Poeții Generației Ochiul al trilea

DISCIPLINA LIMBA ROMÂNĂ MARGARETA MUNCA, PROFESOR DE LIMBA ROMÂNĂ, GRAD DIDACTIC II

TEMA LECȚIEI 17 APRILIE, 2020 POEȚII GENERAȚIEI OCHIUL AL TREILEA: N. DABIJA I. HADÎRCĂ

CÂND APARE TERMENUL ”OCHIUL AL TREILEA”?

•

Prin anii ’60 ai secolului al XX-lea

•

în literatură se impune generaţia „Ochiului al treilea”

•

numită astfel după cartea cu acelaşi nume a lui Nicolae Dabija

•

constituită din: • • • • • •

Nicolae Dabija, Leonida Lari, Ion Hadîrcă, Arcadie Suceveanu, Vasile Romanciuc, Iulian Filip.

Nicolae Dabija - „De dragoste” Zarea se-norează. Cad de sus omături.

Dor îmi e de tine, chiar când eşti alături.

Frunza se destramă. Ceruri cad în ape.

Dor îmi e de tine, chiar când eşti aproape.

Iar afară plouă, ceruri viscolesc să nu mă mai satur să te tot privesc.

Draga mea, iubito, floare-ngândurată a mea întotdeauna, şi-a mea niciodată.

Oare şi atuncea, după ce-o să mor, tot aşa de tine o să-mi fie dor?!

POEZIA ESTE CONSTRUITĂ ÎN JURUL ADRESĂRII CĂTRE IUBITĂ Zarea se-norează. Cad de sus omături.

Dor îmi e de tine, chiar când eşti alături.

Frunza se destramă. Ceruri cad în ape.

Dor îmi e de tine, chiar când eşti aproape.

Iar afară plouă, ceruri viscolesc să nu mă mai satur să te tot privesc.

Draga mea, iubito, floare-ngândurată a mea întotdeauna, şi-a mea niciodată.

Oare şi atuncea, după ce-o să mor, tot aşa de tine o să-mi fie dor?!

ELEMENTELE NATURII – PARALELA DINTRE NATURĂ ȘI SPAȚIUL SUFLETESC Zarea se-norează. Cad de sus omături.

Dor îmi e de tine, chiar când eşti alături.

Frunza se destramă. Ceruri cad în ape.

Dor îmi e de tine, chiar când eşti aproape.

Iar afară plouă, ceruri viscolesc să nu mă mai satur să te tot privesc.

Draga mea, iubito, floare-ngândurată a mea întotdeauna, şi-a mea niciodată.

Oare şi atuncea, după ce-o să mor, tot aşa de tine o să-mi fie dor?!

”ÎMI ESTE DOR” – APARE DE 3 ORI Zarea se-norează. Cad de sus omături.

Dor îmi e de tine, chiar când eşti alături.

Frunza se destramă. Ceruri cad în ape.

Dor îmi e de tine, chiar când eşti aproape.

Iar afară plouă, ceruri viscolesc să nu mă mai satur să te tot privesc.

Draga mea, iubito, floare-ngândurată a mea întotdeauna, şi-a mea niciodată.

Oare şi atuncea, după ce-o să mor, tot aşa de tine o să-mi fie dor?!

CUM DEFINIM ”DORUL”?

Durere sufletească Jale, mâhnire, supărare Părere de rău Dorinţă puternică amestecată cu nostalgie Stare sufletească a celui care aspiră la ceva Suferinţă pricinuită de dragostea pentru cineva

NICOLAE DABIJA ”Dorul este pecetea sfâșierii noastre lăuntrice de a raţiona cu inima până în pânzele albe iraţionale.”

”DORUL EULUI LIRIC” – AMPLIFICAT CU AJUTORUL ELEMENTELOR NATURII Zarea se-norează. Cad de sus omături.

Dor îmi e de tine, chiar când eşti alături.

Frunza se destramă. Ceruri cad în ape.

Dor îmi e de tine, chiar când eşti aproape.

Iar afară plouă, ceruri viscolesc să nu mă mai satur să te tot privesc.

Draga mea, iubito, floare-ngândurată a mea întotdeauna, şi-a mea niciodată.

Oare şi atuncea, după ce-o să mor, tot aşa de tine o să-mi fie dor?!

”DORUL EULUI LIRIC” – AMPLIFICAT CU AJUTORUL VERBELOR Zarea se-norează. Cad de sus omături.

Dor îmi e de tine, chiar când eşti alături.

Frunza se destramă. Ceruri cad în ape.

Dor îmi e de tine, chiar când eşti aproape.

Iar afară plouă, ceruri viscolesc să nu mă mai satur să te tot privesc.

Draga mea, iubito, floare-ngândurată a mea întotdeauna, şi-a mea niciodată.

Oare şi atuncea, după ce-o să mor, tot aşa de tine o să-mi fie dor?!

VALOAREA SEMANTICĂ A PREPOZIȚIEI DIN TITLU ”DE DRAGOSTE” ”DE” este prescurtat de la ”DESPRE DRAGOSTE” Eul liric anunţă tema poeziei chiar din titlu Aici dragostea este descrisă prin prisma ”DORULUI” și a unui fundal trist, melancolic, de jale, descris cu ajutorul verbelor și elementelor naturii.

EUL LIRIC VEDE ”CU OCHIUL AL TREILEA” • Al treilea ochi , cunoscut de asemenea ca ochiul interior • Un concept metafizic • Se referă

la poarta care conduce spre ţinutul interior și către locuriile conștiinţei superioare.

• În spiritualitatea modernă, al treilea ochi mai poate simboliza o stare

de iluminare

• Are o semnificaţie spirituală sau psihologică profund personală

METAFIZIC Parte

a

filozofiei

idealiste

Fenomenele care nu pot fi percepute cu simţurile noastre, care depășesc cadrul existenţei.

EUL LIRIC VEDE ”CU OCHIUL AL TREILEA” • Asociat

cu

viziuni, clarviziune, precogniţie • Experienţe în afara corpului • Oamenii care pretind că au dezvoltat

capacitatea de a-și folosi al treilea ochi sunt deseori numiţi profeţi.

”CERUL” apare de 4 ori • Cerul simbolizează universul • Eul liric își exprimă trăirile prin

intermediul legăturii cu universul

EUL LIRIC VEDE ”CU OCHIUL AL TREILEA” • Eul liric leagă starea interioară cu

universul din afară

• Ca rezultat își exprimă niște trăiri

profund personale prin intermediul universului: • ”ceruri cad pe ape” • ”cad de sus omături” • ”cerurile viscolesc”

”AM PICTAT” de ION HADÎRCĂ

”AM PICTAT” de ION HADÎRCĂ Am pictat Păsările cerului Zice Pictorul Fără să pictez și Cerul păsărilor Am pictat portretul omului Zise Pictorul Fără să pictez și Sufletului lui

Am pictat Panorama cuvântului Mai zise Pictorul Fără să pictez Și obiectele de el Devastate Acum știu bine Cu ce să încep Când mi s-au scurs Toate culorile

ARTA CA MIJLOC DE CUNOAȘTERE ARTA CARE ÎL AJUTĂ PE EUL LIRIC SĂ SE AUTO-DESCOPERE ȘI SĂ CUNOASCĂ TAINELE EXISTENȚEI

LA BAZA POEZIEI – PROCESUL DE A PICTA / LAIMOTIVUL ”AM PICTAT” păsările cerului, portretul omului și panorama cuvântului Am pictat Păsările cerului Zice Pictorul Fără să pictez și Cerul păsărilor Am pictat portretul omului Zise Pictorul Fără să pictez și Sufletului lui

Am pictat Panorama cuvântului Mai zise Pictorul Fără să pictez Și obiectele de el Devastate Acum știu bine Cu ce să încep Când mi s-au scurs Toate culorile

LA BAZA POEZIEI – PROCESUL DE A PICTA – ÎNCERCAREA DE A CAPTA ESENȚA VIEȚII UMANE

PĂSĂRILE CERULUI – spaţiul de zbor, viaţa însăși, inspiraţia, visele, aspiraţiile PORTRETUL OMULUI – sufletul omului , centrul existenţei, spaţiul spiritual PANORAMA CUVINTELOR – poezia, procesul creaţiei în sine, arta ca mijloc de cunoaștere

LA BAZA POEZIEI – CONTRASTUL DINTRE CE A FOST PICTAT ȘI CE NU A FOST

• Am pictat păsările – fără să pictez cerul • Am pictat porterul omului – fără să pictez

sufletul lui

• Am pictat panorama cuvântului – fără

obiectele de el devastate

LA BAZA POEZIEI – CONTRASTUL DINTRE CE A FOST PICTAT ȘI CE NU A FOST

• Eul liric nu reușește să capteze

esenţa lucrurilor importante

• Acesta își analizează critic

lucrarea și ajunge la concluzia că i-a scăpat ceva foarte important

CA URMARE A PROCESULUI DE PICTARE EUL LIRIC TRAGE O CONCLUZIE: •Acum știu bine cu ce

să încep •Abia acum, când mi s-au scurs toate culorile

CA URMARE A PROCESULUI DE PICTARE EUL LIRIC TRAGE O CONCLUZIE: •Analiza picturilor l-a ajutat

să înţeleagă ce i-a scăpat, ce nu a reușit •A acumulat experienţă și înţelepciune •A reflectat critic și a înţeles ce nu a făcut corect

PICTAREA – METAFORA CREAȚIEI PRIN CREAȚIE EUL LIRIC AJUNGE LA CUNOAȘTERE : ”Acum știu bine cu ce să încep”

VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE ȘI IMPLICARE ACTIVĂ!