__MAIN_TEXT__
feature-image

Page 1

BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 1


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 2


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 3


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 4

The original title of this book is Business Minds, by Tom Brown, Stuart Crainer, Des Dearlove, Jorge N. Rodriguez, Financial Times Prentice Hall, Pearson Education, London, 2002 Copyright © Pearson Education Limited 2002 First published in Great Britain in 2002 © Publica, 2008, pentru ediţia în limba română ISBN 978-973-88749-1-6 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Business Minds / Tom Brown, Stuart Crainer, Des Dearlove, Jorge N. Rodriguez ; trad.: Delia Brumar. - București : Publica, 2008 ISBN 978-973-88749-1-6 I. Brown, Tom II. Crainer, Stuart III. Dearlove, Des IV. Rodriguez, Jorge N. V. Brumar, Delia (trad.) 65.012.4

EDITORI: Cătălin Muraru Radu Minculescu Silviu Dragomir COPERTA: Alexe Popescu REDACTOR: Claudiu Oancea DTP: Cristian Coban CORECTURĂ: Rodica Petcu


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 5

„Gândirea creatoare este în ziua de astăzi cea mai de preţ și profitabilă caracteristică a fiecărui individ, a fiecarei corporaţii și ţări. Are capacitatea de a vă schimba, atât pe voi, cât și afacerea voastră. “ ROBERT P. CRAWFORD


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 6


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 7

Cuprins Mulþumiri ....................................................................................................11 Introducere .................................................................................................13 Warren Bennis. O minte de afaceri pasionatã de leadership „Liderul zilelor noastre inþelege ºi pune în practicã puterea aprecierii.“ .......23 James Champy. O minte de afaceri care foloseºte bazele schimbãrii reale în avantajul sãu „Schimbarea la care mã refer este radicalã ºi incontinuã, nu creºte progresiv, contrar obiºnuinþelor de zi cu zi.“ ...............31

Peter Cohan. O minte de afaceri cu un dezvoltat simþ al succesului virtual „Am fost mereu sceptic cu privire la noþiunea conform cãreia internetul va schimba totul.“ .......................................................................37 Jim Collins. O minte de afaceri fascinatã de triumful mãreþiei asupra binelui. „Ce principii ai continua sã ai chiar dacã ai fi penalizat pentru ele de cãtre piaþã, industrie, clienþi ºi media? Acelea sunt adevãrata esenþã.“ ...46

Arie de Geus. O minte de afaceri care a sãpat adânc în „compania ca organism viu“ „Nu este atât de deplasat sã ne privim instituþiile ca fiind mai degrabã strâns legate de supravieþuirea omenirii decât îndepãrtate acesteia.“ ..................................................................................53

Peter Drucker. O minte de afaceri înrãdãcinatã în trecut ºi care a prezis viitorul cu înþelepciune „Cred cã alianþele vor fi marea provocare a viitorului. Acestea sunt o nouã formã de organizare.“ .................................60

Leif Edvinsson. O minte de afaceri sensibilã la „achiziþiile intagibile“ ale unei companii „Economiile lumii sunt conduse in în ziua de azi de lucruri invizibile. Capitalul intelectual al naþiunilor este noul capital al naþiunilor“ .....................................................................67

Sumantra Ghoshal. O minte de afaceri care ºtie cã pe piaþã cunostinþele reprezintã putere „Companiile trebuie sã se adreseze capitalului uman la un nivel mai profund.“ .................................................................................76

Beverly Goldberg. O minte de afaceri care împleteºte leadershipul în afaceri cu progresul social „Ideea încurajãrii angajaþilor în vârstã de a rãmâne în câmpul muncii nu ar trebui vãzutã ca o formã de cruzime faþã de vârstnici.“ .....84

Business Minds

7


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 8

Daniel Goleman. O minte de afaceri care este dispusã sã sondeze emoþiile „Ignorãm competenþa emoþionalã spre dezavantajul nostru.“ ......92 Gary Hamel. O minte de afaceri care nu se teme sã rãstoarne status quo-ul „Primul obiectiv pe agenda de lucru este sã fii arhitectul transformãrilor industriale ºi nu doar al celor de corporaþie.“ ..............................................99

Michael Hammer. O minte de afaceri care vrea sã schimbe lumea afacerilor – acum! „Pentru mine e o revoluþie la scarã mondialã, atinge acelaºi nivel de importanþã ca al Revoluþiei Industriale de acum 150 de ani.“ ......................................................................................106

Charles Handy. O minte de afaceri atentã ºi la consecinþele sociale „Cred cã organizaþia viitorului va fi federalã. Federalismul este o modalitate de a uni corporaþii indepenedente într-un scop comun.“ .........112 Oren Harari. O minte de afaceri pregãtitã pentru schimbare „Prevãd un enorm aflux ºi vaste posibilitãþi pentru urmãtorul deceniu.“ .................119 Rosabeth Moss Kanter. O minte de afaceri care a mãsurat cu nerãbdare anvergura schimbãrii „Odatã ce înþelegi tiparul, dinamica sistemului, poþi porni la drum fãcând schimbãri.“ ........................................................127 W. Chan Kim ºi Renée Mauborg. Douã minþi de afaceri care definesc în mod unic „inovaþia valorii“ „Inovaþia valorii subliniaza în egalã mãsurã atât valoarea cât ºi inovaþia.“ .........................................................135

Philip Kotler. O minte de afaceri care a definit „marketing-ul“ pentru epoca modernã „Existã multe companii în ziua de azi conduse de persoane care au avansat prin intermediul marketing-ului.“ .....................146

John Kotter. O minte de afaceri care ºtie exact cum sunt influenþate schimbãrile de cãtre leadership „Sunt multe forþe care vor influenþa succesul unei schimbãri.“ ..........................................................................156 Edward Lawler. O minte de afaceri care — dincolo de funcþia de conducere — este un maestru al managementului „Atenþia acordatã poziþiilor de conducere este în creºtere în special pentru cã oamenii înþeleg rolul important pe care îl au nu doar în interiorul companiei, ci ºi în societate ca întreg.“.........................................................................164

David Maister. O minte de afaceri care a fost numit „profesionistul profesioniºtilori“ „În domeniul profesionalismului începe sã aparã un fel de ºtiinþã.“ .......................................................................................170

8

Business Minds


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 9

Henry Mintzberg. O minte de afaceri hotãrâtã sã afle cum lucreazã cu adevãrat managerii „Educaþia în management ar trebui sã se bazeze pe experienþã. Managerii nu pot fi creaþi in vitro.“ ..........................................178

Ian Mitroff. O minte de afaceri care considerã cã organizaþiile au nevoie de angajat ca de un întreg „Trebuie sã privim oamenii ºi organizaþiile din noi puncte de vedere ºi avem nevoie de noi modalitãþi de mãsurare a input-ului, output-ului ºi performanþei generale.“ ....................................184

Geoffrey Moore. O minte de afaceri care defineºte era internetului „Fiecare companie trebuie sã incorporeze internetul în strategiile sale, iar felul în care o face îi va influenþa preþul acþiunilor.“ ..............................190

Kenichi Ohmae. O minte de afaceri care vede lumea prin portalul Japoniei „Uitaþi miturile occidentale simpliste despre managementul japonez. Acesta înseamnã mult mai mult decât doar cântece ale companiei ºi angajare pe viaþã în cadrul acesteia.“ .........................................................195

Richard Pascale. O minte de afaceri care exploreazã limitele management-ului ce va urma „Existã oportunitãþi fantastice generatoare de capital care vor afecta industriile de toate tipurile.“ ..........203

Tom Peters. O minte de afaceri care crede cã problema e de obicei…management-ul „Toatã lumea are un nivel diferit de toleranþã faþã de criticã.“ ...........................................................................................213

Thomas Petzinger, Jr. O minte de afaceri aflatã în faþa provocãrii de a conduce o afacere adevãratã „Ridic o afacere pe principiile pe care am hotãrât s-o ridic iar acest lucru e fantastic.“ ........................................220

Jeffrey Pfeffer. O minte de afaceri care pune accentul pe oameni în ecuaþia afacerilor „Ce altã dimensiune existã în organizaþii decât cea a oamenilor?“ ......................................................................................227

C.K.Prahalad. O minte de afaceri care poate folosi în avantajul sãu atât mari corporaþii cât ºi sãraci de la oraºe „Trebuie sã creãm o piaþã, sã ne schimbãm concepþia despre sãraci ca fiind o povarã ºi sã îi considerãm o oportunitate comercialã.“....................................................234 Jonas Ridderstråle. O minte de afaceri care pretinde cã a fi diferit constituie un avantaj „Când investeºti în imaginaþie umanã — sentimente ºi fantezie —limita este cerul.“ ...............................................241

Business Minds

9


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 10

Al Ries. O minte de afaceri care s-a concentrat pe marketing, strategie ºi branding „Cea mai bunã ºansã a succesului pe termen lung se aflã în concentrarea asupra scopului final.“..........................................................253

Peter Senge. O minte de afaceri care a ridicat statutul organizaþiei aflat în permanentã dezvoltare „Cea mai simplã definiþie a unei organizaþii care învaþã este aceea a unui grup de oameni care îºi îmbunãtãþesc mereu capacitatea de a-ºi crea propriul viitor.“ ....................................................259 Patricia Seybold. O minte de afaceri care pune relaþiile cu clienþii online pe primul loc „Clienþii, înarmaþi cu informaþii ºi acces, sunt azi mult mai prentenþioºi decât oricând altcândva.“ ......................................................267 Adrian Slywotzky. O minte de afaceri care observã cã lumea internetului influenþeazã permanent afacerile „Sunt convins cã o schimbare majorã în business-ul digital se aflã la doar câþiva ani distanþã în timp.“ ..............275

Don Tapscott. O minte de afaceri care pune accent pe mass-media la fel de mult ca ºi pe management „Ceea ce se poate observa este o schimbare fundamentalã în regulile succesului ce guverneazã atât afacerile cât ºi dezvoltarea socialã.“ ..........................................................281 Alvin Toffler. O minte de afaceri care a prezis cu exactitate ce va aduce viitorul „Punctul meu de plecare a fost mereu «schimbarea».“ .................288 Fons Trompenaars. O minte de afaceri care îmbinã culturile, transformâdule în succes „Organizaþiile ºi societãþile care pot trece cu mai multã uºurinþã peste diferenþele culturale vor avea un mai mare succes finanicar.“ ..........294

Bruce Tulgan. O minte de afaceri adaptat atât la demografia locului de muncã, cât ºi la atitudini „Schimbãrile din economie au eliberat munca de îngrãdirile slujbei învechite cu trãsãturile ei rigide.“ ..................................301

Meg Wheatley. O minte de afaceri care este mereu cu un pas înainte în privinþa curentelor în organizaþii ºi societate „Avem nevoie de timp pentru a ne gândi la ce am învãþat din tot ce am fãcut.“ ..........................................310 Danah Zohar. O minte de afaceri modelat de fizicã ºi filosofie „Spirit este un cuvânt mare cu atât de multe semnificaþii. Eu îl folosesc când vorbesc despre inteligenþã.“ ....................................................................................317

10

Business Minds


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 11

Mulþumiri Această carte este în mare parte rezultatul unei munci în echipă. Am dori să le mulţumim în mod special lui Jerry Pepper și Dan Tobin pentru excelenta muncă de cercetare, Ritei Herron Brown pentru munca ei inspirată de editare și Norei Brown pentru asistenţa ei. Interviul cu C.K. Prahalad a fost realizat de către George Bickerstaffe, iar cel cu Charles Handy a fost luat de Godfrey Golzen. Din păcate, Godfrey a murit la scurt timp după aceea. Ca întreaga activitate a lui Godfrey, interviul este un model de claritate și de profesionalism. Îi suntem recunoscători lui Godfrey și o să-i urmăm exemplul în a fi mereu curioși din punct de vedere intelectual. Am dori să-i mulţumim în final și editorului nostru Richard Stagg, care recunoaște o idee bună de la început.

Mulþumiri

Business Minds

11


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 12


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 13

Introducere Aceasta este era guru. Există guru religioși, mentori spirituali, guru motivaţionali, campioni în a se descurca singuri, guru financiari. Lista crește cu fiecare zi, pe măsură ce un nou guru ajunge în lumina reflectoarelor și afirmă public că a făcut descoperiri remarcabile. Guru sunt un fenomen al zilelor noastre, comercianţi de speranţe într-o eră a temerilor, îndoielilor și anxietăţilor. Iar afacerile nu sunt o excepţie. Guru în management (puteţi să-i numiţi lideri de gândire, dacă doriţi) sunt trubadurii lumii afacerilor, plătiţi cu sume exorbitante. Călătoresc în toată lumea, prezentându-și tratamentele corporaţioniste. Influenţa acestora se extinde de la sala de ședinţe până la nivelul cu magazine și chiar mai departe. Guru în management captează tot mai mult atenţia persoanelor importante. Viziunile și percepţiile acestora sunt căutate de către directorii executivi ai celor mai mari corporaţii din lume și ai multor altora. Unii sunt consultanţi și consilieri ai guvernelor naţionale. De exemplu, eminentul Michael Porter, absolvent de Harvard, a efectuat studii economice pentru India, Noua Zeelandă și Canada, printre altele. Mentorul în leadership Warren Bennis a fost consultantul a patru președinţi americani și a mai mult de 40 de alţi lideri ai lumii. Pentru cei puţini, care obţin un statut de superstar, recompensele financiare sunt la fel de îmbătătoare. Celebrităţile câștigă zeci de mii de dolari pentru o singură zi de lucru. Tom Peters, a cărui faimă a atins apogeul către sfârșitul anilor 1980, încă mai poate încasa 90 000 de dolari pentru o singură zi. Alţi câţiva emit facturi exagerate în valoare de 75 000 de dolari pentru o zi de muncă. Domeniul «guru de afaceri» este o piaţă profitabilă care se îmbină cu mare grijă cu circuitul oratoric activ. Așa cum ne-a mărturisit Peters: „În Statele Unite există 10 000 sau 11 000 de asociaţii comerciale și toate au întruniri

Introducere

Business Minds

13


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 14

cu câte trei sau patru purtători de cuvânt. Privind toate acestea din punct de vedere economic, nu este atât de straniu. Statele Unite au făcut legile pieţei. Anual se nasc aici noi eroi — Schwarzkopf, Ford, Kissinger, Thatcher, Powell. Astfel se stabilesc vârfurile pieţei, iar noi ne strecurăm printre ele. De fiecare dată când are loc o dispută, ștacheta se modifică.“ Războiul intelectual între guru din business este continuu. Pentru a rămâne în frunte este nevoie de rezerve nelimitate de anduranţă mentală și fizică. Mentorii călătoresc prin lume neîncetat. Fiecărui seminar îi urmează un altul. Marţi e, foarte probabil, programat un discurs de 45 de minute în faţa Federaţiei Berăriilor din Baltimore; miercuri ar putea urma Minneapolis sau Madrid; joi, Toronto sau Tokyo. Iar circuitul guru devine tot mai aglomerat. Jucătorii de top sunt atât de bine răsplătiţi, încât exemplul lor îi încurajează pe cei care le calcă pe urme. În fiecare an o serie de cărţi și articole proclamă nașterea de noi guru în management. Spre exemplu, în ultimii ani am fost martori la apariţia noilor gânditori în economie. Acești guru ai erei digitale concurează cu gânditorii ce posedă o vastă experienţă în domeniul economic pentru a trasa viitorul lumii afacerilor. Toate acestea fac dificilă sarcina managerilor activi de a identifica și de a fi la curent cu cele mai recente și inovative idei din gândirea de afaceri. Fiecare idee este lansată cu din ce în ce mai mult fast. Iar ritualul devine tot mai zgomotos. O avalanșă de noi cărţi vine de la edituri, precum și de la autorii tineri sau de succes.

De ce ideile conteazã Pentru unele persoane, caruselul noilor (deși nu întotdeauna) idei și gânditori nu este mai mult decât o atracţie minoră pe lângă afacerile importante. Și totuși adevărul este că managementul modern e o combinaţie bizară între practică

14

Business Minds

Introducere


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 15

și teorie. Întrebaţi un manager de succes și vă va spune, firește, următoarele: în management e vorba despre îndeplinirea sarcinilor. Însă realitatea e mult mai complicată. Niciunul din noi nu își poate permite să ignore complet ideile noi. Numărul managerilor care au absolvit una dintre numeroasele școli de afaceri apărute în întreaga lume este din ce în ce mai mare. Pentru acești oameni, școliţi în teoria managementului, puterea ideilor e de la sine înţeleasă. Dar cei care și-au făcut training-ul în management prin metode mai dure ar putea întreba: „De ce să ne obosim?“ Aceștia ar putea spune cu o oarecare justificare că managementul este o activitate practică ce are prea puţin de-a face cu teoriile grandioase și fanteziste ale mentorilor în afaceri. Mare parte din ceea ce se scrie și se face public la conferinţe și seminarii este ușor de respins ca fiind irelevant pentru jobul de zi cu zi al managerilor. E ușor de presupus că aceștia continuă să facă ceea ce au făcut dintotdeauna. Însă cert este că noile idei și concepte modelează gândirea noastră cu privire la îndatoririle managerilor în schimbarea mediului afacerilor. Gândiţi-vă cum s-a schimbat de-a lungul ultimelor decenii jobul managerului. Aptitudinile de care e nevoie în lumea afacerilor de azi, lucru aproape universal acceptat, sunt: o mai mare fineţe în cârmuirea afacerii, utilizarea resurselor umane cu mai multă înţelepciune și un stil managerial care să exprime mai multă forţă. În ziua de azi, managerul este văzut mai degrabă ca un lider și catalizator decât ca forţă de ordine sau ca un controlor. În același timp însă, mediul și organizaţiile în care operează managerii se schimbă în mod constant pentru a face faţă noilor concepţii despre cum ar trebui să arate un mediu de afaceri. Percepţia fundamentală sau înţelegerea psihologică dintre manager și organizaţie e modificată de noi definiţii ale relaţiei angajat-angajator. De unde apar asemenea idei? De la acești guru în management, bineînţeles. Din miile de cărţi de afaceri, articole, stu-

Introducere

Business Minds

15


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 16

dii de caz și modele. Acestea au un efect repetitiv asupra conștiinţei managerilor de pretutindeni. Un aflux constant de idei noi redefinește ce și cum ar trebui să facă managerii și, foarte important, cum le sunt evaluate performanţele. Teoriile de azi sunt adesea sarcinile de mâine. Așa cum teoriile bune derivă (sau ar trebui să o facă) din lumea reală, la fel lumea reală se schimbă în urma punerii în aplicare a teoriilor. Marile concepte ale școlilor de afaceri și de consultanţă apar ca teorii în urma punerii în practică, după care sunt prezentate la locul de muncă drept soluţii optime de urmat. Noile idei despre afaceri schimbă atât termenii de referinţă conform cărora acţionează adevăraţii manageri, cât și pilonii în funcţie de care le este măsurată performanţa. Concluzia care reiese de aici și care nu poate fi ignorată este că ideile influenţează acţiunile managerilor adevăraţi.

Scurtând durata de viaþã a ideilor Viteza cu care ideile noi câștigă teren este în continuă creștere, inclusiv în lumea rapidă a afacerilor de azi. În ultimii ani, afluxul ideilor a devenit ca un torent. Ajunul comunicaţiilor electronice a încărcat la maximum acest proces. Ideile circulă mai departe și mai rapid ca niciodată. Așa cum a scăzut durata de viaţă a produselor, la fel s-a diminuat și cea a ideilor de afaceri. Curentul este confirmat de patru academicieni de la Universitatea din Louisiana.1 Ei au studiat ciclurile de viaţă a 16 curente manageriale din anii 1950 și până la sfârșitul anilor 1990. Rezultatele lor, publicate în ediţia de toamnă a anului 2000 a „American Academy of Management Journal“, constituie o lectură interesantă. Ei sugerează că trendurile urmează același ciclu de viaţă, care crește brusc și apoi descreș1 Carson, P. P. Lanier, P. A. Carson, K. D. and Guidrey, B. N. (2000) „Clearing a path through the management fashion jungle”, American Academy of Management Journal, 43:6, ediþia de toamnã.

16

Business Minds

Introducere


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 17

te ca și cel al produselor. Tendinţele anilor ’50, ’60 și ’70 au fost relativ simplu de înţeles și de pus în practică. Ciclurile de viaţă ale acestora, de la concepere și până la atingerea statutului de practică, aveau în medie 15 ani. Dar către sfârșitul anilor 1990, ciclul de viaţă al unei teorii în management scăzuse până la trei ani. O promulgare atât de rapidă îngreunează evaluarea validităţii sau utilităţii unei idei sau teorii noi și îngreunează identificarea celor mai bune gândiri de afaceri din zilele noastre. Într-o lume de afaceri în care supraîncărcarea cu informaţie constituie o cauză majoră de stres, opţiunile sunt fie de a încerca cu disperare să se citească și să se asimileze toată informaţia, fie să se ignore în totalitate. Cei mai mulţi manageri sunt prinși la mijloc, citind ce pot și când pot și încercând să aleagă ce e bun din restul. Această carte dorește să-i ajute să facă tocmai acest lucru.

Cea mai bunã alegere Ca jurnaliști de afaceri, i-am urmărit pe guru timp de mulţi ani. Le-am recenzat cărţile, le-am urmărit prezentările și am luat interviuri multora din minţile luminate care au ajuns în frunte. Monitorizarea industriei liderilor de idei constituie pentru noi patru un punct major de concentrare. Suntop Media, Brown Herron și site-ul gurusonline.com se dedică relatării evenimentelor de pe această piaţă ultraspecializată. În anul 2001, Suntop Media a creat „Thinkers 50“, primul clasament global al mentorilor de afaceri — vezi www.Thinkers50.com. „Business Minds“este propriul nostru clasament de idei și de gânditori. Nu este o listă finală a celor mai strălucite minţi de afaceri din lume în ziua de azi. E mai degrabă o scurtă privire aruncată scenei liderilor ideilor. Am încercat să alegem cele mai importante, influente și, din punctul nostru de vedere, mai interesante gândiri de afaceri. Unele au fost înrădăci-

Introducere

Business Minds

17


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 18

nate în scena afacerilor ani de-a rândul, în timp ce altele sunt absolut noi. Sperăm ca aceasta să fie o combinaţie variată si interesantă. Considerăm că numele tuturor gânditorilor din această carte este demn de a fi menţionat, fie pentru că furnizează seturi de idei și instrumente de lucru cu adevărat folositoare, fie pentru că ideile lor au potenţialul de a schimba lumea afacerilor. Nu toată lumea va fi de acord cu selecţia făcută. Aceasta este natura ideilor. Ceea ce un observator consideră a fi interesant, pentru un altul este o pierdere de vreme. Într-o lume de afaceri divizată de trenduri și curente un oarecare grad de subiectivitate este vital. Ce anume diferenţiază ideile acestora de cele care plutesc în derivă? Am încercat să selectăm gânditori care au produs sau au capacitatea de a produce beneficii însemnate și de lungă durată — sau un alt fel de rezultat. Cei mai mulţi au următoarele caracteristici: • oportunitate — subiectele pe care le abordează satisfac o nevoie imediată sau anticipează una care nu este încă recunoscută; • independenţă — deși se bazează pe idei mai vechi, cei mai buni gânditori sunt independenţi. Aceștia pot fi înţeleși și dacă sunt luaţi ca atare, separat de ideile vechi; • credibilitate în lumea reală — fie din cercetări vaste sau din experienţă directă în afaceri, fie, de preferat, din ambele; • rigurozitate intelectuală — calitatea gândirii și a perceptivităţii constituie o altă trăsătură a adevăraţilor lideri de gândire. Unele idei sunt în mod intenţionat vagi pentru a permite aplicarea universală. Marile idei sunt inteligente; au propria logică internă. Sunt consistente și oferă definiţii folositoare; • simplitate — cele mai bune idei sunt derivate din principii universale de bază. Sunt intuitive și ne ajută să înţelegem lumea care ne înconjoară;

18

Business Minds

Introducere


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 19

• practicalitate — poate că diferenţa reală dintre ideile care durează și cele curente este tocmai practicalitatea, felul în care acestea pot fi puse în practică de către manageri. Din fericire, „Thinkers 50“, indexul de guru din toată lumea, confirmă că multe dintre numele selectate de noi ar fi fost de asemenea alese de către managerii practicanţi.

Clasamentul „Thinkers 50“ Publicat pentru prima oară în ianuarie 2001, clasamentul „Thinkers 50“ (www.thinkers50.com) clasifică cele mai influente minţi de afaceri încă în viaţă. Elaborat de Suntop Media, acest top oferă singura clasificare globală de încredere a mentorilor din afaceri.

Introducere

Business Minds

19


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 20

Thinkers 50 2001 NUME 1

Peter Drucker

2

Charles Handy

3

Michael Porter

4

Gary Hamel

5

Tom Peters

6

Jack Welch

7

Henry Mintzberg

8

C.K. Prahalad

9

Bill Gates

10

Philip Kotler

11

Peter Senge

12

Sumantra Ghoshal

13

Warren Bennis

14

Rosabeth Moss Kanter

15

Robert Kaplan & David Norton

16

Nicholas Negroponte

17

Kjell Nordstrรถm & Jonas Ridderstrรฅle

18

Stephen Covey

19

Percy Barnevik

20 Jerry Porras & James Collins 21

Ed Schein

22

Kenichi Ohmae

23

James Champy & Michael Hammer

24

Andy Grove

25

Michael Dell

26

Chris Argyris

27

H. Igor Ansoff

28

Alan Greenspan

29

Richard Branson

30

Jeff Bezos

20

Business Minds

Introducere


BusinessMinds-10.qxp

31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

4/20/2008

7:37 PM

Page 21

Scott Adams Don Tapscott Edward de Bono Richard Pascale John Chambers Kevin Kelly John Harvey-Jones Lee Iacocca Clay Christiansen John Kotter Jeoff Moore Herbert Simon Nelson Mandela Fons Trompenaars & Charles Hampden-Turner Chris Locke, et al. Thomas Stewart Watts Wacker Geert Hofstede Herb Kelleher Meg Whitman

Cele mai strãlucite minþi de afaceri în direct „Business Minds“ este o culegere de idei de ultimă oră din management, idei prelevate direct de la gânditorii de top. Am încercat să îmbinăm gândirea clasică a guru — Peter Drucker, Tom Peters, Peter Senge — cu cea clasică a guru — cum ar fi Jonas Ridderstråle, Don Tapscott și Patty Seybold. Cele mai bune gândiri de afaceri nu pot fi totuși catalogate cu ușurinţă. Etaloanele economiei vechi și noi nu sunt de folos, până la urmă. Prin natura sa, economia globală se înnoiește în fiecare zi. Aceasta este și ea o piaţă activă și mereu deschisă pentru afaceri. Ideile minţilor luminate din această carte se dovedesc eficiente sau nu în momentul punerii lor în

Introducere

Business Minds

21


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 22

aplicare. Totuși, aceste idei sunt adesea prost înţelese de către managerii practicanţi. De aceea, în vreme ce alte cărţi despre guru sunt concentrate, „Business Minds“ vine direct de la mentorii înșiși. Atuul acestei cărţi este faptul că merge direct la ţintă. Gândiţi-vă la ea ca la guru din management unplugged. Vă veţi putea decide dacă are de oferit ceva de valoare sau nu. Tom Brown, Stuart Grainer, Des Dearlove și Jorge Nascimento Rodrigues, august 2001

22

Business Minds

Introducere


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 23

Warren Optimist Bennis în conducere O minte de afaceri pasionatã de leadership În 1996, revista „Forbes“ îl numea pe Warren Bennis (nãscut în 1925) „decan al mentorilor de leadership“. Într-adevãr, în timp ce existã mulþi autori ºi lectori cu cãrþi ºi prezentãri interesante care vorbesc despre cum sã ajungi lider, Bennis a scris ºi a vorbit mai mult despre leadership, a fost consilierul mai multor lideri de corporaþii ºi guverne (inclusiv patru preºedinþi americani) ºi a fost pus el însuºi în roluri de leadership mai mult decât oricare dintre ei. Cu o carierã academicã eminentã, fiind preºedinte al Universitãþii din Cincinatti, preºedinte al studiilor organizaþionale la ªcoala MIT Sloan ºi profesor la Harvard, Universitatea din Boston ºi Universitatea din California de Sud, a avut de asemenea funcþii de conducere la Camera Americanã de Comerþ, Centrul Universitar Claremont ºi Institutul Salk. Bennis este autorul a 26 de cãrþi publicate în mai mult de 20 de limbi. Cartea sa, clasicã în domeniu, „Leaders“ (1985, Harper & Row), a fost numitã de „Financial Times“ drept una dintre cele mai bune 50 de cãrþi de afaceri din toate timpurile. Cea mai recentã carte a sa, scrisã împreunã cu David Heenan, este „Co-Leaders: The Power of Great Partnerships“ (1999, John Wiley), care se concentreazã asupra acelor persoane numite ºi „numãrul doi“ care lucreazã în tãcere din culise, sprijinindu-i pe mulþi lideri binecunoscuþi. ªcoala de Afaceri Marshall de pe lângã Universitatea Californiei de Sud, pe care Bennis o considerã propria casã, a gãz-

Warren Bennis

Business Minds

23


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 24

duit în mai 2001 un „Schriftfest“ — celebrarea a 40 de ani de carierã cu o conferinþã dedicatã muncii sale academice, care a inclus personalitãþi ca Peter Drucker, Charles Handy, Tom Peters, precum ºi lideri de afaceri de top, jurnaliºti ºi profesori. În acest interviu, Bennis îºi demonstreazã talentele de lider proiectând tipologia unui lider în societatea de mâine.

Vã consideraþi un romantic? Dacă un romantic este o persoană optimistă care crede în posibilităţi, atunci aceea este probabil descrierea mea exactă. Consider că fiecare persoană trebuie să-și aducă indiscutabil contribuţia în viaţă, iar munca este unul dintre mijloacele majore de împlinire a acestui lucru. Sunt din ce în ce mai convins că lideri distincţi pot crea o comunitate umană care pe termen lung va duce la existenţa celor mai eficiente organizaţii.

Grupurile strãlucite au nevoie de lideri strãluciþi? Strălucirea începe cu oameni superbi. Grupurile strălucite nu există fără lideri deosebiţi, dar este greșit să credem că instituţiile de succes sunt prelungirea unei femei fantastice sau a unui bărbat genial. Nu este sigur că viaţa a fost vreodată atât de simplă, încât indivizii acţionând singuri să rezolve problemele complicate ale omenirii. Nici unul din noi nu e atât de inteligent cât toţi la un loc.

Deci eroul de tip John Wayne este de domeniul trecutului? Da, tipul eroului singuratic este mort. În locul soluţiei reprezentate printr-un individ, avem un nou model de realizare creativă. Oamenii ca Steve Jobs sau Walt Disney au

24

Business Minds

Warren Bennis


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 25

îndrumat grupuri și și-au regăsit propria măreţie în ele. Noul lider este un visător pragmatic, o persoană cu o viziune originală, dar realistă. În mod ironic, liderul va putea să-și ducă la îndeplinire visul doar dacă ceilalţi vor fi lăsaţi să fie excepţionali în munca lor. De regulă, liderul este cel care îi recrutează pe ceilalţi făcând viziunea atât de palpabilă și ademenitoare, încât o văd și potenţialii angajaţi care, astfel, sunt convinși să semneze contractele de angajare. În mod inevitabil, liderul trebuie să inventeze un stil de conducere care să se potrivească grupului. Modelele standard, în special cele de comandă și control, pur și simplu, nu funcţionează. Conducătorii de grup trebuie să acţioneze decisiv, dar niciodată arbitrar. Trebuie să ia decizii fără să limiteze autonomia percepută de ceilalţi participanţi. Crearea și întreţinerea unei atmosfere în care ceilalţi să-și poată lăsa amprenta asupra universului este actul creator al liderului.

Dar nu este acest lucru oarecum nerealist? Adevărat. Cele mai multe organizaţii sunt plictisitoare și viaţa ca angajat este monotonă. Nu există scăpare de la aceasta. Astfel, aceste grupuri ar putea servi ca sursă de inspiraţie. Un grup grozav este mai mult decât o colecţie de minţi de primă mână. Este un miracol. Sunt optimist în mod nejustificat. Ne putem îmbunătăţi performanţele doar privind posibilităţile.

De ce va fi nevoie pentru ca viitorii lideri sã fie eficienþi? Organizaţia postbirocratică are nevoie de o nouă alianţă între conducători și cei conduși. Organizaţiile de azi se dezvoltă în federaţii, reţele, grupări, echipe interrelaţionale, sisteme tem-

Warren Bennis

Business Minds

25


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 26

porare, forţe ad-hoc, module, matrici — aproape orice în afară de piramide cu sistemul lor de conducere orientat de sus în jos. Noul lider va încuraja judecata sănătoasă și va pune preţ pe acei discipoli suficient de curajoși pentru a spune „nu“. Aceasta nu pune capăt conducerii, ci impune mai degrabă nevoia liderilor de a folosi o nouă formă de influenţă mai subtilă pentru ca aceștia să fie eficienţi. Noua realitate este aceea conform căreia capitalul intelectual (puterea creierului, cunoștinţele și imaginaţia umană) a înlocuit capitalul ca factor critic al succesului; iar liderii vor fi nevoiţi să-și însușească un set de abilităţi cu totul nou, care nu sunt înţelese și predate în școlile noastre de afaceri, motiv pentru care nu sunt nici puse în aplicare. Patru abilităţi vor determina succesul noii conduceri.

Care e prima? Noul lider înţelege și pune în practică puterea aprecierii. Sunt cunoscători ai talentului, mai mult curatori decât creatori. Liderii sunt rareori cei mai buni sau cei mai inteligenţi în noile organizaţii. Noul lider are un simţ pentru talent, un index imaginar și nu îi este teamă să angajeze persoane mai capabile de-

Noua realitate este aceea conform cãreia capitalul intelectual (puterea creierului, cunoºtinþele ºi imaginaþia umanã) a înlocuit capitalul ca factor critic al succesului. cât propria persoană. În cercetările mele în marile companii am descoperit că în majoritatea cazurilor liderul era rareori cel mai inteligent sau ascuţit la minte. Peter Schneider, președinte al Studioului de Animaţie Disney, care are un succes co-

26

Business Minds

Warren Bennis


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 27

losal, conduce un grup de 1 200 de animatori. N-ar putea desena nici dacă viaţa sa ar depinde de asta. Bob Taylor, fost director al Centrului de Cercetare Palo Alto, unde a fost inventat primul PC comercial, nu era inginer în calculatoare. Max DePree, fost director executiv al Herman Miller și autor al cărţii „Leadership is an Art“ (1989, Doubleday), s-a exprimat cel mai bine când a spus că liderii buni „își abandonează egoul în faţa talentului altora“. Apoi, în al doilea rând, noul lider le reamintește mereu angajaţilor ce e important. Organizaţiile alunecă spre entropie când uită ce e important. E simplu de spus, dar această propoziţie este unul dintre puţinele sfaturi pe care le-aș da liderilor: aduceţi-le aminte angajaţilor de lucrurile importante. O viziune destul de puternică poate transforma ceea ce altfel ar deveni o muncă neplăcută și de rutină, în energie concentrată în grup. Să ne uităm puţin la Manhattan Project. Armata americană a recrutat ingineri talentaţi de pe tot cuprinsul Statelor Unite pentru îndatoriri speciale în timpul proiectului. Au fost desemnaţi să lucreze la calculatoarele primitive din acea perioadă (1943-1945), făcând calcule referitoare la energie și alte lucruri care impuneau meticulozitate. Însă armata, obsedată de securitate, a refuzat să le spună ceva concret despre proiect. Nu știau că ajutau la construcţia unei arme care ar fi putut pune capăt războiului și nici unde puteau duce calculele lor. Li se cerea doar să își facă munca, lucru pe care îl făceau încet și nu prea bine. Richard Feynman, care îi superviza pe tehnicieni, a insistat pe lângă superiorii săi să li se spună recruţilor ce anume făceau și de ce. S-a acordat permisiunea să se ridice vălul misterului, iar Robert Oppenheimer le-a oferit un discurs despre natura proiectului și propria lor contribuţie. „Transformare completă“, își amintește Feynman, „au început să inventeze noi modalităţi de a-și face treaba mai bine. Au îmbunătăţit procesul. Munceau noaptea. Nu aveau nevoie de supraveghere pe timpul nopţii, nu aveau nevoie de

Warren Bennis

Business Minds

27


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 28

Puterea nimic. Înţelegeau totul; au inventat mai multe din programele pe care le-am folosit.“ Feynman a calculat că munca era depusă „aproape de zece ori mai repede“ după ce a căpătat înţeles. Charles Handy are dreptate în cartea sa „The Hungry Spirit“ (1998, Broadway Books). Suntem cu toţii spirite înfometate ce râvnesc la un scop, o ţintă în muncă, la a depune un efort în plus, iar liderii trebuie să nu uite niciodată să le amintească oamenilor ce e important.

Dupã ce altceva tânjeºte un lider din noua generaþie? Liderul nou generează și menţine încrederea. Suntem cu toţii conștienţi că termenii noului contract social de muncă s-au mo-

Încrederea este un cuvânt mic cu conotaþii puternice ºi un factor deosebit de complex. dificat. Nimeni nu poate să ofere loialitate sau devotament nici unei organizaţii pe toată durata vieţii. Începând cu 1985, 25% din forţa de muncă a Americii a ajuns șomeră cel puţin odată. Într-o vreme în care noul contract social slăbește legăturile dintre organizaţii și angajaţii lor competenţi, încrederea devine adezivul emoţional care poate lega oamenii de o organizaţie.

28

Business Minds

Warren Bennis


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 29

minþii Încrederea este un cuvânt mic cu conotaţii puternice și un factor deosebit de complex. Ingredientele sunt o combinaţie formată din competenţă, constanţă, corectitudine, consideraţie, candoare și autenticitate, aceasta din urmă cântărind cel mai mult. Iar acest lucru este atins de către noii lideri când pot pune cu succes în balanţă triunghiul de forţe care lucrează în noi toţi: ambiţia, competenţa și integritatea.

ªi în cele din urmã? Noul lider și cei călăuziţi de el sunt aliaţi apropiaţi. Puterea filmului lui Steven Spielberg „Lista lui Schindler“ stă în transformarea lui Schindler dintr-un infractor mărunt, sordid și prost îmbrăcat care se mută în Polonia pentru a exploata forţa ieftină de muncă a evreilor pentru a face muniţie pe care apoi să o poată vinde nemţilor la preţ redus. Transformarea sa are loc în decursul unei perioade de timp în care Schindler interacţionează cu muncitorii săi evrei, mai ales cu contabilul Levin, însă există de asemenea momente frecvente și foarte dureroase când înfruntă răul războiului, al holocaustului. În penultima scenă, când războiul s-a încheiat și naziștii au evacuat fabrica, dar înainte de sosirea trupelor americane, prizonierii îi oferă un inel făcut pentru el din metalele preţioase folosite de muncitori. În timp de încearcă să pună inelul pe deget începe să plângă: „De ce, de ce faceţi asta? Cu acest metal am mai fi putut salva trei, poate patru, poate cinci evrei.“ Și pornește cu mașina la drum plângând.

Warren Bennis

Business Minds

29


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 30

E greu să-ţi păstrezi obiectivitatea în faţa acestei scene, dar, deși acesta a fost un eveniment unic, descrie despre ce e vorba în noua conducere: marii lideri sunt produși de marile grupuri și de organizaţii care creează arhitectura socială bazată pe respect și demnitate. Acești noi lideri nu vor avea cea mai puternică voce, ci cea mai atentă ureche. În loc de structuri piramidale, aceste organizaţii postbirocratice vor fi construite pe energie și idei, vor fi conduse de oameni care își găsesc bucuria în munca pe care o fac pe moment, în timp ce se acceptă unii pe alţii și nu se tem să lase monumente în urmă.

Dacã intraþi într-o companie, care e cea mai importantã întrebare pe care o puneþi? Pe o scară de la unu la zece, zece însemnând 100% iar unu aproape zero, cât la sută din talentul tău este pus în aplicare în slujba pe care o practici? Și de ce?

Ce întrebare aþi dori sã le puneþi managerilor din întreaga lume? Care este modul în care învăţaţi?

30

Business Minds

Warren Bennis


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 31

James Inginer Champy al schimbãrii O minte de afaceri care foloseºte bazele schimbãrii reale în avantajul sãu James Champy (nãscut în 1942) este preºedinte al firmei de consultanþã Perot Systems. A fost preºedinte al grupului de consultanþã CSC ºi co-fondator al CSC Index. Este, de asemenea, membru al corporaþiei MIT, al grupului de administratori ai Institutului de Tehnologie din Massachusetts. Autoritate proeminentã în chestiuni de management din domeniul ingineriei de afaceri, a schimbãrilor organizaþionale ºi de înnoire corporatistã, el este co-autorul (alãturi de Michael Hammer) noii cãrþi „Reengineering the Corporation“ (1993, HarperBusiness), care s-a aflat timp de doi ani pe lista celor mai bine vândute cãrþi, conform clasamentului din ziarul „New York Times“. Cartea care a urmat, „Reengineering Management“ (1995, HarperBusiness), a fost consideratã de revista „Business Week“ una dintre cãrþile de top în management ale anului 1995 ºi a fost catalogatã de Peter Drucker drept „cartea absolutã în domeniu“. Cea mai nouã carte a sa, „The Arc of Ambition“ (2001, Perseus), a fost scrisã împreunã cu profesorul de la Harvard Nitin Nohria. În timp ce mulþi ar gãsi subiectul surprinzãtor, Champy spune cã a avut motive serioase sã scrie o carte despre ambiþie, dupã una despre re-creare: „Când oamenii se opresc sã reflecteze asupra acestui subiect, recunosc cã sunt conduºi de o formã de ambiþie ºi cã atunci când ne referim la conducere vorbim

James Champy

Business Minds

31


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 32

de fapt despre o formã rezidualã de ambiþie. Cred cã managerii ar fi cu toþii lideri mai buni dacã ºi-ar înþelege sursa ºi natura ambiþiei.“ Champy modereazã emisiuni pentru Canalul de Afaceri PBS ºi scrie articole pentru revistele „Forbes“, „ComputerWorld“ ºi „Sales & Marketing Management“. În acest interviu, el subliniazã ce aduce succes unui efort de re-creare ºi unde are aceastã miºcare cel mai mare succes.

Re-crearea este adesea vãzutã drept ambiþie ieºitã de sub control, în special de cãtre publicul larg Aceasta pentru că motivaţia în cazul re-crearea este adesea falsă. Ca agenţi ai schimbării, nu suntem nevoiţi să vorbim deschis despre ambiţia noastră, în schimb ar trebui s-o examinăm cu atenţie. Ar trebui să ne uităm la calitatea ambiţiei noastre — în ce scop ne zbatem? Există o cauză mai nobilă în ceea ce facem pe lângă generarea de profit? Adesea suntem martorii ambiţiei altora ca fiind exagerată și catastrofală. Majoritatea oamenilor vorbesc și scriu despre ambiţie din această perspectivă. Uneori, oamenii bine intenţionaţi ajung într-un punct în care se cred infailibili — cum ar fi Bill Clinton — și fac lucruri prostești. La asta suntem martori. Nu suntem martorii unor ambiţii fenomenale ca cea a lui Bob Shapiro, fostul director executiv al Monsanto, care dorea să găsească o modalitate pentru a hrăni lumea.

A fost beneficã miºcarea re-creãrii? Cred că echilibrul este unul favorabil. În termeni globali cred că am atins doar 10 sau 20% din ce ne-am propus, deci mai sunt multe de făcut. În momentul de faţă există o reacţie puternică la re-creare din partea oamenilor care nu înţeleg acest concept. Mulţi îl consideră similar curentului de ra-

32

Business Minds

James Champy


BusinessMinds-10.qxp

4/20/2008

7:37 PM

Page 33

ţionalizare. Alţii nu au înţeles încă nevoia unei schimbări fundamentale în modul în care funcţionează corporaţiile. Exact asta e și re-creare — o schimbare radicală a modului în care oamenii își fac munca în corporaţii. Ideea de bază a re-creării este acum un fenomen global. Mai mult decât un cuvânt la modă sau un curent în management, este o nevoie reală.

Ce sectoare ale economiei au avut cele mai bune rezultate? Nu sunt sigur dacă există un răspuns clar la întrebarea dumneavoastră. Pot numi acele ramuri ale industriei care, în opinia mea, ar trebui să înceapă rapid proiecte de re-creare. Pe primul loc sunt industriile legate de tehnologii, telecomunicaţiile și întreprinderile media. Afacerea dumneavoastră de exemplu (presa), este un candidat puternic pentru re-creare, deoarece această ramură revoluţionează istoria informaţiei și a publicaţiilor. Pe locul doi sunt serviciile financiare, băncile în special, a căror re-creare nu a fost efectuată încă. Apoi urmează serviciile de sănătate. În Statele Unite, poate mai mult decât în Europa, sistemul medical suferă schimbări vitale. Urmează serviciile publice, care trec printr-o fază de liberalizare și privatizare peste tot în lume. Pe ultimul loc vin industriile de transport, care au șansa de a dobândi mari beneficii din re-creare.

Au existat diferenþe de re-creare între Europa, Statele Unite ºi Asia? În termeni culturali, consider că managerii nord-americani sunt mai bine pregătiţi să fie radicali și să se rupă de trecut. În general, în Europa, managerii sunt mai conservatori. Unele ţări ca Franţa sunt puternic influenţate de tradiţii socialiste. În Germania însă, există recunoașterea necesităţii de a pune re-crearea

James Champy

Business Minds

33

Profile for Editura Publica

Interior_Business_Minds_BT_RAMO - crop  

REDACTOR: Claudiu Oancea COPERTA: Alexe Popescu CORECTURĂ: Rodica Petcu Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Business Minds / T...

Interior_Business_Minds_BT_RAMO - crop  

REDACTOR: Claudiu Oancea COPERTA: Alexe Popescu CORECTURĂ: Rodica Petcu Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Business Minds / T...

Advertisement

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded