Radu Tudor s-a n\scut la Constan]a pe 24 iulie 1970. A absolvit [coala general\ [i liceul în ora[ul natal. Evenimentele din Decembrie 1989 îl g\sesc la Timi[oara, ca student la Facultatea de Mecanic\. Renun]\ la aceast\ op]iune profesional\ [i în 1991 face parte din prima genera]ie de studen]i accepta]i la {coala Superioar\ de Jurnalistic\, fondat\ de cele mai importante nume din presa scris\ româneasc\. În mai-iunie 1992, este `n echipa care `nfiin]eaz\ cotidianul Evenimentul zilei, unde este mai întâi redactor [i apoi redactor-[ef adjunct. În perioada urm\toare ocup\ diverse pozi]ii de conducere la ziarele Na]ional, Cotidianul, Ziua, Jurnalul na]ional. Pentru toate aceste publica]ii a scris câteva mii de articole, coresponden]e, analize [i editoriale, preponderent cu tematic\ militar\ [i de securitate, apoi de politic\ intern\ [i extern\.
În 2002 debuteaz\ în televiziune ca analist militar [i de politic\ extern\ la TVR. Din 2004, devine analist la posturile de televiziune Antena 3 [i Antena 1, precum [i al cotidianului Jurnalul na]ional. Are un master în ap\rare [i securitate na]ional\ [i a urmat diverse cursuri postuniversitare pentru des\vâr[irea cuno[tin]elor de jurnalist specializat în probleme politicomilitare. Ast\zi este realizator la Antena 3 al emisiunii Punctul de întâlnire, invitat permanent al emisiunii La ordinea zilei [i particip\ s\pt\mânal la cel mai vizionat talk-show din România, Sinteza zilei. În ultimii ani a câ[tigat mai multe distinc]ii: 2009, 2010 [i 2011 – Premiul APTR pentru talk-show-ul La ordinea zilei (împreun\ cu Dana Grecu); 2011 – Premiul APTR pentru investiga]ie politic\ pentru emisiunea Punctul de întâlnire; 2012 – Marele premiu APTR pentru emisiunea Punctul de întâlnire, al\turi de echipa Antena 3.
Prefa]\ BOGDAN TEODORESCU
Coperta: Cristian FLORESCU
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României TUDOR, RADU
Analize şi comentarii politice, militare şi de securitate / Radu Tudor; pref.: Bogdan Teodorescu. - Bucureşti : Nemira Publishing House, 2013
ISBN 978-606-579-502-0
I. Teodorescu, Bogdan (pref.)
821.135.1-92
Radu Tudor
ANALIZE ŞI COMENTARII
POLITICE, MILITARE ŞI DE SECURITATE
© Nemira, 2013
Lector: Irina POPESCU
Tehnoredactor: Stelian BIGAN
Tiparul executat de FED PRINT S.A.
Orice reproducere, totalã sau parþialã, a acestei lucrãri, fãrã acordul scris al editorului, este strict interzisã ºi se pedepseºte conform Legii dreptului de autor.
ISBN 978-606-579-502-0
Nevoia de a privi peste gard
Media româneasc\ a fost reinventat\ dup\ decembrie 1989 [i din nevoia cet\]enilor de a afla ce se `ntâmpl\ `n mod real la ei `n ]ar\, dar [i din constatarea c\, de[i eram la finele secolului informa]iei, nu eram deloc `n conexiune cu realit\]ile globale, cu lumea din jurul nostru. Ani de-a rândul, `n Epoca de Aur, cet\]eanul român `[i completa nevoia de cunoa[tere cu ajutorul posturilor de radio interzise de fostul regim, tr\gând cu ochiul la televiziunile vecinilor [i citind peste um\rul unui coleg mai norocos câte o publica]ie sc\pat\ peste grani]\. {tiam prea pu]in despre evolu]iile din jurul nostru [i e posibil ca acest detaliu s\ ne fi costat mai mult decât realiz\m acum. Dup\ emo]ia [i efervescen]a `ntâlnirii cu presa liber\, dup\ marile tirajede la `nceputul anilor ’90, cet\]eanul român [i-a remodelat nevoile [i a devenit selectiv. Pres\ de investiga]ie, pres\ politic\, pres\ sportiv\, pamflet, divertisment... {i, din nou, interesul pentru problematica extern\ s-a diminuat. Ponderea acestei teme `n paginile ziarelor sau `n corpul emisiunilor informative a sc\zut, `n condi]iile `n care `n lume au loc muta]ii [i transfom\ri deopotriv\ spectaculoase [i extrem de importante pentru noi ca indivizi [i pentru noi ca na]iune. Desigur, românii au fost martori la ei `n ]ar\ la muta]ii [i
transform\ri spectaculoase [i importante, desigur destui au plecat din ]ar\ [i nu sunt semne c\ ar dori s\ se `ntoarc\, desigur un alt procent important a decis c\ nu mai dore[te s\ fie conectat `n niciun fel nici cu politica intern\, nici cu media care ne-o aduce `n case. Dar, la finalul zilei, cu toate aceste motive obiective `nsumate, au r\mas pu]ini jurnali[ti dornici s\ se aplece asupra fenomenelor globale, capabili s\ explice consumatorului român de media ce se `ntâmpl\ dincolo de grani]ele interesului nostru local.
De aceea ini]iativa lui Radu Tudor de a-[i aduna editorialele dedicate politicii externe [i problematicii militare [i de securitate este extrem de necesar\. De fapt, cel mai important este c\ Radu Tudor a acoperit de-a lungul timpului (fie `n presa scris\, fie `n cea audio-vizual\) acest spa]iu, de multe ori l\sat prad\ diletan]ilor,[i c\ la multe dintre marile [ocuri care au marcat ace[ti ani a informat autorizat [i competent cet\]eanul român. S-ar putea spune c\ media str\in\, netul [i tot ce `nseamn\ acum comunicarea global\ pot fi suficiente. ~n fond, de ce ne-ar trebui o voce româneasc\ `n analizarea r\zboiului din Afganistan,când putem folosi lini[ti]i canalele de informare interna]ionale? Ar fi mai comod s\ ne mul]umim cu media str\in\, dar sigur nu ar fi mai bine. Fiindc\ rolul unui jurnalist autentic este ca,pe lâng\ informa]ia brut\,s\ adauge experien]a sa, cuno[tin]ele sale `n domeniu, explica]iile [i conexiunile necesare unui anumit public, dintr-o anumit\ zon\ a lumii care are agenda sa [i propria sa `n]elegere a fenomenului. De-a lungul multor ani, Radu Tudor a prezentat [i a explicat cet\]eanului român ce se `ntâmpl\ acolo, departe, dar mai ales de ce [i `n ce fel este important\ acea evolu]ie aici, la noi acas\. Prezenta culegere de texte pune cap la cap acele „ore astrale ale omenirii“ cu care noi am fost contemporani, iar lectura ei acum este
Nevoia de a privi peste gard
un prilej [i de rememorare, [i de `n]elegere mai aplicat\ [i mai profund\ a lumii `n care totu[i tr\im,de[i de multe ori ne `nc\p\]ân\m s\ nu ridic\m privirea peste gardul ogr\zii noastre na]ionale.
BOGDAN TEODORESCU
24 septembrie2005
TERORISMUL, TRATAT PREA
DEMOCRATIC ÎN EUROPA
Combaterea terorismului aduce cu sine un paradox pentru societatea româneasc\. Aplicam„sfintele“ principii ale Securit\]ii sau ne aliniem la reperele europene `n materie?
Dupa atentatele de la Madrid [i Londra, speciali[tii `n materie de securitate au sugerat c\ prea mult\ democra]ie `n lupta cu terorismul duce la moartea a sute de oameni nevinova]i.
Problema care se pune e dilematic\: merit\ vreun principiu democratic respectat cu atâta sfin]enie, `ncât s\ fie ucis chiar [i un singur om? De multe ori, procurorii europeni (cu remarcabila excep]ie a spaniolului Baltazar Garzon) s-au jucat cu via]a unor oameni, cânt\rind prea mult decizia, amânând la nesfâr[it arestarea unor suspec]i. La fel s-a `ntâmplat `n SUA `nainte de 11 Septembrie 2001. Raportul comisiei create pentru a investiga cel mai grav atac asupra teritoriului SUA scoate `n eviden]\ lipsa de cooperare `ntre serviciile secrete [i atitudinea
riscant\ a unor procurori, care au tratat cu nepermis\ toleran]\ informa]ii oferite de agen]i FBI.
Grija pentru drepturile omului a fost de fapt scuza pentru o atitudine birocratic\ ce a dus la moartea a 3 000 de americani.
Nici macar faptul c\ SUA au o comunitate de informa]ii puternic\ nu i-a ajutat pe ace[tia s\ fie feri]i de terorism. Aviz pre[edintelui Traian B\sescu. Nu vreau s\ spun c\ nu avem nevoie de o comunitate de informa]ii, dar prioritar este fondul, nu forma.
Ignorând lec]ia american\, europenii au p\]it acela[i lucru.
Terori[tii, l\sa]i liberi s\ zburde prin UE, au fost capabili s\ pun\ la cale atentate `n mari capitale europene.
Fundamentali[tii profit\ de atitudinea ]\rilor ]int\. Sun\ revolt\tor, dar de cele mai multe ori un comportament prea democratic e chiar factor favorizant al terorismului.
Mul]i s-au `ntrebat dac\ România va fi lovit\ de terorism.
R\spunsul autorit\]ilor a venit imediat: nicio ]ar\ nu se poate considera sut\ la sut\ ferit\ de terorism. Dar ce e de f\cut pentru a reduce pe cât posibil acest risc? Orice indiciu clar legat de o amenin]are terorist\ trebuie s\ duc\ la supravegherea informativ-operativ\ ne`ntrerupt\ a suspec]ilor. {i la prevenirea, pe orice cale, a organiz\rii unui atentat. La acest aspect m\ refeream când aminteam de „principiile sfinte“ ale Securit\]ii.
Dac\ nu vrem s\ moar\[i al]i români, dupa cei uci[i la Madrid.
Pân\ nu e prea târziu, trebuie introdus\ o prioritate absolut\: redefinirea modului de ac]iune [i a cadrului legislativ pentru serviciile de informa]ii `n privin]a terorismului. Dac\ europenii `nc\ se bâlbâie, nimeni nu ne opre[te s\ o facem noi.
Amenin]area este atât de puternic\, `ncât orice amânare atrage dup\ sine sute de mor]i. Ne permitem s\ fim atât de ipocri]i, s\ asist\m „`n mod democratic“ la cum mor oameni f\r\ vreo vin\? Nu e vorba despre afectarea principiilor unei societ\]i libere [i evoluate politic. Ci despre combaterea unui flagel care a devenit co[marul zilelor noastre.
Nu po]i trata democratic [i cu zâmbetul pe buze amenin]area cu moartea. Propaganda terorist\ ne spune c\ vom muri noi, „infidelii“ care nu `n]eleg lumea a[a cum o v\d ei, fundamentali[tii. Dac\ cineva te amenin]\ cu moartea [i ucide semeni `n jurul t\u, ce faci? ~l invi]i la un seminar despre democra]ie?
Sau `l tratezi ca pe un criminal, potrivit legii? Indiferent `n numele c\ror idealuri lupt\, terori[tii dovedi]i sunt de fapt criminali `n serie. {i trebuie califica]i ca atare de lumea civilizat\ cre[tin\, musulman\, mozaic\ sau hindus\.
29 octombrie2005
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI
Depistarea `n Israel a doi membri Hamas care au studiat stomatologia `n România redeschide un subiect serios pentru noi. Acela privind relevan]a surselor arabe racolate `nainte de 1989.
Unitatea Speciala de Lupt\ Antiterorist\ din cadrul Departamentului Securit\]ii Statului a fost creat\ `n anii ’70, pentru a preveni [i combate terorismul `n România. Dupa atentatul de la Munchen din 1972veneau semnale privind acutizarea conflictului palestiniano-israelian. România era unul dintre pu]inele state din blocul comunist ce avea rela]ii diplomatice cu Israel, `n paralel cu o cooperare politic\, economic\[i militar\ ampl\ cu lumea arab\. Am fost printre primii care au recunoscut Organiza]ia pentru Eliberarea Palestinei [i care l-au primit pe Yasser Arafat ca pe un [ef de stat. Mii de studen]i musulmani `nv\]au la Bucure[ti, Timi[oara, Cluj [i Ia[i.
La Neptun au avut loc `n 1986, se pare, primele discu]ii oficiale `ntre israelieni [i palestinieni.
Cu toate acestea, obiectivele israeliene [i americane de la noi au fost amenin]ate `n ultimii treizeci de ani. Rela]iile de excep]ie ale lui Ceau[escu `n lumea arab\ nu au ferit ]ara noastr\ de atentate. ~n 1984 un diplomat iordanian a fost ucis de un terorist al organiza]iei Abu Nidal la Hotel Bucure[ti. ~n 1985 doi ofi]eri USLA au murit la datorie `n Groz\ve[ti, `ncercând s\ dezamorseze o bomb\ plasat\ `ntr-o ma[ina de un membru al organiza]iei Fra]ii Musulmani, iordanianul Atef Saleh Salah
Al-Zouabi. Cazul acesta devine brusc relevant dup\ dou\zeci de ani. Am amintit doar aceste dou\ cazuri pentru a demonstra c\ fanatismul nu ]ine cont nici de rela]ii politice, nici de prietenii.
Revenind la cei doi denti[ti Hamas, arestarea lor ne demonstreaz\ un fapt. C\ `n terorism informa]iile pot fi relevante pân\ la moartea suspec]ilor. Exploatarea surselor trebuie men]inut\ peste ani. Serviciile israeliene de securitate ne cer acum date relevante despre cei doi. Au fost ei supraveghea]i suficient? Se pare ca da.
S-a spus ca unele surse racolate de Securitate din rândul comunita]ii arabe `nainte de 1989 n-ar mai fi relevante. Racol\ri s-au f\cut, `ntr-adevar, [i `n ultimii cincisprezece ani. Mai proaspete, mai eficiente. ~n cazul jurnali[tilor români r\pi]i `n
Irak, pre[edintele B\sescu a afirmat: „Ghinionul r\pitorilor a fost c\ unul dintre cei viza]i pentru g\zduirea ostaticilor studiase `n România“. Suficient\ aluzie, nu-i a[a?
Cât timp s-au aflat `n ]ara noastr\, cei doi, Nazmi Hussein [i Abdel Salam Zidan, nu au adus atingere siguran]ei na]ionale. Au fost probabil simpatizan]i Hamas [i atât. ~n 1994 au p\r\sit România. Ei s-au aflat `ns\ `n plasa lui Ali Moh’d Oglah
Al Matar, un iordanian fundamentalist. Al Matar a fost unul dintre fondatorii Asocia]iei Studen]ilor Musulmani din România `n 1991, devenit\ Liga Islamic\[i Cultural\ din România `n 1995. Ambele organisme aveau numero[i simpatizan]i ai Fra]ilor Musulmani [i ai Hamas.
Al Matar a fost expulzat `n anul 2000, la propunerea SRI, cu interdic]ia de revenire pe cinci ani. Anul trecut interdic]ia a fost extins\ la cincisprezece ani.
Toate informa]iile duc spre concluzia c\ denti[tii Hamas [i-au `nceput activitatea terorist\ propriu-zis\ dup\ ce au p\r\sit ]ara noastr\.
Informa]ii de ultim\ or\ arat\ c\ Al Matar, Nazmi Hussein [i Salam Zidan s-au `ntâlnit `n Iordania, Israel [i Turcia cu nimeni
altul decât Al-Zouabi, autorul atentatului din Groz\ve[ti, expulzat din ]ara noastr\ `n 1987. Pentru ce, este evident. De altfel, Al Matar a `ncercatdin r\sputeri s\-l aduc\ pe teroristul
Al-Zouabi `n România. F\r\ succes `ns\.
Dupa dou\zeci de ani, lucrurile se leag\ din nou, dar nu pe teritoriul nostru. {i asta e bine. S\ fie la ei, vorba românului!
5 noiembrie2005
UMBRELE CIA ÎN ROMÂNIA
Una dintre cele mai experimentate jurnaliste specializate `n probleme de securitate din SUA, Dana Priest de la Washington Post, a lansat o nou\ bomb\ de pres\. CIA, implicat\ serios `n lupta antiterorist\ dup\ e[ecul ustur\tor de la 11 Septembrie 2001, ar avea `n Europa de Est spa]ii de anchetare a terori[tilor captura]i, iar asta ar presupune [i acte de tortur\.Caracterul general [i precaut al afirma]iilor ei a l\sat loc specula]iilor. Europa de Est a `nsemnat automat pentru mass-media o scanarea ]\rilor care au o rela]ie privilegiat\ cu SUA. Polonia a fost prima vizat\. Mii de militari `n Irak [i Afganistan, sprijin necondi]ionat pentru campania antiterorist\, rela]ii politice, militare [i economice de excep]ie. Apoi România: parteneriat strategic, cooperare puternic\ `n domeniul serviciilor de informa]ii, peste 1 500 de militari `n Irak [i Afganistan. Au urmat Ungaria (cu bazele americane pe teritoriul s\u) [i Cehia (cu foarte bune rela]ii politice la Washington). {i toate, membre NATO.
Pe baza unor informa]ii vehiculate de presa american\[i a unor investiga]ii proprii, organiza]ia Human Rights Watch (HRW) a afirmat c\ este sigura c\ `n Polonia [i România, la baza aerian\ Mihail Kog\lniceanu, ar exista „loca]ii secrete ale torturii practicate de CIA asupra de]inu]ilor“.
Siguran]a afi[at\ de HRW m-a f\cut s\ m\ `ndoiesc de afirma]iile lor. Când e vorba de ac]iuni de spionaj, nimeni nu poate fi sigur de nimic. Po]i s\ spui c\ ai indicii, c\ unele surse afirm\ ceva, dar de confirm\ri sut\ la sut\ nu poate avea nimeni parte. HRW, care nu are o faim\ prea bun\`n privin]a informa]iilor lansate, a mizat pe caracterul exploziv al afirma]iilor sale. Povestea este atât de spectaculoas\[i de misterioas\, `ncât pu]ini jurnali[ti mai au timp [i chef s\ verifice informa]iile. Dezmin]irile din partea autorit\]ilor au ap\rut imediat, dar suspiciunea r\mâne undeva, `n mintea celui care cite[te astfel de pove[ti.
Cert este c\[i CIA a cam l\sat loc de `ntors. Una dintre cele mai controversate ac]iuni dupa 11 Septembrie 2001 s-a petrecut `n Italia. Un comando al spionajului american a r\pit la 17 februarie 2003, pe strazile din Milano, un imam egiptean, Osama Mustafa Hassan Nasr, alias Abu Omar. Acesta a fost predat `n Egipt, unde a fost anchetat [i torturat pentru leg\turi cu terorismul. Un judec\tor italian a emis `n 2004 un mandat de arestare pentru treisprezece agen]i CIA care au organizat r\pirea, iar presa a f\cut un scandal monstru. Italia, aliatul de baza al SUA `n lupta antiterorist\, a pus piciorul `n prag când agen]ii CIA au `ntrecut m\sura. Se pare `ns\ c\ serviciile
secrete italiene [tiau de opera]iune [i le-au spus americanilor: „Noi nu am v\zut, nu am auzit. Dar, dac\ se afl\, e responsabilitatea voastr\!“
Zborurile speciale CIA exist\. Ele sigur au tranzitat spa]iul aerian românesc. Poate unele curse au f\cut [i escale la noi. Dar baze pentru torturarea de]inu]ilor nu au fost. Serviciile noastre secrete au un principiu s\n\tos `n privin]a terori[tilor. ~n cel mai scurt timp posibil de la depistare se ob]ine mandatul legal pentru expulzare [i catalogarea respectivului individ drept persona non non-grata pe cinci ani. Nu v\d statul român abdicând de la aceast\ regul\ sfânt\ doar de dragul CIA. Avem noi destui a[i `n mânec\ `n cooperarea cu ei ca s\ nu accept\m compromisul de a primi suspec]i de terorism, când noi ne chinuim s\-i prindem [i s\-i expulz\m cât mai repede.
Informa]ii credibile, de ultim\ or\, indic\ faptul c\]\rile care au acceptat astfel de opera]iuni speciale CIA pe teritoriul lor sunt Macedonia, Albania [i chiar Ucraina. Argumente ar fi, s\ vedem dac\ apar [i dovezile.
10 decembrie2005
„WELCOME YANKEES, GO HOME!“
Cel mai important eveniment politic al anului pentru România a fost,indiscutabil,semnarea acordului pentru amplasarea facilit\]ilor militare americane.
Ani de-a rândul ne-am chinuit s\ avem o rela]ie privilegiat\ cu SUA. ~n tot acest timp, majoritatea anali[tilor erau de un scepticism incurabil, cum s-a `ntâmplat [i `n privin]a integrarii `n NATO. Pu]ini erau dispu[i s\ observe semnalele importante din care se `n]elegea clar c\ urma s\ intr\m `n Alian]\. „Vom fi l\sa]i `n zona gri“, „E o `n]elegere cu Moscova s\ r\mânem `n sfera lor de influen]\“, „Vin s\ ne bat\ pe um\r, ne spun c\ suntem pe drumul cel bun [i apoi ne abandoneaz\.“ Aceste afirma]ii erau din cele mai vehiculate pân\ `n preajma summitului de la Praga.
Scepticii au fost contrazi[i de realitate. Scenariul se repet\ la desc\lecarea americanilor. Cu remarcabila excep]ie a lui Ion Cristoiu, un sceptic ra]ional, ce accepta ideea c\ trebuie discutate deschis avantajele [i dezavantajele.
Din ianuarie 1990 ne tot dorim s\ vin\ americanii. Unii spun c\ au venit prea târziu. Eu cred c\ nu am f\cut tot ce depindea de noi s\ vin\ mai repede. Presa, cel mai lucid sector al societ\]ii române[ti, a criticat ne`ncetat clasa politic\ pentru mii de gre[eli. Economia a mers cu frâna de mân\ tras\, proprietatea am garantat-o la treisprezece ani dup\ Revolu]ie, iar corup]ia a devenit obsesiv\. Toate acestea nu puteau trece neobservate la Washington. Au existat reticen]e fire[ti fa]\ de o apropiere mai rapid\ de România.
Am auzit opinii din cele mai ciudate. Unele chiar grote[ti, cum ar fi aceea c\ nu putem fi apela]i fra]i cu americanii dac\ doctor Rice nu a dormit o noapte la noi [i nu a f\cut pipi `ntr-o toalet\ româneasc\. A[adar, `n pat [i `n WC st\ esen]a securit\]ii na]ionale a României... Absolut incredibil! Poate c\, dac\ st\tea trei zile, dr Rice mânca sarmale [i juca perini]a (dar nu semna niciun document), mioriticii sadea erau [i ei satisf\cu]i.
Am ascultat la Europa FM, opinii ale unor oameni simpli, care m-au `ngrozit prin ignoran]a lor. ~n fapt, lumea preia opiniile celor care v\d doar o Românie ciora nian\,aflata mereu pe culmile disper\rii, indiferent de evolu]iile palpabile. I-am a[teptat mereu pe americani s\ vin\. Iar acum, când au sosit, `i trat\m cu sictir, scuip\m semin]e [i suduim: „Acum se vine, b\\\?! A]i adus [i voi m\car ceva de poman\?“. Ciudat popor...
Rusia nu e nici pe departe un stat democratic. E o pojghi]\ sub]ire de capitalism de prad\ la Moscova. Oponen]ii generalului KGB Putin sunt expedia]i `n pu[c\rie `n Siberia, ca pe vremea lui Stalin. Trupele de ocupa]ie nu vor s\ le retrag\ de
pe teritoriul unor state suverane, NATO este considerat\ `nc\ un pericol ([i noi suntem NATO acum, poate nu a]i aflat), [antajul economic pentru supunere asupra fostelor republici sovietice e la ordinea zilei.
Pân\ nu va fi democra]ie la Moscova, orice garan]ie suplimentar\ a securit\]ii na]ionale pentru noi nu poate s\ fie decât bine-venit\. Iar acordul semnat cu SUA exact asta este.
Americanii cheltuiesc miliarde de dolari pentru securitatea mondial\ de la `ncheierea R\zboiului Rece. Poate c\ `n Irak au gre[it, iar petrolul de acolo le asigur\ o compensa]ie. Dar masiva implicare `n Balcani ce profit le-a adus? V-a]i gândit vreodat\ le ce mediu de securitate avea România la grani]a sud-vestic\, f\r\ implicarea SUA? Am uitat cam repede cât de `ngrijora]i eram de extinderea modelului kosovar `n România, tensionat\ de na]ionalism românesc [i fundamentalism maghiar.
Ne tânguim c\ vor cre[te amenint\rile odat\ cu bazele americane. Vrem doar securitate, nu [i riscurile implicite asigur\rii ei. Vrem doar crema, nu [i coaja de la prajitur\. Nu-i cinstit.
Iar despre curaj ce s\ mai spunem?
Ca sa definim exact amestec\tura din capul nostru, ar trebui s\ scriem pe o pancart\ la Babadag: „Welcome Yankees, go home!“.
28 ianuarie2006
UN RAPORT DEZAMĂGITOR
Raportul lui Marty este mai degrab\ o revist\ a presei, combinat\ cu ni[te considerente de ordin filozofic [i ideologic. M\ a[teptam ca, `n calitate de reprezentant al unui organism oficial european, parlamentarul elve]ian s\ se foloseasc\ de aceast\ calitate pentru a ne oferi r\spunsurile a[teptate.
Raportul parlamentarului elve]ian Dick Marty, realizat sub egida Consiliului Europei, privind presupuse centre de deten]ie ale CIA `n Europa este un mare bluf. Dat publicit\]ii mar]i, 24 ianuarie, documentul con]ine 103 puncte, toate `ncercând s\ ne demonstreze cât mai conving\tor cu putin]\ c\ spionajul american a creat centre de deten]ie `n Europa, unde a torturat persoane suspecte de terorism, capturate `n Afganistan, Irak [i `n alte ]\ri.
Credeam c\ o astfel de investiga]ie con]ine informa]ii oficiale, declara]ii ale unor reprezentan]i ai statelor incriminate, rezultate concrete ale anchetei. ~ns\ documentul nu face decât s\ treac\ `n revista tot ceea ce media a scris pe aceast\ tem\.
Sunt citate ziare serioase, canaluri de televiziune, tabloide [i posturi de radio din Europa [i SUA. A te baza doar pe surse de pres\ e o gaf\. Lucrez `n pres\ de peste cincisprezece ani [i sunt specializat `ntr-un sigur domeniu: serviciile secrete [i problemele militare. Trebuie s\ recunosc c\ presa are limitele ei atunci când e vorba despre a descoperi ac]iunile serviciilor de informa]ii. Pot exista unele informa]ii reale sau indicii clare, suficiente pentru `ntocmirea unui articol. Dar ele nu sunt decât capete pentru pornirea unor anchete adev\rate [i oneste din partea autorit\]ilor, dac\se dore[te aflarea adev\rului. Dac\ nu, `nfiin]ezi o comisie.
Jurnali[tii au un mare merit `n lansarea temelor pentru dezbateri publice. Au `n aceea[i m\sur\ un merit pentru publicarea unor informa]ii-bomb\, care pot duce la dezv\luirea unor abuzuri sau ilegalit\]i. Dar de foarte pu]ine ori un jurnalist poate avea acces la toat\ paleta de informa]ii: de culise, oficiale, documente ale institu]iilor [i m\rturiile celor implica]i. Acest fapt este mai degrab\ apanajul investigatorilor oficiali, fie ei procurori, poli]i[ti, agen]i secre]i sau parlamentari cu `ns\rcin\ri speciale. Prin natura profesiei [i a func]iei, sunt `ndrept\]i]i s\cear\[i s\ primeasc\ de la autorit\]i informa]ii [i documente clasificate.
Ceea ce a f\cut Dick Marty putea s\ fac\ orice agen]ie de monitorizare a presei. S\ pun\ cap la cap tot ce s-a scris, s\ adauge comentarii, câteva concluzii [i gata. M\ a[teptam s\ existe `n raport opinia Administra]iei SUA, prima vizat\ de acuza]ii. Credeam c\ elve]ianul va descinde la Washington, `[i va pune mandatul pe mas\ [i va da de to]i pere]ii cu presupu[ii
implica]i `n abuzuri. M\ gândeam c\ Marty va sosi la Bucure[ti s\ stea de vorb\ cu actualul [i fostul pre[edinte, cu [eful SRI, s\ vad\ cu ochii lui baza Mihail Kog\lniceanu. Nimic din toate astea nu s-a `ntâmplat.
Prin superficialitatea `ntocmirii acestui raport, Consiliul Europei a ratat o [ans\ bun\ de a dezv\lui cu dovezi, nu cu indicii, eventualele practici abuzive ale CIA. {i s\ cear\oficial statelor europene s\ nu coopereze `n astfel de ac]iuni, dac\ au f\cut-o cumva pân\ `n prezent pe barba lor, cum spune românul.
Esen]a documentului st\ de fapt `ntr-o fraz\ de la sfâr[itul lui, `n care se precizeaz\ c\ ideea principal\ a acestui demers este dezbaterea dilemei dac\ europenii pot accepta acelea[i principii de ac]iune `n lupta antiterorist\ ca [i americanii.
Dac\[i pentru unii, [i pentru al]ii legea are aceea[i interpretare. ~ntrebarea e urm\toarea: dac\niciun stat presupus a fi implicat `n opera]iuni secrete ale CIA nu a protestat oficial `n leg\tur\ cu aceste practici, de ce vrea Consiliul Europei s\ le fac\„bine“ cu for]a unor membri ai s\i? Cu alte cuvinte, de ce vrea Dick Marty s\ oblige o batrânic\ s\ treac\ strada,dac\ ea nu vrea?
Cuprins
B`stroe