Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) literele A-C Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2012
CASA arh. Ion GHIKA-BUDEȘTI
Ion Ghika-Budești se remarcă prin construcţia, în 1936, a casei proprii, în prezent situată în spatele unor blocuri de pe Strada Știrbei Vodă, pe Strada Făgăraș, la nr. 6. La această clădire, arhitectul expune o arhitectură inspirată din casele preeriei proiectate de Frank Lloyd Wright. Prin aceste vile, realizate la începutul secolului XX, marele maestru american prefigurează modernismul Europei occidentale, deoarece folosește formele rectangulare și liniile drepte nu ca pe o expresie a schematizării, ci ca pe sursă nemărginită de inspiraţie și originalitate. Ca și tatăl său, arhitectul Nicolae GhikaBudești, Ion Ghika-Budești dă dovadă de o acurateţe impresionantă în rezolvarea cu ajutorul cărămizii aparente a faţadelor unei clădiri, de această dată, moderniste. De asemenea, talentul arhitectului este evident și datorită corelaţiei deosebite care există între interior și exterior. Această corelaţie se realizează prin intermediul teraselor deschise din faţada principală, cât și prin legăturile acestora cu terasele ce înconjoară casa la parter și la primul etaj sau cu ajutorul scărilor amplasate în grădină și în curte. Aceasta din urmă este amenajată cu alei și cu platforme pietonale, dar și cu o vegetaţie abundentă, joasă, medie sau înaltă. În timpul ocupaţiei sovietice a României, după Al Doilea Război Mondial, imobilul a servit drept comandament al armatei
ruse, ulterior găzduind ambasada Mongoliei. În prezent este în proprietatea nepotului arhitectului, fiind retrocedată. (text: M.C.; foto: M.C.) CASELE arh. Nicolae GHIKA-BUDEȘTI Dintre reședinţele construite de GhikaBudești, merită remarcate casele proprii, din Str. Sevastopol, nr. 8 și 10. Monumente istorice coduri LMI - B-II-mB-19661, respectiv B-II-m-B-19662. Arhitectul construiește, între 1908 și 1911, pentru cei doi fii ai săi, Ion, de profesie arhitect, și Ștefan, de profesie geolog, câte un imobil. Acestea au elemente comune în tratarea faţadelor, fiind împărţite în trei registre, pe orizontală, astfel: soclul masiv, puţin în relief, în care se deschid ferestrele subsolului; zona parterului și a etajului I, cu suprafaţă tencuită, ferestrele fiind subliniate de ancadramente în cărămidă aparentă, care urmăresc forma ferestrei, și zona etajului II, în care se cuprinde și turnuleţul de colţ, numai în cărămidă aparentă. Faţadei cu intrarea principală i se adaugă elemente de lemn sculptat, balcoane cu balustrade, stâlpi decorativi și console. La interior, fiecare dintre imobile are câte trei apartamente, accesul la cele trei niveluri făcându-se pe o scară din lemn de stejar, cu balustradă din fier forjat, iar accesul către subsol se realizează prin intermediul unei scări din piatră sculptată, de Podeni, jud. Argeș, care nu se mai găsește în prezent. De asemenea, scara de serviciu este executată din același tip de piatră. Casa din Str. Sevastopol, nr. 8, care a aparţinut lui Ștefan Ghika-Budești, a primit destinaţia de restaurant, fiind bine restaurată. De altfel, s-au păstrat tâmplăria interioară, plafoanele cu grinzi de lemn și scările de piatră și cea de lemn, cu balustradele aferente. În ceea ce privește casa de la nr. 10, ce a aparţinut celuilalt fiu al lui Ghika-
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 174