legea Domnului este desãvârºitã, învioreazã sufletul; † mãrturia Domnului este adevãratã, * îl face înþelept pe cel neºtiutor. 9 Orânduirile Domnului sunt drepte, înveselesc inima, * poruncile Domnului sunt strãlucitoare, lumineazã ochii. 8

Naºterea Domnului

Frica de Domnul este curatã, rãmâne pentru totdeauna; * judecãþile Domnului sunt adevãrate, toate sunt drepte. 11 Ele sunt mai de dorit decât aurul † ºi decât mult aur curat, * mai dulci decât mierea ºi decât fagurele proaspãt. 12 Slujitorul tãu primeºte înþelepciunea prin ele; * pentru cel care le pãzeºte, rãsplata este mare. 13 Cine îºi dã seama de greºelile fãcute din neatenþie? * Curãþã-mã de pãcatele ascunse. 14 Mai presus de toate, pãzeºte-l pe slujitorul tãu de mândrie, * ca ea sã nu mã stãpâneascã niciodatã. Atunci voi fi fãrã vinã * ºi curãþat de pãcatul cel mare. 15 Plãcute sã-þi fie cuvintele gurii mele † ºi gândurile inimii mele sã ajungã înaintea ta, * Doamne, stânca mea ºi mântuitorul meu! Psalmul 46 (47) Toate popoarele, bateþi din palme, * aclamaþi-l pe Dumnezeu cu strigãte de bucurie! 3 Cãci preaînãlþat ºi înfricoºãtor este Domnul, * mare rege peste tot pãmântul. 4 El a supus popoarele sub stãpânirea noastrã * ºi naþiunile sub picioarele noastre. 5 A ales pentru noi moºtenire * mândria lui Iacob, pe care îl iubeºte. 6 Dumnezeu se înalþã în strigãte de bucurie, * Domnul se înalþã în sunete de trâmbiþã. 7 Cântaþi-i lui Dumnezeu, cântaþi-i! * Cântaþi-i regelui nostru, cântaþi-i! 8 Cãci Dumnezeu este rege peste tot pãmântul, * cântaþi-i cu mãiestrie. 9 Dumnezeu stãpâneºte peste popoare, * Dumnezeu stã pe tronul sãu cel sfânt. 2

Ora medie 10

Stãpânitorii popoarelor se adunã * împreunã cu poporul Dumnezeului lui Abraham. Cãci ai lui Dumnezeu sunt puternicii pãmântului, * el se înalþã cu mãreþie.

Psalmul 47 (48) 2 Mare este Domnul ºi vrednic de toatã lauda * în cetatea Dumnezeului nostru. 3 Muntele sãu cel sfânt este cea mai frumoasã înãlþime, * bucuria întregului pãmânt. Muntele Sion, în partea de miazãnoapte, * este cetatea marelui rege. 4 Dumnezeu, în palatele sale, * este cunoscut ca un loc de refugiu. 5 Cãci iatã, regii s-au aliat, * au înaintat împreunã; 6 dar abia au vãzut ºi au rãmas înmãrmuriþi, * cuprinºi de groazã, au luat-o la fugã. 7 I-a apucat tremuratul acolo, * dureri ca ale celei ce naºte. 8 A fost ca vântul de la rãsãrit, * care sfãrâmã corãbiile din Tarºiº. 9 Tot ce auzisem, aºa am vãzut în cetatea Domnului oºtirilor, † în cetatea Dumnezeului nostru; * Dumnezeu a întãrit-o pentru totdeauna. 10 Ne amintim de bunãtatea ta, Dumnezeule, * în mijlocul templului tãu. 11 Ca ºi numele tãu, Dumnezeule, † slava ta se întinde pânã la marginile pãmântului; * dreapta ta este plinã de dreptate. 12 Sã se veseleascã Muntele Sionului † ºi sã tresalte de bucurie fiicele lui Iuda * pentru judecãþile tale! 13 Cutreieraþi Sionul, mergeþi împrejurul lui, * numãraþi turnurile sale;

Naºterea Domnului

admiraþi zidurile sale, † cercetaþi-i palatele, * ca sã povestiþi generaþiilor viitoare: 15 pentru cã acesta este Dumnezeu, Dumnezeul nostru † în veci ºi în vecii vecilor, * el ne va cãlãuzi pânã dincolo de moarte. Ant. Maria pãstra toate aceste cuvinte, meditându-le în inima ei. 1In 4,9 LECTURA SCURTÃ Prin aceasta s-a arãtat iubirea lui Dumnezeu în noi: Dumnezeu l-a trimis în lume pe Fiul sãu, unul-nãscut, ca sã trãim prin el. V. Au vãzut toate marginile pãmântului, aleluia. R. Mântuirea Dumnezeului nostru, aleluia. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care ne-ai creat în mod minunat dupã chipul tãu ºi ne-ai reînnoit ºi rãscumpãrat în mod ºi mai minunat, dã-ne harul sã putem împãrtãºi viaþa divinã a Fiului tãu, care astãzi a voit sã-ºi asume fiinþa noastrã umanã. El care vieþuieºte ºi domneºte în vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Vesperele II V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Cristoase, scump Mântuitor, În lume aºteptat cu dor

Vesperele II

Din Tatãl veºnic te-ai nãscut Când nu era vreun început. Splendoare-a Tatãlui din cer, Speranþã pentru cei ce pier, Privirea-þi blândã s-o cobori Spre-ai tãi nevrednici slujitori. Mãrite Doamne, nu uita Cã-n marea îndurare-a ta Din Maica sfântã te-ai nãscut La fel ca noi c-un trup de lut. Voind sã ne salvezi pe toþi ªi din pãcate sã ne scoþi, Te-ai coborât ca prunc divin Sã-mparþi al nostru trist destin. Pãduri ºi ape, cer, pãmânt ªi toate câte-n ele sunt Cu îngerii de sus, în cor, S-adore pe stãpânul lor. În ziua sfântului Crãciun Creºtinii fericiþi îþi spun: Isuse, bun venit la noi, La cei sãraci, flãmânzi ºi goi. Isuse, care ne-ai fost dat De Maica fãrã de pãcat, Te preamãrim în dulce cânt Cu Tatãl ºi cu Duhul Sfânt. Amin. PSALMODIA Ant. 1 A ta este stãpânirea în ziua puterii tale, în strãlucirea sfinþeniei; din sânul aurorei, ca roua, te-am nãscut. 1

Psalmul 109 (110),1-5.7 Aºa vorbeºte Domnul cãtre Domnul meu: „ªezi la dreapta mea * pânã voi pune pe duºmanii tãi aºternut picioarelor tale”.

22 2

Naºterea Domnului

Domnul va întinde din Sion sceptrul puterii tale: * „Domneºte în mijlocul duºmanilor tãi!” 3 În ziua puterii tale, † tu domneºti strãlucind de sfinþenie; * din sânul aurorei, ca roua, te-am nãscut. 4 Domnul s-a jurat ºi nu-i va pãrea rãu: * „Tu eºti preot în veci dupã rânduiala lui Melchisedec!” 5 Domnul este la dreapta ta, * el va zdrobi regi în ziua mâniei sale. 7 Va bea din pârâu pe cale * ºi, de aceea, îºi va înãlþa capul. Ant. A ta este stãpânirea în ziua puterii tale, în strãlucirea sfinþeniei; din sânul aurorei, ca roua, te-am nãscut. Ant. 2 La Domnul este îndurare ºi belºug de mântuire la el. Psalmul 129 (130) 1 Dintru adâncuri strig cãtre tine, Doamne, * 2 Doamne, ascultã glasul meu! Pleacã-þi urechea ta * la glasul rugãciunii mele. 3 Dacã te-ai uita la fãrãdelegi, Doamne, * Doamne, cine ar mai putea sã stea în faþa ta? 4 La tine însã este iertare * ºi ne temem de tine. 5 Eu nãdãjduiesc în Domnul; * sufletul meu se încrede în cuvântul sãu. 6 Sufletul meu îl aºteaptã pe Domnul * mai mult decât aºteaptã strãjerii ivirea zorilor. Mai mult decât aºteaptã strãjerii ivirea zorilor, * 7 sã nãdãjduiascã Israel în Domnul, cãci la Domnul este îndurare * ºi belºug de mântuire. 8 El îl va mântui pe Israel * de toate fãrãdelegile lui. Ant. La Domnul este îndurare ºi belºug de mântuire la el.

Vesperele II

Ant. 3 La început ºi înaintea veacurilor, Cuvântul era Dumnezeu: astãzi el s-a nãscut ca Mântuitor al lumii. Cântarea Cf. Col 1,12-20 Sã-i aducem mulþumire lui Dumnezeu Tatãl, * care ne-a învrednicit sã avem parte de moºtenirea sfinþilor, în luminã. 13 El ne-a eliberat de puterea întunericului * ºi ne-a strãmutat în împãrãþia Fiului iubirii sale, 14 în care avem rãscumpãrarea, * iertarea pãcatelor. 15 El este chipul Dumnezeului celui nevãzut, * primul nãscut între toate creaturile. 16 Cãci în el au fost create toate: † cele din cer ºi cele de pe pãmânt, * cele vãzute ºi cele nevãzute: tronurile ºi domniile, * puterile ºi stãpânirile. Toate au fost create prin el ºi pentru el. † 17 El este înainte de toate * ºi toate existã prin el. 18 El este capul trupului, al Bisericii; † el este începutul, primul nãscut dintre cei morþi; * ca sã fie cel dintâi în toate. 19 Cãci i-a plãcut lui Dumnezeu * ca toatã plinãtatea sã locuiascã în el. 20 Prin el ºi pentru el a voit sã împace toate, † cele de pe pãmânt ºi cele din cer, * aducând pace prin sângele sãu vãrsat pe cruce. Ant. La început ºi înaintea veacurilor, Cuvântul era Dumnezeu: astãzi el s-a nãscut ca Mântuitor al lumii. 12

1In 1,1-3 LECTURA SCURTÃ Ceea ce era de la început, ce am auzit, ce am vãzut cu ochii noºtri, ce am privit ºi mâinile noastre au pipãit cu privire la Cuvântul vieþii, – cãci viaþa s-a arãtat: noi am vãzut ºi dãm mãrturie ºi vã vestim viaþa veºnicã ce

Naºterea Domnului

era la Tatãl ºi care ni s-a arãtat – ce am vãzut ºi auzit vã vestim ºi vouã, pentru ca ºi voi sã aveþi comuniune cu noi, iar comuniunea noastrã este cu Tatãl ºi cu Fiul sãu Isus Cristos. RESPONSORIUL SCURT R. Cuvântul s-a fãcut trup, * aleluia, aleluia. Cuvântul. V. ªi a locuit între noi, * aleluia, aleluia. Slavã Tatãlui. Cuvântul. Ant. la Magnificat: Astãzi s-a nãscut Cristos, astãzi s-a arãtat Mântuitorul; astãzi pe pãmânt cântã îngerii, se bucurã arhanghelii; astãzi cei drepþi tresaltã de bucurie, zicând: Mãrire întru cei de sus lui Dumnezeu, aleluia. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.

Vesperele II

Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Astãzi s-a nãscut Cristos, astãzi s-a arãtat Mântuitorul; astãzi pe pãmânt cântã îngerii, se bucurã arhanghelii; astãzi cei drepþi tresaltã de bucurie, zicând: Mãrire întru cei de sus lui Dumnezeu, aleluia. RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã-l preamãrim cu bucurie pe Cristos, cãci la naºterea lui îngerii au vestit lumii pacea, ºi sã-l rugãm cu evlavie: Naºterea ta sã aducã oamenilor pacea! Doamne, care mângâi Biserica ta prin misterul naºterii tale, – dãruieºte-i pururi plinãtatea darurilor. Tu, care eºti pãstorul cel mare ºi episcopul sufletelor noastre, – dãruieºte-le Sfântului Pãrinte papa ºi episcopilor noºtri harul sã fie împãrþitori credincioºi ai nenumãratelor tale haruri. Rege veºnic care, nãscându-te în trup, ai voit sã împãrtãºeºti neajunsurile vieþii omeneºti, – îndurã-te de noi, cei trecãtori ºi muritori, ºi fã-ne pãrtaºi la veºnicia ta. Tu, care aºteptat de veacuri, ai venit la plinirea timpului, – fã-te cunoscut acelora care încã mai aºteaptã venirea ta. Tu, care prin întruparea ta ai refãcut firea omeneascã rãnitã de pãcat ºi supusã morþii, – dãruieºte-le celor rãposaþi plinãtatea mântuirii. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care ne-ai creat în mod minunat dupã chipul tãu ºi ne-ai reînnoit ºi rãscumpãrat în mod ºi mai minunat, dã-ne harul sã putem împãrtãºi viaþa divinã a Fiului tãu, care astãzi a voit sã-ºi asume fiinþa noastrã

Naºterea Domnului

umanã. El care fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Acum, când e timpul de mers la culcare, În rugã mai cerem o datã-ndurare: Privirile tale ce pururi sunt treze Asuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze. În vis mintea noastrã te aibã pe tine Iar inima noastrã de doru-þi suspine, Te cânte pe tine, te simtã aproape, Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape. Ne fie odihna ºi somnul în pace; Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface, ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã, Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã. Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã, Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã, Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fire ªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin. PSALMODIA Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme de spaima nopþii. Psalmul 90 (91) Sub ocrotirea Celui Preaînalt

Completoriul

Iatã, v-am dat putere sã cãlcaþi peste ºerpi ºi peste scorpioni (Lc 10,19). 1 Cel care locuieºte sub ocrotirea Celui Preaînalt * ºi se odihneºte la umbra Celui Atotputernic 2 îi spune Domnului: † „Tu eºti locul meu de refugiu ºi fortãreaþa mea, * Dumnezeul meu în care îmi pun încrederea”. 3 Cãci el te va elibera din laþul vânãtorului * ºi de ciuma pustiitoare. 4 El te va acoperi cu aripile lui † ºi vei gãsi refugiu sub penele sale; * fidelitatea lui îþi va fi scut ºi pavãzã. 5 Nu te vei teme nici de spaima nopþii, nici de sãgeata care zboarã ziua, † 6 nici de ciuma care se rãspândeºte în întuneric, * nici de molima care bântuie în plinã zi. 7 Vor cãdea alãturi de tine o mie, † ºi zece mii la dreapta ta, * dar de tine nimic nu se va apropia. 8 E de ajuns cu ochii sã priveºti * ºi vei vedea rãsplata pãcãtoºilor. 9 Pentru cã ai spus: „Tu, Doamne, eºti locul meu de refugiu” * ºi pe Cel Preaînalt þi l-ai ales adãpost, 10 nici un rãu nu te va lovi, * nici o nenorocire nu se va apropia de locuinþa ta, 11 pentru cã el le va porunci îngerilor sãi * sã te pãzeascã pe toate cãile tale. 12 Ei te vor purta pe mâini, * ca nu cumva sã-þi loveºti piciorul de piatrã; 13 vei pãºi peste lei ºi peste vipere * ºi vei cãlca în picioare pui de lei ºi balauri. 14 Pentru cã nãdãjduieºte în mine, îl voi salva, * îl voi ocroti, pentru cã îmi cunoaºte numele. 15 Când el mã va chema, eu îi voi rãspunde, † voi fi alãturi de el în necazuri. * Îl voi elibera ºi-l voi preamãri.

Naºterea Domnului

Îi voi dãrui viaþã lungã * ºi îi voi arãta mântuirea mea. Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme de spaima nopþii.

LECTURA SCURTÃ Ap 22,4-5 Ei vor vedea faþa Domnului, iar numele sãu va fi pe frunþile lor. Nu va mai fi noapte acolo ºi nu vor mai avea nevoie nici de lumina candelei, nici de lumina soarelui, pentru cã Domnul Dumnezeu îi va lumina iar ei vor domni în vecii vecilor. RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletul meu. În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. În mâinile tale. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

Rugãciunea de încheiere Sã se înalþe spre tine, Doamne, glasul nostru, care te roagã cu umilinþã ca, dupã ce am celebrat astãzi taina învierii Fiului tãu, sã ne odihnim în pacea ta feriþi de toate relele ºi sã ne trezim bucuroºi de a-þi aduce laudã. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Bucurã-te, Regina cerului, aleluia, cãci acela pe care ai fost vrednicã sã-l porþi, aleluia a înviat precum a zis, aleluia! Roagã-te pentru noi lui Dumnezeu, aleluia! Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:

Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei;

Naºterea Domnului

cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu. Nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.