Saturn
fin şlefuit. Cu această parte concavă a fructului, saturnienii reflectă razele soarelui şi orientează punctul focal către barele de metal. Aproape instantaneu, aceste bare ajung la incandescenţă. 7. În continuare, barele sunt tăiate la dimensiunile dorite şi forjate cu ajutorul unui ciocan până când iau forma uneltei dorite. În acest scop, ei se folosesc de nişte nicovale netede, dar la fel de dure ca şi diamantul. 8. Dacă unui fierar de pe Pământ îi ia o oră ca să forjeze o seceră, un saturnian va produce cel puţin zece seceri în acelaşi interval de timp, deşi o seceră pe Saturn cântăreşte 55 de kilograme. Vă puteţi imagina deci cât de îndemânatici sunt saturnienii în munca lor. 9. Se pune atunci o altă întrebare: cine sunt cei calificaţi pentru această muncă? Răspunsul nu este deloc dificil, căci constituţia îi obligă pe saturnieni să se califice în toate muncile, astfel încât între ei să nu existe nici o diferenţă, iar un meseriaş să nu îi poată spune altuia: „Munca mea este mai importantă ca a ta”. Orice saturnian trebuie să ştie să facă ceea ce face fratele său, în acest fel, fiecare dintre ei le poate fi de folos semenilor săi, orice ar avea nevoie aceştia. Dacă unul dintre ei preia patriarhatul familiei, el trebuie să aibă experienţa şi calificarea necesară pentru a-i ghida în toate pe ceilalţi membri ai familiei sale. 10. De aceea, în ceea ce priveşte necesităţile de zi cu zi, nici unul din saturnieni nu poate profita de pe urma fraţilor săi, lucru valabil îndeosebi în ceea ce îi priveşte pe munteni. De asemenea, aceştia nu produc niciodată un surplus de obiecte, pe care să-l vândă apoi vecinilor săi. Ei nu produc decât obiectele care le sunt strict necesare. 11. Totuşi, dacă un vecin are nevoie de ceva, fiind mai sărac, el nu este în nici un caz întrebat: „Ce îmi dai în schimbul acestui obiect?” Singura întrebare pe care şi-o pun saturnienii este dacă voinţa Marelui Spirit este de acord să îşi ajute fratele. Dacă obţin un răspuns afirmativ la consacrarea lor, acesta este considerat singurul adevăr şi singura monedă valabilă pe Saturn, şi este suficient pentru ca ei să-i dea vecinului obiectul de care are nevoie şi care devine imediat proprietatea acestuia, fără ca cineva să se gândească măcar la vreo formă de plată. 12. Acest lucru se petrece în virtutea unei legi politice care sună astfel: cine este mai mare decât Marele Spirit? Ce i-am dăruit noi Marelui Spirit pentru a putea folosi această lume, cu nenumăratele ei bunuri? Noi nu putem decât să-i mulţumim Marelui Spirit pentru darurile sale. Dacă am accepta din partea fraţilor noştri o simplă mulţumire, cum am apărea noi în faţa Marelui Spirit, ştiind că le cerem fraţilor noştri un lucru la care numai El este îndreptăţit?! De aceea, vai celui care va accepta să primească ceva în semn de recunoştinţă pentru darul primit, în loc să-i mulţumească Marelui Spirit pentru onoarea de a-şi fi putut servi fratele. 13. Din acest motiv cu adevărat profund, pe Saturn nici o fiinţă umană nu acceptă mulţumiri din partea fraţilor săi, şi încă şi mai puţin vreo formă de plată, întregul comerţ de pe Saturn are la bază această lege. 14. Pe Saturn nu există oficii de schimb, vămi şi accize, biruri şi impozite, inspectori care să controleze mărfurile. Iar profitul de pe urma altora este complet necunoscut pe această planetă. 15. Una din uneltele cele mai frecvent folosite pe Pământ este cântarul. Pe Saturn, singurul cântar pe care îl cunosc oamenii este voinţa divină şi nevoile fraţilor lor. 16. O altă unealtă frecvent folosită pe Pământ este metrul, care le este la fel de străin saturnienilor. Cea mai infailibilă unitate de măsură a acestora este cuvântul fratelui lor în acord cu voinţa Marelui Spirit. Aceasta este unitatea cu care măsoară ei ceea ce le cer fraţii lor. 17. Comerţul bazat pe aceste principii ar fi o soluţie infinit mai bună inclusiv pentru locuitorii Pământului, prin comparaţie cu pieţele lor de capital şi de mărfuri, cu băncile, ofici86