Titlul și subtitlul originale: THE SILENT GUIDES: Understanding and developing the mind throughout life Autor: Prof Steve Peters Text © Mindfield Media Limited 2018 Illustrations @ Jeff Battista 2018 Copyright © Publica, 2021 pentru prezenta ediție
Toate drepturile rezervate. Nicio parte din această carte nu poate fi reprodusă sau difuzată în orice formă sau prin orice mijloace, scris, foto sau video, exceptând cazul unor scurte citate sau recenzii, fără acordul scris din partea editorului.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României PETERS, STEVE Călăuzele tăcute : înţelegerea şi dezvoltarea minţii pe tot parcursul vieţii / prof. Steve Peters ; trad. din lb. engleză de Monica Lungu. - Bucureşti : Publica, 2021 Conţine bibliografie ISBN 978-606-722-423-8 I. Lungu, Monica (trad.) 159.9
EDITORI: Cătălin Muraru, Silviu Dragomir DIRECTOR EXECUTIV: Adina Vasile REDACTOR-ȘEF: Ruxandra Tudor COPERTĂ: Alexe Popescu REDACTOR: Corneliu Beldiman CORECTORI: Rodica Crețu, Cătălina Călinescu DTP: Dragoş Tudor
Titlul Călăuzele tăcute a fost ales pentru a descrie rolul pe care îl au convingerile inconștiente și strategiile de adaptare în viețile noastre. Ele se pot transforma în obiceiuri neconștientizate, cu o mare influență în ghidarea comportamentelor, emoțiilor și gândurilor noastre. Această carte se referă la Călăuzele Tăcute ce pot fi detectate, schimbate sau formate. Aș dori să le mulțumesc tuturor celor care au oferit sugestii, au citit fragmente, au comentat și, în general, au ajutat și încurajat pe parcursul scrierii acestei cărți. Sunt prea mulți pentru a-i menţiona pe toți, dar contribuția lor a fost foarte apreciată. Mulțumiri speciale pentru Andy Varns și Rebecca Radburn pentru munca lor de documentare și pentru recomandări; pentru Hazel Barker, care s-a alăturat lor în lecturarea și re-lecturarea textului şi pentru adăugarea unor comentarii valoroase; lui Jeff Batista, care a realizat cu răbdare ilustrațiile și a dat viață multor idei importante; lui Natalie Jerome și echipei de la Bonnier Books și, în final, tuturor profesioniștilor, din diverse domenii, care au adus contribuţii.
Cuprins
PARTEA ÎNTÂI: PREGĂTIREA TERENULUI Introducere ��������������������������������������������������������������������������� 11 Încurajări pentru cititor ������������������������������������������������������� 15 PARTEA A DOUA: Puţină neurologie de bază 1. 2. 3. 4.
Neurologia simplificată ����������������������������������������������� 21 Mintea în dezvoltare ���������������������������������������������������� 47 Neurologia minții în dezvoltare ���������������������������������� 57 Cum ne interpretăm experiențele ����������������������������� 71
PARTEA A TREIA: ZECE OBICEIURI ȘI TEME ASOCIATE 5. 6. 7. 8. 9.
Obiceiul 1 – Zâmbește ������������������������������������������������ 91 Obiceiul 2 – Cere-ți scuze ����������������������������������������� 105 Înțelegerea și gestionarea incidentelor �������������������� 117 Obiceiul 3 – Fii bun cu ceilalți ���������������������������������� 131 Teoria minții �������������������������������������������������������������� 143
10. Obiceiul 4 – Vorbește despre emoțiile tale �������������� 159 11. Obiceiul 5 – Cere ajutor �������������������������������������������� 171 12. Obiceiul 6 – Fii politicos ������������������������������������������� 187
13. 14. 15. 16. 17.
Obiceiul 7 – Încearcă lucruri noi ������������������������������ 203 Obiceiul 8 – Acceptă când „Nu” înseamnă „Nu”! ��� 221 Obiceiul 9 – Învață să împarți ���������������������������������� 237 Obiceiul 10 – Fă ce ai de făcut ��������������������������������� 253 Gânduri de final ��������������������������������������������������������� 269
Note ������������������������������������������������������������������������������������� 271 Extras din Cimpanezul meu ascuns �������������������������������������� 294
Partea întâi
Pregătirea terenului
Prima parte a acestei cărți explică de ce am vrea să studiem convingeri inconștiente, strategii de adaptare și obiceiuri, oferind câteva încurajări cititorilor. Dacă citești această carte pentru tine sau cu dorința de a dobândi idei noi pentru creșterea şi educarea unui copil, ar prinde bine să faci un pas în spate înainte de a începe și să îți creezi starea de spirit potrivită. Poate fi dificil să ai grijă de tine sau să creşti şi educi un copil. Aș vrea să-ți ofer câteva încurajări generale, înainte de a studia cercetările, ideile practice și sugestiile ce ți-ar putea fi de ajutor.
Introducere
Despre ce este vorba în această carte După ce am scris Paradoxul cimpanzeului, am fost impresionat de reacția publicului care a cerut idei și informații mai multe despre cum putem folosi neurologia într-un mod accesibil. Am formulat câteva dintre aceste idei în cartea de faţă. În timpul copilăriei am învățat să ne gestionăm emoțiile și gândirea prin dezvoltarea de convingeri și strategii de adaptare. Aceste strategii și convingeri, fie ele productive sau contraproductive, adeseori sunt stocate în memorie și, de multe ori, se transformă în obiceiuri inconștiente pentru toată viața. Prin urmare, obiceiurile nu sunt doar acțiuni, ci pot fi și convingeri consolidate. Obiceiurile contraproductive care persistă în viața de adult generează stres și pot avea un efect negativ asupra funcționării cotidiene, a sănătății psihice și a relațiilor. Prin urmare, Călăuzele Tăcute sunt convingerile și comportamentele inconștiente transformate în obiceiuri care ne ghidează sau acționează automat pentru a ne trece prin viață. Cel mai important lucru este că putem pune sub semnul întrebării aceste convingeri, strategii și obiceiuri pentru a ne asigura că avem Călăuze Tăcute care ne ajută. Această carte își propune două direcții: ● Să ajute adulții să analizeze și să înțeleagă de unde provin unele dintre comportamentele și convingerile nesănătoase
Introducere Călăuzele tăcute 11
sau distructive învățate și să le ofere modalități de înlocuire a acestora cu comportamente și convingeri sănătoase și constructive. ● Să ofere idei și sprijin părinților, profesorilor și îngrijitorilor pentru a-i putea ajuta pe copii să-și formeze obiceiuri sănătoase și constructive și să prevină dezvoltarea unor obiceiuri nesănătoase sau distructive.
Exemple de comportamente, gânduri și obiceiuri constructive: ● ● ● ● ● ● ●
Să înveți să îți ceri scuze sau iertare Să fii proactiv și să oprești procrastinarea Să dezvolți o perspectivă optimistă Să înlocuiești emoțiile negative cu emoții pozitive Să cauți ajutor potrivit Să înveți să colaborezi Să depășești greșelile
Exemple de comportamente, gânduri și obiceiuri ce pot fi schimbate: Multe obiceiuri nesănătoase nu sunt recunoscute ca fiind obiceiuri. Odată ce le percepem ca obiceiuri, le putem schimba. De exemplu: ● O perspectivă negativă ca poziție implicită (Capitolul 5) ● O autocritică exagerată, care te împiedică să te ierți pentru greșelile făcute (Capitolul 6) ● Persistența vinovăției și autopedepsirea (Capitolul 10)
12 Călăuzele tăcute Introducere
● ● ● ● ●
Nesolicitarea ajutorului (Capitolul 11) Teama de eșec și perfecționismul neiertător (Capitolul 13) Griji excesive (Capitolul 13) Reacție exagerată la diverse situații (Capitolul 14) Stare generală de nemulțumire și lamentări (Capitolul 16) Idee importantă Putem dezvolta obiceiuri sănătoase și preveni formarea de obiceiuri nesănătoase încă din copilărie. Ne putem schimba obiceiurile sau ne putem forma obiceiuri noi în viața noastră de adulți.
Am scris această carte raportându-mă la copilărie, dar principiile sunt aceleași pentru oricine, la orice vârstă. Iată un exemplu simplu despre cum un principiu din copilărie poate fi valabil pentru orice adult. Cercetările ne-au arătat că părinții sau profesorii deosebit de critici pot submina dezvoltarea unui copil și pot crea îndoială de sine.1 În schimb, lăudarea unui copil pentru realizările sau eforturile făcute poate crește stima de sine. Acest principiu este valabil pentru orice adult, nu doar pentru copii. Dacă dezvolți obiceiul de a te lăuda pentru ce ai realizat sau pentru eforturile făcute, atunci stima ta de sine poate crește. Obiceiul de a fi prea critic cu tine însuți duce doar la îndoială de sine și o stimă de sine scăzută. Recunoașterea obiceiului contraproductiv de autocritică și schimbarea lui pot crește stima de sine. Pentru cititorii care își doresc să explice unui copil ideile din această carte, am publicat, de asemenea, Cimpanzeul meu ascuns*, o carte educativă pentru copii, cu ilustrații, exerciții și activități. * Prof. Steve Peters, My Hidden Chimp, Studio Press Books, Londra, 2018; apărută şi în limba română cu titlul: Cimpanzeul meu ascuns, traducere de Monica Lungu, Editura Publica, Bucureşti, 2020 (sub tipar) (n.r.).
Introducere Călăuzele tăcute 13
Încurajări pentru cititor De ce să studiem obiceiurile? Ca medic, rolul meu este să promovez în egală măsură sănătatea fizică și psihică. Aria mea de specializare este activitatea mintală a pacienţilor. De obicei, adversitățile și problemele pe care le întâlnim adeseori pe drumul vieții nu sunt la fel de dificile ca luptele interioare, care se desfăşoară în mintea noastră. Am privilegiul de a lucra cu oameni de toate vârstele, inclusiv copii, pentru a-i ajuta să își gestioneze aceste conflicte interioare. Aceasta este o dimensiune importantă a muncii mele. Din când în când, mulți dintre noi am experimentat emoții stresante sau dureroase, provenite din conflicte interne, așa că e salutar orice ne poate ajuta să eliminăm sau să prevenim stresul sau durerea. Sunt multe aspecte ale minții pe care le putem aborda și multe căi de a face asta. Adesea este vorba despre un obicei contraproductiv sau neconstructiv. După ce lucrez cu cineva și descoperim obiceiurile cu care operează, atunci modificarea, schimbarea sau înlocuirea lor poate produce un rezultat pozitiv semnificativ în viața persoanei.
Rolul de părinte, profesor sau alte profesii de îngrijire a copiilor Părinții, profesorii și ceilalți profesioniști în îngrijirea copiilor ar trebui să trăiască interacțiunea cu copiii ca pe o experiență plină de satisfacții și de cele mai multe ori așa se și întâmplă. Însă realitatea este că mulți adulți având aceste roluri percep
Încurajări pentru cititor Călăuzele tăcute 15
experienţa ca fiind și deosebit de stresantă și solicitantă. Așa că ar trebui mai întâi să studiem și să lucrăm cu acest stres înainte de a aborda principalele teme ale acestei cărți. E absolut normal să trăiești momente în care simți că nu faci față, în care nu știi dacă faci ce trebuie, în care te întrebi cum vei gestiona problemele sau în care doar vrei să fugi cât mai departe! Poate fi liniștitor să știi că cei mai mulți părinți caută acel manual-fantomă care îi va ajuta să devină părinții perfecți. Din păcate, acesta nu există. Iar acest lucru se întâmplă și pentru că există atât de multe opinii diferite, chiar și în rândul experților. Modul în care îți crești copilul depinde doar de tine. Astfel, mulți părinți, profesori și alţi profesioniști se întreabă care vor fi efectele asupra copilului dacă fac lucrurile „greșit”. Acest lucru poate fi foarte stresant. Nu putem spune că există un „mod corect” de a-ți crește copiii, dar există recomandări care pot ajuta un copil să fie fericit, încrezător și integrat în mediul social. Există o bogată literatură de cercetare pe acest subiect, iar cartea de faţă face trimitere la mai multe lucrări pe care le poți consulta dacă dorești să aprofundezi. Rolul de a îngriji, sprijini și educa un copil nu este niciodată ușor. Poate fi o curbă destul de abruptă a învățării. Copilul trebuie să aibă sentimentul că este dorit și în siguranță şi acesta reprezintă factorul cel mai important. Când un copil se simte nesigur, respins de părinți sau egali, unele dintre zonele creierului rămân nedezvoltate.1, 2 Acest lucru îl afectează mai târziu în viață și îl poate face sensibil la eventuale respingeri. Nu doar respingerea, ci orice evenimente de viață negative din timpul copilăriei pot afecta anumite zone ale creierului și pot genera un management emoțional deficitar mai târziu în viață. Modul în care se petrece acest lucru este explicat în secțiunea de note de la finalul cărții.3
16 Călăuzele tăcute Încurajări pentru cititor
Un mod mai subtil de „respingere” a unui copil este să nu îl iei în serios. Copiii, ca și adulții, vor să fie ascultați și să fie luați în serios. Ca medic, am pacienți care uneori vin cu o îngrijorare care îi afectează în mod real. Chiar dacă eu văd că nu e nimic serios, sau nimic pentru care să își facă griji, nu ajută deloc pacientul dacă eu nu accept că, pentru el, este o problemă serioasă și îngrijorătoare. Luându-i problemele în serios, îl fac să se simtă ascultat și respectat. Același lucru este valabil și pentru copii. Dacă nu îi ascultăm problemele și îngrijorările înainte de a le rezolva, copilul poate avea senzația de respingere.
Nu te neglija! Înainte de a interacționa cu un copil sau un alt adult, e de la sine înțeles că ajută să fii într-o stare bună. Evident că grija față de tine nu te ajută doar pe tine, ci și pe cei din jurul tău. Totuși adesea uităm acest lucru. O metodă de a găsi starea bună este de a discuta despre gândurile și emoțiile tale cu alte persoane. Aș recomanda ca, atunci când lucrezi sau te ocupi de copii, să nu faci acest lucru singur. Când e posibil, încearcă să discuți despre ce se întâmplă cu un partener, membru al familiei sau prieten. Bunicii pot avea, de multe ori, o influență stabilizatoare asupra copiilor și părinților lor, mai ales când există un conflict între părinți.4 O relație parentală caldă din partea cel puțin a unui părinte poate dezvolta reziliența unui copil pentru mai târziu în viață.5 Asigură-te că faci lucrurile evidente!
Încurajări pentru cititor Călăuzele tăcute 17
● Fă-ți timp pentru tine când este posibil – adulții folosesc foarte multă energie inconștientă prin mobilizarea vigilenței pentru a ține copiii în siguranță ● Fii împăcat cu tine, fii cel mai mare fan, și nu cel mai mare critic al tău ● Când se poate, mai schimbă mediul și socializează ● Încearcă și fă activitate fizică, dacă ai timpul și energia necesare ● Asigură-te că nu te neglijezi și alcătuiește-ți propria „listă a fericirii” – lucruri care te fac fericit – și încearcă să o pui în practică
18 Călăuzele tăcute Încurajări pentru cititor
Partea a doua
Puţină neurologie de bază
Partea a doua a acestei cărți se referă la structura și funcționarea minții. Știința creierului și a minții este explicată în termeni simpli. La final există referințe pentru cei care doresc să studieze aceste lucruri la un nivel mai aprofundat. Știința este tradusă într-un model de lucru, Modelul Cimpanzeului, pentru un acces mai ușor la mintea umană. Acest model ne oferă oportunitatea de a explora modalități de gestionare a comportamentelor, gândurilor și emoțiilor. Capitolul 1 ne explică elementele de bază ale Modelului Cimpanzeului. Cei ce cunosc acest model pot folosi parcurgerea lui ca recapitulare sau pot trece direct la Capitolul 2. În acesta sunt descrise etapele de dezvoltare a minții, împreună cu idei de încurajare a dezvoltării. Sunt analizați și factorii determinanţi, precum și modul în care mintea îi gestionează. Iar, la final, modul în care interpretăm lumea și experiențele proprii este privit dintr-un punct de vedere practic.
1
Neurologia simplificată
Pentru a înțelege ceva foarte complex folosim adesea un model. Un model este o versiune simplificată a principiilor implicate. Un model al minții constă în a o vedea alcătuită din trei echipe care încearcă să lucreze împreună. Tu ești una dintre echipe, iar celelalte două echipe formează o mașinărie. Acest capitol va analiza modul în care putem folosi acest model.
Tu ● ● ● ● ● ● ● ●
Mașinăria
Creierul și mintea, simplificate Structura minții Neurologia minții, simplificată Modelul Cimpanzeului Înțelegerea influenței mașinăriei Luarea deciziilor Cum putem gestiona mașinăria? Mintea unui copil în dezvoltare
Neurologia simplificată Călăuzele tăcute 21
Creierul și mintea, simplificate Ne putem gândi la creier ca fiind centrul de gestionare a tuturor lucrurilor din corpul nostru. El controlează multe funcții fizice, cum ar fi pulsul, apetitul, nivelul hormonal și multe altele. El are control și asupra multor funcții mintale, cum ar fi modul în care gândim, cum ne purtăm și emoțiile pe care le trăim. Mintea este responsabilă de aceste funcții mintale și ne vom referi mai departe la acest aspect. Cu siguranță cele două aspecte, mintal și fizic, se suprapun, dar haideți să păstrăm lucrurile simple! Pe parcursul acestei cărți voi simplifica structura minții tale, pentru a o putea înțelege și gestiona.
Structura minții Cea mai importantă idee din acest capitol este de a înțelege că avem o parte a minții noastre care gândește și acționează și ne poate conduce viețile fără intervenția noastră. Voi descrie mai întâi structura minții în termeni simpli și apoi voi explica neurologia. Mintea poate fi văzută ca divizată în două părți: tu și mașinăria. Gândiți și interpretați lumea independent. Uneori tu și mașinăria vedeți diferit lucrurile. Este de ajutor să înțelegem cum putem lucra împreună cu această mașinărie. Tu interpretezi evenimentele pe care le trăiești și ești responsabil de propriile alegeri. Mașinăria are propria interpretare a acelorași evenimente și propriile interese. Adeseori, tu și mașinăria nu sunteți de acord! De exemplu, poate vrei să iei viața așa cum vine, fără să te stresezi sau să îți faci prea multe gânduri. Mașinăria este programată însă să încerce să forțeze
22 Călăuzele tăcute Neurologia simplificată
Tu
Mașinăria
Gândești
Gândește și stochează amintirile
viața să facă după cum vrea ea și, de obicei, își face multe gânduri și se stresează.
Tu
Mașinăria
Relaxat
Stresată
Rațional
Irațională
Realist
Nerealistă
Dacă mașinăria preia controlul, și poate face asta, atunci poți avea comportamente și gânduri nedorite. Problema este că mașinăria are puterea de a trece peste propriile dorințe și planuri dacă tu nu intervii. Așa că, efectiv, mintea ta este împărțită între tine și această mașinărie.
Neurologia simplificată Călăuzele tăcute 23
Dacă privim mai îndeaproape această mașinărie, putem vedea că este alcătuită din două părți. O parte gândește și interpretează, iar cealaltă este o unitate de stocare. Așadar avem acum: o parte gânditoare a mașinăriei, o parte de memorie și pe tine. Prin urmare, avem, de fapt, trei echipe care operează în mintea ta: tu și cele două părți ale mașinăriei. Atât tu, cât și partea gânditoare a mașinăriei puteți utiliza amintirile stocate. Această unitate de stocare seamănă cu un computer, așa că, de acum înainte, o vom numi „Computerul”. Când treci la acțiune, Computerul oferă sfaturi extrase din amintirile stocate.
Introducere Tu gândești
Computerul
Mașinăria gândește
Stochează amintiri
Diana și acoperișul de ţigle Iată un exemplu de funcţionare a acestui principiu. Vântul puternic a dislocat țigla de pe acoperișul garajului Dianei. Ea hotărăște să se urce pe acoperiş şi să repare stricăciunea. Cum
24 Călăuzele tăcute Neurologia simplificată
ajunge sus, piciorul îi fuge pe țiglele alunecoase. Cade, dar nu pățește nimic, doar o sperietură. Cu toții reacționăm diferit, dar iată cum stochează Diana informația. Ea introduce în Computer: „Când mă mai sui pe acoperiș, trebuie să verific dacă alunecă”. Mașinăria ei, care de obicei reacționează exagerat, introduce în Computer: „Să nu te mai urci niciodată pe acoperiș, e periculos și o să cazi”.
Gândirea Dianei
Introducere
Verifică înainte să mergi
Introducere
:
Nu te sui
Gândirea mașinăriei Dianei
Computer Când ne gândim și interpretăm evenimente, de obicei o facem în mod logic și rațional. Mașinăria noastră nu poate face asta. Ea poate doar să gândească și să interpreteze emoțional și își bazează logica pe aceste emoții. Prin urmare, tinde să aibă o gândire catastrofică și lucrează cu sentimentele când hotărăște ce să introducă în Computer. Problema este că, data viitoare când Diana se va gândi să se suie pe acoperișul garajului, Computerul său îi va oferi sfaturi contradictorii.
Neurologia simplificată Călăuzele tăcute 25
!? SFAT
Verifică întâi
SFAT
:
Nu te sui
Computer Conflictul pe care Diana îl trăiește este între ea și mașinăria ei.
Mașinăria în conflict cu tine Gândește-te la exemple de momente în care tu și mașinăria ta ați fost în conflict. Dacă îți este greu să găsești exemple, iată câteva sugestii de situații pe care cea mai mare parte dintre noi le-a trăit ca fiind foarte frustrante!
Tu
Mașinăria
Alegi să acționezi
SAU
Stopare și procrastinare
Îți păstrezi calmul și vezi lucrurile cu detașare
SAU
Nu ai imaginea de ansamblu și te stresezi
Hotărăști ce mâncare sănătoasă să mănânci
SAU
Te repezi la cea mai arătoasă
Găsești o soluție pentru orice problemă
SAU
Te concentrezi pe problemă
26 Călăuzele tăcute Neurologia simplificată
!? SFAT
Se va rezolva
SFAT
E
: sfârșitul lumii
Computer
Neurologia minții, simplificată Când folosim scanere pentru a urmări imagini ale minții în acțiune, vedem diverse structuri sau zone care se colorează când sunt active. Mai pe scurt, putem vedea trei echipe diferite în acțiune: tu, Mașinăria gânditoare și Computerul. Fiecare dintre acestea pare să aibă un șef de echipă. Acești lideri ar putea fi văzuți ca reprezentând următoarele structuri:
Structura principală Tu
Cortexul prefrontal dorso-lateral
Mașinăria gânditoare
Cortexul orbito-frontal (cu ajutor de la nucleul amigdalian)
Computerul
Girusul hipocampului (cu ajutor de la nucleul amigdalian)
Neurologia simplificată Călăuzele tăcute 27
Reprezentare simplificată a creierului pentru a-i indica pe cei trei lideri de echipă Tu Computerul
Mașinăria gânditoare
Cei trei lideri fac apel la multe alte zone ale minții. Unele părți ale minții pot realiza mai multe sarcini în același timp, iar altele pot face parte din mai multe echipe. De exemplu, nucleul amigdalian îndeplinește sarcina de a stoca amintirile emoționale și folosește și reacția de fugă-luptă-înghețare pentru a ne ajuta să reacționăm rapid într-o situație percepută ca urgență. Deoarece mintea este complicată, voi păstra lucrurile cât mai simple și vom presupune că cele trei echipe lucrează împreună. Folosind acest model vom desluși un pic complicatele noţiuni ale neuroştiinţelor. Principiile folosite sunt corecte, dar simplificate.1
28 Călăuzele tăcute Neurologia simplificată
Modelul Cimpanzeului Modelul Cimpanzeului2 este doar un model! Nu avem un Cimpanzeu în noi! Modelul ne oferă un mod facil de cuprindere a minții și de înțelegere a neurologiei într-o formulă simplificată. Partea gânditoare a mașinăriei va fi de acum cunoscută ca „Cimpanzeul”. De ce folosesc termenii de Uman, Cimpanzeu și Computer? Le-am putea numi pe aceste trei echipe din mintea noastră cum vrem, dar voi folosi numele de Uman, Cimpanzeu și Computer pentru a ne ajuta să recunoaștem modul în care operează.
Tu
Mașinăria
Umanul Echipa Umanului este locul unde gândești conștient și iei decizii: această parte ești tu. Această zonă interpretează orice informație într-o manieră logică și rațională. Folosește o abordare cognitivă a înțelegerii. Acest lucru înseamnă că folosește gândirea într-un mod rațional pentru a înțelege ce se întâmplă și cum să procedeze. Prin urmare, învață prin înțelegerea lucrurilor. Îi place în mod deosebit să pună întrebări. Umanul realizează și multe funcții
Neurologia simplificată Călăuzele tăcute 29
de conducere, cum ar fi organizarea, prioritizarea, capacitatea de concentrare, de înlăturare a distragerilor și multe alte funcții superioare.3 Umanul este conștiința conștientă și eşti de fapt tu. Cimpanzeul Echipa Cimpanzeul se ocupă de sistemele de reacție rapidă din minte, asupra cărora nu avem niciun control, dar pe care le putem influența. Cimpanzeul gândește independent de noi și poate lua decizii. Cimpanzeii (ca și multe alte animale) au o arie operativă similară și, când folosim această zonă, ne purtăm într-un mod foarte asemănător! De aceea am folosit termenul de „Cimpanzeu” pentru a descrie acele circuite din creier care adesea ne pot face probleme când preiau controlul. Aceste zone interpretează orice informație pe bază emoțională folosind sentimente și impresii. 4, 5 Prin urmare, Cimpanzeul folosește o abordare emoțională pentru înțelegere și învățare și lucrează mai mult cu comportamente. El învață prin încercare și eroare și lucrează impulsiv. Nu gândește lucrurile până la capăt, ci reacționează la situații. Această zonă reacționează foarte rapid și poate domina Umanul. Această parte a minții este acolo ca să ne ajute, dar din păcate nu ne ajută întotdeauna! Computerul Echipa Computerului este o unitate de stocare a amintirilor care sfătuiește echipele Umanul și Cimpanzeul cu privire la experiențele și cunoștințele anterioare. Computerul are, de asemenea, capacitatea de a urma gândirea și comportamentele programate. Computerul nu interpretează și prin acest lucru este diferit de primele două echipe. Când Umanul și Cimpanzeul intră în
30 Călăuzele tăcute Neurologia simplificată
acțiune și încep să interpreteze lumea din jurul lor, fac apel la Computer.6 Acesta joacă rolul de consilier, dar poate și să preia controlul și să acționeze de unul singur. Computerul e răspândit peste tot în creier și reprezintă multe aspecte ale funcționării cerebrale, inclusiv memoria și reacțiile automate. Este programabil, va sesiza tipare și va lua decizii pentru noi, în funcție de tiparul recunoscut. Prin urmare, el formează și stochează comportamente și convingeri învățate. Detaliile referitoare la fiziologia din spatele memoriei se regăsesc în notele de la finalul cărții.7, 8, 9, 10
Când ne gândim la obiceiuri, le vedem ca pe niște comportamente automate, programate în Computer. Termenii pe care îi folosesc foarte des când lucrez cu Modelul Cimpanzeului sunt „Piloți Automați” și „Gremlini”. Piloții Automați sunt convingeri sau comportamente constructive programate în Computer. Gremlinii sunt convingeri sau comportamente contraproductive ori distructive programate în Computer. Obiceiurile compun acești Piloți Automați și Gremlini. Pentru cei
Neurologia simplificată Călăuzele tăcute 31