metodă de programare a producţiei preconizată de mine şi publicată în 1974 în revista Academiei „Studii şi Cercetări de Calcul Economic şi Cibernetică Economică”. În această metodă, intervalul de timp pentru care se efectua programarea era împărţit în subdiviziuni, pe care eu le-am denumit „tacte”. La un moment dat, profesorul întreabă pe o studentă: „Ce este tactul?”. Studenta, probabil cu un auz mai slab a înţeles „tat’tu”, adică „tatăl tău”, şi a răspuns: „Şef de gară”. Poanta făcuse carieră la vremea ei printre studenţi.
2011-05-05 Karl Bühler, menţionat de Karl R. Popper în „Cunoaşterea şi problema raportului corp-minte” (Editura Trei, pagina 110), avansează ideea existenţei a trei funcţii lingvistice: expresivă, comunicativă şi descriptivă. Pe primele două le consideră inferioare, în timp ce a treia ar fi superioară. La acestea, Popper adaugă una: funcţia argumentativă sau critică, evident superioară, caracteristică minţii umane. În opinia lui, cele patru funcţii sunt considerate etape ale evoluţiei limbajului. Eu consider că funcţia expresivă, de exprimare a unei surprize, nu este prima şi nu are legătură cu limbajul. Funcţia comunicativă a fost prima, având tocmai scopul comunicării. Funcţia descriptivă, prezentată de Bühler ca aparţinând oamenilor şi inventată în scopul coordonării unor acţiuni comune mai complexe, este totuşi prezentă
231