Designul_lucrurilor_de_zi_cu_zi_BT_micsoratMAIL - crop

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 1

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 2

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 3

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 4

The original title of this book is [The Psychology of Everyday Things] The Design of Everyday Things,

by Donald A. Norman First published in the United States by Basic Books, a member of The Perseus Books Group.

Publicatæ iniflial în 1988, cu titlul The Psychology of Everyday Things © New York, Basic Books, 1988 © 1988 by David A. Norman © David A. Norman, 2002, pentru prefafla edifliei din 2002 All rights reserved. © Publica, 2010, pentru ediflia în limba românæ ISBN 978-973-1931-19-7

Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României NORMAN, DONALD A. Designul lucrurilor de zi cu zi / Donald A. Norman ; trad.: Mihaela Sofonea. - Bucureøti : Publica, 2009 ISBN 978-973-1931-19-7 I. Sofonea, Mihaela (trad.)

33

EDITORI: Cætælin Muraru Radu Minculescu Silviu Dragomir DIRECTOR EXECUTIV: Bogdan Ungureanu COPERTA: Alexe Popescu

REDACTOR: Valentin Protopopescu DTP: Ofelia Coøman CORECTURÆ: Rodica Petcu

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 5

Cuprins Prefaflæ la ediflia din 2002 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7

Prefaflæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

21

1. Psihopatologia lucrurilor de zi cu zi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

29

2. Psihologia acfliunilor de zi cu zi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

72

3. Cunoaøterea din minte øi din lume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

99

4. A øti ce sæ faci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

135

5. A greøi e omeneøte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

166

6. Provocarea designului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

214

7. Designul centrat pe utilizator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

276

Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

319

Sugestii bibliografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

343

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

349

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 6

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 7

Prefaflæ la ediflia din 2002 „Uøile Norman“ „Tocmai am dat peste o uøæ Norman. A fost foarte greu de deschis“.

Sunt celebru pentru uøile care se deschid greu, întrerupætoarele færæ rost sau robinetele pentru duø de neînfleles.

Corespondenflii mei afirmæ cæ aproape orice lucru care creeazæ probleme inutile este un „lucru Norman“: uøi Norman, întrerupætoare Norman, robinete de duø Norman.

Intenflia mea a fost cu totul alta atunci când am scris aceastæ carte. Mæ gândeam cæ ideile mele vor susfline designul de bunæ calitate øi obiectele pe care sæ le putem utiliza eficient øi cu uøurinflæ, cu încântare øi plæcere. Øi færæ a fi nevoifli sæ citim manuale de utilizare complicate sau sæ cerem ajutorul altcuiva. Uf! Am petrecut ani în øir studiind principiile fundamentale ale minflii omeneøti, ale memoriei øi atenfliei, ale învæflærii, ale controlului motoarelor øi nu sunt flinut minte decât pentru uøile proaste.

Pe de altæ parte, interesul oamenilor aratæ cæ ideea mea øi°a atins flinta. Mult prea multe articole din lume sunt concepute, construite øi ne sunt vârâte pe gât færæ ca realizatorii acestora sæ înfleleagæ — sau sæ le pese mæcar de — modul în care le vom utiliza. Expresia „uøæ Norman“ dæ seamæ de lipsa de atenflie a producætorului faflæ de utilizator. Tocmai acesta este mesajul meu. Sunt încântat de scrisorile pe care le primesc, ce conflin multiple exemple în acest sens. Sunt încântat cæ astæzi existæ într°adevær o sumedenie de produse minunate øi cæ în numeroase cazuri designerii au afirmat cæ Designul lucrurilor de zi cu zi a reprezentat o lecturæ obligatorie pentru personalul

Prefaflæ la ediflia din 2002 Designul lucrurilor de zi cu zi

7

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 8

implicat în realizarea acestora. Dacæ e aøa, atunci cartea øi°a atins flinta.

Aøa cæ væ rog sæ°mi mai arætafli niøte uøi de tip Norman, robinete sau pungi de plastic care nu pot fi deschise decât rupându°le cu dinflii. Mai arætafli°mi niøte radiouri de maøinæ, precum cel din propriul meu automobil, care au rânduri de butoane minuscule identice, imposibil de manevrat în timp ce conduci.

Aceste probleme pot pærea minore, însæ în ele constæ diferenfla dintre plæcere øi frustrare. Aceleaøi principii, care fac ca obiectele simple sæ funcflioneze bine sau prost, se aplicæ øi operafliunilor mai complexe, de care depind viefli omeneøti.

Cele mai multe accidente sunt atribuite unor erori umane, însæ în aproape toate cazurile eroarea umanæ este rezultatul direct al unui design de proastæ calitate. Principiile dupæ care funcflioneazæ designul de calitate, centrat pe oameni, nu sunt relevante doar pentru o viaflæ mai plæcutæ — ele pot ajunge sæ salveze viefli.

Frustrærile ascunse ale lucrurilor de zi cu zi Înainte de a scrie aceastæ carte m°am ocupat de øtiinflele cognitive, fiind interesat de modul în care funcflioneazæ mintea omeneascæ. Am studiat percepflia umanæ, memoria øi atenflia. Am examinat modul în care învaflæ oamenii øi felul în care executæ activitæfli ce presupun anumite abilitæfli. Pe parcurs am devenit interesat de nofliunea de eroare umanæ, sperând cæ înflelegerea acesteia îmi va oferi cæi de a°i învæfla pe oameni cum sæ evite greøelile. Însæ apoi a avut loc accidentul de la centrala de energie nuclearæ Three Mile Island din Statele Unite* øi am fæcut parte din grupul cercetætorilor din * Accidentul a avut loc în 1979 øi a condus la întreruperea construirii centralelor nucleare pe teritoriul Statelor Unite. http://en.wikipedia.org/wiki/Three_Mile_Island_accident (n.t.)

8

Designul lucrurilor de zi cu zi Prefaflæ la ediflia din 2002

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 9

domeniul øtiinflelor sociale øi comportamentale chemat sæ stabileascæ motivele pentru care operatorii aflafli în camera panoului de control comiseseræ greøeli atât de grave. Spre surprinderea mea, am ajuns la concluzia cæ aceøtia nu puteau fi condamnafli: greøeala îøi avea originea în designul panoului de control. Într°adevær, panourile multor centrale energetice arætau de parcæ ar fi fost deliberat proiectate sæ cauzeze erori.

Interesul meu faflæ de accidente m°a condus la studiul procedurilor de elaborare, centrate pe oameni, care ar putea elimina aceste probleme. Mi°am luat un an liber, pe care l°am petrecut la Cambridge, în Anglia, în cadrul Consiliului de Cercetare Medicalæ, ca membru al celebrei Unitæfli de Psihologie Aplicatæ, fiind continuu amuzat øi frustrat de modul de funcflionare al clædirii. Era greu sæ°fli dai seama care era legætura dintre întrerupætoare øi becuri. Øi uøile îfli dædeau bætæi de cap: unele trebuiau împinse pentru a fi deschise, altele trase øi cel puflin una era glisantæ. Cu toate acestea, nu exista niciun indiciu pentru persoanele neavizate care încercau sæ treacæ pragul. Robinetele erau capricioase; unele chiuvete aveau robinetul de apæ caldæ pe stânga, altele pe dreapta. Mai mult, oamenii se învinovæfleau atunci când fæceau greøeli în utilizarea acestor lucruri prost construite. Ce se întâmpla? De ce se considerau oamenii vinovafli atunci când dispozitivul în sine era problematic?

Am început sæ observ modul în care oamenii fæceau faflæ numeroaselor aparate care ne populeazæ viafla. În ultimii ani studiile mele s°au diversificat, ajungând sæ includæ siguranfla zborului, fabricile în care se desfæøoaræ operafliuni complexe de producflie, erorile medicale øi o gamæ largæ de produse de consum, cum ar fi sistemele audio°video øi computerele. În toate aceste situaflii oamenii se simt adesea frustrafli øi confuzi.

Mai ræu, accidentele grave sunt frecvent puse pe seama „erorii umane“. Cu toate acestea, o analizæ detaliatæ a situafliilor de acest tip dovedeøte cæ designul sau instalarea echipamentului au contribuit semnificativ la apariflia problemelor. Echipa de designeri sau cei care au realizat instalarea nu au acordat

Prefaflæ la ediflia din 2002 Designul lucrurilor de zi cu zi

9

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 10

suficientæ atenflie nevoilor celor care urmau sæ utilizeze echipamentul, astfel cæ eroarea sau confuzia era aproape inevitabilæ. Fie cæ era vorba de un aragaz sau de o centralæ nuclearæ, de un automobil sau o aeronavæ, de un termostat sau computer, problemele erau aceleaøi. În toate cazurile, erorile de design conduceau la erori umane.

Frustrærile pe care le°am avut pe durata øederii mele în Anglia m°au determinat sæ scriu Designul lucrurilor de zi cu zi, însæ problemele cu care m°am confruntat acolo sunt universale øi apar pe toatæ suprafafla globului. În momentul în care am scris cartea, eram un cercetætor interesat de principiile cunoaøterii. Însæ mi°am dat seama cæ sunt din ce în ce mai fascinat de modul în care ar putea fi aplicate aceste principii pentru a îmbunætæfli viafla de zi cu zi, minimalizând erorile øi accidentele. Am schimbat direcflia cercetærilor mele, concentrându°mæ asupra aplicafliilor øi designului. În cele din urmæ am pæræsit universitatea, astfel încât sæ mæ pot devota dezvoltærii produselor. M°am alæturat companiei Apple Computer, mai întâi în calitate de „Membru Apple“, apoi ca vicepreøedinte al grupului de tehnologie avansatæ. Am ocupat un post de conducere la alte douæ companii, iar apoi, împreunæ cu colegul meu Jakob Nielsen, am fondat o companie de consultanflæ (grupul Nielsen–Norman) cu scopul de a aplica aceste idei în cadrul unei game mai largi de firme øi asupra unei varietæfli mai mari de produse. A fost o experienflæ interesantæ sæ væd cum principiile din Lucrurile de zi cu zi prind viaflæ în produse.

Titlul cærflii: lecflie despre design Aceastæ carte a fost publicatæ sub douæ titluri. Primul titlu — Psihologia lucrurilor de zi cu zi — PLZZ — a fost foarte îndrægit de prietenii mei din mediul academic. Cel de°al doilea titlu, Designul lucrurilor de zi cu zi — DLZZ — era mai

10

Designul lucrurilor de zi cu zi Prefaflæ la ediflia din 2002

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 11

semnificativ øi transmitea mai bine conflinutul cærflii. Editorul cærflii mi°a explicat cæ atunci când intræ în librærii, ochii cititorilor care survoleazæ rafturile se opresc asupra cotoarelor cærflilor, primul lucru pe care îl væd fiind titlurile. Cititorii se bazeazæ pe titlu pentru o descriere a cærflii. Am aflat, de asemenea, cæ termenul „psihologie“ din titlul cærflii a fæcut ca aceasta sæ fie plasatæ în secfliunile de psihologie ale libræriilor, care atrægeau mai degrabæ cititori interesafli de oameni øi relafliile umane, decât de obiecte øi de relafliile pe care le avem cu acestea. Cititorilor interesafli de design nu le°ar trece niciodatæ prin cap sæ caute la secfliunea psihologie. Am intrat în librærii øi i°am privit pe oameni ræsfoind cærfli. Am stat de vorbæ cu cititori care au cumpærat cartea øi cu librari. Editorul meu avea dreptate: trebuia sæ înlocuiesc cuvântul „psihologie“ cu „design“. În alegerea titlului cærflii mæ fæcusem vinovat de aceeaøi miopie responsabilæ pentru inutilitatea tuturor acelor obiecte de zi cu zi! Prima mea opfliune asupra titlului a fost aceea a unui designer absorbit de sine, deoarece alesesem soluflia care mæ satisfæcea pe mine, færæ a lua în considerare impactul acesteia asupra cititorilor. Astfel cæ titlul a devenit DLZZ øi a ræmas la fel øi în aceastæ nouæ ediflie.

Lecflii învæflate din DLZZ Atunci când obiectele væ fac probleme — fie cæ e vorba de a deschide o uøæ prin împingere ori tragere sau de capriciile arbitrare ale computerului modern øi ale industriei electronice — nu este vina dumneavoastræ. Nu væ învinovæflifli de pomanæ: mai bine dafli vina pe designer. Greøeala aparfline tehnologiei sau, mai precis, designului.

Când vedem pentru întâia oaræ un obiect pe care nu l°am mai væzut pânæ atunci niciodatæ, de unde øtim cum sæ°l utilizæm? Cum ne descurcæm cu zeci de mii de obiecte, în condifliile în care cu multe dintre ele nu ne întâlnim decât o

Prefaflæ la ediflia din 2002 Designul lucrurilor de zi cu zi

11

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 12

singuræ datæ? Aceasta este întrebarea care a impulsionat scrierea prezentei cærfli. Ræspunsul, mi°am dat repede seama, e acela cæ înfæfliøarea dispozitivului trebuie sæ furnizeze indiciile esenfliale necesare pentru ca acesta sæ poate fi folosit în adecvat — cunoaøterea trebuie sæ existe atât în minte, cât øi în lume. În momentul în care scriam DLZZ, aceastæ idee era consideratæ ciudatæ. Cu toate acestea, astæzi conceptul este mult mai larg acceptat. Numeroøi membri ai comunitæflii designului înfleleg cæ designul trebuie sæ transmitæ esenfla modului de operare a unui aparat; modul în care acesta funcflioneazæ; acfliunile posibile care pot fi efectuate øi, prin intermediul feedback°ului, cum funcflioneazæ pas cu pas, în orice moment.

Designul este în esenflæ un act de comunicare care presupune înflelegerea profundæ a persoanei cu care comunicæ designerul.

Deøi DLZZ acoperæ numeroase teme, trei dintre acestea se impun ca fundamentale: 1) Nu este vina dumneavoastræ: Dacæ ceva a prins rædæcini în gândirea popularæ, este urmætoarea idee simplæ: când oamenii au probleme cu ceva, nu ei sunt de vinæ — de vinæ e designul.

Primesc sæptæmânal scrisori sau e°mailuri de la oameni care îmi mulflumesc cæ i°am scæpat de sentimentul de ignoranflæ.

2) Principiile designului: Mi°am propus sæ nu critic un lucru sau altul decât dacæ pot oferi o soluflie. DLZZ confline câteva principii importante de design, constituind instrumente puternice cu ajutorul cærora designerii se pot asigura cæ produsele lor sunt inteligibile øi utilizabile. Principiile sunt, desigur, explicate pe parcursul cærflii, însæ ca sæ væ facefli o idee cu privire la lucrurile peste care vefli da, iatæ o scurtæ listæ cu cele mai importante dintre ele. Reflinefli cæ toate sunt uøor de înfleles, însæ pline de forflæ.

• Modelele conceptuale. Creierul uman este un minunat instrument de înflelegere — mereu încercæm sæ gæsim semnificaflii în evenimentele din jurul nostru. Una dintre cele mai mari frustræri dintre toate este încercarea de a afla cum sæ realizæm ceva ce pare a fi complet arbitrar øi inconsecvent. Mai

12

Designul lucrurilor de zi cu zi Prefaflæ la ediflia din 2002

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 13

ræu, atunci când înflelegerea e absentæ, suntem predispuøi greøelilor.

Sæ ne gândim la termostat. Când intræm într°o locuinflæ rece, reglæm termostatul la o temperaturæ foarte înaltæ pentru a ajunge mai repede la nivelul dorit. Facem acest lucru din cauza modelului mental intern privind modul în care funcflioneazæ centrala. Modelul este raflional øi coerent, chiar dacæ nu e foarte bine conceput. Însæ este totodatæ greøit. Dar cum ne°am putea da seama? Deøi acest comportament este eronat în cazul locuinflelor, funcflioneazæ la mai toate automobilele — dafli cældura sau aerul condiflionat la maximum, iar când se ajunge la temperatura corectæ, umblafli din nou la buton.

Pentru a înflelege cum sæ utilizæm aceste lucruri avem nevoie de modele conceptuale ale modului în care funcflioneazæ. Centralele termice, aparatele de aer condiflionat, chiar øi cele mai multe cuptoare casnice au doar douæ niveluri de operare: deschis la maximum sau închis. Prin urmare, întotdeauna încælzesc øi ræcesc pânæ la temperatura doritæ, cât de repede se poate. În aceste cazuri, atunci când dæm termostatul prea tare, nu facem decât sæ irosim energie dupæ ce temperatura depæøeøte pragul stabilit.

Acum sæ luæm în considerare automobilul. Modelul conceptual este foarte diferit. Da, termostatul øi aparatul de aer condiflionat au tot douæ setæri, deschis la maximum sau închis, dar în cazul multor maøini se ajunge la temperatura doritæ mixând aerul rece cu cel cald. În acest caz, se obflin rezultate mai rapide întrerupând mixajul (ræsucind butonul pânæ la o extremæ sau alta), pânæ când se ajunge la temperatura doritæ, urmând ca apoi mixajul sæ fie ajustat pentru menflinerea temperaturii.

Explicafliile legate de locuinfle øi automobile sunt exemple de modele conceptuale simple. Sunt extrem de simplificate, însæ foarte adecvate pentru a înflelege cum funcflioneazæ acestea.

Ne ajutæ sæ recurgem la un comportament foarte diferit atunci când suntem acasæ sau în maøinæ. Un bun model conceptual

Prefaflæ la ediflia din 2002 Designul lucrurilor de zi cu zi

13

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 14

poate fi hotærâtor atunci când este vorba de succesul sau eøecul operærii numeroaselor aparate din vieflile noastre.

Aceastæ scurtæ lecflie despre modelele conceptuale evidenfliazæ cæ designul de calitate este, de asemenea, un act de comunicare între designer øi utilizator, însæ toatæ aceastæ comunicare trebuie sæ transparæ chiar din înfæfliøarea aparatului. Aparatul trebuie sæ fie explicit prin sine însuøi. Chiar øi locaflia øi operarea butoanelor necesitæ un model conceptual — între locaflia øi operaflia pe care o controleazæ trebuie sæ existe un raport evident øi natural, astfel încât sæ putem øti întotdeauna care sunt funcfliile fiecærui buton (pe parcursul cærflii numesc acest fapt „cartografiere naturalæ“). Atunci când designerii nu reuøesc sæ ne furnizeze un model conceptual, suntem forflafli sæ îl creæm noi, iar cele pe care le creæm noi sunt probabil greøite. Modelele conceptuale sunt esenfliale pentru designul de calitate.

• Feedback°ul. În design este important sæ fie ilustrat efectul unei acfliuni. În absenfla feedback°ului, ne întrebæm mereu dacæ s°a întâmplat ceva. Poate cæ nu am apæsat destul pe buton; poate cæ maøinæria nu mai funcflioneazæ; poate cæ nu facem ce trebuie. Neavând feedback, închidem aparatul în momente nepotrivite sau îl restartæm færæ sæ fie nevoie, pierzând tot ce am lucrat recent. Sau repetæm comanda øi sfârøim prin a efectua aceeaøi operaflie de douæ ori, adesea în detrimentul nostru. Feedback°ul este esenflaial.

• Constrângerile. Singura modalitate de a face ca un aparat sæ fie uøor de utilizat, cu cât mai pufline erori, este de a°l obliga sæ nu poatæ funcfliona altfel, limitându°i alegerile. Vrefli sæ°i împiedicafli pe oameni sæ introducæ greøit bateriile sau cardurile de memorie în aparatele de fotografiat, riscând astfel sæ le strice? Concepefli designul astfel încât acestea sæ nu se potriveascæ decât într°un singur fel sau sæ funcflioneze indiferent cum sunt introduse.

Eøecul designului limitativ este unul dintre motivele pentru care suntem înconjurafli de avertismente øi tentative de a oferi intrucfliuni: toate acele mici diagrame de pe aparatele foto sunt

14

Designul lucrurilor de zi cu zi Prefaflæ la ediflia din 2002

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 15

plasate în locuri obscure sau sunt ilizibile, având adesea aceeaøi culoare ca øi husa. Cæutafli instrucfliunile postate pe uøi, aparate foto øi alte echipamente. Regula de bazæ: atunci când trebuie lipite instrucfliuni pe o suprafaflæ (de tipul „împingefli aici“, „introducefli în acest mod“, „închidefli înainte de a face acest lucru“), obiectul e prost conceput.

• Posibilitæfli perceptibile de interacfliune cu obiectele. Un bun designer se asiguræ cæ acfliunile adecvate sunt perceptibile, iar cele neadecvate sunt invizibile. DLZZ a introdus conceptul de „posibilitæfli perceptibile de interacfliune“ în comunitatea designerilor øi, spre încântarea mea, conceptul a devenit extrem de popular.

3) Puterea observafliei: Dacæ am reuøit, DLZZ va schimba modul în care vedefli lumea. Nu vefli mai privi niciodatæ la fel o uøæ sau un întrerupætor. Vefli deveni un atent observator al oamenilor, al obiectelor øi al modului în care interacflioneazæ aceøtia. De fapt, cel mai important aspect al cærflii este acesta: învæflafli sæ privifli, învæflafli sæ observafli. Observafli°væ pe dumneavoastræ înøivæ. Observafli°i pe ceilalfli. Dupæ cum spunea celebrul jucætor de baseball Yogi Berra: „Pofli observa multe doar privind“. Problema este cæ trebuie sæ øtii cum sæ priveøti. Înainte de DLZZ, dacæ afli fi væzut un utilizator neajutorat, fie cæ acesta era un necunoscut sau dumneavoastræ înøivæ, afli fi fost îndreptæflit sæ îl învinovæflifli. Acum vefli constata cæ criticafli designul. Mai mult, væ vefli trezi explicând cum poate fi rezolvatæ problema. În ræstimpul care s°a scurs de la apariflia primei ediflii a cærflii Designul lucrurilor de zi cu zi, produsele au devenit mult mai bune — øi mult mai proaste. Unele designuri sunt minunate, altele sunt groaznice. Numærul companiilor sensibile la nevoile clienflilor lor, care utilizeazæ designeri buni, creøte de la an la an. Produsele s°au îmbunætæflit. Dar, vai, totodatæ numærul companiilor care ignoræ nevoile utilizatorilor lor, creând astfel produse prost concepute øi inutilizabile, pare sæ creascæ øi mai repede.

Prefaflæ la ediflia din 2002 Designul lucrurilor de zi cu zi

15

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 16

Confuziile pe care ni le bagæ pe gât tehnologia se multiplicæ într°un ritm mai alert ca niciodatæ. Astæzi, utilizarea pe scaræ largæ a internetului, a telefoanelor mobile, a playerelor portabile øi a largii varietæfli de sisteme portabile, wireless, mesagerie øi e°mail ne aratæ ce importanflæ au dobândit aceste tehnologii în vieflile noastre. Cu toate acestea, site°urile sunt adesea inutilizabile, telefoanele mobile devin din ce în ce mai complexe, iar bordurile automobilelor aratæ precum cabina piloflilor dintr°un avion. Noile produse pætrund în dormitorul nostru, în maøinæ sau când mergem pe stradæ. La apariflia fiecærei noi tehnologii, companiile uitæ lecfliile trecutului, permiflându°le inginerilor sæ°øi construiascæ creafliile fanteziste sub presiunea marketingului, care insistæ asupra proliferærii funcfliilor. În consecinflæ, confuziile øi zæpæceala sporesc.

Telecomanda casei este una dintre fanteziile populare ale celor care se ocupæ de tehnologie. De ce nu am putea, cugetæ aceøtia, sæ sunæm acasæ în timp ce suntem la volan, sæ pornim aerul condiflionat, sæ umplem cada cu apæ sau sæ facem o cafea? Unele companii oferæ produse care fac ca aceste lucruri sæ fie posibile. De ce avem nevoie de ele? Gândifli°væ la dificultæflile pe care le provoacæ øoferului un banal radio de automobil. Acum imaginafli°væ cæ încercafli sæ controlafli diversele obiecte electrocasnice de acasæ, în timp ce conducefli. Ah, minunile sunt încæ rezervate viitorului! Temerile care mæ cuprind gândindu°mæ la asta îmi dau fiori.

Designul este un demers complex, care asimileazæ numeroase discipline. Inginerii proiecteazæ poduri øi diguri, circuite electronice øi noi forme de materiale. Termenul „design“ este utilizat pentru a ne referi la modæ, clædiri, decorafliuni interioare øi peisagisticæ. Mulfli dintre designeri sunt artiøti øi pun accent pe esteticæ øi plæcere. Alflii se gândesc la costuri. Una peste alta, în dezvoltarea numeroaselor produse pe care le utilizæm sunt implicate multe discipline diferite. Deøi aceastæ carte subliniazæ un aspect major — cât de bine ræspunde designul nevoilor oamenilor care îl utilizeazæ —, aceasta este doar una din multitudinea de dimensiuni care trebuie luate

16

Designul lucrurilor de zi cu zi Prefaflæ la ediflia din 2002

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 17

în considerare. Toate sunt importante. Ceea ce face ca designul sæ fie o disciplinæ atât de provocatoare øi capabilæ sæ aducæ atâtea satisfacflii este faptul cæ se confruntæ cu nevoia de a se adapta unor cerinfle aparent conflictuale.

Designul adecvat, centrat pe individ, impune ca toate aceste aspecte sæ fie luate în considerare încæ de la început, fiecare dintre disciplinele relevante implicate în design funcflionând concomitent cu celelalte. În mare mæsuræ, designul este destinat utilizærii de cætre oameni, astfel cæ nevoile øi cerinflele oamenilor sunt cele care ar trebui sæ motiveze cea mai mare parte a muncii de°a lungul întregului proces. În aceastæ carte mæ voi concentra asupra unei singure componente: crearea unor lucruri care sæ fie inteligibile øi utilizabile.

Subliniez cu precædere aceastæ dimensiune, deoarece a fost neglijatæ atâta timp. A venit momentul sæ i se acorde locul cuvenit în procesul de dezvoltare. Acest lucru nu înseamnæ cæ utilitatea are întâietate faflæ de orice altceva: în designul de valoare existæ un echilibru între frumuseflea esteticæ, rezistenflæ øi siguranflæ, utilitate, costuri øi funcflionalitate.

Nu este nevoie sæ fie sacrificatæ frumuseflea în favoarea utilitæflii sau invers. Nu trebuie sæ fie sacrificate costurile sau funcflionalitatea, durata de producflie sau vânzærile. Este posibil sæ realizæm lucruri care sæ fie atât creative, cât øi utilizabile, atât încântætoare, cât øi pe deplin funcflionale. Designul de calitate are de toate — plæcere esteticæ, artæ, creativitate — fiind totodatæ utilizabil, funcflional øi plæcut.

Tehnologia se schimbæ rapid.

Oamenii se schimbæ greu Deøi a trecut o perioadæ semnificativæ de timp de la scrierea acestei cærfli, surprinzætor de pufline lucruri trebuie schimbate în configuraflia ei. De ce? Deoarece accentul cade pe oameni, pe modul în care noi, ca fiinfle umane, interacflionæm

Prefaflæ la ediflia din 2002 Designul lucrurilor de zi cu zi

17

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 18

cu obiectele fizice din lume. Aceastæ interacfliune este guvernatæ de biologia noastræ, de psihologie, societate øi culturæ.

Biologia øi psihologia umanæ nu se schimbæ prea mult în timp: societatea øi cultura se modificæ foarte lent. Mai mult, în selectarea exemplelor am evitat deliberat domeniul tehnologiei avansate, abordând în schimb lucrurile de zi cu zi, lucruri pe care le avem în preajmæ de ceva vreme. Înalta tehnologie se schimbæ rapid, însæ viafla de zi cu zi se modificæ lent. În consecinflæ, DLZZ nu s°a demodat: problemele pe care le avem cu lucrurile de zi cu zi nu au dispærut, iar principiile descrise în DLZZ se aplicæ tuturor ramurilor designului, de la tehnologia obiønuitæ pânæ la cea avansatæ.

Multæ lume îmi scrie, întrebându°mæ dacæ lecfliile din DLZZ se aplicæ øi computerelor sau altor aparate digitale øi wireless. La început am fost surprins de aceste întrebæri — sigur cæ se aplicæ; nu era evident ræspunsul? Întrebare: în cartea dumneavoastræ, Designul lucrurilor de zi cu zi, vorbifli despre designul a tot felul de lucruri, de la telefoane la mânere de uøæ, care ar consta în esenflæ în patru elemente: posibilitæfli perceptibile de interacfliune, constrângeri, cartografiere øi feedback. Nu v°afli referit la computere; credefli cæ ideile cærflii se aplicæ øi acestora?

Ræspuns: færæ îndoialæ cæ mæ refer øi la computere. Nu am folosit computerele øi alte aparate digitale ca exemple în mod intenflionat, deoarece am vrut sæ aræt cæ exact aceleaøi principii care s°au aplicat în designul mânerelor de uøæ øi al întrerupætoarelor, s°au aplicat øi în cazul computerelor, al camerelor digitale, al telefoanelor mobile, al panourilor de control ale centralelor nucleare sau al aeronavelor — øi, desigur, øi invers. Întrebare: credefli cæ designerii care au creat aparaturæ de ultimæ generaflie iau în considerare aceste elemente?

Ræspuns: nu. De fiecare datæ când apare o nouæ tehnologie, designerii de ultimæ generaflie comit aceleaøi groaznice greøeli

18

Designul lucrurilor de zi cu zi Prefaflæ la ediflia din 2002

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 19

ca øi predecesorii lor. Aceøtia privesc înainte, nu înapoi, astfel cæ aceleaøi probleme se repetæ iar øi iar. Aparatura wireless din zilele noastre este înfiorætoare. Principiile din DLZZ sunt extrem de relevante în acest sens.

Am trecut printr°o situaflie similaræ cu site°urile — designurile de la începuturi ignorau tot ceea ce se învæflase pânæ atunci, fæcându°ne sæ pierdem mulfli ani pe drumul spre progresul cætre utilitate øi înflelegere. Însæ în cele din urmæ, pe mæsuræ ce oamenii au cæpætat mai multæ experienflæ, au început sæ solicite site°uri mai bune, astfel cæ lucrurile s°au îmbunætæflit. Odatæ cu maturizarea fiecærei noi tehnologii, clienflii nu mai sunt satisfæcufli de promisiuni care îfli iau ochii, pretinzând în schimb un design inteligibil øi funcflional. Încet°încet, producætorii re°învaflæ aceleaøi principii de bazæ øi le aplicæ produselor. Eøecurile cele mai flagrante aparflin întotdeauna celor care creeazæ tehnologii de ultimæ oræ.

Unul dintre scopurile cærflii DLZZ este acela de a ilustra forfla designului. Dacæ DLZZ nu reuøeøte altceva, ar trebui mæcar sæ væ arate cum sæ væ delectafli cu designul de bunæ calitate øi sæ væ ferifli de designul mediocru, prost sau neadecvat.

Este adeværat cæ tehnologia se schimbæ cu rapiditate; nu øi oamenii însæ. Principiile, exemplele øi lecfliile din Designul lucrurilor de zi cu zi îøi au sursa în înflelegerea oamenilor. Øi vor ræmâne mereu valabile.

DON NORMAN Northbrook, Illinois www.jnd.org

Prefaflæ la ediflia din 2002 Designul lucrurilor de zi cu zi

19

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 20

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 21

Prefaflæ Aceasta este cartea pe care am vrut mereu sæ o scriu, dar færæ sæ o øtiu. De°a lungul anilor mi°am cæutat locul în viaflæ, lovindu°mæ de uøi, nereuøind sæ°mi dau seama cum merg robinetele, pe scurt eram incompetent când venea vorba sæ pun obiectele simple ale vieflii de zi cu zi în funcfliune. „Numai eu sunt de vinæ“, mormæiam. „Eu øi inabilitæflile mele mecanice“. Însæ pe mæsuræ ce studiam psihologia øi priveam comportamentul altor oameni, am început sæ°mi dau seama cæ nu eram singur. Dificultæflile mele erau similare cu problemele altora. Øi se pærea cæ ne învinovæfleam cu toflii. Era posibil ca întreaga lume sæ fie incompetentæ din punct de vedere mecanic?

Adeværul a ieøit la ivealæ lent. Cercetærile mele m°au condus spre studiul erorii umane øi al accidenteleor industriale.

Oamenii, am descoperit, nu se comportæ întotdeauna cu stângæcie. Nu greøesc întotdeauna. Dar o fac atunci când obiectele pe care le folosesc sunt prost concepute øi construite. Cu toate acestea, încæ percepem eroarea umanæ ca fiind ræspunzætoare pentru toate relele societæflii. Se præbuøeøte o aeronavæ comercialæ? „Eroare de pilotaj“, spun rapoartele. O centralæ nuclearæ sovieticæ are o problemæ serioasæ? „Eroare umanæ“, spune ziarul. Se ciocnesc douæ vapoare? „Eroare umanæ“ este cauza oficialæ. Însæ analiza atentæ a acestor tipuri de incidente dæ de obicei în vileag minciuna dintr°o poveste de genul acesta. În cazul dezastrului de la faimoasa centralæ nuclearæ americanæ Three Mile Island s°a dat vina pe operatorii centralei, care au diagnosticat greøit problemele. Sæ fi fost vorba de o eroare umanæ? Sæ ne gândim la fraza „operatorii care au diagnosticat greøit problemele“. Fraza dezvæluie cæ mai întâi au apærut probleme — de fapt, o serie de rateuri mecanice. În acest caz, de ce adeværata cauzæ a dezastrului nu a fost colapsul echipamentului? Care e treaba cu diagnosticarea greøitæ? De

Prefaflæ Designul lucrurilor de zi cu zi

21

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 22

ce nu au determinat operatorii corect cauza? Ei bine, ce°afli zice dacæ e vorba de faptul cæ nu au avut la dispoziflie instrumentele necesare sau de faptul cæ operatorii centralei au acflionat într°un mod care în trecut se dovedise a fi acceptabil øi adecvat? Ce°afli zice dacæ valva de depresurizare nu s°a închis, deøi operatorul a apæsat pe butonul care trebuia øi deøi s°a aprins ledul care anunfla cæ valva e închisæ? De ce a fost învinuit operatorul cæ nu a verificat încæ douæ instrumente suplimentare (unul dintre ele aflat în partea din spate a tabloului) pentru a°øi da seama cæ ledul respectiv induce în eroare? (De fapt, operatorul a verificat unul dintre aceste instrumente.)

Eroare umanæ? Mie mi se pare cæ e vorba de colapsul echipamentului, la care se adaugæ o gravæ eroare de design. Øi, da, cum se explicæ inabilitatea mea de a utiliza lucrurile simple din viafla de zi cu zi? Sunt capabil sæ folosesc obiecte complicate. Sunt extrem de priceput la computere øi electronice, ca øi la echipamentul de laborator. De ce îmi dau bætæi de cap uøile, întrerupætoarele øi robinetele? Cum se face cæ pot face sæ funcflioneze o instalaflie computerizatæ care valoreazæ câteva milioane de dolari, nu øi frigiderul de acasæ? În vreme ce noi ne învinovæflim cu toflii, adeværatul vinovat — designul deficitar — ræmâne nedescoperit. Iar milioane de oameni se simt incapabili din punct de vedere mecanic. A venit momentul ca lucrurile sæ se schimbe.

Astfel a apærut cartea: PLZZ — Psihologia lucrurilor de zi cu zi. PLZZ este rezultatul frustrærilor mele repetate cauzate de întrebuinflarea lucrurilor de zi cu zi øi confline cunoøtinflele mele cumulate de°a lungul timpului cu privire la modul de aplicare al psihologiei experimentale øi al øtiinflelor cognitive.

Combinaflia dintre experienflæ øi cunoaøtere a fæcut ca PLZZ sæ devinæ o necesitate, cel puflin pentru mine øi pentru confortul meu psihic.

Aøadar, aøa stau lucrurile cu PLZZ: este parflial polemicæ, parflial øtiinflificæ. Parflial serioasæ, parflial amuzantæ.

22

Designul lucrurilor de zi cu zi Prefaflæ

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 23

Mulflumiri Am conceput øi am redactat primele versiuni ale cærflii PLZZ pe durata øederii mele la Cambridge, în anul liber pe care îl aveam de la Universitatea din California, San Diego.

La Cambridge am lucrat în cadrul Unitæflii de Psihologie Aplicatæ (UPA), un laborator al Consiliului Britanic de Cercetare Medicalæ.

Datorez mulflumiri speciale personalului UPA pentru ospitalitatea de care au dat dovadæ. Este un grup de oameni deosebifli, care au competenfle speciale în domeniul psihologiei aplicate øi teoretice, cu precædere în privinfla temelor acestei cærfli. Sunt experfli de talie mondialæ în conceperea manualelor de utilizare, a semnalelor de avertisment, a sistemelor computerizate, care lucreazæ într°un mediu saturat de vicii de design — uøi greu de deschis (sau care te lovesc peste degete atunci când se deschid), indicatoare ilizibile (øi neinteligibile), aragazuri care produc confuzie sau întrerupætoare care reprezintæ o provocare chiar øi pentru cel care le°a instalat iniflial.

Este un exemplu izbitor, care ilustreazæ toate neregulile din design, aflat în casa unuia dintre cei mai abili utilizatori. Ceea ce a reprezentat combinaflia perfectæ pentru a mæ pune pe treabæ. Desigur, chiar øi universitatea la care activez, ca øi laboratorul meu, au propriile lor orori, dupæ cum se va vedea prea bine din cele ce urmeazæ în cadrul cærflii.

Unul dintre argumentele majore ale cærflii PLZZ este acela cæ cea mai mare parte a cunoaøterii de zi cu zi rezidæ în lume, nu în minte. Este un argument interesant, iar pentru cei care lucreazæ în domeniul psihologiei cognitive este unul dificil.

Oare care este sensul sintagmei: „cunoaøterea se aflæ în lume“?

Cunoaøterea este interpretatæ, putând exista doar în minte.

Informaflia, da, aceasta poate fi gæsitæ în lume, însæ cunoaøterea niciodatæ. Ei bine, da, distincflia dintre cunoaøtere øi informaflie nu este claræ. Dacæ terminologia nu e claræ, atunci probabil cæ væ dafli seama mai bine despre ce este vorba.

Mulflumiri Designul lucrurilor de zi cu zi

23

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 24

Cu siguranflæ, oamenii se bazeazæ pe plasarea øi locaflia obiectelor, pe textele scrise, pe informafliile deflinute de alfli oameni, pe artefactele societæflii øi pe informafliile transmise în cadrul unei culturi øi de cætre aceasta. Færæ îndoialæ, existæ o multitudine de informaflii în lume, nu în mintea noastræ. Am înfleles acest aspect în profunzimea sa în urma anilor de dezbateri øi interacfliune cu solida echipæ de la La Jolla, care alcætuieøte Grupul de Øtiinfle Sociale Cognitive din cadrul Universitæflii din California, San Diego. Este un mic grup academic, care cuprinde membri ai departamentelor de psihologie, antropologie øi sociologie, organizat de Mike Cole, ale cærui întâlniri neoficiale au avut loc o datæ pe sæptæmânæ, timp de câfliva ani.

Membrii principali erau Roy d’Andrade, Aaron Cicourel, Mike Cole, Bud Mehan, George Mandler, Jean Mandler, Dave Rumelhart øi eu. Datæ fiind natura neobiønuitæ (deøi tipic academicæ) a activitæflii acestui grup, este posibil ca membrii acestuia sæ nu doreascæ sæ subscrie la modul de prezentare al ideilor din PLZZ. Øi, în cele din urmæ, în cadrul Unitæflii de Psihologie Aplicatæ din Anglia am întâlnit încæ un profesor universitar american aflat în vizitæ, David Rubin de la Duke University, care analiza rememorarea poeziei epice — alcætuitæ din versuri ample, rod al memoriei prodigioase a poetului ambulant ce recitæ ore în øir din memorie. Rubin mi°a demonstrat cæ nu se reducea totul la memorie: o mare parte a informafliei se afla în lume sau cel puflin în structura poveøtii, a poeticii øi a stilurilor de viaflæ ale oamenilor.

Proiectul meu anterior de cercetare avusese ca obiect dificultæflile întâmpinate în utilizarea computerelor øi metodele care ar putea fi aplicate pentru a simplifica lucrurile. Dar cu cât mæ adânceam în analiza computerelor (øi a altor demoni ai societæflii noastre, cum ar fi sistemele aeronavelor øi energia nuclearæ), cu atât îmi dædeam seama mai clar cæ nu era nimic deosebit: computerele ridicau aceleaøi probleme ca øi obiectele mai simple, de zi cu zi. Iar lucrurile de zi cu zi se aflau peste tot, fiind o problemæ mai mare. Mai ales cæ oamenii se simt

24

Designul lucrurilor de zi cu zi Mulflumiri

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 25

vinovafli atunci când sunt incapabili sæ utilizeze lucruri simple, deøi vina nu este a lor, ci mai curând a designerilor øi a producætorilor obiectelor respective.

Lucrurile se legau. Aceste idei au fost fructul anului liber petrecut în afara universitæflii. Al experienflelor avute de°a lungul anilor în lupta cu dificultæflile puse de designul de proastæ calitate, cu echipamentele care nu puteau fi utilizate, cu lucrurile de zi cu zi care pæreau a fi stræine de ideea de funcflionalitate. De asemenea, al faptului cæ am fost rugat sæ flin un discurs despre munca mea la UPA, ceea ce m°a obligat sæ°mi aøtern ideile pe hârtie. Øi, în cele din urmæ, de vinæ e aniversarea de la Paris a lui Robert Schank, unde am descoperit operele artistului Carelman* øi am decis cæ venise momentul sæ scriu cartea.

Sprijin oficial pentru cercetare Scrierea efectivæ a cærflii a avut loc în trei locaflii. Am început lucrul pe durata anului liber în care am întrerupt activitatea la Universitatea din San Diego. Am petrecut prima jumætate a anului respectiv în cadrul Unitæflii de Psihologie Aplicatæ de la Cambridge, Anglia, iar cealaltæ jumætate la CMT (Corporaflia de Microelectronicæ øi Tehnologia Computerelor), în Austin, Texas. CMT este consorfliul american care se ocupæ de dezvoltarea sistemelor computerizate ale viitorului. Oficial purtam titulatura de „profesor vizitator“, neoficial eram un fel de „ministru færæ portofoliu“, având libertatea de a mæ plimba dintr°un loc în altul øi de a interacfliona cu numeroasele programe de cercetare aflate în desfæøurare, în special cu cele situate în zona denumitæ „interfafla umanæ“. În Anglia, iarna e rece, iar în Texas vara e fierbinte. Însæ ambele * Autorul lucrærii Catalogul obiectelor de negæsit (1969), Ed. Humanitas, 2007 (n.t.).

Mulflumiri Designul lucrurilor de zi cu zi

25

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 26

locaflii mi°au oferit exact mediul de care aveam nevoie pentru a munci, un ambient prietenos øi plin de solicitudine. În cele din urmæ, când m°am întors la UCSD* am mai revizuit cartea de câteva ori. Am utilizat°o la orele de curs øi am trimis exemplare unor colegi din domenii diferite pentru a obfline sugestii.

Comentariile studenflilor øi ale cititorilor mei au fost de neprefluit, conducând la revizuiri radicale ale structurii originale.

Cercetarea a fost parflial susflinutæ de Programul de Cercetare destinat Personalului øi Instruirii din cadrul Oficiului de Cercetare Navalæ, prin contractul N00014–85–C°0133 NR 667–547, ca øi de grantul oferit de Fundaflia pentru Dezvoltarea Sistemelor.

Oamenii implicafli Existæ o mare diferenflæ între primele ciorne ale cærflii PLZZ øi versiunea finalæ. Mulfli dintre colegii mei au gæsit timp pentru a citi diferitele versiuni ale lucrærii, oferindu°mi ulterior opiniile lor critice. În mod special, flin sæ°i mulflumesc lui Judy Greissman de la Basic Books pentru ræbdarea doveditæ în analizele critice pe care le°a fæcut de°a lungul versiunilor cærflii. Gazdele mele de la UPA în Marea Britanie au fost extrem de amabile, în special Alan Baddeley, Phil Barnard, Thomas Green, Phil Johnson°Laird, Tony Marcel, Karalyn Patterson, Tim Shallice øi Richard Young. Personalul øtiinflific de la CMT mi°a dat sugestii folositoare, cu deosebire Peter Cook, Jonathan Grudin øi Dave Wroblewski. La UCSD, flin sæ le mulflumesc în special studenflilor la psihologie, grupele 135 øi 205, care au participat la cursurile mele de Inginerie Cognitivæ.

Colegii mei din comunitatea designului mi°au oferit comentarii extrem de utile. Printre aceøtia se numæræ: Mike King, Mihai Nadin, Dan Rosenberg øi Bill Verplank. Le *

26

University of California, San Diego (n.t.).

Designul lucrurilor de zi cu zi Mulflumiri

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 27

datorez mulflumiri speciale lui Phil Agre, Sherman DeForest øi Jef Raskin, care au citit cu toflii manuscrisul cu atenflie, fæcându°mi sugestii valoroase.

Strângerea ilustrafliilor pentru carte a devenit o parte integrantæ a distracfliei, cæci am cælætorit în întreaga lume cu camera în mânæ. Eileen Conway øi Michael Norman m°au ajutat sæ strâng øi sæ organizez imaginile øi ilustrafliile. Julie Norman m°a ajutat, aøa cum o face cu fiecare dintre cærflile mele, corectând textul, editându°l, comentându°l øi încurajându°mæ. Eric Norman mi°a oferit sfaturi de prefl, sprijin, picioare øi mâini fotogenice. În cele din urmæ, colegii mei de la Institutul de Øtiinfle Cognitive din cadrul Universitæflii California, San Diego, m°au ajutat de la început pânæ la sfârøit — parflial prin intermediul minunilor e°mailului, ca øi prin participarea directæ la detaliile procesului de creaflie. Îi menflionez pe Bill Gaver, Mike Mozer øi Dave Owen pentru comentariile lor detaliate, însæ lista este mult mai lungæ, cei care mi°au dat o mânæ de ajutor într°un moment sau altul al cercetærii ce a precedat cartea øi de°a lungul celor câfliva ani cât a durat redactarea acesteia fiind mult mai numeroøi.

Mulflumiri Designul lucrurilor de zi cu zi

27

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 28

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1

1/12/10

5:11 PM

Page 29

Psihopatologia lucrurilor de zi cu zi „Kenneth Olsen, inginerul care a fondat Digital Equipment Corp., a mærturisit la øedinfla anualæ cæ nu øtie ce trebuie sæ facæ pentru a încælzi o ceaøcæ de cafea la cuptorul cu microunde al companiei“.1

Trebuie sæ fifli licenfliat în inginerie pentru a væ da seama cum funcflioneazæ „Trebuie sæ ai o licenflæ în inginerie de la MIT ca sæ te prinzi cum funcflioneazæ chestia asta“, mi°a spus cineva odatæ, scuturând uimit din cap, în timp ce°øi privea ceasul digital nou°noufl. Ei bine, eu am obflinut o licenflæ în inginerie de la MIT (Kenneth Olsen are douæ øi n°are idee cum se foloseøte un cuptor cu microunde). Dafli°mi câteva ore øi o sæ mæ prind ce e cu ceasul. Dar de ce e nevoie sæ dureze câteva ore? Am stat de vorbæ cu mulfli oameni care nu øtiu sæ utilizeze toate funcfliile maøinii de spælat sau ale aparatului foto, care nu înfleleg cum merge maøina de cusut sau videorecorderul sau care ræsucesc constant un alt buton al aragazului decât cel care trebuie.

De ce suportæm frustrærile cauzate de obiectele de zi cu zi — obiecte pe care nu pricepem cum sæ le utilizæm —, de toate acele cutii frumos ambalate în plastic, care par a fi imposibil de deschis, de uøile care te fac prizonier, de maøinile de spælat øi uscætoarele care au ajuns sæ fie atât de greu de utilizat din cauza confuziei pe care o provoacæ, de sistemele

Psihopatologia lucrurilor de zi cu zi Designul lucrurilor de zi cu zi

29

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 30

Figura 1.1. Ibricul pentru masochiøti al lui Carelman. În seria sa de cærfli Catalogue d’objets introuvables, artistul francez Jacques Carelman furnizeazæ exemple încântætoare de obiecte cotidiene care sunt în mod deliberat nefuncflionale, øocante sau pur øi simplu prost concepute. Jacques Carelman: „Ibric pentru masochiøti“.

Copyright © 1969–76–80 Jacques Carelman øi A. D. A. G. P. Paris. Din Jacques Carelman, Catalogul obiectelor de negæsit, Balland, editor, Paris, Franfla. Reprodus cu permisiunea artistului.

audio°stereo°TV°video°recordere, care în reclame pretind cæ fac de toate, dar cu care e aproape imposibil sæ faci ceva?

Mintea umanæ este extrem de bine conceputæ pentru a înflelege lumea. E suficient sæ aibæ un indiciu cât de mic øi începe sæ lucreze, furnizând explicaflii, raflionamente, înflelegere. Gândifli°væ la obiectele — cærfli, radiouri, aparate electrocasnice folosite în bucætærie, instrumente utilizate la birou øi întrerupætoare — care fac parte din viafla noastræ de zi cu zi.

Obiectele bine concepute sunt uøor de interpretat øi de înfleles.

Acestea conflin indicii vizibile cu privire la modalitatea de operare. Obiectele prost concepute sunt adesea dificil de utilizat øi provoacæ frustrare. Nu furnizeazæ niciun indiciu sau, în unele cazuri, furnizeazæ indicii false. Atrag utilizatorul în cursæ øi împiedicæ procesul normal de interpretare øi înflelegere. Din pæcate, designul de proastæ calitate predominæ.

Rezultatul este o lume plinæ de frustrare, de obiecte care nu pot fi înflelese, de aparate care conduc la erori. Aceastæ carte este o încercare de a schimba lucrurile.

30

Designul lucrurilor de zi cu zi Psihopatologia lucrurilor de zi cu zi

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 31

Frustrærile vieflii de zi cu zi Dacæ m°aø afla în cabina de pilotaj a unui avion modern, incapacitatea mea de a performa diverse operafliuni cu graflie øi uøurinflæ nu m°ar surprinde øi nici nu m°ar deranja. Însæ nu ar trebui sæ am probleme cu uøile øi întrerupætoarele, robinetele øi aragazurile. „Uøi?“, îl aud pe cititor spunând, „avefli probleme cu deschiderea uøilor?“ Ei bine, da. Împing uøi care ar trebui trase, trag de uøi care ar trebui împinse øi mæ lovesc de uøile care ar trebui sæ gliseze. Mai mult, væd alfli oameni care au aceleaøi probleme — probleme de care ne putem dispensa. Existæ principii psihologice care pot fi urmate, astfel încât aceste lucruri sæ fie inteligibile øi utilizabile.

Sæ ne gândim la uøæ. Nu pofli face prea multe lucruri cu o uøæ: o pofli deschide sau închide. Sæ presupunem cæ væ aflafli într°o clædire de birouri øi mergefli pe coridor. Ajungefli la o uøæ. În ce direcflie se deschide? Ar trebui sæ tragefli sau sæ împingefli, pe stânga sau pe dreapta? Poate cæ uøa e glisantæ.

Dacæ e aøa, în ce direcflie? Am întâlnit uøi care culiseazæ înspre tavan. O uøæ pune doar douæ întrebæri esenfliale: în ce direcflie se miøcæ? În ce parte trebuie acflionatæ? Ræspunsurile ar trebui furnizate de cætre design, færæ a fi nevoie de cuvinte sau simboluri, cu siguranflæ færæ sæ fie nevoie de încercæri øi erori.

Un prieten mi°a povestit cæ odatæ a ræmas prins în uøa unui oficiu poøtal dintr°un oraø european. Intrarea era alcætuitæ dintr°un rând impozant de — probabil — øase uøi rotative, urmat imediat de un al doilea rând, identic cu primul. E un design standard: ajutæ la reducerea curenflilor de aer, menflinând astfel temperatura interioaræ a clædirii.

Prietenul meu a împins marginea perechii de uøi exterioare situate în stânga. S°a rotit spre interior øi a intrat în clædire. Apoi, înainte sæ ajungæ la urmætorul rând de uøi, ceva i°a distras atenflia øi a întors capul o clipæ. În acel moment nu øi°a dat seama, însæ se deplasase uøor spre dreapta. Astfel cæ atunci când a ajuns la urmætoarea uøæ øi a împins°o, aceasta a ræmas neclintitæ. „Hmm“, s°a

Psihopatologia lucrurilor de zi cu zi Designul lucrurilor de zi cu zi

31

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 32

Figura 1.2. Øir de uøi rotative într-un hotel din Boston. Øi aici existæ o problemæ similaræ cu aceea a uøilor din oficiul poøtal european.

Care laturæ a uøii trebuie împinsæ? Când am pus aceastæ întrebare celor care tocmai folosiseræ uøile, cei mai mulfli nu au øtiut sæ ræspundæ. Cu toate acestea, doar o micæ parte dintre oamenii pe care i-am observat au avut probleme cu uøile. Designerii încorporaseræ un indiciu subtil în design. Observafli cæ barele orizontale nu sunt centrate: sunt puflin mai apropiate de laturile care trebuie împinse. Designul aproape cæ funcflioneazæ — însæ nu în întregime, cæci nu toatæ lumea a folosit uøile corect din prima încercare.

gândit el, „o fi încuiatæ“. Aøa cæ a împins marginea uøii adiacente.

Nimic. Nedumerit, prietenul meu s°a hotærât sæ iasæ din nou. S°a întors øi a împins marginea uøii. Nimic. A împins uøa de lângæ. Uøa pe care tocmai intrase nu mai funcfliona. S°a întors încæ o datæ øi a încercat uøile interioare din nou. Nimic. Îngrijorare, apoi o uøoaræ panicæ. Era prins în cursæ! Exact în clipa aceea, pe partea cealaltæ a intrærii (la dreapta prietenului meu), un grup de oameni treceau cu uøurinflæ prin ambele seturi de uøi. Prietenul meu s°a græbit sæ°i prindæ din urmæ.

Cum de se întâmplase aøa ceva? O uøæ rotativæ are douæ laturi.

Una confline pilonul de susflinere øi balamaua, în vreme ce cealaltæ nu are un punct de susflinere. Pentru a deschide uøa trebuie sæ împingi marginea care nu e fixæ. Dacæ împingi de partea cu

32

Designul lucrurilor de zi cu zi Psihopatologia lucrurilor de zi cu zi

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 33

balamaua, nu se întâmplæ nimic. În acest caz, flinta designerului fusese frumuseflea, nu utilitatea. Nu existau linii care sæ°fli distragæ atenflia, nici piloni sau balamale vizibile. Aøadar, cum poate sæ øtie un utilizator obiønuit ce laturæ sæ împingæ? În momentul în care îi fusese distrasæ atenflia, prietenul meu se miøcase spre pilonul de susflinere (invizibil), astfel cæ împingea latura cu balamale a uøilor.

Nu e de mirare cæ nu se întâmpla nimic. Drægufle uøi. Elegante.

Probabil cæ au câøtigat un premiu de design.

Povestea cu uøile ilustreazæ unul dintre cele mai importante principii ale designului: vizibilitatea. Pærflile corecte trebuie sæ fie vizibile øi trebuie sæ transmitæ mesajul adecvat. În cazul uøilor care se împing, designerul trebuie sæ furnizeze semnale ce indicæ firesc locul în care se împinge. Acestea nu trebuie sæ distrugæ estetica. Se poate pune o plæcuflæ verticalæ pe latura care trebuie împinsæ øi nimic pe cealaltæ laturæ. Sau pilonii de susflinere pot fi læsafli la vedere. Plæcufla verticalæ øi pilonii de susflinere sunt semnale naturale, interpretate firesc, færæ a fi nevoie sæ fim conøtienfli de ele. Am denumit utilizarea semnalelor naturale design natural øi voi dezvolta aceastæ abordare pe parcursul întregii cærfli.

Problemele de vizibilitate au multe forme. Prietenul meu, prizonier între uøile de sticlæ, a suferit din cauza lipsei de indicii care i°ar fi putut aræta asupra cærei pærfli a uøii trebuia sæ acflioneze. Alte probleme privesc cartografierea intervalului dintre ceea ce vrem sæ facem øi ceea ce pare a fi posibil, un alt subiect care va fi dezvoltat de°a lungul cærflii. Sæ ne gândim la un anumit tip de proiector de diapozitive. Acesta are un singur buton care poate fi acflionat, fie cæ suportul diapozitivului se miøcæ înainte sau înapoi. Un singur buton pentru a face douæ lucruri? În ce constæ cartografierea? În ce fel ne putem da seama cum sæ controlæm diapozitivele? Nu avem cum. Nu existæ nimic vizibil care sæ ne dea cel mai mic indiciu. Iatæ ce mi s°a întâmplat într°unul din numeroasele locuri necunoscute în care am flinut conferinfle øi cursuri de°a lungul cælætoriilor mele în calitate de profesor:

Psihopatologia lucrurilor de zi cu zi Designul lucrurilor de zi cu zi

33

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 34

Proiectorul Leitz, ilustrat în figura 1.3., mi°a ieøit în cale de câteva ori pe parcursul cælætoriilor. Prima datæ a provocat un incident destul de dramatic. Un student silitor se ocupa de proiectarea diapozitivelor mele. Mi°am început discursul øi am proiectat primul diapozitiv. Când am terminat cu acesta øi l°am cerut pe al doilea, studentul a apæsat cu atenflie pe buton øi a privit cu groazæ cum suportul diapozitivului s°a retras, apoi a alunecat din proiector, cæzând de pe masæ direct pe podea øi împræøtiindu°øi întreg conflinutul. A trebuit sæ amânæm cursul cu cincisprezece minute, timp în care m°am luptat sæ rearanjez diapozitivele. Nu fusese vina studentului. Era vina elegantului proiector. Având doar un buton care controla miøcarea diapozitivelor, cum s°ar fi putut da înainte sau înapoi? Nimeni nu a reuøit sæ facæ butonul sæ funcflioneze.

Pe toatæ durata cursului, diapozitivele o luau fie înainte, fie înapoi. Ulterior l°am gæsit pe tehnicianul local, care ne°a explicat ce trebuia fæcut. Butonul trebuia apæsat scurt pentru ca diapozitivul sæ meargæ înainte, iar ca sæ meargæ înapoi era nevoie sæ flii butonul apæsat mai mult. (Bietul student silitor „uita“ sæ ridice degetul de pe buton pentru a se asigura cæ acesta face contact.) Ce design elegant! Reuøea sæ îndeplineascæ douæ funcflii cu un singur buton,

Figura 1.3. Proiectorul de diapozitive Leitz Pravodit. În cele din urmæ am dat peste manualul de utilizare al acestui proiector. În acesta existæ o imagine a proiectorului, în care componentele sunt numerotate. Butonul pentru schimbarea diapozitivelor se aflæ la numærul 7. Butonul în sine nu este inscripflionat. Cine ar putea descoperi operaflia pe care o îndeplineøte acesta færæ ajutorul manualului? Iatæ întregul text referitor la buton, în original în germanæ øi în englezæ, în traducerea mea:

Taste (7) für Diawechsel am Gerät Diawechsel vorwärts = kurz drücken, Diawechsel rückwärtz = länger drücken.

Butonul (7) pentru schimbarea diapozitivelor Schimbare diapozitiv — înainte = apæsafli scurt Schimbare diapozitiv — înapoi = apæsafli mai lung

34

Designul lucrurilor de zi cu zi Psihopatologia lucrurilor de zi cu zi

NORMAN Design 1-134 cc.qxd

1/12/10

5:11 PM

Page 35

nu°i aøa? Dar cum ar fi putut øti acest lucru un utilizator care folosea proiectorul pentru prima datæ?

O sæ væ mai dau un exemplu: frumosul Amfiteatru Louis°Laird, aflat la Sorbona, în Paris, care este acoperit de splendide picturi ale marilor figuri din istoria intelectualæ francezæ (în fresca de pe tavan se pot vedea o mulflime de femei goale, care plutesc în jurul unui bærbat ce încearcæ vitejeøte sæ citeascæ o carte. Pictura poate fi væzutæ în poziflia fireascæ — cu capul în sus — doar de cætre cel care conferenfliazæ, fiind cu capul în jos pentru tofli membrii audienflei).

Este o plæcere sæ flii cursuri într°o asemenea salæ, cel puflin pânæ în momentul în care ceri sæ fie coborât ecranul proiector. „Ah“, spune profesorul care se ocupæ de acest lucru, gesticulând cætre tehnician; acesta pæræseøte încæperea în goanæ, urcæ în vitezæ un øir de scæri øi dispare dupæ un perete solid. Ecranul coboaræ, apoi se opreøte. „Nu, nu“, strigæ profesorul, „încæ puflin“. Ecranul mai coboaræ puflin, de data aceasta prea mult. „Nu, nu, nu!“, sare profesorul de colo°colo, gesticulând sælbatic. Este o salæ minunatæ, cu picturi superbe. Dar de ce nu poate persoana care încearcæ sæ coboare sau sæ ridice ecranul sæ vadæ ce face?

Noile sisteme telefonice se dovedesc a fi un alt excelent exemplu de design incomprehensibil. Indiferent de locul în care cælætoresc, sunt sigur cæ voi gæsi un exemplu care exceleazæ prin calitatea proastæ.

Când am mers în vizitæ la Basic Books, editura care mi°a publicat prezenta carte, am observat cæ au un nou sistem telefonic. I°am întrebat pe cei care lucreazæ acolo dacæ le place. Întrebarea a declanøat un torent de invective. „Nu se poate activa funcflia hold, s°a plâns o femeie cu înverøunare — reproø similar celui fæcut de oamenii de la universitatea mea în legæturæ cu sistemul lor, complet diferit. Pe vremuri, telefoanele de serviciu aveau întotdeauna un buton pe care scria „hold“. Puteai sæ apeøi pe butonul respectiv øi sæ pui receptorul în furcæ færæ a întrerupe convorbirea de pe linia ta.

Dupæ aceea puteai vorbi cu un coleg sau puteai prelua o altæ convorbire sau chiar relua convorbirea de la un alt telefon cu acelaøi

Psihopatologia lucrurilor de zi cu zi Designul lucrurilor de zi cu zi

35