Motive geometrice traditionale

Motive geometrice | limbaromână.org

1 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

NR. 16, CIREȘAR

ISSN-L 2392-6589

5/2015 | ARHIVĂ CULTURĂ

MOTIVE GEOMETRICE PUNCTUL, LINIA, TRIUNGHIUL, PĂTRATUL, ROMBUL, CERCUL pe obiecte de artă populară ale zonelor etnografice din județul Maramureș Țara Lăpușului, Țara Chioarului, Țara Maramureșului, Țara Codrului.

Ecaterina Janeta Ciocan

De la începuturi oamenii s-au împodobit pe ei, îmbrăcămintea, casa în care locuiau, uneltele pe care le foloseau cu semne variate ce s-au constituit, cu timpul, într-un limbaj înțeles de cei din jur. Acest aspect este subliniat de Tancred Bănățeanu: „Pe un străvechi substrat purtând firul continuității istorice și al unității etnice, poporul român a creat, de-a lungul secolelor, o artă populară cu o ornamentică specifică, îmbogățită treptat atât printr-un proces firesc de creștere și diferențiere interioară, cât și prin contactul cu arta altor popoare”[1].

Una din caracteristicile poporului român este dorința de a avea nu

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

2 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

numai un obiect funcțional, ci și unul pe care, când îl lasă să se odihnească, să constituie un punct de decor îmbogățind locul în care se află și, cu siguranță, să transmită un mesaj privitorului, mesaj ușor de descifrat în vechime, mai greu de descifrat de cititorul de azi.

După Franz Sales Mezer, termenul de decorație desemnează „procesul de aplicare a variate elemente pentru înfrumusețarea unor obiecte”.[2] Ornamentele pe care le regăsim pe obiecte, aparținând artei populare românești au fost clasificate de specialiști, cele mai cunoscute taxonomii, fiind realizate de Nicolae Dunăre, I.D. Ștefănescu, Paul Petrescu, Tancred Bănățeanu. Totuși Tancred Bănățeanu atrage atenția asupra regrupării motivelor în funcție de anumite criterii: ornamente geometrice sau geometrizante, naturaliste sau liber desenate, fitomorfe, fiziomorfe, antropomorefe, zoomorfe, avimorfe, cosmice etc. În termenii autorului motivele formează „un tot unitar între semnul grafic și conținutul său constituie un orizont propriu, o concepție de viață și estetică, obiectivată, aterializată, transpusă în forme și mijloace artistice diferite, specifice și adecvate obiectului respectiv, funcției sale, categoriei, tehnicii și materiei prime. Căci ornamentul este și semn și limbaj (grafie și idee) mai mult decât notațiile muzicale, fiind un semnal și o semnificație culturală”[3].

Specialiștii au căzut de acord că cele mai vechi ornamente sunt cele geometrice, avându-și originea în lucruri văzute de om în jurul lui. Franz Sales Meyer oferă o perspectivă interesantă: „Cusătura unind, cu firul mergând oblic, două părți ale unei piese de îmbrăcăminte, ar putea să fi fost originalul liniei în zigzag; valurile apei, modelul liniei ondulate; produsele textile, cu indiferent ce fel de urzeală sau beteală, ar putea să fi constituit originalul pentru modelele reticulare; iar părul împletit, modelul pentru orice bandă împletită”[4].

Motivele ornamentale sunt și rezultatul tehnicilor de prelucrare a materialului din care este confecționat obiectul. Inițial acestea au fost neintenționate, cu timpul prin intervenția asupra lor ele au devenit elemente specifice unui anumit gen de obiecte. Alte motive derivă din funcționalitatea obiectului inițial, fiind parte a structurii. La început, ornamentele au fost transmițătoarele unor mesaje, ele constituindu-se într-un limbaj bine cunoscut de privitor: „Aceste semne-simbol sunt – însemne ritualice – folosite pentru a transmite un mesaj: o formulă de dedicație, o invocare sau pot reprezenta o alegorie”[5]. În același timp puteau fi doar „semne mnemonice” sau puteau nara o întreagă poveste, erau semnele statut-ului social sau aveau rol magic de 23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

3 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

protecție, erau însemnele meșterilor, sau pur și simplu copiate din natură.

Unele ornamente aparțin umanității, fiind regăsite în cultura multor popoare, Radu Florescu opinează: „multe din elementele ornamentale ale artei populare românești pot fi urmărite într-o filiație directă din neolitic și din perioada dacică până azi pe oikumena românească datorită unor lucrări de sinteză, ca ale lui Vl. Dumitrescu (arta neolitică), H. Daicoviciu, R. Florescu și I. H. Crișan (arta dacică), Corina Nicolescu (arta feudală), P. Petrescu și N. Dunăre (arta populară)”.[6] După Radu Florescu cele mai vechi manifestări artistice, pe teritoriul țării noastre, aparțin neoliticului și sunt un „sistem ornamental geometric bazat pe spirală și meandru și pe variantele lor care decorează în primul rând ceramica”[7]. În multe cazuri, forma și decorul pieselor ceramice aparținând diferitor culturi arheologice amintesc de obiecte confecționate din lemn și decorate în tehnici ce aparțin lemnului. Este cazul și obiectelor ce aparțin culturii Suciu de Sus, obiecte pe care le putem admira în expoziția Muzeului de Istorie și Arheologie din Baia Mare. Specialiștii sunt de acord că motivele geometrice sunt cele mai vechi motive decorative ale omenirii. În ceea ce privește arta populară românească, cu siguranță nu greșim când afirmăm că este dominată de motivele geometrice: punct, linie, triunghi, pătrat, romb, cerc, rozetă, cruce, spirală etc. Pentru zonele etnografice supuse studiului nostru se potrivește constatarea specialistului Paul Petrescu: „în România, țară a codrilor întunecați și a pădurilor de nepătruns pe mari perioade istorice, născând de-a lungul vremii o adevărată <<civilizație a lemnului>>, aspectul care a atras atenția cercetătorilor încă de la sfârșitul secolului trecut a fost tocmai acela al <<crestăturilor>>, adică al ciopliturilor mărunte, a exciziilor și a inciziilor care acopereau suprafața obiectelor de lemn cu o plasă fină de admirabile ornamente geometrice”[8].

Punctul, element ornamental generalizat în arta populară universală este analizat de specialiști din perspectivă geometrică. Jean Chevalier și Alain Gheerbrant, în Dicționarul de simboluri precizează: „Punctul simbolizează starea limită de abstractizare a volumului, centrul, originea, focul, principiul emanației și capătul drumului îndărăt. El desemnează puterea creatoare și sfârșitul a toate câte sunt”.[9] Din punct de vedere matematic punctul nu are substanță și totuși dintr-un punct a pornit întreaga Creație. Privind astfel lucrurile putem afirma că el este centrul simetriei emanând aceleași lucruri în 23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

4 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

toate direcțiile. Nicolae Dunăre consideră că, alături de linie, punctul face parte dintre cele mai vechi elemente ornamentale comune artei populare românești și specifice altor popoare[10].

Se pornește de la premisa că înșiruirea mai multor puncte, realizate prin pictare cu culori, obținute din cenușă sau zgâriere cu un obiect ascuțit ar fi fost prima încercare de a decora un obiect. Punctul ca motiv ornamental îl întâlnim pe aproape toate obiectele de artă populară indiferent de materialul din care sunt realizate. El este un ornament ce poate apărea și ca rezultat a tehnicilor de lucru, mai ales în domeniul țesutului sau împletiturilor. Pe obiectele confecționate din lemn, ceramică, fier, decorate cu diferite motive geometrice, punctul apare ca centru al cercului, se află și la intersecția a două linii drepte, poate marca marginile obiectului sau a ornamentului central etc. Pentru ochiul privitorului, punctul ca ornament apare cel mai pregnant pe ceramică, unde poate forma motiv folosit singur sau în tandem cu linia ondulată, poate fi centrul unui cerc, dar și locul din care pornește spirala etc. (foto 1 și 2).

Punctul prin accentuare a dat naștere altui element ornamental – bulina.

1. Punctul pe vase ceramice, Oală de lapte, Centrul ceramic Baia Mare

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

5 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

2. Linie ondulată realizată cu ajutorul punctului pe o farfurie realizată în centrul ceramic Baia Mare.

Din punct de vedere matematic linia este simbolul infinitului; chiar limitată la capete, ea este formată dintr-o infinitate de puncte și o putem împărți în două la infinit. Linia este cel mai simplu element geometric, dar stă la baza tuturor formelor pe care le cunoaștem. Tot ea este cea care creează legături între lucruri. Așezată în plan vertical semnifică ascensiunea spre Dumnezeu, în plan orizontal orientează omul spre lume, societate, dar poate însemna și moartea: „O nesfârșită varietate de motive decorative este obținută prin combinarea liniilor drepte, conducând la sisteme de striații paralel orizontale, verticale, oblice, la X-uri de diverse consistențe (din încrucișarea a două linii simple, a două sau mai multe linii paralele, din inchiderea X-ului la unul din capete), la romburi și cruci”[11]. În arta populară, linia poate fi întâlnită de-a lungul tuturor epocilor istorice până în prezent. Cu ajutorul ei artiștii anonimi au creat o multitudine

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

6 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

de ornamente cu semnificații deosebite. Indiferent că apare pe ceramică, pe obiecte din lemn, pe piese textile, linia este un ornament nelipsit aproape de pe orice obiect. Cu ajutorul a două linii verticale pe care se articulează linii așezate oblic se poate desena, de exemplu un copac. Toate figurile geometrice, fiecare simbolizând altceva, sunt create tot cu ajutorul liniilor. Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare deține în colecțiile sale o ladă de zestre, pe care, după părerea noastră, putem ușor urmări cum o suprafață destul de mare este acoperită cu ornamente dintre cele mai diverse obținute doar cu ajutorul liniei (foto 3).

3. Lada de zestre din centrul Plopiș, Țara Chioarului, decorată doar cu ajutorul liniei.

Zig-zagul face parte dintre motivele ornamentale pe care le regăsim în toate culturile lumii. În zonele noastre s-au făcut descoperiri arheologice care au scos la lumină numeroase obiecte ce au ca ornament zig-zagul, cele mai cunoscute fiind cele ce aparțin culturii Suciu de Sus. Sculptorul Ioan Marchiș, în teza sa de doctorat, subliniază că în vechime, oamenii, cu ajutorul liniei în zig-zag, au redat cursul unei apei. Traseul unui drum prindea contur dacă se adăuga o linie dreaptă dedesubt. Autorul ajunge la următoarea concluzie: „dacă

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

7 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

figura umană este reprezentată în formă de Ʌ, atunci alăturarea mai multor secvențe, simbolizând omul (ɅɅɅ) trădează deplasarea figurii înspre dreapta sau invers[12]. Părerile specialiștilor care s-au aplecat asupra acestui motiv sunt diferite. Mărgărita Miller-Verghy îl consideră o reprezentare a fulgerului[13] la fel și Nicolae Dunăre îl pune în rândul ornamentelor cosmomorfe, denumindu-l „călița ocolită”[14].

Pe obiecte ce aparțin artei populare, indiferent de categoria din care acestea fac parte și de tehnica folosită la realizarea lor, linia în zig-zag marchează conturul obiectului sau delimitează părți componente sau compoziții ornamentale (foto 4, 5, 6).

4. Linia în zig-zag, marcând marginea cozii unei linguri păcurărești datată 1734 din Țara Lăpușului.

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

8 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

5. Linia în zig-zag, delimitând platca de corpul unei cămăși confecționată în Țara Chioarului la începutul secolului al XX-lea.

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

9 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

6. Linia în zig-zag pe un fus cu „țurgălăi” din Țara Maramureșului – mijlocul secolului al XX-lea.

O piesă interesantă din colecțiile Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare, o ladă de zestre provenind tot din Țara Lăpușului, satul Cupșeni, prezintă o linie în zig-zag pe care o putem interpreta ca pe o scară ce urcă spre soare. Pentru că linia în zig-zag apare deasupra, dar și dedesubtul unei linii drepte, pe această scară putem urca dar și coborî (foto 7).

7. Detaliu de pe o ladă de zestre din Țara Lăpușului cu scara ce urcă spre soare.

Linia ondulată este atestată în ornamentică încă din epoca La Tène. În arta populară românească apare ca ornament pe toate categoriile de obiecte sub forma meandrului care, de fapt, este realizat din jumătăți de circumferințe ale cercului legate între ele. Meandrul poate avea bucle largi și în acest caz în interiorul fiecărei bucle apare un alt ornament sau bucle strânse și atunci rămâne un ornamet de sine stătător. De multe ori linia ondulată este dublată 23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

10 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

de o linie formată din puncte independente (foto 8).

8. Motivul meandrului pe o ladă de zestre din centrul Plopiș – Țara Chioarului.

Cele două ornamente menționate mai sus sunt cunoscute și sub numele de „unda apei”, motiv care apare des pe toate categoriile de obiecte ce aparțin tuturor categoriilor artei populare. Pe creațiile în lemn, motivul apare atât incizat, cât și executat în relief înalt (foto 9).

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

11 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

9. Unda apei pe ancadramentul unei uși de la naosul unei biserici din Corni – Țara Codrului. (se mai păstrează doar această ușă în Muzeul etnografic din Baia Mare Întâlnim motivul pe obiecte de dimensiuni mari, precum porțile, pe mobilierul din locuința țărănescă, dar și pe obiecte de mici dimensiuni.

Ceramica, mai ales cea nesmălțuită, oferă cercetătorului o gamă largă de reprezentare a acestui ornament: „Vasele simple, purtând în suprastructura lor decorativă unda apei, perpetuează vasele de libație, în întâlnirea dintre lut și apă consemnându-se o situație existențială fundamentală”[15] (foto 10).

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

12 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

10. Unda apei pe o cană din centrul Săcel, Autor: Tănase Cocean (1972). În ce privește acest motiv ornamental Paul Petrescu subliniază: „Geometrismul scoarțelor românești se leagă fără îndoială atât de fondul străvechi al culturii populare, rădăcinile căreia se înfig adânc în istoria pământurilor noastre, cât și de modalitățile de expresie legate de tehnica țesutului în care primordială este perpendicularitatea firelor. De aceea este uneori greu să surprindem sensul de inspirație al motivelor de pe scoarțe: s-a mers de la obiect la numele motivului, sau de la numele obiectului la motiv?”[16] În minunata lume pe care ne-o oferă covoarele maramureșene, unul dintre cele mai incitante ornamente este cel al undei apei (foto 11).

11. Covor cu motivul unda apei, Țara Maramureșului, începutul secolului al XX-lea.

Triunghiul, figură geometrică realizată cu ajutorul liniilor, are semnificații dintre cele mai cuprinzătoare. În primul rând simbolistica lui se bazează pe cifra trei și astfel este o reprezentare a lui Dumnezeu. În pictura bisericească, în cazurile în care este prezent Dumnezeu, aureola acestuia va avea forma unui triunghi echilateral. Triunghiul echilateral, când apare singur, este o reprezentare a divinității supreme, a armoniei și proporțiilor[17].

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

13 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

Triunghiul isoscel cu baza mare ce are unghiul din vârf de 1080 și cele de la bază de câte 360 de grade corespunde numărului de aur[18]. Triunghiul cu vârful în sus reprezintă bărbatul și în același timp semnifică elanul, iar triunghiul cu vârful în jos reprezintă femeia și fecunditatea. Baza triunghiului ne duce cu gândul la stabilitate pe când laturile care urcă semnifică dinamismul. Două triunghiuri echilaterale suprapuse formează pecetea lui Solomon despre care se spune că a fost primită din ceruri. Baza sigiliului atinge pământul iar vârful lui cerul, ceea ce simbolizează armonia, ordinea, comunicarea continuă între cer și pământ. În hermeneutica tarotului steaua cu șase colțuri reprezintă perfecțiunea universului: cele șase colțuri închipuie cele șase zile a creației, iar centrul ziua de odihnă. Unul din vârfuri reprezintă lumea de sus, cel opus lumea de jos iar celelalte patru punctele cardinale. În arta populară din nordul Transilvaniei, pecetea lui Solomon apare ca ornament mai ales pe elemente de arhitectură populară cu caracter religios așa cum este cazul ancadramentului ușii de acces în Biserica Monument din Budești, biserică aflată în patrimoniul mondial UNESCO (foto 12).

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

14 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

12. Pecetea lui Solomon pe ușa de acces în biserica monument din Budești Josani, Țara Maramureșului.

Triunghiul realizat în diferite tehnici, în relief înalt, atunci când este format din funia răsucită, întruchipând rădăcini ale pomului vieții (foto 13) sau scrijelit pe stâlpi (foto 14) este un ornament aproape nelipsit de pe porțile maramureșene.

13. Pomul vieții pe o poartă din Mara, Țara Maramureșului, mijlocul secolului al XX-lea.

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

15 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

14. Triunghi și cerc realizate prin incizie pe o poartă tradițională, Budești, Țara Maramureșului.

Rombul este un element decorativ a cărui istorie se pierde în negura timpului. Se pare că pe teritoriul țării noastre este unul dintre cele mai vechi ornamente dacă luăm în considerare falanga de cal găsită la Dubova, în Regiunea Porților de Fier, falangă ce are ca decor un romb cu interiorul hașurat cu linii. El este considerat simbolul feminin prin asemănarea lui cu vulva[19]. În același timp este format din două triunghiuri și în cazul în care forma acestora este prelungă poate semnifica legătura între cer și pământ și chiar unirea între sexe.[20] Mărgărita Miller-Verghy subliniază vechimea ornamentului în arta populară românească și face în același timp o incursiune în istoria umanității care poate explica vechimea și persistența lui în mai multe culturi ale lumii antice. Subliniază prezența acestuia încă în scrierea cuneiformă ca semn pentru soare, reprezentarea fiind realizată prin patru linii egale așezate în jurul unui centru.[21] Rombul persistă și azi în arta populară românească, fiind redat pe obiecte din lemn, pe țesături, pe ceramică etc. Îl vom regăsi pe porțile din Țara Maramureșului impregnat în relief accentuat sau prin incizie, cu ajutorul funiei etc., pe piese de mobilier sau pe unelte (foto 15).

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

16 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

15. Romb cu laturi inegale pe o poartă din Desești, Țara Maramureșului, mijlocul secolului al XX-lea.

Cele mai interesante reprezentări ale rombului le întâlnim pe țesături: ștergări, mai ales cele de rudă, pe piese de port și anexele acestuia unde apare realizat prin tehnica alesului, a broderiei pline sau „în ciur” (foto 16, 17).

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

17 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

16. Desagi cu motivul rombului și unda apei, Valea Izei, Țara Maramureșului, mijlocul secolului al XX-lea.

17. Motivul rombului pe o cămașă de femeie, Țara Maramureșului, Valea Izei, mijlocul secolului al XX-lea.

Orice țesătoare, din zonele supuse studiului nostru, apelând la „roate”, va realiza țesături ce redau elementul principal de decor, soarele. (foto 18).

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

18 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

18. „Țol în Roate”, Țara Maramureșului, Valea Izei, începutul secolului al XX-lea.

De altfel, în termenii locali, covoarele ce au romburi în câmpul lor se numesc „țoluri în roate” iar, romburile de pe aceste covoare le vom regăsi într-o multitudine de variante făcând incitant studiul acestora.

Pătratul este socotit de matematicieni, după triunghi, a doua suprafață importantă și este un simbol al stabilității semnificând stabilitatea materiei și aparteneța la pământ. Ca ornament, pătratul este prezent pe foarte multe obiecte de mobilier aproape întodeauna în tandem cu cercul sau chiar înscris în acesta. Cuierul pe care îl prezentăm aici are ca decor o succesiune de rozete și pătrate și dacă vom considera că rozeta reprezintă soarele, iar pătratul pământul ne putem gândi că cel care a creat cuierul a avut în vedere prezența soarelui pe pământ de la răsărit la apus (foto 19).

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

19 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

19. Cuier din Țara Chioarului cu motivul pătratului și a rozetei cu șase brețe.

Pătratul, totalul totalurilor, simbolizează „pământul, universul, stabilizarea în perfecție”[22]. Cifra patru semnifică „solidul, tangibilul, sensibilul”[23]. Delia Răchișan, analizând figurile geometrice (triunghiul, cercul, pătratul) dintr-o altă perspectivă subliniază: „semnificațiile simbolice ale numărului, legate de cele ale pătratului și ale crucii sugerează că omul poate fanda în planul orizontal, dar și în cel vertical și (re)amintesc că există doar: patru puncte cardinale, patru anotimpuri, patru stihii, patru faze ale astrului selenar, patru fluvii edenice, patru evangheliști biblici acceptați de Biserică etc.”[24].

Cercul este un motiv decorativ de foarte mare vechime. Deși azi este considerat o reprezentare solară, el a fost folosit cu mult timp înainte de apariția cultului solar pentru că în religiile mai vechi cercul era reprezentarea zeițelor feminine. După apariția cultului solar el devine „formă clasică de reprezentare a discului solar (și lunar), se impune printre cele mai vechi, mai răspândite și totodată persistente motive plastice în lumea creată de mâna omului”.[25] Specialiștii îl consideră, alături de cruce și pătrat al doilea simbol fundamental și reprezintă perfecțiunea, „cercurile concentrice reprezentând gradele ființei ierarhiile create”.[26] Cercul este incitant și datorită faptului că, practic, nu are început și sfârșit, revine mereu asupra lui însuși și astfel devine o reprezentare a infinitului și a unității. Pentru creștini cercul apare în importanța acordadă inelelor. Inelul de logodnă și căsătorie semnifică legătura cu biserica lui Iisus Hristos. Inelul călugărițelor este semnul căsătoriei cu Hristos, iar cel al episcopilor semnifică unirea cu biserica. În iconografie cercul

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

20 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

este folosit pentru a reprezenta aureola sfinților.

Pe teritoriul țării noastre cercul apare ca decor pe diferite obiecte încă din neolitic. În arta populară din zonele etnografice din nordul Transilvaniei apare pe obiecte aparținând tuturor domeniilor artei populare. Paul Petrescu consideră că două sunt componentele de bază ale ornamentelor geometrice tot mai complicate care apar în arta populară românească: linia și cercul.[27] Linia combinată cu cercul a dat posibilitatea de obținere a unor compoziții ornamentale din ce în ce mai complicate. În arhitectura populară, cercul cel mai cunoscut este cel realizat cu ajutorul funiei pe porțile maramureșene. Tehnica de realizare este cea a exciziei de material motivul, apărând puternic reliefat (foto 20).

20. Cercuri realizate prin excizie pe o poartă din Desești, Țara Maramureșului.

Cercurile pot fi realizate și prin incizie, uneori concentrice spațiul dintre cercuri rămânând gol sau umplut cu alte motive: dintele de lup, un colier de

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

21 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

romburi, linii intersectate etc. (foto 21).

21. Cercuri ce au în interior un colier de romburi, Detaliu de pe o Poartă din Sârbi, Țara Maramureșului, începutul secolului al XX-lea.

Cercurile pot fi redate integral sau ca semicercuri. În compozițiile ornamentale care apar pe piesele de mobilier: lăzi de zestre, dulăpioare, spătare de scaun, cuiere, piese care oferă o suprafață generoasă pe care creatorul își putea lăsa imaginația să zburde, cercul reprezintă elementul de bază contribuind la realizarea unei multitudini de motive (foto 22).

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

22 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

22. Spătar de scaun cu decorul realizat din cercuri, Preluca Veche – Țara Chioarului – sfârșitul secolului al XIX-lea.

Pe vasele ceramice unde chiar forma obiectelor se pretează la desenarea cercului, acesta „marchează de obicei gura și baza vaselor de formă înaltă, iar pe blide și farfurii îl vom întâlni pe bordură sau pe fundul vaselor. La gură, sau în partea superioară a vaselor, de cele mai multe ori, două cercuri ce au între ele un val, iar la baza vaselor, mai ales a oalelor și ulcioarelor smălțuite cercurile sunt întotdeauna în număr impar, trei, cinci sau șapte, în funcție de mărimea vasului.”[28] De altfel cercul este unul din ornamentele cele mai iubite de olari cu ajutorul lui ornamentica vaselor putând fi foarte diversificată (foto 23).

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

23 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

23. Cercul pe un capac de oală din centrul Ceramic Baia Sprie, sfârșitul secolului al XIX-lea.

Spirala realizată prin pictare sau aplicare, aparține și ea elementelor decorative a cărei origine se pierde în timp. Vasele ceramice, aparținând culturii Suciu de Sus descoperite în săpăturile arheologice din Țara Lăpușului au de multe ori ca ornament central spirala (foto 24).

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

24 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

24. Vas din necropola de la Suciu de Sus, Colecția Muzeului Județean de Istorie și Arheologie, Baia Mare.

Aceasta preia din simbolistica cercului, la fel ca acesta și ea pornește dintr-un punct dar prin faptul că rămâne deschisă, poate crește mereu și are un drum ascendent semnifică evoluția. De-a lungul timpului ornamentul s-a dovedit a fi unul îndrăgit de creatorii unor obiecte ce au și valori artistice. Mai greu de realizat pe piesele din lemn, spirala apare mai ales pe unele textile (foto 25) și cel mai adesea pe ceramică.

25. Decorul unei farfurii confecționată de olarul Cornel Sitar din Baia Mare. Decorul este realizat din cercuri, spirală și puncte, 2013. În domeniul ceramicii, atât forma vaselor cât și destinația lor a făcut ca ornamentul să fie dintre cele mai folosite de olari. Spațiul oferit de fundul farfuriei scoate cel mai bine în evidență decorul bazat pe spirală și cerc. Pe ulciorul de nuntă din Țara Lăpușului, soarele redat sub forma unei spirale (dând privitorului senzația de mișcare) este alăturat motivului „calea rătăcită” realizată cu ajutorul benzilor de lut amprentate (foto 26).

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

25 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

26. Ulcior din centrul ceramic Târgu Lăpuș – a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ornamentat cu spirală și calea rătăcită.

Motivele geometrice (punctul, linia, triunghiul, pătratul, rombul, cercul, spirala) au fost, sunt și vor rămâne cu siguranță indispensabile artei populare indiferent pe ce meleaguri a fost, este și va fi creată.

[1] Tancred Bănățeanu, Prolegomene la o teorie a esteticii artei populare, București, Editura Minerva, 1985, p. 258.

[2] Sales Franz Meyer, Ornamentica o gramatică a formelor decorative, București, Editura Meridiane, 1988, p. 27.

[3] Tancred Bănățeanu; op. cit, p. 264.

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

26 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

[4] Sales Franz Meyer, op. cit, p. 33.

[5] Ioana Monica Bădocan, „Semne și simboluri pe mesele-altar de la Turdaș”, în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca, Editura Argonaut , 2012, p. 240.

[6] Tancred Bănățeanu, op. cit, p. 265.

[7] Radu Florescu , Arta Dacilor, București, Editura Meridiane, 1968, p.

6.

[8] Paul Petrescu, Meridiane, 1976, p. 32.

Creația plastică țărănească, București, Editura

[9] Jean Chevalier; Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, vol 3, București, Editura Artemis, 1994, p. 133.

[10] Nicolae Dunăre, Ornamentică tradițională comparată, București , Editura Meridiane, 1979, p. 75.

[11] Paul Petrescu, op. cit., p. 39.

[12] Ioan Marchiș, Simbolica artelor non-verbale. hermeneutice. Baia Mare, Editura Ethnologica, 2011

Aplicații

4. 124.

[13] Mărgărita Miller-Verghy, Vechi motive decorative românești, București, Editura Vestfala, 2007, p. 70.

[14] Nicolae Dunăre, Op Cit. 81.

[15] Constantin Prut, Calea rătăcită, București, Editura Meridia, 1999, p. 61.

[16] Paul Petrescu, op. cit. p. 24.

[17] Jean Chevalier; Alain Gheerbrant, op. cit. p. 384.

[18] Ibidem.

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

27 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

[19] Ibidem, p.169.

[20] Ibidem.

[21] Mărgărita Miller-Verghy, op. cit. p. 114 [22] Jean Chevalier; Alain Gheerbrant, vol. 3, op. cit, pp. 49-50.

[23] Ibidem, p. 28.

[24] Delia Răchișan, O etnologie a jocului în cultura tradițională românească. Jocurile de copii, București, Editura Detectiv-Moroșan, 2010, p.

150.

[25] Silvia Păun, Identități Europene inedite. Italia- România, București, Editura Tehnică, 1996, p. 58.

[26] Chevalier Jean; Gheerbrant Alain; Op. Cit, vol. 1 p. 294 [27] Paul Petrescu, op. cit, p. 39.

[28] Janeta Ciocan; Munteanu Simona, „Motive decorative pe ceramica din colecțiile Muzeului de Etnografie de la Baia Mare”, în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj Napoca, Editura Argonaut, 2012, p. 10.

BIBLIOGRAFIE Semne și simboluri pe mesele-altar de la 1. Bădocan Ioana Monica,

2. Tancred Bănățeanu,

Turdaș, în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca, Editura Argonaut , 2012 Prolegomene la o teorie a esteticii artei populare, București, Editura Minerva, 1985

3. Chevalier Jean; Gheerbrant Alain,

Dicționar de simboluri, vol 3, București, EdituraArtemis, 1994

4. Ciocan Janeta; Munteanu Simona,

Motive decorative pe ceramica din colecțiile Muzeului de Etnografie de la Baia Mare, în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj Napoca, Editura Argonaut, 2012

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

28 din 29

5. Dunăre Nicolae,

6. Florescu Radu,

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

Ornamentică tradițională comparată, București , Editura Meridiane, 1979 Arta Dacilor, București, Editura Meridiane, 1968 Simbolica artelor non-verbale. Aplicații

7. Marchiș Ioan,

hermeneutice. Baia Mare, Editura Ethnologica, 2011

8. Miller-Verghy Mărgărita,

Vechi motive decorative românești, București, Editura Vestfala, 2007

9. Petrescu Paul,

Creația plastică țărănească, București, Editura Meridiane, 1976

1. Păun Silvia,

Identități Europene inedite. Italia- România, București, Editura Tehnică, 1996

1. Prut Constantin,

Calea rătăcită, București, Editura Meridia, 1999

2. Răchișan Delia,

O etnologie a jocului în cultura tradițională românească. Jocurile de copii, București, Editura Detectiv-Moroșan, 2010

AUTOR:

Ecaterina Janeta Ciocan

CUVINTE CHEIE ARTĂ POPULARĂ | CERC | LINIE | MOTIVE | ORNAMENTE | PUNCT | ROMB | TRIUNGHI |

REZUMAT Prezentul studiu se referă la prezența motivelor geometrice pe obiecte de artă populară pe obiecte create în lumea satului din nordul Transilvaniei. În introducerea studiului se subliniază atât vechimea creației populare cât și specificul artei populare românești care îmbină în mod armonios utilul cu frumosul. Motivele ornamentale

23.08.2018, 21:03

Motive geometrice | limbaromână.org

29 din 29

https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/#_ftn8

sunt create de imaginația omului, dar de multe ori ele sunt și rezultatul materialului, al tehnicilor de prelucrare a acestuia, chiar a funcționalității obiectului pe care apar.

Caracteristica cea mai importantă a artei populare din nordul Transilvaniei, în cele patru zone etnografice supuse analizei (Țara Lăpușului, Țara Chioarului, Țara Maramureșului și Țara Codrului), este geometrismul ornamenticii. Un lucru este clar, ornamentele au fost transmițătoarele unor mesaje ce se constituiau într-un limbaj ușor de citit în vechime, deși mai greu de descifrat azi. Rând pe rând se face o analiză pertinentă a fiecărui ornament geometric în parte.

COPYRIGHT

REDACȚIA

GHID

AUTORI

CONTACT

© Revista de lingvistică și cultură românească 2014-2018

23.08.2018, 21:03