Dicţionar al arhitecţilor români (sec. XIX, XX, XXI) literele A-C
Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2012
blocuri, hoteluri, internate, şcoli, garaje, fabrici industriale, vile în staţiunile climaterice, monumente comemorative, observatoare etc. Apoi desfăşoară o vastă activitate, lucrările sale fiind, la început de orientare eclectică sau neoromânească, dar după anul 1927 se raliază căutărilor de arhitectură modernă care se impun în epocă, realizând unele din cele mai echilibrate lucrări de factură modernă, cum sunt în Bucureşti: Hotelul „Luvru” (azi Hotel „Capitol”), Calea Victoriei, nr. 29, (1911-1912) – remodelare şi extindere; Hotel „Palace” (azi Hotelul „Cişmigiu”), bd. Elisabeta, nr. 6, (191213), structura fiind semnată de inginerul aromân Nicolae Nacu Pissiota, văr cu arhitectul şi proprietar al hotelului; Hotel „Union” (azi centru de afaceri), str. Ion Câmpineanu, 11 (1932) – una dintre principalele imagini Art Déco ale Bucureştiului; Vila Emil Prager, str. Paris 47 (Piaţa Quito)(1932); Imobil de locuinţe Asociaţia Dacia România, str. J. L. Calderon 36 (1931-1933); -Hotel „Liric” (azi, Hotelul „Opera”), str. Ion Brezoianu 37 (1935); Hotel „Ambasador”, bd. Magheru (1939), probabil cea mai cunoscută operă a arhitectului, construit pe terenul fostului Garaj Mihăescu pentru C. Mihăescu şi pentru autor însuşi. Alte lucrări de semnalat, unele de utilitate publică, sunt: Tribunalul din Piteşti (1927); Şcoală normală şi internat la Predeal (1936); Palatul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, Calea Victoriei, 133, Bucureşti (1938), demolat în anul 2010; Hotel „Negoiu” (fostul Hotel „Stănescu”) – supraetajare a unei construcţii vechi căreia i s-au adăugat 4 etaje, str. Ion Câmpineanu, 13, Bucureşti (1928-1929) – azi sediu bancar. Tot în Bucureşti, în prima perioadă a mai realizat: Căminul Studenţilor Medicinişti, Splaiul Independenţei, 48 (anii 1920); Locuinţa şi atelierul pictorului aromân
simbolist Kimon Loghi, str. Viişoarei, 8 (1923); Hotel Paris (azi, Hotel Muntenia), str. Academiei, 21 (1927) – imobil de tranziţie stilistică de la neoromânesc la Art Déco. Imobile de locuinţe realizate: str. Hristo Botev, 3 (proiectat pentru sine, arhitectul fiind şi dezvoltator imobiliar, 19251928); bd. Ferdinand, nr. 5; bd. Elisabeta 24, (1929); bd. Kogălniceanu, 35, (1931); str. Cantacuzino, 36, (1931); Calea Şerban Vodă (1934); Calea Dorobanţilor 43, (1939); Aleea Alexandru, 39B (anii 1930), Vila Aurel Mincu din bd. Dacia, colţ cu str. Aurel Vlaicu (1916-1918) situată în Parcelarea Ioanid, Casele Deleanu, Emil Prager, g-ral Burghele, Mihail Mihăescu etc. Alte lucrări: Hotelul Popescu din Craiova (1935); Casele Grigore Coandă din Piteşti (1928); Garaj auto Mihăescu, str. dr. Felix, 36 (anii 1920) – Bucureşti. Prin ampla sa activitate constructivă, Arghir Culina a îmbogăţit Bucureştiul cu repere de arhitectură modernă, de calitate. Premii/ distincţii: În anul 1926 a câştigat Premiul III la concursul pentru „Localul Asociaţiei Inginerilor din Industria Minieră”. În 1942 arhitectul e numit membru al Ordinului „Steaua României” în grad de ofiţer de regele Mihai I. (V.Ţ., R.N., S.T.) CULURI, Giovani Studii: Născut în Corfu (Grecia) a făcut studiile de arhitectură la Academia de Arhitectură din Veneţia. Funcţii: În România a fost arhitect la CFR si la Ministerul de Interne. Lucrări: banca Prevederea din Tecuci; vila Cincu din Tecuci, castelul Negroponte din Mărăşeşti. (V.Ţ.) CURAGEA, Anton (n. 12.02.1895, comuna Chiselet - ?) Studii: Şcoala Specială de Arhitectură
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România
Pag. 139