Page 1


DUMINICA A V-A A PAªTELUI Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.

Ant. Domnul a înviat cu adevãrat, aleluia! Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.


2

Duminica a V-a a Paºtelui

10

Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Domnul a înviat cu adevãrat, aleluia! Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL

Sfinþii îngeri sus, în ceruri, strigãt de triumf sã scoatã, Sã-ntoneze imn de slavã pe pãmânt fãptura toatã, Tot ce miºcã-n mãri ºi râuri sã tresalte-n bucurie, Cãci Cristos, stãpânul vieþii, glorios din morþi învie. Iatã, vine-acum momentul aºteptat de-atâta vreme, Vine ziua liberãrii din strãvechile blesteme. Mielul blând, jertfit, pãmântul cu-al sãu sânge scump îl spalã ªi-l învãluie cu totul în lumina sa pascalã. Crucea-nfiptã pe Golgota cãtre cer devine punte, Iar iertarea omenirii este rodul morþii crunte. Rãstignit, Stãpânul vieþii îi plãteºte morþii vamã, Dar a treia zi învie, bezna morþii o destramã.


Oficiul lecturilor

3

S-a nãscut prin el speranþa în tot omul care moare, Pentru porþile vieþii nu mai sunt de-acum zãvoare. Pentru cei ce cred într-însul va veni cândva o vreme Când Cristos din somnul morþii va binevoi sã-i cheme. Din mormântul disperãrii toþi creºtinii sã se scoale, Bucuroºi sã se adune împrejurul gropii goale; Din aceastã groapã goalã izvorãºte orice bine ªi speranþa învierii din adâncul ei ne vine. Tu primeºte-ne, Cristoase, cântul inimii sincere Ce-þi aducem azi cu toþii pentru sfânta înviere. Pentru Tatãl, de asemeni, glasul nostru azi rãsunã, Duhul Sfânt, prin cântul nostru, cinste aibã împreunã. Amin. PsALMODIA Ant. 1 Aleluia, piatra s-a rostogolit de la uºa mormântului, aleluia! Psalmul 1 Cele douã cãi ale oamenilor Fericiþi cei care, nãdãjduind în cruce, au coborât în apã (Autor necunoscut din secolul al II-lea). 1 Fericit omul care nu umblã dupã sfatul celor rãi, † nu zãboveºte pe calea pãcãtoºilor * ºi nu se aºazã în adunarea celor care batjocoresc, 2 dar îºi gãseºte plãcerea în legea Domnului * ºi la legea lui cugetã ziua ºi noaptea. 3 El este ca pomul sãdit pe malul apei, * care aduce rod la timpul potrivit; frunzele lui nu se veºtejesc * ºi tot ce începe duce la bun sfârºit. 4 Nu tot aºa este cu cei rãi, nu tot aºa; * ei sunt ca pleava pe care o spulberã vântul. 5 De aceea nu se vor ridica cei rãi la judecatã, * nici pãcãtoºii în adunarea drepþilor. 6 Cãci Domnul cunoaºte calea celor drepþi, * iar calea celor rãi duce la pieire.


4

Duminica a V-a a Paºtelui

Ant. Aleluia, piatra s-a rostogolit de la uºa mor mântului, aleluia! Ant. 2 Aleluia, pe cine cauþi, femeie? Pe cel viu printre cei morþi? aleluia! Psalmul 2 Mesia, rege ºi învingãtor S-au adunat împreunã împotriva slujitorului tãu sfânt, Isus, pe care tu l-ai uns (Fap 4,27). 1 Pentru ce se frãmântã neamurile * ºi pentru ce cugetã popoarele lucruri deºarte? 2 Regii pãmântului se rãscoalã † ºi cei puternici se sfãtuiesc împreunã * împotriva Domnului ºi împotriva Unsului sãu: 3 „Sã rupem legãturile lor * ºi sã scãpãm de jugul lor!” 4 Cel care locuieºte în ceruri surâde, * Domnul îi face de ruºine. 5 Apoi în mânia sa le vorbeºte * ºi în furia sa îi înspãimântã: 6 „Eu sunt acela care l-am uns pe regele meu în Sion, * pe muntele meu cel sfânt!” 7 Voi vesti hotãrârea Domnului; † el mi-a zis: „Tu eºti Fiul meu, * eu astãzi te-am nãscut. 8 Cere-mi ºi-þi voi da popoarele ca moºtenire * ºi marginile pãmântului în stãpânire! 9 Tu le vei zdrobi cu un toiag de fier * ºi le vei sfãrâma ca pe vasul olarului!” 10 Acum, dar, regilor, purtaþi-vã cu înþelepciune,* trageþi învãþãturã, judecãtori ai pãmântului! 11 Slujiþi-i Domnului cu fricã, * bucuraþi-vã cu teamã! 12 Luaþi aminte, ca nu cumva sã se mânie ºi sã pieriþi pe cale, * cãci mânia lui se aprinde degrabã.


Oficiul lecturilor

5

Fericiþi toþi aceia * care nãdãjduiesc în el. Ant. Aleluia, pe cine cauþi, femeie? Pe cel viu printre cei morþi? Aleluia! Ant. 3 Aleluia, nu plânge, Marie: Domnul a înviat, aleluia! Psalmul 3 Domnul este ocrotitorul meu Isus a adormit, ºi s-a trezit din somnul morþii, cãci Dom nul l-a sprijinit (sf. Irineu). 2 Doamne, cât de mulþi sunt vrãjmaºii mei! * Mulþi se ridicã împotriva mea! 3 Mulþi spun despre mine: * „Nu mai este scãpare pentru el la Dumnezeu!” 4 Tu însã, Doamne, eºti scutul meu, * tu eºti gloria mea, tu îmi înalþi capul. 5 Cu glasul meu strig cãtre Domnul * ºi el îmi rãspunde din muntele sãu cel sfânt. 6 Mã culc ºi adorm ºi mã trezesc iarãºi * pentru cã Domnul mã susþine. 7 Nu mã tem de mulþimile de popoare * care mã împresoarã din toate pãrþile. Ridicã-te, Doamne, mântuieºte-mã, Dumnezeul meu; † 8 pentru cã tu ai lovit peste obraz pe toþi duºmanii mei; * tu ai zdrobit dinþii pãcãtoºilor. 9 A ta, Doamne, este mântuirea * ºi binecuvântarea ta peste poporul tãu. Ant. Aleluia, nu plânge, Marie: Domnul a înviat, aleluia! V. A înflorit trupul meu, aleluia! R. ªi în duhul meu îi mulþumesc lui Dumnezeu, aleluia!


6

Duminica a V-a a Paºtelui

LECTUrA îNTâI Din Apocalipsul sfântului apostol Ioan

18,21–19,10

Vestirea nunþii Mielului Atunci, un înger puternic a ridicat o piatrã cât o piatrã de moarã mare ºi a aruncat-o în mare, zicând: „Cu aceeaºi forþã va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare, ºi nu va mai fi gãsit. 22 ªi glasul cântãreþilor din harpã ºi al muzicanþilor, al flautiºtilor ºi trompetiºtilor nu se va mai auzi în tine niciodatã. ªi nici un meºteºugar de nici o meserie nu se va mai gãsi în tine, iar huruitul morii nu se va mai auzi în tine. 23 Lumina candelei nu va mai licãri în tine. Glasul mirelui ºi al miresei nu se va mai auzi niciodatã în tine, pentru cã negustorii tãi erau puternicii pãmântului, pentru cã, prin farmecele tale, au fost ademenite toate naþiunile. 24 Pentru cã în tine a fost gãsit sângele profeþilor ºi al sfinþilor ºi al tuturor celor care au fost înjunghiaþi pe pãmânt”. 19,1 Dupã aceea, am auzit ca un glas puternic al unei mari mulþimi, care spune, în cer: „Aleluia! Mântuirea, gloria ºi puterea sunt ale Dumnezeului nostru, 2 cãci judecãþile lui sunt adevãrate ºi drepte. El a judecat-o pe desfrânata cea mare, care, prin desfrânarea ei, a corupt pãmântul ºi a rãzbunat sângele slujitorilor sãi din mâinile ei”. 3 ªi au zis a doua oarã: „Aleluia! 18,21


Oficiul lecturilor

7

ªi fumul ei se ridicã în vecii vecilor”. 4 Atunci, cei douãzeci ºi patru de bãtrâni ºi cele patru fiinþe s-au aruncat la pãmânt ºi l-au adorat pe Domnul care ºade pe tron, spunând: „Amin. Aleluia!” 5 ªi a ieºit un glas de la tron, spunând: „Lãudaþi-l pe Dumnezeul nostru, toþi slujitorii lui, ºi voi, cei care vã temeþi de el, mici ºi mari!” 6 ªi am auzit ceva ca glasul unei mulþimi numeroase, ca glasul unor ape multe ºi ca sunetul unui tunet puternic, spunând: „Aleluia! Pentru cã ºi-a început domnia Domnul, Dumnezeul nostru, Cel Atotputernic, 7 sã ne bucurãm ºi sã ne veselim ºi sã-l preamãrim, pentru cã a început nunta Mielului, iar mireasa lui s-a pregãtit. 8 ªi i s-a dat ei sã se îmbrace cu in fin, strãlucitor, imaculat. Cãci inul fin sunt faptele drepte ale sfinþilor”. 9 ªi mi-a zis: „Scrie: fericiþi cei chemaþi la ospãþul de nuntã al Mielului”. Apoi mi-a zis: „Acestea sunt cuvintele adevãrate ale lui Dumnezeu”. 10 Atunci, am cãzut înaintea picioarelor lui, ca sã mã închin lui. Dar el mi-a zis: „Vezi, sã nu faci asta! Sunt ºi eu un slujitor împreunã cu tine ºi cu fraþii tãi care au mãrturia lui Isus. Lui Dumnezeu sã i te închini”. De fapt, mãrturia lui Isus este duhul profeþiei. Cf. Ap 14,2; 19,6; 12,10; 19,5 rEsPONsOrIUL R. Am auzit un glas din cer, ca un glas de tunet puter nic: Dumnezeul nostru cel atotputernic a primit stãpâ nirea; * cãci a venit tãria ºi puterea Unsului sãu, aleluia! V. A ieºit un glas de la tron spunând: Lãudaþi-l pe Dumnezeul nostru, toþi slujitorii lui ºi toþi cei care vã temeþi de el, mici ºi mari, * cãci.


8

Duminica a V-a a Paºtelui

LECTUrA A DOUA Din Predicile sfântului Maxim de Torino, episcop (Pred. 53, 1-2.4: CCL 23, 214-216)

Cristos este ziua Învierea lui Cristos deschide iadul. Neofiþii Bisericii reînnoiesc pãmântul. Duhul Sfânt deschide cerurile. Iadul, deschis larg, îi înapoiazã pe cei morþi. Pãmântul reînnoit înfloreºte cu cei înviaþi ai sãi. Cerul deschis îi primeºte pe cei care urcã în el. ªi tâlharul intrã în paradis, în timp ce trupurile sfinþilor îºi fac intrarea în cetatea sfântã. Morþii se întorc între cei vii; în virtutea învierii lui Cristos, toate elementele se înalþã la o demnitate mai mare. Iadul îi înapoiazã paradisului pe cei pe care îi þinea prizonieri. Pãmântul îi trimite în cer pe cei pe care îi ascundea în adâncurile sale. Cerul îi prezintã Domnului pe cei pe care îi gãzduieºte. În virtutea unicei ºi identicei pãtimiri a Domnului, sufletul se înalþã din abisuri, este eliberat de pãmânt ºi aºezat în ceruri. Într-adevãr, învierea lui Cristos este viaþã pentru cei rãposaþi, iertare pentru pãcãtoºi, glorie pentru sfinþi. De aceea, David invitã toate creaturile sã se bucure de învierea lui Cristos, îndemnându-i pe toþi sã se bucure mult în ziua Domnului. Lumina lui Cristos este zi fãrã noapte, zi care nu are apus. Apostolul spune cã aceastã zi este Cristos: Noap tea este pe sfârºite, ziua este aproape (Rom 13,12). El spune: pe sfârºite; nu spune cã trebuie sã vinã, pentru a te face sã înþelegi cã, atunci când Cristos te lumineazã cu lumina sa, trebuie sã îndepãrtezi de la tine întunericul diavolului, sã sfãrâmi lanþul întunecat al pãcatului, sã risipeºti cu aceastã luminã negura de odinioarã ºi sã sufoci în tine incitãrile ce duc la delict. Aceastã zi este însuºi Fiul, asupra cãruia Tatãl, care este ziua fãrã început, face sã strãluceascã soarele divinitãþii sale. Ba chiar voi spune cã el însuºi este ziua care a vorbit prin Solomon: Eu am fãcut în aºa fel încât sã


Oficiul lecturilor

9

rãsarã în cer o luminã care nu dispare (Sir 24,6 Vg). Aºadar, aºa cum dupã ziua cerului nu urmeazã noaptea, tot aºa, întunericul pãcatului nu poate sã urmeze dreptãþii lui Cristos. Într-adevãr, ziua cerului strãluceºte în veci, lumina sa orbitoare nu poate sã fie acoperitã de nici o întunecime. Acelaºi lucru trebuie spus despre lumina lui Cristos, care strãluceºte mereu în strãlucirea sa radioasã, fãrã a putea fi împiedicatã de nici o întunecime. Pe bunã dreptate, evanghelistul Ioan spune: Lumina strãluceºte în întuneric, dar întunericul n-a cuprins-o (cf. In 1,5). Prin urmare, fraþilor, trebuie sã ne bucurãm cu toþii în aceastã zi sfântã. Nimeni nu trebuie sã se sustragã bucuriei comune din cauza pãcatelor care încã mai apasã asupra conºtiinþei sale. Nimeni sã nu fie reþinut sã participe la rugãciunile comune din cauza pãcatelor grave care încã îl oprimã. Chiar dacã este pãcãtos, în aceastã zi nimeni nu trebuie sã-ºi piardã speranþa iertãrii. Într-ade vãr, avem o dovadã care nu este micã: dacã tâlharul a obþinut paradisul, de ce nu ar putea creºtinul sã obþinã iertarea? Ps 18 (19),7a rEsPONsOrIUL R. Strãlucirea ta, Doamne, este mai presus de frumuseþea stelelor. * Strãlucirea ta este mai presus de nori ºi numele tãu rãmâne în veci, aleluia! V. Rãsare la un capãt al cerului ºi îl strãbate pânã la celãlalt capãt. * Strãlucirea ta este mai presus de nori ºi numele tãu rãmâne în veci, aleluia! IMNUL Te Deum Pe tine, Dumnezeule, te lãudãm, Pe tine, Doamne, te mãrturisim. Pe tine, veºnicul Pãrinte, Tot pãmântul te cinsteºte. Þie toþi îngerii, cerurile ºi toate puterile, Heruvimii ºi serafimii îþi cântã fãrã încetare: Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul, Dumnezeul Sabaot! Plin e cerul ºi pãmântul de mãrirea slavei tale!


10

Duminica a V-a a Paºtelui

Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor; Pe tine te slãveºte Numãrul vrednic de laudã al profeþilor; Pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor; Pe tine te mãrturiseºte sfânta Bisericã Pe toatã faþa pãmântului: Pe tine, Tatãl, a cãrui slavã este fãrã de sfârºit, ªi pe Fiul tãu, unic, adevãrat ºi vrednic de închinare, ªi pe Duhul Sfânt, Mângâietorul. Tu eºti regele mãririi, Cristoase, Tu eºti Fiul cel veºnic al Tatãlui. Pentru mântuirea noastrã Tu nu te-ai sfiit sã te cobori în sânul Fecioarei. Tu ai biruit ghimpele morþii ªi ai deschis celor ce cred împãrãþia cerurilor. Tu stai de-a dreapta lui Dumnezeu Întru mãrirea Tatãlui. Noi credem cã vei veni ca judecãtor, Deci, pe tine te rugãm sã vii în ajutorul slugilor tale Pe care le-ai rãscumpãrat cu sângele tãu scump. Învredniceºte-ne sã fim numãraþi printre sfinþii tãi În slava ta cereascã. ¶ Mântuieºte, Doamne, poporul tãu ªi binecuvânteazã moºtenirea ta. Cãlãuzeºte-i ºi înalþã-i pe ei pânã în veac. În toate zilele te binecuvântãm ªi lãudãm numele tãu în veci ºi în vecii vecilor. Binevoieºte, Doamne, în ziua aceasta Sã ne fereºti de pãcat. Miluieºte-ne, Doamne, miluieºte-ne. Fie, Doamne, mila ta asupra noastrã Precum am nãdãjduit ºi noi în tine. În tine, Doamne, am nãdãjduit ªi nu voi regreta în veci. ¶ Aceastã ultimã parte a imnului se poate omite, la alegere.

rugãciunea de încheiere Atotputernice veºnice Dumnezeule, actualizeazã necontenit în noi sacramentul pascal, pentru ca cei pe care


Laudele

11

ai binevoit sã-i reînnoieºti prin sfântul Botez, întãriþi de ajutorul tãu, sã aducã multe roade ºi, astfel, întãriþi de tine, sã ajungã la bucuriile vieþii veºnice. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL

Mai frumos ca niciodatã azi luceºte aurora ªi vesteºte-n lumea toatã bucurie tuturora. Pe pãmânt întreaga fire e în cânt ºi voie bunã ªi cântãri de preamãrire sus în cer voios rãsunã. Doar în iad e mare jale, se-aud plânsete, se geme, Guri de duhuri infernale scot torente de blesteme. Din mormântul sãu cel tainic se ridicã mândrul Rege, Izbutind al vieþii crainic lanþul morþii sã-l dezlege. Razei gloriei eterne, celui care nu mai moare, Umilit i se prosterne tot infernul la picioare. Omului, precum e marea, agitat de spaima morþii, Se vesteºte liberarea, i se schimbã-n bine sorþii. Este sigilat mormântul; sub povara pietrei grele Stã ucisul, el, înfrântul, ºi-i pãzit de santinele. Doarme somn adânc sub glie; dispãrut cu totul pare, Dar Cristos din morþi învie. Nu e moartea cea mai tare. Cântã, omenire, cântã! Glas de bucurie scoate! E minunea cea mai sfântã ºi mai mare dintre toate.


12

Duminica a V-a a Paºtelui

În candidele-i veºminte dã un înger mare veste: „Ce cãtaþi printre morminte? Printre morþi el nu mai este”. Din pãcate ne învie ºi pe noi acum, Cristoase, Dã-ne marea bucurie a-nvierii glorioase. Fã ca-n inimi sã rãsarã farmecul vieþii tale ªi-a iubirii primãvarã cu speranþele pascale. Þie, victimã preablândã, rãstignitã pe o cruce, Pentru marea ta izbândã, lumea slavã îþi aduce. Îl slãveºte totodatã cu smerenie adâncã ªi pe cel ce-þi este Tatã, ºi-l mai preamãreºte încã ªi pe Duhul Sfânt, cel care dintru moarte ne renaºte ªi ne duce cu-ndurare spre nepieritorul Paºte. Amin. PsALMODIA Ant. 1 Cel care înseteazã va primi în dar apa vieþii, aleluia! Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pentru Dumnezeu. 2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã. 3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta. 4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã. 5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu. 6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã, 7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea.


Laudele

13

8

Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte. Ant. Cel care înseteazã va primi în dar apa vieþii, aleluia! Ant. 2 Adoraþi-l pe Domnul, care a fãcut cerul ºi pãmântul, marea ºi izvoarele apelor, aleluia! Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * 63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul! 68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * 69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci!


14

Duminica a V-a a Paºtelui

75

Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! 76

La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.

Ant. Adoraþi-l pe Domnul, care a fãcut cerul ºi pãmântul, marea ºi izvoarele apelor, aleluia! Ant. 3 Vor tresãlta cei credincioºi în slavã, aleluia! Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius).


Laudele

15

1

Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi. 2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera. 4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor. 6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor; 8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier, 9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. Vor tresãlta cei credincioºi în slavã, aleluia! Fap 10,40-43 LECTUrA sCUrTã Dumnezeu l-a înviat a treia zi pe Isus ºi a îngãduit sã se arate nu întregului popor, ci nouã, martorilor aleºi mai înainte de Dumnezeu, care am mâncat ºi am bãut cu el dupã ce a înviat din morþi ºi ne-a poruncit sã predicãm poporului ºi sã dãm mãrturie cã el a fost pus de Dum nezeu judecãtor al celor vii ºi al celor morþi. Toþi profeþii dau mãrturie despre el, cã oricine crede în el primeºte iertarea pãcatelor prin numele lui. rEsPONsOrIUL sCUrT R. Cristoase, Fiul Dumnezeului celui viu, îndurã-te de noi. * Aleluia, aleluia! Cristoase. V. Tu, care ai înviat din morþi. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. Cristoase. Ant. la Benedictus: Eu sunt calea, adevãrul ºi viaþa. Nimeni nu vine la Tatãl decât prin mine, aleluia!


16

Duminica a V-a a Paºtelui

CâNTArEA DIN EVANghELIE – BeneDicTus Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Eu sunt calea, adevãrul ºi viaþa. Nimeni nu vine la Tatãl decât prin mine, aleluia! rUgãCIUNEA UNIVErsALã Sã-l rugãm pe Cristos, izvorul vieþii, pe care Dumnezeu l-a înviat ºi care ne va învia ºi pe noi prin puterea sa: Cristoase, viaþa noastrã, mântuieºte-ne!


Ora medie

17

Cristoase, lumina ce strãluceºte risipind întunericul, tu eºti stãpânul vieþii ºi sfinþitorul celor care mor: – dã-ne harul sã trãim aceastã zi lãudându-te pe tine! Doamne, tu ai strãbãtut calea pãtimirii ºi a crucii: – dã-ne harul ca, suferind ºi murind împreunã cu tine, sã ºi înviem împreunã cu tine! Cristoase, Fiul Tatãlui, învãþãtorul ºi fratele nostru, tu ne-ai fãcut împãrãþie ºi preoþi pentru Dumnezeul nostru: – dã-ne harul sã-þi aducem cu bucurie jertfã de laudã! Rege al mãririi, noi aºteptãm ziua arãtãrii tale: – ca sã contemplãm faþa ta ºi sã fim fãcuþi asemenea þie! Tatãl nostru. rugãciunea de încheiere Atotputernice veºnice Dumnezeule, actualizeazã necontenit în noi sacramentul pascal, pentru ca cei pe care ai binevoit sã-i reînnoieºti prin sfântul Botez, întãriþi de ajutorul tãu, sã aducã multe roade ºi, astfel, întãriþi de tine, sã ajungã la bucuriile vieþii veºnice. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL

Toþi lui Dumnezeu cel mare Sã-i aducem închinare; Nu-i nimic mai sfânt pe lume Ca în veci slãvitu-i nume.


18

Duminica a V-a a Paºtelui

Este ora cea obscurã, Când sãrmana creaturã, Pradã unei uri perfide, Creatorul ºi-l ucide. Marea crimã ne constrânge Sã vãrsãm lacrimi de sânge ªi sã stingem oarba urã Cu a dragostei cãldurã. Ale tale slugi supuse Slavã îþi aduc, Isuse. Tatã, cinste-n veci sã-þi fie, Duhule, mãrire þie. Amin. PsALMODIA Ant. Aleluia, aleluia, aleluia! Psalmul 117 (118) Glas de bucurie ºi de mântuire Aceasta este piatra pe care aþi dispreþuit-o voi, zidarii, ºi care a ajuns în capul unghiului (Fap 4,11). I Lãudaþi-l pe Domnul pentru cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! 2 Sã spunã acum Israel cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! 3 Sã spunã acum casa lui Aron cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! 4 Sã spunã acum cei care se tem de Domnul: * veºnicã este îndurarea lui! 5 În strâmtorare am strigat spre Domnul: * Domnul mi-a rãspuns ºi m-a scos în larg. 6 Domnul este de partea mea * ºi nu mi-e teamã de nimic: ce poate sã-mi facã omul? 7 Domnul este de partea mea, el îmi vine în ajutor, * iar eu mã uit cu dispreþ la duºmanii mei. 8 Mai bine este sã-þi cauþi adãpost la Domnul * decât sã te încrezi în oameni. 1


Ora medie 9

Mai bine este sã-þi cauþi adãpost la Domnul * decât sã te încrezi în cei puternici.

II Toate neamurile m-au înconjurat: * în numele Domnului le-am nimicit. 11 M-au înconjurat, m-au împresurat: * în numele Domnului le-am nimicit. 12 M-au înconjurat ca roiurile de albine, † s-au aprins ca un foc de spini: * în numele Domnului le-am nimicit. 13 M-au îmbrâncit cu putere, ca sã cad, * dar Domnul mi-a venit în ajutor. 14 Domnul este tãria ºi lauda mea: * el este mântuirea mea. 15 Strigãte de bucurie ºi de biruinþã * se aud în corturile celor drepþi: 16 „Dreapta Domnului a fãcut lucruri minunate, † dreapta Domnului m-a înãlþat, * dreapta Domnului a fãcut lucruri minunate”. 17 Nu voi muri, ci voi trãi * ºi voi istorisi faptele Domnului. 18 Domnul m-a pedepsit, da, m-a pedepsit, * dar nu m-a lãsat pradã morþii. 10

III Deschideþi-mi porþile dreptãþii, * ca sã intru ºi sã aduc mulþumire Domnului. 20 Aceasta este poarta Domnului: * cei drepþi vor intra printr-însa. 21 Te laud pentru cã m-ai ascultat * ºi ai fost salvarea mea. 22 Piatra pe care au aruncat-o zidarii * a ajuns în capul unghiului. 23 Domnul a fãcut acest lucru * ºi este minunat în ochii noºtri. 24 Aceasta este ziua pe care a fãcut-o Domnul, * sã ne bucurãm ºi sã ne veselim într-însa. 19

19


20

Duminica a V-a a Paºtelui

25

Doamne, mântuieºte-mã, * Doamne, dã-mi biruinþã! 26 Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului. * Vã binecuvântãm din casa Domnului. 27 Domnul este Dumnezeu ºi ne lumineazã. * Alcãtuiþi alaiul cu ramuri înverzite pânã la treptele altarului. 28 Tu eºti Dumnezeul meu, pe tine te laud; * Dumnezeul meu, pe tine te preamãresc. 29 Lãudaþi-l pe Domnul pentru cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! Ant. Aleluia, aleluia, aleluia! LECTUrA sCUrTã Ef 2,4-6 Dumnezeu, fiind bogat în îndurare, pentru marea sa iubire cu care ne-a iubit, pe când noi eram morþi din cauza greºelilor noastre, ne-a readus la viaþã împreunã cu Cristos – prin har aþi fost mântuiþi – ne-a înviat ºi ne-a aºezat în ceruri în Cristos Isus. V. S-au bucurat ucenicii, aleluia! R. Vãzându-l pe Domnul, aleluia! rugãciunea de încheiere Atotputernice veºnice Dumnezeule, actualizeazã necontenit în noi sacramentul pascal, pentru ca cei pe care ai binevoit sã-i reînnoieºti prin sfântul Botez, întãriþi de ajutorul tãu, sã aducã multe roade ºi, astfel, întãriþi de tine, sã ajungã la bucuriile vieþii veºnice. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Vesperele II V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.


Vesperele II

21

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL

O, Cristoase, Rege-al nostru, ce domneºti de mai-nainte De toþi vecii, sus în ceruri, lângã veºnicul Pãrinte, Din nimic scoþând o lume, l-ai zidit pe om din tinã ªi þi-ai pus într-însul chipul ºi imaginea divinã. Dar duºmanul ºi vicleanul îl momeºte, îl înºealã, Îl atrage în ispitã, îl împinge în greºealã. De aceea, vii în lume ºi te naºti dintr-o Fecioarã, Cu un trup menit sã-ndure chinul crucii ºi sã moarã. Mori pe cruce în durere, ca aceastã sfântã moarte Sã ne-aducã împãcarea ºi la viaþã sã ne poarte. Înviind din morþi, Isuse, viaþa ta ai pus-o-n apã: E botezul ce din lanþul morþii veºnice ne scapã. Ai gustat din plin amarul, pân-la fund sorbind paharul, Biciuit, cu crucea-n spate, ai urcat, gemând, Calvarul. Ai plãtit cu preþ de sânge pentru propria fãpturã, Ca s-o vezi eliberatã, preþul fãrã de mãsurã. Din mormântul negru, Tatãl, cu puterea sa te scoase ªi te-a pus pe tron de slavã ºi te-a-ncoronat, Cristoase. Orice om de-acuma poate sã râvneascã ºi sã spere Cã prin tine va ajunge la slãvita înviere. Tu primeºte-ne, Cristoase, cântul inimii sincere Ce-þi aducem azi cu toþii pentru sfânta înviere. Pentru Tatãl, de asemeni, glasul nostru azi rãsunã, Duhul Sfânt, prin cântul nostru, cinste aibã împreunã. Amin. PsALMODIA Ant. 1 A înviat Domnul ºi ºade la dreapta lui Dumnezeu, aleluia! Psalmul 109 (110),1-5.7 Mesia – rege ºi preot


22

Duminica a V-a a Paºtelui

El trebuie sã domneascã pânã ce Dumnezeu îi va pune toþi duºmanii sub picioare (1Cor 15,25). 1 Aºa vorbeºte Domnul cãtre Domnul meu: „ªezi la dreapta mea * pânã voi pune pe duºmanii tãi aºternut picioarelor tale”. 2 Domnul va întinde din Sion sceptrul puterii tale: * „Domneºte în mijlocul duºmanilor tãi!” 3 În ziua puterii tale, † tu domneºti strãlucind de sfinþenie; * din sânul aurorei, ca roua, te-am nãscut. 4 Domnul s-a jurat ºi nu-i va pãrea rãu: * „Tu eºti preot în veci dupã rânduiala lui Melchisedec!” 5 Domnul este la dreapta ta, * el va zdrobi regi în ziua mâniei sale. 7 Va bea din pârâu pe cale * ºi, de aceea, îºi va înãlþa capul. Ant. A înviat Domnul ºi ºade la dreapta lui Dumnezeu, aleluia! Ant. 2 Dumnezeu ne-a scos de sub puterea întunericului ºi ne-a strãmutat în împãrãþia Fiului sãu, aleluia! Psalmul 113 A (114) Eliberarea lui Israel din Egipt Voi care aþi renunþat la lumea aceasta, aþi împlinit ºi voi ieºirea voastrã din Egipt (sf. Augustin). 1 Când a ieºit Israel din Egipt, * când a plecat casa lui Iacob din mijlocul unui popor barbar, 2 Iuda a devenit sanctuarul sãu * ºi Israel, stãpânirea sa. 3 Marea a vãzut ºi a fugit, * Iordanul s-a întors înapoi;


Vesperele II

23

4

munþii au sãltat ca berbecii * ºi dealurile ca mieii unei turme. 5 Mare, ce ai tu de fugi? * ªi tu, Iordanule, pentru ce te întorci înapoi? 6 Munþilor, pentru ce sãltaþi ca berbecii? * ªi voi, dealurilor, ca mieii unei turme? 7 Cutremurã-te, pãmântule, în faþa Domnului, * în faþa Dumnezeului lui Iacob, 8 care preface stânca într-un lac * ºi piatra în izvoare de apã! Ant. Dumnezeu ne-a scos de sub puterea întunericului ºi ne-a strãmutat în împãrãþia Fiului sãu, aleluia! Ant. 3 Aleluia! Domnul nostru ºi-a arãtat domnia: sã ne bucurãm ºi sã-i dãm slavã, aleluia! Urmãtoarea cântare se spune cu Aleluia în toate locurile unde este notat, atunci când se cântã; la recitare este suficient sã se spunã Aleluia la începutul ºi sfârºitul fiecãrei strofe.

Cântarea

Cf. Ap 19,1-2.5-7

Nunta Mielului Aleluia. Mântuirea ºi gloria ºi puterea sunt ale Dumnezeului nostru, * (R. Aleluia) 2 cãci judecãþile lui sunt adevãrate ºi drepte. R. Aleluia (aleluia). Aleluia. 5 Daþi laudã Dumnezeului nostru, toþi slujitorii lui, * (R. Aleluia) voi, care vã temeþi de el, mici ºi mari. R. Aleluia (aleluia). Aleluia. 6 Cãci Domnul, Dumnezeul nostru cel atotputernic, ºi-a arãtat domnia. * (R. Aleluia). 7 Sã ne bucurãm ºi sã ne veselim ºi sã-i dãm slavã. R. Aleluia (aleluia). 1


24

Duminica a V-a a Paºtelui

Aleluia. Cãci a început nunta Mielului * (R. Aleluia) ºi mireasa lui s-a pregãtit. R. Aleluia (aleluia). Ant. Aleluia! Domnul nostru ºi-a arãtat domnia: sã ne bucurãm ºi sã-i dãm slavã, aleluia! Evr 10,12-14 LECTUrA sCUrTã Cristos, oferind o singurã jertfã pentru pãcate, s-a aºezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu, aºteptând de acum ca duºmanii lui sã fie puºi sub picioarele sale, pentru cã el, printr-o singurã jertfã, i-a dus la desãvârºire pentru totdeauna pe cei care sunt sfinþiþi. rEsPONsOrIUL sCUrT R. Domnul a înviat cu adevãrat. * Aleluia, aleluia! Domnul. V. ªi i s-a arãtat lui Simon. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. Domnul. Ant. la Magnificat: Doamne, aratã-ni-l pe Tatãl ºi ne este de ajuns! Isus i-a spus: De atâta timp sunt cu voi ºi tu nu m-ai cunoscut, Filip? Cine m-a vãzut pe mine l-a vãzut pe Tatãl. Aleluia! CâNTArEA DIN EVANghELIE – magnificaT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,


Vesperele II

25

52

i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Doamne, aratã-ni-l pe Tatãl ºi ne este de ajuns! Isus i-a spus: De atâta timp sunt cu voi ºi tu nu m-ai cunoscut, Filip? Cine m-a vãzut pe mine l-a vãzut pe Tatãl. Aleluia! rUgãCIUNEA UNIVErsALã Sã-l rugãm cu încredere pe Cristos Domnul, care a murit ºi a înviat ºi mijloceºte pururi pentru noi: Rege biruitor, ascultã-ne! Cristoase, lumina ºi mântuirea tuturor neamurilor, – revarsã focul Duhului tãu asupra noastrã, care vestim învierea ta! Fã ca poporul lui Israel sã-l recunoascã în tine pe Mesia în care ºi-a pus speranþa – ºi tot pãmântul sã se umple de cunoaºterea mãririi tale! Pãstreazã-ne în comuniunea sfinþilor tãi – ºi dã-ne harul sã ne odihnim de ostenelile noastre împreunã cu ei! Tu, care ai biruit moartea vrãjmaºã, zdrobeºte-l în noi pe vrãjmaºul tãu, – ca sã trãim pentru tine, biruitorul cel fãrã de moarte! Cristoase, Mântuitorule, care, fãcându-te ascultãtor pânã la moarte, ai fost înãlþat la dreapta Tatãlui,


Duminica a V-a a Paºtelui

26

– primeºte-i cu bunãtate pe fraþii tãi în împãrãþia mãririi tale! (Rege biruitor, ascultã-ne!) Tatãl nostru. rugãciunea de încheiere Atotputernice veºnice Dumnezeule, actualizeazã necontenit în noi sacramentul pascal, pentru ca cei pe care ai binevoit sã-i reînnoieºti prin sfântul Botez, întãriþi de ajutorul tãu, sã aducã multe roade ºi, astfel, întãriþi de tine, sã ajungã la bucuriile vieþii veºnice. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Salvator al omenirii, o, Isuse, tu, Cuvântul Tatãlui din înãlþime, care-ai pãrãsit mormântul, Tu, luminã din luminã, ce reverºi cereasca-þi razã Peste cei ce te urmeazã ºi-i pãstrezi în sfântã pazã, Ziditorule a toate, ce-ai aprins pe cer un soare, Rânduind ca dupã ziuã, iarãºi noaptea sã coboare, Fã ca trupurile noastre obosite, fãrã vlagã, Din odihna dulce-a nopþii, iarãºi forþele sã-ºi tragã. Tu pe principele morþii izbutit-ai a-l înfrânge; Nu lãsa sã-i cadã pradã cei salvaþi prin scumpu-þi sânge. Cu putere izgoneºte-l de la noi în prag de noapte, Nu-l lãsa sã ne înºele cu-ale lui viclene ºoapte,


Completoriul

27

Ca în timp ce trupul noastru îºi petrece somnu-n pace ªi în timp ce mintea noastrã energiile-ºi reface, Inima ce þie-þi bate sã rãmânã pururi treazã, Sã vegheze cum în ceruri îngerii mereu vegheazã. Tu primeºte-ne, Cristoase, cântul inimii sincere Ce-þi aducem azi cu toþii pentru sfânta înviere. Pentru Tatãl, de asemeni, glasul nostru azi rãsunã, Duhul Sfânt, prin cântul nostru, cinste aibã împreunã. Amin. PsALMODIA Ant. Aleluia, aleluia, aleluia! Psalmul 90 (91) Sub ocrotirea Celui Preaînalt Iatã, v-am dat putere sã cãlcaþi peste ºerpi ºi peste scorpioni (Lc 10,19). 1 Cel care locuieºte sub ocrotirea Celui Preaînalt * ºi se odihneºte la umbra Celui Atotputernic 2 îi spune Domnului: † „Tu eºti locul meu de refugiu ºi fortãreaþa mea, * Dumnezeul meu în care îmi pun încrederea”. 3 Cãci el te va elibera din laþul vânãtorului * ºi de ciuma pustiitoare. 4 El te va acoperi cu aripile lui † ºi vei gãsi refugiu sub penele sale; * fidelitatea lui îþi va fi scut ºi pavãzã. 5 Nu te vei teme nici de spaima nopþii, nici de sãgeata care zboarã ziua, † 6 nici de ciuma care se rãspândeºte în întuneric, * nici de molima care bântuie în plinã zi. 7 Vor cãdea alãturi de tine o mie, † ºi zece mii la dreapta ta, * dar de tine nimic nu se va apropia. 8 E de ajuns cu ochii sã priveºti * ºi vei vedea rãsplata pãcãtoºilor.


28

Duminica a V-a a Paºtelui

9

Pentru cã ai spus: „Tu, Doamne, eºti locul meu de refugiu” * ºi pe Cel Preaînalt þi l-ai ales adãpost, 10 nici un rãu nu te va lovi, * nici o nenorocire nu se va apropia de locuinþa ta, 11 pentru cã el va porunci îngerilor sãi * sã te pãzeascã pe toate cãile tale. 12 Ei te vor purta pe mâini, * ca nu cumva sã-þi loveºti piciorul de piatrã; 13 vei pãºi peste lei ºi peste vipere * ºi vei cãlca în picioare pui de lei ºi balauri. 14 Pentru cã nãdãjduieºte în mine, îl voi salva, * îl voi ocroti, pentru cã îmi cunoaºte numele. 15 Când el mã va chema, eu îi voi rãspunde, † voi fi alãturi de el în necazuri. * Îl voi elibera ºi-l voi preamãri. 16 Îi voi dãrui viaþã lungã * ºi îi voi arãta mântuirea mea. Ant. Aleluia, aleluia, aleluia! Ap 22,4-5 LECTUrA sCUrTã Ei vor vedea faþa Domnului, iar numele sãu va fi pe frunþile lor. Nu va mai fi noapte acolo ºi nu vor mai avea nevoie nici de lumina candelei, nici de lumina soarelui, pentru cã Domnul Dumnezeu îi va lumina, iar ei vor domni în vecii vecilor. rEsPONsOrIUL sCUrT R. În mâinile tale, Doamne, încredinþez sufletul meu. * Aleluia, aleluia! În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. În mâinile tale. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace, aleluia. CâNTArEA DIN EVANghELIE – nunc DimiTTis Lc 2,29-32 Cristos – lumina neamurilor ºi slava lui Israel


Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

29

29

Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace, aleluia. rugãciunea de încheiere Sã se înalþe spre tine, Doamne, glasul nostru, care te roagã cu umilinþã ca, dupã ce am celebrat astãzi taina învierii Fiului tãu, sã ne odihnim în pacea ta feriþi de toate relele ºi sã ne trezim bucuroºi de a-þi aduce laudã. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Bucurã-te, Regina cerului, aleluia, cãci acela pe care ai fost vrednicã sã-l porþi, aleluia a înviat precum a zis, aleluia! Roagã-te pentru noi lui Dumnezeu, aleluia! Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã.


Duminica a V-a a Paºtelui

30

Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:

Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu. Nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.


22 mai 2011  

breviar mai 2011

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you