124 Marius Portaru
substanței și actul derivat din substanță al Unului. Ele sunt două acte distincte? Sunt un singur act? Ori poate că în Unu nu există niciun act? În viziunea lui Plotin, orice act e direcționat spre altceva într-o teleologie generală a conversiunii (auto-constituire) în procesul ierarhic de emanație. În cazul Intelectului, al Sufletului și al ființelor inferioare, nu există o problemă deosebită dacă vorbim despre un act/energie intern și extern, deoarece ele au o natură duală sau multiplă, însă Unul nu, iar dacă îi atribuim un act se ridică întrebarea: spre ce anume ar putea fi direcționat un astfel de act? Dacă orice gândire și orice act sunt direcționate spre Bine, „Binele nu poate avea <în el> vreun loc pentru gândire, căci, pentru cel ce gândește, binele trebuie să fie ceva diferit. Astfel, <binele> este inactiv (ἀνενέργητον)” (Enneada V.6.6.1-3). [În limba română de V. Rus, în Plotin, Enneade VI, vol. III, ediție bilingvă, traducere și comentarii de Vasile Rus, Liliana Peculea, Marilena Vlad, Cristina Andrieș, Gabriel Chindea, Alexander Baumgarten, IRI, București, 2007 (n. tr.).]
Într-un alt text, citim că Intelectul este: „act prim și gândire primă (a Unului), nu poate avea înaintea sa nici act, nici gândire (πρώτη δὴ οὖσα αὕτη ἐνέργεια καὶ πρώτη νόησις οὐκ ἂν ἔχοι οὔτε ἐνέργειαν πρὸ αὑτῆς οὔτε νόησιν)” (Ennead VI.7.40.22-24). [În română de V. Rus, în Plotin, Enneade VI, ed. cit. (n. tr.).]
În Enneada VI.8.16, Plotin scrie că Unu „s-a autorealizat”, „acționează”, „este actul lui îndreptat spre sine”, însă toate aceste expresii trebuie înțelese ca enunțate prin analogie și improprii pentru Unu, dacă Plotin dorește să evite introducerea dualității în Unu și, așadar, să nu dezmintă critica pe care a adus-o Primului Motor al lui Aristotel, conceput ca gândire care se gândește pe sine. Faptul e confirmat de alte texte: „Deci, pentru ca altceva să existe, unul trebuie să se țină într-o liniște absolută. Altminteri, fie se va mișca înaintea mișcării și va gândi înaintea gândirii (…). Dacă vom stabili rațional, vom admite că actul care se revarsă oarecum din unu, ca lumina din soare, este inteligență” (Enneada V.3.12) [italicele îmi aparțin]. [În română de Gabriel Chindea, în Plotin, Enneade III-V, ed. cit. (n. tr.).]