Indreptar Practic de Medicina de Familie - editia a 3-a - Prof. Dr. Dumitru Matei

COLECTIVUL DE AUTORI Prof. Dr. Dumitru MATEI – COORDONATOR Șef disciplină MF, UMF „Carol Davila“, București Medic primar pediatrie, primar gastroenterologie, primar MF

Autori colaboratori Maria Corina BACALEAROS Psiholog, psihoterapeut INSMC „Alessandrescu-Rusescu“, București Asist. Univ. Dr. Daniela Mihaela BALTĂ UMF „Carol Davila“, București Asist. Univ. Dr. Cristian Gabriel BEJAN UMF „Carol Davila“, București Asist. Univ. Dr. Ramona Dorothea CĂLIN UMF „Carol Davila“, București Șef. Lucr. Abil. Dr. Camelia Cristina DIACONU UMF „Carol Davila“, București Șef. Lucr. Dr. Liviu Nicolae GHILENCEA UMF „Carol Davila“, București Șef. Lucr. Dr. Ioana Veronica GRĂJDEANU UMF „Carol Davila“, București Șef. Lucr. Dr. Mihaela Adela IANCU UMF „Carol Davila“, București Șef. Lucr. Dr. Polliana Mihaela LERU UMF „Carol Davila“, București Dr. Alexandru MATEI Medic primar obstetrică-ginecologie Dr. Laura MATEI INSMC „Alessandrescu-Rusescu“, București Asist. Univ. Dr. Rodica Steluţa MATEI UMF „Carol Davila“, București Dr. Adriana METONI Medic primar medicină de familie Asist. Univ. Dr. Daniela POPESCU UMF „Carol Davila“, București Prof. Dr. Adrian RESTIAN UMF „Carol Davila“, București Asist. Univ. Dr. Mihaela Nicoleta SANDU UMF „Carol Davila“, București Asist. Univ. Dr. Ana Maria Alexandra STĂNESCU Medic specialist dermato-venerologie, medicină de familie Asist. Univ. Dr. Constantin Cristian ȘTEFANI UMF „Carol Davila“, București Asist. Univ. Dr. Adriana TICĂRĂU UMF „Carol Davila“, București

Cuprins Cuvânt înainte ............................................................................... 7

1. Norme de înfiinţare a cabinetului medical ............................ 9 2. Structura cabinetului de medicină de familie; dotarea și programul de lucru .......................................................... 13 3. Echipa de lucru a medicului de familie ............................... 16 4. Evidenţele primare ............................................................... 18 I. Evidenţele de bază, registrele, formularele și raportările statistice în medicina de familie .................... 18 II. Modalităţi de prescriere a medicamentelor conform legislaţiei .......................................................................... 26 III. Metodologia eliberării scutirilor medicale pentru sport................................................................................. 28 IV. Metodologia acordării concediului medical..................... 42 V. Educaţia medicală continuă ............................................. 44 5. Relaţiile medicului de familie cu Casa de Asigurări de Sănătate ................................................................................ 46 6. Relaţiile medicului de familie cu ceilalţi specialiști ............ 57 7. Probleme specifice cu care se confruntă medicul de familie ................................................................................... 60 8. Particularităţile consultaţiei în medicina de familie ........... 65 9. Îngrijiri profilactice în colectivitate...................................... 69 10. Serviciile profilactice ale medicului de familie ................... 71 I. Scopurile și nivelurile activităţii profilactice..................... 71 II. Alcătuirea unui regim pentru omul sănătos..................... 74 III. Rolul medicului de familie în modificarea comportamentului uman ................................................. 78 11. Identificarea și combaterea factorilor de risc ..................... 81 12. Catagrafia vaccinărilor ......................................................... 97 13. Examenul medical de bilanţ............................................... 108 14. Rolul medicului de familie în depistarea și dispensarizarea bolilor transmisibile ................................ 113 15. Planningul familial și contracepţia .................................... 127 16. Consilierea pregravidică .................................................... 152 17. Luarea în evidenţă și dispensarizarea gravidei ................ 156 18. Alimentaţia gravidei........................................................... 159 19. Preluarea nou-născutului și urmărirea dezvoltării acestuia ............................................................................... 164 5

6

ÎNDREPTAR PRACTIC DE MEDICINĂ DE FAMILIE – Ediţia a 3-a

20. Algoritm de tratament în principalele boli ....................... 176 I. Educaţia terapeutică a pacientului................................. 176 II. Algoritm de tratament în boli cardiovasculare .............. 176 III. Algoritm de tratament în bolile respiratorii ................... 190 IV. Algoritm de tratament în boli digestive ......................... 194 V. Algoritm de tratament în bolile renale .......................... 203 21. Tehnici și principii de psihoterapie ................................... 217 22. Acordarea primului ajutor prespitalicesc ......................... 220 I. Posibilităţi de acordare a primului ajutor în medicina de familie ....................................................................... 220 II. Urgenţele în patologia aparatului respirator – diagnostic și atitudine terapeutică ................................. 235 III. Bilanţul unui politraumatizat ......................................... 240 IV. Atitudinea terapeutică în faţa unui traumatism ocular ............................................................................. 242 23. Atitudinea medicului de familie în bolile cronice și terminale ............................................................................ 247 I. Supravegherea bolnavilor cronici................................... 247 II. Principii de alcătuire a regimului în diferite boli cronice .......................................................................... 249 III. Îngrijiri paliative în medicina de familie ......................... 263 24. Strategia și interpretarea investigaţiilor paraclinice în principalele boli .............................................................. 265 I. Strategia și interpretarea investigaţiilor paraclinice în bolile cardiovasculare ................................................ 265 II. Strategia și înterpretarea investigaţiilor paraclinice în bolile respiratorii ....................................................... 268 III. Strategia și interpretarea investigaţiilor paraclinice în bolile digestive ........................................................... 272 IV. Strategia și interpretarea investigaţiilor paraclinice în bolile renale ............................................................... 277 V. Efectuarea și interpretarea unui examen de fund de ochi .................................................................. 285 VI. Efectuarea și interpretarea investigaţiilor paraclinice în boli ginecologice ...................................... 287 25. Proba practică în condiţii de examen ................................ 299 26. Cazuri clinice ....................................................................... 305 Anexe (tipizate medicale) .......................................................... 375 Abrevieri .................................................................................... 395 Bibliografie ................................................................................ 396

Cuvânt înainte „Îndreptarul practic de medicină de familie“ a fost conceput de colectivul Disciplinei Medicină de Familie din UMF „Carol Davila“, București, pentru a veni în întâmpinarea studenţilor și rezidenţilor de medicina de familie care fac stagiul practic la cabinetele medicale, în cadrul modulului de medicină de familie.

Am considerat utilă reeditarea acestui material pentru a reprezenta un suport minimal, actualizat, de pregătire coerentă a studenţilor, rezidenţilor și a altor categorii de medici, accesibil tuturor, în efortul de pregătire în domeniul medicinei de familie.

Conţinutul lucrării corespunde baremului de cunoștinţe practice obligatorii care trebuie însușite de studenţii și rezidenţii în stagiul de medicină de familie, cuprinde informaţii medicale actualizate și răspunsuri la probleme specifice ale practicii medicului de familie. De asemenea, pe lângă modelul de prezentare de caz, au fost concepute din experienţa practică prezentările cazurilor unor pacienţi, respectând modelul menţionat, care să vină în sprijinul pregătirii viitorilor specialiști în medicina de familie.

Au fost introduse capitole noi referitoare la consilierea pregravidică, rolul medicului de familie în modificarea comportamentului, principii de alcătuire a unor regimuri alimentare pentru anumite boli frecvente pentru care pacientul se adresează medicului de familie, algoritmi de tratament și investigaţii paraclinice în principalele boli cu care se confruntă medicul de familie. De asemenea, a fost adăugat un capitol de tehnici și principii de psihoterapie.

Toate aceste aspecte se regăsesc în baremul de activităţi practice prevăzut în curricula de pregătire a medicilor rezidenţi în medicina de familie.

Lucrarea cuprinde un număr de 26 de capitole care se referă la particularităţile specialităţii, la prevederile normative de care trebuie să ţină cont medicul de familie în activitatea sa, dar și la o parte din problematica medicală pe care o ridică mai frecvent pacienţii în prezentarea lor la medicul de familie.

Sperăm ca lucrarea „Îndreptar practic de medicină de familie“ – ediţia a treia, să constituie un instrument de lucru pentru orice medic practician, prin urmare ar trebui să nu lipsească de la niciun cabinet de medicină de familie.

Suntem conștienţi de complexitatea actuală a actului medical, care presupune continuarea acestui efort prin elaborarea de ghiduri de diagnostic și tratament pe diverse problematici specifice medicinei de familie, această lucrare fiind doar începutul.

7

8

ÎNDREPTAR PRACTIC DE MEDICINĂ DE FAMILIE – Ediţia a 3-a

Mulţumim colaboratorilor pentru contribuţia și dorinţa permanentă de actualizare și îmbunătăţire a informaţiilor medicale, care au dus la reeditarea acestui Îndreptar practic medicină de familie.

Mulţumim, de asemenea, editorilor care au făcut efortul ca această lucrare să apară în condiţii cât mai bune și sponsorilor care au facilitat apariţia acestei cărţi.

Prof. Dr. Dumitru Matei Șef Disciplină Medicină de Familie UMF „Carol Davila“, București

1 NORME DE ÎNFIINŢARE A CABINETULUI MEDICAL Cabinetul medical, indiferent de specialitate, este organizat și funcţionează în conformitate cu prevederile O.U.G. 124/1998, cu modificările și completările ulterioare:

Capitolul I. Dispoziţii generale Art. 1 (1) Cabinetul medical este unitatea furnizoare de servicii medicale primare de medicină generală, de stomatologie și de specialitate.

(2) Serviciile de sănătate ale cabinetelor medicale se realizează de către medici de medicină generală – medici de familie, medici stomatologi, medici specialiști și alte categorii de personal medical acreditat.

(3) Profesia de medic, ca profesie liberală, poate fi exercitată în cadrul cabinetului medical în una dintre următoarele forme: A. fără personalitate juridică: a. cabinet medical individual b. cabinete medicale grupate c. cabinete medicale asociate B. societate civilă medicală cu personalitate juridică: a. societate medicală cu personalitate medicală juridică.

Art. 2 (1) În cabinetul medical individual își exercită profesia medicul titular, care poate avea ca salariaţi sau colaboratori medici sau orice altă categorie de personal.

(2) Cabinetele individuale se pot grupa formând cabinete medicale grupate, pentru a-și crea facilităţi economice comune, păstrându-și individualitatea în relaţiile cu terţii.

(3) Cabinetele se pot asocia, formând cabinete medicale asociate, în scopul exercitării în comun a activităţii și al asigurării accesului permanent al pacienţilor la servicii medicale complete. Medicii titulari ai unor cabinete asociate își păstrează drepturile și responsabilităţile individuale prevăzute de lege.

(4) Societatea civilă medicală este constituită din doi sau mai mulţi medici asociaţi și poate avea ca salariaţi sau colaboratori medici sau alte categorii de personal.

(5) Societatea medicală cu personalitate juridică se constituie de către una sau mai multe persoane fizice sau juridice și are ca 9

10

ÎNDREPTAR PRACTIC DE MEDICINĂ DE FAMILIE – Ediţia a 3-a

unic obiect de activitate furnizarea de servicii medicale. Administratorul societăţii sau cel puţin o treime dintre membrii consiliului de administraţie vor fi medici cu drept de liberă practică.

Art. 3 (1) Cabinetele medicale grupate, precum și cabinetele medicale asociate pot avea patrimoniu comun.

(2) Medicul poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înștiinţarea autorităţii care a avizat înfiinţarea și înregistrarea cabinetului medical.

Capitolul II. Înfiinţarea și înregistrarea cabinetului medical Art. 4 Denumirea cabinetului medical va reflecta obligatoriu specificul activităţilor care se vor desfășura, înscrise în autorizaţia de liberă practică a medicului, eliberată în condiţiile legii.

Art. 5 (1) Cabinetele medicale se înfiinţează la cererea medicului sau a altor persoane fizice sau juridice interesate, în funcţie de forma de organizare, potrivit art. 1 alin. (3).

(2) Actul de înfiinţare al cabinetelor medicale este certificatul de înregistrare în Registrul Unic al Cabinetelor Medicale, care se întocmește și se păstrează de către Direcţiile de Sănătate Publică judeţene, respectiv DSPMB. Un exemplar al certificatului se înmânează persoanei care a făcut cererea de înregistrare.

(3) Documentaţia necesară pentru înregistrarea cabinetului medical se stabilește prin ordin al ministrului Sănătăţii.

Capitolul III. Organizarea, funcţionarea și finanţarea cabinetului medical Art. 6 (1) Cabinetele medicale pot desfășura activităţi de învăţământ și cercetare, dacă au aprobarea Ministerului Sănătăţii și a Ministerului Educaţiei Naţionale în acest sens.

(2) Medicul sau personalul medical care desfășoară activitate medicală în cadrul cabinetului medical răspund în mod individual, potrivit legii, pentru deciziile profesionale, în cazul prejudiciilor aduse pacienţilor.

(3) Controlul privind respectarea normelor legale în furnizarea serviciilor de sănătate se exercită de către Ministerul Sănătăţii și unităţile sale subordonate, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Colegiul Medicilor din România sau de către alte organe abilitate, în condiţiile legii.

(4) Autoritatea naţională competentă în domeniul nuclear, care exercită atribuţiile de reglementare, autorizare și control, prevăzute de Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranţă a

1. Norme de înfiinţare a cabinetului medical

11

activităţilor nucleare, republicată, poate elibera, potrivit art. 1 alin.

3, autorizaţie cabinetelor medicale înfiinţate care desfășoară activităţi nucleare necesare diagnosticului și tratamentului uman.

Art. 7 Cabinetul medical trebuie să dispună de o dotare minimă, stabilită prin ordin al ministrului Sănătăţii, cu avizul prealabil al Colegiului Medicilor din România, în raport cu specialitatea și profilul de activitate declarate.

a. b. c. d. e. f.

Art. 8 Cabinetul medical poate realiza venituri din: servicii medicale prestate în baza contractului încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate Judeţeană sau a municipiului București ori cu alte persoane fizice sau juridice servicii medicale cu plată directă din partea beneficiarilor donaţii și sponsorizări activităţi de consiliere și avizare în domeniul medical activităţi contractate cu unităţile care coordonează activităţile de învăţământ și cercetare din reţeaua Ministerului Sănătăţii. alte surse obţinute conform dispoziţiilor legale, inclusiv cele provenind din valorificarea aparaturii proprii, uzate fizic și moral, precum și a celei excedentare din dotare.

Art. 9 (1) Veniturile realizate din activitatea cabinetului medical, organizat în formele prevăzute de art. 1 alin. 3 lit. A, se impozitează potrivit dispoziţiilor legale privind impunerea veniturilor realizate din activitatea desfășurată pe bază de liberă iniţiativă.

(2) Cabinetele medicale organizate potrivit art. 1 alin. 3 beneficiază de următoarele facilităţi: a. cheltuielile efectuate pentru investiţii, dotări și alte utilităţi necesare înfiinţării și funcţionării se scad din veniturile realizate b. scutirea de la plata taxelor vamale pentru aparatura și tehnica medicală importate, destinate desfășurării activităţii proprii.

Art. 10 Medicul titular al cabinetului medical, cel delegat de medicii asociaţi, respectiv administratorul societăţii reprezintă cabinetul medical în raporturile juridice și profesionale.

Art. 11 (1) Angajarea personalului mediu sanitar și a altor categorii de personal se poate face de către medicul titular, medicul delegat sau de către administratorul societăţii.

(2) În cabinetele medicale în care sunt încadrate persoane cu contract individual de muncă, salariile se stabilesc prin negociere, cu respectarea nivelurilor minime prevăzute de reglementările legale în vigoare.

12

ÎNDREPTAR PRACTIC DE MEDICINĂ DE FAMILIE – Ediţia a 3-a

Art. 12 Cabinetele medicale sunt obligate să întocmească și să transmită situaţiile stabilite prin norme ale Ministerului Sănătăţii privind starea de sănătate și demografică a populaţiei.

Capitolul IV. Dispoziţii tranzitorii și finale Art. 13 (1) Cabinetele medicale se pot înfiinţa în cadrul actualelor dispensare medicale, policlinici sau în alte spaţii puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei centrale sau locale ori în spaţii private, special amenajate și autorizate legal, cu această destinaţie.

(2) Bunurile imobile aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ teritoriale, utilizate în prezent pentru activităţile medicale, pot fi date în folosinţă gratuită, închiriate, concesionate prin negociere directă sau vândute, în vederea înfiinţării de cabinete medicale potrivit dispoziţiilor legale.

(3) Condiţiile de concesionare sau de vânzare vor fi stabilite prin hotărârea Guvernului.

(4) Bunurile imobile aflate în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ teritoriale, utilizate în prezent pentru activităţi medicale, pot fi date în folosinţă gratuită, închiriate, concesionate prin negociere directă medicilor în vederea înfiinţării de cabinete medicale potrivit dispoziţiilor legale.

(5) Bunurile mobile proprietate publică sau privată pot fi valorificate sau transmise în regim de leasing, după caz, potrivit dispoziţiilor legale.

(6) Medici care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, sunt încadraţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată în unităţile deţinătoare ale bunurilor mobile și imobile menţionate, beneficiază cu prioritate de prevederile aliniatelor 2, 4, 5.

2 STRUCTURA CABINETULUI DE MEDICINĂ DE FAMILIE; DOTAREA ŞI PROGRAMUL DE LUCRU

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească spaţiul, dotarea și echipa de lucru sunt reglementate de către Direcţia de Sănătate Publică, Colegiul Medicilor și Casa de Asigurări de Sănătate și sunt verificate cu ocazia acreditării cabinetului medical.

Condiţii legate de spaţiu 1. Cabinetul trebuie semnalizat printr-o firmă care să conţină numele, gradul și specialitatea medicului 2. Trebuie să fie asigurat accesul facil pentru persoanele cu dizabilităţi (rampă) 3. Încăperi: a. Cabinet de consultaţii cu suprafaţă minimă de 14 mp, prevăzută cu podea lavabilă (gresie sau linoleum) și chiuvetă; b. Sală de tratamente prevăzută cu chiuvetă; c. Cabinet de vaccinări; d. Sală de sterilizare prevăzută cu chiuvetă; e. Fișier; f. Cameră pentru investigaţii de laborator și explorări funcţionale; g. Cameră pentru asistente; h. Depozit de materiale; i. Oficiu; j. Grup sanitar; k. Sală de așteptare dotată cu scaune, mese, pliante informative, programul de lucru (cabinet și teren), numele și gradul asistentului medical, afișe privind drepturile și obligaţiile pacienţilor, interzicerea fumatului, interzicerea accesului cu animale, programările consultaţiilor și ale examenelor de bilanţ, lista preţurilor pentru serviciile care nu sunt decontate de către CAS; l. Izolator pentru bolile transmisibile.

4. Condiţiile igienico-sanitare: a. Să fie salubră b. Să aibă lumină naturală c. Să fie racordată la reţeaua de energie electrică d. Să aibă apă curentă e. Să aibă o sursă de încălzire 13

14

ÎNDREPTAR PRACTIC DE MEDICINĂ DE FAMILIE – Ediţia a 3-a

f. Să respecte condiţiile de evacuare a reziduurilor biologice (contract cu o firmă de incinerare a deșeurilor biologice, acreditată de CAS) g. Să aibă telefon.

Condiţii legate de dotare A. Cabinetul de consultaţii canapea de consultaţii masă ginecologică și lampă cu picior masă de consultaţii pentru sugari măsuţă de instrumente dulap de medicamente – semnalizat cu „cap de mort“ – să existe autorizaţie pentru substanţe toxice cu precizarea persoanelor care au acces – caiet pentru descărcarea medicamentelor – lista cu medicamentele existente – medicamentele să fie în termen.

6. birou, scaune, dulap de haine, cuier 7. cântar pentru adulţi și pentru sugari 8. taliometru, pediometru 9. centimetru 10. stetoscop 11. tensiometru 12. ciocănel pentru reflexe 13. facultativ: oscilometru, otoscop, oftalmoscop, ECG, ecograf, glucometru 14. trusă de mică chirurgie (casolete, cutii cu instrumente, bisturiu, foarfece, ace, portac, aţă, pense, valve vaginale, canule rectale, specul auricular) 15. seringi de unică folosinţă 16. materiale: vată, comprese sterile, feșe, leucoplast 17. soluţii antiseptice: apă oxigenată, rivanol, alcool sanitar, betadină 18. soluţii antiseptice pentru instrumentar: cloramină, secusept

1.

2.

3.

4.

5.

B. Sala de tratamente canapea de tratamente măsuţă de instrumente recipiente pentru deșeuri frigider pentru păstrarea vaccinurilor, termometru pentru frigider și caiet cu evidenţa zilnică a temperaturii.

C. Sala de sterilizare 1. pupinel sau autoclav 2. caiet de evidenţă a sterilizării, zilnic bandeleta de test biochimic, numele persoanei care a efectuat sterilizarea, test biologic lunar efectuat de Sanepid.

3. pe cutii și casolete trebuie trecute data și ora sterilizării.

1.

2.

3.

4.

2. Structura cabinetului de medicină de familie; dotarea şi programul de lucru

15

Programul de lucru • medici – program de 7 ore zilnic, dintre care minimum 5 ore de cabinet și celelalte de teren • asistenţi – program zilnic de 8 ore, dintre care minimum 5 ore de cabinet. Asistenţii medicali au un caiet de evidenţă zilnică a tratamentelor.

• în perioadele de absenţă mai mici de 2 luni, MF va organiza preluarea activităţii de către un alt medic înlocuitor, acreditat de către CAS, iar pentru absenţele mai mari de 2 luni CAS va desemna un medic înlocuitor.

Medicul și asistentul medical trebuie să aibă un comportament și o ţinută în conformitate cu normele Codului de etică și deontologie medicală, să respecte confidenţialitatea actului medical și să îndeplinească atribuţiile menţionate în fișa postului.

3 Echipa de lucru a medicului de familie Medicul de familie, indiferent dacă lucrează individual sau asociat cu alţi medici de familie, organizează și coordonează echipa sa de lucru, în mod eficient pentru realizarea managementului cabinetului, gestionând resursele umane, materiale, financiare și de timp.

Echipa de lucru a medicului de familie este formată din personal obligatoriu (medic de familie și asistentul medical generalist) și personal facultativ: 1. Medic titular MF (specialist sau primar) aflat în relaţie contractuală cu CAS 2. Asistent medical generalist angajat obligatoriu cu carte de muncă (cu ½ normă sau cu normă întreagă, cu posibilitatea angajării a doi asistenţi pentru mai mult de 2.000 de pacienţi) care trebuie să aibă certificatul de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenţilor Medicali din România – filială judeţeană, certificat vizat anual, asigurare de malpraxis pentru asistenţi medicali și numărul minim de ore de educaţie medicală continuă. Asistenta de cabinet contribuie la buna desfășurare a consultaţiilor medicale oferite de către medicul de familie. Ea este cea care face programările, stabilește, dacă este cazul, criteriile de prioritate la consultaţii conform reglementărilor casei de asigurări, semnalizând cazurile de urgenţă medico-chirurgicală, primește pacientul, identifică problemele pentru care a venit pacientul, pregătind fișa medicală, efectuează tratamentele injectabile recomandate de către medic, participă la efectuarea vaccinărilor, sterilizează instrumentarul, păstrează instrumentarul și aparatele în stare de funcţionare, face educaţie sanitară, ţine evidenţa tratamentelor efectuare.

3. Facultativ: – medici MF angajaţi sau de alte specialităţi – psihologi – asistentă de ocrotire – asistentă de igienă – moașă – asistentă socială – secretară – contabil și administrator – informatician – personal auxiliar (liftier, portar, fochist, telefonist, șofer, curier) Asistenta de ocrotire se preocupă atât de activitatea de asistenţă medicală, cât și de promovarea stării de sănătate și asistenţă 16

2. Structura cabinetului de medicină de familie; dotarea şi programul de lucru

17

socială, se preocupă de menţinerea stării de sănătate a individului, a familiei, a comunităţii, urmărește promovarea unui stil de viaţă sănătos, depistarea FR, prevenirea bolilor, identificarea precoce a îmbolnăvirilor, asigură suport medical, social și familial pentru pacienţi, acordă atenţie deosebită persoanelor cu risc crescut (sugari, bolnavi cronici, vârstnici), ţine evidenţa aspectelor medico-sociale.

Moașa se preocupă de dispensarizarea femeilor gravide, identificarea din primele săptămâni de sarcină a femeilor gravide, confirmă împreună cu medicul sarcina și vârsta gestaţională, identifică sarcinile cu risc crescut, ţine evidenţa femeilor gravide și planifică examinarea periodică a acestora.

4 EVIDENŢELE PRIMARE I. Evidenţele de bază, registrele, formularele şi raportările statistice în medicina de familie În conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006 republicată, privind reforma în domeniul sănătăţii, asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii sănătăţii populaţiei care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asiguraţi.

Obiectivele sistemului de asigurări sociale de sănătate sunt: a. protejarea asiguraţilor faţă de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident; b. asigurarea protecţiei asiguraţilor în mod universal, echitabil și nediscriminatoriu, în condiţiile utilizării eficiente a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcţionează ca un sistem unitar, iar obiectivele menţionate mai sus se realizează pe baza următoarelor principii: c. alegerea liberă de către asiguraţi a casei de asigurări; d. solidaritate și subsidiaritate în constituirea și utilizarea fondurilor; e. alegerea liberă de către asiguraţi a furnizorilor de servicii medicale, de medicamente și de dispozitive medicale, în condiţiile prezentei legi și ale contractului-cadru; f. descentralizarea și autonomia în conducere și administrare; g. participarea obligatorie la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; h. participarea persoanelor asigurate, a statului și a angajatorilor la managementul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; i. acordarea unui pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil și nediscriminatoriu, oricărui asigurat; j. transparenţa activităţii sistemului de asigurări sociale de sănătate; k. libera concurenţă între furnizorii care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate.

Potrivit noului Cod fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, următoarele persoane au calitatea de contribuabili/plătitori de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate: a. cetăţenii români cu domiciliul în ţară; 18

4. Evidenţele primare

19

b. cetăţenii străini și apatrizii care au solicitat și au obţinut prelungirea dreptului de ședere temporară ori au domiciliul în România; c. cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elveţiene care nu deţin o asigurare încheiată pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul României, care au solicitat și au obţinut dreptul de a sta în România pentru o perioadă de peste 3 luni; d. persoanele din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European și din Confederaţia Elveţiană care îndeplinesc condiţiile de lucrător frontalier și desfășoară o activitate salariată sau independentă în România și care rezidă în alt stat membru în care se întorc de regulă zilnic ori cel puţin o dată pe săptămână; e. persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora; f. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene și a municipiului București, pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie de șomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, potrivit legii, și pentru care dispoziţiile legale prevăd plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate din bugetul asigurărilor pentru șomaj; g. Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială, care administrează și gestionează prestaţiile sociale acordate de la bugetul de stat, prin agenţiile pentru plăţi și inspecţie socială judeţene și a municipiului București, pentru persoanele fizice care adoptă copii și care beneficiază de indemnizaţie lunară pe perioada concediului de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie pentru creșterea copilului potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizaţia lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie pentru copilul cu handicap potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecţia și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare; h. Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială, care administrează și gestionează prestaţiile sociale acordate de la bugetul de stat, prin agenţiile judeţene pentru prestaţii sociale, pentru persoanele care beneficiază de ajutor social potrivit Legii nr.

416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare; i. Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii și casele sectoriale de pensii, pentru persoanele care reali-

20

ÎNDREPTAR PRACTIC DE MEDICINĂ DE FAMILIE – Ediţia a 3-a

zează venituri din pensii, precum și pentru persoanele preluate în plata indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale; j. entităţile care plătesc venituri din pensii, altele decât cele prevăzute la lit. i); k. Ministerul Justiţiei, prin unităţile sistemului administraţiei penitenciare, pentru persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unităţile penitenciare, precum și pentru persoanele care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, respectiv persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri; l. Ministerul Afacerilor Interne, pentru persoanele reţinute, arestate sau deţinute care se află în centrele de reţinere și arestare preventivă organizate în subordinea acestei instituţii, care nu au venituri, pentru străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum și pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii și sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit legii; m. Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru personalul monahal al cultelor recunoscute, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse; n. autorităţile administraţiei publice locale, pentru persoanele, cetăţeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni, dacă nu au venituri. În baza aceluiași act normativ menţionat mai sus, următoarele categorii de persoane sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate: a. copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenicii sau studenţii, precum și persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesioniști. Dacă realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură și piscicultură, pentru aceste venituri datorează contribuţie; b. tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului. Dacă realizează venituri din cele prevăzute la lit. a) sau sunt beneficiari de ajutor social acordat în temeiul Legii nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare, pentru aceste venituri datorează contribuţie; c. soţul, soţia și părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;

4. Evidenţele primare

21

d. persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și completările ulterioare, precum și persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea recunoștinţei pentru victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru drepturile bănești acordate de aceste legi; e. persoanele cu handicap, pentru veniturile obţinute în baza Legii nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare; f. bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri asupra cărora se datorează contribuţia; g. femeile însărcinate și lăuzele, dacă nu realizează venituri asupra cărora se datorează contribuţia sau dacă nivelul lunar al acestora este sub valoarea salariului de bază minim brut pe ţară. În cazul în care venitul lunar realizat depășește nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea de venit care depășește acest nivel.

Lista serviciilor medicale și a medicamentelor, criteriile și modul de plată al serviciilor efectuate în asistenţa medicală primară, precum și documentele necesare care stau la baza acestora sunt reglementate prin Contractul-cadru și prin Normele de aplicare ale acestuia.

22

ÎNDREPTAR PRACTIC DE MEDICINĂ DE FAMILIE – Ediţia a 3-a

A. Evidenţe de bază • Lista de capitaţie, actualizată lunar cu ocazia raportării către Casa de Asigurări de Sănătate, cuprinde datele de identitate ale asiguraţilor, categoria din care fac parte aceștia, data intrării pe listă a medicului de familie; • Fișa de consultaţie pentru copii și adulţi, inclusiv cu formularele pentru examenele de bilanţ, este un document medical esenţial în practica zilnică a medicului de familie. Fișa de consultaţie cuprinde: informaţii legate de unitatea sanitară, numărul fișei medicale, date de identificare a pacientului (nume, prenume, vârsta, sexul, data nașterii, starea civilă, adresă, telefon, CNP, ocupaţia/profesia și locul de muncă), antecedentele heredo-colaterale, antecedentele personale fiziologice, antecedentele personale patologice, condiţii de viaţă și muncă, alergii declarate, vaccinările efectuate, consultaţii; • Registrul de consultaţie pentru pacienţii 0-1 an și peste 1 an, în care se menţionează zilnic toate consultaţiile efectuate la cabinet sau la domiciliul pacientului, respectiv: numărul de ordine, data consultului, locul consultului, nume și prenume pacient, vârsta, sexul, adresa, numărul fișei medicale, diagnostic, tratamente medicale, recomandări; • Registrul de tratamente, în care sunt menţionate obligatoriu toate tratamentele injectabile efectuate la cabinet sau la domiciliul pacientului, curative sau profilactice. În acesta se înscriu: numărul de ordine, data, numele și prenume pacientului, vârsta, sexul, adresa, tratamentul efectuat (nume medicament, forma farmaceutică, doza, modul de administrare); • Registrul de imunizări, în care se vor nota toţi copiii vaccinaţi, pe ani și luni calendaristice, conform programului naţional de imunizări. Se vor menţiona: data nașterii, numele și prenumele copilului, adresa, datele la care au fost efectuate vaccinările; • Tabele de catagrafie se folosesc pentru înregistrarea pacienţilor care vor beneficia de anumite servicii medicale, respectiv: numele și prenumele pacientului, CNP, adresa, numărul de telefon vaccinări efectuate, examene de bilanţ, dispensarizarea bolilor cronice, examene de screening; • Registrul de evidenţă gravide, în care se înregistrează toate gravidele luate în evidenţă, consultaţiile pre- și postnatale. Aici se vor menţiona: numărul de ordine, data luării în evidenţă, datele de identificare a gravidei, vârsta sarcinii la luarea în evidenţă, datele consultaţiilor prenatale pe săptămâni de sarcină, greutate, talie, pelvimetrie, înalţime fund uterin, data ultimei menstruaţii, data perceperii primelor mișcări active fetale, data probabilă a nașterii, patologia caracteristică sarcinii, evoluţia greutăţii și a tensiunii arteriale, rezultatele examenului de urină, grupul sanguin și Rh, rezultatul VDRL și HIV, vitaminizări,

4. Evidenţele primare

•

•

•

•

23

data efectuării vaccinării antitetanice. De asemenea, se vor mai înscrie și antecedentele gravidei (număr de sarcini, de nașteri, de avorturi), locul unde se recomandă nașterea, locul și data probabilă a nașterii, date privind nou-născutul, data scoaterii din evidenţă, data acordării concediului medical pre- și postnatal, datele efectuării controlului lehuzelor și felul lehuziei; Registrul de evidenţă a bolnavilor cu afecţiuni cronice pentru adulţi și copii. În registru se menţionează: numărul de ordine, numele și prenumele pacientului, data nașterii, adresa, data luării în evidenţă, diagnosticul, data efectuării controalelor periodice, data scoaterii din evidenţă. La copii se vor preciza: cazurile de rahitism carenţial comun, anemii, malnutriţie, prematuritate, malformaţii congenitale etc.; Planul de activitate cuprinde obiectivele principale ale activităţii desfășurate: asistenţa persoanelor sănătoase și a persoanelor bolnave, prevenţia primară, educaţia pentru sănătate, asistenţa comunitară, obiectivele specifice (programarea vaccinărilor, depistarea BTS și TBC, examenele de bilanţ, supravegherea gravidelor și a lehuzelor etc.); Registrul consultaţiilor la domiciliu consultaţiile efectuate la domiciliul pacienţilor (curative, profilactice, active sau pasive): data, ora, nume pacient, vârsta, adresa, diagnostic, tratament; Registrul chemărilor medicului la domiciliul pacienţilor: data, ora apelului, numele solicitantului, problema de sănătate, data și ora programării vizitei medicului;

B. Registre de evidenţă 1. Registru cu evidenţa bolilor infecţioase de grup A și B: numele și prenumele pacientului, data nașterii, domiciliul, diagnostic, data luării în evidenţă, data scoaterii din evidenţă; 2. Registru cu evidenţa anginelor STR, a bolilor diareice acute, a plăgilor tetanigene; 3. Registru cu evidenţa cazurilor de: difterie, malarie, rabie, hepatită acută, TBC, HIV/SIDA, sifilis și alte BTS, parazitoze etc.; 4. Registru cu înregistrarea cazurilor de IACRS, pneumonii, bronhopneumonii, gripă (în sezonul rece) și a cazurilor de boli diareice acute (în sezonul cald); 5. Registru de informări epidemiologice: circulare primite privind modul de diagnostic și supraveghere a unor boli contagioase apărute în comunitate; 6. Registru cu evidenţa citirii cicatricilor BCG: luna calendaristică, numele și prenumele copilului, data nașterii, vârsta copilului la citirea cicatricii, diametrul cicatricii vaccinale; 7. Registru cu evidenţa sterilizării instrumentarului din dotare: data și ora sterilizării, temperatura de sterilizare, instrumentarul sterilizat;

24

ÎNDREPTAR PRACTIC DE MEDICINĂ DE FAMILIE – Ediţia a 3-a

8. Registru cu programarea vaccinărilor: se notează în fiecare lună calendaristică copiii născuţi și luaţi în evidenţă, precum și luna când se vor programa la vaccinări; 9. Registru cu evidenţa pacienţilor care au călătorit în zone endemice: numele și prenumele, data ieșirii din ţară, data intrării în ţară, locul deplasării, vaccinări efectuate, testări biologice; 10. Registru cu evidenţa consumului medicamentelor din trusa de urgenţă: data, numele pacientului, tipul medicamentului utilizat, doza administrată, stoc existent; 11. Registru cu evidenţa medicamentelor cu regim special (stupefiante); 12. Registru de investigaţii paraclinice efectuate în cabinet; 13. Registru cu evidenţa surselor de apă potabilă (numai pentru mediul rural).

C. Formulare utilizate în cabinetul de medicină de familie 1. Reţete tip CNAS folosite pentru prescrierea medicamentelor eliberate în regim compensat și gratuit, sunt completate și generate în format electronic; 2. Carnet cu reţete cu timbru sec folosite pentru prescrierea medicamentelor psihotrope (calmante) și stupefiante; 3. Carnet cu reţete simple; 4. Carnet cu bilete de trimitere pentru investigaţii paraclinice – sunt formulare tipizate în 2 exemplare; un exemplar se înmânează pacientului și unul rămâne la furnizorul de servicii medicale. Cuprinde date privind casa de asigurări la care este asigurat pacientul, unitatea medicală, date pacient (nume și prenume, CNP, adresa), diagnosticul clinic, tipurile de investigaţii recomandate, numărul de investigaţii solicitate, data eliberării biletului de trimitere; 5. Carnet cu bilete de trimitere pentru consult de specialitate/internare – sunt formulare tipizate în 2 exemplare; un exemplar se înmânează pacientului și unul va rămâne la furnizorul de servicii medicale. Cuprinde: casa de asigurări la care este asigurat pacientul, unitatea medicală, date pacient (nume și prenume, CNP, adresa), diagnosticul clinic, motivul trimiterii; 6. Carnet cu certificate de concediu medical: se eliberează persoanelor salariate care nu pot fi prezente la locul de muncă din cauza incapacităţii temporare de muncă: boală acută, acutizarea/decompensarea unor boli cronice, sarcina și lehuzia, îngrijirea copilului bolnav, urgenţe medico-chirurgicale, traumatisme și accidente, boli contagioase etc. Numărul maxim de zile de concediu medical acordate de către medicul de familie: 10 zile, maximum 30 de zile în 3 etape în 365 de zile calendaristice de la data primei zile de concediu medical.

7. Adeverinţe medicale pentru scutirea absenţelor pe motiv de boală, apt/inapt educaţie fizică, dosar șomaj, încadrare în categorii de persoane cu grad de handicap, înscriere la școală/cole-

4. Evidenţele primare

25

giu/facultate, plecare în străinătate, susţinerea examenelor, angajare etc.; 8. Certificat medical prenupţial care cuprinde: datele pacientului, rezultatul examenului clinic, evaluarea neuropsihică, rezultatul VDRL și MRF; 9. Certificat medical constator al decesului – se eliberează după 24 ore de la deces, de către medicul de familie, în situaţia decesului pacienţilor înscriși pe lista proprie de capitaţie și după constatarea decesului. Nu se eliberează de către medicul de familie în următoarele situaţii: moarte subită, moarte violentă, moarte suspectă, suicid, omucidere, deces în locuri publice, deces prin accidente rutiere, înec. Certificatul cuprinde: datele de identificare a decedatului, data și ora decesului, data înregistrării, locul decesului, numele și specialitatea medicului care constată decesul, cauzele decesului etc.; 10. Certificatul medical constatator al nașterii poate fi completat de medicul de familie numai dacă nașterea a avut loc la domiciliu și acesta a asistat nașterea. Această situaţie poate fi valabilă în zonele rurale izolate. În alte situaţii certificatul este eliberat de maternitatea unde a fost născut copilul; 11. Avizele epidemiologice au valabilitate 24 de ore și sunt necesare la intrarea copilului în colectivitate. Pentru elevii de clasa I sunt necesare doar dovezile de vaccinare. Dovezile de vaccinare pot fi solicitate și la plecarea în străinătate, înscrierea la diverse forme de învăţământ sau concursuri, precum și la angajare; Documentele medicale utilizate în practica MF au următoarele roluri: • păstrarea informaţiei medicale privind pacienţii; • păstrarea confidenţialităţii informaţiei medicale (în cazul fișelor de consultaţie); • efectuarea rapoartelor statistice periodice (lunare, trimestriale și anuale); • efectuarea de studii epidemiologice și de cercetare știinţifică.

D. Raportările statistice utilizate în medicina de familie 1. Raportarea activităţii curente (centralizatorul de activitate medicală pentru servicii medicale): lunar/trimestrial; total consultaţii, consultaţii pe grupe de vârstă, consultaţii la cabinet/domiciliu, număr tratamente efectuate, număr gravide luate în evidenţă și aflate în evidenţă, număr de vaccinări; 2. Raportarea lunară a vaccinărilor efectuate; 3. Analiza certificatelor de concediu medical eliberate: • număr total de concedii medicale eliberate; • număr total de zile de concedii medicale; • indicatori de ITM: – indice de frecvenţă (IF) = nr. certificate medicale/nr. total pacienţi x 100;

26

ÎNDREPTAR PRACTIC DE MEDICINĂ DE FAMILIE – Ediţia a 3-a

– indice de gravitate (IG) = nr. zile de concediu medical/nr. total pacienţi x 100; – indice de durată medie (IDM) = IG/IF. 4. Centralizatorul lunar al morbidităţii, cazurile noi de îmbolnăvire (morbiditatea studiată prin incidenţă), care este pe grupe de vârstă și codificările se fac conform listei OMS; 5. Centralizatorul cazurilor noi de boli infecţioase și parazitare (unele boli se raportează în 24, 48 sau 72 de ore de la depistare); 6. Centralizatorul morbidităţii studiate prin prevalenţă (cazurile noi și vechi de îmbolnăvire); 7. Raportarea săptămânală a bolilor diareice acute în sezonul cald; 8. Raportarea săptămânală a bolilor respiratorii acute în sezonul rece; 9. Dare de seamă lunară privind: • raportarea numerică a cazurilor de: BDA, dizenterie bacilară, encefalite primare, encefalite infecţioase, gripa, parotidita epidemică, rujeola, trichineloza, tusea convulsivă; • raportarea nominală a cazurilor de: dizenterie amoebiană, antrax, botulism, bruceloză, difterie, febră butonoasă, febră Q, febră tifoidă sau paratifoidă, hepatite acute virale, holeră, leischmanioză, leptospiroză, malarie, meningită epidemică, ornitoză, psitacoză, rabie, scarlatină, tetanos, tifos exantematic, tularemie, poliomielită, pestă.

10. Raportarea lunară a cazurilor de boli transmisibile (BTS, TBC) după confirmarea de către medicul specialist; 11. Situaţia trimestrială a trimiterilor către asistenţa secundară/ terţiară: nr. bilete de trimitere în ambulatoriu, nr. trimiteri investigaţii paraclinice, nr. bilete internare, nr. scrisori medicale primite din ambulatoriul de specialitate/spital; 12. Raportarea imediată, telefonic, a evenimentelor deosebite (îmbolnăviri în masă, accidente colective, catastrofe naturale etc.).

II. Modalităţi de prescriere a medicamentelor conform legislaţiei Există patru subliste de medicamente: • A, care sunt compensate în proporţie de 90% din preţul de referinţă, rămânând ca restul de 10% să fie suportat de pacient, • B, care sunt compensate în proporţie de 50% din preţul de referinţă și compensate 90% pentru pensionarii care au pensii până în 900 de lei. Potrivit Normelor tehnice, pe formularul de prescripţie medicală medicul de familie este obligat ca pentru pensionarii care realizează venituri din pensii și indemnizaţie socială pentru pensionari de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, să bifeze la categoria

4. Evidenţele primare

27

„0-900 lei“, iar pentru a beneficia de compensare pensionarii vor trebui să prezinte medicului de familie ultimul talon de pensie și actul de identitate. Medicul de familie va trebui să consemneze în fișa medicală a pensionarului/în registrul de consultaţii numărul talonului de pensie și cuantumul pensiei și indemnizaţiei sociale pentru pensionari.

• C, care sunt compensate 100% din preţul de referinţă, cuprinde DCI-urile corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii incluși în programele naţionale de sănătate și copiii < 18 ani, studenţii sub 26 de ani, precum și gravide și lăuze. Lista C cuprinde trei subgrupe: C1, C2 și C3.

• Lista D compensate 20% din preţul de referinţă. În funcţie de tipul evolutiv al bolii, prescripţia se poate face pentru maximum 7 zile în bolile acute, 8-10 zile în bolile subacute și 30-90/91/92 zile în bolile cronice (în cazul terapiei prestabile și a evoluţiei bune). Ridicarea medicamentelor de la farmacie se poate face în 24-48 de ore în cazul reţetelor pentru boli acute sau subacute și în 30 de zile în cazul celor pentru boli cronice.

Prescrierea medicamentelor cu și fără contribuţie personală se face conform normelor cuprinse în ordinul comun al ministrului Sănătăţii și al președintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Medicii prescriu medicamentele sub forma denumirii comune internaţionale – DCI, iar în cazuri justificate medical, precum și în cazul produselor biologice, prescrierea se face pe denumirea comercială, cu precizarea pe prescripţie și a denumirii comune internaţionale – DCI corespunzătoare.

1. Formularele de prescripţii medicale se completează în ordinea cronologică a consultaţiilor.

2. Pentru bolile cronice, medicii pot prescrie unui asigurat medicamente cu și fără contribuţie personală, cu respectarea următoarelor condiţii: a. pentru sublistele A, B și D – o prescripţie/mai multe prescripţii lunar, care să nu depășească cumulativ 7 medicamente diferite pe toate prescripţiile aferente unei luni. Valoarea totală a medicamentelor din sublista B, calculată la nivelul preţului de referinţă, este de până la 330 lei pe lună; b. în situaţia în care într-o lună se prescrie un medicament din sublista B notat cu #, cu o valoare maximă a tratamentului pe o lună, calculată la nivelul preţului de referinţă, mai mare de 330 lei, nu se mai prescriu în luna respectivă și alte medicamente din sublista B; c. pentru sublista C secţiunea C1 – pe fiecare cod de boală, o singură prescripţie/maximum două prescripţii lunar, cu maximum 3 medicamente; d. pentru sublista C secţiunea C3 – o singură prescripţie lunar, cu maximum 4 medicamente.

3. O serie de medicamente sunt prescrise conform regulilor stabilite prin protocoale terapeutice privind prescrierea medica-

28

ÎNDREPTAR PRACTIC DE MEDICINĂ DE FAMILIE – Ediţia a 3-a

mentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în anexa Ordinului ministrului Sănătăţii și al președintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 475/ 308/2017.

Formularele de reţete folosite sunt reprezentate de reţetele electronice – folosite pentru majoritatea medicamentelor – și formulare speciale de culoare verde pentru prescrierea preparatelor psihotrope și formulare speciale de culoare galbenă pentru preparate stupefiante (Legea 339/2005). Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante și psihotrope se emite în patru exemplare destinate: pacientului, farmaciei, Casei de Asigurări de Sănătate și medicului prescriptor. Sunt permise maximum 2 modificări confirmate prin semnătură și ștampilă. Valabilitatea prescripţiei este de 10 zile de la data prescrierii pentru produsele stupefiante și de 30 de zile pentru produsele psihotrope. O reţetă poate cuprinde cel mult 3 preparate, un preparat în maximum 2 forme farmaceutice diferite și poate fi prescrisă cantitatea pentru 30 de zile.

Reguli de completare a formularelor • se vor nota toate diagnosticele pacientului pentru care au fost prescrise medicamente. Pe același formular nu se vor combina tipurile de diagnostic acut, subacut și cronic.

• prescripţia propriu-zisă: – se notează procentul corespunzător de compensare aferent listei din care face parte medicamentul – pentru medicamentele din sublista C se va nota și categoria de boală (G1-G31) – denumirea comună internaţională, forma farmaceutică, concentraţia și denumirea comercială pentru cazurile justificate medical.

Pentru afecţiunile acute sau subacute un asigurat poate beneficia, ori de câte ori este nevoie, de prescripţii medicale cu medicamente din sublista A și/sau B, emise în aceleași condiţii ca pentru afecţiunile cronice (ca număr de medicamente sau ca valoare pe fiecare prescripţie).

III. Metodologia eliberării scutirilor medicale pentru sport 1. Scutirile medicale de la orele de educaţie fizică se eliberează de medicul unităţii școlare sau studenţești pe formularul adeverinţei medicale.

2. În funcţie de forma clinică și deficienţele funcţionale consecutive, scutirile pot fi: A. Anuale: – inapţi total pentru activitatea de educaţie fizică, fără notă la acest obiect. La recomandarea medicului se pot efectua în cadrul orei de educaţie fizică unele exerciţii ușoare de dezvoltare fizică armonioasă.

4. Evidenţele primare

29

– inapţi total pentru activitatea de educaţie fizică, fără notă, dar cu recomandarea de cultură fizică medicală recuperatorie în cabinete sau centre de specialitate. Elevilor și studenţilor care învaţă în localităţi fără posibilităţi de recuperare prin cultură fizică medicală li se va recomanda un program diferenţiat de exerciţii în cadrul orelor de educaţie fizică.

– inapţi parţial, numai pentru unele dintre activităţile impuse de programa analitică a lecţiilor de educaţie fizică, cu notă la acest obiect.

– temporare (pe durate variabile, sub un an școlar/universitar, recomandate de medic): inapţi total pentru activitatea de educaţie fizică; inapţi parţial numai pentru unele dintre activităţile impuse de programa analitică a lecţiilor de educaţie fizică.

3. Scutirile medicale de orele de educaţie fizică nu pot fi eliberate retroactiv, ele fiind valabile din ziua acordării lor (cu excepţia adeverinţelor medicale de motivare pentru perioadele când un elev/student este absent de la toate obiectele de învăţământ din cauză de boală).

4. Scutirile medicale de educaţie fizică vor fi înscrise pe formularul de adeverinţă medicală.

5. Indicaţiile terapeutice vor fi înscrise separat și se vor alătura adeverinţei medicale sus-numite.

Baremul cu afecţiuni pentru care se acordă scutiri medicale de educaţie fizică este cuprins în anexa 4.

Barem cu afecţiunile pentru care se acordă scutiri de educaţie fizică Afecţiuni sau grupul de afecţiuni Tipul de scutire şi perioada scutirii I. Boli infecţioase şi parazitare Tuberculoza primară sau secundară Totală – anuală stabilizată Primoinfecţia TBC nemanifestă clinic Parţială – anuală sau fără scutire (ocultă) Scarlatina necomplicată Totală – 6 luni de la debut Status postmeningită (indiferent de Totală – 12 luni de la debut, apoi parţială anuală ori fără scutire, în etiologie) funcţie de eventualele sechele clinice şi paraclinice Status postencefalită Totală – 12 luni de la debut, apoi parţială anuală ori fără scutire, în funcţie de eventualele sechele clinice şi paraclinice Status posthepatită virală acută Totală – 12 luni de la debut SIDA Totală – anuală Alte stări status post boli infecţioase Totală – 12 luni de la debut, apoi parţială anuală ori fără scutire, în severe funcţie de eventualele sechele clinice şi paraclinice